Marşul DANCON

Poate involuntar, Vasile Boerescu sublinia ingratasi tuaţie în care se afla guvernul liberal: „(Regatul) era

im pus prin cerinţele opiniuneipu blice atât de tare, încât ne-atre buit multă putere şi voinţă,mai ales nouă din guvern, caridin causa posiţiunei noastre,sun tem ţinuţi a fi mai recipentru că modelăm elanul na -ţi unei şi să întârziem transfor-marea lui în fapt. As tăzi însădv. ştiţi că nu mai am pututrezista. Camera în faţa cir-cumstanţelor existente şi ţi -nând socoteală de faptele...

Prima ediţie a Campionatului Naţional de Ultrama-raton Montan, în cadrul Primavera Trail Race, a fost cuno roc pentru plt. Bogdan Damian, care a reuşit să urcepe podium, pe locul II. „O cursă de aproximativ 52 dekm şi aproximativ2430 m diferenţă deni vel care, deşi nupă rea, a fost destulde tehnică, cu multeur cări şi coborâricare nu îţi permiteasă menţii un ritmanu me. În plus...

Proclamarea Regatului României

KAKI 100%

Detaşamentul de apărare antiaeriană „Liliecii Ne gri”a fost constituit pentru îndeplinirea şi asigurarea con -tinuităţii angajamentului pe care România şi l-a asu matîn urma Summitului NATO de la Varşovia, din 8-9 iu lie2016. Acest acord a vizat crearea unui Grup de Lup tă

NATO, în ca drulcăruia, militariiromâni alături departenerii ame ri -cani, britanici şicroaţi, vor contri -bui cu forţe şi vorde rula misiuni înco mun pe....

Liliecii Negri -Misiune îndeplinită!

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Hidrogenul - o sursă fezabilă de combustibil

Savanţii de la Standford au elaborat o metodă princare se pot genera combustibili de hidrogen folosindener gie solară, electrozi şi apă marină din Golful SanFran cisco. Descoperirile, pu blicate pe 18 mar tie în Pro - cee dings of the Na ţio nal Academy of Sciences, de mon -strea ză o nouă modalitate de a separa hi dro genul şi oxi-genul din apă cuaju torul electri -ci tă ţii. Metodelecu rente se ba -zea ză pe apăpurificată, oresursă pre ţioasăşi cos ti si toare,scrie Phys...

Curierul

ARMATEI

“Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI nr . 7 (492) l 15 apri l ie 2019 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

C M Y K

La 1 aprilie 1909, prin înaltul Decret 1459, lua fiin ţăRe gimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu”, cu reşe din ţa laCons tanţa. S-a distins în Războiul Balcanic din 1913,oca zie cu care Drapelul de luptă a fost decorat cu me da -lia „Tre cereaDu nării”, iar opar te din perso -na lul unităţii cume dalia „Avân -tul Ţă rii”. Apar ticipat ero icîn 1917 la lup -te le de apă ra reîm po triva ar -ma tei...

REPERE ÎN COTIDIAN

Brigada 1 Mecanizată Brigada 1 Mecanizată ArgedavaArgedava-- 110 ani de istorie110 ani de istorie

Militarii Batalionu-lui 33 Vânători de Mun -te „Po sada”, în colabo-rare cu Centrul deTrans fuzii Pi teşti, a or -ga nizat o nouă acţiunede donare de sânge, lase diul uni tă ţii din Cur -tea de Argeş. Alături demi litari s-au aflat şi deaceas tă dată re pre zen -tan ţii Primăriei şi ai in - sti tuţiilor de or di ne pu - bli că şi siguranţă na ţională din Curtea de Argeş. Militariipre ţuiesc via ţa şi ştiu că uneori câteva minute pot face di -fe renţa între viaţă şi moarte. Să donezi sânge durează doar

câteva minutecare pot însem-na o şansă lavia ţă pentruaproa pele aflatîn suferinţă.Ges tul vâ nă to -ri lor de munte se doreşte a fi de această dată un suportpentru Secţia de On cologie a Spitalului Municipal Curteade Argeş, secţie care funcţionează în Ce ta tea Basarabilorde la începutul acestui an. Ca şi în cazul acţiunilor prece-dente, mi litarii vor dona tichetele de masă, ofe ri te pentru acum păra alimente şi re chi zi te, care vor fi ulterior distri bu i -te de Asociaţia Sportivă Vânătorii Posadei unor in stituţii deedu caţie şi asistenţă socială.

Cătălin PRÂSNEAC

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 7 (492) din 15 aprilie 2019Pagina 2

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

lMOSCOVA - Exerciţii militare cu sisteme de ra che teS-400 au fost efectuate în Crimeea. Rusia a efec tuat exer-ciţii militare în Crimeea cu sisteme de ra che te antiaerieneS-400. Sistemele de rachete sol-aer S-400 au respins unatac ma siv cu rachete, simulat în cur sul unor manevre des -fă şura te de Armata a 4-a a For ţelor Aeriene Ruse şi ApărareAnti aeriană din Districtul Militar Sud, anunţă purtătorul decu v ânt al Serviciului de presă al Districtului Militar de Sud,Va dim Asta fiev, citat de Rador. După cum a anunţat Servi -ciul de presă al Districtului Militar Sud într-un comunicat,ci tat de agenţia de presă RIA Novosti, s-a remarcat fap tul căsis temele S-400 au efectuat o deplasare în zo na poziţiilor delan sare şi au îndeplinit o serie de sar cini pentru a aduce sis-temul într-o poziţie de luptă. După aceea, au efectuat misi -uni de căutare şi de capturare a unei ţinte de control, în rolulcăreia au fost bom bardierele SU-24, a anunţat purtătorul decu vânt al Serviciului de presă al Districtului Militar Sud, ci -tat de agenţia de presă RIA Novosti. „În cursul următoa re -lor eta pe ale exerciţiului, au fost efectuate lansări elec tro ni -ce de ra chete, care au avut obiective aeriene con ven ţio na -le”, a mai de clarat Vadim Astafiev. El a adău gat că, pentrua respinge un atac masiv de rachete asupra poziţiilor S-400,s-au folosit uni tăţi ale siste me lor antiaeriene. În timpulacestor exerciţii, sis te me le S-400 au beneficiat de protecţiaunor baterii de tu nuri antiaeriene Panţir-S, care le-au asigu-rat apărarea de even tuale atacuri aeriene sau cu rachete.lKIEV - Ucrai na dis pune de rachete de croazieră cu ora ză de acţiune de peste 1.000 de km. Ucraina şi-a conso -li dat într-un timp foarte scurt capacităţile de rachete în scopde descurajare în pe rioada conflictului din estul ţă rii, carecon tinuă din 2014, iar întregul lanţ de producţie a acestorsis teme de rachete se află pe terito riul ucrai nean, a declaratpre şedintele în exerciţiu, Petro Po roşenko, informează por-talul Liga. Ucraina dis pu ne de rachete de croazieră de înaltăpre cizie cu o rază de acţiune de peste 1.000 de km, care pottrans porta o în căr că tură de circa 150 de kg, a afirmat Po ro -şen ko în emi siunea „Li bertatea cuvântului” de pe canalulICTV. Potrivit acestuia, militari ai armatei ucrainene în vaţăacum să folosească acest tip de armament, deoarece dupăre nun ţa rea la rachetele de croa zieră rămase din epo ca sovi-etică în anii 1990, conform Me morandumului de la Bu da -pes ta (1994), au rămas puţini spe cia lişti capabili să operezeastfel de sisteme. De asemenea, susţine preşedintele ucrai -ne an în exer ciţiu, Ucrai na are acum posibilitatea „să distru -gă orice na vă pe o rază de 300 de km, care ar îndrăzni să neata ce”, su bliniind că dotarea ar matei ucrainene cu o astfelde ra che tă va spori conside ra bil capacitatea de apărare aUcrai nei. La 5 aprilie, în re gi u nea Odesa au fost fina li zatecu succes tes tele cu racheta de croa zieră „Neptun”, noteazăpor talul Li ga, adăugând că aceste teste au fost suprave ghea -te cu aten ţie de către Flota Ru siei din Marea Neagră.lMOSCOVA - Rusia introduce în dotarea armatei noimo dele de puşti de asalt Ka laş nikov. Ministerul rus alApă rării şi Con cernul Ka laş nikov (fostul Izhmash) au sem-nat un contract pe trei ani pentru fur nizarea a 150.000 depuşti de asalt AK-12 şi AK-15, po tri vit agenţiei de ştiri In -ter fax. Noi mo de le de arme de asalt de tip Kalaşnikov 12 şi15, care au fost proiectate pentru muniţie de 5,45 × 39 mm,res pectiv 7,62 × 39 mm, urmează să intre în dotarea armateiru se. Agenţia de ştiri Interfax afirmă că armata rusă va pri -mi 50.000 de puşti de asalt AK-12 şi AK-15 pentru uz ge -ne ral, în perioada 2019 - 2021. Noua armă este succesorulce lebrei puşti de asalt AK-47 din perioada sovietică, strânsle gată de numele Kalaşnikov. Există aşteptarea ca puşca deasalt Ak-12 să devină arma principală a forţelor armate ru -se. Aceasta este o armă modernă, derivată din seria de armeru seşti de asalt AK. Au primit noi denumiri GRAU 6P70(ca librul 5.45 mm pentru AK-12), respectiv 6P71 (calibrul7.62 mm pentru AK-15). În 20 decembrie 2018, portalulKa laşnikov Media a anunţat începerea primelor livrări depuşti de asalt AK-12 ca parte a unei comenzi majore dinpar tea Ministerului Apărării. Este vorba de un lot de 2.500de ar me automate. AK-12 a fost proiectat în cadrul progra-mului „Ratnik”, ca parte a unui set promiţător de echipa-mente des tinate soldaţilor Forţelor Armate Ruse. Concernula men ţionat că Ministerul Apărării din Rusiei a rămas sin-gurul client pentru puştile AK-12, care vor înlocui treptatmo de lul AK-74M, folosit actualmente în armată. Totuşi,po tri vit unui raport emis de CAWAT, Centrul pentru Ana li -za Co mer ţului cu Arme la Nivel Mondial, Qatarul ar fi achi -zi ţio nat puşti de asalt de tip AK-12, acestea fiind purtate desol daţii săi în cadrul unei parade ţinute de Ziua Naţională,pe 18 de cem brie. n

În data de 5 aprilie, militariiechipei AIAT dislocaţi în baza mili-

tară New Kabul Compound au răs -puns pozitiv la invitaţia contingentu-lui danez de a participa la marşulDANCON, care a devenit deja o tra-diţie în armata daneză. Competiţia acons tat în parcurgerea unei distanţede 25 de km având în spate o greuta -te de 10 kilograme. La finalul acti-vităţii, banii strânşi din taxa de în -scri ere au fost donaţi unei fundaţiide caritate din Afganistan.

Locotenent Sebastian ALUPOAIEI

„Vigorous Warrior 19”, exerciţiul care a avut loc în pe -ri oada 1-15 aprilie şi la care au participat aproximativ2.000 de militari şi voluntari civili din 39 de ţări membreNATO şi partenere (800 militari străini, 850 militari ro -mâni, 50 voluntari străini, 300 reprezentanţi DSU şi IGSU)a fost în plină desfăşurare în Centrul Naţional de InstruireÎn tru nită „Getica” din localitatea Cincu, judeţul Braşov.Eve nimentul a testat şi cooperarea civil-militară, între par-ticipanţi aflându-se şi peste 10 organizaţii civile.

