alimente

!"#2I U N I E 2 0 1 2

ALIMENTELE

CE PERICOLEEXIST

˘A?

ˆII POT AJUTA MORTIIPE CEI VII? PAGINA 10

!"#2TIRAJUL MEDIU AL FIEC

˘AREI EDITII: 41042000

PUBLICAT˘A

ÎN 84 DE LIMBI

ALIMENTELE— CE PERICOLE EXIST

˘A?

3 Alimentele contaminate — un real pericol

4 Fitiˆıntelepti la cump

˘ar

˘aturi

5 P˘astrati totul curat

6 Preg˘atiti si p

˘astrati corespunz

˘ator

mâncarea

7 Fiti atenti când luati masa

ˆın oras

8 Hran˘a s

˘an

˘atoas

˘a pentru toti

ˆın cur

ând!

10 Potrivit BiblieiÎi pot ajuta mortii pe cei vii?

12 Biblia — o carte de profetii exacte(Partea a II-a)

15 Tinerii seˆıntreab

˘a

Suntem doar prieteni sau mai mult?(Partea I)

18 Opera unui Proiectant?Cochilia melcului fluorescent

19 Am g˘asit iubirea si pacea autentic

˘a

22 Batikul — uluitoarea tes˘atur

˘a

a Indoneziei

24 EURO 2012 — un eveniment istoric

26 Insecte comestibile— O experient

˘a de neuitat

28 Lumeaˆın obiectiv

29 De la cititorii nostri

30 De discutatˆın familie

32 ‘M˘a ajut

˘a s

˘a lupt cu un obicei gresit’

Treziti-v˘a! iunie 2012 3

TITLURILE de mai sus au aparut ın presa anul trecut, peparcursul a doar doua saptamani. Cercetatorii estimeaza ca,

anual, circa 30% din populatia tarilor dezvoltate contracteazaboli transmisibile prin alimente.

Ce efect au asupra voastra astfel de stiri? „Sunt ıngrijorat sichiar furios“, recunoaste Hoi, un tata din Hong Kong. „Am doicopii si ma preocupa modul si locul ın care se obtine hrana ceajunge pe masa noastra.“ˆ

In tarile sarace, bolile transmisibile prin intermediul alimen-telor si al apei ucid anual milioane de persoane, majoritateafiind copii. „

ˆIn pietele de aici, alimentele sunt expuse mustelor,

ploii, vantului si prafului“, spune Bola, din Nigeria. „Cand ci-tesc despre boli transmise prin alimente, ma ıngrozesc. Vreausa-mi ocrotesc familia.“

Va puteti proteja familia de alimentele contaminate? Iata ceafirma Canadian Food Inspection Agency: „Daca pe rafturilemagazinelor ajung alimente contaminate, totul va aparea apoipe prima pagina a ziarelor, si asta pe buna dreptate. Dar ali-mentele pot deveni periculoase si pot provoca boli si din cau-za noastra — din cauza a ceea ce facem sau nu facem ın pro-pria bucatarie“.

Cum va puteti ocroti familia de boli care se transmit pe calealimentara?

ˆIn continuare vom analiza patru masuri ce pot fi

luate pentru o mai buna siguranta a alimentelor.

ALIMENTELE CONTAMINATE — UN REAL PERICOL

„O scoal˘a din Germania

ˆınchis

˘a din cauza

contamin˘arii cu E. coli“

(AGENTIA DE PRES˘A REUTERS,

GERMANIA)

„Intoxicatie cu salmonel˘a

ˆın cinci state din SUAˆın urma consumului

de seminte germinate“

(USA TODAY, STATELE UNITE)

„Carnea a sase vaci hr˘anite

cu furaje contaminate radioactiv

ajunge pe pietele din nou˘a

prefecturi“ (THE MAINICHI

DAILY NEWS, JAPONIA)

˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙ ˙

Unele categorii de persoanemult mai expuse riscului dea contracta boli transmisibilepe cale alimentar

˘a sunt:

˘ copiii sub cinci ani

˘ femeileˆıns

˘arcinate

˘ persoanele care au peste70 de ani

˘ persoanele cu sistemulimunitar sl

˘abit

Dac˘a voi sau cineva care ia

masa cu voi faceti parte din unadintre categoriile de mai sus,trebuie s

˘a acordati mare atentie

alimentelor pe care le preg˘atiti,

le serviti ori le consumati.

Sursa: New South Wales Food Authority(Australia)

CINE SUNT

CEI EXPUSI RISCULUI?

4

ÎN CAZUL ın care nu aveti propriile surse de

hrana, probabil ca va cumparati produsele ali-mentare de la supermarket ori de la piata. Darcum puteti alege alimente sanatoase cand mer-geti la cumparaturi?˘ Planificati-v

˘a „traseul“.

„Cumparati mai ıntai alimentele neperisabi-le“, sfatuieste Food Safety Information Council(Australia). „Lasati produsele congelate sau pecele tinute la rece la sfarsit.“

În plus, daca luati

mancare calda, achizitionati-o chiar ınainte dea va duce acasa.

˘ Alegetiˆındeosebi produse proaspete.

Cand e posibil, cumparati produse proaspe-te.� Ruth, din Nigeria, care are doi copii, mar-turiseste: „De obicei, merg la piata dis-de-dimi-neata, cand produsele sunt mai proaspete“.Elizabeth, din Mexic, ısi face cumparaturile totla piata. „Aici gasesc fructe si legume proaspe-te si mi le pot alege singura“, spune ea. „Cum-par ıntotdeauna carne proaspata, din ziua res-

� Vezi articolul „Formati-va bune obiceiuri alimentare“, apa-rut ın numarul din martie 2011 al revistei Treziti-va!.

pectiva. Daca e necesar, congelez ceea ce nu fo-losesc.“˘ Verificati produsele.

Aveti grija ca nu cumva coaja legumelor si afructelor sa fie deteriorata, iar carnea sa aiba unmiros neobisnuit. Daca vreti sa cumparati unprodus alimentar preambalat, verificati ambala-jul. Daca nu este intact, s-ar putea ca bacteriinocive sa fi contaminat continutul.

Chung Fai, care ısi face cumparaturile la unsupermarket din Hong Kong, spune: „Trebuie saverificam si data expirarii de pe ambalaj“. Dece? Specialistii avertizeaza ca produsele expira-te ne pot ımbolnavi, chiar daca arata bine, august bun si miros bine.˘ Transportati-le corespunz

˘ator.

Daca folositi sacose sau cutii de plastic reu-tilizabile, spalati-le cat mai des posibil cu apacalda si detergent.

În plus, carnea si pestele tre-

buie transportate separat, ca sa nu contamine-ze celelalte alimente.

Enrico si Loredana, un cuplu din Italia, ısifac cumparaturile ın apropiere de casa. „

În acest

fel, nu parcurgem distante lungi, riscand ca ali-mentele sa ni se strice pe drum“, explica ei.Daca va ia mai mult de 30 de minute ca sa vaıntoarceti acasa, puneti alimentele congelate oricele reci ın sacose termoizolante sau transpor-tati-le ın asa fel ıncat sa ramana reci.ˆ

In urmatorul articol se va arata cum pot fi pas-trate ın siguranta alimentele odata aduse acasa.

1. FITIÎNTELEPTI

LA CUMP˘

AR˘

ATURI

INSTRUITI-V˘A COPIII: „

Îi

ˆınv

˘at pe copii

s˘a verifice data expir

˘arii de pe ambalaj

ˆınainte

de a cump˘ara orice produs, chiar si snackuri“

(Ruth, Nigeria).

!"#2ACEAST

˘A REVIST

˘A se adreseaz

˘a tuturor

membrilor familiei. Ea arat˘a cum putem

face fat˘a problemelor. Prezint

˘a stiri, vor-

beste despre diverse popoare, trateaz˘a subiecte religioase

si stiintifice. Dar nu se opreste aici. Ea p˘atrunde

ˆın miezul

problemelor si arat˘a adev

˘arata semnificatie a evenimentelor

actuale, mentinându-si

ˆıns

˘a neutralitatea politic

˘a si impartia-

litatea rasial˘a. Dar, ceea ce este si mai important, aceast

˘a

revist˘a

ˆınt

˘areste

ˆıncrederea

ˆın promisiunea Creatorului refe-

ritoare la instaurarea unei lumi noiˆın care vor domni pacea

si siguranta si care vaˆınlocui actualul sistem r

˘au si nelegiuit.

Aceast˘a publicatie nu se comercializeaz

˘a. Ea este distribuit

˘a

ˆın cadrul unei lu-

cr˘ari mondiale de instruire biblic

˘a, sustinute prin donatii. Dac

˘a nu exist

˘a alt

˘a in-

dicatie, citatele biblice sunt din Sfintele Scripturi — Traducerea lumii noi.

Awake! (ISSN 0005–237X) is published monthly by Watchtower Bible and TractSociety of New York, Inc.; L. Weaver, Jr., President; G. F. Simonis, Secretary-Trea-surer; 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY 11201–2483, and by Watch Tower Bibleand Tract Society of Canada, PO Box 4100, Georgetown, ON L7G 4Y4. � 2012Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania. Toate drepturile rezervate.Printed in Germany.

Druck und Verlag: Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas,e. V., Selters/Taunus.Verantwortliche Redaktion: Ramon Templeton, Selters/Taunus.

Vol. 93, nr. 6 Monthly ROMANIAN

ASA cum un chirurg ısi ocroteste pacientii spa-landu-se pe maini, folosind instrumentar ste-

rilizat si operand ıntr-o sala curata, si voi va vetiocroti familia avand o buna igiena personala, pas-trandu-va curata bucataria si spaland bine alimen-tele.˘ Sp

˘alati-v

˘a pe m

âini.

Potrivit Public Health Agency (Canada), „prinintermediul mainilor se raspandesc aproximativ80% dintre bolile infectioase obisnuite, precumraceala si gripa“. Asadar, spalati-va temeinic pemaini cu apa si sapun ınainte de a manca, dupace folositi toaleta si ınainte de a pregati mancarea.˘ P

˘astrati-v

˘a buc

˘at

˘aria curat

˘a.ˆ

In urma unui studiu s-a descoperit ca, desi ba-ia tinde sa fie cel mai curat loc din casa, „bure-tele de bucatarie si carpa de vase sunt obiectelecontaminate cu cele mai multe bacterii fecale“.

Prin urmare, schimbati cat mai des carpele devase si curatati suprafetele din bucatarie cu apa

calda si detergent sau dezinfectant. E adevarat,acest lucru nu este usor pentru toti. O femeie penume Bola, de pilda, locuieste ıntr-o casa fara apacurenta. „E foarte greu“, marturiseste ea. „Darnu ne zgarcim niciodata la sapun si la apa; leavem mereu la ındemana ca sa putem tine cura-te casa si bucataria.“˘ Sp

˘alati produsele agroalimentare.ˆ

Inainte sa ajunga pe raft, este posibil ca produ-sele agroalimentare sa fi venit ın contact cu apacontaminata, cu animale, cu materii fecale ori cualte alimente crude. Chiar daca intentionati sa de-cojiti fructele sau legumele, spalati-le temeinic ınprealabil pentru a ındeparta bacteriile daunatoa-re. Bineınteles, aceasta pretinde timp. Iata ce spu-ne Daiane, o mama din Brazilia: „Cand pregatesco salata, ıncerc sa nu ma grabesc, ca sa pot spalabine verdeturile“.˘ P

˘astrati carnea crud

˘a separat.

Pentru a ımpiedica raspandirea bacteriilor, am-balati ermetic carnea cruda — inclusiv cea de pa-sare —, pestele si fructele de mare, astfel ıncat sanu intre ın contact cu alte alimente. Folositi untocator si un cutit doar pentru aceste alimentesau, daca aveti numai cate unul din fiecare, spa-lati-le temeinic cu apa calda si detergent ınaintesi dupa ce le-ati folosit la pregatirea carnii crudeori a fructelor de mare.

