puncte de vedere fundamentali ai naţiunii curierul armatei 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · secreta...

8
Având foarte mulţi militari în teren, ne-am asumat şi o anumită situaţie de expunere şi, pe măsură ce mij loa- ce le de protecţie şi chiar soluţiile de de- zin fectare a tehnicii şi per s onalului au în ce- put să so sească din ce în ce mai mult în uni- tăţi, pot spu ne că am ge stionat bi ne nu mă- rul de militari expuşi la in fecţia cu SARS- CoV2. Ră mâ nem la o ci f ră puţin peste 20 de mi l itari ... Sistemul Modular Medical de Izolare şi Tratament Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor ofe ră po s ibilitatea ca publicul larg să conştientizeze, pe de o par t e, dimensiunea patri- moniului monumen te lor şi si t urilor la nivel naţional şi mon d ial, iar pe de al tă par- te, vulnerabilitatea acestu- ia. Totodată, sunt adu se în aten ţ ia oamenilor şi efor- turile necesare protecţiei şi con s ervării ... Curierul ARMATEI „Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA) Anul XXII nr. 8 (516) l 30 aprilie 2020 l 8 pagini l 1 leu www.curierul.forter.ro PUNCTE DE VEDERE Armata, unul dintre pilonii Armata, unul dintre pilonii fundamentali ai naţiunii fundamentali ai naţiunii Sistemul este alcătuit dintr-o zonă medicală cu o ca- pa c itate de 56 de locuri, dintre care patru pentru ATI şi este compus, prin- tre altele, din unităţi de triaj, radiologie, ste r ilizare, labora- tor şi zonă de de - con t aminare. În lo- ca ţ ie va fi instalat şi un modul (tabără) de carantinare şi izo l are, cu o capaci- tate de... Ziua Internaţională Ziua Internaţională a monumentelor şi siturilor a monumentelor şi siturilor KAKI 100% În acest an, însă, acest eveniment important ne gă- seş t e într-un moment de cumpănă pentru întreaga lume, ge n erat de pandemia cu COVID-19. În acest context, mi litarii din Forţele Te restre Române ac ţio nea ză, pe în- tre gul teritoriu na ţio- nal, pentru paza unor obiec t ive de impor- tanţă stra tegică, spri- jină cu forţe şi mij- loa ce activităţile în punc t ele de trecere a fron tierei, participă la mi siuni de patrula- re... Mesajul şefului Statului Major al Forţelor Terestre LECÞIA DE ISTORIE MOZAIC ACTUALITATE Anticorpi dezvoltaţi Anticorpi dezvoltaţi după recuperarea de COVID-19 după recuperarea de COVID-19 C M Y K Italia îşi pune speranţele într-un tratament rea li zat prin folosirea plasmei sanguine a supravieţuitorilor COVID-19 la cei infectaţi acum şi aflaţi în spitale. Ita l ia a depăşit, la numărul de decese, China, epi cen- trul iniţial al co- ro navirusului, iar me di cii spe ră acum să trans- forme su f erinţa în avan t ajul lor. Ţa r a îşi pune spe r anţele în fo- lo s irea plasmei san guine a su- pra v ie ţui to rilor...

Upload: others

Post on 28-Oct-2020

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

Având foarte mulţi militari în teren, ne-am asumat şio anumită situaţie de expunere şi, pe măsură ce mij loa -ce le de protecţie şichiar soluţiile de de -zin fectare a tehnicii şiper sonalului au în ce -put să so sească din ceîn ce mai mult în uni -tăţi, pot spu ne că amge s tionat bi ne nu mă -rul de militari expuşila in fecţia cu SARS-CoV2. Ră mâ nem la oci fră puţin peste 20 demi litari ...

Sistemul Modular Medicalde Izolare şi Tratament

Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilor ofe răpo sibilitatea ca publicul larg să conştientizeze, pe de o

par te, dimensiunea patri-moniului monumen te lor şisi turilor la nivel naţional şimon dial, iar pe de al tă par -te, vulnerabilitatea acestu-ia. Totodată, sunt adu se înaten ţia oamenilor şi efor-turile necesare protecţiei şicon servării ...

Curierul

ARMATEI

„Mã miºc între Dumnezeu ºi neamul meu” (Petre ÞUÞEA)

Anul XXI I nr . 8 (516) l 30 apri l ie 2020 l 8 pagini l 1 leu

w w w . c u r i e r u l . f o r t e r . r o

PUNCTE DE VEDERE

Armata, unul d int re p i lon i iArmata, unul d int re p i lon i ifundamental i a i naţ iuni ifundamental i a i naţ iuni i

Sistemul este alcătuit dintr-o zonă medicală cu o ca -pa citate de 56 de locuri, dintre care patru pentru ATI şi

este compus, prin -tre altele, din unităţide triaj, radiologie,ste rilizare, labora-tor şi zonă de de -con taminare. În lo -ca ţie va fi instalat şiun modul (tabără)de carantinare şiizo lare, cu o capaci-tate de...

Ziua Internaţională Ziua Internaţională a monumentelor şi siturilora monumentelor şi siturilor

KAKI 100%

În acest an, însă, acest eveniment important ne gă -seş te într-un moment de cumpănă pentru întreaga lume,ge nerat de pandemia cu COVID-19. În acest context,mi litarii din Forţele Te restre Române ac ţio nea ză, pe în -tre gul teritoriu na ţio -nal, pentru paza unorobiec tive de impor-tanţă stra tegică, spri-jină cu forţe şi mij -loa ce activităţile înpunc tele de trecere afron tierei, participă lami siuni de patrula -re...

Mesajul şefului Statului Major al Forţelor Terestre

LECÞIA DE ISTORIE

MOZAIC

ACTUALITATE

Anticorpi dezvoltaţi Anticorpi dezvoltaţi după recuperarea de COVID-19după recuperarea de COVID-19

C M Y K

Italia îşi pune speranţele într-un tratament rea li zatprin folosirea plasmei sanguine a supravieţuitorilorCOVID-19 la cei infectaţi acum şi aflaţi în spitale.Ita lia a depăşit, la numărul de decese, China, epi cen -trul iniţial al co -ro navirusului ,iar me di cii spe răacum să trans-forme su ferinţaîn avan tajul lor.Ţa ra îşi punespe ranţele în fo - lo sirea plasmeisan guine a su -pra vie ţui to rilor...

Page 2: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

Sala de forţă din Baza Militară NATO din Polonia are noisu porţi pentru oglinzi, mulţumită efortului coroborat al mi li -ta ri lor ro mâni din plu tonul sprijin alDe taşamentului de Apă rare Antiaeri-ană, rotaţia a VI-a şi al militarilorame ricani aparţinând Grupului 652de Sprijin Regional. Imediat după ri -di carea restricţiilor impuse de pande -mia de coronavirus, mi litarii români,bri tanici, americani şi croaţi din Grupul de Luptă NATO vorpu tea folosi noile faci lităţi ale sălii de sport.

Militarii români dislocaţi în Grupul de Luptă NATO dinPo lonia participă la misiunea de asi gurare a prezenţei înain-tate consolidate în flancul Nord-Estic al Alianţei, în confor-mitate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului de la Var -şo via.

Locotenent Corina CIOBANU

Din ziua de 7 aprilie 2009, nimic nu mai este la felpentru cei pe care maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraş i-a lă -sat, în urmă, pe pământ. Este vorba de soţia sa şi de celedo uă fiice gemene, atunci în vârstă de aproape doi ani, careîncă îşi aşteaptă tatăl să vină acasă. Numai că acesta nu seva întoarce niciodată: s-a înrolat în Armata Cerurilor ladoar 32 de ani.

Maiorul (pm) Iuliu-Vasile Unguraş s-a născut la data de27 ia nuarie 1977, în municipiul Dej, judeţul Cluj. A ab sol -vit Aca demia Forţelor Terestre „Nicolae Bălcescu” din Si -biu în anul 2001 şi a fost încadrat la Batalionul 265 PoliţieMi li tară. În Afganistan, acţiona alături de colegii din Bata -li o nul 21 Vânători de Munte „General Leonard Mo ciul -schi” din Predeal. Se afla la cea de-a doua misiune externă,pri ma fiind executată în teatrul de operaţii din Irak. Ca ma -ra dul nostru a fost ucis într-o zi de marţi, 7 aprilie, ora 7:45(ora României) în teatrul de operaţii din Afganistan. Con-ducea o patrulă de patru autovehicule Humvee pe autostra-da A1 care leagă oraşul Kandahar din sudul Afganistanuluicu oraşul Kabul, capitala ţării. La un moment dat, la 20 kmnord-est de Qalat, autovehiculul în care se afla ofiţerul ro -mân, la acea vreme, căpitan, a trecut peste un dispozitivim provizat. În urma exploziei şi-a pierdut viaţa, iar alţi pa -tru militari au fost răniţi: sergentul Csaba Attila Orban şica poralii Adrian Gabriel Creţu, Mădălin Lungu şi EugenVa r gău. Iuliu-Vasile Unguraş a fost avansat post-mortem lagra dul de maior şi decorat de către preşedintele Românieicu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler,pentru militari, cu însemn de război.

De asemenea, pentru servicii excepţionale în calitate deco mandant al plutonului din batalionul românesc, în cadrulFor ţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate din Af -ga nistan (ISAF), Guvernul SUA l-a decorat post-mortempe eroul român cu medalia ,,Steaua de Bronz” („US BronzeStar Medal”). Mugurel Unguraş, sergent-major în 2009, eraîn aceeaşi misiune, cu fratele său, căpitanul Iuliu-VasileUn guraş, dar în altă bază militară. Când a aflat că fratelesău a devenit erou, a mers în Baza Lagman şi a luat din du -la pul acestuia doar laptopul, albumul cu fotografii şi douăpă puşi cumpărate din Kandahar. Cele două jucării eraupentru gemenele care îşi aşteptau tatăl să se întoarcă dinmi siune. A lăsat hainele fratelui său, să le poarte militariială turi de care a luptat pentru ca aceştia să fie mai aproapede comandantul lor, măcar sufleteşte. Apoi, Mugurel Un -gu raş şi-a însoţit fratele pe ultimul drum spre pământul ro -

mâ nesc.În Kandahar, eroul român a primit onorul în cadrul unei

ce remonii religioase la care au participat militari din toatesta tele aliate, aflate în teatrul de operaţii din Afganistan.

O altă ceremonie militară a avut loc şi în momentul încare trupul militarului erou a ajuns în ţară, pe aeroportuldin Cluj-Napoca, unde a fost aşteptat de familie, de re pre -zen tanţi ai MApN, dar şi de peste 200 de camarazi din Di -vi zia 4 Infanterie ,,Gemina”.

Pe data de 11 aprilie 2009, sute de persoane, cu lacrimiîn ochi, l-au însoţit pe erou pe ultimul său drum pământeanspre Cimitirul Mare din Dej, unde îşi doarme somnul eter - ni tăţii. Prea mici ca să înţeleagă că nu mai vine acasă, ge -

menele eroului aucrescut de atunci cuamintirea de ne pre - ţuit a unui pă rin tedrag pe care abia auapucat să îl cu noas - că. În ianuarie2010, la Predeal, afost dezvelit ,,Mo-nu mentul eroilorBa talionului 21 Vâ -nă tori de Muntecare şi-au pierdutvia ţa în teatrele deope raţii”, respectiv

ma iorul (post-mor tem) Iuliu-Vasile Unguraş şi sublocote-nentul (post-mor tem) Claudiu Chira (decedat la 26 februa -rie 2009, în aceeaşi misiune în care a căzut la datorie şi că -pi tanul Un gu raş). Şi, tot în ianuarie 2010, Mugurel Ungu-raş a cerut să ple ce într-o nouă misiune în Afganistan, pepă mântul care i-a răpit fratele, pentru totdeauna. Era singu-rul lucru care să-i mai aline durerea pe care o purta în sufletdin ziua de 7 aprilie 2009. Considera, totodată, că este sin-gurul mod în care îşi mai poate onora fratele plecat prea de -vre me în Ar ma ta Cerurilor.

Astăzi, la 11 ani de când a căzut la datorie maiorul (pm)Iu liu-Vasile Unguraş, să ne aducem aminte de sacrificiulero ului nostru şi să preţuim militarii care au desfăşurat mi -si uni în teatrele de operaţii.

Cinste şi onoare memoriei lui!Plutonier-adjutant principal Ervin-Răsvan OROS

Foto: Căpitan Mariana DINU

La iniţiativa preotuluimi litar Valentin Lazăr,mi litarii Batalionului 500Spri jin din Bucureşti au

in trat în emoţia zilelorpre mergătoare sărbători -lor pascale ,,deservind lo -gis tic” câteva familii ne -vo iaşe din Bucureşti şiFru muşani.

Prin contribuţia be ne -vo lă a personalului uni tă -ţii de sprijin logistic alSta tului Major al ForţelorTe restre s-au pregătit pa -che te cu alimente şi s-aachi ziţionat aparaturăelec trocasnică. Toateaces te ajutoare au fostdis tribuite pe data de 17apri lie. n

La jumătatea lunii aprilie, a început instalarea celei de-atre ia facilităţi medicale în sprijinul populaţiei. Sistemul Mo -du lar Medical de Izola re şi Tratament (SMMIT) va fi gata,în câteva zile, la Timişoara, în in cin ta stadionului CFR.