„Vigorous Warrior” sunt singurele exerciţii me dicaleale NATO, organizate bianual de către Centrul NATO deEx celenţă pentru Medicina Militară (CO MILMED COE,Bu dapesta, Ungaria) şi o naţiune-gazdă voluntară. Obiecti-vul acestuia a fost verificarea interoperabili tă ţii aliaţilor,com patibilitatea sistemelor medicale militare şi ci vile, sis -te mul C4I Medical şi verificarea evacuării me di ca le. Acti-vităţile de instruire desfăşurate în comun de mon strea ză de -ter minarea şi forţa aliaţilor de a asigura securitatea fiecăreina ţiuni din NATO şi a Alianţei în integralitatea sa. Pentrupri ma oară în istoria exerciţiilor NATO, radio amatorii aufost şi ei prezenţi la „Vigorous Warrior”, sub coor donareaDe partamentului pentru Situaţii de Ur gen ţă din cadrul Mi -nis terului Afacerilor Interne. Între radioamatorii selectaţipentru a participa la acest exer ciţiu NATO s-a nu mă rat şiun pe tro şenean.

Este vorba despre Konyar Zol tan Endre, având indicati -vul YO2LQA, mem bru al cor pului de Radio amatori vo lun -tari în serviciul deur genţă (RVSU).Ra dio amatoruldin Pe troşani ală-turi de colegii săidin ca drul RVSUşi prin parteneria-tul cu DSU auasi gurat comuni-caţii de urgenţăîntr-un scenariuîn care toate cele-lalte mij loace deco municaţii de ve -ni seră nefuncţio-nale, având oca - zia de a demons -tra utilitatea capacităţilor de comunica ţie alternativă ce potfi puse la dispoziţie comunităţilor în si tuaţii excepţionaleatunci când mijloacele de comunica ţie „tra diţionale” numai func ţio nează.

Evacuare medicală din CincuÎn cadrul scenariului „Vigorous Warrior 19”, un mo -

ment aparte l-a constituit evacuarea a 7 militari răniţi de lafor maţiunea medicală ROLE 3 M3U (Unitate MedicalăMo dulară Multinaţională) dispusă în Cincu la Spitalul deUr genţă Militar „Dr. Alexandru Augustin” din Sibiu pentruin tervenţii specializate. Evacuarea răniţilor s-a executat,atât pe cale aeriană, cu o aeronavă tip MEDEVAC (evacu -a re medicală) aparţinând Bazei 71 Aeriană „General Ema-noil Ionescu” de la Câmpia Turzii, cât şi terestră cu 3 auto-speciale SMURD. La sosirea victimelor la Spitalul de Ur -gen ţă Militar „Dr. Alexandru Augustin” din Sibiu, Nucleul

de Coordonare pentru Situaţii de Urgenţăal spitalului a de clan şat activităţile speci-fice codului roşu pentru situaţii de ur gen -ţă, activând Planul MASSCAL (masscasualty).

„Vigorous Warrior 19” este cel maimare exerciţiu militar medical din is toriaAlian ţei, co-organizat de Centrul de Exce-lenţă al NATO pentru Medicină Militară,Sta tul Major al Apărării şi Direcţia Medi-cală a Ministerului Apărării Naţionale dinRo mânia. Este un Exerciţiu Medical În -tru nit Multi-Nivel şi Multinaţional alNATO, deoarece cuprinde simularea ac ţi -u nilor cu 39 de naţiuni şi parteneri NATOpar ticipante, include diverse componenteae riene, terestre şi navale şi, în plus, eşa-

loane multiple din structura de co mandă a unităţilor des fă -şu rate. Mai mult, o componentă civilă considerabilă a par-ticipat la exer ciţiu, cu 10 organizaţii diferite.

Foto: Diana­OLOGEANU­şi­Sergiu­IOSUB

Prima ediţie a Cam pionatului Na ţional deUltra maraton Mon tan, în cadrul Pri­mavera­TrailRa­­ce, a fost cu no roc pentru plt. Bogdan Damian,care a reuşit să ur ce pe podium, pe locul II.

„O cursă de apro ximativ 52 km şi 2.430 m di -fe renţă de nivel care, deşi nu părea, a fost destulde tehnică, cu mul te urcări şi coborâri ce nu îţiper miteau să menţii un ritm anume. În plus, a fost

pri ma dată când am alergat o cursămai lungă de un maraton. Acest lu -cru şi con curenţa aflată la linia destart face şi mai valoros rezultatulob ţinut”, a spus plt. Bog dan Da mi -an din cadrul Brigăzii 2 Vâ nă toride Munte „Sarmizegetusa”.

Îţi dorim mult success la urmă-toarele competiţii !

Mariana DINUFoto:­arhivă­

şi­Primavera­Trail­Race

„Vigorous Wa rr ior 2019”

Marşul DANCON

Din Afganistan, sergentul BogdanBar toş transmite un gând bun fetiţei luiAle xandra Maria care tocmai a împlinitşa se anişori. „Prinţesa mea dragă, dom-nişoara noastră iubită, puiul mamei, so -ra cea mare şi iubitoare a frăţiorilor tăi,tu eşti prima noastră minune şi funda-mentul pe care am construit familianoastră, pentru că tu eşti rodul dragosteidintre două suflete tinere şi curate. Deatunci, au trecut şase ani şi ne bucurămde fiecare minut petrecut alături de tine,iu bindu-te sau gândindu-ne la tine. Azi,de ziua ta, iubita noastră balerină, eu şima ma ta îţi urăm La mulţi ani!, multăsă nătate, multe motive de a zâmbi. Spercă o să vă creştem în continuare, frumosşi înconjuraţi de iubire, pe tine şi fră ţi o -rii tăi. Sper că vei vedea acest me sajdra ga mea, iar, dacă nu azi, poate pestecâ ţiva ani, vei înţelege cât de mult te iu -beş te tati, dar, mai ales, cât de dor îmieste de tine, suflet frumos.”

Sergent Bogdan BARTOŞ

La mulţi ani,Alexandra Maria!

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: curierul.armatei@forter.ro; curierul_armatei@yahoo.fr

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt. adj. Marian Duþă (tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul Ioniþã

Cap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51618C 170/ 2019

Sprijin pentru Secţia de Oncologie a Spitalului Municipal Curtea de Argeş

aCtualitatea

Pe SCuRt

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 7 (492) din 15 aprilie 2019

Pagina 3

În data de 7 aprilie, la sediulSta tului Major al Forţelor Te res -tre a avut loc, sub conducereadom nului general-ma ior DorinBla iu, comandant al Componen-tei Ope ra ţio na le Te restre şi locţii -tor al şefului SMFT, o ceremoniepri le ju i tă de împlinirea a 15 anide la aderarea României la Or ga -ni zaţia Tratatului Nord-Atlan tic.

Cu 70 de ani în urmă, în datade 4 aprilie, 12 state din Eu ropa şiAme rica de Nord înfiinţau res -pec tiva Alian ţă. De atunci şi pânăîn zi lele noastre, NATO (OTAN,în limbile franceză şi spaniolă)este considerată una dintre cele mai de succes alianţe mi -li tare din istorie, născută la scurt timp după terminareacelui de-Al Doilea Război Mon dial, nu mărând în prezent29 de ţări membre.

În anul 1993, România a solicitat formal aderarea laNATO. În 1999, Organizaţia a iniţiat un Plan de acţiunecare avea ca scop final admiterea de noi membri. Astfel,ţa ra noastră a elaborat un Plan naţional anu al de pregătirepentru aderare, care sta bilea o serie de obiective şi ter me -ne de realizare în vederea susţinerii in tră rii în Alianţă. LaSummit-ul NATO de la Praga, în luna noiembrie 2002,după o evaluare riguroasă a progreselor în re gis trate decătre candidaţi, şefii de state şi guverne ai ţărilor membreau decis să in vite România, alături de alte şase sta te, să în -cea pă discuţiile în ve derea ade ră rii, în ceea ce avea să de -vi nă o a cin cea etapă a ex tinderii Alianţei.

Acum 15 ani, ţara noastră a făcut un pas major cătrede mo cratizarea structu rii sale militare, de venind membrucu drep turi depline al Alian ţei respective. De asemenea,Ro mâ nia este unul dintre pu ţinele state mem bre care aalo cat în ultimii ani un procent de 2% din PIB armatei,

pentru procedu ri -le de mo der ni zarea tehnicii şi echi -pa mentelor dindo tarea structu ri -lor ce o compun.

Cea mai am -plă operaţiune aNATO pentru aîn frun ta ame nin -ţa rea terorismuluia avut loc în anul2011, atunci cândSta tele Unite aufost atacate, în da -ta de 11 septem-

brie. A fost invocat Articolul 5, Clauza NATO privindapă rarea colectivă, pentru prima şi singura dată în istoriasa. Avioanele Aliaţilor NATO au pa trulat deasupra terito-riului Statelor Unite ale Ame ri cii, iar Aliaţii au luptat îm -pre ună împotriva terorismului în Afganistan. În prezent,Alia ţii luptă împotriva te ro rismului şi colaborează pentrua ne crea rezistenţă la ame ninţările hibride şi ciberneticela adresa socie tă ţi lor noastre şi pentru a răspunde la aces-tea. Războiul Re ce s-a încheiat, dar NATO rămâne astăzila fel de im portantă ca în 1949, pe măsură ce noile pro vo -cări se îm bină cu cele vechi, pentru a crea un mediu geo -po li tic din ce în ce mai com petitiv şi in cert. Încă di na intede ade ra rea sa la NATO, Ro mânia a fost ală turi de Sta teleUni te în Af ga nis tan, Irak şi Kosovo, luptând îm po tri va te -ro rismului şi ac ţio nând pentru a trans for ma lumea într-unloc mai si gur. Atunci când Ro mâ nia a aderat la NATO, înanul 2004, ea s-a do vedit rapid un aliat capabil, iar acumeste unul dintre pu ţi nii aliaţi care îşi respectă angajamen-tul asu mat în Ţara Ga lilor. Statele Unite şi alţi aliaţiNATO au fă cut eforturi con tinue pentru a asigura securita -tea Ro mâ ni ei şi a flan cu lui estic al Alianţei. Iar împreună

vom răs pun de noilor pro vocări, inclusiv ameninţărilormi litare, ci bernetice şi hi bride. (Argeş Expres).

În cadrul ceremoniei desfăşurate la sediul Statului Ma -jor al Forţelor Terestre, în prezenţa mai multor mi li tari ro -mâni, dar şi străini, care încadrează structura NFIU, dupăin tonarea Imnului Naţional al României şi a Im nuluiNATO, timp în care au fost arborate drapelul na ţio nal şicel al Alianţei, domnul general-maior Dorin Bla iu a sus ţi -nut o alocuţiune în cadrul căreia a evidenţiat rolul majoravut de către militarii Forţelor Terestre în ceea ce pri veşteade rarea şi, mai apoi, îndeplinirea cu succes a tu turor mi -

si u nilor şi provocărilor impuse de apartenenţa la struc turami litară sus-menţionată.

Totodată, domnul general-maior i-a felicitat pe toţi ceipre zenţi, urându-le succes în îndeplinirea cu succes a sar -ci nilor ce le revin pe viitor.

Plutonier-adjutant Dragoş IORDANAFoto:­plutonier-adjutant­Marian­DUŢĂ

Detaşamentul de apărare antiaeriană„Li liecii Negri” a fost constituit pentruîn deplinirea şi asigurarea continui tă ţiian ga jamentului pe care România şi l-aasu mat în ur ma Summitului NATO de laVar şo via, din 8-9 iulie 2016. Acest acorda vi zat crearea unui Grup de LuptăNATO, în ca drul căruia, militarii românială turi de partenerii americani, britanicişi croaţi, vor contribui cu forţe şi vor de -ru la mi si uni în comun pe teritoriul po lo -nez.

În acest sens, în perioada octombrie2018 - martie 2019, Detaşamentul deapă rare antiaeriană „Liliecii Ne gri” a fă -cut parte din cadrul Grupului de LuptăNATO, sub co manda Statelor Unite aleAme ricii şi în subordinea Bri gă zii 15Me ca nizate poloneze. Zona de dislocarea tru pe lor a fost Baza de Instruire din Be -mo wo Piskie, Polonia.