Acum, ca v-ati ıngrijit de propria igiena, iar us-tensilele si alimentele voastre sunt curate, cumputeti pregati mancarea ıntr-un mod corespunza-tor?

2. P˘

ASTRATI

TOTUL CURAT


Îi

ˆınv

˘at

˘am pe copii s

˘a

se spele pe mâini

ˆınainte de mas

˘a si s

˘a spele

sau s˘a arunce m

âncarea ce a c

˘azut pe jos“

(Hoi, Hong Kong).

LIMBI: afrikaans, albanez˘a, amharic

˘a, arab

˘a, armean

˘a, bislama, bulgar

˘a, cebua-

no, ceh˘a�, chiBemba, chiChewa, chineza simplificat

˘a, chineza traditional

˘a� (for-

mat audio numaiˆın mandarin), chiTonga, coreean

˘a��, croat

˘a, danez

˘a�, ebraic

˘a,

englez˘a��, eston

˘a, ewe, fijian

˘a, finlandez

˘a�, francez

˘a��, georgian

˘a, german

˘a��,

greac˘a, gujarati, hiligaynon, hindi, igbo, ilocan

˘a, indonezian

˘a, islandez

˘a, italia-

n˘a��, japonez

˘a��, kannada, k

ârg

âz

˘a, kinyarwanda, kiRundi, leton

˘a, lingala, li-

tuanian˘a, macedonean

˘a, maghiar

˘a, malayalam, malgas

˘a, maltez

˘a, myanmar, nor-

vegian˘a�, olandez

˘a��, polonez

˘a��, portughez

˘a��, punjabi, rarotongan, rom

ân

˘a,

rus˘a��, samoan

˘a, s

ârb

˘a, sePedi, seSotho, shona, silozi, sinhala, slovac

˘a, slove-

n˘a, spaniol

˘a��, suedez

˘a�, swahili, tagalog�, tamil, thai, tok pisin, tongan

˘a, tson-

ga, tswana, turc˘a, twi, ucrainean

˘a, urdu, vietnamez

˘a, xhosa, yoruba, zulu.

� Disponibil˘a si

ˆın format audio pe CD.

� Disponibil˘a si

ˆın format MP3 pe CD.

� Disponibil˘a

ˆın format audio si pe www.jw.org.

DORITI MAI MULTE INFORMATII SAU UN STUDIU BIBLIC GRATUIT LA DOMICILIU?Scrieti-le Martorilor lui Iehova la una dintre adresele de mai jos. Pentru o list

˘a cu toate adrese-

le postale, vezi www.watchtower.org/address. Australia: PO Box 280, Ingleburn, NSW 1890. Bel-gia: rue d’Argile-Potaardestraat 60, B-1950 Kraainem. Canada: PO Box 4100, Georgetown, ONL7G 4Y4. Franta: BP 625, F-27406 Louviers Cedex. Germania: 65617 Selters. Grecia: Kifisias 77,GR 151 24 Marousi. Israel: PO Box 29345, 61293 Tel Aviv. Italia: Via della Bufalotta 1281,I-00138 Rome RM. Marea Britanie: The Ridgeway, London NW7 1RN. Olanda: Noordbargerstraat77, NL-7812 AA Emmen. Portugalia: Apartado 91, P–2766–955 Estoril. Republica Moldova: POBox 472, MD–2005 Chisin

˘au. Rom

ânia: CP 132, OP 39, Bucuresti. Spania: Apartado 132, 28850

Torrejón de Ardoz (Madrid). Statele Unite ale Americii: 25 Columbia Heights, Brooklyn, NY

11201–2483. Ucraina: PO Box 955, 79491 Lviv - Briukhovychi. Ungaria: Budapest, Pf 20, H-1631.

6 Treziti-v˘a! iunie 2012

ODAT˘

A, un bucatar neatent din Israelul antica cules dovleci salbatici. Desi ‘nu stia ce

erau’, el i-a taiat si i-a pus ıntr-o tocana. De tea-ma ca mancarea era otravita, cei ce au mancatdin tocana au strigat: „Moartea este ın oala“(2 Regi 4:38–41).

Dupa cum reiese din exemplul de mai sus,mancarea poate fi periculoasa, ba chiar letalacand nu este pregatita ın mod corespunzator.Asadar, pentru a nu contracta boli transmisibi-le prin alimente, trebuie sa ınvatati sa pregatitisi sa pastrati mancarea ın mod corespunzator.Iata patru sugestii ın acest sens:˘ Nu decongelati carnea la temperatura

camerei.„Chiar daca miezul [bucatii de carne] poate fi

ınca ınghetat ın timp ce aceasta se decongeleazala temperatura camerei, stratul extern poate fideja ın «zona de pericol», intervalul de tempera-tura de 4°C–60°C, ın care bacteriile se ınmultescrapid“, avertizeaza Department of Agriculture(SUA). Cel mai bine este sa decongelati alimen-tele ın frigider, ın apa rece (puse ıntr-un ambalaj

care nu permite patrunderea apei) sau ın cupto-rul cu microunde.˘ G

˘atiti corect m

âncarea.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii(OMS), „gatitul corect ucide aproape toate mi-croorganismele periculoase“. Cand gatiti, ındeo-sebi supe sau tocanite, asigurati-va ca tempera-tura mancarii ajunge la cel putin 70°C.�

Întrucat

temperatura interna a unor mancaruri poate figreu de stabilit, multi bucatari folosesc un ter-mometru pentru carne.˘ Serviti m

âncarea c

ât mai repede.

Mancarea gatita nu trebuie lasata la tempera-tura camerei prea mult timp. De aceea, pentrua evita alterarea ei, ar fi ideal sa o serviti ime-diat. Pastrati mancarea rece la rece si mancareacalda la cald. Carnea gatita poate fi tinuta ıncuptor la aproximativ 90°C.˘ P

˘astrati cu atentie m

âncarea r

˘amas

˘a.

Anita, o mama din Polonia, serveste, ın gene-ral, mancarea imediat ce o gateste.

Însa, daca se

ıntampla sa ramana mancare, ea o ımparte rapidın portii mici, pe care le congeleaza. Daca punetila frigider mancarea ramasa, consumati-o ın ma-ximum 3–4 zile.ˆ

Insa daca luati masa la restaurant, altcinevava pregateste mancarea si sunteti nevoiti sa avetiıncredere ın acea persoana. Prin urmare, ce pu-teti face pentru a va ocroti familia cand servitimasa ın oras?

� Unele alimente, precum carnea de pasare, trebuie gatite latemperaturi mai mari.

3. PREG˘

ATITI SI P˘

ASTRATI

CORESPUNZ˘

ATOR

Mˆ

ANCAREA

INSTRUITI-V˘A COPIII: „C

ând copiii g

˘atesc,

le amintesc s˘a citeasc

˘a si s

˘a urmeze

instructiunile de pe ambalaj“(Yuk Ling, Hong Kong).

ÎNTR-O tara occidentala, aproape jumatate

din banii cheltuiti pe hrana sunt cheltuiti ınrestaurante. Totusi, ın aceeasi tara, aproximativjumatate dintre epidemiile de boli alimentaresunt cauzate de mancarurile servite la restau-rant.

E adevarat, daca alegeti sa luati masa ın oras,altcineva cumpara ingredientele, curata bucata-ria si gateste mancarea. Cu toate acestea, voisunteti cei care decideti unde veti servi masa,

ce veti manca si daca veti lua la pachet ce a ra-mas.˘ Aruncati o privire

ˆın jur.

„Cand intram ıntr-un restaurant prima oara,arunc o privire ın jur ca sa vad daca mesele, fe-tele de masa, tacamurile si vesela sunt curate sibine aranjate“, povesteste Daiane, din Brazilia.„Daca nu suntem multumiti, plecam si cautamalt restaurant.“

În unele tari, inspectorii sanitari

verifica cu regularitate restaurantele si le acor-da calificative pentru curatenie, rezultatele fiindapoi facute publice.˘ Atentie c

ând luati m

âncarea la pachet.

Iata ce sfat da Departamentul American pen-tru Controlul Alimentelor si al Medicamentelor:„Daca nu ajungeti acasa ın mai putin de douaore de cand vi se da mancarea [ori chiar mairepede daca afara temperaturile sunt de peste32°C], nu luati la pachet ce a ramas“.

În cazul

ın care luati mancare la pachet, mergeti directacasa si puneti-o la frigider.

Aplicand cele patru sfaturi mentionate ınaceasta serie, hrana pe care o consumati va fimai sanatoasa.

4. FITI ATENTI Cˆ

AND LUATI MASAÎN ORAS

Jeff, un b˘arbat s

˘an

˘atos si plin de viat

˘a,

ˆın

vârst

˘a de 38 de ani, a luat masa cu familia

la un restaurant din apropiere de Pittsburgh(Pennsylvania, SUA). O lun

˘a mai t

ârziu, Jeff

a muritˆın urma unei insuficiente hepatice

acute. Ce a dus la aceasta? Ceapa verde dinm

âncarea consumat

˘a la restaurant fusese

contaminat˘a cu virusul hepatitei A.


Îi

ˆınv

˘at

˘am pe copii

s˘a nu consume alimente care ar putea

prezenta riscuri“ (Noemi, Filipine).


DESI, asa cum am vazut, putem lua unele ma-suri pentru a ne bucura de o hrana mai sa-

natoasa, multe aspecte ale subiectului ın discu-tie ne depasesc. De pilda, nu putem verificapersonal toate alimentele ınainte de a le cum-para ori prepara. Probabil suntem nevoiti sa ale-gem alimente ce au fost procesate si aduse dinzone ındepartate. Iar unele produse alimentares-ar putea sa fi fost contaminate cu substantechimice periculoase din aer, apa sau sol.ˆ

Intr-un raport intitulat „Controlul bolilortransmisibile prin alimente: o problema trans-nationala“, oficialii OMS afirma ca unele ches-tiuni legate de siguranta alimentelor „nu pot fi

rezolvate de guverne doar pe plan national; so-lutionarea lor necesita cooperare internationa-la“.

Într-adevar, bolile transmise pe cale alimen-

tara sunt o problema globala!Multi se vor ıntreba probabil de ce afirmam

cu convingere ca, ın curand, toti se vor bucurade o hrana sanatoasa. Deoarece „Iehova, Dom-nul ıntregului pamant“, promite o solutie la pro-blemele alimentare ale omenirii (Iosua 3:13).Unii ar putea sustine ınsa ca alimentele nesigu-re sunt o dovada ca nu putem avea ıncredere ınDumnezeu. Dar ganditi-va: Daca, din cauza unuiospatar neglijent, mancarea s-ar strica, l-am pu-tea oare ınvinovati pe bucatar? Bineınteles ca nu.

HRAN˘

A

S˘

AN˘

ATOAS˘

A

PENTRU TOTIÎN CUR

ÂND!

„UN COD DE NORME SANITARE“

Cu circa 3500 de aniˆın urm

˘a, Israelul antic a

primit Legea mozaic˘a. Prevederile Legii

ˆıi ocro-

teau pe israeliti de multe boli transmisibile prinalimente. Iat

˘a c

âteva dintre acele prevederi:

˘ Nu folositi ustensile si vase murdare, careau intrat

ˆın contact cu un animal mort: „Orice

vas, indiferent la ce esteˆıntrebuintat, s

˘a fie pus

ˆın ap

˘a si va fi necurat p

ân

˘a seara, iar apoi va fi

curat“ (Leviticul 11:31–34).

˘ Nu consumati animale g˘asite moarte: „S

˘a

nu mâncati dintr-un corp mort“ (Deuteronomul

14:21).

˘ Consumati cât mai repede m

âncarea r

˘a-

mas˘a: „Ce r

˘am

âne din ea se poate m

ânca si

ˆın

ziua urm˘atoare. Dar ce r

˘am

âne din carnea jert-

fei pân

˘a a treia zi s

˘a fie ars

ˆın foc“ (Leviticul

7:16–18).

Medicul Rendle Short si-a exprimat surprinde-rea c

˘a Legea mozaic

˘a, spre deosebire de legile

natiunilor vecine din acea vreme, continea „uncod de norme sanitare at

ât de

ˆıntelept si de ra-

tional“.