Pe data de 21 aprilie, containerele şi echipamenteleSMMIT dela CentrulFarmaceu-tic ZonalSe beş auajuns la lo - ca ţia de in -sta lare şiau începutlu crările deame najareg e n i s t i c ă

pentru pregătirea terenului. Ulterior, vor fi desfăşurate ac -ti vităţile de instalare a tuturor elementelor componente alefa cilităţii medicale, precum şi racordarea la uti li tăţi.

Sistemul este alcătuit dintr-o zonă medicală cu o capa -ci tate de 56 de locuri, dintre care patru pentru ATI şi estecom pus, printre altele, din unităţi de triaj, radiologie, ste ri -li zare, laborator şi zonă de decontaminare. În locaţie va fiin stalat şi un modul (tabără) de carantinare şi izolare, cu oca pacitate de 120 de locuri.

Formaţiunea me dicală va func ţiona ca sec ţie de boli in -fec ţi oase a Spitalului Clinic Militar de Urgenţă „Dr. Vic torPo pescu” din Timişoara, pentru tratarea ca zurilor uşoare şime dii de in fec ta re cu virusul SARS-CoV-2.

Instalarea şi operaţionalizarea SMMIT Timişoara esterea lizată de Direcţia medicală, Statul Major al Forţelor Te -res tre, Comandamentul Logistic Întrunit, Direcţia logisticăşi Comandamentul Comunicaţiilor şi Informaticii.n

ACTUALITATE Curierul ARMATEINr. 8 (516) din 30 aprilie 2020

Pagina 2

Un abonament lunar (douã apariþii) costã 2 lei, iar baniise vor depune în contul U.M.02490 Bucureºti , cu specifi-caþia „Abonamente la publicaþii militare C.A.” Pentru a filuaþi în evidenþã cu rapiditate (ºi, implicit, pentru expe-dierea ope rativã a pu bli caþiei), dupã depunerea banilor seva trimite o adresã cãtre U.M.02490/ redactorul-ºef al„Curierului Armatei”, în care se va specifica numãrul deabonamente fãcute ºi peri oada, precum ºi suma depusã. Laaceasta, se va ataºa chitanþa sau copia de pe ordinul deplatã.

Redacþia ºi administraþia: U.M. 02490 Bucureºti, Fax: 021/318.53.65, telefon: 021/314.45.75; ; e-mail: [email protected]; [email protected]

A B O N A M E N T E la Curierul ARMATEI

OPINIILE ªI PÃRERILE exprimate în articolele publicate sub semnãtura autorilor au caracter strict personal ºi nu angajeazã în vreun felrãspunderea EDITORULUI sau a REDACÞIEI. Manuscrisele nu se înapoiazã.

COPYRIGHT: este autorizatã orice reproducere, fãrã a percepe taxe, doar în cazul indicãrii cu exactitate a numãrului ºi a datei apariþiei.

Secretariat tehnic de redacþie

Plt.adj. Marian Duþã(tehnoredactor)

Plt. Cristian Aldescu (corespondenþã - expediþie)

int. 1002/ 249

Tipografia U.M. 01295

Plt.adj. Paul IoniþãCap. Ionuţ Creţu

Redactor-ºef

Col. Ion Papaleþ int. 1002/ 249

Secretar de redacþie

int. 1002/ 249

Redactori

Plt.adj. Dragoş Iordana

Daniela Dumitraşcu

int. 1002/ 249

ISSN 1582-1269

B 51620C 143/ 2020

l TEL AVIV - Netanyahu încrezător că SUA îi vor permiteane xarea Cisiordaniei în două luni. Premierul israelianBe n ja min Netanyahu şi-a exprimat încrederea că Washingtonulva da undă verde Israelului în două luni pentru a merge mai de -par te cu anexarea de facto a unor părţi din Cisiordania ocupată,po trivit Reuters. Palestinienii şi-au exprimat indignarea faţă depla nurile israeliene de a-şi consolida controlul asupra zonelorcu cerite în războiul din 1967, teritoriu pe care îl solicită pentrua-şi construi un stat propriu. Netanyahu, anunţând un acord curi valul său centrist Benny Gantz săptămâna trecută pentru for -ma rea unui guvern de unitate naţională, a fixat data de 1 iuliepen tru începerea discuţiilor cabinetului despre extinderea su -ve ranităţii israeliene asupra coloniilor din Cisiordania şi ane -xa rea pur şi simplu a Văii Iordanului. O astfel de decizie ar ur -ma să fie convenită cu Washingtonul, potrivit acordului Ne ta -ny ahu-Gantz. „În câteva luni sunt sigur că acest angajament vafi onorat”, a declarat Netanyahu Comisiei europene pen tru Is -ra el. Responsabilii palestinieni n-au făcut nici un co men tariuime diat cu privire la afirmaţiile lui Netanyahu. Pales ti nienii aure spins categoric propunerea de pace a lui Trump şi din cauzăcă, acordă Israelului cea mai mare parte la ceea ce ei au aspiratîn cursul deceniilor de conflict, inclusiv aproape în trea ga zonăocu pată unde Israelul a înfiinţat colonii. Secretarul de stat ame -ri can Mike Pompeo a declarat că rămâne la latitu di nea Israelu-lui dacă să anexeze părţi din Cisiordania şi a de cla rat că Wa -shin g tonul îşi va expune punctul de vedere pe acest su biect înmod privat noului cabinet de miniştri israelian. Pa les tinienii, lafel ca multe ţări occidentale, consideră coloniile is raeliene dinCis iordania drept ilegale în baza Convenţiilor de la Genevacare interzic astfel de aşezări în teritoriile capturate în război.Is raelul contestă aceasta, invocând necesităţi de se cu ritate şi le -gă turi biblice, istorice şi politice cu acest pământ. lBRU XE -LLES - Amplu exerciţiu aerian NATO în Marea Bal tică.Ru şii au fost în zonă. În plină pandemie, când lumea este izo-lată, forţele aeriene NATO au executat un amplu exerci ţiu înMa rea Baltică. Pe 20 şi 21 aprilie, forţele aeriene a pa tru aliaţiNATO şi doi parteneri au efectuat, cu sprijinul unui avionNATO E-3A AWACS zboruri de instruire în spaţiul aerian in -ter naţional de peste Marea Baltică, transmite Defence Blog.Sco pul exerciţiului „Ramstein Alloy 20-1” a fost de a practicapro cedurile şi procesele de coordonare între aliaţi şi parteneri.Avi oanele de vânătoare F-16 din Belgia şi Polonia, precum şiae ro navele de transport C-27 şi un elicopter SAR din Lituania,ae ro nave Eurofighter şi cisterna aeriană A400M ale Luftwaffeşi avioanele finlandeze F-18 şi avioanele suedeze JAS-39 auexe cutat mai multe scenarii de luptă. Toate exerciţiile executatede piloţi au fost coordonate prin intermediul unui avionAWACS al NATO de centrele de comandă de la Karmelava şiTa llinn. Cu câteva zile înainte de exerciţiul NATO, un avion F-16 belgian a interceptat două aeronave de luptă ruseşti carezbu rau în zona unde urma să se desfăşoare exerciţiul.lWASHINGTON - Pentagonul nu consideră o ameninţarelan sarea unui satelit militar de către Iran. Pentagonul nucon sideră drept o ameninţare lansarea unui satelit militar decătre Iran şi dă asigurări că acest dispozitiv este la fel de efi ci -ent ca o „cameră web”, a declarat şeful Comandamentului Spa -ţi al al Forţelor Aeriene şi al Comandamentului Spaţial al SUA,ge neralul Jay Raymond, relatează AFP. „Iranul susţine că areca pacităţi de imagistică. De fapt, este o cameră web care ră tă -ceş te în spaţiu, probabil nu este capabilă să ofere informaţii”, ascris generalul Jay Raymond într-un mesaj postat pe Twitter.Lan sarea acestui satelit a provocat totuşi nemulţumirea Wa -shing tonului, secretarul de stat american Mike Pompeo cerândmen ţinerea embargoului asupra vânzărilor de arme conven ţi o -na le către Iran şi după luna octombrie, după ce a declarat că Te -he ranul ar trebui „tras la răspundere”. Iranul a anunţat, săptă -mâ na trecută, lansarea „cu succes” a primului său satelit mili-tar, la două luni de la lansarea eşuată a unui satelit ştiinţific şiîn contextul tensiunilor cu Washingtonul. Un gest care a îngri -jo rat comunitatea internaţională. Regatul Unit l-a calificatdrept „foarte îngrijorător”, în timp ce Parisul a vorbit despre „opre ocupare majoră pentru securitatea regională şi internaţio na -lă”. lSTOCKHOLM - Cheltuielile militare „explodează” şicresc la cel mai mare nivel de la sfârşitul Războiului Re ce,re levă SIPRI în raportul pe 2019. Cheltuielile globale pentruapă rare au ajuns la cel mai înalt nivel de după începutul cri zeifi nanciare din 2008, potrivit Institutului Internaţional pentruCer cetări de Pace din Stockholm (SIPRI). Pentru prima da tă,do uă dintre ţările cu cele mai mari cheltuieli sunt asiatice - Chi -na şi India. Bugetul american pentru apărare a crescut cu pes te5%. Acesta reprezintă, singur, 38% din totalul global. Chi na şiIn dia sunt pe locurile doi şi trei, iar pe locul patru este Rusia.Prin tre statele membre NATO, cheltuielile pentru apă ra re aleGer maniei au crescut semnificativ, cu aproximativ 10%. Aces-ta este un semn al creşterii competiţiei între state, în speci al înre giunea Asia-Pacific. Cifrele ar putea marca un vârf în chel tu -ie lile lumii pentru apărare, dată fiind pandemia de COVID-19.lMOSCOVA- Rusia ia apărarea OMS şi criti că SUApentru răspunsul la coronavirus. Organizaţia Mon di ală a Să -nă tăţii (OMS) îşi face treaba în mod corespunzător în con textulnoii crize de coronavirus, a declarat diplomaţia rusă, com bă -tând criticile americane la adresa agenţiei interna ţi o na le, re la -tea ză DPA. n

aCtualitatea

Pe SCuRt

Sistemul Modular Medical de Izolare şi Tratament

Acţiuni caritabile Ultima misiune

Viperele Negre din Afganistan nu îşi uită eroii

Page 3: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

În ultimele zile de misiune ale Detaşamentuluide Apărarea Antiaeriană „Liliecii Negri”, meriteleca marazilor români care au servit cu onoare patriaau fost răsplă -ti te prin confe -ri rea unor de -co raţii. De vo -ta mentul, im -pli carea, dis ci -pli na şi cunoş -tin ţe le deţinuteau fost printrepr in c ipa le leele mente care au dus la obţinerea reu şi telor pro fe -sio na le de-a lungul celor şase luni.

Felicitări! Suntem mândri de voi!Militarii români, aparţinând Detaşamentului de

Apă rare Antiaeriană, rotaţia a VI-a au fost dislocaţiîn cadrul Grupului de Luptă NATO din Polonia

pentru o pe ri -oa dă de şaseluni, în ve de -rea parti ci pă -rii la misiu neade asigurare apre zen ţei îna -in tate con so li -da te în flan culNord-Es tic alAli a n ţei, ală-turi de par te -

ne rii americani, britanici şi cro aţi, în con for mitatecu măsurile adoptate în ca drul Su mmi t-ului de laVar şovia.

Locotenent Corina CIOBANU

Mesaje de la partenerii americani şiaus tralieni

Colonel Trevor Bredenmark (SUA), co -man dantul structurii „Train Advise Assistand Command South” din Baza mi li tarăKan dahar, Afganistan: „Batalionul 21 Pro-tecţia Forţei Viperele Negre execută mi si -uni critice de protecţie a forţei, es cor tă,pro tecţie fizică apropiată, control de se cu -ri tate a punctelor de acces în bază şi pa tru -

la re, precum şi misiuni de securitate pentru aeroport, asi - gu rând siguranţa pentru mai bine de 9.500 de militari şici vili din ţări membre ale NATO. Profit de această oportu -ni tate pentru a transmite mulţumiri întregului contingentro mânesc dislocat în Afganistan pentru a asigura serviciide permanenţă, antrenament, consiliere şi comandă în zo -na de sud a teatrului de operaţii. Este cu adevărat o onoa -re să lucrăm împreună şi suntem recunoscători pentrucon tribuţia continuă a României pentru operaţia „Re so lu -te Support Mi ssion” în sudul Afganistanului. Pentru în tregper sonalul Forţelor Terestre Române vă trans mit: O ani -ver sare feri cită a Forţelor Terestre!”

