1/7

Activitatea Ministerului Sănătăţii în perioada august 2011 – mai 2012

În perioada mandatului domnului ministru conf. dr. Ritli Ladislau, 17.08.2011 – 7.05.2012, Ministerul Sănătăţii şi-a axat activitatea pe reglementări în domeniul asistenţei medicale, a profilaxiei, a îmbunătăţirii mecanismelor de finanţare a sistemului, dezvoltarea infrastructurii şi dotării unităţilor sanitare precum şi alte domenii definite în cursul consultărilor cu factori profesionali şi politici.

I. Proiecte finalizate 1. Proiecte în domeniul mecanismelor de finanţare ale sistemului sanitar

- optimizarea mecanismului claw-back – s-au urmărit soluţii de creştere a veniturilor din sectorul sanitar şi reducerea pierderilor financiare, respectiv acumularea de arierate; Noile măsuri prevăd că pentru calcularea contribuţiei trimestriale se au în vedere volumele de vânzări care depăşesc bugetul aprobat trimestrial pentru medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, precum şi pentru cele folosite în tratamentul ambulatoriu pe bază de prescripţie medicală prin farmaciile cu circuit deschis, tratament spitalicesc şi pentru centrele de dializă. Plata se va face în funcţie de cota de piaţă a fiecărui deţinător de autorizaţie de punere pe piaţă.

- înlocuirea medicamentelor originale cu cele generice din cadrul listei medicamentelor compensate sau gratuite (C2 – lista medicamentelor utilizate în cadrul programelor naţionale de sănătate) – această măsură permiţând accesul mai multor pacienţi la tratament, fără creşterea bugetelor alocate pentru diferitele programe naţionale;

- revizuirea pachetului de servicii medicale de bază asigurat în cadrul contractului cadru, astfel încât în cazul unor medicamente s-au reglementat condiţiile de prescriere (exclusiv conform autorizaţiilor de punere pe piaţă sau restricţionarea unor medicamente în cazul unor afecţiuni pentru care nu există dovezi ştiinţifice clare privind un raport pozitiv risc/beneficiu) şi s-au redus duratele de spitalizare în anumite grupe de boli şi proceduri.

2. Proiecte în domeniul profilaxiei

- screeningul cancerului de col uterin la nivel naţional – datorită faptului că reprezintă a doua cauză de mortalitate prin cancer la femeile din România, după cancerul de sân şi prima cauză de mortalitate prin cancer la femeile din grupa de vârstă 25 - 44 de ani, constituind o problemă de sănătate publică cu importante costuri sociale, în cadrul bugetului pentru 2012 s-au alocat 70 milioane lei pentru acest proiect; începând cu luna mai, screeningul se va desfăşura efectiv în jurul a opt centre universitare mari – estimăm că în acest an se vor realiza aprox. 600.000 de teste pentru grupele ţintă;

Totodată, pentru susţinerea din punct de vedere tehnic a programului de screening pentru cancerul de col uterin, Ministerul Sănătăţii implementează, în perioada 1 decembrie 2009-30 noiembrie 2012, proiectul „Instruire şi prevenţie pentru o viaţă sănătoasă”, a cărui valoarea este de 16 milioane lei.

Obiectivul general al proiectului este creşterea gradului de formare a profesioniştilor din sistemul sanitar pentru a răspunde noilor priorităţi ale politicilor şi programelor de sănătate, urmărind creşterea gradului de adaptabilitate şi formare a lor, prin dobândirea de cunoştinţe

2/7

necesare pentru asigurarea implementării unor programe de screening eficient pentru cancerul de col uterin, colon şi sân.

- includerea tuturor judeţelor în screeningul neonatal – prin includerea ultimelor patru judeţe care nu erau cuprinse în programul de screening al fenilcetonurie;

- revizuirea programului naţional de vaccinare – conform cerinţelor UE; Pentru profilaxia îmbolnăvirilor prin boli transmisibile, în anul 2011, Ministerul Sănătăţii a achiziţionat un număr de 4.243.164 doze de vaccinuri, în cadrul Programului Naţional de Imunizări şi a Programului Naţional Boli Transmisibile Prioritare. Campaniile de vaccinare în rândul populaţiei au fost însoţite de campanii de promovare a sănătăţii derulate în cadrul Programului naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate.