În mod asemanator, vinovati de distrugerea

rezervelor de hrana ale pamantului sunt oame-nii, nu Creatorul. Alimentele contaminate sunto problema cauzata de om. Totusi, Dumnezeupromite ca ıi ‘va distruge pe cei ce distrug pa-mantul’ (Revelatia 11:18).

De fapt, Dumnezeu a demonstrat deja ca estepreocupat de calitatea hranei noastre. El este celcare a creat pamantul si a facut pomi nu doar„placuti la vedere“, ci si „buni de mancat“ (Ge-neza 2:9). Chiar si dupa ce imperfectiunea siboala s-au abatut asupra familiei umane, IehovaDumnezeu le-a dat slujitorilor sai norme concre-te care, daca erau respectate, aveau sa-i ocroteas-ca atat pe ei, cat si hrana lor. (Vezi chenarul „Uncod de norme sanitare“.)

De ce fel de hrana doreste Dumnezeu sa nebucuram? Iata ce ne spune Biblia: ‘Dumnezeuface sa ıncolteasca iarba verde pentru animalesi plante spre folosul oamenilor, facand sa iasadin pamant hrana, vin, care ınveseleste inimaomului muritor, ulei, care face sa straluceascafata, si paine, care ıntareste inima omului muri-tor’ (Psalmul 104:14, 15). Biblia dezvaluie ca Ie-hova a stabilit ca ‘toate creaturile vii, care se mis-ca, sa ne serveasca drept hrana’ (Geneza 9:3).

Iar, ın ce priveste viitorul, Scripturile promit:„El va da ploaie pentru samanta cu care semenipamantul si, ca rod al pamantului, ıti va da pai-ne, care va fi grasa si uleioasa.

În ziua aceea, vi-

tele tale vor paste pe o pasune ıntinsa“ (Isaia30:23).

Într-adevar, titlurilor alarmante de azi

din mass-media le va lua locul urmatorul anunt:„Hrana sanatoasa pentru toti!“.

Creatorul ne promite un viitor

minunat,ˆın care ne vom bucura

de hran˘a s

˘an

˘atoas

˘a din abundent

˘a


1.Broasca-testoas˘a

ˆınscena6.2.Broasca

ˆınscena1.

3.19000.4.B.

R˘

ASPUNSURILELAÎNTREB

˘ARILEDELAP.30SI31

ÎNC

˘A din vremuri stravechi, oamenii au crezut

ca mortii au capacitatea de a-i ındruma pe ceivii. Aceasta conceptie se regaseste ın diverse lu-crari antice, ıntre care si Odiseea, scrisa de poe-tul grec Homer.

În ıncercarea disperata de a se

ıntoarce acasa, pe insula Itaca, legendarul erouOdiseu, numit si Ulise, se aventureaza ın lumeamortilor pentru a consulta un proroc care mu-rise.

Sperand sa primeasca de la morti raspunsurila ıntrebari ce-i framanta, oamenii consulta me-diumuri spiritiste, dorm ın morminte ale stra-mosilor sau recurg la ritualuri spiritiste. Dar potoare mortii sa le ofere celor vii ındrumare supra-naturala?

O practic˘a larg r

˘asp

ândit

˘a

Potrivit principalelor religii ale lumii, comu-nicarea cu cei ce au ıncetat din viata este posi-bila. Iata ce se spune, de pilda, ın Encyclopediaof Religion: „Necromantia, practica oculta careconsta ın invocarea sufletelor mortilor, este ınesenta o forma de divinatie“. Lucrarea mentio-neaza apoi ca practica este „larg raspandita“.The New Catholic Encyclopedia ıntareste aceasta,precizand ca „necromantia, sub diversele ei for-me, s-a extins pe ıntregul glob“. Nu este de mi-rare, asadar, ca membrii multor religii cauta saintre ın contact cu lumea spiritelor pentru a ca-pata mai multa cunostinta.

Desi comunicarea cu mortii „a fost vehementcondamnata de Biserica, ın Evul Mediu si ın Re-

nastere s-au facut dese referiri la aceasta practi-ca“, se afirma ın The New Catholic Encyclopedia.Dar ce are de spus Biblia ın aceasta privinta?

E bine ‘s˘a-i

ˆıntrebati pe morti’?ˆ

In Antichitate, Iehova Dumnezeu i-a porun-cit poporului sau: „Sa nu se gaseasca la tine . . .nimeni care ıntreaba mortii“ (Deuteronomul18:9–13). De ce a dat Iehova aceasta interdic-tie? Daca ar fi posibil ca cei vii sa comunice cucei morti, nu ar fi oare o dovada de iubire dinpartea lui Dumnezeu sa permita acest lucru?

În

realitate ınsa, comunicarea cu mortii nu este po-sibila. Ce dovezi avem?

Scripturile precizeaza ın repetate randuri camortii nu sunt constienti. Iata ce ne dezvaluie,de pilda, Eclesiastul 9:5: „Cei vii sunt constientica vor muri, dar cei morti nu sunt constienti denimic“.

În Psalmul 146:3, 4 citim: „Nu va pu-

neti ıncrederea ın nobili, nici ın fiul omului pa-mantean, ın care nu este salvare. Spiritul luiiese, el se ıntoarce ın pamant si ın aceeasi ziıi pier si gandurile“. Iar profetul Isaia a spus de-spre cei ce au murit ca „zac neputinciosi ınmoarte“ (Isaia 26:14).

Cu toate acestea, multi oameni sunt convinsica, ın timpul unor ritualuri spiritiste, au reusitsa intre ın contact cu cei dragi ai lor care au mu-rit.

Întrucat astfel de ıntamplari nu sunt deloc

izolate, este evident ca multe dintre aceste per-soane au vorbit cu cineva din lumea spiritelor.Totusi, asa cum reiese din versetele de mai sus,ei nu au vorbit cu persoana decedata. Atunci cucine au comunicat ei?

Cu cine comunicati de fapt?

Biblia dezvaluie ca unii fii spirituali ai luiDumnezeu s-au razvratit ımpotriva Creatorului

POTRIVITBIBLIEI

Îi pot ajuta mortiipe cei vii?


lor si au devenit demoni (Geneza 6:1–5; Iuda6, 7). Ei promoveaza ideea falsa potrivit careiaoamenii continua sa traiasca dupa moarte. Pen-tru a alimenta aceasta minciuna, demonii pre-tind ca sunt persoane decedate care le vorbesccelor vii.

Un exemplu care confirma aceasta este rela-tarea biblica despre regele Saul al Israelului an-tic. Dupa ce, din cauza neascultarii, a pierdutaprobarea lui Iehova si, implicit, ındrumarea lui,Saul a ıncercat prin intermediul unui mediumspiritist sa intre ın legatura cu profetul Samuel,

care murise. Lui Saul chiar i-a raspuns cinevadin lumea spiritelor, dar acesta nu era nicide-cum Samuel. De fapt, cand ınca era ın viata, Sa-muel refuzase sa-l ıntalneasca pe rege si era ım-potriva mediumurilor spiritiste. Saul a primit ınrealitate informatii din partea unui demon carese dadea drept Samuel (1 Samuel 28:3–20).

Demonii sunt dusmanii lui Dumnezeu si ori-ce legatura cu ei este periculoasa. Iata de ce Bi-blia porunceste: „Sa nu va ındreptati spre me-diumuri si sa nu-i ıntrebati pe prezicatori, ca sanu deveniti necurati prin ei“ (Leviticul 19:31).Iar Deuteronomul 18:11, 12 avertizeaza ca ‘Ieho-va detesta pe oricine ıntreaba mortii’. De fapt,Iehova l-a pedepsit pe regele Saul cu moarteapentru ca, printre alte acte de infidelitate, aces-ta „se dusese sa ıntrebe un medium“ (1 Cronici10:13, 14).

Prin urmare, la cine putem apela cand avemnevoie de ındrumare superioara, cand suntempusi ın fata unor alegeri importante sau cand neframanta unele ıntrebari? Scripturile ıl numescpe Iehova Dumnezeu „Marele Instructor“. Dacavoi si cei dragi voua apelati la Cuvantul sau, Bi-blia, si puneti ın practica ınvataturile consemna-te ın el, va fi ca si cum ‘urechile voastre vor auziun cuvant ın urma voastra, zicand: «Iata calea!Umblati pe ea!»’ (Isaia 30:20, 21). Desi crestiniide azi nu se asteapta sa auda literalmente voceaadevaratului Dumnezeu, ei pot primi ındruma-re de la el prin intermediul Bibliei. Este ca sicum Iehova i-ar spune fiecaruia dintre noi: „Per-mite-mi sa te ındrum“.

V-ATIˆINTREBAT VREODAT

˘A?

˘ Cum priveste Dumnezeuˆıncerc

˘arile

oamenilor de a intraˆın contact cu

mortii? (Deuteronomul 18:9–13)

˘ Le pot furniza mortii informatii celorvii? Cum v

˘a argumentati r

˘aspunsul?

(Eclesiastul 9:5)

˘ Spre cine ne putemˆındrepta cu toat

˘a

ˆıncrederea pentru a primi

ˆındrumare?

(Isaia 30:20, 21)

12

ÎN ARTICOLUL precedent al acestei serii au

fost examinate trei profetii biblice referitoarela samanta lui Avraam. Dovezile arata ca Dum-nezeu si-a ımplinit acele promisiuni prin inter-mediul natiunii antice Israel, ai carei membrierau descendenti ai lui Avraam.

O alta natiune care a avut un rol importantın istoria biblica, ındeosebi pe parcursul seco-lului al VII-lea ı.e.n, a fost Babilonul antic.

În

continuare, vom analiza trei profetii biblice

privitoare la aceasta putere si vom vedea dacaele poarta amprenta inspiratiei divine.

Iata ce avertisment i-a dat profetul Moisenatiunii Israel: „Daca ınsa ıl vei uita vreodatape Iehova, Dumnezeul tau, si vei umbla dupa

BIBLIAO CARTE DE PROFETII EXACTE

PARTE

A

1 2 3 4 5 6 7 8

Fugiti din Babilon!

În aceast

˘a serie, alc

˘atuit

˘a din opt p

˘arti,

revista „Treziti-v˘

a!“ analizeaz˘

a o caracteristic˘

aremarcabil

˘a a Bibliei: profetiile ei. Articolele v

˘a

vor ajuta s˘

a r˘

aspundeti la urm˘

atoareaˆıntrebare:

Sunt profetiile biblice n˘

ascociri ale unor mintiluminate sau poart

˘a ele pecetea inspiratiei

divine? V˘

a invit˘

am s˘

a examinati dovezile.

Scrisorile din Lachisconfirm

˘a descrierea

f˘

acut˘

a de Ieremiareferitoare la cucerirealui Iuda de babilonieni

E V E N I M E N T E I M P O R T A N T E — B A B I L O N

(ˆı.e.n.)

647

63

2

62

5

617

607

c. 732ˆı.e.n.:

Isaia prezicec

˘aderea

BabilonuluiIeremiaeste numitprofet

Babilonulˆınvinge

Asiria

Nebucadnetarˆısi

ˆıncepe domnia

Daniel siEzechiel suntdusi captiviˆın Babilon

NebucadnetardistrugeIerusalimul

alti dumnezei, le vei sluji si te vei pleca ınain-tea lor, . . . veti pieri cu desavarsire“ (Deute-ronomul 8:19; 11:8, 9). Cu toate acestea, is-raelitii s-au razvratit ın repetate randuri ımpo-triva lui Dumnezeu practicand ınchinarea laidoli (1 Regi 14:22–24).

