afectivitate-referat

7/28/2019 Afectivitate-referat

1/8

Afectivitate.Definire si specificul proceselor afective.

Afectivitatea reprezinta ansamblul starilor si fenomenelor afective,totalitatea trairilor afectivemotionale,care reflecta relatiile dintre subiect si obiect sub forma unor trairi atitudinale.

Aceasta reflectare poate oferi conditii optime de manifestare a dorintelor sau din contra poateimpiedica realizarea lor.Adica obiectele,fenomenele ,diversele evenimente care actioneaza asupra unui

individ au un ecou in constiinta sa,deoarece trezesc la viata anumite trebuinte care corespund sau nunevoilor lui,ii satisfac sau nu idealurile,interesele,aspiratiile.In cadrul proceselor afective,nu obiectul in sine este important,ci relatia dintre el si subiect,adica

ceea ce conteaza cu adevarat, este valoarea si semnificatia pe care subiectul o atribuie obiectului.Relationarea unica si repetata a individului cu diverse obiecte,fenomene si evenimente se

soldeaza cu structurarea treptata, in plan subiectiv a unor atitudini,trairi sau pozitii fata de acestea ,cepot fi redeclansate.

Procesele psihice care sunt generate de relatiile dintre subiect si obiect sub forma de trairi,uneoriatitudinale poarta denumirea de procese afective.

Desi este strans legata de toate celelalte fenomene psihice,procesele afectiv isi au propriul rolspecific.Astfel ca,afectivitatea trebuie sa posede atributele generale ale psihicului si anume de a fi omodalitate specifica de relationare cu lumea si cu sine, de a avea o valoare informational-reflectorie,respectiv, de a semnaliza si semnifica ceva, de a ndeplini un rol reglator specific,mai mult sau maiputin evident.

n organizarea sistemului psihic, afectivitatea ocupa o pozitie de interfata ntre cognitie si

motivatie, cu care, de altfel, se mpleteste cel mai strns.a)Afectivitate si cognitie

Mai multi autori au considerat ca exista un proces de interactiune intre afectiv si cognitiv,insapsihologia moderna a evidentiat o serie de diferentieri existente intre cele doua categorii de procese.

In procesele cognitive ,omul opereaza cu instrumente specializate( in gandire ,cu instrumentulanalizei,sintezei,abstractizarii si generalizarii;in imaginatie cu cel al aglutinarii si tipizarii ,diminuarii sidivizarii etc) in procesele afective el relationeaza cu intreaga fiinta.Afectivitatea este o vibratieconcomitent organica,psihica si comportamentala ,este tensiunea intregului organism cu efecte deatractie sau respingere ,cautare sau evitare.

Daca in procesele cognitive subiectul se subordoneaza obiectului,pe care incearca sa-l epuizezecognitiv ,in cadrul proceselor afective subiectul se subordoneaza relatiei,deoarece el este cel care oferao anumita valoare sau semnificatie emotionaa in obiectul reflectat.

Desi procesele afective sunt declansate prin fapte cognitive cum ar fi vederea unei carti,ascultareaunei melodii,reamintirea unei intamplari ele sunt reductibile la acestea ceea ce conteaza nu esteorganizarea cognitiva ci organizarea motivationala cu gradul lor de satisfacere.

Insa desi procesele afective sunt diferite de cele cognitive sunt intr-o stransa interactiune cu ele.Spreex ,atunci cand conflictul afectiv produs de ciocnirea dintre emotii,sentimente ,pasiuni este solidar cuconflictul cognitiv,randamentul activitatii intelectuale este mai mare.De asemena cand tensiuneaafectiva scade ,se va reduce si capacitatea individului de a solutiona probleme noi.Dezacordul dintrerational si afectiv duce la dezadaptarea tranzitorie,mai ales atunci cand un nivel intelectual superior secupleaza cu emotii primare,violente ,oarbe.

