Conceptul de prevenire a incendiilor

pag.5

1.Argumentarea conceptului de prevenire a incendiilor pag.5 2.Formele muncii de prevenire a incendiilor ` pag.6 Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pag.8

1.Continut,scop,obiective si elemente componente pag.8 2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor intr-o unitate pag.8 3.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca

pag.8

Unitati de masura,greutati volumetrice,formule matematice si specifice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor pag.9 1.Marimi si unitati de masura pag.9 2.Greutati volumetrice specifice pag.10 3.Arii si volume pag.12 4.Valorile unor marimi din caldura,mecanica,electricitate,chimie si hidraulica,folositoare pompierilor Procese de oxidare si arderi pag.21

pag.13

1.Oxidarea pag.21 2.Arderea pag.22 3.Aprinderea pag.23 4.Autoaprinderea pag.23 5.Inflamarea pag.24 6.Autoinflamarea pag.25 7.Explozia pag.26 8.Rabufnirea pag.26 9.Substante cu actiune reciproca pag.26 Incendiul si dezvoltarea lui pag.27

1.Viteza de ardere pag.27 2.Evolutia si temperatura incendiului.Produsele de ardere pag.28 3.Propagarea incendiului,schimbul de gaze si ventilarea spatiilor incendiate Aprecierea pericolului de incediu pag.32

pag.30

1.Pericolul de incendiu pag.32 2.Parametrii pericolului de incendiu pag.33 3.Punctele vitale vulnerabile la incendiu pag.34 4.Clasificarea materialelor si substantelor depozitate dupa clasa de periculozitate Gaze industriale cu pericol de incendiu 1.Hidrogenul pag.37 2.Oxigenul pag.37 3.Metanul pag.38 4.Acetilena pag.38 5.Amoniacul pag.38 6.Clorul pag.39 7.Gaze petroliere lichefiate pag.39 Pericolul de incendiu si explozie al principalelor prafuri combustibile pag.40 1.Factori care influenteaza aprinderea prafurilor si pulberilor combustibile 2.Praful si pulberea de carbine pag.44 3.Praful de lemn pag.45 4. Praful de zahar pag.45 5.Praful de cereale si faina pag.46 6.Praful de amidon pag.46 7.Praful de materiale plastice pag.46 8.Praful de textile pag.47 9.Negrul de fum pag.47 10.Praful de sulf pag.47 pag.40 pag.37

pag.35

11.Prafuri si pulberi combustibile folosite in industria chimica si farmaceutica pag.48 12.Combaterea exploziilor de prafuri combustibile pag.48 Principalele pulberi (prafuri) de metale combustibile 1.Combustibilitatea metalelor pag.48 2.Pericolul de incendiu si explozie a pulberilor metalice 3.Pulberea (praful) de aluminiu pag.51 4.Pulberea (praful) de magneziu pag.52 5.Pulberea (praful) de titan pag.53 6.Pulberea (praful) de zirconium pag.53 7.Pulberea (praful) de zinc pag.53 8.Pulberea (praful) de nichel pag.54 9.Pulberea (praful) de fier pag.54 10.Pulberea (praful) de uranium pag.54 11.Pulberea (praful) de cupru pag.54 12.Pulberea (praful) de tantal pag.54 13.Stingerea incendiilor de pulberi metalice pag.54 Procese chimice cu pericol de incendiu pag.55 pag.48 pag.50

1.Procese de descompunere termica pag.56 2.Procese de oxidare pag.56 3.Procese de hidrogenare pag.56 4.Procese de hidroformilare pag.57 5.Procese de clorurare pag.57 6.Procese de polimerizare pag.57 7.Procese de dezalchilare pag.57 8.Procese de aditie la acetilena pag.57 9.Procese de nitrare pag.58 10.Procese de sulfonare pag.58 Amplasarea instalatiilor electrice in functie de categoriile de medii si protectia echipamentelor electrice 1.Categoriile de medii in functie de pericolul de incendiu (P. 118/1983) pag.58 2.Categoriile de incaperi,spatii sau zone in functie de mediu mediu normal (I.7) pag.59 3.Categoriile de medii cu pericol de explozie (I.D 17) pag.59 4.Categoriile de medii in functie de pericolul de electrocutare (STAS 8275-87)pag.59 5.Protectia antiexploziva pag.60 Instalatii automate de semnalizare a incendiilor pag.63 pag.58

1.Detectoare de incendiu pag.63 2.Alegerea si amplasarea detectoarelor de incendiu pag.66 3.Centrale de semnalizare a incendiilor pag.67 4.Butoane de semnalizare pag.68 Instalatii de protectie a constructiilor contra trasnetului pag.68

1.Factorii atmosferici care influenteaza incendiul pag.68 2.Pericolul de incendiu si explozie creat de trasnet pag.70 3.Criterii de prevedere si amplasare a instalatiilor contra trasnetului pag.71 4.Compunerea instalatiilor de paratrasnete pag.71 5.Instalatii de protectie montate pe constructii contra efectelor directe ale trasnetului pag.72 6.Instalatii de protectie montate independent de constructii contra efectelor directe ale trasnetului 7.Instalatii de protectie contra efectelor secundare ale trasnetului pag.73 8.Protectia contra descarcarilor laterale pag.74 9.Protectia contra descarcarilor electrice atmosferice in mediul rural pag.74 10.Calculul zonei de protectie contra indendiilor pag.75 11.Prizele de pamint pag.75 Rezistenta la foc a materialelor de constructii si a cladirilor pag.76

pag.73

1.Notiuni privind principalele proprietati fizico-mecanice ale materialelor,conexe modului de comportare la foc pag.76 2.Combustibilitatea si rezistenta la foc a materialelor si elementelor de constructie.Determinarea gradului de rezistenta la foc al constructiilor pag.83 3.Elemente de compartimentare a constructiilor impotriva incendiilor pag.84

4.Metode pentru determinarea incombustibilitatii,combustibilitatii,propagarii flacarilor,puterii calorice si rezistentei la foc a materialelor si elementelor de constructii pag.87 5.Ignifugarea materialelor combustibile din lemn si textile utilizate in constructii pag.90 Combustibilitatea materialelor plastice pag.93

1.Parametrii pericolului de incendiu pag.93 2.Caracteristicile de ardere a principalelor materiale plastice pag.93 Instalatii speciale de stingere pag.94

1.Clasificarea instalatiilor de stingere a incendiilor pag.94 2.Instalatii de hidranti pag.95 3.Instalatii de sprinklere pag.96 4.Instalatii de drencere pag.97 5.Instalatii de apa pulverizata pag.98 6.Instalatii de spuma pag.98 7.Instalatii de gaze inerte pag.101 8.Instalatii cu pulberi stingatoare pag.102 9.Instalatii cu abur pag.102 10.Instalatii cu haloni pag.102 Cauzele tehnice ale incendiilor pag.102 pag.106

Reguli generale de prevenire si stingere a incendiilor

1.Reglementarea folosirii focului deschis si fumatului pag.106 2.Reguli privind lucrarile de sudare si taiere a metalelor pag.107 3.Reguli privind instalatii electrice pag.108 4.Reguli privind sistemele si mijloacele de incalzire pag.109 5.Reguli privind efectuarea unor lucrari cu lichide combustibile la vopsire pag.110 6.Reguli privind depozitarea materialelor si substantelor combustibile pag.111 7.Reguli privind evacuarea in caz de incendiu.Limitarea si stingerea incendiilor pag.112 Controlul pentru asigurarea prevenirii si stingerii incendiilor a instalatiilor din constructii 1.Controlul instalatiilor electrice interioare pag.113 2.Controlul motoarelor electrice pag.115 3.Controlul iluminatului de siguranta pag.116 4.Controlul iluminatului de panica pag.116 5.Controlul iluminatului de avarie pag.116 6.Controlul in vederea inlaturarii electricitatii statice pag.116 7.Controlul instalatiilor de detectare automata a instalatiilor pag.117 8.Controlul unei instalatii de protectie contra trasnetului pag.118 9.Controlul instalatiilor si mijloacelor de incalzire pag.118 10.Controlul instalatiilor de ventilatie pag.119 11.Controlul instalatiilor si mijloacelor de stingere a incendiilor pag.119 Clasificarea,cercetarea,evidenta si raportarea incendiilor 1.Clasificarea incendiilor pag.121 2.Cercetarea cauzelor incendiilor pag.122 3.Evidenta si raportarea incendiilor pag.121 pag.113

pag.127 pag.127

Propagarea si evacuarea fumului si gazelor din cladiri 1.Pericolul prezentat de fum pag.127 2.Mecanismul de propagare a fumului in cladiri pag.127 3.Evacuarea fumului si gazelor fierbinti pag.128 Evacuarea si salvarea persoanelor din cladiri 1.Evacuarea persoanelor 2.Salvarea persoanelor pag.129 pag.130 pag.131 pag.129

Alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor

1.Notiuni de hidrostatica si de miscare a lichidelor in conducte 2.Inaltimea de aspiratie pag.133 3.Lovitura de berbec (socul hidraulic) pag.134 4.Jeturi de apa.Forta de reactie a tevilor pag.135 5.Retele exterioare de distributie pag.136

pag.131

Metodologia controlului tehnic de specialitate al activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor 1.Pregatirea controlului pag.137 2.Executarea controlului pag.137 3.Finalizarea controlului tehnic pag.140 Procedee de intrerupere a procesului de ardere Substante de stingere pag.141 pag.141

pag.137

1.Substante de stingere prin racire pag.141 2.Substante de stingere prin izolare pag.143 3.Substante folosite la reducerea continutului maxim de oxigen 4.Substante de stingere prin inhibitie chimica pag.145 Pompe si aparate folosite la stingerea incendiilor 1.Pompe cu piston pag.145 2.Pompe centrifuge pag.146 3.Pompe de vid pag.147 4.Ejectoare pag.147 5.Hidrofoare pag.145 Manometre,barometre si debimetre 1.Manometre 2.Barometre 3.Debimetre pag.148 pag.148 pag.149 pag.149 pag.148 pag.145

pag.144

Stingatoare de incendiu

1.Stingatoare de incendiu portative cu pulbere (P) pag.149 2.Stingatoare de incendiu portative cu dioxid de carbon (G) pag.149 3.Stingatoare de incendiu portative cu spuma chimica (SC) si apa pulverizata (AP) pag.150 4.Stingatoare de incendiu transportabile cu pulbere (P), cu spuma chimica (SC) si apa pulverizata (AP) pag.150 5.Domeniul de utilizare al stingatoarelor in raport cu clasele de incendiu si culorile de marcare pe etichetele stingatoarelor pag.151 6.Ariile maxime protejate si distantele maxime de amplasare a stingatoarelor in raport cu pericolul de incendiu pag.151 7.Determinarea capacitatii de stingere a stingatoarelor pe focare tip (STAS 11959/3-83) pag.151 8.Verificare si intretinerea stingatoarelor pag.153 Masini si utilaje de stingere a incendiilor pag.155

1.Simboluri utilizate pentru denumirea masinilor si utilajelor de stingere a incendiilor pag.155 2.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip Steagul Rosu SR 101,104,104/211 si 132 pag.155 3.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip Steagul Rosu SR 114 pag.156 4.Autopompe de stingere a incendiilor cu apa si spuma pe sasiu tip ROMAN pag.157 5.Autospeciale de stingere a incendiilor cu praf si azot pag.159 6.Autospeciale de stingere a incendiilor cu jet de gaze pag.160 7.Autospeciale pentru evacuarea fumului si gazelor la incendii si iluminat pag.161 8.Autoscari mecanice pag.162 9.Nave maritime si fluviale de stins incendii pag.162 10.Trenuri de stins incendii pag.163 11.Motopompe pentru stingerea incendiilor pag.163 12.Generatoare de spuma usoara pag.164 13.Tunuri de apa si spuma pag.164 14.Masini usoare si alte utilaje pentru interventii la incendii pag.165 Alimentarea cu apa a masinilor de incendiu 1.Alimentarea directa cu apa pag.165 pag.165

2.Alimentarea in releu cu apa 3.Alimentarea in naveta cu apa 4.Alimentarea mixta cu apa

pag.165 pag.166 pag.166 pag.166 pag.167

Dotarea cu mijloace de prevenire si stingere a incendiilor

1.Criterii generale de dotare pag.166 2.Instalatii pentru alarmare,avertizare,semnalizare si stingere a incendiilor 3.Instalatii de stingere a incendiilor pag.168 4.Masini de stingere a incendiilor pag.170 5.Mijloace de protectie si salvare pag.171 Organizarea interventiei pentru stingerea incendiilor 1.Cerinte si masuri tehnico-organizatorice 2.Stabilirea conceptiei de interventie la incendii 3.Organizarea interventiei la calamitati naturale 1.Conceptul de prevenire a incendiilor pag.172 pag.173 pag.174 pag.172