Cu timpul ınsa, rabdarea lui Dumnezeu aajuns la limita, iar el a permis ca poporul sauinfidel sa cada ın mainile babilonienilor. Subconducerea regelui Nebucadnetar, sau Nebu-cadretar, armatele babiloniene au atacat Israe-lul si au asediat Ierusalimul. Dar avea acestasediu vreo ınsemnatate? Sa vedem ce a scrisprofetul Ieremia cu aproximativ 20 de ani ına-inte de acel eveniment (Ieremia 25:1).��

Prima profetie: „Fiindc˘a [voi, israelitii] n-ati

ascultat de cuvintele mele [ale lui Dumnezeu],iat

˘a c

˘a . . . trimit dup

˘a Nebucadretar, regele

Babilonului, . . . siˆıi voi aduce [pe babilonieni]

ˆımpotriva acestei t

˘ari si

ˆımpotriva locuitorilor

ei . . . Toat˘a tara aceasta va ajunge un loc

devastat si o pricin˘a de uimire, si aceste natiuni

vor trebui s˘a-i slujeasc

˘a regelui Babilonului

saptezeci de ani“ (Ieremia 25:8–11).��

Împlinire: Dupa un asediu ındelungat, Ie-

rusalimul a fost pradat de Nebucadnetar ın607 ı.e.n. Regele babilonian a cucerit apoi sialte orase din Iuda, inclusiv Lachisul si Aze-ca (Ieremia 34:6, 7). A dus majoritatea supra-vietuitorilor ın Babilon, unde au fost tinuticaptivi 70 de ani.

Ce dezv˘aluie istoria:

˘ Biblia ıl identifica pe Nebucadnetar carege al Babilonului ın perioada distrugerii Ie-rusalimului. Dovezile arheologice vin ın spri-jinul relatarii biblice, confirmand astfel exis-tenta acestui monarh. O camee de onix ex-pusa la un muzeu din Florenta (Italia) poar-ta inscriptia: „Faurita la porunca lui Nebu-cadnetar, regele Babilonului, chiar ın timpulvietii sale, ın onoarea lui Merodac, domnulsau“. Nebucadnetar a domnit din 624 pana ın582 ı.e.n.

˘ Potrivit cartii The Bible and Archaeology,sapaturile si cercetarile arheologice efectuateın Lachis dezvaluie urmatoarele: „Atacul fi-nal a fost foarte aprig, iar focul ce a mistuitorasul [Lachis] a fost atat de violent, ıncatpiatra de calcar din cladiri s-a prefacut ın var“.��

A doua profetie: „Cˆ

and se vorˆımplini cei

saptezeci de aniˆın Babilon, [eu, Iehova]

ˆımi voi aduce aminte de voi [exilatii evrei]si voi

ˆımplini cuv

ântul meu bun pentru voi,

aducˆ

andu-v˘

aˆınapoi

ˆın locul acesta

[tara lui Iuda]“ (Ieremia 29:10).��

Pagin

a1

2,

Scri

soare

din

Lach

is:

Ph

oto

gra

ph

taken

by

cou

rtesy

of

the

Bri

tish

Mu

seu

m;

pagin

a1

3,

Cilin

dru

llu

iC

iru

s:

�Th

eTr

uste

es

of

the

Bri

tish

Mu

seu

m

Cilindrul lui Cirus consemneaz˘

apolitica acestuia de a-i repatriape captivi

58

2

53

9

537

Domnialui Nebucadnetaria sf

ârsit

Babilonuleste cucerit

de medo-persi

Evreilorli se permites

˘a se

ˆıntoarc

˘a

ˆın Ierusalim

Evreii sunt tinuti captiviˆın Babilon 70 de ani


Împlinire: Dupa 70 de ani de exil (607–537

ı.e.n.), evreii captivi au fost eliberati de rege-le Cirus al Persiei, care le-a permis sa se ın-toarca ın patria lor pentru a reconstrui tem-plul din Ierusalim (Ezra 1:2–4).


˘ Au fost ıntr-adevar israelitii 70 de anicaptivi ın Babilon, asa cum prezisese Bi-blia? Iata ce precizeaza Ephraim Stern, unrenumit arheolog israelian: „Din perioada604–538 ı.e.n. nu ne parvine nicio dovadacare sa ateste ca tara ar fi fost locuita la aceavreme.

În tot acel timp, niciunul dintre ora-

sele distruse de babilonieni nu a fost repopu-lat“. Aceasta perioada, ın care teritoriul cu-cerit nu a fost locuit si nici repopulat, cores-punde ındeaproape cu perioada exilului is-raelitilor ın Babilon, si anume 607–537 ı.e.n(2 Cronici 36:20, 21).

˘ Popoarele antice din Mesopotamia obis-nuiau sa-si consemneze scrierile pe tablite deargila. O astfel de tablita este cunoscuta subnumele de Cilindrul lui Cirus. Aceasta datea-za din jurul anului 539 ı.e.n., an ın care re-gele Cirus al Persiei a ınfrant Babilonul. Pecilindru se poate citi: „Eu sunt Cyrus, . . .domn al Babilonului“. Textul ofera si alte de-talii: „Tuturor acelor cetati sacre [mentiona-te deja] situate pe cealalta parte a raului Ti-gru, ale caror temple cazusera ın ruina demulta vreme, le-am redat chipurile zeiloraflate acolo . . . De asemenea, eu adunat-ampe toti locuitorii lor de mai ınainte si le-amdat ınapoi salasurile“�.

Informatiile din aceasta sursa laica sunt ınarmonie cu profetia biblica potrivit careia exi-latii evrei aveau sa fie repatriati, profetie con-semnata cu 200 de ani ınainte de ımplinire.��

A treia profetie: „Babilonul, podoaba regatelor,frumusetea si m

ândria caldeenilor, va ajunge ca

Sodoma si Gomora, când le-a distrus Dumnezeu.

Nu va mai fi niciodat˘a locuit“ (Isaia 13:19, 20).

��

� Tablitele de argila, editura Herald, Bucuresti, 2008.

Împlinire:

Într-o neasteptata rasturnare de

situatie, puterea mondiala babiloniana a fostıngenuncheata de armata mezilor si persilorın anul 539 ı.e.n.� Orasul Babilon nu si-arecapatat niciodata gloria de odinioara, ci,dimpotriva, a intrat ıntr-un declin lent, ajun-gand ın cele din urma un tinut pustiu, „faralocuitori“ (Ieremia 51:37).


˘ Disparitia completa a Babilonului es-te confirmata de eruditul Tom Boiy. Acestavorbeste despre „istorici si calatori din Occi-dent din secolele XVI–XVIII“ care cunos-teau bine valoarea simbolica a orasului, darcare nu au reusit sa identifice „pozitia luiexacta“.

˘În 1919, Henry Hall, custodele Sectiei

de antichitati egiptene si asiriene de la Brit-ish Museum, a descris Babilonul drept „unmorman de daramaturi . . . acoperite de ni-sip“.

Ce concluzie putem trage ın urma anali-zarii acestor profetii? Biblia se dovedeste, odata ın plus, o carte de profetii exacte. Me-sajele ei profetice referitoare la Iuda si Babi-lon s-au ımplinit ın cele mai mici detalii!

Ierusalimul a fost devastat deoarece locui-torii sai nu au dat atentie avertismentelor di-vine de a respinge conduita pacatoasa. Asacum fusese profetit, dupa cei 70 de ani deexil, israelitilor li s-a permis sa se ıntoarcaacasa, la Ierusalim. De asemenea, anticuloras Babilon a fost distrus, ramanand nelo-cuit si pustiu pana azi. Acestea ınsa suntdoar cateva dintre nenumaratele profetii aleBibliei.ˆ

In articolul urmator vor fi analizate eve-nimente care s-au petrecut ın primul secol alerei noastre, prezise si ele cu mult timp ına-inte. Si ımplinirea acelor profetii ne ıntares-te ıncrederea ın exactitatea Bibliei.� Rolul-cheie al mezilor ın cucerirea Babilonului fusese

si el prezis de Isaia cu aproximativ 200 de ani ınainte. (VeziIsaia 13:17–19; 21:2.)


Noteaz˘

a cu adev˘

arat sau fals urm˘

atoareaafirmatie:

N-ar trebui s˘

a am prieteni de sex opusp

ân

˘a nu voi fi preg

˘atit pentru o relatie

serioas˘

a, care ar putea duce la c˘

as˘

atorie.

�� ADEV˘

ARAT �� FALS

Gˆ

andeste-te: Desi nu intentiona sa se ca-satoreasca, Isus a avut prieteni de sex opus(Matei 12:46–50; Luca 8:1–3). Cu siguranta,la fel au stat lucrurile si ın cazul lui Timo-tei, un tanar celibatar, caci apostolul Pavel i-aspus sa le trateze pe femeile „mai tinere, cape niste surori, cu toata castitatea“ (1 Timo-tei 5:1, 2).ˆ

Intrucat Timotei slujea ın diferite congre-gatii, Pavel si-a dat seama probabil ca acestaavea sa ıntalneasca multe femei tinere (Marcu10:29, 30). Ar fi fost oare gresit ca Timotei sapetreaca timp ın compania lor? Bineınteles ca

nu.Însa, deoarece nu avea ınca intentia de a

se casatori, el trebuia sa-si stabileasca anumi-te limite, pentru a nu ajunge sa dezvolte sen-timente romantice fata de acele fete si, cu atatmai mult, sa flirteze cu ele sau sa se joace cusentimentele lor (Luca 6:31).

Ce se poate spune despre tine? Esti prega-tit pentru casatorie si intentionezi sa te casa-toresti?

Daca DA 4 S-ar putea sa ıti gasesti parte-nerul de viata printre prietenii de sex opus(Proverbele 18:22; 31:10).

Daca NU 4 Trebuie sa-ti fixezi niste limite(Ieremia 17:9). Usor de zis, dar greu de facut,nu-i asa? Nia�, care are 18 ani, marturiseste:„E greu sa mentii o relatie doar la nivel deprietenie. Nu e usor sa-ti dai seama unde tre-buie sa pui limite“.

� Unele nume din acest articol au fost schimbate.

TINERIISE

ÎNTREAB

˘A

Suntem doar prietenisau mai mult?PARTEA I

Cˆ

AND AI CITIT TITLUL, TI-A VENITÎN MINTE O PERSOAN

˘A ANUME?

DA

CITESTE IMEDIATACEST ARTICOL.S-AR PUTEA S

˘A-TI

FIE MAI UTILDEC

ÂT CREZI.

NU

CITESTE ORICUMARTICOLUL. TE VAAJUTA S

˘A P

˘ASTREZI

PRIETENII FRUMOASECU PERSOANE DE SEXOPUS, F

˘AR

˘A S

˘A AI

PROBLEME.

Dar de ce sunt necesare unele limite? Deoarece alt-minteri te vei rani atat pe tine, cat si pe altii. Sa vedemde ce.

ADEV˘

AR GENERAL VALABIL: Cˆ

and te implici senti-

mentalˆınainte de a fi preg

˘atit pentru o relatie se-

rioas˘

a, cineva va avea de suferit. „Mi s-a ıntamplatde doua ori“, spune Kelli, de 19 ani. „O data eu m-amındragostit de un baiat, iar alta data un baiat a ınceputsa aiba sentimente fata de mine.

În ambele situatii, ci-

neva a avut de suferit, iar cele ıntamplate au lasat urmeadanci ın sufletul meu.“

Mediteaz˘

a la urm˘

atoareleˆıntreb

˘ari:

˘În ce situatii ar fi potrivit sa stai ın compania per-

soanelor de sex opus? Si ce situatii ar fi bine sa eviti?˘ De ce nu ar fi ıntelept sa stai mereu cu aceeasi

persoana de sex opus? Ce ar putea crede celalalt? Ceai putea crede tu?

„Uneori ma minteam singura spunandu-mi: «Suntemdoar prieteni. E ca un frate pentru mine».