Cognitia mediaza si ofera semnalele de activare si declansare a emotiei, dar ea nu este o cauza aacesteia, ci doar o conditie necesara.Cauza rezida n natura raportului dintre cele doua planuri de referinta ale personalitatii umane intern siextern. Semnul si intensitatea trairilor se modifica n functie de perceptia situatiei sau de reprezentareaei mentala anticipata.Daca ntr-un anumit context obiectiv, un bat va fi constientizat n perceptie ca sarpe, el va provoca oemotie de frica sau de spaima, daca, nsa, ntr-un astfel de context, un sarpe va fi perceput ca un bat,cognitia n sine nu va produce nici o emotie. Astfel, prin interpretarea personalizata, din perspectiva

Eului, a continutului cognitiei ia nastere fenomenul dedislocare emotionala.Dar nu ntotdeauna perceptia, reprezentarea sau judecata ca procese cognitive preced siconditioneaza producerea emotiei. Experimentele asupra perceptiei rapide au stabilit ca pragul activariisi raspunsului emotional este mai scazut dect cel al raspunsului perceptiv (identificareaobiectului). Rezulta, asadar, ca n situatii de deficit informational reflectarea afectivadevanseaza,precede cognitia. Pe de alta parte, cognitia se poate desfasura pe fondul unei stari emotionale active(teama, frica, depresie sau bucurie, veselie, euforie), fiind influentata de aceasta, att sub aspectuldinamicii, ct si sub cel al continutului.Finalmente, ntre emotie si cognitie relatia este bilaterala, de conditionare reciproca, dar referentultrairii emotionale este oferit ntotdeauna de experienta cognitiva n raport cu situatiile si obiectele din


2/8

jur. Cognitia bine determinata, care nseamna o corecta identificare si evaluare a obiectului, favorizeazaproducerea unei emotii specifice cu tendinta traita de apropiere (n cazul semnificatiei favorabile) saude ndepartare (n cazul semnificatiei nefavorabile); cognitia confuza, care se nsoteste de incertitudinen ceea ce priveste identitatea si semnificatia obiectului, favorizeaza producerea uneiemotii nespecifice fara tinta obiectuala precisa (neliniste,agitatie, tensiune difuza).

b)Afectivitate si motivatieIdeea legaturii dintre emotie si motiv nu trebuie redusa doar la faptul ca o emotie semnalizeaza o stare

de motivatie. Ea implica si recunoasterea posibilitatii ca emotia specifica, avnd un referent obiectual,sa devina motiv declansator al actiunii. Astfel, emotiile de frica, teama, suparare, furie, gelozie, iubire,bucurie etc. pot dobndi si functia de motive, mpingnd subiectul sa actioneze n concordanta cusemnul si intensitatea trairii.Prin aceasta convertibilitate motivationala, afectivitatea devine intimlegata si implicata n actiune, n comportament.

c)Afectivitatea si alte functii psihice

Practic nu exista fenomen psihic cu care procesele afective sa nu se afle in relatii de interactiune siinterdependenta.

Afectivitatea se regaseste in faza ciocnirii motivelor sau in faza deliberarii din actul voluntar,ea estetrasfigurata in temperament,declanseaza si potenteaza permanent actele creative.Afectivitatea este

prezenta incepand cu pulsatiile constientului si terminand cu realizarile ultimative ale constiintei.Tocmaide aceea este considerata ca fiind componenta bazala,infrastructurala a psihicului,dar si nota luidefinitorie ,deoarece prin afectivitate omul se diferentiaza profund de roboti si calculatoare,de asa zisainteligenta artificiala.Daca ratiunea omului poate fi reprodusa de calculator,starile si trairile afective vorramane apanajul lor specific.

PROPRIETATILE SI ROLUL PROCESELOR AFECTIVE.(Ioana)

A.Polaritatea proceselor afective consta in tendinta acestora de a gravita fie in jurul polului pozitiv ,fiein jurul celui negativ si apare ca urmare a satisfacerii sau nesatisfacerii diferentiate atrebuintelor,aspiratiilor(de luna sau de scurta durata,totala sau partiala).De obicei procesele afectivesunt cuplate doua cate doua in elemente contrare cum ar fi:bucurie-tristete,simpatie-antipatie,entuziasm-deprimare,iubire-ura.etc

Polaritatea se exprima in caracterul placut sau neplacut al starilor afective ,stenic sau astenic(unelemobilizand spre activitate,altele dimpotriva,inhiband activitatea),caracterul lor incordat saudestins(unele fiind tensionale ,altele relaxante)

Spre ex succesul ca stare afectiva placuta poate fi stenica pentru unii oameni ,impingandu-i spreactivitate ,dar astenica pentru altii facandu-i sa se nemultumeasca cu ceea ce au obtinut.

Polaritatea trairilor afective se manifesta in functie de particularitatile situatiei si mai ales dependentde particularitatile personale.

B.Intensitatea proceselor afective indica forta ,taria,profunzimea de care dispune la un moment dattrairea afectiva.De aceea vom intalni stari afective intense,foarte intense sau altele mai putin intense.