În luna aprilie a anului trecut, în ca -zar ma Batalionului 228 Apărare Antiae -ria nă „Piatra Craiului” din Braşov, uni ta -te ge neratoare a forţei, aproximativ 120de mi litari în cepeau pregătirea pentrumi siune.

Debutul celor 6 luni în baza de instru-ire din Bemowo Pis kie a fost dificil,deoarece militarii se aflau într-o ţară stră - i nă, într-un mediu internaţional diferit

faţă de cel cu care erau obişnuiţi acasă.Datorită profesionalismului şi devota-

mentului de care au dat dovadă pe întrea-ga perioadă, militarii români au reuşit sătrea că cu succes peste toate obstacoleleîn tâlnite şi să îşi îndeplinească sarcinileîn credinţate.

Instruirea a reprezentat principala ac -ti vitate a detaşamentului, aceasta desfă -şu rându-se zilnic, indiferent de condiţiile

me teorologice, atât individual, cât şi încoo pe ra re cu partenerii, conform standar -de lor stabilite de către Grupul de Luptă.

Principalele aspecte ale procesului dein struire a militarilor au constat în: tra -geri de luptă cu ar ma mentul uşor de in -fan te rie, aruncătorul de grenade AG-7 şitu nul anti aerian calibru 35mm „Oerli -kon”, cu noaş terea şi familia ri zarea mem-

brilor Gru - pu lui deLup tă cu ca -te goriile deteh ni că afla -te în în zes -tra rea fie că -rui contin-gent şischim bul deex perienţăprivind exe - cu ta rea unorşe din ţe detra ge re cuar mamentulalia ţi lor.

Pe parcursul mi siunii, mi litarii de ta -şa mentului au par ticipat la mai multecur suri şi compe ti ţii, dintre care amintim:cur sul „Spar tan Trai ning” pentru dezvol -ta rea de prin de ri lor privind uti lizarea ar -ma mentului din do tare în di fe rite con di -ţii; cursul „Harpoon Trai ning” pentru în -vă ţarea de teh nici şi tac tici de mânuire acu ţitului în lup ta corp la corp, cursuri desupra vie ţu i re în condiţii ne favorabile şi

com petiţia „SpurRi de”, com petiţiecare im pli că par cur - ge rea unor teste ex -trem de so licitantedin punct de vederefi zic şi men tal.

O altă activitateim portantă la care apar ticipat detaşa-mentul a fost exerci -ţiul de alertare „BullRun 8” ce a avut locla sfâr şitul lunii ia -nua rie. Acesta aavut ca scop testareaca pa cităţii de reacţiera pi dă în caz de cri -ză şi verificarea ni -ve lului interope ra bi -li tăţii, element esen -ţial al Grupului de

Lup tă.Chiar dacă, în prag de sărbători, s-au

aflat de parte de familii şi de cei dragi,mi litarii ro mâni alături de parteneriimulti na ţio nali s-au mobilizat în organi-zarea unei cam panii de strângere de ju că -rii pentru co piii din spitalele po lo ne ze.Bu curia şi zâm betul celor mici au fostcea mai mare mul ţumire a milita ri lor.

La final de misiune, militarii De ta şa -men tului de apă ra re antiaeriană „Li lieciiNe gri” au apreciat faptul că au avut opor-tunitatea de a lucra alături de par teneriiAlian ţei. Au învăţat unii de la cei lalţi,atât din punct de vedere profesio nal, câtşi cultural, demonstrând astfel că NATOeste o alianţă puternică şi unită.

Ceremonia de repatriere a militarilorde taşamentului a avut loc pe data de 5apri lie la sediul Batalionului 228 Apă ra reAnti aeriană „Piatra Craiului” din Bra şov,în pre zen ţa comandantului Brigăzii 2 Vâ -nă tori de Munte „Sar mi zegetusa”, ge ne -ral de brigadă Cristian Teglaş, şefului destat major al Diviziei 2 Infanterie „Ge ti -ca”, colonel Ovi diu Conduruţă, re pre zen -tan tului Comandamentului For ţe lor În -tru nite, locotenent-colonel Vasile Flo -rean, re pre zentantului ComponenteiOpe raţionale Terestre, lo co te nent-co lo -nel Bogdan Dumitrescu, prefectului mu -ni cipiului Braşov, domnul Marian Rasa -liu, comandanţilor uni tă ţilor din garni-zoana Braşov şi a familiilor militarilor.

Căpitan Mariana DINU

Ziua NATO la Statul Major al Forţelor TerestreZiua NATO la Statul Major al Forţelor Terestre

Liliecii Negri Liliecii Negri - Misiune îndeplinită!- Misiune îndeplinită!

În perioada 01.04. - 05.04, în cadrul exer-ciţiului CIMIC­VICTORY­19, specific dome-niului cooperare civili-militari (CIMIC), oechi pă mixtă formată din specialişti CIMICdin cadrul Batalionului 1 CIMIC al StatuluiMa jor al Forţelor Terestre şi specialişti înAfa ceri Civile din armata Statelor Unite aleAme ricii (US Civil Affairs - US CA) apar ţi -nând Comandamentului Forţelor Terestre aleSUA în Europa (USAREUR), au desfăşurat

în judeţele Argeş, Vâlcea, Giurgiu şi Ialomiţao serie de activităţi CIMIC. În judeţele men -ţio nate mai sus, echipa militară mixtăCIMIC (RO) - Civil Affairs (SUA), a efectu -at vizite de informare - documentare la sedii-le Instituţiei Prefectului. În cadrul întâlniri-lor, au fost abordate subiecte vizând organi-zarea şi funcţionarea Instituţiei Prefectului,par ticularităţi referitoare la gestionarea si tua -ţii lor de urgenţă şi au fost discutate aspectere levante privind profilele socio-economiceale ju deţelor. Prin intermediul activităţilorCIMIC executate, au fost promovate impor-tanţa cooperării civili - militari, cooperareain terinstituţională şi parteneriatul strategicRo mânia - SUA.

Radu IFRIM

Activităţi internaţionale

CIMIC

Curierul ARMATEINr. 7 (492) din 15 aprilie 2019Pagina 4 REPERE ÎN COTIDIAN

C M Y K

„Comandantul­trebuie­să­fie­manager­şi­lider,­în­ace-laşi­timp,­un­exemplu­pentru­subordonaţi”.

- Din punctul dumneavoastră de ve de re, ce repre zin -tă Brigada 2 Vânători de Munte pentru Forţele Te res trero mâne?

Este o structură cu o istorie de 95 de ani, o mare unita -te tactică, specializată în ducerea acţiunilor militare, în te -ren muntos-împădurit, în orice condiţii de timp şi ano -timp. Ducem mai departe importante tradiţii de luptă, amob ţinut rezultate de excepţie pe timpul participării la mi -si u ni şi exerciţii internaţionale, la competiţiile aplicativ-mi litare şi sportive.

De asemenea, este o structură operaţionalizată, la dis-poziţia NATO, cu un nivel ridicat de mobilitate, destinatăsă execute acţiuni militare pe teritoriul naţional şi în afaraacestuia.

Astfel, Brigada 2 Vânători de Munte a contribuit şicon tinuă să o facă împreună cu alte structuri din cadrulFor ţelor Terestre la îndeplinirea angajamentelor asumatede România ca ţară membră NATO, prin participarea lami siuni internaţionale în Irak, Kosovo, Polonia şi Afga -nis tan, precum şi prin instruirea în cadrul exerciţiilormulti naţionale. Suntem o mare unitate cu un nivel ridicatde pregătire, care va continua să-şi îndeplinească misiuni -le şi sarcinile încredinţate.

- Aveţi experienţă în teatrele de operaţii. De aseme-nea, vânătorii de munte sunt militari experimentaţi.Cum integraţi la instrucţie toate aceste lecţii învăţate?

Procesul de instruire este continuu, iar repetarea esteche ia succesului. Nu este greu să implementezi lecţiile în -vă ţate atunci când vrei. Un adevărat lider trebuie să îm -păr tăşească experienţa acumulată subordonaţilor, după ceîn prealabil, s-au cunoscut şi există o încredere reciprocă.

Promovarea lecţiilor identificate, integrarea acestoraîn programul de pregătire este un proces continuu şi obli -ga toriu, în contextul în care mediul operaţional este din ceîn ce mai complex şi mai dinamic. Lecţiile identificate va -li date devin lecţii învăţate pe care noi le aplicăm la in -struc ţie.

Astfel, folosim şi valorificăm experienţa dobândităpentru a îmbunătăţi procesul de pregătire a militarilor şistruc turilor subordonate brigăzii.

Sigur că, pe lângă aplicarea lecţiilor învăţate, trebuiesă facem, de fiecare dată, o evaluare, pe baza tendinţelor,a mediului operaţional şi să identificăm opţiunile pe carele avem.

Identificarea şi înţelegerea corectă a problemei suntesen ţiale pentru dezvoltarea planurilor de instruire, desfă -şu rarea procesului de planificare şi conducere a operaţiei.Adap tabilitatea este mai mult decât necesară, la ora actua -lă, în toate acţiunile pe care le desfăşoară militarii.

Brigada 2 Vânători de Munte a participat la multeexer ciţii naţionale şi internaţionale. Ce a implicat acestedes făşurări de forţe în activitatea unităţii şi a subordo na ţi -lor dumneavoastră?

Militari şi structuri din Brigada 2 Vânători de Munteau participat la activităţi de instruire în comun, în ţară şistrăi nătate, cu parteneri din Grecia, Italia, Marea Britanie,Tur cia şi SUA. Fiecare etapă de instruire a constituitpentru vânătorii de munte o provocare, dar şi o oportuni-tate de a învăţa lucruri noi.

Planificarea, pregătirea şi desfăşurarea unui exerciţiumulti naţional este o activitate complexă care necesită unefort concertat, un limbaj comun şi, nu în ultimul rând, în -ţe legerea mediului operaţional, lucru necesar pentru a nean trena în cadrul unor scenarii cât mai realiste.

Lucrul în echipă, stăpânirea procesului de planificare,cu noaşterea procedurilor operaţionale au venit în spriji nulmi litarilor din brigadă pe timpul desfăşurării acestor ac ti -vi tăţi. Este foarte importantă abilitatea personalului bri gă -zii de a se adapta şi de a acţiona în funcţie de mediu.

Numai cine a participat în poligoane de instrucţie, laexer ciţii, poate înţelege complexitatea şi multitudinea de -ta liilor unor astfel de activităţi.

Încă de la începutul participării la exerciţii multina ţio -na le, militarii din cadrul brigăzii au obţinut rezultatefoarte bune. Şi acestea se menţin şi în prezent!

Acest lucru a fost posibil datorită faptului că schimbulde generaţii s-a făcut la timp, experienţa dobândită a fostîn mod permanent diseminată în cadrul structurii. Gene ra -ţii le tinere au învăţat de la cei cu experienţă.

Dorinţa de perfecţionare, climatul organizaţional, mo -ti varea angajării afective şi efective pentru îndeplinireaobiec tivelor au fost principalele ingrediente necesare ob -ţi nerii succesului.

Experienţa acumulată de militarii brigăzii, în urmaparticipării la exerciţiile multinaţionale Sarmis, GordianKnot, Saber Guardian, Trident Jaguar, Dacian Lancer, acon tribuit la creşterea nivelului de pregătire, precum şi lamen ţinerea nivelului de operaţionalizare a structurilor bri -gă zii.

- În ultimii ani, s-au făcut multe investiţii în infra-structura marii unităţi. Ce s-a schimbat în bine?

Unul dintre obiectivele principale ale comenzii unităţiia fostcrearea unuiclimat optimdesfăşurăriiactivităţilorde către mil-itari, atât încazărmile dedislocare lapace, cât şiîn taberele şipoligoanelede instrucţie.De aceea, olinie de eforta constituit-oexecutarealucrărilor dei n v e s t i ţ i i ,precum şirepa ra ţ i i l ecapitale şicurente lainf ras t ruc-tura exis -tentă.