- s-a implementat registrul naţional de vaccinări. - Elaborarea şi coordonarea de programe naţionale de sănătate, în scopul realizării

obiectivelor politicii de sănătate publică. Principala caracteristică a programelor naţionale de sănătate derulate în perioada 2011-2012 este aceea de asigurare a continuităţii acţiunilor întreprinse în anii anteriori în scopul prevenirii, tratamentului şi controlului bolilor cu impact major asupra stării de sănătate a populaţiei. În acest scop, s-au continuat programe naţionale de sănătate care au vizat: campaniilor naţionale de imunizare, promovarea donării benevole de sânge, cu recrutarea şi menţinerea donatorilor de sânge şi asigurarea securităţii transfuzionale, desfăşurarea activităţilor specifice cu scop curativ, asigurându-se astfel fondurile necesare realizării procedurilor de cardiologie intervenţională şi de chirurgie cardiovasculară, transplanturilor de organe şi ţesuturi pentru bolnavii cu insuficienţe organice ireversibile sau asigurării accesului la tratament specific pentru bolnavii diagnosticaţi cu afecţiuni oncologice, diabet zaharat, tuberculoză, HIV/SIDA, etc.

De menţionat este şi faptul că în anul 2011 a fost iniţiat Programul de fertilizare in vitro şi embriotransfer în cadrul căruia un număr de 579 cupluri sterile au primit aprobare pentru realizarea acestei proceduri, până în prezent fiind efectuate un număr de 267 proceduri de fertilizare in vitro şi embriotransfer. 3. Proiecte în domeniul asistenţei medicale

- îmbunătăţirea finanţării reţelei de medicină de familie – faţă de anul precedent finanţarea a crescut cu 15%, ceea ce s-a reflectat în valoarea punctului acordat pentru serviciile prestate;

- extinderea reţelei centrelor de permanenţă – în anul 2012 s-a ajuns la un număr de 195 de centre funcţionale (187 fixe şi 8 mobile), iar un număr de 50 de centre sunt în procedură de înfiinţare, Ministerul Sănătăţii asigurând finanţarea acestora;

- s-a finalizat proiectul derulat împreună cu Oxford Policy Management privind Strategia pentru medicină primară pentru perioada 2012-2020. Strategia are ca scop dezvoltarea medicinei primare în general şi în special pentru zonele rurale şi slab deservite. Se are în vedere modificarea legislaţiei în ceea ce priveşte stimulentele pentru atragerea şi menţinerea personalului medical în aceste zone, atât din partea autorităţilor guvernamentale cât şi prin implicarea autorităţilor locale, găsirea unor modalităţi de plată pentru performanţă, legislaţie atractivă pentru proprietatea spaţiilor în care se desfăşoară activitatea şi posibilitatea de a putea coordona puncte farmaceutice care să permită accesul mai facil al populaţiei deservite la medicamente. Strategia mai recomandă o evaluare a proporţiilor alocate plăţii prin capitaţie comparativ cu plata pe servicii şi revizuirea plăţilor pe servicii.

3/7

- dezvoltarea sistemului integrat de urgenţă – s-a continuat dotarea sistemului cu autosanitare şi elicoptere, s-au deschis noi centre SMURD, ajungând ca la ora actuală toate judeţele ţării au o astfel de structură; în acest an se vor deschide 3 centre de operare aeriană SMURD;

- dezvoltarea şi stimularea utilizării sistemului de asistenţă medicală prin spitalizarea de zi;

- în anul 2012 s-a continuat implementarea Planului naţional de paturi pentru perioada 2011-2013, astfel încât România să se apropie de media europeană, prin reducerea numărului de paturi aprobate pentru contractare cu casele de asigurări de sănătate, atât pentru segmentul spitalelor publice, cât şi pentru segmentul celor private. Această măsură nu afectează acordarea asistenţei medicale pacienţilor, deoarece ea vizează, cu prioritate, reducerea numărului de paturi fie din secţiile în cazul cărora valorile indicatorilor permit o menţinere a numărului de servicii medicale chiar şi după reducerea propusă, fie din secţiile care pot furniza serviciile medicale şi în regim ambulatoriu, de exemplu secţiile de dermatologie, oftalmologie, boli interne, diabet etc.;