Intensitatea depinde atat de valoarea afectiva a obiectului ,de semnificatia lui in raport cu trebuintelesubiectului,cat si de capacitatea afectiva a subiectului.

Se stie ca unii oameni vibreaza afectiv mai intens chiar si la evenimente comune,obisnuite,fara preamare importanta,pe cand altii raman oarecum reci,impasibili sub raport afectiv chiar si in fata unorevenimente dramatice.


3/8

Cresterea intensitatii afective se obtine nu doar prin repetarea stimulului care ar duce la tocireaafectivitatii ci prin schimbarea ,amplificarea semnificatiilor afectogene ale obiectului sau persoanei cucare suntem in relatie.

O astfel de crestere a intensitatii trairilor afective trebuie sa se produca insa in anumite limite optime,depasirea acestora soldandu-se cu perturbarea activitatii.Iata deci ca necesar nu este doar optimummotivational ci se optimumul afectiv.

C.Durata proceselor afective consta in intinderea ,persistenta in timp a acestora ,indiferent dacapersoana sau obiectul care le-a provocat sunt sau nu prezente.

Un sentiment poate dura un an ,doi sau toata viata,o emotie poate dura cateva ore sau cateva clipe,frica si groaza in fata unui accident persista si dupa ce pericolul a trecut,dragostea se pastreaza chiardaca fiinta iubita nu mai este.

Aceasta proprietate are o foarte mare importanta deoarece alimentand permanent semnificatiaafectogena a unui stimul,obiect sau persoana putem tine mereu treaza starea afectiva fata de el.

D.Mobilitatea proceselor afective exprima fie trecerea rapida din interiorul aceleiasi trairi emotionale dela o faza la alta,fie trecerea de la o starea afectiva la alta.Spre ex trecerea de la o traire nespecifica de

incertitudine in stadiul primar la o traire specifica adevcata unui dezondamant favorabil in stadiulsecundar.In cel de-al doilea caz se refera la trecerea de la o emotie la un sentiment sau de la unsentiment la un alt timp de sentiment ,ex dragoste la ura si invers.

Mobilitatea presupune trecerea de la o faza la alta ,de la o traire la alta numai in conditii denecesitate,atunci cand situatia si solicitarile o cer.

Ea trebuie deosebita de fluctuatia trairilor afective care presupune tot o trecerea de la o stare la altainsa fara niciun motiv,fara sa fie ceruta ,solicitata sau necesitata.Fluctuatia trairilor afective este unindiciu al slabiciunii ,imaturitatii sau chiar patologiei proceselor afective.

E.Expresivitatea proceselor afective consta in capacitatea acestora de a se exterioriza ,de a putea fivazute ,simtite ,citite.Exteriorizarea ,manifestarea in afara,se realizeaza prin intermediul unor semne

exterioare ce poarta denumirea de expresii emotionale.

Cele mai cunoscute expresii emotionale sunt:

Mimica-ansamblul modificarilor expresive la care participa elementele mobile ale fetei,deschidereaochilor,directia privirii,pozitiile succesive ale sprancenelor,miscarile buzelor prin intermediul caroraexteriorizam bucuria ,suferinta,mahnirea,descurajarea ,indignarea,sidarea,surpriza.

Pantomimica-ansamblul reactiilor la care participa tot corpul :tinuta,mersul,gesturile,mersul saltarettradeaza bucuria,buna dispozitia,pe cand mersul agale,incet tradeaza suparare ,tristete.

Modificarile de natura begetativa-amplificarea sau diminuarea ritmuluirespiratiei,vasocontractia,vasodilatatia,cresterea conductibilitatii electrice a parului.hiper sauhipotonusul muscular,modificarea compozitiei sangelui sau hormonilor soldate cupaloare,inrosire,tremuraturi,lacrimi,transpiratie,gol in stomac.

Schimbarea vocii,a intensitatii,a ritmului vorbirii,a intonatiei,a timbrului vocii.

Expresiile emotionale nu sunt izolate si se subordoneaza starilor afective ,dand nastere la ceea ce senumeste conduita emotional-expresiva.