Locotenent-colonel Erich Shneider, comandantulCom bined Task Force, structură care are în compunere şiba talionul românesc: „Fac parte din cadrul Brigăzii 1 dinDi vizia 10 Vânători de Munte. Sunt mândru că aparţinstruc turii Train Advise Assist and Command South din ae - ro portul Kandahar, Afganistan. Lucrez în mod direct cupar tenerii români, Viperele Negre. Sunt relaţii strânse deco laborare şi este o adevărată plăcere să lucrăm împreunăca o singură echipă. Şi noi facem parte dintr-o divizie devâ nători de munte, argument în plus pentru o relaţie de co -la borare strânsă cu Viperele Negre. Am executat misi unide patrulare împreună pentru asigurarea protecţiei ae ro -por tului, pentru controlul accesului, pentru protecţia fi zi -

că apropiată. Nu puteam cere nişte parteneri mai potriviţicu care să lucrăm.”

Colonel James Murray (Australia), locţiitorul coman-dantului structurii Train Advise Assist and CommandSou th din Baza militară Afganistan: „La mulţi ani şi feli -ci tări cu ocazia aniversării Zilei Forţelor Terestre Românedin partea tuturor militarilor care îşi îndeplinesc misiuneaaici, la comandamentul NATO al structurii Train AdviseAssist and Command South din Kandahar, Afganistan.

Mesajul de felicitare al Forţelor Terestre Portughezecu ocazia zilei Forţelor Terestre

În calitate de prieten şi aliat, Forţele Terestre Portu -ghe ze doresc să vă transmită mesajul de felicitare, cu oca -zia Zilei Forţelor Terestre.

Împreună am realizat un parteneriat durabil. În ciudasi tuaţiei dramatice în care se găseşte întreaga lume, ca ur -ma re a pandemiei de COVID-19, de care nici Portugalia,nici România nu sunt străine, în astfel de momente tul-buri, prietenii nu se uită, ci se sprijină reciproc. Indife rentde distanţa fizică care ne separă, suntem mai aproape cani ci odată. Paşii fermi şi hotărâţi pe care i-am făcut îm pre -u nă în cadrul relaţiilor noastre bilaterale vorbesc de la si -ne.

La sfârşitul acestei crize, cooperarea noastră va fi mai

pu ternică şi mai structurată, privind mereu spre viitor şispre contribuţia noastră comună la pacea şi securitatea lu -mii.

Felicitări poporului român şi în special Forţelor Teres -tre Române, în această zi de 23 aprilie! Mult succes şi, fieca viitorul să vă surâdă întotdeauna, sunt urările pe care vile transmit Forţele Terestre Portugheze! La mulţi ani! n

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Forţelor Terestre, şeful Statu-lui Major al Forţelor Terestre, general-maior Iulian Berdilă atrans mis un mesaj militarilor structurilor din această categoriede forţe.

,,Ziua de 23 aprilie reprezintă, pentru poporul român, sărbă-toarea prăznuirii Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorulde Biruinţă. Pentru militari, această zi are o dublă semnificaţie,mi litarii sărbătoresc ziua Forţele Te restre Române, cea mai nu -me roasă categorie de forţe ale Armatei României, structură al că -rei patron spiritual este Sfântul Mare Mucenic Gheorghe.

În această zi de sărbătoare, trebuie să aducem un omagiu eroi -lor care şi-au dat viaţa pe câmpurile de luptă pentru apărarea fiin -ţei şi identităţii naţionale, pentru libertatea, independenţa şi su ve -ra nitatea poporului român. Înaintaşii noştri repezintă exemplecare ne călăuzesc, ne inspiră şi ne amintesc că trebuie să păstrămaces te valori naţionale, câştigate prin sacrificul lor suprem.

În acelaşi timp, gândurile noastre se îndreaptă spre militariidin Forţele Terestre care îşi îndeplinesc cu profesionalism, cinsteşi devotament misiunile în afara ţării, în operaţiuni sub egidaONU, NATO şi Uniunii Europene, pentru apărarea intereselorRo mâniei şi securităţii internaţionale, precum şi ale AlianţeiNord-Atlantice.

Ne exprimăm întreaga recunoştinţă către militarii din ForţeleTe restre, răniţi în teatrele de operaţii şi îi asigurăm că depunemper manent eforturi pentru asigurarea celor mai bune condiţiipentru refacere, recuperare şi reintegrare în structurile militare.Re cunoştinţa noastră se îndreaptă şi către veteranii de război,care, prin exemplul personal, ne fac să înţelegem, atât pe noi mi -li tarii, cât şi societatea civilă, cât de important a fost, este şi va firo lul Armatei în societate şi îi asigurăm de tot sprijinul nostru.

Ziua Forţelor Terestre Române este un reper solemn care nerea minteşte importanţa misiunii pe care o are cea mai mare ca te -

go rie de forţe, de a servi cu credinţă patria, de a apăra cu oricepreţ unitatea, suveranitatea şi independenţa României. În acestsens, personalul militar şi civil din marile unităţi şi unităţile dinFor ţele Terestre, prin dăruire şi muncă, face posibilă îndeplinireacu succes a misiunilor şi obiectivelor stabilite.

Doamnelor şi domnilor ofiţeri, maiştri militari, subofiţeri,gra daţi şi soldaţi profesionişti, personal civil contractual,

În acest an, însă, acest eveniment important ne găseşte într-un mo ment de cumpănă pentru întreaga lume, gene rat de pande -mia cu COVID-19. În acest context, militarii din Forţele Te res -tre Ro mâ ne acţionează, pe întregul teritoriu naţional, pentru pazaunor obiec tive de importanţă strategică, sprijină cu forţe şi mij -loa ce ac tivităţile în punctele de trecere a frontierei, participă lami si uni de patrulare şi sprijinire a forţelor MAI în activităţi deor dine pu bli că, execută mi siuni de transport de echipamente me -di cale şi alte materiale, însoţire de convoaie de transport persoa -ne, contri bu ie cu forţe şi mijloace de geniu la instalarea unor fa -ci lităţi me di cale, instalând un spital militar de campanie ROL 2,ta bere de ca rantină şi corturi de triaj în incinta spitalelor, asigurăprin struc turi de apărare CBRN decontaminarea şi dezinfecţiaunor zo ne publice. Acum este cel mai important moment, pentrunoi toţi, militari şi personal civil din cadrul Forţelor Terestre Ro -mâ ne, să acţionăm eficient, cu tot ceea ce suntem capabili,pentru a spri jini autorităţile statului român în lupta cu noul ina -mic invi zi bil, să punem la dispoziţie toate forţele şi mijloacelene cesare, să do ve dim acelaşi spirit de solidaritate, care ne de fi -neş te, să ne adu cem contribuţia pentru revenirea la starea de nor-malitate.

Dragi camarazi, în această zi de sărbătoare vreau să vă mul -ţu mesc pentru contribuţia şi efortul depus în îndeplinirea misiu-nilor încredinţate şi vă doresc multă sănătate!

La mulţi ani!”

De ziua Forţelor Terestre, şapte dintre soldaţii gradaţipro fesionişti ai Detaşamentului de Apărare Antiaeriană „Li -li e cii Negri” au fost înaintaţi de la gradul de fruntaş la gra -dul de caporal clasa a III-a. Militarii s-au remarcat pe par-cursul misiunii prin îndeplinirea exemplară a sarcinilor pri -mi te, gradul ridicat de disciplină şi pregătire militară, pre-cum şi prin contribuţia semnificativă în îndeplinirea misiu-nilor specifice bateriei de apărare antiaeriană. Cu acest pri -lej, militarii au fost felicitaţi într-un cadru restrâns de cătreco mandantul de detaşament şi comandantul bateriei de apă -ra re antiaeriană.

Militarii români dislocaţi în cadrul Grupului de LuptăNATO din Polonia participă la misiunea de asigurare a pre -

zen ţei înaintate consolidate în flancul Nord-Estic al Ali an -ţei, alături de partenerii americani, britanici şi croaţi, în con-formitate cu măsurile adoptate în cadrul Summit-ului de laVar şovia.

Locotenent Corina CIOBANU

KAKI 100%Curierul ARMATEINr. 8 (515) din 30 aprilie 2020

Pagina 3

23 aprilie

Mesajul şefului Statului Major al Forţelor Terestre

Avansări, cu ocazia Avansări, cu ocazia Zilei Forţelor TerestreZilei Forţelor Terestre

Mesaje, Mesaje, la ceas aniversar la ceas aniversar

„Este o bucurie pentrumi ne să fiu înaintat în gra -dul următor astăzi, de ZiuaFor ţelor Terestre şi vreausă le mulţumesc, pe aceastăca le, celor caremi-au apreciat ca li tă -ţi le. Sunt emoţionatpentru că nu mă aş -tep tam ca acest lucrusă se întâmple într-un interval de timpatât de scurt. Suntdoar de doi ani în ar -ma tă şi mi-am alesaceas tă meseriepentru că ştiam că oase menea alegere osă îmi ofere po si bi li -ta tea de a deveni unom şi un bărbat maipu ternic şi că o sămă înveţe ceea ceeste bine şi ceea ceeste rău. Prima mi si -u ne în teatrul de ope -ra ţii Afganistan estece va nou pentru mine şi oex perienţă din care voi în -vă ţa cât mai multe” - capo-ral cla sa a III-a Petrică-Va -le riu Oarcăş.

Aflat la prima misiuneîn teatrul de operaţii Af ga -nis tan, cu Batalionul 21

Pro tecţia Forţei „VipereleNe gre”, fruntaşul Petrică-Va leriu Oarcăş a fost înain-tat la gradul de caporal cla -sa a III-a pe data de 23

apri lie, de Ziua ForţelorTe restre, pentru modulexem plar de îndeplinire aatri buţiunilor funcţionale.

CăpitanMariana DINU

Foto: Plutonier-major Vasile GĂBRIAN

Înaintare în gradÎnaintare în grad Conferire Conferire de decoraţiide decoraţii

Page 4: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

- Domnule general-maior, pe data de 26 martie, aţipre luat comanda Statului Major al Forţelor Terestre.Care au fost obiectivele majore pe care vi le-aţi propusla preluarea mandatului?

În primul rând, mi-am propus să mă integrez în echipade la Forţele Terestre, o echipă de valoare care şi-a făcutda toria de foarte multe ori şi pe care eu o cunosc de mult,atât la nivelul comenzii, cât şi a Statului Major al ForţelorTe restre. În acelaşi timp, mi-am propus şi am avut deja unpro gram stabilit în acest sens, o bună cunoaştere în terena unităţilor Forţelor Terestre pentru a simţi pulsul şi a ve -dea stadiul realizării unor capabilităţi ale categoriei defor ţe. Dar, ajustări sunt în fiecare zi, atât în privinţa men -ţi nerii capacităţii operaţionale, cât şi în realizarea spriji nu -lui acordat colegilor din Ministerul Afacerilor Internepentru operaţiile desfăşurate în scopul înlăturării efectelorpan demiei. Eu sunt convins că experienţa militarilor dinFor ţele Terestre, în teatrele de operaţii şi în exerciţiile pecare le-am avut cu aliaţii NATO şi cu partenerii noştri,este cel mai bun argument pentru a demonstra capacitateanoas tră de adaptare rapidă.

- Aţi preluat comanda Statului Major al Forţelor Te -res tre, la două zile de la data când în ţara noastră se im -ple mentase cel de-al cincilea set de măsuri preventivepentru limitarea răspândirii SARS Cov-2 şi la două zilede la intrarea în vigoare a normativelor Ordonanţei Mi -li tare nr. 3. Cum aţi găsit organizarea Statului Major alFor ţelor Terestre în contextul stării de urgenţă şi a func -ţi o nării, la data aceea, a trei ordonanţe militare?

Veneam de la o structură cu multă experienţă, mai alesîn mediul multinaţional, din funcţia de comandant al Di -vi ziei Multinaţionale, ceea ce se dovedeşte util pentru amă integra în echipa de conducere a Statului Major al For -ţe lor Terestre. Ne-am pregătit din timp pentru situaţii decri ză şi multe din exerciţiile desfăşurate în trecut au avutca obiectiv interoperabilitatea sistemelor aliate şi na ţio na -le în timpul unor operaţii de criză. Sunt convins că putemtre ce rapid la adaptarea setului de capabilităţi pe care, înmod convenţional, îl dezvoltăm pentru misiunile de apă -ra re naţională şi să adaptăm capabilităţile pentru aseme-nea operaţii. Ne-am adaptat la situaţia concretă, printr-oco laborare atentă cu colegii din Ministerul Afa cerilor In -ter ne, astfel încât să realizăm un dispozitiv eficient pentrua putea face faţă unui mediu volatil.

- Aţi vizitat, deja, mai multe mari unităţi din ţară.Care sunt primele constatări în urma vizitelor pe carespu neaţi că le-aţi făcut în unităţi şi mari unităţi?

Vizitele acestea sunt necesare pentru mine ca lider,pentru că vreau să ştiu cum gândesc oamenii în teren, cumper cep ordinele pe care le primesc şi cum le execută. Tre -bu ie să ne asigurăm cu toţii că, în momentul în care le or -do năm o anumită misiune, au resursele necesare şi, maiales, au pregătirea necesară pentru a executa asemenea or -di ne. Eu spun că mare parte din echipele de la nivel tactics-au adaptat foarte bine, datorită experienţei pe care au că -pă tat-o în principal în teatrele de operaţii.