Fondurile alocate în ultimii ani, deşi insuficiente,ne-au permis să efectuăm intervenţii la toate cazărmile şica banele de instrucţie. Pot să vă asigur că obiectivele pro-puse şi realizate în anii anteriori, precum şi planificareauti lizării resurselor din următorii ani, au ca scop final exe-cutarea instrucţiei în condiţii optime.

- De ce ar veni tinerii militari să lucreze în Brigada 2Vâ nători de Munte?

În primul rând, doresc să vă spun că avem foarte multeîn trebări din partea tinerilor, care nu şi-au început carierami litară, dar şi-ar dori să o urmeze şi să facă parte din fa -mi lia noastră. Ei sunt motivaţi, în special, de activităţilenoastre de instrucţie pe care le vizualizează în mediul on -li ne şi de faptul că au în familie vânători de munte.

În al doilea rând, consider că tinerii militari ar veni sălu creze în Brigada 2 Vânători de Munte pentru că parti ci -păm la multe activităţi multinaţionale şi misiuni în tea tre -le de operaţii, ceea ce ne poziţionează pe primele locuri înie rarhia marilor unităţi din forţele terestre.

Acest lucru înseamnă pentru ei experienţă dobândităîn mediul multinaţional, o pregătire profesională solidă şio rampă de lansare pentru evoluţia în carieră. Şi, nu în ul -ti mul rând, doresc să menţionez faptul că tinerii militaricare iubesc muntele vor avea posibilitatea de a se instrui

în acest mediu dinamic şi plin de provocări, iar cei careprac tică alpinism şi schi, din pasiune, vor alege Brigada 2Vâ nători de Munte, pentru a-şi desfăşura măcar o partedin carieră.

- Ce aţi reuşit să implementaţi în managementulstructurii din experienţa cursurilor urmate în străină-tate?

Prioritatea o reprezintă îndeplinirea misiunii structuriipe care o comand. Experienţa dobândită ca urmare aparti ci pă rii mele la cursuri în străinătate a avut o con-tribuţie sem nificativă la dezvoltarea mea ca lider.

Astfel, pe timpul cursurilor, am învăţat că cel mai im -por tant element care contribuie la obţinerea succesului petimpul desfăşurării unei operaţii militare este leader shi p-ul.

Un comandant trebuie să fie manager şi lider în acelaşitimp. Să aibă calităţi de comunicare pentru a fi în măsurăsă transmită mesaje. Să aloce resursele necesare şi pentrua-şi motiva subordonaţii să-şi îndeplinească sarcinile pri -mi te la un nivel ridicat.

De asemenea, un comandant trebuie să fie un exemplupentru subordonaţi, să-i înţeleagă şi să-i ajute atunci cândaceştia au nevoie de sprijin. Sunt conştient de faptul căpro blemele personale influenţează creativitatea şi perfor-manţa.

Am încredere în oameni. Încurajez în permanenţă lu -crul în echipă. Trebuie să vă spun că este greu să schimbioa menii, climatul organizaţional al unei structuri, dar nucred că este imposibil pentru un lider eficient care credeîn oameni să facă acest lucru.

- Cum îi vedeţi pe subordonaţii dumneavoastră?Am descoperit când am venit în brigadă militari care

iu besc enorm muntele. Vânătorii de munte sunt reprezen-tanţi ai uneia dintre cele mai tenace specialităţi militaredin forţele terestre.

Mediul specific de acţiune, precum şi instrucţia, suntca racterizate prin duritate şi complexitate. Aceşti doi fac-tori şi-au pus amprenta pe felul de a fi al vânătorilor demunte, modelând, atât caracterul, cât şi deprinderile pro-fesionale ale acestora.

Supravieţuirea în condiţii de izolare şi ducerea acţiu-nilor în teren muntos împădurit necesită un set de calităţiindispensabile vânătorilor de munte, din care amintescrezistenţa la efort îndelungat, în condiţii de stres, perse -verenţa, capacitatea de a lucra în echipă, curajul şi deter-minarea, iniţiativa şi adaptabilitatea.

Este ceea ce văd în fiecare zi şi la subordonaţii mei, cuajutorul cărora am reuşit să menţin la standarde înaltenivelul de pregătire al marii unităţi. Am observat, încă dela preluarea comenzii brigăzii, pasiunea pe care o are înspecial tânăra generaţie pentru această specialitate. Pot săafirm faptul că atunci când pui suflet în ceea ce faci,rezultatele bune nu întârzie să apară.

Formarea tinerilor vânători de munte se face pas cupas şi cu multă răbdare. Este adevărat că nu toţi cei ce vinaici fac faţă cerinţelor pe care le avem. Pregătirea fizică şipsihică trebuie să fie peste medie. Mai devreme sau maitârziu, cei care nu fac faţă îşi aleg alt drum în cariera mi -li tară.

Prin experienţa militarilor şi prin pasiune, fiecare ge -ne raţie continuă tradiţiile vânătorilor de munte, aducândmodificări substanţiale, adaptate la mediul actual.

- Ce activităţi importante aveţi planificate pentruanul 2019?

Anul 2019 este, aşa cum au fost şi ultimii ani, unulplin de activităţi şi provocări. O stare de normalitate, aşzice eu, pentru militarii din Brigada 2 Vânători de Munte.

Prioritatea constă în pregătirea comandamentelor şiinstrucţia forţelor pentru participarea la misiuni şi exer-ciţii multinaţionale, dar şi a forţelor la dispoziţiaNATO/UE.

Evenimentul major de instruire pentru anul 2019 esteexerciţiul Sarmis 19. Acesta este de tip întrunit şi multi-naţional. Reprezintă o oportunitate de verificare a nivelu-lui de instruire atins, urmăreşte dezvoltarea relaţiilor din-tre militarii români, britanici şi bulgari, testarea proce-durilor şi dezvoltarea interoperabilităţii structurilor par-ticipante.

În luna iunie, vom participa la exerciţiul SaberGuardian 19, cu personal din cadrul comandamentului şio structură OPFOR (n.r.-forţe adverse) de nivel batalion.

Ulterior, în perioada iunie-iulie, ofiţeri din cadrulcomandamentului brigăzii vor participa la exerciţiulmultinaţional Gordian Knot 19 desfăşurat la Salonic,organizat de NATO Rapid Deployable Corps Greece,structură la care Brigada 2 Vânători de Munte este afiliatădin 2014.

În ceea ce priveşte participarea la misiuni inter-naţionale, urmează să pregătim şi să dislocăm în Poloniadetaşamentul de apărare antiaeriană din Batalionul 228Apărare Antiaeriană, pentru asigurarea prezenţei înaintateconsolidată în cadrul grupului de luptă NATO condus deSUA pentru descurajarea oricărei potenţiale agresiuni, înconformitate cu măsurile adoptate în cadrul Summituluide la Varşovia.

Plutonier-adjutant Lucian IRIMIA

P u t e r e a e x e m p l u l u iP u t e r e a e x e m p l u l u iInterviu cu generalul de br igadă Cris t ian Teglaş , comandantul Brigăzi i 2 Vânător i de Munte Interv iu cu generalul de br igadă Cris t ian Teglaş , comandantul Brigăzi i 2 Vânător i de Munte „Sarmizegetusa”Sarmizegetusa”

C M Y K

REPERE ÎN COTIDIANCurierul ARMATEINr. 7 (492) din 15 aprilie 2019 Pagina 5

La 1 aprilie 1909, prin înaltul Decret 1459, luafiin ţă Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu”, cu reşe din -ţa la Constanţa. S-a distins în Războiul Balcanic din 1913,mo ment în care Drapelul de luptă a fost decorat cu me da -lia „Tre cerea Dunării”, iar o parte din personalul unităţiicu me dalia „Avântul Ţării”. A participat eroic în 1917 lalup te le de apărare împotriva armatei germane, într-un sec-tor de apărare la sud de Mărăşeşti. După încheierea Pri -mu lui Răz boi Mondial, regimentul a executat misiuni depa ză a fron tierei cu Bulgaria în zona Turtucaia şi întresfâr şitul anului 1940 şi vara anului 1941 a trecut printr-unamp lu pro ces de modernizare şi reorganizare. În ziua de28 au gust 1942, Regimentul 36 Infanterie „Vasile Lupu”a pri mit ordin de îmbarcare în gara Cernavodă de unde aîn ce put deplasarea spre frontul de Est. După debarcarea înga ra Stalino, la 17 septembrie, a continuat marşul pe jospe o distanţă de aproximativ 500 de km, intrând în poziţiide apă rare, cu misiunea de a interzice pătrunderea ina mi -cu lui pe direcţia Kotovski, Bliskoi. Luptele grele şi dârze,du se împotriva atacurilor masive cu tancuri şi infanterie şiîn condiţii aspre de iarnă au continuat, şi ca urmare a pier -de rilor mari suferite (au supravieţuit doar 610 militari),re gimentul a trecut pentru refacere în raionul localităţiiKa menko. Ulterior, a continuat deplasarea spre zonaTrans nistriei, iar, la 5 septembrie 1943, s-a retras în dispo -zi tivul de acoperire a Dobrogei în apărare, pe litoral. În -ce pând cu septembrie 1944, a participat la luptele pentrueli berarea Transilvaniei în zona localităţii Carei. La finelecelui de-Al Doilea Război Mondial, Regimentul 36 Infan-

terie „Vasile Lupu”a fost desfiinţat în1947 şi s-a reînfiin -ţat în 1959 la or di -nul Marelui StatMa jor. La data de30 octombrie 1990,a luat fiinţă Regi-mentul 36 Infante -rie Marină prinreor ganizarea Re -gi mentului 36 Me -ca nizat „Vasile Lu -pu”, iar, începândcu 2 aprilie 1994, atre cut la constitui -rea comandamen-tului Brigăzii 36Apă rare Litoral. În -ce pând cu data de 1fe bruarie 1995, ia

fiin ţă Brigada 36 Infanterie Moto prin reorganizarea Bri -gă zii 36 Apărare Litoral, având garnizoana de dislocare lapa ce în Mihail Kogălniceanu. În anul 2001, în urma reor-ganizării Brigăzii 34 Mecanizată şi a Brigăzii 36 Infante -rie Moto, se înfiinţează Brigada 36 Mecanizată Teritoria -lă, redenumită în vara aceluiaşi an Brigada 34 Mecaniza-tă Teritorială „Vasile Lupu” cu sediul în localitatea MihailKo gălniceanu. La 1 iunie 2005, în urma unei dispoziţii aSta tului Major General, apare Brigada 34 Infanterie Uşoa -ră „Vasile Lupu” cu sediul la Clinceni prin reorganizareaBri găzii 34 Mecanizată Teritorială „Vasile Lupu”, a Bri -gă zii 2 Paraşutişti şi a Brigăzii 1 Mecanizată Teritorială.Ho tărârea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării nr. S-47din 28.04.2009, consemnează transformarea Brigăzii 34In fanterie „Vasile Lupu” în Brigada 1 Mecanizată pe pe -ri oada lunilor august-septembrie 2009. Din luna noiem-brie 2009, Brigada 1 Mecanizată a funcţionat în incintaca zărmii 1359 Clinceni, iar începând cu luna octombrie2010, a fost redislocată în cazarma 1137 Olteniţei-Bu cu -reşti. În baza aprobării ministrului apărării naţionale, înda ta de 01.10.2010, Brigada 1 Mecanizată a primit denu-mirea onorifică „Argedava”. Din anul 1995 şi până în pre -zent, unităţile subordonate brigăzii au participat la nu me -roa se misiuni internaţionale în Angola, sau în teatrele deope raţii din Afganistan şi Irak, culminând cu perioada iu -nie 2011 - ianuarie 2012, atunci când, sub comanda co -man dantului brigăzii, colonel Marius Harabagiu, aproxi-mativ 1.400 de militari din comandamentul brigăzii, Ba -

ta lionul 2 Infanterie „Călugăreni” şi Batalionul 495 Infan-terie „Căpitan Ştefan Şoverth” au participat la misiuneaISAF în teatrul de operaţii Afganistan, aflându-se subcon trolul operaţional al Comandamentului CombinedTeam Zabul, pentru Operaţii NATO.