1.ARGUMENTAREA CONCEPTULUI DE PREVENIRE A INCENDIILOR 1.1.FENOMENUL ASUPRA CARUIA SE ACTIONEAZA INCENDIUL este procesul care intruneste concomitent urmatoarele trei conditii: - este o combustie (ardere) rapida ce se dezvolta (propaga) fara control in timp si spatiu; - pune in pericol viata oamenilor si animalelor si/sau distruge bunuri materiale; - implica actionarea prin metode,procedee,mijloace si substante de stingere adecvate in vederea intreruperii procesului de ardere si pentru lichidarea consecintelor acestuia. 1.2.SCOPURI Scopurile prevenirii incendiilor sunt: 1)Fundamental.PREVENIREA INCENDIILOR,care se realizeaza printr-un complex de actiuni si masuri organizatorice,tehnice,de informare,instruire si educare,precum si de asigurare materiala destinate sa preintimpine izbucnirea si propagarea incendiilor,sa creeze conditii pentru salvarea operativa a oamenilor si bunurilor,semnalizarea,anuntarea si stingerea eficienta a incendiilor. 2) Prioritar.PREVENIREA SI INLATURAREA STARILOR DE PERICOL SI A CAUZELOR POTENTIALE DE INCENDIU,actionind asupra urmatoarelor elemente: - sursele de aprindere (energie); - mijloace care produc surse de aprindere; - substantele si materialele combustibile care se pot aprinde; - imprejurarile determinate si favorizate; - conditiile generatoare de explozii,avarii,accidente si ale elemente care pot fi urmate de incendii. 3)Tranzitoriu.REDUCEREA PERICOLULUI DE INCENDIU PRIN - diminuarea surselor potenstiale de aprindere; - reducerea cantitatilor de substante si materiale combustibile,indeosebi a celor cu combustibilitate si periculozitate ridicate; - eliminarea unor imprejurari care concura la izbucnirea incendiilor; - imbunatatirea conditiilor de evacuare in caz de incendiu a persoanelor,animalelor si bunurilor; - restringerea posibilitatilot de propagare si dezvoltare a incendiilor; - suplimentarea cantitativa a mijloacelor de prevenire si stingere a incendiilor sau sporirea eficientei acestora; - intensificarea informarii si instruirii specifice a personalului; - intarirea controlului si autocontrolului. 1.3.SFERA DE ACTIVITATE Sfera de activitate cuprinde intreg teritoriul tarii: personalul incadrat (angajat) in munca,tineretul,copii si ceilalti cetateni,unitatile economice (industriale,agricole,comerciale,de mica productie,de transport,silvice etc.) si unitatile socialculturale (proprietatile de stat,cooperatista,participative,particulara,mixta,gospodariile populatiei si celelalte bunuri ale cetatenilor). 1.4.FORTELE PRINCIPALE PARTICIPANTE In functie de urgenta aceste forte pot fi:

- conducerile administrative ale unitatilor economice si social culturale si unele comisii pe domenii de pe linga acestea; - primariile si unele comisii pe domenii de pe linga acestea; - compartimentele de prevenire si stingere a incendiilor din unitatile economice si social-culturale si din localitate,avind ca organisme specializate: comisiile de aparare impotriva incendiilor,formatiile civile de pompieri ,cadrele tehnice special incadrate (angajate) ori desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - unitatile militare de pompieri; - asociatiile pompierilor; - mijloace de informare in masa: televiziunea,radioul,presa,filmul,etc.; - institutiile de invatamint si cultura; - organizatiile de masa si obstesti (sindicate,tineret,femei etc.); - organizatiile ecologistice si de protectie a mediului; - organele cu competente legale si in domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (procuratura,justitia,politia etc.); - inspectiile de stat specializate care desfasoara activitati conexe prevenirii si stingerii incendiilor; - unitatile armatei si altor forte de aparare cu care se coopereaza in situatiile prevazute de lege. 1.5. ESENTA CONCEPTULUI Aceasta consta in urmatoarele: - evidentiaza importanta activitatii de prevenire a incendiilor ca o componenta a conceptului general de aparare a vietii,avutiei poporului si bunurile personale; - subliniaza prioritatea masurilor de prevenire a incendiilor,care pot avea consecinte negative grave; - cere utilizarea de forme,cai si metode specifice de lucru cu character democratic; - implica folosirea judicioasa si eficienta a fortelor,fondurilor si mijloacelor; - imbina interesele generale ale poporului,ale colectivelor si grupurilor cu cele individuale ale fiecarui cetatean; - impune respectarea legilor tarii; 1.6.PRINCIPIILE DE LUCRU DE BAZA Principiile de lucru de baza sunt urmatoarele: - de drept (legalitatii); - autoapararii; - prioritati immediate si de perspectiva; - conlucrarii,cooperarii si dialogului deschis cu toate fortele interesate. 1.7.DIRECTII SI MODALITATI PRINCIPALE DE ACTIUNE,ADAPTATE CONTINUU IN RAPORT CU PRIORITATILE IMEDIATE SI DE PERSPECTIVA Acestea sunt: - cunoasterea si indeplinirea indatoririlor si obligatiile legale referitoare la prevenirea is stingerea incendiilor; - cunoasterea conditiilor generatoare de incendii si a masurilor de preintimpinare a acestora; - aplicarea principiului autoapararii impotriva incendiilor,tinind seama de specificul unitatilor economice si socialculturale,localitatilor,precum si de formele de proprietate; - cuprinderea in munca de prevenire a incendiilor,prin forme si modalitati adecvate,a tuturor sectoarelor,ramurilor,unitatilor; - sprijinirea conducerilor administrative in organizarea si desfasurarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - cresterea nivelului de professionalism si a capacitatii de actiune a organismelor specializate din compartimentul P.S.I. (comisii de aparare impotriva incendiilor,formatii civile de pompieri,cadre tehnice P.S.I. etc); - intarirea asociatiilor pompierilor si sporirea aportului acestora in apararea impotriva incendiilor; - perfectionarea cadrului juridic,normelor si prescriptiilor tehnice de specialitate; - diversificarea si perfectionarea formelor,cailor si modalitatilor de organizare,desfasurare si coordonare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - cresterea competentei profesionale si a responsabilitatii cadrelor de pompieri in munca de prevenire si stingere a incendiilor. 2.FORMELE MUNCII DE PREVENIRE A INCENDIILOR 2.1.PRINCIPALELE FORME ALE MUNCII DE PREVENIRE A INCENDIILOR Acestea sunt: - actiuni preventive de sprijin,indrumare si asistenta tehnica de specialitate; - control tehnic de specialitate al activitatii de prevenire si stingere a incendiilor; - activitatea de informare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilor; - aplicarea masurilor coercitive pentru incalcarile prevederilor legale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; - avizarea si autorizarea PSI.

2.2.CONTROLUL TEHNIC DE SPECIALITATE AL ACTIVITATII DE PREVENIRE SI STINGERE A INCENDIILOR 2.2.1.Obiectivele controlului Acestea sunt: - preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu - depistarea si inlaturarea operative a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,precum si a altor neajunsuri in respectarea normelor; - asigurarea masurilor pentru stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor; limitarea consecintelor negative ale acestor evenimente si calamitati naturale; - stabilirea masurilor specifice de siguranta pe timpul inlaturarii efectelor incendiilor,exploziilor,avariilor,calamitatilor naturale,precum si la reluarea activitatilor economico-sociale perturbate de aceste evenimente. 2.2.2.Activitatile principale care se desfasoara pe timpul controlului Acestea sunt: - informarea asupra masurilor luate de conducerile administrative si verificarea indeplinirii acestora; - verificarea modului de organizare si functionare a compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor (comisia de aparare impotriva incendiilor,formatia civila,cadrele tehnice P.S.I. etc),indrumarea si sprijinirea acestuia in indeplinirea atributiilor si sarcinilor specifice; - controlul respectarii normelor de prevenire si stingere a incendiilor si stabilirea de masuri pentru inlaturarea starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si altor neajunsuri constatate,precum si pentru imbunatatirea muncii de prevenire si stingere a incendiilor; - sprijinirea activitatii de informare,instruire si educare privind prevenirea si stingerea incendiilor; - acordarea asistentei tehnice de specialitate; - finalizarea controlului tehnic de specialitate. 2.2.3. Principii in organizarea si executarea controlului Acestea sunt: - principiul consensului si unitati de actiune; - principiul prioritatii in desfasurarea controlului; - principiul flexibilitatii; - principiul economiei de personal; - principiul dialogului deschis si asigurarii unui climat psihologic normal. 2.2.4.Metode de control Acestea sunt: - controale complexe; - controale commune sau mixte; - controale colective individuale de fond; - controale tematice,de verificare,operative si prin sondaj; - controale statistico-matematice. 2.2.5. Tehnici de control Acestea sunt: - controlul sau inspectia la fata locului; - verificari; - observatii; - investigatii; - analiza si compararea unor date; - sondaje; - rapoarte sau informari. 2.2.6.Forme si cai de finalizare a controlului termic Acestea sunt: - inlaturarea operative a starilor de pericol,cauzelor potentiale de incendiu si a altor nereguli constatate; - dezbaterea constatarilor si concluziilor; - informari,rapoarte sau sesizari asupra rezultatelor controlului; - valorificarea constatarilor in cadrul actiunilor de informare,instruire si educare; - intocmirea documentelor de control tehnic de specialitate (proces-verbale,note de control,sinteze,informari,rapoate etc.) si prezentarea acestora in drept.

2.3.ACTIVITATEA DE INFORMARE,INSTRUIRE SI EDUCARE PRIVIND PREVENIREA SI STINGEREA INCENDIILOR Se utilizeaza o gama larga de forme si mijloace,cu tematica adecvata,cum sunt: - emisiuni la televiziune,radio si statii de radioamplificare; - recomandari,anunturi,anchete si alte materiale la organele de presa centrale si locale si publicatii de specialitate; - proiectii de filme,inregistrari video,diafime,dispozitive,benzi de magnetofon si casetofon; - afise,afisete,pliante,indrumatoare,manuale,caiete documentare,literature tehnica de specialitate; - convorbiri,dezbateri,consultatii si alte forme de dialog; - consfatuiri,schimburi de experienta,mese rotunde,analize si vizite documentare; - cursuri,convocari si instructaje; - expozitii,fotogazete,fotomontaje,gazette de perete si de strada,panouri; - exercitii si aplicatii practice de antrenament sau demonstrative,concursuri profesionale,antrenamente pe standuri si simulatoare.

2.Organizarea autoapararii impotriva incendiilor 1.CONTINUT,SCOP,OBIECTIVE SI ELEMENTE COMPONENTE Autoapararea,ca principiu de organizare si desfasurare a activitatii de prevenire si stingere a incendiilor,presupune ca fiecare unitate economica si social-culturala,fiecare localitate,fiecare colectiv sau grup de oameni sa participle active cu fortele si mijloacele proprii la apararea vietii si bunurilor impotriva incendiilor,exploziilor,avariilor si efectelor negative ale calamitatilor naturale. Scopul principal al aplicarii principiului autoapararii este asigurarea unui nivel corespunzator de protectie impotriva incendiilor a vietii,a proprietatii obstesti si bunurilor cetatenilor,prin unirea si valorificarea potentialului uman,tehnic,stiintific si material de care dispune fiecare unitate sau localitate. Obiectivele autoapararii sunt: - cunoasterea si aprecierea fenomeniului de incendiu si a implicatiilor economice si sociale ale acestuia; - preintimpinarea aparitiei starilor de pericol si cauzele potentiale de incendiu,precum si a altor aspecte negative care ar putea diminua securitatea la incendiu a vietii,avutiei poporului si bunurilor cetatenilor; - depistarea si inlaturarea operativa a starilor de pericol si a cauzelor potentiale de incendiu,explozie si alte accidente tehnice care pot genera incendii; - stingerea prompta a inceputurilor de incendiu si a incendiilor,limitarea consecintelor negative care acestea le pot crea asupra oamenilor si bunurilor,precum si desfasurarea normala a activitatii economice-sociale; - inlaturarea operativa a urmarilor incendiilor,exploziilor,calamitatilor naturale si a altor evenimente negative; - reluarea in cel mai scurt timp si in conditii de siguranta a activitatilor economice-sociale perturbate de incendii,explozii,avarii sau calamitati naturale. Elementele componente ale conceptiei de autoaparare sunt: - organizarea si pregatirea din punct de vedere al prevenirii si stingereii incendiilor a fortelor proprii,unitatilor economice si social-culturale,precum si a celor cu care se coopereaza; - amenajarea,exploatarea si intretinerea constructiilor,instalatiilor,masinilor,utilajelor,agregatelor si a teritoriului din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor; - echiparea si inzestrarea cu masini,instalatii,utilaje si alte mijloace specifice de prevenire si stingere a incendiilor; - coordonarea activitatii de prevenire si stingere a incendiilor. 2.ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR INTR-O UNITATE Aceasta consta in principal,in: - constituirea compartimentului de prevenire si stingere a incendiilor,stabilirea obligatiilor care revin acestuia si a modului de lucru,avind in componenta,dupa caz: comisia de aparare impotriva incendiilor; formatia civila de pompieri; echipe speciale de interventie si salvare; cadre tehnice special angajate sau desemnate pentru indrumarea si controlul activitatii de prevenire; - intocmirea planului de autoaparare impotriva incendiilor,in care se stabilesc in principal masurile de autoaparare si actiunile ce se vor intreprinde,precum si conceptia de interventie in caz de incendiu. - organizarea activitatii de informare si instruire a personalului pe linia prevenirii si stingerii incendiilor; - dotarea unitatii cu masini,instalatii,utilaje,aparatura,echipament de protectie si substante chimice pentru prevenirea si stingerea incendiilor si de asigurarea intretinerii in stare de functionare a acestora; - organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca; - organizarea controlului si autocontrolului privind indeplinirea obligatiilor legale,respectarea normelor si realizarea masurilor de autoaparare impotriva incendiilor.