4/8

De ex conduita expresiva a tristetii(atarnarea bratelor,aplecarea capului,pleoapelor,coltul buzelorlasate in jos,miscari fara vigoare,ochi stinsi,fata pamantie) se deosebeste de conduita expresiva abucuriei(tinuta dreapta,ochi deschisi,stralucitor,mobilitatea bratelor,a muschilor)

Trebuie retinut faptul ca expresiile si conduitele emotionale se invata ,se insusesc in timpul vietii,fieprin imitatie ,fie prin efort voluntar.Acest lucru este demonstrat de faptul ca la orbi din nastereexpresivitatea emotionala este foarte saracacioasa ,fata este crispata ,putin expresiva.Daca si lor li seaplica o serie de procese speciale,li se vor putea formula unele conduite expresiv emotionale.Pe langacapacitatea de invatare a expresiilor emotionale,omul o are si pe aceea de a le provoca si dirijavoluntar,constient,de a le stimula si folosi convenctional pentru a transmite o anumita stare afectivachiar daca aceasta nu exista.De aici apare si discrepanta intre trairile afective si expresiileemotionale.Nu intotdeauna un actor traieste efectiv starile emotionale pe care leexteriorizeaza.Conventionalizarea sociala a expresiilor si conduitelor emotionale,codificarea lor inobiceiuri ,ritualuri tocmai in functie de particularitatile contextului social in care se manifesta are omare valoare adaptativa in sensul ca faciliteaza comportarea individului asa cum trebuie sau cum i sesolicita.Sub influenta conditiilor sociale au apararut expresii emotionale noi,specific umane cum ar fizambetul cu diverse varietati:binevoitor,ironic,rautacios.aprobativ,dispretuitor.

Expresiile emotionale indeplinesc roluri importante in comportamentul omului,din care mai

semnificative sunt:Rol de comunicare prin care se face cunoscuta in exterior starea afectiva traita de o persoana pe careea o doreste ca ceilalti sa o perceapa,ex citind expresiile emotionale imprimate pe chipul elevilorsai,profesorul isi poate da seama daca acestia au inteles sau nu.

Rol de influentare a conduitei altora in vederea savarsirii unor acte ,o persoana poate plange pentru aimpresiona ,a obtine mangaiere,acordul sau a ceea ce si-a propus;o alta manifesta temeri pentru a seasigura de ajutorul cuiva ,in acest sens vorbim despre utilizarea sociala a expresiilor emotionale cu unscop ,pentru a obtine ceva.

Rol de autoreglare in vederea adaptarii mai bune la situatiile cu care ne confruntam,plangem in situatiitriste ,radem in cele vesele,un comportament invers ar fi un exemplu tipi de dezadaptare expresivemotionala.

Rol de contagiune,de a transmite si de a trezii reactii similare si la alte persoane ,de a da nastere lastari colective,pozitive sau negative.

Rol de accentuare sau de diminuare a insasi starii afective ,plangand ne putem descarca,elibera saudimpotriva incarca afectiv.

In viata sociala,unele expresii si conduite emotionale sunt intarite si valorificate ,altele inhibate sirespinse,avand loc parca un dresaj.In cultura noastra occidentala ,spre ex plansul este desemnatfemeilor si refuzat barbatiilor in timp ce in alte culturi este incurajat tocmai la barbati.

Unele expresii se standardizeaza ,se generalizeaza si se asociaza cu o serie de semne ,dand nastereunui limbaj afectiv .Tristetea produsa de pierderea unei persoane dragi este simbolizata prin doliu

negru la anumite popare,alb la altele.Sarutul spre ex s-a standardizat sub diferitespecii:parintesc,amical,fratern,colegial,oficial,erotic.Rezulta ca expresiile emotionale au nu doar osemnificatie individuale ci si una sociala.


5/8

ROLUL AFECTIVITATIIDaniela


6/8

CLASIFICAREA PROCESELOR AFECTIVE

Procesele afective se impart in 3 mari categorii:

1.Procese afective primare;

2.Procese afective complexe;

3.Procese afective superioare.

1.Procesele afective primare au un caracter elementar,spontan,sunt slab organizate si slabelaborate cultural.Din aceasta categorie fac parte:

A.Tonul afectiv al proceselor cognitive care se refera la reactiile emotionale ce insotesc actele decunoastere sub forma placerii sau neplacerii ,in sensul ca o senzatie,o reprezentare ,un gand,o amintire

trezesc in noi stari afective ,la fel si mirosurile,sunetele,culorile genereaza nu doar acte cognitive ci siafective(placere si neplacere).

B.Trairile afective de provenienta organica sunt cauzate de buna sau proasta functionare a organelorinterne .Exemplu:in bolile gastrointestinale apar stari de mohoreala,in hepatita predomina euforia,inmaladiile pulmonare-starea de iritare.