- Clasificarea spitalelor - Ministrul Sănătăţii a adoptat un sistem clar de clasificare a spitalelor care să permită o reprezentare coerentă a reţelei spitaliceşti şi, în concordanţă cu recomandările Băncii Mondiale, spitalele au fost clasificate în 5 categorii. Procesul de clasificare a continuat prin reclasificarea spitalelor în funcţie de îndeplinirea planurilor de conformare asumate. Totodată, s-a schimbat modul de finanţare a spitalelor, în funcţie de clasificarea acestora. Prin introducerea clasificării, s-a stabilit astfel o modalitate transparentă de finanţare a spitalelor, diferenţele de finanţare pentru spitalele din aceeaşi categorie au fost eliminate, iar noile reguli de finanţare vor asigura predictibilitate şi echitate în sistem.

- Reorganizarea spitalelor – au continuat măsurile de reorganizare a unităţilor sanitare cu paturi care nu pot asigura continuitatea asistenţei medicale, iar obiectivul urmărit este reprezentat de creşterea eficienţei sistemului sanitar şi a gradului de satisfacţie a populaţiei faţă de serviciile medicale. Astfel, în vederea creşterii eficienţei, în cazul unor unităţi sanitare cu paturi s-a propus reorganizarea, inclusiv comasarea prin fuziune cu un alt spital, cu stabilirea spitalului învecinat care va prelua sarcina deservirii populaţiei din zonă, activitate care s-a derulat în parteneriat cu autorităţile administraţiei publice locale. În cadrul procesului de reformă şi reorganizare al unităţilor sanitare cu paturi au fost reorganizate ca secţii exterioare un număr de 28 unităţi sanitare cu personalitate juridică.

- implementarea sistemului de centre multifuncţionale; - elaborarea, împreună cu Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale a programului

guvernamental - Program de interes naţional "Dezvoltarea reţelei de cămine pentru persoane vârstnice", pentru asigurarea necesarului financiar de funcţionare a căminelor pentru persoane vârstnice rezultate prin reprofilarea unor unităţi sanitare cu paturi. Au fost reorganizate în cămine pentru bătrâni un număr 64 de unităţi sanitare. 4. Proiecte privind dezvoltarea infrastructurii şi dotării unităţilor sanitare

- pentru anul 2012 s-au prevăzut prin transfer de capital achiziţionarea de aparatură medicală şi echipamente de comunicare în urgenţă 77.000 mii lei; pentru reparaţii capitale ale spitalelor 139.500 mii lei iar pentru investiţii în spitale 111.000 mii lei;

- la capitolul cheltuieli de capital s-au finanţat: Institutul Regional Oncologic Iaşi (102.000 mii lei), studiul de fezabilitate pentru Institutul Regional Oncologic Timişoara (1.000 mii lei), achiziţionarea de ambulanţe şi elicoptere pentru sistemul de urgenţă (70.000 mii lei).

4/7

- prin programul “Reforma sectorului sanitar – faza a II-a (APL2)”, finanţat prin două împrumuturi externe acordate de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi respectiv Banca Europeană de Investiţii, au fost realizate următoarele investiţii:

Lucrări de reabilitare: Au continuat lucrările de reabilitare a secţiilor de obstetrică şi neonatologie,

începute în anul 2010, la 4 spitale şi au început lucrările de reabilitare la alte 8 spitale. Au demarat lucrările pentru reorganizarea şi mutarea UPU-SMURD în incinta

clădirii Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş Au demarat lucrările pentru reabilitarea secţiilor de producţie vaccin gripal şi de

fiolare din Institutul Cantacuzino.

Achiziţii de echipamente medicale: S-au achiziţionat simulatoare pentru centrele de instruire a personalului de la

SMURD şi Serviciul de Ambulanţă (cca. 700 simulatoare pentru centrele de pregătire din 16 judeţe).