3.ORGANIZAREA AUTOAPARARII IMPOTRIVA INCENDIILOR PE LOCURILE DE MUNCA Autoapararea impotriva incendiilor pe locurile de munca se organizeaza diferentiat,in raport cu pericolul de incendiu si explozie existent si cu complexitatea instalatiilor,masinilor,utilajelor si proceselor tehnologice care se desfasoara pe locurile de munca respective. In principiu,organizarea autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca cuprinde: - obligatia si sarcinile personalului incadrat in munca,rezultate din prevederile legale; - regulile si masurile de autoaparare impotriva incendiilor specifice locului de munca; - mijloace de alarmare si anuntare a fortelor stabilite sa participe la stingerea incendiilor; - dotarea locului de munca cu mjiloace de prevenire si stingere a incendiilor; - organizarea evacuarii persoanelor si bunurilor in caz de incendiu; - organizarea interventiei,precizind sarcinile si raspunderile care revin echipei de prevenire si stingere a incendiilor,precum si operariile ce trebuie executate (in ordine cronologica); - schita (schema) locului de munca pe care se marcheaza modul de amplasare a utilajelor si bunurilor,traseele de evacuare,dispozitivul de interventie in caz de incendiu cu mijloacele din dotare. La instalatiile tehnologice complexe cu grad ridicat de pericol de incendiu si explozie se intocmesc,de regula,si instructiuni de prevenire si stingere a incendiilor. Pentru salile aglomerate si a cladirilor cu aglomerari de persoane se intocmesc planuri de evacuare in caz de incendiu,in mod diferentiat,functie de tipul si destinatia constructiei,numarul maxim de persoane care se pot afla in aceasta si de posibilitatile de evacuare.Planurile se afiseaza in locurile vizibile pe caile de acces. Pregatirea personalului incadrat in munca se asigura prin instructajul de prevenire si stingere a incendiilor,cu caracter practic-aplicativ,care cuprinde urmatoarele forme (faze): - instructajul introductiv general (executat de cabinetele P.S.I. sau la sediul formatiei civile de pompieri); - instructajul periodic si testari; - instructajul la intrarea in schimbul de lucru; - instructajul special pentru lucrari periculoase. Pe locurile de munca se afiseaza inscriptii,afise,panouri,fotomontaje si alte mijloace vizuale de popularizare a regulilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor,combaterea cauzelor de incendiu. In cadrul autoapararii impotriva incendiilor pe locurile de munca se reglemeteaza predarea si primirea schimbului,se organizeaza corespuzator lucrul,se asigura supravegherea,controlul si autocontrolul si se iau masuri pentru intarirea ordinii si disciplinei in munca. 3.Unitati de masura,greutati volumetrice,formule matematice si specifice activitatilor de prevenire si stingere a incendiilor7 1.MARIMI SI UNITATI DE MASURA 1.1.UNITATI FUNDAMENTALE s Marimea Lungime Masa Timp Intesitatea curentului electric Temperatura termodinamica Intesitatea luminoasa Denumirea Metru Kilogram secunda Amper Kelvin Candela Simbolul m kg s A K cd Transformarile vizuale 1m=10dm=100cm=1000mm 1tol=0,0254m=25,4mm 1km=1000m 1kg=10hg=100dag=1000g 1g=10dg=100cg=1000mg 1t=1000kg;1chintal=100kg 1h=60min=3600s 1s=1000 ms 1 A=1000mA

1.2.UNITATI ALE MARIMILOR DE SPATIU SI TIMP Marimea 0 Arie Volum Denumirea 1 metru patrat metru cub Simbolul 2 m m3 Factorul dimensional Transformari uzuale 3 1m3=1000dm3=1000000cm3 1m3=1000l=10hl=1000decal. 1dm3=1l=10decl=1000 centilitri=1000ml m x s-1 s-1 x rad m x s-2

Viteza Viteza unghiulara Acceleratie

metru pe secunda radian pe secunda metru pe secunda la patrat

m/s rad/s m/s

Acceleratie unghiulara

radian pe secunda la patrat

rad/s

s-2 x rad

1.3.UNITATI ALE ALTOR MARIMI UZUALE Marimea 0 Forta Energie Putere Unitatea de masura 1 Newton Kilogram forta Joul Watt Kilowatt cal putere kilogram forta metru pe secunda Newton pe metru patrat atmosfera fizica atmosfera tehnica bar metru coloana apa milimetru coloana apa milimetru coloana mercur Entropie Entropie masica Conductivitatea termica Caldura Joul pe Kelvin Joul pe kilogram Kelvin Watt pe metru Kelvin erg calorie mica kilocalorie Joul calorie kilocalorie Joul Watt-ora Erg Joul kilogram forta metru lumen candela pe metru patrat Lux Columb Volt Volt pe metro Ohm Farad Volt Amper pe metro Amper Tesla Henry Hertz Curie Bq in SI Simbolul (marime,unitate) 2 N Kgf J W kW CP N/m atm at (kgf/cm) bar m H2O mm H2O mmHg J/K J/1kgK W/mK erg cal kcal J cal kcal Wh Erg J kgfm lm cd/m lx C V V/m ,V/A F,C/A E;V A;A/m I,i T,Wb/m H,Wb/A Hz Ci Bq Factorul dimensional (Relatii de transformare) 3 m x kg x s-2 1 N=1 x kgf 9,81 m x kg x s-2 1 J = 1 x 107 erg m x kg x s-2 1 kW=1000W 1 CP=0,736 kW kgfm/s=9,80665 W m-1kgs-2 1atm=101325N/m=10332kgf/cm 1kgf/cm=0,9678atm=98066,5 N/m 1bar=105N/m=10197kgf/m 1m H2O=0,981 N/cm 1mmH2O=9,81N/m=0,981103 N/cm 1mmHg=133,322 N/m=13,6mm H2O=0,00133 bar mkgs-2K-1 ms-K-1 mkgs-3K-1 1erg=10-7J 1cal=4,1855 J 1Mcal=106cal 1kcal=1000cal 1kcal=4,184 J 1kcal=4,1861010erg= =426,9kilogrammetri= = 4,184Joul=1,628Wh = 4186 1 erg=10-7J mkgs-2 1kgf=9,80665 J cdsr m-2cd m-2cdsr As mkgs-3A-1 mkgs-3A-1 mkgs-2A-2 m-2kg-1,s4A2 m-1A kgs-2A-1 mkgs-2A-2 s-1 10 1Ci=3,710 dezintegrari/s 1mCi=10-3Ci 1Ci=10-6Ci 1Ci=3,71010Bq 1Rad=10010-4 J/kg 1Gy=100 Rad

Presiune

Echivalentul mecanic al caldurii

Lucru mecanic Flux luminos Luminanta Iluminare Sarcina electrica Tensiune electrica (diferenta de potential) Cimp electric Rezistenta electrica Capacitate electrica Tensiune(forta)electromotoar e Cimp magnetic Intensitatea curentului electric Inductie magnetica Inductanta Frecventa Activitatea sursei radioactive (radioactivitatea) Doza de radiatii (doza de iradiere) Doza absorbita

Rntgen-ul Rad-ul Gray-ul

R Rad Gy

Doza biologica Doza de iradiere externa cu radiatii

Rem-ul Sievert-ul (SI) D

Rem Sv Rad/h

1Rem=RadQF QF=factor de calitate pentru radiatiile , si x Q=1,iar pentru x QF=10 1 SV=GyQF D=0,56AE d A-activitatea sursei,in Ci E-energia radiatiilor in MeV d-distanta fata de sursa in m D=AE,inSI 6d

1.4.RELATII DE TRANSFORMARE INTRE VALORILE TEMPERATURILOR DE DIFERITE SCARI TERMOMETRICE U.M. [C] [R] [F] Scara Celsius t[C] 5 t [R] 4 5{t[F]-32} 9 Scara Raumur 4 t[C] 5 t [R] 4{t[F]-32} 9 Scara Fahrenheit 4 t[C]+32 5 9 t[R]+32 4 t [F]

1.5.MULTIPLII SI SUBMULTIPLII UNITATILOR DE MASURA CU PREFIXELE SI VALORILE LOR Multiplii Denumirea Simbolul 10nUM Denumirea Simbolul 10-nUM deca da 101 deci d 10-1 hecto h 102 centi c 10-2 kilo k 103 mili m 10-3 mega m 106 micro 10-6 giga g 1012 nano n 10-9 tera t 1015 pico p 10-12 peta p femto f 10-16 exa e 1018 atto a 10-18

Submultiplii

2.GREUTATI VOLUMETRICE SI SPECIFICE [km/m3] 2.1.PIETRE NATURALE Andezit,granit,sienit,calcar compact si cristalin (marmura) Tufuri vulcanice Bazalt,diorit Gresii Calcar poros,chochilifer Travertin 2.2.LEMN Foioase uscate Foioase umede sau impregnate Rasinoase uscate Rasinoase umede 2.3.METALE Alama Aluminiu Arama laminate Bronz Cositor (laminat) Duraluminiu Fonta Otel Plumb Zinc 8500 2700 8900 8500 7400 2800 7250 7850 11400 7000 800 1000 750 800

2800 1800 3000 2600 2300 2400

2.4.ZIDARII,BETOANE SI PLACI PENTRU PERETI Beton armat 2600 Beton simplu 2200 Beton de tuf volcanic 2000 Beton poros 1100 Beton armat normal 2400 Beton celular poros 1100 Beton de zgura 1400 Beton de umplutura cu deseuri ceramice 1800 Caramizi gaurite 1500 Caramizi de zgura de carbuni 1400 Mortar de argila 1600 Mortar de ciment 2100 Caramizi pline si caramizi de zgura de furnal 1800 Mortar de ipsos 1200 Mortar de var 1900 Placi de zgura cu ipsos 1200 Placi de pluta expandata 200 Placi din talas de lemn 500 Zidarie de caramida divn clincher si caramizi refractare 1900 2.5.DIFERITE MATERIALE DE CONSTRUCTII Argila,lut,pamint Asfalt Bitum Ciment in vrac Ciment in saci Moloz cu sfarimaturi de caramida Nisip uscat Nisip umed Piatra concasata Pietris umed Placi de sticla,geamuri Pietris uscat Var nestins in bulgari Vata de sticla Var pasta 2.6.COMBUSTIBILI Antracit brut,umed Antracit bulgari Benzina si petrol lampant Brichete stivuite Carbine brun bulgari Carbune de lemn (mangal) Huila bulgari Lemne de foc in gramada Lignit bulgari Motorina,pacura,titei,uleiuri minerale Turba Rumegus de lemn Talas afinat 2.7.DIVERSE MATERIALE COMBUSTIBILE Bumbac presat Carti stivuite Cauciuc Carbid Faina in saci Hirtie stivuita Lina balotata Lina nepresata Paie si fin nepresat 700 850 960 900 600 1100 1300 300 50 1300 1000 800 1250 850 300 800 400 800 1000 500 200 150 1800 2200 1100 1250 1400 1400 1600 1800 1700 1900 2600 1700 1000 100 1400

Piei uscate Sare bulgari Tutun balotat Turte de furaje Zahar 2.8.GREUTATI SPECIFICE ALE LICHIDELOR [kgf/m3] Acetona Acid acetic pur Acid azotic Acid clorhidric Acid carbonic Alcool metilic Acid sulfuric Benzen Benzina usoara Mercur Motorina Diesel Petrol brut Sulfura de carbon Eter Gudron Tetraclorura de carbon Toluen Uleiuri lubrefiante