„Grupă, pentru luptă!”. O auzi în mai toate unităţile,într-o zi obişnuită de instrucţie. Planuri cu principale ac ti -vi tăţi, planificări, trageri dean trenament, exerciţii de alar-mare, misiuni executate în ţarăsau în teatre de operaţii, etc...Toate aceste elemente se îm bi -nă pentru ca acel lider de laba za ierarhiei să ordone scurt:„Gru pă, pentru luptă!”. O co -man dă actuală, şi totuşi unapu ternic ancorată în istoria ar -ma tei române. Ce te face, casu bordonat, să încerci să exe-cuţi toate ordinele primite „în -toc mai şi la timp”? Legile şire gulamentele militare? Sanc -ţi u nile sau recompensele?Sunt con vins că şi ele au rolullor în co recta funcţionare aîntregului sistem militar, darsunt la fel de convins că „nemână în lup tă” mândria de a ficon ti nu a torii marilor eroi aineamului, a celor ce au adusindependen ţa acestei ţări prinjertfă, a tu tu ror militarilor ce au făcut par te din ArmataRomâniei în de cursul istoriei.

Luni, 1 aprilie 2019, în curtea cazărmii Brigăzii 1 Me -ca nizată „Argedava” este zarvă mare. Îţi dai seama că e zide sărbătoare de când ajungi la punctul de control, dupăfe lul în care luceşte mozaicul de pe podea, lustruit cu sârgîn prealabil de cei desemnaţi cu înfrumuseţarea cazărmiipentru primirea unor oaspeţi distinşi. Se împlinesc azi 110ani de la înfiinţarea brigăzii şi, în onoarea tuturor celor ceau activat sub Drapelul de luptă al acestei unităţi,to tul trebuie să fie perfect. Foşti comandanţi aibri găzii, ofi ţeri şi subofiţeri activi sau în rezervă,per sonal ci vil contractual sau gradaţi şi soldaţipro fesio nişti, toţi au răspuns prezent invitaţiilortri mise de conducerea actuală a Brigăzii 1 Me ca -ni zată „Ar gedava”. Înainte de începerea festi vi tă -ţii, co man dantul brigăzii, colonel Valentin Brân -zei ne-a adresat câteva cuvinte: „Aniversăm as -tăzi 110 ani de existenţă. Este o plăcere deosebităpentru noi să sărbătorim o vârstă atât de frumoa -să, să avem o istorie atât de bogată şi să preluămtra diţiile de luptă ale unei unităţi de elită a Ar ma -

tei României, Regimen-tul 36 Infanterie „VasileLu pu”. Toate împlini ri -le de până acum ale bri -gă zii pe care o comandnu ar fi putut fi realizatefără implicarea, devota-mentul şi profesionalis-mul ofiţerilor, subofi ţe -ri lor, a maiştrilor mili-tari, a soldaţilor şi gra -da ţilor voluntari dinBri gada 1 Mecanizată„Argedava”. Le mulţumesctuturor militarilor pentru efortuldepus în ve derea propăşirii aces-tei mari uni tăţi. La mulţi aniBrigada 1 Me canizată „Argeda-va”!”.

Efectivele unităţilor subor-donate, precum şi cele ale co -man damentului brigăzii aşteaptă

ali niate, pe platou, în ce -pe rea fes ti vi tă ţilor. Nuîmi pot lua ochii de lamă nuşile şi eşar felealbe cu care s-au echi patac torii prin cipali aiacestei zile, cei ce vorde fila în co lo naţi în ur -ma Drapelului de luptă,atât de galonat şi, cu si -gu ranţă, atât de iu bit detoţi cei prezenţi as tăzi înca litate de invitaţi. Ac ti -vi tăţile se suc ced într-oor dine de pli nă, os tă -şeas că. Introdu ce reaDra pelului de lup tă înfor maţie, intonarea im -n u lui de stat, pri mi rea şida rea onorului co man - dan tului Diviziei 2 In - fan terie „Getica” ge ne - ral-maior GheorghiţăVlad. După nelipsitace re monie religioasă,

ac tualul comandant al Bri găzii 1 Mecanizată „Ar gedava”,co lonel Va lentin Brânzei, înmâ nea ză diferite pla chete şidi plome celor mai merituoşi dintre subordo naţi, dar şi foş -ti lor comandanţi ai brigăzii prezenţi la ce re mo nial. În alo - cu ţiunile ce au urmat, foştii comandanţi au fă cut o in cur -siu ne în timp, amintind fiecare realizările Marii Unităţidin perioadele în care aceasta era sub co man da dumnealor

şi au urat succes actualului comandant şi întregului colec-tiv subordonat. La încheierea ceremo ni ei, comandantulDi viziei 2 Infanterie ne-a declarat: „Ca de obicei, revin cuemo ţii în această garnizoană şi în ca zar ma de dislocare lapa ce a Bri găzii 1 Mecanizată „Argedava”. Aceasta par-curge o pe rioadă de operaţionalizare, pentru că ne pregă-tim să tri mi tem un alt detaşament în tea trul de operaţii Af -ga nistan şi eu cred că militarii sunt deja pregătiţi şi vorface faţă acestor provocări. Sunt emo ţio nat pe măsura tra -

di ţiilor pe care le cele-brăm as tăzi. 110 ani dela înfiinţare, Bri gada 1Me ca nizată fiind con -ti nu a toarea Re gi men -tu lui 36 In fan terie, în -fiin ţat la 1 apri lie1909. O tra di ţie ex tra -or di nară, o tra di ţie delup tă încercată în Pri -mul şi Al Doi lea Răz -boi Mondial, probatăde-a lungul tu tu ror mi -si unilor executa te întea trele de ope ra ţii An -go la, Irak, Af ga nis tan.Sunt mândru că am co -man dat această uni tatecu o car te de vi zi tă im -pre sionantă.”

Pe platoul unităţiis-a instalat deja li niş -tea. A rămas o singurăsu b unitate, un plutonal Ba ta lionului 495 In -fan te rie. Comandantul

plu to nu lui îşi felicită oa menii din su bor dine pentru felulîn care au defilat. Văd chi purile mi li ta ri lor luminate decu vinte le omului ce îi co man dă. Sunt mul ţumiţi. Freamă-tul luptelor Regimentului 36 In fanterie s-a aciuat parcăîntr-o simplă manevră de in struc ţie de front. „Pluton,drepţi! La dreap-ta!”. Aparatul foto zâmbeşte într-un ul -tim omagiu al celor­ce­au­fost. „Un cântec is toric ne-adu -ce aminte...”.

Plutonier Cristian ALDESCU

B r i g a d a 1 M e c a n i z a t ăB r i g a d a 1 M e c a n i z a t ă A r g e d a v aA r g e d a v a - 1 1 0 a n i d e i s t o r i e- 1 1 0 a n i d e i s t o r i e

Poate involuntar, Vasile Boerescu sublinia ingratasi tuaţie în care se afla guvernul liberal: „(Regatul) eraim pus prin cerinţele opiniunei publice atât de tare,încât ne-a trebuit multă putere şi voinţă, mai alesnouă din guvern, cari din causa posiţiunei noastre,sun tem ţinuţi a fi mai reci pentru că modelăm elanulna ţiunei şi să întârziem transformarea lui în fapt. As -tăzi însă dv. ştiţi că nu mai am putut rezista. Ca me ra,în faţa circumstanţelor existente şi ţinând so co tea lăde faptele interioare, a luat iniţiativa şi a propus acestpro iect de lege, la care guvernul aderă şi cu care se u -neş te”.

Relevantă pentru contextul proclamării ni se pareob servaţia făcută de Alexandru Lahovari, care de cla -ra: „Fie ca această zi să se petreacă fără ca să rea min -tim divisiunile între noi, cari sunt şi vor rămânea […]dacă entuziasmul dă coroanele, numai concordia,numai dreptatea, numai înţelepciunea le întăreşte pefrun tea celor ce le poartă”.

S-a creat, astfel, impresia că proclamarea regatu-lui constituia mai curând o ripostă la adresa acuzaţii -lor formulate cu o zi înainte de junimişti, ei fiind per-cepuţi, în acest sens, ca un factor esenţial de presiuneasupra guvernului. După cum era de aşteptat, măsuraîn cauză a contribuit la o diminuare considerabilă aso lemnităţii actului, precum şi a ideii de raliere a tu -tu ror formaţiunilor politice în jurul lui. De asemenea,im portanţa pe care un asemenea act istoric ar fi tre -buit să o dobândească a fost micşorată inclusiv prinab senţa unui număr de 42 de deputaţi şi a 27 de se na -tori.

Prin urmare, participanţii la votul unanim au fost99 în Camera Deputaţilor şi 40 în Senat. În raportuladre sat suveranului de către consiliul de miniştri sepre ciza: „Corpurile Legiuitoare {…}au luat iniţiativaşi au votat astăzi, în unanimitate şi fără nici o deose-bire de partid […] România, constituită în Regat,com pletează şi încoronează opera regenerării sale”.Re plica lui Carol I la aflarea veştii a fost edificatoa -re, din perspectiva unui bilanţ al domniei sale până înacel moment: „Eu primesc dar titlul de Rege, nupentru mine, ci pentru mărirea României, sigur fiindcă el nu va desface deloc legăturile strânse cari măunesc cu poporul meu […] Să dea Dumnezeu ca pri -mul rege al României să se bucure de aceeaşi dra gos -te, cari a răsplătit pe ultimul de toate necazurile”.Prin prisma redactării, legea cu numărul 710, pro-mulgată la 15/27 martie 1881, se apropia mai mult dedoc trina conservatoare, termeni ca „stabilitate” şi„or dine” demonstrând existenţa unei cedări formaledin partea ideologiei liberale, definită prin termeni ca„pro gres” sau „democratizare”. Desigur, această „în -frân gere” nu l-a oprit pe Titu Maiorescu de la publi-carea, în ziarul „Timpul”, a unui articol în care obser-va datoria liberalilor de a mulţumi conservatorilorpentru gestul lor de împiedicare a abdicării lui CarolI, în 1871. Exclusiv datorită acestui gest, apreciaomul politic junimist, guvernul liberal a fost capabilsă-l felicite pe Carol I la 1881, în noua sa calitate dere ge. Autorul continua pe acelaşi ton maliţios, ex pri -mân du-şi speranţa că, atunci când se vor afla în opo -zi ţie, liberalii se vor arăta a fi „supuşi tot aşa de cre -din cioşi ai Majestăţii Sale, regele României”.

În şedinţa din 14/26 martie 1881, I.C. Brătianu

de clara că ar fi dorit o amânare a proclamării nu dincau za presupusei existenţe, în interiorul guvernuluili beral, a unor idei sau convingeri republicane, cipentru a nu pune Europa în faţa unui alt caz de po li -ti că a „faptului împlinit, care, în opinia prim-mi nis -tru lui, ar fi dat o impresie de instabilitate. Liderul li -be ral nu dorea ca puterile europene să perceapă actulpro clamării altfel decât ca „naţional şi unanim”, ob -ser vând necesitatea ca acum, după proclamare, să sede mareze o acţiune internaţională de recunoaştere aRe gatului României. Brătianu îşi exprima, de aseme-nea, „credinţa tare că numele Carol I al României vastră luci în etern alături cu numele Leopold I al Belgi -ei, ca modelele cele mai perfecte şi mai demne deimi tat”.

Un motiv în plus pentru decizia de a acţiona a luiBră tianu l-a constituit faptul că unii fruntaşi conser-vatori, între care Alexandru Lahovari şi Titu Ma io -res cu, lansaseră în presă ideea potrivit căreia, schim-barea viziunii guvernului român în problema Du nă -rii, în sensul adoptării unei poziţii mai conciliante, afost cauzată de încercarea obţinerii acordului pentrupro clamarea regatului. Pe lângă caracterul de „faptîm plinit” al actului, nici documentele nu atestă, însă,ipo tezele lansate de opoziţie.