S-au achiziţionat echipamente pentru unităţile de primiri urgenţe din spitale (cca. 770 echipamente pentru 63 spitale).

S-au achiziţionat echipamente de monitorizare pentru secţiile ATI şi Cardiologie (270 monitoare de terapie intensivă şi 21 staţii centrale de monitorizare, distribuite la secţiile ATI din 12 spitale şi la secţiile de Cardiologie din 40 spitale).

S-au achiziţionat echipamente pentru maternităţi: 12 tipuri de echipamente medicale (aproximativ 500 de echipamente), pentru dotarea a 63 de spitale. 5. Proiecte pe plan internaţional

- semnarea contractului de colaborare în domeniul sanitar cu statul Israel – noiembrie 2011;

- finalizarea tratativelor privind acordul de colaborare în domeniul sanitar cu Republica Moldova;

- implicarea activă a României în definirea politicilor europene în domeniul bolilor cronice, protezării auditive, medicinii transfrontaliere, în domeniul e-Health – în perioada preşedinţiei Poloneze şi Daneze a UE;

- în cadrul „Programului de Cooperare “Elveţiano - Român” pentru reducerea disparităţilor economico-sociale din cadrul Uniunii Europene extinse”, Ministerul Sănătăţii va beneficia, în perioada 19 decembrie 2011-6 decembrie 2019, de o finanţare nerambursabilă, în valoare de 10 milioane franci elveţieni, pentru dezvoltarea unor programe de pregătire a personalului medical (medici şi asistenţi medicali) din toate unităţile sanitare, în specialităţile urgenţă, terapie intensivă pediatrică şi neonatală, precum şi medicină primară. Programul de pregătire al medicilor de familie va urmări înfiinţarea unor noi centre multifuncţionale, iar în cadrul celui care vizează serviciile de urgenţă va fi inclusă şi colaborarea cu serviciul aerian de salvare elveţian REGA care se va implica în dezvoltarea capacităţii de salvare aeriană a echipajelor române.

- Implementarea cu succes a proiectelor din cadrul Programului de Cooperare Norvegian:

Creşterea accesului la servicii preventive de calitate pentru copii şi adolescenţii din România - Conceperea şi derularea Campaniei VIAŢA;

“Centru nou de îngrijire pentru copiii cu tulburări de spectru autist” înfiinţat în cadrul Spitalului de Psihiatrie Titan „Dr. Constantin Gorgos”din Bucureşti;

5/7

Parteneriat Norvegiano-Român (NoRo) pentru progres în Bolile Rare prin care a fost înfiinţat un centru nou pentru tratarea copiilor cu boli rare.

- s-au implementat toate măsurile cuprinse în scrisorile de intenţie formulate de România, în cadrul acordurilor cu FMI/BM/CE. 6. Alte proiecte

- înfiinţarea structurii de evaluare a noilor tehnologii medicale – această structură va analiza cu metode ştiinţifice noile tehnologii (medicamente, echipamente, servicii) în domeniul sanitar, contribuind la decizia de achiziţionare a acestora, respectiv de a oferi acces pe piaţa românească; Această activitate va contribui, pe viitor, la realizarea unui pachet de servicii, având la bază principiile de cost-eficienţă şi de sustenabilitate financiară.

- înfiinţarea structurii de integritate în cadrul Ministerului Sănătăţii care va supraveghea preventiv dar şi operaţional toate domenii cu risc (achiziţii publice, derulare concursuri, plăţi informale);

- realizarea primei bănci de organe; - realizarea registrului de donatori de celule stem şi introducerea acestuia în circuitul

internaţional; - modificarea sistemului de organizare a rezidenţiatului şi introducerea atestatului

în diferite specialităţi medicale: descentralizarea rezidenţiatului, organizarea a două sesiuni anuale de examen de rezidenţiat, forme noi de instruire de specialitate în domeniul pediatriei şi obţinerea competenţei în diferite subspecialităţi prin noul sistem de atestat; Organizarea în sistem descentralizat a concursului de rezidenţiat a permis, în perspectiva următorilor 5 ani, o acoperire mai eficientă cu specialişti a zonelor defavorizate din punct de vedere al asistenţei medicale şi a facilitat prezentarea la concurs a candidaţilor.