400 1300 350 1000 750

791 10531 1502 908 9601 792 1834 878 670 1354 900 800 1263 655 1050 1595 866 930

3.ARII SI VOLUME 3.1.ARII Patrat S=aa= Diagonala: D=a2 Perimetrul: p=4a Paralelogram S=ah P=2(a+b) Dreptunghi S=ab Perimetrul: 2(a+b) Poligon oarecare S=S1+S2+S3 S=ah1+ah2+ah3 2 P=suma laturilor Triunghi S=ah 2 Perimetrul: a+b+c Hexagon S=Pa S=0.866 l P=suma laturilor Cilindru drept Aria laterala: S=2R Aria totala: S= 2R(R+h) Trapez S=a+b h Perimetrul=suma laturilor Elipsa S=ab

Cerc S=R=D=0,785D 4 Sector circular: S=arc ACBxR=Rx=lR 2 360 2 x=numarul de grade al arcului ACB l=lungimea arcului = x R 180 Segment circular: S=R3 C (R-f) 360 2 = numarul de grade al arcului DEF Sfera Aria sferei:S=4R=D Aria calotei sferei: S=2Rh 3.2.VOLUME Cub V=aaa=a Prisma V=Sh=abh Cilindru V=Rh

Cilindru Aria laterala: S= R (h1+h2) Con Aria laterala:S=Rl= =RR+h Aria totala S=R(h+l)

Cilindrul oblic C-lungimea arcului sectiunii ortogonale h=lungimea generatoarei Trunchi de con Aria laterala: S=l(R+r) l=h+(R-r) Sector sferic Aria sectorului sferic: S=R(2h+a)

Piramida Trunchi de piramida cu baze paralele V=Sh=abh V=1h(S+s+Ss) 3 3 3

Trunchi de con V=h(R+r+Rr) 3

Sfera Sector sferic Con V=4R3=4,189R3 V=2Rh V=Rh 3 3 3

Butoi V=l[2D+d] 12 V= l[2D+Dd+0,75d]

3.3.VALORI NUMERICE UZUALE raportul dintre lungimea cercului si diametrul lui; g acceleratia paminteasca; e baza logaritmilor naturali Marimea 3 /3 /4 1 G g 1 g 1 2g 3,141593 0,869604 31,006277 1,570796 0,785398 1,772454 0,318310 9,81 96,2361 0,10194 0,5097 Lgn 0,49715 0,99430 0,49145 0,19612 0,89509 0,24857 1,50825 0,99167 1,98334 1,00833 2,70730 Marimea g 2g 1 g 1 2g g e 1 e 1 e e 3,132092 6,26418 0,31929 0,225763 1,003033 2,718282 0,367879 0,135335 1,648721 Lgn 0,49583 0,79686 1,50419 1,35265 0,00122 0,43429 1,56571 1,13141 0,21715

4.VALORILE UNOR MARIMI DIN CALDURA,MECANICA,ELECTRICITATE,CHIMIE SI HIDRAULICA,FOLOSITOARE POMPIERILOR 4.1.CALDURA Sarcina termica: SQ=n QiMi [MJ]; i=1 Qi puterea calorica inferioara unui material [MJ/kg; pentru gaze in MJ/m3]; Mi masa materialelor combustibile de acelasi fel aflate in spatiu luat in considerare. Pentru un singur material combustibil: SQ=QM. Densitatea sarcinii termice qs se determina cu relatia: qs= SQ [MJ/m]; As As aria sectiunii orizontale a spatiului afectat (compatimentul de incendiu),[m]. Legea incalzirii gazelor sub volum constat (legea lui Charles): p-p0=t;p=p0(1+t) [at]; p0 p presiunea gazului sub influenta cresterii temperaturii [at]; p0 presiunea normala [at]; = 1 grd-1; 273,15 t diferenta dintre temperatura degajata prin incalzire si temperatura normala (15C),[C]. Pentru evitarea pericolului de explozie in cazul expunerii la temperaturi ridicate,presiunea inferioara din butelia cu gaze tehnice nu trebuie sa depaseasca valorile admisibile. Din aceasta cauza,recipientele se incarca pina la anumite limite stabilite pentru fiecare gaz.

Pentru nevoi practice au fost stabilite limite de incarcare maxima a butelii cu diferite gaze lichefiate.In tabelul III.4.4.1. sunt aratate valorile de limita de incarcare exprimate in kg gaze per litru de capacitate a buteliei. Tabelul III.4.4.1. Coeficientul de umplere N pentru butelii cu gaze lichefiate Denumirea gazului Acid clorhidric Dioxid de carbon Etan Monoclortrifluormetan(freon11 ) Acid cianhidric Ciclopropan Clor Clorura de etil Clorura de metil Dicloridluormetan Clorura de vinil Eter metilic Monoetilamina Fosgenx N [kg/l] 0,42 0,75 0,275 0,90 0,57 0,48 1,19 0,79 0,78 1,08 0,75 0,56 0,60 1,19 Denumirea gazului Acid fluorhidric Amoniac Bioxid de sulf n-Butan Butadien Izobutan Hidrongen sulfurat Monometilamina Dimetilamina Trimetilamina Monoclordifluormetan Propan Propilena Tetraoxid de azot N [kg/l] 0,80 0,51 1,19 0,502 0,502 0,72 0,68 0,54 0,44 0,34 0,90 0,40 0,40 1,20

Ecuatia generala a gazelor perfecte: pV=p0V0 (1+xt); p presiunea la starea finala [N/m]; V volumul la starea finala [dm3]; p0 presiunea la starea initiala [N/m]; V0 volumul la starea initiala [dm3]; x 1 grd-1; t diferenta intre temperature la starea finala si temperature la starea initiala [C]. Cantitatea de caldura prin radiatia: Q[kcal/h]=cSt[T0]4; 100 c- constanta de radiatie a corpului negru [c=4,96 kcal/mh]; S suprafata de radiatie a flacarii [m]; T0 temperatura flacarii [K]; t timpul [min]. Caldura abosrbita prin radiatie: Q=cS[{T1)4-{T2}4] [kcal/h]; 100 100 c caldura de radiatie a corpurilor,care pentru corpul negru este de 4,96 kcal ; mgrd4 S suprafata prin care se primeste caldura radiate [m]; T1;T2 temperature absoluta a corpului care radiaza caldura si care primeste caldura [K]. Volumul de aer necesar arderii: 1)Pentru combustibili solizi: Lmin=1,01Hi + 0,5 [m3N/kg]. 1000 2)Pentru combustibilii lichizi: Lmin=0,85Hi+2 [m3N/kg]; 1000 Lmin cantitatea de aer teoretica minima [m3/kg]; Hi puterea calorica inferioara combustibilului [kcal/kg]. 4.2.NOTIUNI DE MECANICA Notatii: S spatial [m3]; h inaltimea [m]; v viteza [m/s]; r raza [m]; G greutatea [kg]; m masa [kg]; F forta [N]; Fc forta centrifuga;

t timpul [s]; a acceleratia [m/s];

W energie cinetica [J]; g acceleratia paminteasca

= 9,81 m/s

Formule generale: F=ma; G=mg; Fc = mv; W= mv . r 2 Miscarea rectilinie uniforma: S=vt; v=S; t =S . t a Miscarea rectilinie uniforma accelerate: S=at; v=at; S=v; v=2as. 2 2a Caderea libera a corpurilor: H=g; v=gt; h=v; v=2gh . 2 2g 4.3.RELATII DE CALCUL ALE MARIMILOR ELECTRICE Legea lui Ohm: U=RI; R=U; I=R; I I U tensiunea electrica [V]; I intesitatea curentului electric [A]; Re rezistenta exterioara [ohm sau ]; ri rezistenta interioara [ohm sau ]; Rezistenta electrica R pentru un conductor: R=p1; s p rezistivtatea la 20C [m]; s- sectiunea conductorului [mm]; l lungimea conductorului [m]. Legea I a lui Kirchoff:n

I= E ; Re+ri

Ik = 0.k=1

Legea a II a a lui Kirchoff:n n

RkIk = Ek ;k=1 k=1

Rk rezistenta pe latura k []; Ik suma curentilor Ik care se intilnesc intr-un nod [A]; Ek tensiunea electromotoare; RkIk caderea de tensiune pe latura k [V ]; Puterea electrica c.c.: P= RI; P=UI; - monofazat c.a: P=UI cos ; - trifazat c.a: P=3UI cos ; cos factorul de putere. Legea lui Joule Lenz: Q=RIt [J]; Q=0,24 RIt [cal]; Q=0,24 UIt [cal]; Q cantitatea de caldura [J]. 4.4.CHIMIE Calculul limitelor de explozie: L= 100 ; a + b+n A B N U=tensiunea [V]; P=U [W]; R

L reprezinta concentratia [%]; a;b;c;dn continutul in procente de volum al fiecarui component din amestecul considerat; A;BN limitele inferioare sau superioare de explozie ale componentelor din amestecul considerat. Calculul limitelor de explozie,in conditii cresterii temperaturii (peste cea normala): Linf t = Linf 20 Linf2010 t-20; 100 100 Lsup t = Lsup + Lsup 2015 t-20 ; 100 100 Linf t; Lsup t limitele inferioare si superioare la temperature t; Linf 20; Lsup limitele inferioare si superioare la temperatura de 20C; t - temperatura la care a ajuns amestecul,adica temperature data. Calculul limitelor de explozie in functie de presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei inferioare si superioare de explozie: Linf = P1100 ; Lsup = P2 100 ; P P Linf; Lsup limitele inferioare si superioare de explozie; P1; P2 presiunea vaporilor saturati la temperatura corespunzatoare limitei si superioare de temperatur [at]; P presiunea atmosferica [at]. Transformarea concentratiilor: Cvolum = Cg 6,236T ; Mp Cvolum concentratia in volum [%]; Cg concentratia [g/m3]; T temperatura absoluta [K]; M greutatea moleculara; P presiunea atmosferica [mm col Hg]; Cg = Cvolum Mp . 6,236T Formulele sunt valabile si cind concentratiile sunt exprimate in mg/m3,dat fiind ca 1g/m3 = 1 mg/l. Cresterea presiunii in raport cu cresterea temperaturii la butelii: Pt=Po (1+ i ); 273 Pt presiunea corespunzatoare incalzirii buteliei la tC [at]; Po presiunea la temperature de 0C [at]; t temperatura la care a fost incalzita butelia [C]; 273+t =Pt ; t=273 Pt 273. 273 P0 P0 Indicele de oxigen: I0=100 O2 ; O2+N2 O2 concentratia volumetrica de oxigen; N2 concentratia volumetrica de azot in amestec gazos; Presiunea de explozie: Pex =P0Tex m ; To n Pex presiunea de explozie [N/m]; Po presiunea initiala [N/m]; Tex temperatura de explozie [K]; T0 temperatura intiala [K]; m numarul de volume molare dupa explozie; n numarul de volume molare inainte de explozie. Cantitatea de gaze rezultate din ardere: 1)Pentru combustibili solizi: Vgmin = 0,89 Hi + 1,65 [m3N/kg]. 1000 2)Pentru combustibili lichizi: Vgmin= 1,11 Hi [m3N/kg]. 1000 3)Pentru combustibili gazosi: Vgmin= 0,725 Hi +1[m3N/kg].; 1000

Hi puterea calorifica inferioara [kcal/m3N]. 4.5.HIDRAULICA Greutatea specifica si densitatea: = G [kgf/m3 sau N/m3]; = m [kgfsm-4] V V greutatea specifica [kgf/m3 sau N/m3]; G greutatea unitatii de volum; V volum [m3] densitatea [kg/m3]; m masa corpului [kg]. Debitul de apa: Q=AV=DV; 4 Q debitul de apa care trece prin conducta [l/s]; V viteza apei in conducta [m/s]; A sectiunea conductei [m]; D diametrul conductei [m]. Q=D2gH; 4 Q debitul [l/min]; D diametrul sectiunii [m]; g 9,81 m/s=acceleratia gravitatiei; H presiunea in sectiune [mH2O]; 0,98-1; Q=D2V (formula simpla); 2 Q debitul de apa [l/s]; D diametrul conductei sau furtunului [tol]; V viteza medie de curgere a apei [m/s]. Pierderea de sarcina a unei linii de furtun: hr=iL=aLq[mmH2O]; a rezistenta specifica a furtunului (0,0154-0,00077 pentru furtunuri necauciucate si cauciucate C,B); L lungimea furtunului [m]; q debitul de apa [l/s].