La nivelul vieţii politice interne, consecinţelepro clamării Regatului României au avut o importanţăin discutabilă. În primul rând, s-a luat decizia ca, dincau za coincidenţei cu funeraliile ţarului Alexandru alII-lea, festivităţile încoronării să aibă loc pe 10/22mai 1881. La 1/13 aprilie, au fost votate articolelecare transformau termenii de „Domnitor”şi „Princi-patele Unite” în „Rege” şi respectiv „Regatul Ro mâ -ni ei”.

O altă măsură a fost demisia, la 5/17 aprilie, a gu -ver nului condus de I.C. Brătianu, explicaţia oficialăcon stând în acordarea posibilităţii de decizie suve ra -nu lui, având în vedere contextul creat de proclamareare gatului. Brătianu argumenta, de asemenea, că mo ti -vul pentru care nu a demisionat imediat după acestact s-a datorat, în bună măsură, credem, eşecului for-mării unui guvern de coaliţie cu Partidul Conserva-tor, fruntaşul liberal dorind inclusiv o atenuare a ata -cu rilor la adresa grupării pe care o conducea. O con-secinţă însemnată de această dată cu implicaţii, atâtin terne, cât şi externe, a fost votarea legii împotrivastră i nilor (sau legea de expulzare). Asasinarea Ţaru-lui Alexandru al II-lea generase o adversitate extremde puternică a cercurilor conducătoare ruse la adresaso cialiştilor şi a nihiliştilor. În această ordine de idei,Giers, ministrul rus de externe, condiţiona re cu noaş -te rea regatului de dovedire a capacităţii României dea-şi apăra vecinii de revoluţie, prin adoptarea unormă suri represive la adresa socialiştilor ruşi din ţaranoastră.

Deşi organizate cu mare fast şi având o durată detrei zile, sărbătorile dedicate proclamării regatului nuau reflectat întru totul entuziasmul general, actul în -făp tuit la 14/26 martie părând să ia mai mult prin sur-prindere populaţia ţării. Oportunitatea organizării ce -re moniei de încoronare a fost pus la îndoială de în -suşi Carol Anton, tatăl proaspătului rege.

Constelaţii­ieşene,­nr.­4,­2009

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 7 (492) din 15 aprilie 2019Pagina 6

Proclamarea Regatului RomânieiProclamarea Regatului României

CarteCarteSindromul Stavroghin, Alina­ Pave-

lescuSub aparenţa unui scriitor veleitar, în

pre zent, pensionar inofensiv, retras într-oexis tenţă banală, Septimiu Făcăleanu as -cun de un trecut întunecat, de miliţian şipaz nic la penitenciarul din oraşul S.Prins în maşinăria cinică, necruţătoare apre sei, acceptă să-şi dezvăluie adevăratapo veste, participând la o discuţie televi -za tă cu câţiva foşti deţinuţi politici. Con-fesiunea lui va declanşa o avalanşă dereac ţii a unor foşti torţionari, care vor fi exploatate pe larg de în -trea ga presă românească, adâncind criza morală a celui care, dinva nitate, acceptase şarada jurnalistică.

www.humanitas.roConcertConcertPlacido Domingo Jr., 17­ aprilie,­ ora­ 20:00,­ Sala­Palatului,

Bucureşti­Artistul concertează în premieră în România alături de nume

im portante ale scenei naţionale şi internaţionale şi va fi acompa-niat de Orchestra Metropolitană Bucureşti, sub bagheta dirijoru-

lui Daniel Jinga. Fanii artistului vorfi mar torii unei interpretări vocaleim pre sionante şi pline de emoţie,într-o com binaţie de muzică clasicăşi ritmuri care amintesc de epocaswing, îm binate cu o bază solidă dejazz şi un aranjament orchestral flu-ent, du când clasicul crossover într-o direcţie cu totul nouă. PlacidoDomingo Jr. a pe trecut o bună partea vieţii sale în ca litate de compozi-tor şi producător mu zical. În 2010,Placido şi-a pre zen tat debutul inter-naţional în calita te de cântăreţ.

Încurajat de tatăl său în acest parcurs muzical, Placido DomingoJr. a fost întâmpinat cu căl dură pe scenele lumii. De asemenea,publicul apreciază de fiecare dată ocaziile în care Domingo tatălşi fiul sunt reuniţi pe sce nă, în cadrul unor duete extraordinare.

În 2017, a scos primul album în limba spaniolă - Latidos -urmat de versiunea în limba engleză - Heartbeat.

www.infomusic.roFilmFilmRăzbunătorii: Sfârşitul joculuiPlutind în voia sorţii, în adâncul spaţiului, fără apă sau mân -

ca re şi cu rezervele de aer pe terminate, Tony Stark înregistreazăun mesaj pentru Peper Potts, în speranţacă, într-o bună zi, probabil mult după ceel nu va mai fi decât un schelet mumificatla bor dul unei nave în derivă, vorbe le luivor ajun ge la destinatar.

Între timp, Răz bu nă torii care ausupra vieţuit decimării pro vocate de Tha­-nos cu un simplu pocnet din degete, adicăThor, Black­Wi­dow, Captain­Ame­ri­ca­ şiBru­ce­ Banner­ (cu Hulk făcut ghem defrică şi încă re ti cent la ideea de a-şi arătafaţa în pu blic), încearcă să gă seas că ocale de a-şi sal va prietenii, alia ţii şi, mărog, acea jumătate de univers care nu a supravieţuit semi-zeuluima le fic ce a nimicit viaţa pe o scară greu de imaginat.

www.cinemagia.ro

REPERE CULTUR ALE

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

Începătura v ieţ i i veşniceÎncepătura v ieţ i i veşnicePrin marea grijă a Bunului Dumnezeu, răbdarea şi ne -

vo inţa Postului Mare îşi află răsplata în bucuria Învierii,îm părtăşită acum de întreaga suflare dreptcredincioasă.Deşi mulţi socotesc, poate, că bucuria Învierii este subîn -ţe leasă, pentru a o trăi cu adevărat, este nevoie de un exa-men interior, de conştientizare a stării noastre sufleteşti înlu mina acestei „sărbători a sărbătorilor şi praznic al praz -ni ce lor”.

„Lumina cea adevărată care luminează pe tot omulcare vine în lume” răsare din nou peste creştini şi pesteîn trea ga lume. Ea răsare din mormântul domnului Hristoscel înviat din morţi şi luminează în întunericul mai multdecât lumina”. Dar, lumina lui Hristos luminează în în tu -ne ric şi întunericul nu a cuprins-o şi nu o poate nicicumstin ge, pentru că lumina este Însuşi Hristos, Dumnezeulnostru, cu a „Cărui rană noi toţi ne-am vindecat”; bi rui to -rul morţii şi dătătorul unei vieţi noi pe care o primim prinnaş terea din nou, din apă şi din Duh, a Botezului.

Dar lumina lui Hristos, luminează tuturor, după cumpro clamăm pe tot parcursul Postului Paştilor, în amintireapre gătirii pentru botez a catehumenilor de odinioară. Iată,deci, ce prăznuim noi astăzi: naşterea noastră din nou, ceade la Dumnezeu! Prăznuim înnoirea firii şi a vieţii noas-tre, ce ne sunt dăruite de Cel Care, din iubire faţă de omul(Ada mul) pe care l-a zidit după chipul Său, sau mai pre-cis, după icoana Sa, văzând schimonosirea şi desfigura -rea aduse omului după căderea din rai, „S-a pogorât dince ruri şi s-a făcut om”, pentru a ne reda şi a împlini în noifru mu se ţea cea dintâi.

Astăzi, prăznuim începătura unei vieţi noi - veşnice,ca al ternativă la „viaţa aceasta”, care „este umbră şi vis”.

Astăzi, Îl prăznuim pe Cel care, devenind om, S-a făcutpăr taş, cu trupul, la toate urmările păcatului, la suferinţăşi la moarte, biruindu-le întru Sine, pentru a da nădejde latoţi cei aflaţi în suferinţă sau în aşteptarea morţii şipentru a le da curaj să le poată înfrunta, ştiind că, deacum, Dumnezeu - Omul poartă împreună cu fiecare din-tre ei povara pro priei dureri şi a propriei temeri de sufe -rin ţă şi de moar te.

Neîntrecută este slava Învierii lui Hristos, măreaţă,pli nă de strălucire şi de har dumnezeiesc. Învierea Dom-nului este praznicul desăvârşirii şi încununării mântuiriinoastre, este praznicul cerului şi al pământului, al înge ri -lor şi al oamenilor, al viilor şi al morţii, al drepţilor şi alpă cătoşilor.

Cu adevărat Învierea este praznicul credinţei, al nă -dej dii şi al dragostei, praznicul luminii celei neînserate, albu curiei celei cereşti negrăite şi nesfârşite, căci „prin în -vie rea Mântuitorului Iisus Hristos din morţi (DumnezeuTa tăl) ne-a născut din nou spre nădejde vie, spre moş te -ni re nestricăcioasă şi neîntinată şi neveştejită, păstrată înce ruri pentru noi” (I Petru 1,4).

În planul de mântuire al neamului omenesc a fost rân-duit din veci ca prin Jertfa de pe Cruce a Fiului lui Dum-nezeu, diavolul să fie zdrobit, iadul să fie prădat, iarmoar tea însăşi să fie biruită şi înghiţită de viaţă. Deaceea, după ce Domnul a vestit şi a dat şi celor din iadslo bozirea şi mân tuirea atât de mult aşteptată, a săvârşitcea mai mare mi nune, şi anume, Învierea Sa din morţi.Prin puterea dum nezeirii Sale, El Însuşi a împreunat dinnou propriul Său suflet cu trupul cel din mormânt - învi-indu-l pe acesta la o viaţă nouă, la o viaţă plină de putere,

la o viaţă ne pă timitoare şi nemuritoare. Toată făptura vă -zu tă şi ne vă zu tă, cele de sus, cele de jos şi cele dedesubtau luat parte şi au slujit cu mărire şi mirare, cu bucurie şive selie nesfârşită la minunea Învierii Domnului. Deaceea, înaripat gră ia marele părinte Ioan Gură de Aur zi -când: „Din pricina Învierii ne silim către dorinţa celor vii -toa re, din pricina Învierii deşi îmbrăcaţi în trupuri nu sun-tem cu nimic mai prejos decât cei fără de trupuri”.

Înţelegem aşadar că Învierea, deşi s-a petrecut întimp, acum două milenii, ea este contemporană cu noi,dar şi cu veş nicia, prin roadele şi efectele sale care lu -crea ză activ şi per manent în cei credincioşi. Sfânta în vie -re este săvârşită o dată pentru totdeauna”, dar se imprimăîn istorie ca iz vor de viaţă şi de veşnicie. De aceea creşti -nis mul nu este o învăţătură a morţii, ci a vieţii. SfinţiiApos toli nu au fost tri mişi la propovăduire să vesteascăîn vierea morţilor, ci „po căinţa spre iertarea păcatelor” -viaţa cea nouă.

Mai mult ca în orice altă sărbătoare a Sfintei noastreBi serici, noi trăim astăzi înnoirea noastră lăuntrică, du -hov nicească spre care ne îndeamnă Sfântul Apostol Pa -vel: „Precum Hristos a înviat din morţi, prin Slava Ta tă -lui, aşa să umblăm şi noi întru înnoirea vieţii”. BucuriaÎn vierii Dom nului trebuie să reprezinte pentru noi un po -pas du hov nicesc spre transformarea morală a fiecăruiadin tre noi prin fapte vrednice de rostul şi chemarea noas-tră la via ţă veşnică: „Nu oricine Îmi zice Doamne, Doam -ne, va intra în împărăţia cerurilor, ci cel care face voia Ta -tă lui Meu Celui din ceruri”.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

MOZAICCurierul ARMATEINr. 7 (492) din 15 aprilie 2019

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

DINBASARABIA

UªURARE

GENEROªI

ZVÃPÃIATT

LEGAL

LICEU(abr.)