Însa, cand ve-

deam ca ıi acorda atentie altei fete, ma simteam ranita,ca si cum mi-ar fi fost dator cu ceva.“ (Denise)

Dac˘

a te implici sentimentalˆınainte

de a fi preg˘

atit pentru o relatie serioas˘

a,deznod

˘am

ântul ar putea fi dezastruos

REALITATE: „Eu si un prie-ten care locuieste la peste1500 km distant

˘a ne trimi-

team mesaje cam o dat˘a pe

s˘apt

˘am

ân

˘a. Nu m

˘a simteam

atras˘a de el si credeam c

˘a

nici el nu se simtea atrasde mine. Dar,

ˆıntr-o zi, mi-a

trimis urm˘atorul mesaj:

«Ce faci, frumoaso? Mi-e dorde tine». Am r

˘amas socat

˘a!

I-am spus c˘a

ˆıl consideram

un simplu prieten si c˘a nu

m˘a simteam atras

˘a de el.

R˘aspunsul lui a fost: «OK,

cum zici tu». De atunci numi-a mai trimis niciun mesaj“(Janette).

˘ Dac˘a nu esti preg

˘atit

pentru o relatie serioas˘a sau

nu doresti s˘a

ˆıncepi una, cum

ai reactiona dac˘a ai primi un

mesaj de genul celui pe carel-a primit Janette?

˘ Pentru b˘aieti: Crezi c

˘a

mesajele trimise lui Janetteau fost potrivite? De ce aiaceast

˘a opinie?

˘ Dup˘a p

˘arerea ta, este

mai usor s˘a te

ˆındr

˘agostesti

de o persoan˘a dac

˘a vorbesti

cu ea prin mesaje sau dac˘a

vorbesti cu ea fat˘a-n fat

˘a?

De ce ai aceast˘a opinie?

TU CE AI FACE?

Biblia spune: „Cel prevazator vede nenorocirea sise ascunde, dar cei fara experienta merg mai departesi sufera consecintele“ (Proverbele 22:3).

ADEV˘

AR GENERAL VALABIL: Cˆ

and te implici senti-

mentalˆınainte de a fi preg

˘atit pentru o relatie seri-

oas˘

a, poti distruge o prietenie frumoas˘

a. „Eu si unbaiat obisnuiam sa ne trimitem mesaje — ısi amintes-te Kati, care are 16 ani —, dar ın scurt timp, a ınceputsa flirteze cu mine. Ne trimiteam mesaje aproape zil-nic. Dupa o vreme, mi-a spus ca ma placea foarte multsi ca voia sa fim mai mult decat prieteni. Problema eraca eu nu ma simteam deloc atrasa de el. Dupa ce i-amspus asta, abia daca ne-am mai vorbit, iar prietenianoastra s-a ıncheiat.“

Mediteaz˘

a la urm˘

atoareleˆıntreb

˘ari:

˘În cazul lui Kati, cine a fost persoana care a avut

de suferit, si de ce? Ar fi putut Kati sau baiatul cu ca-re vorbea ea sa previna acest deznodamant? Daca da,cum anume?

˘ Cum ar putea cineva care-i trimite mesaje uneipersoane de sex opus sa lase, fara sa vrea, impresia cadoreste sa fie mai mult decat un simplu prieten?

„Uneori a trebuit pur si simplu sa-mi impun niste limi-te. Baietii pot fi prieteni foarte buni, dar nu voiam sa dis-trug o prietenie permitand ca aceasta sa se transformeıntr-o relatie sentimentala.“ (Laura)

Biblia spune: „Cel prevazator ia aminte la pasii lui“(Proverbele 14:15).

Concluzie: Prieteniile cu persoane de sex opus nusunt ın sine gresite.

Însa, daca nu esti pregatit pentru

o relatie serioasa, care ar putea duce la casatorie, tre-buie sa-ti stabilesti niste limite.

ÎN NUM

˘ARUL VIITOR,

LA RUBRICA „TINERII SEÎNTREAB

˘A“. . .

Daca te implici sentimental ınainte de a fi pregatitpentru o relatie serioasa, ıti poti strica reputatia. Cum?

CERE P˘

AREREA P˘

ARINTILOR

Întreab

˘a-i pe p

˘arinti ce p

˘arere au despre

ˆıntreb

˘arile marcate cu bulin

˘a. Difer

˘a opiniile

lor de ale tale? Ce foloaseˆıti aduce punctul

de vedere al p˘arintilor? (Proverbele 11:14)

CE SPUNALTI TINERI

Joshua: Cu cˆ

at petrecimai mult timp cu opersoan

˘a, cu at

ât e

mai probabil s˘

a dezvoltisentimente fat

˘a de ea.

Natasha: Poate c˘

avrei s

˘a fiti doar prieteni,

dar dac˘

a iesi regulatcu aceeasi persoan

˘a,

cel putin unul dintrevoi se va

ˆındr

˘agosti

de cel˘

alalt.

Kelsey: Chiar dac˘

ala

ˆınceput sunteti doar

prieteni, sentimentelese pot schimba usorc

ând petreceti mult

timpˆımpreun

˘a. Nu e

imposibil s˘

a p˘

astrati orelatie doar la nivel deprietenie, dar e nevoiede mult

˘a maturitate

si discern˘

amˆ

ant.


˘ Multe viet˘ati marine sunt bioluminis-

cente, adic˘a produc lumin

˘a. O specie de

melc, Hinea brasiliana, ˆısi foloseste aceas-

t˘a capacitate

ˆıntr-un mod cu totul inedit.

Când este amenintat de un crab, melcul

se retrageˆın cochilia sa si „se aprinde“,

lic˘aririle lui de lumin

˘a pun

ând pe fug

˘a

pr˘ad

˘atorul. Dar cum trece lumina prin

cochilia melcului?

Gˆ

anditi-v˘

a: Cochilia melcului nu blo-cheaz

˘a lumina, ci, dimpotriv

˘a, o difuzeaza.

Dimitri Deheyn si Nerida Wilson, cercet˘a-

tori la Institutul de Oceanografie Scrippsdin San Diego (California, SUA), au desco-perit c

˘a lumina produs

˘a de melc este r

˘as-

pândit

˘a uniform prin toat

˘a cochilia, aceas-

ta difuzând lumina de zece ori mai eficient

decât un difuzor electric de aceeasi grosi-

me (0,5 mm).În plus, capacitatea cochiliei

de a propaga luminaˆın jur este de opt ori

mai mare decât a difuzoarelor realizate de

om. Fapt remarcabil, aceast˘a extraordina-

r˘a capacitate de difuzare sau transmitere

a luminii nu esteˆınt

âlnit

˘a si la speciile

ˆınrudite de melci marini care nu sunt

bioluminiscenti. Si nuˆınt

âmpl

˘ator, datorit

˘a

culorii ei, aceast˘a lumin

˘a str

˘abate p

ân

˘a la

cele mai mari distante mediul subacvatic.

Dr. Deheyn este de p˘arere c

˘a o cu-

noastere mai detaliat˘a a acestei specii de

melc „ar putea fi de mare important˘a

ˆın

realizarea unor materiale cu performanteoptice mai bune“.

În urma unor cercet

˘ari

ˆın acest domeniu, si biofotonica, ramur

˘a

stiintific˘a ce utilizeaz

˘a lumina

ˆın analize si

terapii medicale, ar avea mult de câstigat.

Iarˆın aceast

˘a er

˘a a tehnologiei LED (diode

emit˘atoare de lumin

˘a), difuzoarele cu o

capacitate mai bun˘a de amplificare a

surselor mici de lumin˘a vor contribui, f

˘ar

˘a

doar si poate, la reducerea consumuluide energie.

Ce credeti? Este cochilia melcului fluo-rescent rezultatul

ˆınt

âmpl

˘arii oarbe? Sau

este opera unui Proiectant?

OPERA UNUI PROIECTANT?

Cochilia melcului fluorescent

+

Imagine m˘

arit˘

a acochiliei

ˆın stare

normal˘

a

+

Imagine m˘

arit˘

aa cochiliei c

ând

difuzeaz˘

a lumin˘

a

Stânga: www.robastra.com; centru si dreapta:

Courtesy of Dr. D. Deheyn, Scripps Institutionof Oceanography, UC San Diego


M-AM nascut ın 1976 ıntr-o coliba cu podeade pamant din muntii Timorului de Est,

care pe atunci apartinea Indoneziei. Eram al op-tulea din cei zece copii din familia noastra.

În-

trucat parintii erau prea saraci ca sa ne hraneas-ca pe toti, pe fratele meu geaman l-au pastrat,iar pe mine m-au dat ın grija unui var al meu.ˆ

In decembrie 1975, cu putin timp ınainte caeu sa vin pe lume, Indonezia a invadat Timorulde Est, declansandu-se un razboi de gherila ce adurat mai bine de doua decenii. Ca urmare, pri-mele mele amintiri sunt marcate de suferinta siviolenta. Si acum am viu ın minte imagini cu sol-dati ce ne-au atacat satul, silindu-i pe toti sa fugapentru a scapa cu viata. Varul meu si cu mineam mers pe jos pana pe o coasta izolata a unuimunte, unde se refugiasera mii de timorezi.ˆ

Insa soldatii ne-au descoperit ascunzatoarea;n-a trecut mult si am devenit tinta bombarda-mentelor. Nu am putut niciodata sa dau uitariiacele clipe de cosmar, ın care totul ın jurul meuera doar moarte si distrugere. Dupa ce, ıntr-unfinal, ne-am ıntors ın sat, am trait ıntr-o perma-nenta stare de teroare. Multi sateni dispareausau erau ucisi si ma chinuia gandul ca eu aveamsa fiu urmatorul.

Cand aveam 10 ani, varul meu s-a ımbolna-vit si a murit, asa ca parintii m-au trimis sa lo-

cuiesc cu bunica, o vaduva scarbita de viata, ca-re ma considera o povara. Ma exploata ca peun sclav.

Într-o zi, cand eram prea bolnav ca sa

muncesc, m-a batut crunt, lasandu-ma sa mor.Din fericire, un alt var, mai ın varsta, a venit sim-a luat la el acasa.

La varsta de 12 ani, ın sfarsitam ınceput scoala. Nu dupamult timp, sotia varului meu s-aımbolnavit, iar el a cazut pradaunei depresii grave. Nedorindsa-i ımpovarez si mai mult, amfugit de la ei si m-am alaturatunei trupe de soldati indone-zieni a caror tabara se afla ınjungla. Am devenit un fel deajutor al lor: le spalam hainele,le gateam si le faceam curatenieın tabara. Ma tratau bine si masimteam util. Dar, dupa vreo ca-teva luni, rudele m-au gasit si aufacut presiuni asupra lor ca sama trimita ınapoi ın sat.

Devin activist politic

Dupa ce am terminat liceul,m-am mutat ın Dili, capitala Ti-morului de Est, unde am urmat

Am g˘asit iubirea

si pacea autentic˘a

RELATARE DE EGIDIO NAHAKBRIA

Toat˘a copil

˘aria m-am simtit neiubit si

abandonat.În prezent

ˆıns

˘a m

˘a simt iubit

si am g˘asit o pace l

˘auntric

˘a autentic

˘a.

Cum a avut loc aceast˘a schimbare?

Permiteti-mi s˘a v

˘a povestesc.

Egidio, cˆ

and eraactivist politic


cursurile unei universitati. Aici am cunoscutmulti tineri ce proveneau din acelasi mediu camine.

Împreuna am ajuns la concluzia ca actiu-

nile politice erau singura modalitate de a obtineindependenta nationala si de a aduce schimbarisociale. Grupul nostru studentesc a organizatmai multe demonstratii politice, majoritatea lordegenerand ın revolte de strada. Multi dintreprietenii mei au fost raniti, iar unii chiar ucisi.ˆ

In 2002, cand Timorul de Est si-a castigat in-dependenta, tara era devastata, zeci de mii deoameni ısi pierdusera viata, iar sute de mii fu-sesera stramutati. Speram ca situatia sa se ım-bunatateasca.