Forta de reactie a tevii de refulare (reculul tevii): R=2Ap=D p=1,57 Dp; 4 R forta de reactie a tevii de refulare [kgf/cm]; A suprafata ajutajului [cm]; D diametrul ajutajului [cm]; p presiunea [mH2O]. Diametrul pompei cu piston: Q = Asn [m3/s]; 60 Q debitul [m3/s]; A sectiunea pistonului [m]; n numarul de curse ale pistonului; s - cursa pistonului [m]. Debitul pompei cu actiune dubla: Q=2(A-A`)sn [m3/s]; 60 A` - sectiunea tijei pistonului,care,de regula,se ia egala cu 0,1 A. Puterea pompei centrifuge: P=QH [CP]; 75 P=QH [kW]; 102

Q debitul pompei [m3/s]; H inaltimea de refulare [m]; randamentul pompei ; greutatea specifica a apei [kgf/m3]. Pierderile de lichide prin orificii de suprafete necunoscute: G = A2gH [kg/s]; coeficientul de scurgere cu valoarea 0,60 0,75; A suprafata redusa a orificiului produs prin care are loc scurgerea [m]. greutatea specifica lichidului [kgf/m3] H presiunea in interiorul aparatului (conductei),[mmH2O]; G acceleratia gravitationala [m/s]. 4.6.RELATII DE CALCUL PENTRU ACTIVITATI SPECIFICE Numarul de fluxuri de evacuare: F=N ; C F numarul de fluxuri; N numarul de persoane care trebuie sa treaca prin calea de evacuare; C capacitatea de evacuare a unui flux,definite ca numarul total de persoane care se evacueaza prin fluxul respectiv,pe toata durata operatiei de evacuare. Timpul limita admis pentru evacuare: tlim =Ktcr ; K un coeficient mai mic decit 1,in general K=0,8 tcr timpul critic de evacuare. Timpul de dezvoltare libera a incendiului: Tdl=Tobs+Ta+Tal+Tdpls+Tat [min]; Tobs timpul de dezvoltare a incendiului [min]; Ta timpul de anuntare [min]; Tal timpul de alarmare [min]; Tdpls timpul de deplasare [min]; Tat timpul de echipare si intrare in actiune a mijloacelor de prima interventie [min], sau: Tal=To+Ti [min]; To timpul scurs de la izbucnirea incendiului si pina la observarea lui [min]; Ti timpul scurs de la observarea incendiului si pina la intrarea in actiune [min]. Durata probabila de localizare a incendiului: 1)Pentru suprafata incendiata de forma circulara: Tloc=Tat [min]; kloc-1 kloc coeficientul de localizare a incendiului; la o forma rectangulara de propagare a incendiului kloc este cuprins intre 1 si 3,iar la o forma circulara sau unghiulara,intre 1,1 si G. 2)Pentru suprafata incendiata de forma rectangulara: Propagarea incendiului intr-o directie: Tloc=2[a+V(Tdl+Tc)] [min]; V1kloc Propagarea incendiului in doua directii: Tloc=2[a+2V(Tdl+Tc)] [min]; V1kloc a latimea de front a propagarii incendiului [m]; V viteza liniara de propagare a arderii [m/min]; Tc timpul pentru concentrarea fortelor si mijloacelor [min]; V1 viteza de crestere a perimetrului incendiului [m/min]. Suprafata incendiata: 1)Propagare circulara: Ai=[V(Td1+Tloc] [m]; 2)Propagare unilaterala: Ai=aV(Td1+Tloc) [m]; 3)Propagare unghiulara Ai=0,5x (VTd1+Tloc) [m]; x unghiul sub care se propaga incendiul [rad]. Timpul de lichidare a incendiului:

Tlic=AlocTnis + t [min]; qtn Aloc suprafata incendiata in momentul localizarii [m]; is intensitatea necesara de refulare a substantei de stingere [l/sm]; Tn timpul normat pentru stingengerea incendiului [min]; qt debitul unei tevi de refulare [l/s]; n numarul de tevi de refulare; t timpul pentru lucrari ulterioare [min]. Debitul de substanta necesara stingerii: Qts=AiisTn [l/min]. Durata teoretica de ardere (a incendiului): T=0,16 Ai q [min]; Afr n T durata incendiului raportata la regimul de temperature standard [min]; Ai suprafata incaperii incendiate [m]; q densitatea sarcinii termice [MJ/m]; n coeficientul in functie de viteza de ardere a materialului [kg/mh] (56kg/mh); Afr suprafata ferestrelor [m]. Raportul Ai/Afr are valoarea,de regula,in jur de 7. In cazul unei sarcini termice mari se poate folosi relatia: Tstg = Aiqspec Tn + t [min] ; Q Tstg durata incendiului,considerind ca se intervine la stingere in scurt timp (de ordinul minutelor),[min]; Ai suprafata compartimentului incendiat [m]; qspec debitul specific [l/mmin]; Tn durata normala de stingere a incendiului la debitul specific [min]; t timpul de la inceputul incendiului pina la punerea in functiune a mijloacelor de stingere [min]; Q debitul minim de apa folosit la stingere [l/min]. Durata teoretica a incendiului in cazul arderii libere: T=qAt [min]; 25Ah q - sarcina termica (densitatea),[Mcal/m]; At suprafata totala a partilor de cladire [m]; A suprafata pardoselii [m]; h inaltimea incaperii [m]; Relatii pentru calculul substantelor de stingere si de racire: 1)Pentru instalatii fixe de stingere cu spuma mecanica: Debitul de solutie spumanta: qs= isA [l/s]; qs = isL [l/s], pentru rezervoarele cu capac plutitor. Cantitatea de solutie spumanta pentru o operatie de stingere de 10 min=600s: Qs = qsTr = 600 qs [l]. Cantitatea de apa necesara pentru o operatie de stingere: Qa= 600 qs 100-c [l]; 100 - se considera ca spuma mecanica se obtine din 92% aer,6% apa si 2% spumant; c reprezinta 6% apa; qa=qs 100-c [l]. 100 Cantitatea de apa pentru stingere: Qa = 600 (qa+qr) [l]. 2)Pentru instalatii de stingere mobile (capete de debitare a spumei): Numarul de generatoare: Ng=qs . qgs Cantitatea de apa necesara racirii: Pentru rezervorul incendiat: Qrt=PqrT [l]. Pentru racirea rezervoarelor vecine:

Qrv=P1+P2++Pn qrt. 2 Numarul de tevi pentru racire: Ntr=Qr . qt Notatii: qs debitul de solutie spumanta [l/s]; is intensitatea de stingere [l/sm]; A aria sectiunii orizontale incendiata [m]; L circumferinta rezervorului [m]; Tr timpul de functionare [min]; qa debitul de apa pentru stingere [l/s]; qr debitul de apa pentru racire [l/s]; Qa cantitatea de apa pentru stingerea unui incendiu [l]; Ng numarul de generatoare; qs debitul de apa (solutie spumanta),[l/s] qsg debitul de apa pentru un generator [l/s]; Qri cantitatea de apa necesara racirii [l] qr cantitatea de apa necesara racirii pe ml din circumferinta (0,5 l/s); T timpul calculat pentru stingere [min]; P1+P2++Pn jumatate din circumferinta rezervoarelor vecine celui incendiat; 2 qt debitul unei tevi [l/s]. Determinarea debitului necesar de pulbere: qnecp =k260Als [kg/15s]; k2 coeficientul de calcul pentru pulbere,egal cu 0,25; A suprafata incendiata [m]; Is intesitatea de stingere [kg/sm]. Cantitatea totala de pulbere necesara pentru stingere: Cp = 0,5 qref p Nop [kg]; Cp cantitatea totala de pulbere [kg]; qref p debitul de pulbere necesar [kg/15s]; Nop numarul operatiilor de stingere cu pulbere,care are valoarea in functie de suprafata incendiata (de exemplu pentru A=502000m, Nop=250). Alimentarea cu apa pentru incendiu cu masini de lupta,in functie de distanta maxima pina la care se poate face alimentarea in releu: Dmax=B1+B2++Bn+C1+C2+Cn -25m; n B1,B2Bn si C1,C2Cn lungimea de furtun de tip B1,respectiv C,existenta pe masini; n numarul de masini; 25 lungimea de furtun pentru coturi la o masina.

Alimentarea in naveta: Dmin= B1+B2+ C1+C2 50 [m]; 2 Dmax= tmax(n-1) 1 v [m]; 2 2D +t n=v+l; tmax tmax timpul maxim de lucru pentru o masina in conditiile de debit si presiune cerute [min]; n numarul masinilor de lupta folosite pentru naveta; t timpul necesar de alimentare al unei masini de incendiu [min]; v viteza de circulatie a masinilor de incendiu [m/min]. Determinarea cantitatii de hidrogen care se degaja la incarcarea acumulatoarelor:n

VH2 = 0,357 kcr Qnn10-3 [m3/h];l

VH2 cantitatea de hidrogen degajata de acumulatoare [m3/h];

kcr coeficientul de crestere a cantitatii de hidrogen degajat in incapere pe timpul incarcarii,in functie de numarul acumulatoarelor,in principiu fiind egal cu 1,2 la 1,8; Qnn produsul dintre capacitatea normala a acumulatorului si numarul elementelor fiecarei baterii care se incarca. Volumul de aer care trebuie exhaustat,pentru inlaturarea pericolului de incendiu Q=0,42x26 Ins = 11 Ins; Q debitul ventilatorului [l/h]; I curentul final de incarcare [A]; n numarul de elemente ale bateriei; s coeficientul de siguranta (la instalatii obisnuite s=5; la nave s = 10) 4.Procese de oxidare si arderi 1.OXIDAREA Oxidarea este un fenomen chimic si constituie o reactie in care o substanta se combina cu oxigenul sau cedeaza hidrogen.De exemplu,oxidarea carbonului la dioxid de carbon,a acidului azotos in acid azotic: C+O2=CO2; HNO2+1 O2 = HNO3 2 Reactiile de oxidare reducere se mai numesc reactii oxidante.Substanta in a carei compozitie intra un element care cedeaza electoni se cheama reductor.Toate moleculele substantelor care intra in reactie si cele rezultate sunt insa neuter din punct de vedere electric.De aceea,numarul total al electronilor alipiti catre oxidant.Tinand seama de cele mai sus,se considera oxidare si reactiile chimice in care elementul chimic nu se combina cu oxigenul,dar care el totusi,a pierdut unul sau mai multi electroni.De exemplu: 2CuCl+Cl2=2CuCl2 Practic se produc oxidari lente,oxidari biochimice,oxidari chimice si oxidari electrolitice. Oxidarea lenta este o combinatie a unei substante cu oxigenul care se produce la temperatura ambianta sau mai joasa,fara dezvoltare de lumina si apparent fara dezvoltare de caldura,aceasta din urma fiind cedata treptat mediului exterior,temperatura mentinindu-se practic constanta (de exemplu,ruginirea fierului sau oxidarea altor metale,putrezirea lemnului,respiratia fiintelor etc.). Oxidarea biochimica cuprinde oxidarea grasimilor,proteinelor si a hidratilor de carbon proveniti din alimente.Oxidarea biochimica se foloseste si la scara industriala. Oxidarea chimica are domeniul de aplicare la protectia fierulu,a magneziului,a cuprului si aliajelor lor.Oxidarea chimica este o oxidare de protectie la metale feroase si la cupru,si cele mai multe ori este o brunare. Oxidarea electrolitica se aplica de obiecei la protectia aluminiului si a aliajelor lui. 2.ARDEREA In conditii obisnuite arderea reprezinta un process de oxidare sau de asociere a substantelor combustibile cu oxigenul din aer insotit de caldura si lumina. Arderea este o reactie de oxidare rapida a unui substante in prezenta oxigenului din atmosfera cu dezvoltare de caldura,si in general,insotita de lumina. Se cunosc insa si substante care ard fara prezenta oxigenului din aer,ca de exemplu acetilena comprimata,clorura de azot,precum si alte substante compuse.In anumite conditii aceste substante pot exploda cu degajare de caldura si aparitie de flacari. Procesul este posibil numai daca sunt intrunite urmatoarele conditii: existenta substantelor si materialelor combustibile: prezenta substantelor care intretine arderea (oxigen,substanta care cedeaza oxigen); realizarea temperaturii de aprindere. Lichidele nu ard ci numai vaporii acestora,care se formeaza dup ace se depaseste temperature de inflamabilitate. Materialele combustibile solide se aprind si ard in general,mult mai greu decit lichidele si gazele combustibile,deoarece pentru aprinderea lor este nevoie de un aport mare de caldura din exterior,degajarea substantelor combustibile volatile prin distilare facindu-se mai incet. Cel mai important efect fizic produs in urma arderii este temperatura care creste pe masura ce arderea se intensifica.Deseori cresterea temperaturii substantelor combustibile determina schimbarea starii de agregare a acestora.Fara aceste schimbari nu este posibila arderea.De aceea,inainte de ardere corpurile solide se transforma in stare lichida si gazoasa sau numai gazoasa. Procesul de ardere pentru materialele si substantele combustibile,solide,lichide si gazoase se desfasoara la fel si se produce in trei faze: oxidarea aprinderea si arderea propriu-zisa. Datorita oxidarii gazelor si vaporilor,caldura se acumuleaza in mod continuu,fapt care conduce la marirea vitezei reactiilor,la aprinderea materialului si aparitia flacarilor. La baza concenptiilor actuale despre mecanismul reactiilor de ardere se afla teoria reactiilor in lant.