DIAVOL

INSTRUMENTMUZICAL

A DISPREÞUI

PORÞIE

CERUT

FORÞÃ

FLUVIUEUROPEAN

HELEªTEU

SPORTULRACHETELORARTERA CEA

MAIMARE(pl)

ASPASIA(dim.)

ÎN CETE!

CREDUL

MARE

(fam.)SPAIME

FABULOS

AFRICACENTRALÃ

CAP DEACUZARE!

ABIS!

CUTÃ!

BATEINIMA!

NOCTURNÃ

MISIUNE

BOGAT

Noul implant revoluţionar cu aerogel

Cercetătorii de la University of British Columbiaşi McMaster University au dezvoltat ceea ce ar puteade veni pe viitor materialul pentru implanturi de oase.Sub stanţa similară cu spuma va fi injectată în corppentru a oferi structura pentru creşterea noului os. Ma -te rialul a fost realizat prin tratarea nanocristalelor de ri -va te din celuloză de plante, astfel încât acestea să se le -ge şi să formeze un burete dur, dar uşor - practic, unaero gel - care se poate comprima sau întinde pentru aum ple complet cavitatea osoasă, a precizat Phys.

„Multe implanturi şi grefe sunt realizate din cera -mi că dură şi casantă care nu se conformează întotdea -u na formei cavităţii, iar acele găuri pot duce la o creş -te re inadecvată a osului sau chiar la un eşec al implan-tului”, a precizat Daniel Osorio, student doctorand dein ginerie chimică la McMaster University. „Am creatacest aerogel din nanocristale de celuloză ca o alterna-tivă mai eficientă la aceste materiale sintetice”, a adău-gat savantul. Pentru studiul lor, echipa a lucrat cu douăgru puri de şobolani, cu primul grup primind implan-turi cu aerogel, iar al doilea fără să beneficieze deaceastă metodă. „Credem că acest aerogel ar putea fifo losit în mai multe aplicaţii precum implanturile den -ta re şi intervenţiile chirurgicale de înlocuire a articula -ţii lor. Va fi ieftin pentru că materialul de bază, nano ce -lu loza este deja produs în cantităţi comerciale”, a maispus Grandfield. Cercetătorii precizează că va mai du -ra până când aerogelul va ajunge în spitale. „În aceastăva ră, vom studia mecanismele dintre os şi im plant careduc la creşterea osoasă. Vom analiza cu ajutorul micro-scopului modul în care implantul se de gra dea ză. Dupăaceea, mai sunt necesare şi alte teste biologice înaintesă trecem la testele clinice”, a conchis Grand field.

Hidrogenul - o sursă fezabilă de combustibil

Savanţii de la Standford au elaborat o metodă princare se pot genera combustibili de hidrogen folosindener gie solară, electrozi şi apă marină din Golful SanFran cisco. Descoperirile, publicate pe 18 martie înPro ceedings of the Naţional Academy of Sciences, de -mon strează o nouă modalitate de a separa hidrogenulşi oxigenul din apă cu ajutorul electricităţii. Metodelecu rente se bazează pe apă purificată, o resursă pre ţi oa -să şi costisitoare, scrie Phys. Hidrogenul devine astfelo opţiune extrem de importantă pentru că nu emite dio -xid de carbon. Arderea hidrogenului produce doar apă,ceea ce ar putea duce la reducerea efectului industrieiener getice asupra climatului. Hongjie Dai, unul dintrecer cetătorii proiectului, a demonstrat conceptul într-unstu diu de laborator, urmând ca cei din industrie să-l

adap teze la o scară pentru producţia în masă. Electro -li za, separarea hidrogenului şi oxigenului cu ajutorulelec tricităţii, este o idee veche, dar până acum inapli -ca bilă apei mării, întrucât sarea corodează anodul, ca -pă tul pozitiv al sursei de curent. Cercetătorii au des co -pe rit că, dacă protejează anodul cu straturi care suntbo ga te în sarcini negative, acestea resping clorurile şiîn ce tinesc descompunerea metalului de dedesubt. Aupus hidroxid de nichel-fier peste o sulfură de nichel,care acoperă un miez de spumă de nichel. Aceasta dinur mă acţionează precum un conductor, transportândelec tricitatea de la sursa de curent, iar hidroxidul de ni -chel-fier declanşează electroliza, separând apa în oxi-gen şi hidrogen.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Aseară, în timp cedez legam integrame, oîn treb pe nevastă-mea:

- Partenerul de viaţăal femeii ?

- Amant?... răspunse ea.- Nu... Din trei litere!- Bou?

J

Un om fuge de nişte canibali, caredupă un timp, îl prind şi unul dintre eispu ne:

- Stai liniştit, noi suntem vegeta ri -eni, mâncăm numai mărul lui Adam!

J

Doi indieni mergeau prin pădurecând, la un moment dat, se vede în za -re fumul ce se ridică de la un foc. Unuldintre ei întreabă:

- Ce zice ?- Nimic important, e doar SPAM!,

răs punde al doilea.J

- Pe unde ai umblat?- Am fost la o clinică unde îţi taie

che ful de fumat.- Păi, eu văd că fumezi!

- Da, dar fără chef.J

Soţia:- Dacă mai vii o dată beat, jur că nu

îţi mai vorbesc deloc!- Te rog, iubito... Nu mă ispiti...

J

Cei mai buni sunt bărbaţii care auab solvit Conservatorul.

Doar ei pot înţelege o... sonată!Dacă nu, o pun pe fugă!

J

El: Iubito, te-am înşelat.Ea: Şi eu.El: 1 aprilie, pam...pam.Ea: 14 octombrie... tam.... tam.

J

Costică îl întreabă pe Mitică:- Ce crezi, mă iubeşte Tanţa ?- Nu văd de ce tocmai la tine să fa -

că o excepţie?J

- Ce faci pentru a înnebuni o fe -me ie?

- Nimic! De obicei le găsesc dejane bune...

J

Într-o zi, m-am întâlnit cu un pri-eten la o cafea. Vizavi de masa noastrăerau nişte bătrânei. Mă uitam la ei şii-am spus prietenului:

Îi vezi pe bătrâneii ăia? Peste zeceani, o să arătăm la fel ca ei.

Prietenul meu şi-a scos ochelarii,s-a uitat la mine şi-a zis.

- Băi, fraiere, ăia suntem noi, înoglin dă...

J

- Care e diferenţa dintre un nevro -tic, psihotic şi un psihiatru?

- Nevroticul construieşte castele înaer, psihoticul locuieşte în ele, iar psi -hi a trul cere chiria.

J

- Prietene, ce cauţi pe bloc?- Vreau să mă arunc....- Păi de ce?- M-a lăsat nevasta...- Aaa...ok, dacă ţi-a dat ea voie...

J

La vârsta mea, am o nelămurire:dacă în vin se află adevărul, ce se as -cun de în pălincă?

www.­bancuri.ro

Lenovo-un nou conceptde telefon pliabil

Telefoanele pliabile sunt un teri-toriu nou pentru toţi producătorii dedis pozitive mobile, aşa că următoriiani vor fi foarte interesanţi în specialpentru fanii tehnologiei. După unGa laxy Fold cu ecran pliabil la inte-rior, un Huawei Mate X cu ecran pli -a bil la exterior, un FlexPai greu deuti lizat şi un concept interesant de laXiao mi, cu două balamale, Lenovovi ne acum cu un nou tip de designcel puţin ciudat, care poate să pliezedoar parţial. Brevetul de faţă a fostîn registrat de către Lenovo în sep-tembrie 2018 în cadrul WIPO(World Intellectual Propery Office)şi descrie un smartphone cu aspect

„obiş nuit” din faţă, dar care îşi poateschim ba forma în moduri pe care nule-am văzut până acum. Acestapoate fi pliat pentru a-şi schimba di -men siunile, putând fi transformatastfel într-unul mai mic, însă puţinmai gros în partea de jos. Pe parteadin spate există şi un display secun-dar, care poate fi folosit probabil

pentru realizarea de selfie-uri, în tru -cât telefonul nu pare să beneficiezede o cameră pe partea din faţă. Tele-fonul pare să deţină un displayultra-wi de pe partea din faţă şide o balama de dimensiunimari, care poate fi ajus tatădupă nevoi. Sunt descrise douămoduri de pliere: unul careaco peră ecranul mai puţin şiunul care îl acoperă mai mult,însă în nici una dintre situaţiiplierea nu este com pletă,asemenea unui por to fel, sau aunei cărţi. Lenovo lucreazădeja la un telefon pliabil subforma lui Motorola RAZR,care cel mai pro babil că va fianunţat în a doua ju mătate aanului, iar acest brevet ar pu tea săacopere şi acel dispozitiv, chiar dacăversiunea finală va fi sem nificativdiferită în termeni de de sign. Totuşi,un telefon atât de „ciu dat” precumcel propus de Lenovo în cadrul aces-tor documente ar pu tea să atragăatenţia publicului. Din păcate, estefoarte posibil ca un te lefon pliabil deacest gen să fie prea ciudat pentrucei dispuşi să chel tuie peste 1.000 deeuro pe aşa ceva. Având în vedere cătehnologia din spatele acestor dis-pozitive este încă foarte scumpă şicapacitatea de pro ducţie a ecranelorflexibile este li mitată, este posibil caacest dispo zi tiv să rămână doar lastadiu de con cept.

Un dispozitiv medical care poate salva vieţi

Smartwatch-ul Apple Watch Se -ri es 40 a fost lansat în toamna anului

tre cut cu o funcţie foarte intersantănu mită ECG (electrocardiogramă),care foloseşte noi senzori din ceas

pentru a monitoriza bătăile inimii şipentru a detecta anomalii care potdu ce la depistarea anumitor pro ble -me de sănătate. Această funcţie afost însă activată la o lună după lan -sa rea dispozitivului doar în SUA,co misia FDA (Food and Drug Ad mi -nis tration (fiind prima din lume carea aprobat Apple Watch S4 drept„dis pozitiv medical”. Acum însă,func ţia a fost activată şi în Europa,in clusiv în România. Apple a lansatun nou update de software pentrucea surile Apple Watch, care aducever siunea sistemului de operarewatchOS la 5.2. Aceasta activeazăno ua funcţie EOG pe toate dispoziti -ve le Apple Watch Series 4 din regiu-nile în care aceasta a fost aprobatăde către autorităţi şi integrează şidouă noi capabilităţi pentru toate ce -le lalte ceasuri compatibile.

www.go4it

Este imposibil să-l ajuţi pe cel care nu vreasă-şi schimbe viaţa.

Schimbă-ţi percepţia şi se va schimba şi via -ţa ta.

Sărbătoreşte-ţi succesele, chiar şi cele maine însemnate.

Crezi. Pur şi simplu, ţine minte că Universuleste de partea ta şi totul va fi bine.

Oamenii supăraţi îi supără pe alţii. Însă iu bi -ţi-i, doar că de la distanţă.

Perfecţionismul este o iluzie şi încă una din-tre cele mai dureroase.

Înconjoară-te de oameni care te iubesc şi tesus ţin. Şi răspunde-le şi tu reciproc.

Ştiu că nu ştiu nimic, şi nici măcar asta nuştiu.

Educaţia este îmblânzirea unei flăcări, nuum plerea unui vas.

A pune o povară pe un bolnav şi a da norocunor needucaţi este acelaşi lucru.