Însa somajul, saracia si tulburari-

le politice au continuat sa faca ravagii.Viata mea cap

˘at

˘a un nou curs

La acea vreme, locuiam cu cateva rude, in-clusiv cu un tanar pe nume Andre, o ruda maiındepartata, care studia Biblia cu Martorii luiIehova. Fiind un romano-catolic devotat, nu maıncanta deloc ideea ca el avea legaturi cu o al-ta religie. Totusi, doream sa cunosc mai mul-te din Biblie si uneori citeam din Biblia pe ca-re Andre o tinea ın dormitorul sau. Cele cititemi-au starnit si mai mult interesul.ˆ

In 2004, Andre mi-a dat o invitatie la Come-morarea mortii lui Isus. Am decis sa merg. Dar,pentru ca nu m-am uitat bine pe invitatie, amajuns la locul stabilit cu doua ore ınainte de ın-ceperea programului. Cand au sosit, Martoriilocalnici si straini deopotriva mi-au strans manacu caldura si m-au facut sa ma simt bine-venit.Gestul lor m-a impresionat.

În timpul cuvanta-

rii, mi-am notat ıntr-un carnetel toate versetelementionate, iar mai tarziu le-am verificat ın Bi-blia mea catolica pentru a vedea daca ceea cespusese vorbitorul era adevarat. Si chiar asa era!ˆ

In saptamana urmatoare m-am dus la Litur-ghie la biserica mea. Dar pentru ca eu si cate-va persoane am ıntarziat la slujba, preotul a pusmana pe o bucata de lemn si ne-a scos plin defurie afara din biserica.

În timp ce stateam afa-

ra, el si-a ıncheiat slujba spunandu-le enoriasi-lor: „Pacea lui Isus sa fie cu voi!“. Plina de curaj,o femeie a spus cu voce tare: „Cum puteti vorbide pace cand tocmai i-ati dat afara pe oameniiaceia?“. Preotul nici n-a bagat-o ın seama. Am

plecat si de atunci n-am mai pus piciorul ın bi-serica.

La scurt timp dupa aceea, am ınceput sa stu-diez Biblia si sa asist la ıntrunirile Martorilorımpreuna cu Andre. Rudele noastre s-au alar-mat si s-au ımpotrivit studiului. Bunica lui An-dre ne-a amenintat: „Baieti, daca nu va lasati destudiu, am sa sap o groapa si am sa va ıngropde vii“.

Însa amenintarile ei nu ne-au intimidat.

Amandoi eram hotarati sa facem progrese spi-rituale.

Fac schimb˘ari

Pe masura ce studiam Biblia, mi-am dat sea-ma ca nu stiusem niciodata ce este iubirea. Eraminsensibil si aveam o atitudine defensiva. Mi-eragreu sa am ıncredere ın oameni. Martorii ınsaau aratat un interes sincer fata de mine. Candm-am ımbolnavit grav, iar rudele mele nu mi-auacordat nicio atentie, Martorii m-au vizitat simi-au oferit ajutorul necesar. Iubirea lor ‘nu selimita la vorbe’, ci era „adevarata, dovedita prinfapte“ (1 Ioan 3:18, Noul Testament — editie bi-lingva).ˆ

In ciuda ınfatisarii si atitudinii mele dure,Martorii mi-au aratat „afectiune frateasca“ si „otandra compasiune“ (1 Petru 3:8). Pentru pri-ma oara ın viata, ma simteam iubit. Deveneamun om mai bland, iar ın inima mea a ınceput sacreasca iubirea fata de Dumnezeu si fata de se-meni. Prin urmare, ın decembrie 2004, mi-amsimbolizat dedicarea lui Iehova prin botezul ınapa. Si Andre s-a botezat la scurt timp dupaaceea.

Binecuvânt

˘ari

ˆın mijlocul necazurilor

Dupa botez, am simtit o dorinta arzatoare dea-i ajuta pe oamenii care nu avusesera parte deiubire autentica sau de dreptate. Ca urmare, amınceput pionieratul, adica serviciul crestin cutimp integral, cum ıl numesc Martorii lui Ieho-va.

Împartasindu-le altora mesajul ıncurajator

din Biblie am simtit mult mai multe satisfactiidecat luand parte la revolte si demonstratii po-litice. Acum ıi ajutam cu adevarat pe oameni!ˆ

In 2006, ın Timorul de Est au izbucnit dinnou conflicte politice si regionale. Factiuni ri-vale luptau pentru a pune capat unor vechi ne-


dreptati. Orasul Dili a devenit teatrul unor ope-ratiuni militare, iar multi locuitori din est au fostnevoiti sa fuga pentru a-si salva viata.

Împreuna

cu alti Martori am fugit la Baucau, un oras mareaflat la circa 120 km est de Dili. Aici, necazulnostru s-a dovedit ın cele din urma o binecuvan-tare, ıntrucat am reusit sa ınfiintam o noua con-gregatie, prima din afara capitalei.

Trei ani mai tarziu, ın 2009, am fost invitatsa particip la o scoala speciala pentru slujitoriicrestini cu timp integral, care urma sa se tinaın Jakarta (Indonezia). Martorii din Jakartam-au primit nu numai ın casele lor, ci si ın ini-mile lor. Iubirea lor sincera m-a impresionatprofund. Am simtit ca fac parte dintr-o ‘comu-nitate [mondiala] de frati’, o familie internatio-nala care se intereseaza cu adevarat de mine(1 Petru 2:17).

În sf

ârsit, pace!

Dupa terminarea scolii, m-am ıntors ın Bau-cau, unde locuiesc si ın prezent. Aici ma bucur

sa-i ajut pe oameni pe plan spiritual, asa cumsi altii m-au ajutat pe mine. De pilda, ıntr-unsat izolat de langa Baucau, eu si alti Martorile predam adevarul din Biblie la aproximativ20 de persoane, ıntre care multi varstnici faracarte. Acest grup asista saptamanal la ıntruniri,iar trei dintre ei s-au alaturat familiei noastrespirituale ca membri botezati ai congregatieicrestine.

Cu cativa ani ın urma, am cunoscut-o pe Fe-lizarda, o tanara iubitoare, care a acceptat ade-varul biblic, a progresat rapid si s-a botezat.Ne-am casatorit ın 2011. Sunt bucuros ca An-dre, ruda mea, slujeste la filiala din Timorul deEst a Martorilor lui Iehova. Majoritatea rude-lor, inclusiv bunica lui Andre, care candva do-rea sa ne ıngroape de vii, ne respecta ın pre-zent credinta.ˆ

In trecut eram furios, ma simteam neiubit sinedemn de a fi iubit. Dar, cu ajutorul lui Ieho-va, am gasit ın sfarsit iubirea si pacea autentica!

Egidio si Felizardacu membrii CongregatieiBaucau (Timorul de Est)


DESI exista de veacuri, batikul nu s-a demo-dat nici pana azi.

Îl poarta fete regale la re-

ceptii extravagante, dar si negustori ın piete lo-cale. Este frumos, viu-colorat si de-o varietateincredibila. Dar ce este batikul? Cum se reali-zeaza el? Unde ısi are originea? Si cum se fo-loseste azi?

Batikul este o tesatura cu o istorie straveche,ce face parte ın prezent din cultura si stilul deviata indonezian. Motivele lui specifice suntcreate cu ajutorul unui procedeu special de vop-sire, materiale asemanatoare fiind cunoscute ınıntreaga lume.

O ingenioas˘a uniune

Pentru a realiza o bucata de batik, artizanulfoloseste un mic rezervor de cupru umplut cuceara lichida, cu care deseneaza un model ela-borat pe bucata de panza. Dupa ce ceara se usu-ca, materialul este vopsit, portiunile ceruitepastrandu-si culoarea naturala. Procedeul esterepetat cu fiecare culoare, pana cand se obtinmodele viu-colorate.

Pe la jumatatea secolului al XIX-lea, meste-sugarii de batik aplicau ceara cu ajutorul unorforme de cupru. Metoda era mai rapida si da-torita ei se puteau realiza imprimeuri identice.Pe parcursul secolului al XX-lea ınsa, fabricileau implementat serigrafia ca tehnica de impri-mare. Desi ın comert se gasesc si azi batikurirealizate manual, cele fabricate domina piata.

Materialul folosit la confectionarea batikuluipoate fi bumbac sau matase. Vopselele se ob-tin din frunze, lemn, scoarta de copac si miro-

denii specifice locului; se folosesc ınsa si vop-sele sintetice.

Înainte de introducerea cerii ın

tehnica de imprimare, motivele erau desenatecu paste vegetale, grasimi animale si chiar no-roi.

În prezent, si ceara folosita este sintetica,

uneori utilizandu-se totusi un amestec de para-fina si ceara de albine.

O istorie lung˘a — un viitor luminos

Nu se stie cu exactitate cand si unde a fostconfectionat primul batik.

În China, unele frag-

mente descoperite dateaza din secolul al VI-leae.n. Nu se cunoaste nici momentul ın care teh-nica a patruns ın Indonezia. Totusi, exista do-vezi ca ın secolul al XVII-lea Indonezia faceadeja comert cu tesaturi batik.ˆ

In ultimele decenii, batikul a castigat o marepopularitate, devenind ın Indonezia simbol alidentitatii nationale.

În 2009, ın semn de recu-

noastere a ındelungatei istorii a batikului ınaceasta tara si a influentei lui asupra culturiilocale, UNESCO l-a introdus ın Patrimoniulcultural intangibil al umanitatii.

Batikulˆın vestimentatie

Modul traditional ın care se confectioneaza,se poarta si se pliaza batikul este influentat decredintele si superstitiile locale. Multe provin-cii indoneziene au culori si motive specifice.

În

nordul insulei Java, de pilda, batikurile suntviu-colorate, ınfatisand adesea flori, pasari sialte vietati. Paleta de culori ce apare pe batiku-rile din centrul insulei ınsa este mult mai res-transa, iar motivele sunt geometrice. Se cunosccirca 3000 de tipuri de imprimeuri.

BatikulULUITOAREATES

˘ATUR

˘A

A INDONEZIEI

Un articol vestimentar traditional executatın tehnica batik este selendang-ul, un sal sau obucata de material ce atarna peste umar, pur-tat de femei. Uneori, ele ısi duc ın selendang be-belusul sau chiar produsele cumparate de lapiata.

ˆIn zilele toride, salul se poate folosi si la

acoperirea capului.Barbatii folosesc traditionalul iket kepala pen-

tru a-si acoperi capul. Bucata patrata de batikse leaga ın forma de turban. Iket kepala face par-te adesea din tinuta formala pentru ceremonii.

Un alt articol vestimentar cunoscut, purtatatat de barbati, cat si de femei, este sarongul, obucata dreptunghiulara de batik ce se ınfasoaraın jurul corpului. Uneori capetele materialuluisunt cusute laolalta, articolul luand astfel formaunui tub. De regula, sarongul se poarta ın jurulpicioarelor si se prinde ın talie, aducand cu ofusta mai larga.

Batikul se preteaza aproape oricarui stil ves-timentar, de la tinute lejere pana la tinute degala. Din batik se pot realiza nenumarate arti-cole precum tablouri, obiecte decorative pen-tru perete, fete de masa, asternuturi de pat sinu numai. Turistii ce strabat pietele indonezie-ne ısi pot cumpara genti, sandale, abajururi sichiar huse pentru laptop ın stil batik. Varie-tatea articolelor confectionate din batik esteaproape nelimitata. O tesatura cu adevarat ului-toare!

Cu ajutorul unui mic rezervor de cupruumplut cu cear

˘a lichid

˘a se deseneaz

˘a

manual un model elaborat

Bucata de material cu modelulde cear

˘a este

ˆınmuiat

˘a de mai

multe oriˆın vopsea

Articolevestimentarede batik1. Selendang2. Iket kepala3. Sarong

V˘

A PLAC meciurile de fotbal? Le urmariticu placere sau chiar jucati fotbal? Daca da,

probabil ati aflat deja despre EURO 2012 orga-nizat de UEFA (Uniunea Asociatiilor Europe-ne de Fotbal). Meciul de deschidere va avea locla Varsovia (Polonia) pe 8 iunie, iar finala seva desfasura pe 1 iulie la Kiev (Ucraina). Darce pregatiri s-au facut pentru acest campionateuropean de fotbal? Si de ce este acesta un eve-niment istoric?