Aceasta teorie presupune formarea in timpul reactiei de oxidare a radicalilor liberi,care in urma reactiei cu alte molecule formeaza radicali noi,ce reactioneaza la rindul lor cu moleculele neutre. Un exemplu tipic de reactie in lant ramificat este procesul de ardere al hidrogenului: H2+O2=2OH H2+M*=2H+M O2+O2=O3+O OH+H2=H2O+H H+O2=OH+O O+H2=OH+H H+O2+M=H2O+M HO2+H2=H2O2+H H2O+ H2O= H2O2+OH } Nasterea lantului. Prelungirea lantului. } } Ramificatia lantului. Intreruperea in volumul reactant prin formarea unui radical putin activ. } Prelungirea lantului prin radicalul HO2 putin activ. }

Temperatura de ardere se poate defini prin temperatura minima la care un combustibil solid sau lichid arde pina la epuizare. Temperatura teoretica de ardere corespunde unei arderi fara pierderi de caldura in exterior si este mai ridicata decit temperatura reala de ardere. Temperaturile de ardere pe timpul incendiilor sunt direct influentate de puterea calorifica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea. Viteza de ardere reprezinta cantitatea de combustibil care se consuma prin ardere,in unitatea de timp si suprafata. Din punct de vedere ar tipului de reactie se deosebesc arderi complete si incomplete.Astfel: Arderea completa se produce numai atunci cind substanta arde complet,existind o cantitate suficienta de oxigen pentru procesul de oxidare.Ca produsi de ardere rezulta dioxid de carbon,vapori de apa si bioxid de carbon. Arderea incompleta are loc cind substanta combustibila nu arde in intregime,deoarece nu are la dispozitie intreaga cantitate de oxigen.Ca produsi ai arderii rezulta oxid de carbon,alcool,vapori de apa si compusi organici complecsi. Din punct de vedere al posibilitatilor de percepere,arderea se poate clasifica in: 1)Ardere cu flacara,care este o combustie in faza gazoasa cu emisie de lumina cea mai des intilnita. 2)Ardere cu incandescenta combustia fara flacara a unui material combustibil,cu emisie de lumina vizibila la suprafata acestuia. 3)Arderea mocnita combustia unui material fara emisie de lumina vizibila,adesea pusa in evidenta de fum si de cresterea temperaturii. Din punct de vedere al propagarii flacarii,arderea poate fi: 1)Arderea uniforma (deflagratie),care se propaga cu viteza relativ redusa (de la citva centimetri ep secunda la 1m/s). Se caracterizeaza printr-o transmitere de caldura in mod uniform,de la stratul care arde la stratul care arde la stratul vecin.Arderile uniforme au loc,in general in spatii deschise,unde accesul oxigenului spre zona de ardere se face in mod constant. 2)Ardere rapida (detonatie),care are loc,in general in spatii inchise,unde se dezvolta cu viteze supersonice (1-4 km/s),propagarea flacarilor fiind insotia de o unda de compresiune care inainteaza,in functie de substanta care arde,cu aceeasi viteza pe o distanta pina 1m,ca apoi datorita arderii si dilatarii produselor de ardere,propagarea sa se accelereze. 3.APRINDEREA Aprinderea sau initierea arderii se produce fie cind substanta sau materialul combustibil vine in contact cu o sursa externa de aprindere in prezenta oxigenului din aer,fie datorita unei surse de caldura interna. Ca surse externe de aprindere se pot aminti: focul deschis,radiatia termica,scinteile mecanice si electrice,scurtcircuitele etc. Aprinderea unei substante combustibile se produce numai in faza gazoasa si cu atit mai usor,cu cit emanarea de vapori si gaze incepe la o temperatura mai joasa. Temperatura de aprindere este cea mai scazuta temperatura la care o substanta combustibila aflata in prezenta aerului sau oxigenului trebuie incalzita pentru ca arderea sa se continue de la sine,fara incalzire ulterioara. Aprinderea materialelor solide este in functie de sursa de aprindere,de compozitia chimica,de greutatea specifica,gradul de impurificare etc.(tabelul IV.3.1). Tabelul IV.3.1 Temperaturile de aprindere ale unor materiale combustibile Denumirea materialului (corpului) 0 Antracit Brad Temperatura de aprindere [C] 1 460 225 Denumirea materialului (corpului) 2 Matase viscoasa z Naftalina z Temperatura de aprindere [C] 3 279 79-87,5

Brichete de carbune brun Bumbac Catran Carpen Carbune brun Celuloid Cinepa Cocs siderurgic Cocs pentru gaz Celuloza praf Colfoniu Cosuri de nuiele Dinamita Fag Faina de lemn Faina de pluta Fin Fosfor alb Fosfor rosu Frasin Funingine Fulminat de mercur Grafit Hirtie creponata Hirtie masina scris Hirtie de scris Hirtie ziar Huila Huila (praf) In Iuta Lignit Mangal Molid Matase artificiala 4.AUTOAPRINDEREA

300 250-450 335 250 250 125-140 214-220 650 500 434 329 380 180-220 295 430 210 205-210 60 260 240 900 160-165 850 280 200 360 185 350 150 232 254 250 248 282 472

Paie Pin Pirita (praf) Pluta (placi) Poliamide (fibre) Poliamide (praf) Polietilena Policlorura de vinil (praf) Poliester cu fibra de sticla Polimetacrilat Polivinil acetat Porumb boabe Praf pusca (granule fine) Praf pusca (granule mari) Polistiren (placi) Polistiren (spuma) Polistiren (spuma) Rumegus de fag Rumegus de molid Semicocs Stejar Sulf Taniu (pulbere) Trotil Turba Tutun Vata Zahar Zahar (praf)

200-220 280 401 260 420 535 341 900 390 390 450 200 250 175 176 168-172 345 340 310 396 445 395 349 250 512 240-300 230 175 320 410 327

Substantele care au tendinta spre autoaprindere trec mai intii prin procesul de autoincalzire,care se produce datorita unor procese chimce sau biologice care au loc in insasi masa substantelor respective.Deci caldura necesara autoincalzirii si autoaprinderii rezulta din reactiile chimice si biologice produse in masa substantelor combustibile respective. Autoaprinderea se defineste ca declansarea arderii unei substante combustibile datorita autoincalzirii,deci fara interventia unei surse exterioare de aprindere; caldura care rezulta se datoreste reactiei chimice sau biologice care are loc in masa substantei respective. Autoaprinderea de natura chimica se poate produce in substantele care au capacitatea de combinare cu oxigenul die aer,cu umiditatea atmosferica sau cu alte substante. Autoaprinderea de natura fizico-chimica este specifica substantelor combustibile,care,in afara procesului chimic sunt supuse si influentei unor factori de natura fizica cum ar fi de exemplu,suprafata specifica,evacuarea insuficienta a caldurii din interior si existenta unor impuritati. Autoaprinderea de natura biologica se produce la acele corpuri combustibile predispuse activitatii vitale a microorganesmelor.Caldura care se dezvolta se datoreste transformarilor de materie,actiunii microorganismelor,transformarilor chimice prin intermediul enzimelor (fermentilor). In prima faza se produce,sub actiunea microorganismelor,o degajare de dioxid de carbon si hidrogen,concomitent cu ridicarea temperaturii pina la 50 55C.Peste aceasta temperatura procesul biologic trebuie supravegheat,deoarece exista posibilitatea trecerii in autoaprindere.Pina la 500C are loc faza de carbonizare,de distrugere a celulelor,iar apa si produsele volatile incep sa se distileze.La 140-150C se produce innegrirea corpurilor combustibile,procesul de autoaprindere se intensifica,in final producindu-se autoaprinderea. In tabelul IV.4.1 se arata principalele substante care au tendinta spre autoaprindere. Tabelul IV.4.1 Substante care au tendinta spre autoaprindere Substanta cu tendinta spre autoaprindere Conditiile de autoaprindere

2 IV.4.1.a. AUTOAPRINDERE DE NATURA CHIMICA Aluminiu Sub forma de pulbere in prezenta apei sau a uleiului Azotat de amoniu In contact cu uleiuri cu umezeala in substante organice Coloranti azoici de sulf In contact cu aerul Carburile metalelor alcaline In contact cu apa Fosforul alb si rosu In contact cu aerul Fierul Sub forma de pulbere imbibata in ulei Hidrogenul fosforat In contact cu aerul Magneziul Sub forma de pulbere,in contact cu aerul Negru de fum Depozitat in cantitati mari,umezeala si urme de particule incandescente Sodiu In contact cu apa Sulf In contact cu aerul Sulfuri de fier (FeS,Fe2S) Sub forma de pulbere si in contact cu aerul Zincul sub forma de pulbere In contact cu aerul IV.4.1.b. AUTOAPRINDEREA DE NATURA FIZICO-CHIMICA Brichete de carbune brun Umiditate si caldura Bumbacul Impregnat cu uleiuri (baloturi de cirpe) Carbune brun Umiditate si caldura Cafea boabe prajita,orz,pastai de cafea Umiditate si caldura Cocs de carbune brun Umiditate de caldura Cilti Imbibati in ulei Deseuri de cauciuc Caldura,depozitate in cantitati mari Firnis Sub forma de pelicula,in contact cu aerul Grasimi (in special cele vegetale) Sub forma de pelicula,in contact cu aerul Lina Imbibate in ulei; lina cruda,datorita sucului propriu,in baloturi Materiale fibroase Imbibate in ulei Musamale Imbibate in uleiuri vegetale Piele In gramezi compacte,umezeala Praf de piei Imbibat cu ulei,in gramezi Praf de pluta Imbibati cu ulei Saci de iuta Imbibati cu ulei Turba Umiditate si caldura Turte de floarea-soarelui In gramezi mari si pe timp indelungat Uleiuri vegetale Sub forma de pelicula,in contact indelungat cu aerul Zahar pudra ambalat in lazi Umiditate si caldura IV.4.1.c. AUTOAPRINDERE DE NATURA BIOLOGICA Fin Umezeala si depozitate in cantitati mari Furaje tocate Umezeala si depozitate in cantitati mari Foi de varza Depozitat in cantitati mari si umezite Hamei Depozitat in cantitati mari si umezit Germeni de malt Depozitat in cantitati mari si umezit Pleava de cereale Depozitata in cantitati mari si umezita Paie de griu Depozitate in cantitati mari si umezite Rumegus de lemn (in special ramasite) Depozitat in cantitati mari si umezit Uruiala de porumb Depozitata in cantitati mari si umezita Taitei de sfecla Depozitati in cantitati mari si umeziti Tutun Pe timpul fermentarii 5.INFLAMAREA Inflamarea este arderea rapida a unui amestec de vapori proveniti dintr-un lichid combustibil. Pentru a se putea produce inflamarea este necesar sa se formeze la suprafata lichidului de amestec combustibil de vapori-aer si sa existe o sursa de aprindere. Temperatura de inflamabilitate reprezinta temperatura minima la care vaporii unui lichid combustibil formeaza cu aerul deasupra acestui lichid,un amestec de o anumita concentratie care se aprinde in contact cu o sursa de aprindere (flacara,corp incandescent,scintei electrice,scintei mecanice etc.). Temperatura de inflamabilitate creste in raport direct cu marirea temperaturii de fierbere si invers proportional cu presiunea vaporilor de lichid.In general,temperatura de inflamabilitate este mai scazuta decit cea de aprindere. Temperatura de inflamabilitate constituie un parametru de baza care poate fi folosit cu operativitate pentru indicarea cu aproximatie a conditiilor de temperatura in care o substanta combustibila prezinta pericol de incendiu.Aceasta temperatura se ia in considerare la clasificarea proceselor tehnologice,a incaperilor si instalatiilor dupa gradul de pericol de incendiu. In anexa 1 sunt date temperaturile de inflamabilitate a principalelor substante chimice cu pericol de incendiu si explozie. 6.AUTOINFLAMAREA

