Alimentatia de la dependentapana la o posibilasupunere

Supunerea: este o intentie deliberata de a actiona asupra comportamentului cuiva (asa se exprima expertii in toxicologie referindu-se la drogurile oferite fara stirea victimei).

Se poate face o paralela cu anumite practici care se fac in curs de aplicare si in industria agroalimentara? Neuromarketingul are un astfel de obiectiv iar adaugarea de substante noi in alimentatia umana incepe sa fie studiata functie de reactiile generate la nivelul diferitelor zone ale creierului (satisfactie,memorare, dependenta).

Adaugarea discreta a unor substante psihoactive nu mai este o fictiune.

Scopul fabricantilor este de a provoca si multiplica actiunile de cumparare si pe de alta parte de a fideliza consumatorii prin gusturi specifice atribuite alimentelor (Nutella, Coca Cola si Kecthup). Toate aceste produse nu pot fi reproduse, ele creeaza un fel de dependenta gustativa ce nu are nimic ilegal daca nu sunt consumate in exces.

Marcile agroalimentare incearca sa creeze sau sa amplifice orice dependenta fata de un produs,prin intermediul aromelor si al texturii.

Foamea si fiziologia intima a creierului suporta consecintele.Instalarea dependentei gustative genereaza un comportament asemanator adictiei (consum de droguri).In cazul produselor indulcite se observa aparitia unui comportament de tipul glucotoxicomaniei persoanele afectate cauta aceste produse in mod compulsiv,antrenand un fel de toxicomanie.

Aditivii alimentari au drept scop,printre altele creearea unei forme de dependenta chimica specifica numita de fabricanti fidelizare fata de marca produsului.

Prin utilizarea unui scaner imbunatatit ce analizeaza reactiile cerebrale la diferite produse se determina indicii de satisfactie pentru fiecare.

Mentalul si comportamentul se afla sub dependenta neuromediatorilor a caror sinteza depinde partial de alimentatie,constituind un domeniu de manipulare extraordinar.

Adaugarea in alimentatie a unor produse chimice poate influenta comportamentul si gandirea.In curand aditivii alimentari nu vor mai avea menirea sa conserve,sa coloreze sau sa dea gust alimentelor ci sa creeze sau sa amplifice dependentele alimentare fata de produse specifice.

Adaugarea unor produse chimice in unele produse reprezinta o cale perfida cu actiune psihoactiva de modificare a comportamentului (EX: ciocolata are teobromina si feniletilamina) ceea ce poate servi fabricantilor drept alibi pentru adaugarea in concentratii mai mari in alimente provocand anumite tipuri comportamentale si dependenta.

Sunt persoane ce lucreaza activ si discret asupra acestor subiecte, ce isi spun fiziologi ai gustului, denumire ce se doreste a fi linistitoare.

Gratie medicamentelor este posibilitatea stoparii sau stimularii concentrarii cerebrale pentru a se actiona impotriva agitatie ori pentru a introduce o docilitate in contextul psihiatric.EX: serotonina: favorizeaza depresiile in conditiile in care acest neuromediator este deficitar. Sinteza lui necesita prezenta triptofanului pe care nu-l sintetizam si care obligatoriu e procurat prin alimentatie. E necear ca acest element sa fie corect asimilat de organism insa interactiunile ce au loc intre alimente si aditivi pot limita sau bloca asimilarea lui.

Aspartanul: nu are acelasi efect asupra triptofanului ca si glucidele. Exista preocupari pentru optimizarea aporturilor nutritive ce permit imbunatatirea echilibrului psihic. Iata cateva posibilitati pentru manipularea creierului ce se afla abia la inceput:vaporizarea gazelor utilizate in luarea ostaticilordroguri generatoare de amnezie !! Modificarea comportamentului alimentar prin intermediul produselor chimice ce influenteaza creierul nu mai tine de domeniul science-fictionului,alimentul devenind un vector important in acest sens. !!

Autoritatile publice controleaza cu dificultate consecintele adaugarii de aditivi alimentari.produsele pot fi modificate, sau manipulate prin adaugarea unor substante diverse ceea ce face ca detectarea lor sa fie cu atat mai aleatorie

Prima etapa in care populatia a fost familiarizata cu manipularea a fost adaugarea in alimentatie a unor produse diverse, aparent anodine sau bune pentru sanatate, zaharul inlocuit cu edulcoranti, adaugarea de probiotice, vitamine, minerale si fitosteroli. Asa a aparut conceptul de alicament, aliment capabil sa imbunatateasca sanatatea.

A doua etapa a vizat domeniul cosmetic: diferite preparate sunt prezentate ca fiind benefice pentru piele conform unor studii bazate pe o metodologie suspecta.

A treia etapa permite introducerea in alimente a unor substante ce actioneaza direct asupra comportamentului: Ex utilizarea aromelor ce nu beneficiaza de un cadru reglementat in mod serios de utilizare.

Vaporizarea aromelor in mancaruri se va prezenta in curand ca fiind un avantaj pentru utilizarea acestor elemente pentru reducerea stresului,anxietatii si pentru asigurarea docilitatii comportamentale.

Odata ce e posibila crearea pe cale chimica a comportamentului de tipul increderii (ce nu este in mod spontan) ne imaginam cu usurinta cum ar putea fi exploatat acest lucru prin intermediul alimentatiei( inspecial de factorii de decizie lipsiti de scrupule din diferite tari) cu scopul de a-si consolida autoritatea

Deoarece realitatea depaseste deseori fictiunea,autoritatile publice au datoria sa previna de urgenta posibile derive,care,daca se generalizeaza ar putea provoca o supunere comportamentala de foarte rau augur ??