Multe dintre misiunile noastre au un context similar cucon ceptele pe care le foloseam în teatrele de operaţii, maiales în misiunile de stabilitate, în cele pe care le executămcu forţele de securitate afgane şi, să ne aducem aminte cămul te dintre succesele obţinute acolo, au fost rea lizate cupo liţia naţională afgană, o capabilitate de care, aş spune,că militarii Forţelor Terestre române trebuie să fie mândri,pentru că am reuşit, de-a lungul anilor, să le creştem ca pa -ci tatea operaţională.

Ne adaptăm rapid şi, vă asigur, că militarii din ForţeleTe restre sunt în măsură să-şi îndeplinească misiunile pri -mi te în noul context al pandemiei, stăpânind foarte bineele mentele de provocare din teren. Peste 3.000 de militarisunt prezenţi în teren în fiecare zi, împreună cu colegiinoştri din Forţele Navale, Forţele Aeriene şi Forţele Spe -cia le, cu cei de la Ministerul Afacerilor Interne.

Spuneam la început că acele vizite în teren sunt extrem

de necesare şi acolo simţi nevoia de dezvoltare a procedu -ri lor între militarii Armatei României, ai Forţelor Teres tre,cu colegii de la Ministerul Afacerilor Interne. Să ştiţi căne-am bazat foarte mult pe ceea ce ei au conceput în teren,pe modul în care şi-au gândit pregătirea misiunii şi execu -ta rea ei, modul în care şi-au asigurat reacţiile în anumitesi tuaţii şi inclusiv modul de mentenanţă a tehnicii aflate îndo tare, destinată unor asemenea misiuni, şi care a făcut fa -ţă cu brio unui spectru destul de larg de distribuire pe totte ritoriul naţional şi chiar de mobilitate.

- Militarii sunt în teren, sprijină efectivele Ministeru-lui Afacerilor Interne. Care este situaţia epidemiologicăa personalului Forţelor Terestre?

Având foarte mulţi militari în teren, ne-am asumat şi oanu mită situaţie de expunere şi, pe măsură ce mijloacelede protecţie şi chiar soluţiile de dezinfectare a tehnicii şiper sonalului au început să sosească din ce în ce mai multîn unităţi, pot spune că am gestionat bine numărul de mi -li tari expuşi la infecţia cu SARS-CoV2. Rămânem la o ci -fră puţin peste 20 de militari infectaţi. Toţi sunt în starefoarte bună şi au parte de un tratament medical de calitate,adec vat şi adaptat situaţiei noastre. Trebuie să avem în cre -de re că, exact ca într-un teatru de operaţii, putem gestionaşi astfel de situaţii mai puţin plăcute pentru mi litari, darpentru care ne-am instruit din timp.

- Care sunt misiunile Forţelor Terestre în contextulefor tului de limitare a efectelor pandemiei?

Misiunea noastră fundamentală rămâne aceea de a fi însluj ba cetăţeanului român. Modul în care această pande -mie ne-a afectat pe toţi a speriat la început, dar militariiro mâni s-au dovedit a fi pregătiţi pentru asemenea situaţii.Am beneficiat, iată, de competenţele de comunicare aledum neavoastră, de explicare a ceea ce încercăm să facemşi reuşim, în fiecare zi, pentru a ne asigura că cetăţeanulro mân este, până la urmă, beneficiarul unei stări de stabi -li tate, de protecţie, inclusiv medicală, dar mai ales de con-fort, convins că această pandemie nu va învinge în nici unfel de condiţii

Cele două comandamente de divizie rămân fundamen-

tale, Divizia 2 şi Divizia 4 (Infanterie), pentruor ganizarea pe tot teritoriul naţional a unorase menea misiuni. Celelal te brigăzi - Brigada10 Geniu, Brigada 8 LAROM, Brigada 18ISR de la Timişoara, Ba za 2 Logistică, cu uncon cept logistic des tul de adecvat situaţieipentru tot teritoriul na ţi o nal, Academia For ţe -lor Terestre - participă la realizarea misiunilorde zi cu zi. Şi, aşa cum am mai spus, peste3.000 de militari sunt pre zenţi în teren în fie -ca re zi cu peste 300 de mij loace tehnice şi ac -ţi onează.

- Este, cred, pentru prima dată în ultimii20 de ani când Forţele Terestre îşi aniver -sea ză ziua într-un alt mod. Aţi implementatun nou concept: tele-aniversarea. Ce în -seam nă aceasta?

Împreună cu echipa de la Forţele Terestream încercat să dăm aceeaşi valoare aniversăriiFor ţelor Terestre chiar în condiţii de criză ge -ne rată de o asemenea pandemie. Eu aş spunecă resursa sufletească pe care putem să o insu-flăm fiecărui militar, fiecărui membru al For -ţe lor Terestre este importantă pentru a face fa -ţă unui asemenea mediu şi am găsit aceastăso luţie pentru a permite, nu numai nouă, mili -ta rilor Forţelor Terestre, foştilor şefi ai Statu-lui Major al Forţelor Terestre, echipelor deco mandă, tuturor celor care au făcut în timppar te din Forţele Terestre, dar şi cetăţeanuluiro mân să-şi exprime aprecierea pentru ceea cefac militarii noştri, zi de zi. Vă asigur că, deşieste un concept nou, o să-l adoptăm şi în anii

ur mători pentru a putea permite o asemenea ani versare înFor ţele Te restre. Spuneam, când m-am alăturat echipei deco n ducere la SMFT, că, în istoria noastră, în perioada decri ză, s-a dovedit şi se do ve deş te încă o dată că armata ră -mâ ne un pilon fundamental. Simţi că ai nevoie de armată,atunci când vrei să oferi stabilitate şi confort social în si -tu a ţii de criză de acest gen.

-Domnule general-maior, ce îi motivează pe militariiFor ţelor Terestre să îşi îndepli nească misiunile ca lacar te, mai ales că, aceste misiuni se desfăşoară în con -tex tul pandemiei?

Participarea militarilor din Forţele Teres tre în teatrelede operaţii a reuşit să creeze elemente de valoare, de cul -tu ră organizaţională specifică şi a accentuat responsabili-tatea. Mi litarii nu sunt doar instruiţi, dar, când li se stabi -leş te o misiune de acest fel, nouă pentru ei, intervine maicu seamă responsabilitatea. Nu este uşor să ai în fiecare zipeste 1.000 de oameni dislocaţi pe teritoriul naţional.Aceas tă criză a determinat un anume mod de gândire, caîntr-un teatru de operaţii. Şi ne-a ajutat. Modul în care ne-am instruit pentru teatrele de operaţii, felul în care ne-amîn deplinit misiunile încre dinţate ne-au ajutat foarte multas tăzi să beneficiem de o anume cultură organizaţionalăpână la nivelul microstructurilor.

- Pentru cei din teatrele de operaţii, aflaţi departe deca să, ce mesaj aveţi cu prilejul Zilei Forţelor Terestre?

Amintesc că, peste 500 de militari îşi desfăşoară acti -vi tatea în teatrul de operaţii din Afganistan, iar peste 100sunt dislocaţi în Polonia, unde împreună cu partenerul po -lo nez, se instruiesc pentru misiunea de descurajare şi apă -ra re a Alianţei. Să ştiţi că m-a bucurat nespus mesajul carea venit de la militarii din teatrele de operaţii pentru că fie -ca re şi-a asumat faptul că vine dintr-un teatru de ope raţiiîntr-un alt teatru de operaţii. Îi aşteptăm cu drag acasă pecei care sunt dislocaţi în teatrele de operaţii, dar, iată,aveţi exemplul Batalionului 495 Paraşutişti „Căpitan Şte-fan Soverth”, din cadrul Brigăzii 1 Mecanizată „Argeda-va”, care a venit din misiune şi a intrat în misiune cu res -pon sabilitate, cu un pachet de pregătire special, adecvatsi tuaţiei din ţară, executându-şi misiunile mai ales în gar-nizoana Bucureşti.

- Ce îşi doreşte şeful Statului Major al Forţelor Te -res tre de ziua categoriei de forţe?

Nu va fi o zi marcată cu fast, din motive evidente, darurez „La mulţi ani!” tuturor celor care îşi serbea ză ziuaono mastică şi, bineînţeles, urez „La mulţi ani!” tutu rormem brilor marii familii a Forţelor Te res tre. Aş vrea cafie ca re militar să realizeze, măcar pentru moment, de Zi -ua For ţelor Terestre, că face par te dintr-o echipă extinsă,im por tantă, şi aş vrea să pri mească mesajul meu că suntmân dru să am posi bi litatea de a fi în fruntea lor, sunt mân-dru să îi pot ajuta să fie mai buni, sunt mândru de tradiţii -le noastre şi de emblema pe care o purtăm în sprijinul ce -tă ţea nului român.

Iar, cetăţenii români să nu aibă vreo îndoială, mi li tariiFor ţelor Terestre nu vor lăsa garda jos, deoarece s-a do ve -dit că, în momentele grele, Armata este unul dintre piloniifun damentali ai naţiunii ro mâ ne. Armata este din nou lada torie. Ea este cea care vine alături de cetăţea nul românprin instruire, do tare, dar mai ales, prin profesio nalism.

Locotenent-colonel Dan CRIŞAN

Curierul ARMATEINr. 8 (516) din 30 aprilie 2020Pagina 4 PUNCTE DE VEDERE 

C M Y K

Armata, unul dintre pilonii fundamentali ai naţiunii româneInterviu cu domnul general-maior Iulian BERDILĂ, şeful Statului Major al Forţelor Terestre

Page 5: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

În contextul actual, în care toată lumea este afectată decri za produsă de noul coronavirus, şi România se află într-o luptă continuă cu acest inamic invizibil şi periculos.

Privim cu îngrijorare, cum acest virus agresiv a trans -for mat harta României în zone roşii de infectare, dar dede parte, Suceava rămâne judeţul pe care COVID-19 l-acu cerit, transformându-l în „Lombardia României”. Crizaac tuală, pe lângă modificările radicale impuse în viaţanoas tră, a făcut să redescoperim o solidaritate autentică,un res pect şi o atenţie sporită pentru nevoile celorlalţi.Vul nerabilitatea generală în faţa epidemiei pare să ne fitre zit res ponsabilitatea comună, înţelegând că actuala cri -ză nu poate fi depăşită decât împreună. Întotdeauna, înpe rioadele de restrişte, românii au fost solidari între ei, iarar mata s-a aflat de fiecare dată la datorie, în slujba ţarii şia ce tă ţenilor ei.

Pentru a veni în sprijinul populaţiei civile aflate în zo -ne greu accesibile şi afectate de situaţia generată deCOVID-19, militari din Forţele Terestre Române au dis -tri buit produse unor veterani de război şi altor persoanevâr st nice din municipiul Suceava. Produsele au fost oferi-te de un donator care a dorit să rămână anonim, iar activi-tatea de transport şi distribuirea acestor produse au fostexe cutate de către Batalionul 1 CIMIC din Bucureşti, înco laborare cu reprezentanţii autorităţilor locale, care auiden tificat şi stabilit beneficiarii acestor forme de sprijin.

Ba talionul 1 CIMIC este o unitate militară unică în Ar -ma ta României, aflată în subordinea Statului Major alFor ţelor Terestre şi specializată în domeniul cooperării ci -vili-militari. Batalionul a fost înfiinţat în anul 2001, iar, încei nouăsprezece ani de existenţă, militarii din cadrul uni -tă ţii au participat la mai multe misiuni internaţionale înAf ganistan, Albania, Angola, Bosnia, Coasta de Fildeş,Con go, Georgia, Irak, Kosovo şi Sudan. Activităţile de tipCIMIC contribuie la realizarea şi dezvoltarea cadrului decoo perare între instituţia militară, autorităţile centrale şilo cale şi populaţia civilă, iar misiunile principale includcoor donarea în vederea înlăturării efectelor produse în ur -ma dezastrelor naturale sau industriale, acordarea de spri -jin (asistenţă) autorităţilor civile, participarea în cadrulope raţilor de sprijin al păcii şi sprijinul activităţilor pri-vind protecţia civilă.

În baza ordinelor primite, o echipă CIMIC, coordonatăde locotenentul Roxana Manolache, a executat în perioa-da 03-10.04.2020 o misiune de asistenţă umanitară în ju -de ţul Suceava, prin distribuirea către populaţie a unui nu -măr de 1.200 de pachete cu alimente şi 700 pachete carecon ţin articole de igienă personală.

Voi încerca în cele ce urmează să-i prezint pe câţivadin tre cei ce au alcătuit această minunată echipă, militaricu experienţă, de o mare valoare etică şi profesională.