C.Afectele sunt trairi emotionale simple,primare,puternice,impulsive,de scurta durata ,cu aparitiebrusca si desfasurare intensa ce apar la o descarcare de tensiune.Exemplu:groaza,frica,manie,planszgomotos,ras cu hohote.Sunt insotite de o expresivitate bogata,de modificari gestuale,mimice,neuro-vegetative.Uneori sunt greu de controlat ducand la acte necugetate.


7/8

2.Procesele afective complexe beneficiaza de un grad mai mare de constientizare sigeneralizare.Din aceasta categorie fac parte:

A.Emotiile curente care sunt forme afective intense,de scurta durata ,au un caracter situativ si oorientare bine determinata spre un anumit obiect sau

persoana.Exemplu:bucurie,tristete;simpatie,antipatie;admiratie,dispret;placere,dezgust;speranta,deznadejde.

B.Emotiile superioare sunt legate de activitatile intelectuale pe care individul decide sa le desfasoare,in reflectarea frumosului din realitate,in realizarea comportamentului moral.Se datoreaza cu precadereinvatarii afective.Exemplu:admiratia pentru arta ,muzica clasica,bun gust,opera,teatru.

C.Dispozitiile afective sunt stari afective difuze,de intensitate medie si durabilitate relativa(de la catevaore la cateva zile).Reflecta starea de functionalitate a organismului si gradul de adaptare laambianta.Individul nu intelege cauza ce provoaca buna sau proasta dispozitie.Daca aceste dispozitii serepeta constant pot deveni trasaturi de caracter.Exemplu:Firile inchise,anxioase,mohorate;firiledeschise,vesele,bine dispuse.

3.Procesele afective superioare sunt caracterizate printr-o mare reorganizare si raportare valoricamanifestata la nivelul intregii personalitati.Din aceasta categorie fac parte:

A.Sentimentele care sunt trairi afective intense,de lunga durata ,ce reflecta legaturile stabile sicomplexe dintre om si mediu,fiind considerate o expresie a propriei personalitati.

Sentimentele pot fi:

Sentimente tipice ce includ elemente de ordin motivational,intelectual si caracterizeazaomul ca personalitate.Exemplu:ura,dragoste,gelozie,recunostinta,admiratie.

Sentimente intelectuale care apar in procesulcunoasterii.Exemplu:curiozitate,mirare,dragoste de adevar.

Sentimente estetice aparute in procesul reflectarii frumosului din viata,natura sisocietate.Exemplu:admiratie ,extaz.

Sentimente morale care reflecta atitudinea fata de bine si rau si fata de conduitelepersonale sau ale celorlalti.Exemplu:datorie,patriotism.

Sentimentele eului:pretuire,iubire de sine,sentiment de inferioritate,sentiment desuperioritate.

Sentimente fata de propriul destin ,care sunt sentimente decisive pentru viataindividului.Exemplu:angoasa,speranta.

Sentimente sociale si psihosociale legate de afiliere si integrarea ingrup.Exemplu:vanitate,demnitate,sociabilitate,sentiment de comuniune.

B.Pasiunile care sunt stari afective cu orientare ,intensitate si stabilitate foarte mare,ce dominapersoana si actiunile pe care aceasta le intreprinde,pentru o lunga perioada de timp sau chiarpermanent ,antrenand intreaga personalitate.Pasionatul nu poate trai fara sa-si produca emotii pe carele suporta.Doreste absolutul,are nevoie in permanenta de noutati,surprize,cauta mereu prilejuri de a fiactiv si respinge satisfactiile limitate oferite de realitate.Pasiunile se impart in:

Pasiuni lucide(nobile)prin care individul se revitalizeaza si consuma energiecreatoare.Exemplu:cunoastere,adevar,dreptate,etc.


8/8

Pasiuni oarbe(patimi)care sunt pasiuni negative ,vicii,dirijate de scopuri egoiste,daunatoare ,cedeviaza comportamentul uman.Acestea se imparte in trei categorii:

Pasiuni oarbe centrate pe eul propriu.Exemplu:avaritie,fanatism,etc.

Pasiuni oarbe centrate pe celalalt.Exemplu:ambitie,gelozie,etc.

Pasiuni oarbe centrate pe lume.Exemplu:jocurile de noroc.

Cand pasiunile oare sunt extrem de accentuate ,ele imbraca forma psihozelor pasionale ,alterand gravpersonalitate.

afectivitate-referat

Documents