„Împreun

˘a cre

˘am istoria“

Campionatele europene de fotbal se organi-zeaza din patru ın patru ani, ınca din 1960.

În-

tre tarile care au gazduit astfel de meciuri senumara Anglia, Austria, Belgia, Elvetia, Fran-ta, Germania, Italia, Iugoslavia, Olanda, Portu-galia, Spania si Suedia.

În acest an, turneul final va fi gazduit de Po-

lonia si Ucraina.În Polonia, meciurile se vor

disputa ın orasele Gdansk, Poznan, Varsovia siWroclaw, iar ın Ucraina, ın Donetk, Harkov,Kiev si Lvov.

Potrivit UEFA, „aceasta este a treia oaracand un turneu final este gazduit de doua tari(dupa Belgia/Olanda ın 2000 [si] Austria/El-vetia ın 2008)“. Cu toate acestea, EURO 2012este un eveniment istoric.

În ce sens? Turneul

final nu reprezinta doar punctul culminant al

EURO2012UN EVENIMENT ISTORIC

P O L O N I A

Gdańsk

Poznan VARSOVIA

Wroclaw

U C R A I N A

Lvov

KIEV

Harkov

Donetk

Finala EURO 2008 dintre Germania si Spania,disputat

˘a pe Stadionul Ernst Happel din Viena (Austria)

colaborarii intense dintre cele doua tari-gazdasi organizatorii campionatului, ci si primul tur-neu tinut ın Europa Centrala si Rasariteana.Nu este de mirare, asadar, ca sloganul oficialal evenimentului din acest an este „

Împreuna

cream istoria“.Preg

˘atiri

Fireste, una dintre cele mai importante pre-gatiri ın vederea unui meci este obtinerea uneiarene sportive adecvate.

În acest scop, orase-

le-gazda Poznan si Harkov si-au renovat sta-dioanele, ın timp ce ın celelalte sase orase s-auconstruit stadioane noi. Se estimeaza ca nu-marul spectatorilor ce vor umple aceste arenesportive va fi de 358000.

Anticipandu-se o prezenta atat de mare, ora-sele-gazda au luat multe masuri de precautie ınvederea bunei desfasurari a evenimentului. Miide angajati ai serviciilor de securitate se prega-tesc intens ın acest sens. Potrivit serviciului depresa Science & Scholarship in Poland, aceastapresupune „aplicarea unor planuri de siguran-ta ın cadrul a 140 de proiecte ce cuprind . . .controlul maselor, crearea unor zone de secu-ritate si cooperarea cu echipele de securitatestraine“.

De ce este necesara luarea atator masuri?În

primul rand, autoritatile sunt constiente ca eve-nimentele sportive de anvergura pot fi tinte aleatacurilor teroriste.

În al doilea rand, unii su-

porteri scandalagii pot constitui o amenintarela adresa altora, asa cum au demonstrat-o mul-te incidente violente si acte de huliganism dintrecut.

Un punct de vedereechilibrat

Din nefericire, multi microbisti ısi duc pa-siunea pentru sport pana la extrem. „Candechipa mea [de fotbal] o tine numai ıntr-unesec, ma simt nefericit si neımplinit“, afirmaun fan. „Sincer, cred ca, daca am fi ın pragulunui razboi nuclear, cea mai mare ıngrijorarea mea ar fi ca meciurile din weekendul urma-tor sa nu aiba de suferit.“

Iata ınsa ce punct de vedere echilibrat cuprivire la destindere gasim ıntr-o carte strave-che plina de ıntelepciune, si anume Biblia.Ea recunoaste valoarea destinderii sanatoase,afirmand ca exista „un timp pentru a rade . . .si un timp pentru a juca“ (Eclesiastul 3:1–4).Biblia, totusi, ıncurajeaza moderatia (1 Timo-tei 3:2, 11). Asadar, cand decidem ın jurul ca-rui lucru vrem sa graviteze viata noastra, ar fiıntelept sa urmam sfatul Bibliei de ‘a ne asigu-ra de lucrurile mai importante’ (Filipeni 1:10).

Stadionul Olimpic din Kiev (Ucraina)

Pagin

ile

24

si

25

,am

bele

foto

gra

fii:

Gett

yIm

ages

La 20 octombrie 2011, UEFA a anuntatc

˘a „fumatul, precum si promovarea si co-

mercializarea produselor din tutun vor fi in-terzise pe toate stadioanele care vor g

˘azdui

meciuri din cadrul turneului final al Campio-natului European din 2012“. Motivul? „Uncampionat european f

˘ar

˘a fumat

ˆınseamn

˘a

respectarea s˘an

˘at

˘atii spectatorilor nostri si a

tuturor celor implicatiˆın acest turneu“, a de-

clarat presedintele UEFA, Michel Platini. Co-misarul european Androulla Vassiliou a salu-tat interdictia si a

ˆındemnat orasele-gazd

˘a

s˘a extind

˘a zonele

ˆın care se aplic

˘a interdic-

tia,ˆın asa fel

ˆınc

ât s

˘a cuprind

˘a si transportul

public si restaurantele. „Fotbalul si sportulˆınseamn

˘a s

˘an

˘atate si performant

˘a, iar tutu-

nul reprezint˘a exact opusul; acestea pur si

simplu nu se potrivesc“, a afirmat Vassiliou.

FUMATUL INTERZISLA EURO 2012


Cˆ

ATIVA prieteni ne-au invitat pe mine sipe sotia mea sa luam masa ımpreuna cu

ei ıntr-un cartier linistit din Bangui, capitalaRepublicii Centrafricane.

„Intrati, speram ca va e foame!“, ne spun eiın timp ce ne ıntampina.

Înca ınainte de a tre-

ce pragul casei, ne ınvaluie arome ademeni-toare de mirodenii, ceapa si usturoi si auzimsporovaiala vesela a prietenilor nostri. Gazdanoastra, Ella, ne vorbeste despre preparateleculinare pe care le vom servi.

„Insectele sunt pentru multi locuitori dincentrul Africii o sursa importanta de protei-ne. Dar noi nu le mancam de nevoie, ci pen-tru ca sunt foarte gustoase“, ne spune Ella.„Azi veti gusta makongo, adica omizi.“

Aceasta nu ne mira. Desi nu sunt pe toategusturile, unele insecte sunt considerate ade-varate delicatese ın peste o suta de tari.

Un osp˘at

ˆın aer liberˆ

In Republica Centrafricana se consuma omare varietate de insecte.

În sezonul ploios,

termitele bobo misuna ın jurul musuroaielorsau ın jurul stalpilor electrici din zonele ur-bane. Dupa cate o furtuna de seara, copiii ısiiau cosurile si alearga sa le stranga.

În timp

ce le culeg, arunca cate una ın gurita scotandchiote de bucurie. Termitele se consuma us-cate la soare, prajite si condimentate cu saresi ardei iute. Se pot servi si ın tocanite saugaluste.

Kindagozo sunt cosasii verzi ce-si fac apa-ritia ın sezonul uscat. Dupa ce le ınlatura pi-cioarele si aripile, centrafricanii ıi prajesc sauıi fierb la foc scazut.

Pe ıntreg cuprinsul tarii se consuma maimulte specii de omizi. Omizile care ni s-auservit la cina au fost larvele speciei Imbra-

Insecte comestibileO experienta de neuitat


sia. Acest fluture de noapte mare si maro-niu ısi depune ouale ın arborii sapelli. Dupace omizile eclozeaza, satenii le aduna si lespala, apoi le fierb cu rosii, ceapa si alte in-grediente, dupa reteta fiecarei familii. O par-te sunt puse la uscat sau la afumat pentruconservare. Astfel se pot pastra pana la treiluni.

S˘an

˘atoase si gustoase

Desi nu toate insectele sunt comestibile,multe specii nu prezinta pericole pentru sa-natate daca sunt adunate din zone neconta-minate cu pesticide sau fertilizatori si dacasunt gatite ın mod corespunzator. Fireste,aceste vietati ar trebui evitate de cei ce suntalergici la crustacee, si ele artropode, dar dinmediul acvatic. Spre deosebire de majorita-tea crustaceelor, care se hranesc cu materieın descompunere, cele mai multe insecte co-mestibile rontaie doar frunze curate si plan-te pe care oamenii altminteri nu le-ar puteadigera.

Omizile pe cat sunt de mici, pe atat suntde hranitoare. Potrivit Organizatiei Natiuni-lor Unite pentru Alimentatie si Agricultura(FAO), omizile uscate sunt de doua ori maibogate ın proteine decat carnea de vita.

În

ultima vreme, nutritionistii ısi ındreapta dinnou atentia spre insecte ca sursa de substan-te nutritive, recomandandu-le locuitorilor ta-rilor ın curs de dezvoltare.ˆ

In functie de specie, doar 100 g de omizipot asigura o mare parte din necesarul zilnicde minerale, precum calciul, fierul, magne-ziul, fosforul, potasiul si zincul, dar si de vi-tamine.

În plus, faina obtinuta din omizi us-

cate si macinate poate fi facuta pasta si dataca supliment alimentar copiilor subnutriti.ˆ

In afara de aportul nutritional important,entomofagia (consumul de insecte) aduce sialte foloase. Consumul de insecte nu daunea-za mediului, ıntrucat necesita putina apa sinu produce mari cantitati de gaze cu efect desera.

În plus, culesul insectelor pentru con-

sum este si un mijloc natural de a tine subcontrol daunatorii.

Felul principalÎn timp ce asteptam bucatele alese, ne-am

amintit de Legea mozaica data anticei natiuniIsrael, potrivit careia lacustele erau vietuitoa-re curate. Unii slujitori ai lui Dumnezeu, pre-cum Ioan Botezatorul, au mancat lacuste (Le-viticul 11:22; Matei 3:4; Marcu 1:6). Totusi, eabsolut firesc ca la ınceput sa ezitam sa gus-tam o mancare cu care nu suntem obisnuiti.

Ella a adus din bucatarie doua boluri abu-rinde cu felul principal, la vederea carora ne-alasat gura apa.

Împreuna cu noi luau masa opt

localnici, a caror fata radia de bucurie. Bolu-rile mari, pline cu omizi au fost asezate ın fatanoastra. Fiind oaspeti, ni s-a acordat onoareade a fi primii serviti, iar portiile au fost gene-roase.

Asadar, daca aveti ocazia de a va bucurade o masa ieftina, delicioasa si nutritiva pre-cum cea de care ne-am bucurat noi, nu statipe ganduri! Va fi o experienta de neuitat!

„Makongo“, omizi neg˘

atite

„Kindagozo“, cosasi g˘

atiti

Cˆ

ate specii exist˘

a pe p˘

amˆ

ant?„Avem ın continuare o mare incertitudine cu privire la

numarul exact al speciilor de pe pamant, ceea ce sublinia-za existenta unor lacune serioase ın cunostintele noastrefundamentale privitoare la formele de viata de pe planeta“,afirma un grup de oameni de stiinta ın revista PLoS Bi-ology. Desi acestia estimeaza existenta a 8,7 milioane deforme de viata, cu o marja de eroare de plus/minus un mi-lion, alti specialisti plaseaza estimarea undeva ıntre 3 mi-lioane si 100 de milioane. Pana ın prezent, doar aproxima-tiv 1,2 milioane dintre aceste specii au fost clasificate si secrede ca, daca se continua ın acelasi ritm, ar mai fi nece-sari ınca 1000 de ani pentru a le cataloga si pe celelalte.„

Întrucat progresam atat de lent ın descrierea speciilor,

multe dintre ele vor disparea ınainte ca noi sa stim de exis-tenta lor“, afirma cercetatorii.

Arheologie prin satelitArheologii folosesc o noua metoda pentru a localiza si-

turile de interes pentru ei. Cu ajutorul unor programe decalculator, ei identifica ruinele din fotografiile de ınalta de-finitie ın infrarosu, facute de sateliti. Se spune, de exem-plu, ca imaginile obtinute de la o distanta de 700 km dea-supra Egiptului au dezvaluit locatia a 17 piramide necunos-cute anterior, a 1000 de morminte antice si a circa 3000 deasezaminte disparute.