Locotenent Roxana Manolache - în prezent ofiţer spe-cialist în cadrul Grupului de Specialişti Funcţionali la Ba -ta lionul 1 CIMIC - a urmat cursurile Academiei ForţelorTe restre ,,Nicolae Bălcescu”, arma intendenţă începândcu anul 2012. A decis să urmeze o carieră militară după ocu getare matură, lăsând în urmă dorinţa de a fi medic ve -te rinar şi a ales în final disciplina şi rigoarea vieţii milita-re. A studiat în Republica Cehă, Polonia şi Austria, ocaziicu care, apreciază interlocutoarea: ,,Am putut intra în con-tact cu mediul militar multinaţional, fiind experienţe carem-au definit ca viitor ofiţer”. ,,Nici o instruire academicănu te poate pregăti, însă, pentru impactul resimţit la ocu-parea primei funcţii, în calitate de tânăr sublocotenent. Pepar curs, am reuşit să transform lipsa de experienţă şi fricade a greşi într-o deviză pe care sper să o pot păstra pe tot

par cursul carierei, aceea că trebuie săîn veţi în permanenţă de la oricine estedis pus să îţi împărtăşească din experi -en ţă, indiferent de grad, funcţie sausta tut, mai ales într-un domeniu încon tinuă schimbare”. De la termina-rea academiei şi până în prezent, îşides făşoară activitatea în cadrul Bata-lionului 1 CIMIC, la început lucrândîn compartimentul logistic, iar, ulteri -or, în cadrul Grupului de SpecialiştiFunc ţionali. ,,M-au atras, în primulrând, caracterul unic al unităţii, fiindsin gura structură cu specific de coo-perare civili-militari şi oportunităţilede a participa la exerciţii naţionale şiin ternaţionale, activităţi de instruireîn comun cu partenerii NATO, într-undo meniu vast şi plin de provocări’’, aspu s locotenentul Roxana Manola-che. Ne putem da seama astfel, că ac -ti vitatea sa i se potriveşte ca o mă nu -şă, ţinând cont şi de faptul că a participat la misiuni de în -tra jutorare a populaţiei civile în perioada în care a acţio-nat ca voluntar în diferite organizaţii non-guvernamentaleîn viaţa civilă. Dezvoltarea sa profesională şi personală afost îmbogăţită şi prin participarea în teatrul de operaţiiAf ganistan, ca ofiţer de stat major în cadrul Batalionului495 Protecţia Forţei ,,Vulturii Negri”, experienţă care,,mi-a arătat cum efortul şi munca, orientate spre acelaşiscop, în echipă, sunt cele mai importante pentru a te în -toar ce cu toţi oamenii sănătoşi acasă”. Experienţele acu-mulate, devotamentul şi spiritul de echipă au fost motiveîn temeiate pentru numirea locotenentului Roxana Mano-lache ca şef de echipă în cadrul misiunii umanitare des fă -şu rate în judeţul Suceava, grav afectat de COVD-19, cucel mai mare risc de îmbolnăvire şi cu oameni aflaţi în su -fe rinţă. ,,Riscuri sunt şi vor fi indiferent de natura misiu-nii, însă chiar şi frica trebuie să fie constructivă, întrucât

noi, cei care am depus jurământul militar, avem datoria, înpri mul rând morală, să minimalizăm şi să prevenim sufe-rinţa populaţiei.” Succesul misiunii s-a datorat, atât profe-sionalismului, cât şi devotamentului celorlalţi membri aiechi pei din subordine şi, bineînţeles, şi sprijinului autori -tă ţilor locale, care au contribuit la identificarea beneficia-rilor şi la ghidarea echipei în teren: ,,Menţinerea bunăstă-rii populaţiei şi minimalizarea suferinţei acesteia sunt sco-puri comune, dar acum, mai mult ca niciodată, trebuie sălu crăm împreună în cel mai eficient mod cu putinţă”.

Sergentul Narcis Marius Chiriţă ocupăfunc ţia de specialist CIMIC în cadrul Bata-lionului 1 CIMIC. De la o vârstă fragedă afost atras de arme şi de uniforma militară,ceea ce l-a determinat să urmeze o carierămi litară. În urma unui examen a fost decla-rat admis şi încadrat ca pistolar la Batalio-nul 495 Paraşutişti ,,Căpitan Ştefan So -verth”, unde şi-a desfăşurat activitatea pânăîn anul 2017. Militarul a încadrat mai multefunc ţii la Brigada 1 Mecanizată „Argeda-va” printre care operator autostaţie radioPHAN TER şi tipograf la tipografia ce de -ser veşte redacţia ziarului Curierul Armatei.La data de 1 octombrie, a fost avansat ser-

gent şi încadrat la Batalionul 1CIMIC, fiind atras de misiunilespe cifice pe care acest ba ta lionle execută în ţară şi în străi nă ta -te. Deşi nu are nici o mi siune înafa ra ţării, a acumulat destulăex perienţă din mi siunile internepe care le-a exe cutat în carierasa militară. Trebuie subliniatfap tul, că misiunea de în tra ju to -ra re a persoanelor nevoiaşe şi ave teranilor de război a fost o provocare pentruser gentul Narcis Marius Chiriţă, având în ve -de rea zona de risc în care s-a desfăşurat ac ţi u -nea, precum şi impactul emoţional pu ter nic,ca u zat de peisajul dezolant, pustiit de oa meni.Deşi misiunea nu a fost uşoară, mi li tarul îm -

pre ună cu echipa au reuşit să ducă la bun sfârşit obiec ti -ve le stabilite: ,,Am fost înştiinţat că urmează să exe cut omi siune cu caracter umanitar în garnizoana Su cea va.Bine înţeles că primele gânduri au fost spre situaţia de a -co lo, spre pericolul ce îl reprezintă acum zona respectivă,spre riscul de îmbolnăvire cu acest nou tip de virus, dar,tot odată, m-am bucurat că am fost ales să reprezint Ba ta -li o nul 1 CIMIC într-o astfel de încercare. Probabil că ceamai tristă a fost fetiţa mea, pentru că îşi aniversa îm pli ni -rea a 9 ani chiar atunci, iar eu nu am putut decât să o să -rut pe furiş, dimineaţa, în ziua plecării, şi vă asigur că astae mai greu decât lupta cu orice inamic, clasic sau as cunsaşa cum este acest COVID-19. Odată ajuns în garnizoanaSu ceava împreună cu echipa, am stabilit care sunt obiec -ti vele şi ne-am asigurat că le vom îndeplini în totalitate,luân du-ne toate măsurile necesare pentru a rămâne sănă-toşi, atât noi, cât şi populaţia. Toţi cei pe care i-am vi zi tat

în această perioadă au fost încântaţi de aju -to rul primit. Sunt zile grele pentru toţi ceicare au rămas, poate, singuri în aceastălup tă cu un virus perfid, care nu ţine contde cine eşti sau cât de bun ai fost în viaţă.Mi-a făcut plăcere să aduc câte un zâmbetpe feţele acestor oameni. Cu această oca-zie, trans mit tuturor cititorilor ziarului săstea în case. Un efort ce poate părea mareacum, dar care ne va aduce, la sfârşitulaces tei pan demii, să ne bucurăm împreunăde frumuseţile vieţii libere, aşa cum eraînain te, sau poate chiar mai frumoasă,acum, că ne dăm seama ce contează cuade vă rat.”

Pe plutonierul-adjutant Petre Ioniţă,loc ţiitor comandant pluton în cadrul Ba ta -li o nului 1 CIMIC, dorinţa de a fi discipli-nat, or donat şi de a lucra în echipă, l-au de -

ter minat să aleagă această meserie. În anul 1994, s-a an -ga jat la Batalionul 2 Călugăreni pe o funcţie de şofer,unde a rămas până în 2009, după care s-a mutat la un bata-lion nou înfiinţat. Pe parcursul carierei militare a partici-pat la diferite misiuni internaţionale: ,,Angola cu Ba ta li o -nul 2 Călugăreni, în anul 1995, Irak, după care Af ga nistande două ori , ultimul cu Batalionul 1 CIMIC şi de ase me -nea am participat la exerciţii multinaţionale în Bos nia şiKo sovo”. A fost o experienţă care l-a făcut să fie mai res -pon sabil, mai determinat în acţiunile sale, a înţeles mai bi -

ne munca în echipă, încon diţii de stres. Toateaces tea i-au folosit şi înmi si unile interne, precumde mer sul uma nitar de laSu cea va, fiind de altfelpri ma par ticipare într-oac ţiune de în tra ju torare apo pulaţiei ci vile. Şi-a în -che iat misiunea cu spe ran -ţa ca activi tă ţi le întreprin-se pentru ajutorarea per-soanelor afectate şi a vete-ranilor să devină doar oamin tire a unei ac ţi uni re -u şite şi ire petabile.

Misiunile echipelorCIMIC au continuat cudes cin deri umanitare înzeci de lo calităţi cum ar fiSal cea, Mi docu Drago-mirnei, Pă tră uţi şi Bo -sanci, unde s-au dis tribuitpa chete cu mâncare şi altepro du se de ba ză, în carelo calni cii au apre ciat cu

en tu ziasm eforturile depuse. Veteranii de răz boi, şi nu nu -mai, au beneficiat de serviciile umanitare puse în slujbapo pulaţiei de către Batalionul 1 CIMIC a cărui misiune nuse opreşte aici, ci va continua să fie alături de românii depre tutindeni în vremuri de restrişte.

Mihaela DIACONU

C M Y K

REPERE  ÎN   COTIDIANCurierul ARMATEINr.8 (516) din 30 aprilie 2020 Pagina 5

Datorie şi altruism

Page 6: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

UNIVERS SPIRITUAL Curierul ARMATEINr. 8 (516) din 30 aprilie 2020

Pagina 6

La 18 aprilie 1982, cu ocazia unui simpozion or -ga nizat de ICOMOS în Tunisia, a fost sugerată ideeade a se stabili o zi pentru a sărbători diversitatea pa -tri moniului din întreaga lume. Pornind de la aceastăidee, a fost stabilită Ziua Internaţională a Monumen -te lor şi Siturilor, proiect aprobat de Comitetul execu-tiv al organizaţiei. În cadrul sesiunii Conferinţei Ge -ne rale a UNESCO din 22 noiembrie 1983, a fostadop tată o Rezoluţie în acest sens, recomandându-sesta telor membre să examineze posibilitatea de a de -cla ra ziua de 18 aprilie drept Ziua Internaţională aMo numentelor şi Siturilor. În timp ce mai multe ţărişi regiuni au stabilit Ziua europeană a patrimoniului,ca zi a patrimoniului, sărbătorită în fiecare an în sep-tembrie, Ziua Internaţională a Monumentelor şi Si tu -ri lor a reprezentat o oportunitate pentru toate Co mi te -te le Naţionale ICOMOS de a susţine cauza lor îm pre -u nă, în aceeaşi zi. Programul din această zi este coor-donat de Comitetul Internaţional ICOMOS pentru Tu -rism Cultural la care este conectată reţeaua ICOMOSdin întreaga lume.

Ziua Internaţională a Monumentelor şi Siturilorofe ră posibilitatea ca publicul larg să conştientizeze,pe de o parte, dimensiunea patrimoniului monumen -te lor şi siturilor la nivel naţional şi mondial, iar pe deal tă parte, vulnerabilitatea acestuia. Totodată, suntadu se în atenţia oamenilor şi eforturile necesare pro-tecţiei şi conservării acestui patrimoniu.

Pentru a marca această zi, sunt organizate o seriede evenimente, la nivel mondial, dintre care:#selfie -pa trimonioargentino Argentina, conferinţa „Origina -li tate în Monumentul Culturii - 40 de ani mai târ ziu”(Bul garia), masa rotundă „De la o generaţie la al ta.Ve deri asupra patrimoniului” (Canada), ceremonia deacor dare a Premiului pentru cea mai bună metodă decon servare a monumentelor şi siturilor din China(Bei jing), acţiuni ce se bazează pe utilizarea creativăa reţelelor sociale privind patrimoniul cultural (Ci -pru), un tur ghidat organizat pe strada El Conde dinSan to Domingo, principalul drum din Oraşul Coloni -al, o dezvăluire a evoluţiei arhitecturii din RepublicaDo minicană, prezentarea cărţii „Originea arhitecturiimo derne din Marrakech” (Maroc, 3 mai), „La pasprin istorie. Chaak - cetatea uitată” (Ciacova, judeţulTi miş, România), „Patrimoniul cultural - capacitatede dezvoltare a turismului cultural (Rusia), worksho -pul şi expoziţia „Patrimoniul ne conectează şi ne mo -de lează” (Slovenia), decernarea Premiului Naţio nal alICOMOS Slovacia pentru activităţi excepţionale îndo meniul protecţiei, restaurării şi prezentării patrimo-niului cultural al Slovaciei, conferinţa internaţionalăpri vind patrimoniul ecleziastic şi schimbările viitoare„Con servare, folosire şi dezvoltare” (Suedia), expo zi -ţia „Patrimoniul pentru Generaţii: locuri şi lucruri ceco nectează generaţiile din Ankara(Turcia).

ICOMOS şi-a consacrat activitatea în vedereacon servării şi protejării monumentelor, ansamblurilorşi siturilor aparţinând patrimoniului cultural. Este sin-gura organizaţie non-guvernamentală la nivel mondi-al care se dedică promovării aplicării teoriei, me to do -lo giei, dar şi a tehnicilor ştiinţifice în vederea conser -vă rii patrimoniului arhitectural şi arheologic. Activi-

tatea sa se bazează pe principiile consacrate în CartaIn ternaţională din 1964 privind conservarea şi restau-rarea monumentelor şi siturilor (Carta de la Veneţia).

