Motivatiaesteceeacetefacesapornesti.Obisnuintaesteceeacetefacesacontinui.

(JimRohn)

Motivatia

Ce este MOTIVATIA   In sens general, MOTIVATIA este cauza pentru care oamenii actioneaza si gandesc

asa cum o fac.   In psihologie, MOTIVATIA este un sistem psihic reglator care consta in ansamblul

stimulilor interni (necesitati, nevoi, motive, trebuinte, aspiratii….) care declanseaza si sustin actiunile oamenilor.

  MOTIVATIA este “motorul” vietii noastre psihice intrucat tot ceea ce intreprindem este provocat de una dintre componentele motivatiei:

  TREBUINTE (nevoi)   MOTIVE   INTERESE   CONVINGERI   CONCEPTIA DESPRE LUME SI VIATA

  In psihologie se disting 2 mari abordari ale MOTIVATIEI:   Directia homeostatica: la baza motivatiei sta principiul echilibrului biologic – organismele tind sa isi mentina

starea de echilibru constant in raport cu modificarile mediului. Dezechilibrele inseamna aparitia unor trebuinte, nevoi provocate fie de o lipsa, fie de un surplus. Exemplu: foamea, setea…

  Directia non-homeostatica: motivatiile sociale, de afirmare a personalitatii, de control, de a cerceta, de a te distra, de a conduce masina, etc. – diverse trebuinte care apar pe parcursul vietii, sunt produsul experientei

  Trebuie distins intre trebuinte native, innascute si trebuinte dobandite, invatate.

NEVOILE – Piramida lui MASLOW Nevoi de

autorealizare

Nevoi estetice (de frumos si

armonie)

Nevoi cognitive (de cunoastere)

Nevoi de stima si statut (incredere in sine si in altii)

Nevoia de afiliere (iubire si apartenenta)

Nevoia de securitate (siguranta, securitate)

Nevoi biologice (apa, aer, hrana, somn, sex)

adevar, bunatate, individualitate, perfectiune, sens, autosuficienta

6

5

4

3

2

1

În ierarhia trebuinţelor umane, Maslow situează nevoile cele mai primitive la baza piramidei. Deşi toate nevoile sunt instinctive, nu toate sunt la fel de puternice.

Astfel, nevoile cele mai puternice au fost aşezate la baza piramidei trebuinţelor. Cu cât o nevoie urca spre vârful piramidei, cu atât este mai slabă şi specifică individului respectiv. Se observă astfel că nevoile primare sunt comune atât tuturor oamenilor cât şi animalelor. Ele includ necesităţile fiziologice (cum ar fi cele biologice ca hrana, apa, aerul, igiena), somnul, sexul şi o temperatura relativ constantă a corpului.

Odată ce individul îşi satisface acest nivel de necesităţi, se poate concentra pe nevoile de siguranţă. Acestea au de a face cu stabilitatea şi consistenţa într-o lume relativ haotică. Ele ţin mai mult de integritatea fizică, cum ar fi securitatea casei şi a familiei. În unele cazuri, nevoia de siguranţă motivează unii indivizi sa devină religioşi, religia oferindu-le confortul unei promisiuni de siguranţă printr-un loc paradisiac. Nevoile de siguranţă sunt cruciale pentru copii.

Urmează apoi nevoia de iubire şi apartenenţă. In acest nivel se includ nevoia de prietenie, familie, apartenenţă la un grup, sau de implicare într-o relaţie intima non-sexuală.

La nivelul patru sunt nevoile de stimă. Acestea cuprind atât recunoaşterea venită din partea altor indivizi (care rezulta în sentimente de putere, prestigiu, acceptare, etc) cât şi din respectul de sine, ce creează sentimentul de încredere, adecvare, competenţă. Nesatisfacerea nevoilor de stimă rezulta în descurajare, şi pe termen lung în complexe de inferioritate. O nevoie pronunţată de acest fel (de exemplu nevoia pentru admiraţie) are la bază nesatisfacerea unor nevoi care stau în vârful piramidei, cele de auto-actualizare estetică.

Nevoile de auto-actualizare vin din plăcerea instinctivă a omului de a fructifica la maximum capacităţile proprii, pentru a deveni din ce în ce mai bun. Maslow consideră că oamenii care au atins starea de auto-actualizare intră adesea într-o stare de transcendenta în care devin conştienţi nu doar de potenţialul lor personal, ci şi de întreg potenţialul speciei umane. Deşi aceşti indivizi trăiesc adesea o bucurie extatică, simt totodată şi o tristeţe cosmică.

Pe primele patru nivele ale piramidei sunt nevoile asa-zise "deficiente": o persoana nu simte nimic special dacă acestea sunt satisfăcute, dar simte un disconfort când nu sunt satisfăcute.

Dincolo de aceste nevoi, următoarele mai sunt numite de "creştere". Acestea nu dispar când sunt satisfăcute, în schimb, motivează individul în continuare. În 1970 Maslow a publicat o revizie a piramidei din 1954, situând în vârful acesteia nevoile cognitive (de a cunoaşte, de a înţelege şi de a explora) şi pe cele estetice (pentru frumuseţe, ordine, simetrie). Maslow a teoretizat că nevoile cognitive nesatisfacute se transformă în nevoi neurotice (non-productive, care perpetuează un stil de viaţă nesănătos). De exemplu, copiii ale căror nevoi de siguranţă nu sunt satisfăcute adecvat pot deveni adulţi care pun deoparte bani sau diferite posesiuni.Maslow crede că singurul motiv pentru care oamenii nu se miṣca în direcţia auto-actualizării este din cauza obstacolelor puse în calea lor de societate, mai ales printr-o educaţie deficitară ce nu poate schimba o persoană cu o slabă pregătire pentru viaţă într-o persoană cu o abordare pozitivă.