1

Prin autoinflamare se intelege aprinderea vaporilor unui lichid combustibil,fara ca acestia sa vina in contact cu sursa de aprindere (foc deschis,scintei,corp incandescent etc.) insuficienta numai prezenta aerului. Autoinflamarea se produce in conditiile existentei unei anumite cantitati de vapori si a realizarii temperaturii de autoinflamare. Temperatura de autoinflamare este temperatura minima pina la care este necesar sa se incalzeasca o substanta combustibila,pentru a se putea produce aprinderea amestecului de vapori-aer,fara a veni in contact cu o sursa de aprindere. 7.EXPLOZIA Este un proces de ardere foarte rapida si violenta a amestecurilor explozive,care se produce in fractiuni de secunda,cu degajare de caldura,lumina si care genereaza presiuni mari. Se pot declansa: - explozii produse de energia eliberata in urma unei oxidari rapide (arderea unui amestec de vapori de substante combustibile cu aerul); - explozii produse datorita descompunerii rapide a unor compusi chimici (descompunerea azotatului de amoniu); - explozii rezultate din eliberarea brusca a energiei degajate prin fuziune,sau fisiune nucleara (bomba atomica si cu hidroger); - explozii produse datorita polimerizarii necontrolate cu eliberarea rapida de energie. In raport cu vitelezele de ardere (reactii) si de descompunere a amestecurilor explozive se deosebesc: 1) Deflagratia: reactiei chimica pe timpul careia viteza de ardere este de citva centimetrii pe secunda arderea se produce din aproape. 2) Explozia propri-zisa: se produce atunci cind amestecul de substanta combustibila aer existat intr-un spatiu inchis (incapere,recipient are o anumita concentratie si vine in contact cu o sursa de aprindere,viteza de aprindere fiind de 10-100 m/s. 3) Detonatia: explozia produsa,in general,in tevi cu diametre si lungimi suficient de mari,la care viteza de propagare a flacarii,este cuprinsa intre 1000-4000 m/s,caracterizata si prin aparitia undei de soc. Limita inferioara de explozie (aprindere) este concentratia maxima a vaporilor,gazelor si prafurilor combustibile cu aerul, la care se poate produce explozia. Intervalul de explozie este zona dintre limita inferioara si superioara de explozie.El are un rol determinat in stabilitarea pericolelor de incendiu si de explozie ale lichidelor,gazelor si prafurilor combustibile.Sub limita inferioara,explozia nu poate avea loc din cauza excesului de aer,iar peste cea superioara din lipsa de aer,amestecul fiind prea bogat in substanta combustibila. 8.RABUFNIREA Poate fi considerata ca un efect limita al exploziei,adica constituie o ardere cu viteza de cel putin citva metri pe secunda. Presiunea care se formeaza la rabufnire nu este prea mare; ea dureaza in schimb ceva mai mult,dind posibilitatea reconstituirii locului exact al locului exact al initierii aprinderii. Rabufniri se pot produce si in focarele cazanelor si chiar in unele spatii in care se gasesc amestecuri explozive 9.SUBSTANTE CU ACTIUNE RECIPROCA In tabelul IV.9.1 se arata o serie de substante care la venirea in contact prezinta pericol de incendi si explozie. Tabelul IV.9.1 Substante chimice care venind in contact prezinta pericol de incendiu sau de explozie Substanta chimica Acetat de amil Acetilena Acetona Acid acetic Acid azotic (concentrat) Acid cianhidric Acid cromic Acid oxalic Acid percloric Acid sulfuric Alcool etilic Alcool metilic Substanta chimica care determina aprinderea sau explozia (cu care reactioneaza) Oxigen,aer Clor,brom,cupru,fluor,argint,mercur Perhidrol,aer Acid cromic,acid azotic,etilenglicol,acid percloric,peroxizi,permanganti Acid acetic,anilina,acid cromic,acid cianhidric,hidrogen sulfurat,lichide si gaze combustibile,substante combustibile Acid azotic Acid acetic,naftalina,camfor,glicerina,terebentina,alcool,lichide combustibile,substante organice Mercur,argint Anhidrida acetica,bismut,alcool,hirtie,lemn Clorat de potasiu,perclorat de potasiu,permanganat,compusi de metale usoare Acid hipocloros Aer Factori care influenteaza Scintei Lumina solara Reactie Reactie Contact Contact Contact Reactie Contact Reactie Reactie Scintei

Aldehida formica Aluminiu praf Amoniac Anilina Apa oxigenata Argint Azotat de amoniu Benzidina Benzina si benzen Bioxid de bariu Brom Camfor Carbune activ Carbura de calciu Bioxid de clor Carbune praf Celuloid Clor Clorati Clorat de potasiu Cupru Eter etilic Etilena Fluor Fluorina Fosfor alb Hidrocarburi (butan,propan,benzen,terebentina) Hidrogen Hidrogen sulfurat Hidroperoxid de cumen Iod Lichide combustibile Mercur Metale sub forma de pulbere (aluminiu,magneziu,sodiu,potasiu) Metan Naftalina (vapori) Oxid de carbon Perclorat de potasiu Perhidrol Permanganat de potasiu Potasiu metalic Sodiu Sulfura de carbon Zinc-pulbere

Peroxid de sodiu Oxigen,aer Mercur (de exemplu in manometru),clor,iod,brom,acid fluorhidric anhidru Acid azotic,apa oxigenata Cupru,crom,fier,numeroase metale sau saruri ale acestora,alcooli,acetona,substante organice,anilina,nitrometan,toate lichidele combustibile,substante combustibile Acetilena,acid fulminic,compusi amoniacali,acid oxalic,acid tartic Acizi,pulberi metalice,lichide combustibile,clorati,azotati,sulfuri,produse combustibile organice in stare de pulverizare Clorura de var Acid hipocloros,oxigen Alcool etilic si metilic,acid acetic,anhidrida acetica,baze,aldehide,sulfura de carbon,glicerina,etilenglicol,acetat de metil Aceleasi substante ca la clor Oxigen,aer Hipoclorit de calciu si toti oxidantii Apa Amoniac,fosfuri,hidrogen sulfurat,metan Protoxid de azot,acid azotic concentrat Acid azotic Acetilena,butan,metan,propan (sau alte gaze petroliere),hidrogen,terebentina,benzen,metale fin pulverizate Saruri de amoniu,acizi,pulberi metalice,sulfuri,produse organice fin pulverizate Acid sulfuric si alti acizi Acetilena,apa oxigenata Oxigen,acid hipocloros,clor Clor Hidrogen Trebuie izolata de toate celelalte produse Oxidanti,sulf Fluor,clor,brom,acid cromic,bioxid de bariu Clor Acid azotic,peroxizi,gaze oxidante Acizi organici sau minerali Acetilena,amoniac gazos si solutie,hidrogen Azotat de amonic,acid cromic,apa oxigenata,acid azotic,bioxid de bariu (oxilit) si halogeni Acetilena,amoniac,acid fulminic Tetraclorura de carbon sau alte hidrocarburi clorurate,dioxid de carbon si halogeni Peroxizi,acizi puternici Aer,oxigen Oxigen,aer Acid sulfuric si alti acizi Substante organice,praf metalic Glicerina,etilenglicol,benzaldehida,acid sulfuric,petrol lampant Tetraclorura de carbon,dioxid de carbon,apa Tetraclorura de carbon,dioxid de carbon,apa Peroxizi Aer

Reactie Scintei Reactie Scintei Reactie Contact Reactie Reactie Reactie Reactie Contact Reactie Scintei Contact Reactie Reactie Scintei Contact Reactie Incalzire Reactie Contact Reactie Reactie Reactie Reactie Scintei Reactie Contact Reactie Contact Lumina solara Reactie Reactie Reactie Contact Contact Contact Reactie Scintei Scintei Reactie Reactie Reactie Reactie Reactie Reactie scintei

5.Incendiul si dezvoltarea lui Incendiul este o ardere intiala de o cauza definita,cu sau fara voia omului,scapata de sub control,care distruge bunurile materiale,pune in pericol viata persoanelor si a animalelor pentru a carei intrerupere este necesar sa se foloseasca metode,procedee,mijloace si substante de stingere.

Orice incendiu este insotit de fenomene chimice si fizice cum sunt de exemplu: reactii chimice care se produc pe timpul arderii,degajarea sau transferul de caldura,producerea de flacari,separarea si raspindirea produselor arderii,producerea schimbului de gaze.Aceste fenomene pe timpul incendiului nu se produc separat si rigid,ci sunt strins legate intre ele,desfasurindu-se pe baza legilor chimiei si fizicii,specifice fenomenelor respective. 1.VITEZA DE ARDERE Se defineste ca fiind viteza cu care se produc descompunerile si combinarile cu oxigen in masa unei substante combustibile sau prin pierderea totala de material combustibil determinata de cantitatea de caldura eliberata in unitatea de timp. Viteza de ardere depinde de: temperatura la care are loc prima reactie; compozitia chimica; umiditatea substantei sau materialului combustibil; curentii de aer; presiunea atmosferica; raportul dintre suprafata libera a combustibilului si volumul lui; prezenta catalizatorilor la gaze si lichide si concentratia acestora. Viteza de ardere a materialelor combustibile poate fi liniara,in raport de masa sau de volum.Astfel: 1)Viteza de ardere pentru substante lichide: V1=h/tard V1 viteza liniara de ardere (lichide),[mm/min]; h grosimea stratului de lichid care arde [mm]; tard timpul de ardere [min]. 2)Viteza de ardere pentru substante solide: Vvol=qcomb [kg/mmin]; tard qcomb cantitatea de substanta combustibila arsa pe 1m [kg/m]. 3)Viteza de ardere pentru gaze: Vvol=V ; tard Vvol viteza volumica de ardere [m3/zi; kg/h;m3/min;kg/min]; V volumul total al gazului [m3]; tard timpul de ardere [h;min]; In tabelul V1.1 sunt date valorile orientative pentru viteza de ardere specifica a principalelor materiale si substante combustibile. Tabelul V.1.1 Valori orientative pentru viteza de ardere specifica a principalelor materiale si substante combustibile. Materiale si substante combustibile Lemn (grinzi,mobila in incapere) Lemn taiat in stive,in aer liber Cherestea in stive pe teren descoperit Bumbac afinat Carti pe rafturi de lemn Hirtie afinata Fibra artificiala,scurta,afinata Textolit Cauciuc natural Cauciuc sintetic Articole tehnice de cauciuc Film pe baza de celuloid Polistiren Sticla organica Fenoplaste Sodiu metalic Acetona Benzen Benzina Alcool butilic Eter dietilic Izopentan Petrol (titei) Petrol lampant Pacura Sulfura de carbon Toluen Viteza de ardere In raport de masa (kg/mmin) Liniara (mm/min) 0,65-0,90 6,70 6,67 0,24 0,33 0,48 0,40 0,40 0,80 0,53 0,67 70,00 0,86 0,86 0,36 0,70-0,90 2,83 3,30 2,30 3,15 2,70-3,20 3,80-4,50 0,81 1,10 3,60 5,00 6,30 10,00 1,70 1,60 2,90 3,60 2,10 2,20 2,20 2,70 2,30 2,70

Alcool etilic

1,60-2,00

2,00-2,50

2.EVOLUTIA SI TEMPERATURA INCENDIULUI.PRODUSELE DE ARDERE In faza de dezvoltare a incendiului,are loc,in principal,propagarea arderii,pierderea de greutate a materialelor combustibile echivalind cu 5-7%. Pe timpul arderii se majoreaza suprafata incendiata,se generalizeaza suprafata de ardere,se depaseste temperatura de 800C; pierderea de greutate a materialelor combustibile ajunge la 80-85%. Durata fazei de regresie este determinata de intensitatea de manifestare a fazei de ardere activa. Practic,pentru incendiul conventional se apreciaza ca gradientul regimului de regresie al incendiului,care are faza activa mai mica de 60 min,este de aproximativ 10C/min,fata de 70C/min pentru un incendiu cu o faza de ardere activa mai mare de 60 min. Evolutia,marimea si durata incendiului in spatiu inchis depinde de sarcina termica,de distributia ei in incapere,de dimensiunea deschiderilor de ventilatie.De exemplu,marimea unui incendiu intr-o incapere cu o sarcina termica de 50 kg lemn/m ar corespunde unui incendiu de 1 h,cu cresterea temperaturii astfel: 800C dupa 20 min; 880 dupa 40 min; 920C la 1 h. Incendiul conventional izbucnit in spartii deschise evolueaza aproape similar cu cel in spatii inchise,prezentind insa urmatoarele particularitati: se dezvolta de la inceput pe intreaga suprafata a materialului cuprins de flacari; marimea flacarilor depinde de conditiile meteorologice si de aerodinamica curentilor care afluesc catre locul incendiului; produsele de ardere sunt bogate in particule de carbune. Pe timpul unui incendiu real se pot distinge 3 faze: dezvoltarea libera; localizarea; lichidarea. Dezvoltarea libera: timpul din momentul izbucnirii incendiului pina la introducerea primei tevi in actiune si a celorlalte mijloace pentru stingere. Localizarea: eliminarea posibilitatilor de propagare a incendiului,a prabusirii constructiei si crearea premiselor pentru lichidarea incendiului. Lichidarea: timpul in care se realizeaza atacul ferm si neintrerupt asupra incendiului,in principiu din toate directiile si cu toate fortele si mjiloacele. Dezvoltarea incendiilor poate avea loc: circular,frontal,unghiular. Temperaturile de ardere pe timpul incendiilor depind de puterea calorifica a materialului combustibil care arde,de cantitatea de caldura ramasa in spatiul incendiat,precum si de modul cum se produce arderea mai mult sau mai putin completa. In tabelul V.2.1 sunt date temperaturile incendiilor de diferite materiale combustibile. Tabelul V.2.1 Temperatura incendiilor de diferite materiale combustibile Denumirea materiala Bumbac afinat Hirtie afinata Produse carbolitice Potasiu metalic Textolit Sodiu metalic Lemn rasinoase (in incaperi) Lemn rasinoase taiat,stivuit in aer liber Plexiglas Huila (brichete) Cauciuc natural Polistiren Magneziu,electron Sarcina termica (kg/m) 50 25 50 25 50 25 50 25 50 100 600 25 25 25 50 Temperatura maxima pe timpul incendiului [C] 305 370 510 530 640 700 700-710 850-856 800-900 800-850 880-920 1000 1200 1125 Pina la 1200 1100 1100 1350 Pina la 2000

Produsele de ardere si de descompunere care rezulta pe timpul incendiului sunt,in general,parti componente ale fumului,flacari si o serie de gaze ca produse de ardere. Prin caracteristicile fumului se poate stabili natura substantelor care ard (tabelul V.2.2). Compozitia fumului prezinta mare importanta in cazul incendiilor izbucnite in interior.Valoarea aproximativa a acesteia se arata in tabelul V.2.3. Restul volumului din incapere este umplut cu azot,vapori de apa si alte substante gazoase.