Membrii ICOMOS, între care se află arhitecţi, is -to rici, arheologi, istorici de artă, geografi, antropo -logi, ingineri şi urbanişti, contribuie la îmbunătăţireapro ceselor de conservare a patrimoniului, având înve dere standarde şi tehnici pentru fiecare tip de bu -nuri culturale de patrimoniu: clădiri, oraşe istorice,pei saje culturale şi situri arheologice.

În fiecare an, cu ocazia Zilei Internaţionale a Mo -nu mentelor şi Siturilor - Consiliul Internaţionalpentru Monumente şi Situri arheologice (ICOMOS)pro pune o temă de promovare a patrimoniului cultu -ral pentru evenimentele şi activităţile care sunt orga-nizate de membrii săi parteneri. Pentru anul acesta, te -ma aleasă a fost Shared Cultures, Shared Heritage,Sha red Responsability. Această zi, reprezintă totodatăo oportunitate de a atrage atenţia asupra diversităţiipa trimoniului universal, a relevanţei acestuia, dar şiasu pra vulnerabilităţii sale. ICOMOS reuneşte peste10.000 de membri din 151 de ţări, conform datelor în -re gistrate pe site-ul propriu.

Muzeul Naţional Cotroceni, situat în Palatul Co -tro ceni, monument istoric de importanţă naţională,mar chează Ziua Internaţională a Monumentelor şi Si -tu rilor Istorice, sărbătorită prin decizia UNESCO înfie care an pe 18 aprilie, prin lansarea în mediul onlinea expoziţiei „O lume la răscruce sau libertatea de re -spon sabilitate. Regina Maria a României pe frontulMa relui Război”.

Evenimentul este gândit ca o poveste în 3D de fo -to grafii din patrimoniu, cu scopul de a prezenta pu bli -cu lui modul în care Regina Maria a României a alessă-şi sprijine poporul în anii grei ai Marelui Război,în ţelegând că libertatea şi idealurile naţionale nu potfi câştigate decât printr-o atitudine responsabilă şi despri jinire cu toate forţele a efortului întregii naţiuni.

„Acum mai mult ca niciodată, tema propusă în2020 de ICOMOS pentru a marca această zi, Valorico mune, patrimoniu comun, responsabilitate îm păr tă -ş i tă (Shared Cultures, Shared Heritage, Shared Res -pon sability), reprezintă o expresie a unităţii globale înfa ţa crizei sanitare mondiale. Muzeul Naţional Co tro -ceni a ales să dea curs acestei propuneri deoarece amdo rit, pentru cei care ne vizitează în me diul online, săex tindem noţiunea de responsabilitate so cială prinpre zentarea unor modele istorice. Cultura uneş te, iarli bertatea de a acţiona cu responsabilitate este un ast-fel de model de urmat, peste generaţii. Pre zen tareaacestei expoziţii ne responsabilizează, într-un efortco mun de sprijin la nivel naţional”, a declarat di rec to -rul general al Muzeului Naţional Cotroceni, LiviuJic man.

Expoziţia poate fi vizionată pe pagina web a Mu -ze u lui Naţional Cotroceni http:www.muzeulco tro -ceni.ro/viziteaza/shared.html, în perioada 16 aprilie -15 mai, pe pagina de facebook a Muzeului NaţionalCo troceni, dar şi într-o selecţie pe cea a ICOMOS:www.icomos.org/en/home-wh.

amosnews.roagerpres.ro

Ziua internaţională Ziua internaţională a monumentelor şi siturilora monumentelor şi siturilor

Lec þ ia de i s to r i e

Cuvân t de învã þã tu rã c re º t i nã

CarteCarteÎn ţara celor puri, Kenizé Mourad

Pakistan - o ţară fascinantă, plină dese crete. Anne, o tânără jurnalistă dinFran ţa, investighează o grupare tero ris -tă care ameninţă să detoneze o bombă,dar nici nu bănuieşte în câte feluriaceas tă anchetă îi va schimba viaţa. Pede-o parte, cunoaşte frumuseţea rafina -tă a palatelor din Lahore, printre mos -chei şi grădini exotice. Pe de altă parte,se confruntă cu o reţea periculoasă despi oni, militari, poliţişti, familii de ari -sto craţi şi jihadişti. Chiar atunci cândan cheta ei începe să dea roade, Anne va învăţa ce înseamnă foa -mea, setea şi frica de moarte.

„O privire dură şi tandră asupra Pakistanului zilelor noastre.Un roman în care geopolitica, detaliile de viaţă cotidiană ale uneiso cietăţi prea puţin cunoscute şi nuanţele de gri ale meseriei dejur nalist se îmbină cu o poveste de dragoste emoţionantă.”- LeCo libry

www.nemira.ro

FilmTaking Chance

Inspirat din povestea adevărată a unui marinar american cares-a oferit voluntar să escorteze rămăşiţele unui soldat de 19 aniucis în Irak într-un orăşel din îndepărtata Wyoming, Taking

Chan ce e debutul în regie al produ -că torului Ross Katz.

Caporalul Chance Phelps aveadoar 19 ani când a fost ucis la dato-rie. Acum, se pregăteşte de călăto-ria finală: înapoi acasă. ColonelulMi chael Strobl (Kevin Bacon) facedin acest lucru misiunea sa perso -na lă; vrea să se asigure că to va ră -şul căzut la datorie e înmormântatcu respectul cuvenit. Odată pornitîn călătorie, locotenentul Strobl în -ţe lege şi mai bine sacrificiile fă cu -te în război.

Un film apărut în anul 2009, dar care merită a fi revăzut, fiindre comandarea noastră în această perioadă de distanţare socială.Fil mul poate fi urmărit şi pe aplicaţia HBOGO. n

Teatru TV Bani din cer, regia Horaţiu MălăeleHoraţiu Mălăele a regizat, pentru Teatru TV, o comedie de ex -

cep ţie. După un scenariu de Ray Cooney, „Bani din Cer” este opie să plină de mo men -te şi replici amuzante,fiind cea de-a treiapie să din seria „TeatruTV”. Din distribuţiaspec tacolului fac par -te: George Mihăiţă,Mi hai Bendeac, Virgi -nia Mirea, Mihaela Te -loa că, Şerban Geor ge -vici, Eugen Racoti şiGheor ghe Dănilă. Sce -no grafie: Bogdan Spătaru. Scenariu: Ray Cooney. Costumele aufost realizate de Cristian Samfira. Piesa poate fi urmărită prin in -ter mediul aplicaţiei YouTube. n

R EPER E CULTURALE

Sfântul Isaac Sirul spune că, dacă un om ajunge lacon ştiinţa că nu înseamnă nimic, că este o sumă de ne pu -tin ţe şi de necurăţii şi că în acelaşi timp există CinevaCare îl iubeşte nejustificat, necondiţionat, atunci acela îşiaflă echilibrul. Pe de altă parte, Sfântul Maxim Mărturisi-torul, afirmă că omul poate să depăşească graniţele lu cru -ri lor bune cunoscute şi să devină una cu Dumnezeu Cu -vân tul.

În Biserica Ortodoxă simţim că evenimentul cel maiim portant este omul însuşi. Persoana umană este cea maima re taină din întreaga creaţie. Măreţia omului nu stă înaceea că este tânăr sau inteligent, ci că este om şi are înă -un trul său pe Dumnezeu. Libertatea o primim în Biserică.Ea îl îndumnezeieşte pe om.

Omul trebuie să depăşească ig noranţa şi răutateapentru a ajunge la cunoaştere şi la vir tute. Dar, nici cu -noaş terea împreună cu virtutea nu sunt su ficiente pentruom.

Atunci când sufletul se va cununa prin nunta misticăcu Dumnezeu Cuvântul, el va descoperi raţiunile lu cru ri -lor şi se va elibera de metodele raţionale de gândire careope rează cu separări, scindări şi împărţiri. În inima vieţiidu hovniceşti, sfinţii ne iau de pe pământ şi ne urcă la cerşi ne conduc în Împărăţia cea viitoare. Atunci omul numai face nimic, ci toate se întâmplă cu harul lui Dumne -zeu.

Sfântul Isaac Sirul spune că, prin puterea credinţei, o -mul ajunge să creeze din nimic lumi noi. În timp ce princu noştinţe, el poate construi ceva, dar acel ceva aparţine

lu mii create, de altă valoare, supus stricăciunii. Căutarea,do rul după veacul ce va să vină nu aparţin doar câtorvadin tre noi, ci libertatea lui e dorită de toţi oamenii. Dar eaeste oferită de Biserică prin Liturghie întregii omeniri. Dece? Pentru că Dumnezeu nu există aşa cum ne-am puteanoi închipui, cu capacităţile de care dispunem noi că arexis ta El. De aceea, Dumnezeu este Cel Care cu adevăratexis tă şi El este Cel Care a făcut totul. Harul cel mare allui Dumnezeu se dăruieşte fiecăruia dintre oameni.

Mare este omul care iubeşte, care suferă şi care aşteap-tă. Într-un moment anume, el va primi cercetarea, vizitadum nezeiască care-l va ridica la cer şi-i va dărui Îm pă ră -ţia ce va să vină. Atunci omul nu se va mai mândri pentrucă va simţi că toate acestea nu-i aparţin, ci i-au fost oferitede Dumnezeul iubirii.

Împărăţia lui Dumnezeu este ceva mic care are un di -na mism foarte puternic, este asemenea seminţei de muş-tar care creşte, la fel ca aluatul care dospeşte toată frămân-tătura. În egală măsură, Împărăţia este şi ceva mai mare încare sunt prezente multe lucruri. Ceea ce are o foarte mareim portanţă este valoarea de a fi om. Avva Isaac Sirul spu -ne că, dacă un om ajunge la conştiinţa că nu înseamnă ni -mic, că este o sumă de neputinţe şi de necurăţii şi că înace laşi timp există Cineva Care îl iubeşte nejustificat, ne -con diţionat, atunci acela îşi află echilibrul. Există o singu -ră posibilitate pe care o avem noi, oamenii, o singură şan -să: putem să murim, putem să trecem prin moartea aducă-toare de viaţă şi nu trăim moartea aducătoare de moarte.

Noi, oamenii, ne zbatem în viaţa noastră, facem tot ce

pu tem, dar vine ceasul, momentul în care pe toate trebuiesă le părăsim, să le lăsăm pe mâna lui Dumnezeu. Aceastăpre dare a tuturor lucrurilor, această renunţare este moar -tea cea dătătoare de viaţă. Ceea ce pot să fac exclusiv prinpu terile mele este ceva trecător, ceea ce răsare înăuntrulmeu tocmai prin predarea mea la Dumnezeu şi acceptareamor ţii nu va trece niciodată, ci este veşnic. Dar, ceea ce vară sări din sinele meu mort de bunăvoie, nu are sfârşit.

Şansa tuturor rămâne răbdarea. Dacă nu suntem în mă -su ră să lepădăm toate, să ne predăm Bunului Dumnezeu,să acceptăm această moarte aducătoare de viaţă, trebuie săavem răbdare. Răbdarea este cea care ne va conduce lacli pa în care ne va cerceta sensibil harul lui Dumnezeu.Toa te sunt bune în Biserică deoarece Domnul a biruitmoar tea prin moarte. Dumnezeu ne lasă să suferim un picca să participăm în mod conştient la viaţa cea adevărată.Răb dare, aşadar, să trăim cu răbdare în Biserică, şi la unmo ment dat, lumina care va deschide calea spre cu noaş te -re se va aprinde.

Omule nu te tulbura, nu te nelinişti, toate sunt bune.Sfân tul Isaac Sirul spune că omul smerit are o sensibilita -te aparte şi nepătimire. El nu poate să vadă fără să ia sea -ma că suferă şi cea mai mică făptură a lui Dumnezeu, iar,pe de altă parte, este neatins, este nepătimitor încât şi ce -rul dacă s-ar prăbuşi pe pământ, el nu s-ar tulbura de niciun fel.

Numai cine ajunge să audă tăcerea cuvântului, acelava înţelege raţiunile sau cuvintele făpturilor.

Colonel (rtr.) Ştefan MITINCU

Vieţu i rea în DuhVieţu i rea în Duh

Page 7: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

MOZAICCurierul ARMATEINr. 8 (516) din 30 aprilie 2020

Pagina 7

N o u t ã þ i î n l u m e a I T

PRICEPUT

MAGISTRAÞI

BREBENEI

NÃVALNIC

MÃMICÃ(dim.)

BOLÞI

ARE MOARÃ

A ADUNA

CALCUL!

A CADENÞA

NELÃMURIT

STIMULAÞI

LEGUMEFIERTE

ACIDE

UNU BIS!

FIZIONOMIE

ACUZE!

PARTER

A SUFLA LIN

A ªEDEACURSE! MÃSURI DE

SUPRAFAÞÃ

A OCOLI

OAMENII DINFAÞÃ!

EDIÞIE (abr.)