Întrucat datorita imagisticii ın infra-

rosu se poate patrunde ın scoarta pamantului, aceasta teh-nologie dezvaluie conturul unor structuri ıngropate, de-mult uitate, care sunt invizibile la suprafata.

LUMEAÎN OBIECTIV

Populatia lumii a ajunsla 7 miliarde la fineleanului 2011, „6 miliardeˆınregistr

ându-se

ˆın 1999“.

(FACULTATEA DE MEDICIN˘A A UNIVERSIT

˘ATII

HARVARD, SUA)

„La nivel national, 58,8%dintre britanici au declarat c

˘a

familia lor ar trage foloasedac

˘a toti membrii ei si-ar

opri o anumit˘

a perioad˘

amijloacele electronice decomunicare. . . . Unu din treioameni s-a simtit la un momentdat at

ât de coplesit,

ˆınc

ât si-a

dorit efectiv s˘a evadeze din uni-

versul tehnologiei comunic˘arii.“

(UNIVERSITATEA CAMBRIDGE, MAREA

BRITANIE)

„Înc

˘a din 1976, conferinta epis-

copilor catolici americani a emisdeclaratii . . .

ˆınaintea fiec

˘arui an

cu alegeri prezidentiale, pentrua-i ajuta pe enoriasii cato-lici s

˘a fac

˘a alegeri politice

prin prisma credintei lor.“(UNIVERSITATEA FORDHAM, SUA)

„Dac˘

a un num˘

ar suficientde mare de delincventi aravea intentia de a creahaos pe str

˘azi, ar putea

s˘

a o fac˘

a. . . . Dec˘aderea

moral˘a

ˆısi face simtit

˘a prezenta

ˆın s

ânul unui num

˘ar restr

âns de

tineri britanici, acestia formând

totusi un grup suficient de mareca s

˘a terorizeze si s

˘a umileasc

˘a

o tar˘a

ˆıntreag

˘a.“ (THE ECONOMIST,

MAREA BRITANIE)


Îngrijirea bolnavilor

ˆın stadiu terminal (iulie 2011) Sunt asistenta

sociala si am facut practica la un centru de ıngrijiri paliative. Potconfirma din proprie experienta ca tot ce ati scris ın articol este per-fect adevarat.

În lumea de azi, unitati dotate cu echipamente adecva-

te ıngrijirii bolnavilor ın stadiu terminal sunt o necesitate stringenta.Astept cu nerabdare venirea Regatului lui Dumnezeu, sub domniacaruia nimeni nu va spune „Sunt bolnav“, iar Dumnezeu va stergelacrimile de pe toate fetele (Isaia 33:24; Revelatia 21:3, 4).

M. R., Italia

Ce rol are tiroidaˆın organism? (mai 2009)

Va multumesc foarte mult pentru acest ar-ticol. Cu catva timp ın urma am aflat ca amprobleme cu tiroida, dar nu am facut nimicpentru a le rezolva. Totusi, dupa ce am cititarticolul, am mers la un specialist, care mi-aspus ca am boala Graves. Din fericire, a fostdescoperita la timp, simptomele fiind ıncausoare. Va multumesc foarte mult!

T. K., Japonia

O carte demn˘

a deˆıncredere — P

˘artile I–VII

(noiembrie 2010 – mai 2011) Va multumescpentru seria de sapte articole de ınalta erudi-tie, splendid redactate, care s-au concentratasupra principalelor puteri din istoria biblica.Mi-ar placea sa avem aceste capodopere reu-nite ıntr-o singura brosura. Seria, bogata ın in-formatii istorice, are puterea de a spori ın noirespectul care i se cuvine Autorului profetiilorbiblice, si anume Iehova.

G. H., Statele Unite

Tinerii seˆıntreab

˘a. . . Ce ar trebui s

˘a

stiu despre retelele sociale? (iulie 2011)Va multumesc pentru acest articol. Am26 de ani. Intentionam sa-mi deschid cont[pe o retea de socializare] nu ca sa am maimulti prieteni, ci pentru ca multi ma ındem-nau sa fac asta. Articolul mi-a fost de unreal folos.

Îti poti face prieteni si daca nu

esti pe o retea sociala.M. P., Filipine

Ma asteptam ca articolul sa prezinte rete-lele sociale ıntr-o lumina negativa.

Însa per-

spectiva din care a fost abordat subiectul mis-a parut echilibrata. Erau amintite atat aspec-te pozitive, cat si aspecte negative, oferindu-sesfaturi referitoare la modul ın care putem evi-ta posibilele pericole ale socializarii online.Mi-a ramas ıntiparita ın minte sugestia de a fiatenti la postarea pe internet a informatiilorde natura personala.

C. W., Statele Unite

Cum poti avea o familie fericit˘

a (octombrie2009) Aceasta editie speciala a fost de mareajutor pentru familia noastra. Mi-au placut ınmod deosebit chenarele intitulate „Fa acestexercitiu“, din toate cele sapte articole aleseriei. Ca familie, am pus deja ın practicasugestiile concrete oferite.

H. H., Coreea

De discutatˆın familie Va multumesc foarte

mult pentru aceasta rubrica. Fetitei noastrede sase ani ıi place mult sectiunea intitulata„Copii, cautati imaginile!“ si adora sa colore-ze imaginile. Aceste articole accentueazarolul parintilor ın instruirea copiilor ınca dela o varsta frageda. Munca pe care o facetiın folosul celor mici este de nepretuit.

M. P., Polonia

DE LA CITITORII NOSTRI

DE DISCUTATÎN FAMILIE

CE PUTEMÎNV

˘ATA DE LA. . .

Adam si Eva?V-AT I SIMTIT VREODAT

˘A TENTATI

S˘

A LUATI CEVA CE NU V˘

A APARTINE?

˙ Colorati imaginile. ˙ Cititi versetele de maijos si explicati-le

ˆın timp ce completati bulele de

dialog cu replicile care lipsesc. ˙ G˘asiti elementele

ascunse: 1) o broasc˘a-testoas

˘a si 2) o broasc

˘a.

˘ R˘aspunsurile se afl

˘a la pagina 10

GENEZA 2:16

GENEZA 2:17GENEZA 3:4

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

GENEZA 3:6

APOI, DUMNEZEUI-A

ÎNTREBAT DAC

˘A

MÂNCASER

˘A

DIN POM(GENEZA 3:11).

GENEZA 3:12 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

GENEZA 3:13 ˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝˝

PENTRU C˘A ADAM SI EVA AU FURAT CEVA

CE-I APARTINEA LUI DUMENEZEU, EL I-A DATAFAR

˘A DIN GR

˘ADINA EDENULUI, IAR EI AUˆ

IMB˘ATR

ÂNIT SI AU MURIT (GENEZA 3:14–24).

De ce ar fi trebuit Adam si Eva s˘a-l

onoreze pe Dumnezeu ascultând de el?

INDICIU: Revelatia 4:11.Ce consecinte a avut furtul lor?INDICIU: Romani 5:12.Ce lectii desprindeti din aceast

˘a relatare?

Ce credeti? Cine l-a f˘acut pe sarpe s

˘a

vorbeasc˘a? INDICIU: Revelatia 12:9.

Pentru a tip˘ari mai multe exemplare

ale rubricii „De discutatˆın familie“,

accesati site-ul www.jw.org


Colectionati siˆınv

˘atati Decupati,

ˆındoiti si p

˘astrati

IOS

IAF

IS˘ A

CU

SU

BIE

CT

BIB

LIC

18

I O S I A

DESCRIERE Desi tat˘al s

˘au, Amon, a fost un

om r˘au, Iosia „a f

˘acut ce este drept

ˆın ochii

lui Iehova“ (2 Cronici 34:2). El a ales s˘a as-

culte de cei careˆıl iubeau pe Iehova si nu de

cei care ar fi fost o asociere rea pentru el.Umilinta lui si aprecierea lui fat

˘a de

ˆınchina-

rea adev˘arat

˘a i-au adus favoarea lui

Dumnezeu (2 Regi 22:19; 23:24, 25).

ÎNTREB

˘ARI

A. Iosia a devenit rege la vârsta

de �� ani si a domnit �� de ani.

B. Care au fost cei doi profeti care au avuto influent

˘a pozitiv

˘a asupra lui Iosia?

C. Ce a g˘asit preotul

ˆın templu c

ând Iosia

a poruncitˆınceperea lucr

˘arilor de reparare

a ‘casei lui Iehova’?

R˘

ASPUNSURI

A. 8, 31 (2 Cronici 34:1).

B. Ieremia si Tefania(Ieremia 1:1, 2; Tefania 1:1).

C. „Cartea legii lui Iehova“, scris˘a

de Moise (2 Cronici 34:14–18).

Popoare si t˘

ari3. Suntem Sash si Rosette si avem 9 si 8 ani. Locuimˆın Rwanda. Stiti cam c

âti Martori ai lui Iehova sunt

ˆın

Rwanda? S˘a fie 19000, 47500 sau 77500?

4. Ce bulin˘a arat

˘a unde locuim noi?

Încercuiti-o, apoi

desenati o bulin˘a care s

˘a indice unde locuiti voi si

vedeti ce distant˘a ne desparte.

Copii,c

˘autati imaginile!

C˘autati aceste imagini

ˆın revist

˘a.

Descrieti cu propriile cuvinte cese

ˆınt

âmpl

˘a

ˆın fiecare imagine.

40

26

ˆ ı.e.n

.

Cre

are

alu

iAdam

Atr

˘ ait

ˆ ınse

colu

lal

VII-le

aˆ ı.e.n

.1e.n

.9

8e.n

.

Scr

iere

aultim

eic

˘ art

ibib

lice

A distrus chipurilecioplite din cet

˘atile

acestor triburi(2 Cronici 34:6, 7).

NeftaliManase

Efraim

Simeon

A

B

C

D

www.jw.org g12 06-M

˘ Anul trecut a fost lansat˘a cartea Tinerii

se ıntreaba — raspunsuri practice, volu-mul I. La pagina 180 este explicat textuldin Proverbele 24:16, care spune c

˘a cel

drept poate c˘adea de sapte ori, dar se va

ridica. Aceste cuvinte i-au fost de mareajutor unei tinere care a m

˘arturisit: „Din

ilustrarea prezentat˘a la aceast

˘a pagin

˘a

amˆınteles c

˘a Dumnezeu observ

˘a progre-

sul meu. . . . Cartea m-a ajutat s˘a-mi

dau seama c˘a pot fi mai concret

˘a

ˆın

rug˘aciunile mele si c

˘a pot s

˘a-l rog pe

Dumnezeu s˘a m

˘a sustin

˘a

ˆın lupta cu

sentimentul inutilit˘atii. Ca urmare, m

˘a voi

ruga luiˆınainte de a ceda unei tentatii

pentru a-mi puteaˆınvinge obiceiul gresit.

Sunt convins˘a c

˘a, desi am c

˘azut de

peste 77 de ori de-a lungul anilor, voireusi s

˘a dep

˘asesc problema mea. Nu

m˘a mai simt cel mai p

˘ac

˘atos om de

pe p˘am

ânt“.

Puteti solicita un exemplar al acesteic

˘arti complet

ând cuponul de mai jos si

trimitându-l prin post

˘a la cea mai conve-

nabil˘a adres

˘a dintre cele mentionate la

pagina 5 a revistei de fat˘a.

‘M˘a ajut

˘a s

˘a lupt

cu un obicei gresit’

Q As dori, f˘ar

˘a s

˘a-mi asum

vreo obligatie, un exemplaral c

˘artii prezentate aici.

Precizatiˆın ce limb

˘a.

��

Q V˘a rog s

˘a luati leg

˘atura cu

mineˆın vederea unui studiu

biblic gratuit la domiciliu.

Numele ��

Adresa ��

��

Localitatea ��

Judetul �� Codul ��Tinerii se

ˆıntreab

˘a

r˘

aspunsuri practiceVOLUMUL I

alimente

Documents