Fumul si produsele de ardere au actiune toxita asupra omului. Efectul fiziologic cauzat asupra omului de citeva gaze si vapori este redat in tabelul V.2.4. Tabelul V.2.2 Caracteristicile fumului in urma arderii unor materiale Materiale si substante combustibile Lemn Hirtie,paie,fin Bumbac Produse petroliere Fosfor Magneziu Sulf Fulmicoton si alte combinatii de azot Cauciuc Potasiu metalic Polistiren Policlorura de vinil Celuloid Tabelul V.2.3 Compozitia aproximativa a fumului rezultat din incendiile izbucnite in interior Locul incendiului Oxid de carbon Subsoluri Poduri Sectiile fabricii de mobila Apartamente Depozite de vopsea,ulei si materiale de ambalaj Diverse Tabelul V.2.4 Efectul fiziologic a unor gaze si vapori asupra omului Denumirea substantelor Letal in inspiratie peste 5-13 min Volumul aproximativ [%] [mg.1-1] 2 3 0,005 0,20 0,025 0,70 0,02 0,20 0,05 1,00 0,08 0,20 0,30 0,30 0,50 0,50 2,00 2,50 3,00 1,10 6,00 8,00 4,50 3,50 6,00 65,00 125,00 120,00 Periculos (toxic) in inspiratie peste 0,5-1 h Volumul aproximativ [%] [mg.1-1] 4 5 0,0025 0,10 0,0025 0,07 0,01 0,10 0,01 0,20 0,04 0,10 0,04 1,10 0,25 0,20 0,75 1,50 2,00 0,60 3,60 1,10 1,50 1,70 2,40 25,00 75,00 80,00 Suportabil la inspiratie peste 0,51,6 h Volumul aproximativ [%] [mg.1-1] 6 7 0,0001 0,004 0,0025 0,007 0,005 0,05 0,005 0,10 0,013 0,50 0,02 0,05 0,01 0,01 0,025 0,10 0,30 0,50 1,50 0,30 6,50 0,30 0,15 0,17 0,20 10,00 25,00 60,00 0,04-0,65 0,10-0,20 0,16-0,40 0,10-0,25 0,20 0,10-1,40 Compozitia fumului in % dupa volum Dioxid de carbon 0,10-3,50 0,10-2,50 0,30-1,30 1,00-1,80 1,20-2,20 0,30-10,10 Oxigen 17,00-19,50 17,70-20,70 19,30-20,00 18,60-19,00 18,60 9,00-20,80 Culoarea Cenusiu negru Galben-alb Brun-inchis Negru Alb-dens Alb Nedefinit Galben brun Negru-brun Alb-dens Negru-inchis Cenusiu-inchis Cenusiu-inchis Caracteristicile fumului Mirosul De rasina Specific Specific Uleios Usturoi Fara Sulfuros Iritant Sulfuros Fara Hidrocarburi Acid clorhidric Specific Gustul Acrisor Acrisor Acrisor Acrisor Fara Metalic Acid Acid Acid Alcalin Acid

1 Fosgen Clor Acid cianhidric Oxizi de azot Anilina Hidrogen sulfurat Sulfura de carbon Gaze sulfuroase Acid clorhidric Amoniac Oxid de carbon Benzen Cloroform Benzina

Tetraclorura de carbon Acetilena Bioxid de carbon Eilena

5,00 50,00 9,00 95,00

315,00 550,00 162,00 1100,00

2,50 25,00 5,00 80,00

158,00 275,00 90,00 920,00

1,00 10,00 3,00 50,00

63,00 110,00 54,00 575,00

3.PROPAGAREA INCENDIILOR,SCHIMBUL DE GAZE SI VENTILAREA SPARIILOR INCENDIATE Propagarea incendiului depinde de: compozitia chimica si viteza de ardere a materialului aprins; temperatura mediului inconjurator; curentii de aer din atmosfera sau de cei care se formeaza; sarcina termica; sursa potentiala de aprindere; obstacolele intilnite in cale (pereti antifoc etc.) Hotaritor in propagarea incendiului sunt: viteza de ardere si alimentarea cu aer. Propagarea incendiului se produce in plan orizontal si in plan vertical,marimea si temperatura flacarilor avind un rol important. Temperaturile in functie de unele proveniente se arata in tabelul V.3.1. Tabelul V.3.1. Temperatura citorva categorii de flacari Provenienta flacarii Chribrit Lanuri cereale Benzina Motorina Titei brut Pacura Temperatura [C] 700 1400-1500 1200 1100 1100 1000 Provenienta flacarii Acetilena Amoniac Oxid de carbon Propan Cherestea Temperatura [C] 2500-3000 1700 2100 1925 1200

Inaltimea flacarilor: 1)La rezervoarele cu lichide combustibile incendiate: Hflc=2D [m]. 2)La rezervoarele cu gaze lichefiate incendiate Hflc=16Q0,4 [m]; Hflc inaltimea flacarii [m]; D diametrul rezervorului incendiat; Q debitul de gaz lichefiat [kg/s]. Viteza de propagare a incendiului pentru citeva materiale si substante combustibile se arat in tabelul V.3.2. Tabelul V.3.2 Viteza liniara de propagare a incendiului la arderea unor substante si materiale combustibile Materiale,substante si obiectie combustibile aprinse Case de locuit si magazine,constructii de lemn,mobila etc. Acoperisuri de hale pentru ateliere cu suprafata mare Produse textile in depozite inchise la o sarcina termica de 140 kgm-2 Suluri de hirtie in depozite inchise la o sarcina termica de 140 kgm-2 Cauciuc sintetic in depozite inchise la sarcina termica de 290 kgm-2 Depozit de lemn rotund in stive Produse tehnice din cauciuc in stive in aer liber cu dezvoltarea nederanjata Scrinduri de lemn (2-4 cm grosime) in stive,continut de umiditate: 8-12% 16,18% 18-20% 20-30% 30% Incendiu de iarba uscata si culturi cerealiere pe timp linistit Padure de brad,pini,tufisuri,pe timp linistit Padure de molid pe timp linistit Padure de brazi,molizi si brazi Complexe de padure cu plantatii mijlocii la viteze ale vintului de 7-19 m/s-1 si umiditate 39% Incendiu de iarba uscata,culturi cerealiere coapte pe timp foarte uscat si vint cu viteza mai mare de 12,5 m/s Valoarea medie a vitezei de propagare (mmin-1) 1,00-1,20 1,70-3,20 0,33 0,27 0,40 0,35-0,70 1,10 4,00 2,30 1,60 1,20 1,00 16-17 pana la 14,20 pana la 18,00 pana la 4,20 22 400-500

Materiale plastice armate cu fibra de sticla Bumbac brut Celuloid Materiale fibroase in stare aprinsa Lichide combustibile Toluen Benzina de extractie

0,60 4,80 24 7,20 30 102 144

Schimbul de gaze pe timpul incendiului consta in miscarea unor mase de gaze ca rezultat al procesului de ardere: produsele arderii si a decompunerii termice gazoase si calde circula din zona de ardere spre aerul atmosferic si acesta spre zona de ardere.Accesul aerului catre zona de ardere determina viteza de ardere si,in consecinta formarea produselor de ardere.Deseori vitezele curentului ascendent sunt atit de mari,incit se ridica in aer nu numai particulele materialelor aprinse (scintei),ci si bucati din materialele care ard,formindu-se un fel de virtejuri de foc.Intr-un asemenea caz,materialele aprinse ridicate in aer pierd din viteza de miscare ascensionala si sub influenta gravitatiei cad pe sol,favorizind aparitia unor noi focare de incendiu. Indicatorul esential pentru schimbul de gaze este volumul specific al maselor care participa la circulatie intr-o unitate de timp si care depinde de volumul de aer participant la ardere si volumul produselor arderii: Vsg=AiVam; Vsg volumul specific al schimbului de gaze [m3/min]; Ai suprafata incendiului [m]; Va viteza de ardere in raport de masa [kg/mmin]; m cantitatea volumica de gaze la arderea a 1 kg de substanta combustibila [m3/kg]. Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la formarea schimbului de gaze la arderea completa a 1 kg de material combustibil se arata in tabelul V.3.3. Tabelul V.3.3 Cantitatea de aer si de produse gazoase de ardere care participa la schimbul de gaze Materiale si substantele combustibile Lemn uscat la aer: - mesteacan - stejar - anin - plop - pin Lemn Canfor Carton si hirtie Cauciuc natural Cauciuc sintetic,butadien stirenic Cauciuc neoprenic Magneziu metalic Sodiu metalic Naftalina Parafina Cauciuc vulcanizat Paie Bumbac Acetona Benzina Petrol lampant Pacura Alcool metilic Motorina Alcool etilic Gaze de apa Gaz de piroliza Gaz generator Gaz de furnal Gaz de cocserie Gaz natural Umiditatea [%] 7 7 7 7 7 40 40 12 1,1 1 0,8 1 8 4,50 1,5 4,00 Volumul aerului [m3/kg] 4,2 4,25 4,14 4,12 4,18 2,84 9,15 3,42 10 10,16 6,2 2,2 1,15 9,88 11,58 9,97 3,32 3,75 7,26 11,59 11,36 10,44 5,02 11,11 6,69 2,13 12,04 1,21 1,06 4,25 9,25 Volumul produselor arderii [m3/kg] 4,93 4,96 4,88 4,86 4,90 3,75 9,97 4,21 10,76 10,82 6,4 1,73 0,92 10,38 12,57 10,52 4,03 4,52 8,14 12,59 12,29 4,35 6,14 11,99 7,76 2,73 13,31 1,82 1,90 5,00 10,40

Datele din tabelul V.3.3 sunt stabilite la temperatura de 0C si presiunea de 760 mm Hg.

Citeva concluzii: - la cresterea umiditatii materialelor combustibile,schimbul de gaze se micsoreaza; - volumul produselor gazoase degajate pe timpul arderii este intotdeauna mai mare decit volumul aerului atmosferic care participa la ardere; - in conditii egale,schimbul de gaze intr-o unitate de timp la arderea produselor petroliere lichide,a cauciucului si a articolelor de cauciuc este de 2-2,5 ori mai mare decit la arderea lemnului; - viteza schimbului de gaze,de regula,este mai aproape de zona de ardere; - viteza schimbului de gaze este intotdeauna mai mare la incendiile exterioare decit la cele interioare; - la incendiile din spatiul interior schimbul de gaze poate sa aiba o viteza mare in planul golurilor deschise pentru aspiratie refulare. La stingerea incendiilor din spatii mari (hale industriale,depozite de marfuri,blocuri de locuinte etc.) se aplica principiul ventilarii spatiilor incendiate care consta in luarea tuturor masurilor pentru a evacua caldura,fumul si gazele de ardere,permitind in acest fel accesul la focar. Ventilatia spatiilor incendiate se va face numai in prezenta tevilor de refulare.Un accent deosebit se pune pe folosirea ventilatiei naturale. Daca caldura,fumul si gazele de ardere nu sunt evacuate la timp,se pot produce: - propagarea incendiului la partile de sus ale spatiilor neventilate din cauza acumularii caldurii; - micsorarea vizibilitatii din ca