RANG

MÃIESTRIE

SÃNÃTOS

ORIZONT

GURÃ DEFOC

Anticorpi dezvoltaţi dupărecuperarea de COVID-19

Italia îşi pune speranţele într-un tratament rea li -zat prin folosirea plasmei sanguine a supravieţuito-rilor COVID-19 la cei infectaţi acum şi aflaţi în spi-tale. Italia a depăşit, la numărul de decese, China,epi centrul iniţial al coronavirusului, iar medicii spe -ră acum să transforme suferinţa în avantajul lor. Ţa -ra îşi pune speranţele în folosirea plasmei sanguinea supravieţuitorilor Covid-19 pentru a-i ajuta pe ceicare sunt acum în spitale. Virologul Fausto Baldan-ti de la Spitalul Universitar din Pavia, Lombardia,spu ne: „Am avut o epidemie atât de mare, încâtacum avem mulţi potenţiali donatori”.

Practic, persoanele care se recuperează după in -fec ţie sau care au fost testate pozitiv, dar nu au avutnici o dată simptome, dezvoltă anticorpi în plasmasan guină. Aceşti anticorpi pot fi transferaţi la o altăvic timă şi ar putea ajuta la neutralizarea virusului.Me dicii au folosit mai multe decenii plasmă sauchiar sânge integral de la pacienţii recuperaţi pentrua trata pe cei nou infectaţi. Baldanti este virolog laSpi talul Universitar din Pavia, zonă care a înregis-trat cele mai multe cazuri şi decese în ţară. El sperăcă „acest tratament cu plasmă poate fi crucial pentrucon trolul infecţiei la pacienţii internaţi în unităţi dete rapie intensivă”, potrivit Mediafax.

Cometa Atlas se dezintegreazăAstrofizicianul Gianluca Masi, fondatorul Virtu-

al Telescope Project a emis o declaraţie în care in -for mează publicul că obiectul C/2019 Y4 Atlas, cu -no s cut şi sub numele de cometa Atlas, s-a dezinte-grat, corpul acesteia fiind divizat în patru fragmenteprin cipale, notează Space.

Conform calculelor efectuate de către oamenii deştiin ţă, această cometă ar fi trebuit să se afle la pe ri -he liu, punctul în care un obiect atinge cea mai micădis tanţă faţă de steaua pe care o orbitează, pe data de31 mai a acestui an.

Această cometă a fost descoperită în decembrie2019 de către observatorul Asteroid Terrestrial Im -pact Last Alert System (ATLAS) din Hawaii, deunde şi numele acesteia. Conform datelor colectate,Atlas a crescut în luminozitate cu un factor de27.500, ceea ce a deschis o serie de speculaţii şi spe -ran ţa astronomilor profesionişti şi amatori care spe -rau ca această cometă să strălucească pe cerul nop -ţii. Totuşi, începând cu data de 17 martie 2020, lu -mi nozitatea acestei comete a scăzut dramatic şi oa -me nii de ştiinţă pun această situaţie pe seama des -com punerii.

Oamenii de ştiinţă explică faptul că dezintegra -rea reprezintă un fenomen comun pentru comete,care îşi petrec o mare parte a vieţii la marginea siste -me lor solare şi care sunt în pericol odată ce se apro -pie de steaua pe care o orbitează. Unii cercetătorispe culează faptul că Atlas este produsul unui astfelde fenomen de dezintegrare, cel mai probabil al co -me tei care a fost vizibilă pe cerul nopţii în 1884, cu -nos cută oficial sub numele de C/1844 Y1.

www.descopera.ro

ª t i i n þ 㪠t i i n þ ã

- Alo, mamă, nute speria, te rog să nuin tri în panică, nu eni mic grav, dar suntla spital!

- Manole, eşti medic de zeceani, nu îmi mai spune asta de câteori mă suni.

JMerge Bulă la un magazin ali-

mentar şi întreabă:- Bună ziua, fiţi amabilă, aveţi

pâi ne?- Da, avem, de care doriţi?- Păi aveţi de mai multe feluri?- Da, de azi, de ieri şi de a lal -

tă ieri.- Bineînţeles că doresc una de

azi!- Reveniţi, vă rog, peste 2 zile!

JUn purice intră val-vârtej într-

un bar, comandă un whisky du -blu, îl dă peste cap, mai comandăunul, plăteşte, merge la etaj, iesepe balcon şi sare. Aterizează pebur tă în praf:

- La naiba, iar mi-au furat ăştiacâi nele!

JDragul meu, în curând vom fi

trei...- Asta e o veste minunată, iu -

bi ta mea!, răspunse el sărutând-o.- Mama a obţinut divorţul şi

va veni să locuiască cu noi...J

Doi indivizi dormeau pe o ban -că în parc. Se apropie poliţistul co -mu nitar:

- Ce faceţi aici?- Păi eu nu am casă, nu am ser-

viciu, aşa că dorm aici!- Şi tu?- La el în gazdă!

JUn tânăr fotbalist, foarte talen-

tat, îl întreabă pe patronul clubului:- Cât de mare va fi salariul

meu?- La început 10.000 de euro pe

lu nă, iar mai târziu mai mare.- Bine, atunci vin mai târziu.

J

Se întâlneşte un dirijor cu Dum-nezeu. Dirijorul:

- Doamne... am şi eu un mare ofîn viaţa asta, ajută-mă să devin celmai bun dirijor!

Dumnezeu îl întreabă:- Fiule, ţi-ar plăcea să fii dirijo -

rul corului meu de îngeri şi cei maibuni compozitori precum Mo zart,Bee thoven, Schubert, să scriepentru tine?

- Ar fi cel mai extraordinar lu -cru!

- Atunci pregăteşte-te, mâine la10 ai prima repetiţie!

J- Un tip bate la poarta unei case.

Un câine se ridică în două picioareşi-i spune:

-Stăpânul nu e acasă!Tipul leşină de spaimă. Când îşi

re vine după câteva minute bune, îlîn treabă pe câine:

- Păi, dacă eşti câine, de ce nu ailă trat?

- Nu am vrut să vă sperii.www. bancuri.ro

DJI Mavic Air 2,noua dronă mid-range

DJI are un program foarte bine pusla punct, lansând aproape la fiecare şa -se luni câte un nou produs. Anul trecutam primit trei dispozitive noi produsede compania chineză: drona MavicMi ni alături de stabilizatorul OsmoMo bile 3, iar anul acesta, sezonul delan sări pare să debuteze cu modelulMa vic Air 2, o alternativă mai com-pactă la modelele Pro, cu un preţ acce-sibil şi caracteristici îmbunătăţite. DJInu a anunţat încă detaliile oficialedespre Mavic Air 2, însă noua dronă aa juns în laboratoarele ANATEL, au to -ri tatea braziliană care oferă certificareşi aprobare pentru vânzarea dispoziti -ve lor electronice pe teritoriul ţării.

Astfel, avem imagini reale cu MavicAir 2, detalii despre hardware-ul dro -nei, cât şi imagini din manualul de uti-lizare, care dezvăluie o nouă teleco-mandă, cu design îmbunătăţit. MavicAir 2 nu pare să fie o dronă semnifica-tiv diferită la capitolul design faţă demo delul anterior. Aceasta păstreazăcon strucţia compactă şi adoptă acum ocu loare gri completă. Aceasta esteechi pată cu toţi senzorii necesaripentru a se feri automat de pericole, cuca mere de protecţie amplasate, atât pe

par tea de jos, cât şi în faţă şi în spate,ce va ce Mavic Mini nu oferă. De ase -me nea, Drona vine cu o baterie foartema re, de 3.500 mAh, care ar trebui săofe re o autonomie de aproximativ 34de minute.

Se pare că Mavic Air 2 va zbura ladis tanţă de până la 8 km de telecoman -dă şi va putea transmite de la aceastădis tanţă un flux video 1080p. Mai ştimşi că drona poate atinge viteza de 70km/h, probabil într-un mod de perfor-manţă ridicată, care consumă maimul tă energie. Alte detalii care au fostdez văluite cu ocazia acestui „leak”sunt cele despre camera pe care dronao include. Avem de-a face cu o camerăsta bilizată pe două axe, cu un senzorde 48 megapixeli. Acesta poate oferi,

atât imagini la re -zo lu ţie înaltă, câtşi fil mări 4K,probabil cu o plajădinamică ex tin săfaţă de modelulAir 1. Telecoman-da se schimbăodată cu Ma vicAir 2, aceastaadop tând undesign cu clemă.

Astfel, te le fonul care contro lea zădrona ar trebui să fie ţinut mai bine,iar acum ecranul este deasuprabutoanelor, nu sub ele, cum eraînainte. Conexiunea la telefon se faceîn continuare printr-un cablu, te -lecomanda oferind şi încărcare pen-tru acesta în timpul utilizării.

Evenimentul de lansare pentru DJIMa vic Air 2 ar putea avea loc pe 27apri lie, întrucât compania a începutde ja să vorbească despre „ceva nou”ca re ar putea fi prezentat în această zi.

Smartphone 5G de 250 de dolari

Redmi K30 este cel mai ieftinsmart phone 5G din lume în acest mo -ment. Dispozitivul costă echivalentula aproximativ 280 de dolari în China,po trivit Android Authority. Marca de -

ţi nută de Xiaomi pregăteşte un modelşi mai ieftin, în care va înlocui senzo -rul principal de 64 MP al camerei cuunul de 48 MP. Dispozitivul va fi pre -zen tat la sfârşitul acestei luni şi vacos ta echivalentul a 254 de dolari. Înrest, Redmi K30i va fi identic cu Red -mi K30. Pe scurt, telefonul va includechip set Snapdragon 765G, ecran LCDla 120 Hz şi baterie cu capacitate de4.500 mAh.

Din păcate, Redmi K30 5G nu afost disponibil oficial în afara Chinei.Este posibil ca nici modelul K30i sănu fie exportat.

Xiaomi nu se va opri aici cu pre ţu -ri le mici la telefoanele 5G. Potrivitunor informaţii obţinute de publicaţiaITHome, compania va lansa, în iunie,un smartphone 5G la preţul de 226 dedo lari, urmat de un dispozitiv de doar141 de dolari, în noiembrie.

www.go4it

Cei inteligenţi şi sensibili au întotdeauna unmo ment de îndoială.

Atunci când ai de ales între o felie de tortsau un măr, alege un pahar cu apă.

Înainte să judeci pe cineva, întreabă-te:„Oare e treaba mea”?

Indiferent cât de lungă şi veselă ar fi o petre-cere, fă tot posibilul să te trezeşti în patul tău.

O zi liniştită în singurătate te ajută să te re -la xezi mai bine decât câteva ore la spa.

Repede înseamnă acelaşi lent, dar fără între-ruperi.

Este mai bine să fii duşmanul unui om bun,decât prietenul unui om rău.

Ideea valorii este foarte relativă, căci fiecareo măsoară după interesul său.

Fără oameni obişnuiţi, nu există oameni mă -reţi.

Opera de artă e totdeauna o iluzie întrupată.

Col. (rtr.) Ştefan MITINCU

GÂNDURI ÎN TREACÃT...

Page 8: PUNCTE DE VEDERE fundamentali ai naţiunii Curierul ARMATEI 2020/516.pdf · 2020. 5. 5. · Secreta riat tehnic de redacþie Plt.adj. Marian Duþã (tehnoredactor) Plt. Cristian Aldescu

În urma prognozelor de evoluţie a infectării cu co ro - na virus COVID-19, au început să fie adoptate, la ni velna ţional, o serie de măsuri pentru prevenirea şi pro tecţiapo pulaţiei şi asigurarea condiţiilor revenirii la starea denor malitate. Astfel, Preşedintele României a semnat de -cre tul privind instituirea stării de urgenţă pe teritoriulna ţional. Una dintre urmări a fost li mi ta rea deplasărilorper soanelor, ceea ce a presupus un efort mare din parteafor ţelor Ministerului Aface rilor In terne. Drept urmare,Mi nisterul Apărării Naţionale a constituit la nivelul ca -pi t alei României o structură de sprijin care, la solicitare,să poată executa misiuni, gra dual, cu colegii din siste -mul de securitate naţio na lă.

Detaşamentul Bucureşti are ca scop ajutarea structu ri -lor din compunerea Ministerului Afacerilor Interne dinMu nicipiul Bucureşti şi este format, în principal, cu efec-tive ale Batalionului 2 Infanterie „Călugăreni” şi ale Ba -ta lionului 495 Paraşutişti „Căpitan Ştefan Soverth”, lacare s-au adăugat militari din Brigada 30 Gardă „MihaiVi teazul”, Brigada 122 Logistică, Batalionul 265 PoliţieM i litară „Tudor Vladimirescu”, Batalionul 300 Sprijin„Sar mis” şi Batalionul 500 Sprijin „General de divizieGheor ghe Rusescu”. Totodată, subordonează şi Comanda-mentul Garnizoanei Bucureşti. Acest detaşament este de -ser vit de aproximativ 600 de ofiţeri, maiştri-militari, sub-ofiţeri, soldaţi şi gradaţi profesionişti şi în jur de 100 demij loace tehnice, în principiu, Dacia DUSTER, DaciaLO GAN, URO VAMTAC, HUMVEE, PANHARD şiauto camioane IVECO.