Conştiinţa valorează cât o mie de martori.Col. (rtr) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Într-o zonă de sălbăticie spectaculoasă din vestul ţă -rii se află un loc care pare desprins din poveştile cu zâ -ne şi prinţi salvatori. Aflat în judeţul Caraş-Severin, înPar cul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, lacul OchiulBe iului are o culoare incredibil de frumoasă, în care seoglin desc pomii, cerul şi plantele dimprejur. Culoareala cului se schimbă mereu, de la un albastru deschispână la un albastru verzui-închis. Lacul Ochiul Beiuluieste un monument al naturii protejat, iar apa din laceste atât de curată încât turiştii pot admira păstrăviicare înoată în el în toată frumuseţea lor. Interesant este

fap tul că acest ochi de apă nu îngheaţă niciodată da to -ri tă unui izvor din lac care împrospătează mereu apa.La baza formării lacului stau câteva legende pe care ceidin împrejurimi le păstrează cu sfinţenie pentru cei cu -ri oşi care le calcă pragul. Una dintre legende spune căo fată frumoasă de prin aceste locuri ar fi fost răpită şine cinstită de un tânăr turc, bei în Imperiul Otoman.Fata a reuşit însă să scape din mâinile tânărului şi şi-alu at zilele. De amărăciune, beiul ar fi plâns atât de multîncât lacrimile sale s-au prefăcut într-un lac. Aşa s-ar finăs cut Ochiul Beiului. Localnicii mai spun că până şiîn prezent ielele se adună în jurul laculuiîn noaptea de Sânziene, dansează înjurul lui şi se spală în apa cristalină aaces tuia. Indiferent de cât de mult ne-arplă cea astfel de mituri, cert este doarspec tacolul de culori şi miresme ce neîn văluie atunci când sosim pe malurileatât de bine ascunse de viroagele dinMun ţii Aninei. Şi, cum orice spectacolal sălbăticiei trebuie să fie izolat de efec -te le nocive ale civilizaţiei, nici laculOchi ul Beiului nu face notă discordantă.Pentru a admira aceste plaiuri mirifice ene cesar să parcurgeţi un traseu destul delung. Cea mai apropiată localitate estesa tul Potoc. Aici posibilităţile de cazaresunt restrânse, dar, cu puţin noroc, puteţi

ob ţine o cameră într-o pensiune primitoare la un preţdes tul de mic, în jur de 150 de lei pe noapte pentru o ca -me ră du blă cu mic dejun inclus. De aici, traseul de ur -mat este uşor de parcurs cu automobilul pe câteva dru-muri fo re sti e re de dificultate mică, până la campingulVa lea Beiului. Aici se poate parca, în condiţiile în careur mătoarele două ore trebuie petrecute pe cărărui demun te, înconjuraţi de pei saje ce îţi taie răsuflarea. Dacăaţi ajuns la Ochiul Be iu lui şi aţi rămas fascinaţi de peisajşi de legendele stră vechi sau chiar dacă nu aţi avut ener-gia necesară să parcurgeţi traseul anevoios, zona în carese află lacul oferă şi alte atracţii şi obiective demne devi zitat.

În speranţa că v-am fost de ajutor în alegerea loculuipentru petrecerea următorului concediu, vă urăm drumbun şi o vacanţă frumoasă.

Plutonier Cristian ALDESCU

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 7 (492) din 15 aprilie 2019Pagina 8

Ide i de vacanţăIdei de vacanţă

Ochiu l Beiu lu iOchiu l Beiu lu iÎn perioada 1-3 aprilie 2019, structuri din Batalionul

Na ve Treceri Fluviale au executat un exerciţiu complex dean trenament, într-un raion situat între kilometrii fluviali 50- 52 pe braţul Măcin al fluviului Dunărea. Activitatea acons tat în executarea unui marş cu o navă de tip BAC şi a

unei serii deşe dinţe detra gere cu ar -m a m e n t u lnou in sta latpe aceas ta.Pentru mili-tarii Batalio -nu lui NaveTre ceri Flu-viale, aceastăpe rioadă de

in struire va rămâne în memorie ca fiind prima ocazie încare au participat cu tehnica din do tare la un exerciţiu cutra geri de luptă de tip LFX . Este în cununarea unei lungipe rioade, în care s-au derulat procedurile legale de asigura-re a armamentului specific tehnicii navale şi, ulterior, deefec tuare a unor antrenamente in tensive pentru cunoaştereaşi utilizarea armamentului în con diţii de siguranţă maximă.În ceput iniţial cu recepţia ar mamentului şi continuat cuexe cutarea tragerilor cu personalul nou numit pe funcţii,exer ciţiul a culminat cu tragerile de luptă cu nava, exerciţiide o complexitate ridicată care au constat în descoperirea,iden tificarea, clasificarea ţin telor navale şi, ulterior, an ga -ja rea acestora cu foc.

Seriozitatea militarilor în pregătirea activităţii a fostrăs plătită de faptul că totul a decurs fără probleme şi, maiales, de satisfacţia resimţită la vederea rezultatelor finale,apre cierea generală fiind de „Foarte Bine”. Fiind o structu -ră unică în rândul Forţelor Terestre, cu subunităţi de ge niuşi de marină, având în dotare preponderent nave fluviale,Ba talionul Nave Treceri Fluviale este destinat, în spe cial,asi gurării mobilităţii forţele proprii pe Dunăre. De-a lungultim pului, s-a considerat că, la orice misiune în cre din ţatăba talionului, pentru asigurarea siguranţei apro piate te res -tră, dar şi aeriană, se va solicita sprijin altor struc turi spe -cia lizate în acest sens. Însă, în decursul anilor, pe tim pulne număratelor exer ciţii şi misiuni executate, mi litarii bata-lionului au con ştien tizat că sporirea gradului de in de pen -den ţă şi asigurarea prin forţe proprii a siguranţei apro piateeste absolut necesară pentru îndeplinirea cu succes a între-gului spectru de misiuni încredinţate.

Plecând de la aceste lecţii identificate, s-a cristalizatideea că este absolut necesară identificarea unei soluţii

pentru dotarea cu armament a navelor. Aşadar, au fost de -ma rate procedurile legale de a pune în operă acest dezide -rat. În „Poligonul temporar de tragere Pecineaga”, exerci -ţiul de tip LFX a constituit încununarea eforturilor susţinu-te ale întregului personal al batalionului şi concretizareaobiec tivului de a spori capacitatea de luptă a navelor dindo tare pentru o independenţă cât mai mare în executa reami siunilor pe fluviul Dunărea.

Comandantul Batalionului Nave Treceri Fluviale, co lo -nel Constantin Andrei a afirmat: „Dacă cineva ne spunea,în urmă cu doi ani că, de pe navele din cadrul batalionului,se va executa foc cu armamentul instalat la bord, ar ma mentpre văzut încă de la data fabrica ţi ei acestora, ne uitam cu în -do ială la el. Cu toate acestea, dorinţa puternică, perseve-renţa şi seriozitatea personalului ba ta lionului au fost ele-mentele-cheie pentru ca astăzi, în poligonul de tragere, săse concretizeze acest lucru”.

Nu putem însă încheia fără a aprecia şi a mulţumi, înacelaşi timp, personalului Flotilei Fluviale care, atât petim pul pre gătirii exerciţiului, dar mai ales pe tim pul des fă -şu rării acestuia, au sprijinit Ba talionul Nave Treceri Flu-viale, nu doar cu personal de specialitate şi logis tic, ci, maiales, cu expertiză. Promptitudinea cu care au îm părtăşit ex -pe rienţa acumulată în ani a fost definitorie în a duce activi-tatea la bun sfârşit şi în obţinerea unor rezultate foartebune.

Maior Mihai FERARU

Ziua NATO în Baza Militară Kandahar Ziua NATO în Baza Militară Kandahar Duminică, 7 aprilie a.c., în campul Elementului Na -

ţio nal de Sprijin din Baza Militară Kandahar, militarii ro -mâni au sărbătorit Ziua Alianţei Nord Atlantice împreunăcu aliaţii. Au fost prezenţi la ceremonia organizată cuaceastă ocazie, militari români ai tuturor structurilor mili-tare dislocate în Provincia Kandahar, aparţinând Batalio-nului 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, ElementuluiNa ţional de Sprijin, Detaşamentului de Poliţie Militară,Echi pei de consilieri TAAC-South (Train, Advise, AssistCo mmand South) şi Echipei de consilieri mentenanţă For -ţe Aeriene.

Totodată, această activitate s-a bucurat şi de prezenţaco mandantului CTF (Combine Task Forces) „DragonsSaints”, locotenent-colonel Benedict Keith.

În cadrul ceremoniei, după înălţarea pe catarg a drape-lelor României, NATO şi Statelor Unite ale Americii, co -man dorul Viorel Bold, şeful Echipei de Legătură a Co -man damentului Forţelor Întrunite în Kandahar a prezentatsem ni ficaţia zilei şi a urat mult succes militarilor româniaflaţi în misiune, atât în teatrele de operaţii, cât şi în ţară,aco lo unde execută misiunile încredinţate. „Astăzi săr bă -to rim Ziua Alianţei Nord Atlantice, o zi cu dublă sem ni fi -ca ţie pentru noi, românii. Se împlinesc 70 de ani de cândAlian ţa Nord Atlantică a luat fiinţă la 4 apri lie 1949 prinsem narea Tratatului de la Washington şi, de asemenea,săr bătorim 15 ani de apartenenţă la Alianţa Nord Atlanti -că. Putem afirma că, din mo men tul în care România aade rat la NATO, noi, milita rii români am fost unii dintre

prin cipalii contributori cu forţe în teatrele de operaţii, iarAf ganistanul a re pre zentat pentru Armata României ceamai mare piatră de încercare, în momentele de vârf avândşi 2.000 de militari dislocaţi în afara graniţelor ţării. Înmo men tul de faţă, contribuim alături de ceilalţi partenerila stabilizarea situaţiei din această ţară şi sperăm, în conti -nu a re, să ne îndeplinim misiunea cu succes.”

Pe locotenent-colonelul Ilie Melinte, comandantul Ba -ta li o nului 300 Protecţia Forţei „Sfântul Andrei”, Zi uaAlian ţei Nord Atlantice îl regăseşte în acelaşi loc ca şi înur mă cu 15 ani, când România avea să devină ţară mem -

bră NATO. La 28 martie 2004, acesta se afla tot în Ba zaMi litară Kandahar, executând misiuni în calitate de co -man dant pluton. Astăzi, aflându-se în fruntea a peste 400de militari, transmite în mesajul său un gând bun tuturormi litarilor Alianţei aflaţi la datorie: „Transmit militari lorpe care îi conduc, cât şi celorlaţi militari parteneri aflaţi înmi siune în Afganistan multă sănătate, putere, in te ligenţăşi dăruire pentru a ne îndeplini cu succes misiunea şi a de -mon stra că suntem o prezenţă constantă care adu ce unplus de valoare acestei organizaţii. De asemnea, mi li ta ri -lor aflaţi în alte teatre de operaţii, în cazărmile sau în poli-goanele de instrucţie de acasă, le doresc multă putere demun că, să îşi desfăşoare misiunile cu profesiona lismpentru a fi întotdeauna la înălţime şi a reprezenta cu cins -te România.”

În cuvăntul său, comandantul Elementului Naţional deSpri jin, locotenent-colonel inginer Drgoş Pantelimonescua amintit de militarii români care au fost sau sunt prezenţiîn teatrele de operaţii aliate şi care „prin profesionalismulşi jerfa lor au contribuit la consolidarea poziţiei Românieiîn cadrul Alianţei Nord Atlantice şi la ridicarea prestigiu-lui Armatei României”.

La 15 ani de la aderarea la NATO, fie că execută mi si -u ni în Afganistan ori în alte colţuri ale lumii, militarii ro -mâni sunt apreciaţi pentru eforturile şi profesionalismulde care dau dovadă şi se bucură de aprecierea partenerilordin cadrul Alianţei.

Locotenent Mirela CĂPÂLNEAN

„Botezul focului” „Botezul focului” la geniştii marinari ai Forţelor Terestrela geniştii marinari ai Forţelor Terestre