NEVOILE – Piramida lui MASLOW

Varietatea motivelor   MOTIVUL este un fenomen psihic cu rol esential in declansarea, orientarea si

modificarea conduitei, o cauza interna – MOTIVATIA este un ansamblu structurat al motivelor.   NEVOILE (trebuintele) sunt niste semnale de alarma care ne aduc la cunostinta ca

ceva nu este in ordine cu noi. Cand pornim la actiune pentru satisfacerea trebuintei, vorbim despre aparitia motivului.

  Motivele si trebuintele nu sunt intotdeauna constientizate, uneori resimtim o tensiune interna, fara a putea spune ce avem nevoie cu exactitate;

  Alteori apare o stare de tensiune, deoarece trebuintele/motivele nu pot fi satisfacute pe loc; mediul complex in care traim determina aparitia mai multor motive diferite in acelasi timp, apare o stare conflictuala intre motive;

  Diversele domenii de trebuinte identificate sunt generale pentru toti oamenii, dar se manifesta in diferite proportii in fiecare dintre noi, functie de personalitatea noastra, de mediu si capacitatile innascute.

  De aceea, vom analiza in continuare cateva trebuinte si motive majore care apar permanent in conduita noastra:

Foamea si setea

  Foameasiseteasunttrebuinteprimare,innascute,vitale,darcareauimportantevalenteinvatate.1.Foamea,seteasuntsu>icientepentruamancasiabea? Nu,deseorimancamsaubemfaraane>ifoame/sete;alteorineabtinemdelaamanca/beadindiversemotive‐ingrasare,post.

2.Desiprincipiilealimentarealeorganismuluisuntuniversalvalabile,gusturilesiobiceiurilealimentarediferadelapoporlapoporsidelaopresoanalaalta,functiedeeducatie,categoriesociala.

3.Inregiunileincarelipsahraneiesteomareproblema,totul=valorile,structurilesociale,con>lictele,temerile,visele,magia–suntlegatedehranasiprocurareaei;

4.Foameasiseteainteractioneazasinein>luenteazaconduita,sanatateasigandirea;elesea>laincentrulpreocuparilornoastre–luamdinvrememasuripentruprocurarealor(vezisuccesulhipermarketurilor)

Frica si tendinta de aparare   Cu totii am simtit sentimente de frica/teama la un moment dat precum:

teama de esec, de pedeapsa, de a fi intr-o situatie riscanta = EMOTII.   Important este sa distingem intre:

  Frica momentana = legata de anumite situatii de viata, firesc pentru majoritatea;   Frica permanenta = se transforma in sentiment de continua insecuritate (anxietate,

angoasa) care prin accentuare si perpetuare devine o stare patologica, nevrotica;   Frica devine o motivatie ce se traduce prin:

  Activizare: fuga, aparare, mobilizare fizica si psihica;   Inhibitie: scaderea capacitatilor intelectuale si motrice, desi atentia si vigilenta cresc.

Frustrarea   Este starea pe care o resimte cel care este privat de o satisfactie legitima

sau care este inselat in sperantele sale, datorita aparitiei unor obstacole, bariere constientizate ca atare.   Barierele pot fi: obiective – naturale, sociale

subiective – de ordin fizic sau psihic   Fiecare individ reactioneaza diferit in raport cu barierele, frustrarea

devine un motiv de actiune in directii precum: eliminarea, ocolirea, cautarea unor compensatii, auto-aparare…

Stresul si Conflictele   Stresul=stareadedezechilibrucarereprezintaoamenintarepentruintegritateacorporalasaumoralaaindividului

o  Poate>iprovocatdeoseriedefactori,delaunzgomotputerniclasuprasolictare,amenintari,dead‐line‐uri,amenintari,aparitiacon>lictelor.

  Con>lictele=atuncicandsimultansenasctendintealternativedeintensitateaproximativegalacedevinmotivatiiincompatibilecenupot>irealizateconcomitent.

Eledevinmotivealeactiuniiinvedereareechilibrariisidesi>iecareactionamdiferitinsituatiidestres/con>licttendintasiscopulestedealeinlatura,rezolva,limitaactiuneadistructiva.

Atasamentul. Erotismul.   Atasamentul=ansambluldelagaturiafectiveintreindiviziacaruiformaprimaraestestabilirearelatieiintrenou‐nascutsimamasa.

afectiunea(atasamentul)esteotrebuintafundamentalaanaturiiumane,inlipsaeicopiiinusedezvoltaintelectualsu>icient,aparstarideangoasa,anxietate,tristete,depresie.

  Erotismul=areatatbazebiologicecatsisocialesiestestranslegatdesentimentuliubirii.

Conduitaeroticaumanaestein>luentatadesocietate,deculturasireligie,darindiferentdemoduldemanifestareanevoilorafective(deatasamentsi/sauerotice)elereprezintaunputernicmotoralactiunilorsiconduiteiumane.

Motivatia realizarii de sine   Semanifestaatuncicandindividulstiecaactiunilesalevor>iapreciateconformunorstandarde,candaparecomparatiasicompetitacualtepersoane.

  Estelegatadetendintadeaobtinesucces,dea>iapreciat,deavalorizaactiunile/activitatileintreprinsedeorecedorintadesuccesesteocaracteristicageneral‐umana.(existasiunelepersoanecaresuntatatdedorniceseaobtinesucccesulincatdevinincapabiledeoriceactiune,dinfricadeanupierde).

  Realizareadesineesteunmotivenergizant,careneimpingesaactionampentruaneocupaunloccatmaibuninierarhiasocialasitotodatapentruanegasiimplinireasilinisteainterioara.