Această structură a luat fiinţă pe 25 martie şi are casar cini curente executarea misiunilor în colaborare cu Bri -

ga da Rutieră Bu -cu reşti, de pre -zen ţă, respectivîn drumare a cir-culaţiei. De ase -menea, lu crea zăşi cu re pre zen tan -ţii Jan dar me rieiRo mâ ne pentruexe cutarea pa zeiîn di fe ri te obiec ti -ve pe care le-aupre luat de la aceş-tia. Men ţio nezfap tul că ac ţi o -nea ză doar la ni -ve lul gar ni zoa neiBu cu reşti, dar arein clu să o arie de res ponsa bili ta te care cuprinde şi Ae ro -por tul In ter na ţional „Hen ri Coan dă” din Oto peni. Conco -mi tent au des făşurat şi misiuni de sprijin pentru construi -rea spi ta lu lui militar ROL 2 amplasat în pe rimetrul Insti-tutului de Ge rontologie şi Geriatrie „Ana Aslan”.

„Cooperarea cu structurile Ministerului Afacerilor In -ter ne este una foarte bună, acelaşi lucru întâmplându-se şicu reprezentanţii Jandarmeriei Române. Respectăm nor -me le şi cadrul legal care ne-a fost precizat şi, până în acestmo ment, nu au fost raportate aspecte negative sau pro ble -me deosebite în relaţionarea cu mediul civil. Am primit unfeed back pozitiv şi acest lucru este un aspect important,pentru că, în societatea de astăzi, contează foarte multima ginea pe care ne-o creăm în exteriorul cazărmii. Mili-tarii au o postură şi o ţinută menite să asigure populaţia cănoi suntem acolo, în stradă pentru a-i sprijinii. Comporta-mentul pe care îl manifestăm nu este unul agresiv sau caresă ducă către o prezenţă violentă”, spune maior Ionuţ Di -nu, şef centru de operaţii curente în Detaşamentul Bu cu -reşti.

Un punct important care întăreşte afirmaţiile maioru-lui Dinu este acela că personalul din cadrul Forţelor Te -res tre nu iese în aceste misiuni cu armament cu muniţie,pis toalele mitralieră fiind trecute în poziţia „la spate”, cucas că sau cu vestă, în schimb, respectă cu stricteţe mă su -ri le epidemiologice în vigoare pentru prevenirea şi limi ta -rea extinderii infecţiei cu COVID-19, purtând măşti depro tecţie şi mănuşi. Au renunţat, de asemenea, la formelede salut tradiţionale - strângerea mâinilor -, au redus dura-

ta interacţiunii cu alte persoane la un minimum posibilşi, nu în ultimul rând, respectă măsura de distanţare so -ci a lă la doi metri între două persoane.

„Noi vom acţiona atât timp cât este în vigoare sta reade urgenţă sau până când apare o nouă ordonanţă mili -ta ră prin care să se spună că nu mai este ne voie de spri -ji nul reprezentanţilor Ministerului Apă rării Naţionale.Atunci activitatea noastră în te ren se va sista”, adaugăma iorul Dinu.

Volumul de muncă este unul destul de ridicat şi lani velul centrului de operaţii curente al detaşamentuluipentru că numărul de persoane care lu crea ză în acelaşitimp începe să fie din ce în ce mai mic, asta pentru a seevi ta aglomerarea în spaţiile în care activează. Doar bu -na organizare până în acest moment a făcut ca lu cru ri lesă se pre zinte la cel mai operativ nivel şi asta de oa re cecen trul func ţio nează permanent 24/24 ore şi 7/7 zile.Din ra poar tele care se primesc şi sunt centralizate re -

zul tă că moralul militarilor este bun şi chiar dacă după otu ră obo seala îi ajunge din urmă, extenuarea fizică şi psi-hică tre ce mai uşor atunci când conştiinţa le este încărcatăde lu crurile bune pe care le-au făcut peste zi. Un alt fac-tor apre ciabil, în toată această acţiune, este dat şi de ex pe -rien ţa teatrelor de operaţii pe care o au majoritatea celorcare în cadrează acestă structură. Atunci când eşti călit înfo cu ri le unor evenimente periculoase, experienţele trăiteîţi dau un mare avantaj în gestionarea situaţiilor precumcea pe care o simţim toţi pe propria piele în aceste zile. Sepoa te vorbi aici de un garant al reuşitei, iar riscul de acumeste mai mic în comparaţiei cu ceea ce au întâlnit în Af ga -nis tan sau Irak.

Ca de fiecare dată, când situaţia a impus-o, ArmataRo mâniei a fost alături de populaţie şi s-a poziţionat în tot -dea una ca un paravan în calea pericolelor. Nici în situaţiade faţă militarii români nu fac rabat de la acest lucru şispri jină forţele angrenate în lupta cu ina micul invizibilnu mit COVID-19, după cum se pricep mai bine şi acoloun de este nevoie de ei, fie că este vorba de preluarea unuispi tal aflat în derivă, fie angrenaţi, alături de colegii dinMi nisterul Afacerilor Interne, în patrulare, puncte de pre -zen ţă sau alte activităţi de ordine publică.

Oriunde. Oricând. La datorie! este în zilele aces tea ode viză care, mai mult ca niciodată, îşi merită din plin re -nu mele, iar jurământul faţă de ţară constituie, în acest mo -ment, singurul contract de la care militarii nu vor facenici când pasul înapoi.

Căpitan Narcis RĂDUCU

La prima mi siune în teatrul de operaţii Afganistan

Locotenentul George Marian STICLARU: „De micam fost atras de uniforma militară, pentru că am în fami-lie un unchi care a lucrat în Armată. Aşa m-am ho tărât sămerg la Colegiul Militar Liceal „Dimitrie Cante mir” de laBrea za. În liceu a fost o perioadă foarte frumoasă, în cares-a născut o dorinţă şi mai mare de a merge mai departe laAca demia Forţelor Te restre. Alegerea de a fi student într-o instituţie militară m-a făcut să trăiesc in tens acea pe ri -oa dă. Specializarea care mi s-a părut că mi se potriveştecel mai bine a fost cea de vânători de munte. În cepând cuanul 2016, pregătirea şi cunoştinţele acumulate în acade-mie le-am pus în aplicare la Batalionul 21 Vâ nători deMun te „General Leonard Mociulschi” din Predeal.

Aici, în Afganistan, particip la misiunea Resolute Su -pport şi sunt pe funcţia de battle captain la Batalionul 21Pro tecţia Forţei „Viperele Negre”. Atribuţiile mele cons -

tau în monitorizareatu tu ror acţiunilor mi -li tare desfăşura te desu b unităţile ba ta li o -nu lui, atât în in te ri o -rul Bazei ae ri e neKan dahar, cât şi înafa ra pe ri me tru luiaces teia, în aria deres ponsabilita te. Ro -lul meu este de a-i

aju ta pe militarii care execută mi siuni, de a răs punde so li -ci tărilor din teren şi de a facilita un răspuns ime diat dinpar tea forţelor de reacţie rapidă. Redirec ţio na rea mij loa -ce lor de supraveghere în funcţie de nevoile subunităţilorşi coordonarea în cazul unei evacuări medicale sau teh ni -ce sunt două dintre cele mai importante aspecte, care au şiun impact major în desfăşurarea acţiunilor mi li tare.

Colaborez cu partenerii americani foarte bine şi sun-tem deja o echipă unită. Pot spune că vorbim aceeaşi lim -bă, fără bariere lingvistice în acest mediu multinaţio nal.Ne sprijinim reciproc în toate aspectele întâlnite şi ne ce -rem sfat unii altora. Experienţa vastă, acumulată doar înast f el de misiuni, alături de alţi parteneri NATO, reprezin-tă o treaptă în evoluţia mea din punct de vedere profesio -nal.

În ceea ce priveşte familia, avem de gestionat o situa -ţie de relaţie la distanţă, cu care nu am fost obişnuiţi pânăacum. Faptul că vorbim deschis despre aceste provocări,

ne ajută să găsim soluţii. Familia a fost cea care întotdea -u na m-a ajutat şi mi-a susţinut alegerile. A înţeles că oricemi siune pe care o am este un pas important pentru mine.”

Ofiţer de legătură şi res pon sabil cu protecţia forţei

Locotenentul George MOACĂ este unul dintre ofiţeriiBa talionului 21 Protecţia Forţei „Viperele Negre” cu ex -pe rienţă în teatrul de operaţii Afganistan. Aflat acum la ado ua misiune, colegul nostru este ofiţerul de legătură şires ponsabilul cu protecţia forţei, din cadrul batalionului,în Baza aeriană Kandahar.

„Ceea ce fac acum în Afganistan se împarte în două ra -muri. Ca ofiţer de legătură mă ocup de KSS (KandaharSe curity Shura) şi sunt liantul între partenerii afgani şifor ţele de coaliţie, practic, pregătesc activitatea de schimbde informaţii. Pe linie de protecţia forţei, mă coordonez cuco mandantul Companiei Charlie, cel care este responsabilcu securizarea principalului punct de acces (ECP5), în Ba -za aeriană Kandahar. Astfel, propun pentru dezvoltareanu mite proiecte care să îmbunătăţească sistemele de apă -ra re şi prevenţie împotriva unor posibile acţiuni de pă -trun dere în bază.”

Pe George îl cunoaştem de la activităţi de instruire şiexer ciţii multinaţionale şi de pe timpul pregătirii pentrumi siune. L-am văzut şi aici în Afganistan şi avem dejaima ginea unui ofiţer foarte bine pregătit, care ştie ce îşido reşte de la cariera militară, care are un plan foarte binepus la punct pentru orice sarcină pe care o primeşte şi caredu ce toate proiectele până la ca păt.

„Prima misiune în teatrul de ope raţii Afganistan a fostîn 2018 cu militarii Batalionului 30 Protecţia Forţei „Vul -

tu rii Car paţilor”. Am trăit mi si -u nea din poveştile celor care aumai fost. Ori unde ne întâlneampe tim pul pre gătirii pentru mi -si u ne, mi litarii cu ex pe rienţăpo ves teau cum este în Af ga nis -tan, de ja aveam în min te o ima -gi ne a ceea ce ur ma să des co -păr aici, în ur mă cu doi ani.Func ţia mea din acea mi siune afost de locţiitor co mandantcom pa nie. Era prima mea ex -pe rienţă într-o zo nă de conflict.La terminarea misiunii, m-amsim ţit în cre ză tor şi pentru că se

apro pia data sosirii acasă, dar şi pentru că ne în tor ceam înefec tiv complet, ceea ce era şi este cel mai im por tant lu -cru.

Azi, mă simt ca şi cum aş fi plecat pentru o perioadăscur tă acasă şi m-am întors să îmi continui misiunea,pentru că, în Afganistan, nu s-a schimbat nimic după doiani. Consider că este o diferenţă foarte mare între primafunc ţie şi cea pe care o am acum. La nivel de companie,ve deam imediat rezultatele acţiunilor noastre, ca ofiţer dele gătură şi responsabil de protecţia forţei, este o altfel deac tivitate şi efectele le vezi într-un timp mai îndelungat.”

La mulţi ani de Ziua Justiţiei Militare!Sublocotenentul Gabriel SECRIERU este la prima mi -

si u ne în teatrul de operaţii Afganistan şi îndeplineştefunc ţia de consilier juridic în cadrul Batalionului 21 Pro -tec ţia Forţei „Viperele Negre”.

„Pentru mine această zi are o însemnătate deosebită,deoa rece îmi amintesc cu emoţie momentele din copilărie,când mă jucam de-a armata şi le prezentam părinţilor meiono rul, anii de fa cul tate, cât şi ad mi terea pentru pro fesiade consi li er juridic în ca drul Armatei Ro mâ niei.

Rolul oricărui con silier juridic este acela de a apă ra cufer mi ta te, onesti-tate şi prin ci pia li -ta te in te resele le -gi time ale Minis-terului Apă răriiNa ţio na le, în con -for mitate cu ac te -le nor mative în vi -goa re.

Aici, în Af ga -nis tan consi li ez şiavi zez sub aspec-tul le ga li tăţii do -cu mentele de na -tu ră patrimonia lă,

cât şi docu men tele ce ţin de măsurile operaţionale caretre buie luate, şi totodată, con tribui la pregătirea mi litarilorcare urmează să desfă şoa re misiuni.

De asemenea, consiliez personalul militar, atât pe liniaacor dării drepturilor de care beneficiază, cât şi în ceea cepri veşte pro blemele personale cu care aceştia se confrun-tă în ţară.

Cu prilejul sărbătoririi Zilei Justiţiei Militare, dorescsă le transmit colegilor mei să aibă putere de muncă şi uncăl duros „La mulţi ani!”.

Căpitan Mariana DINUFoto: Locotenent George MOACĂ Plutonier-major Vasile GĂBRIAN

C M Y K

INTERACTIVCurierul ARMATEI

Nr. 8 (516) din 30 aprilie 2020Pagina 8

Detaşamentul BucureştiDetaşamentul Bucureşti

Portrete din AfganistanPortrete din Afganistan