- lărgirea competenţelor de control ale Ministerului Sănătăţii şi modificarea legislaţiei privind sancţionarea abaterilor;

- introducerea unui nou program naţional curativ privind chirurgia epilepsiei; - extinderea programului naţional de boli rare şi cardiologie intervenţională.

7. Relaţia Ministerului Sănătăţii cu societatea civilă

- relansarea dialogului social; - contracte de parteneriat cu Federaţia SANITAS şi Federaţia Naţională Ambulanţă; - negocieri privind noul contract colectiv de muncă; - întâlniri şi consultări cu asociaţiile reprezentative ale pacienţilor.

II. Proiecte în curs de derulare

- lansarea dezbaterii publice privind noua lege cadru a sănătăţii – Ministerul Sănătăţii a organizat consultări largi cu organizaţii profesionale, sindicale, asociaţii patronale şi ale pacienţilor, reprezentanţii asiguratorilor privaţi şi ai societăţii civile, în urma acestora conturându-se actuala formă a legii; Dezbaterile au avut următoarele teme:

Reorganizarea sistemului de asigurări de sănătate obligatorii şi voluntare şi revizuirea pachetului de servicii de bază acordat asiguraţilor în conformitate cu propunerile experţilor NICE;

Modalităţi de realizare a echilibrului financiar şi asigurarea accesibilităţii echitabile la servicii medicale;

Reorganizarea unităţilor spitaliceşti;

6/7

Dezvoltarea sistemului de asistenţă medicală de urgenţă; Reorganizarea sectorului de asistenţă medicală primară pentru creşterea

rolului acestuia în cunoaşterea stării de sănătate a populaţiei, prevenirii îmbolnăvirilor, precum şi a rolului de filtru în faţa asistenţei medicale de specialitate;

Evaluarea şi controlul calităţii serviciilor medicale; De asemenea, au fost constituite grupuri de lucru la nivel tehnic, care au avut ca

responsabilitate elaborarea proiectului de lege pentru organizarea şi funcţionarea sistemului de sănătate din România. În urma sesiunilor de lucru au fost elaborate primele capitole din lege care, în prezent, sunt supuse atenţiei consiliului consultativ de elaborare şi adoptare a proiectului.

- se află în dezbatere parlamentară legea sănătăţii mintale; - informatizarea sistemului sanitar (în colaborare cu CNAS) – prin introducerea

cardului de sănătate, a fişei electronice şi a prescripţiei electronice se va asigura transparenţa întregului sistem sanitar;

- îmbunătăţirea mecanismelor de autorizare şi a procedurilor de punere pe piaţă a medicamentelor generice (în colaborare cu ANMDM);

- modificarea reglementărilor privind coplata în sistemul sanitar în vederea creării condiţiilor de aplicabilitate; În acest sens, a fost elaborat un Proiect de Lege pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, care flexibilizează aplicarea mecanismului de coplată.

- extinderea reţelei de asistenţi comunitari şi mediatori sanitari – în bugetul de stat este prevăzută suma necesară pentru creşterea numărului acestor cadre sanitare cu 25%; datorită blocării posturilor până în prezent nu s-a putut realiza – considerăm că este o structură extrem de utilă pentru munca medicului de familie, mai ales în mediul rural; Scopul urmărit este de a asigura furnizarea de servicii integrate, medicale şi sociale, flexibile şi adecvate nevoilor beneficiarilor, acordate în mediul în care aceştia trăiesc prin utilizarea eficientă a serviciilor acordate în cadrul pachetului de bază, punerea accentului pe prevenţie şi continuitate a serviciilor.

- darea în folosinţă a Institutului Regional Oncologic Iaşi; - finalizarea Centrului Oncologic Oradea; - realizarea studiului de fezabilitate şi a proiectelor Institutului Regional Oncologic

Timişoara; - lansarea proiectului de lege privind reproducerea umană cu terţ donator – proiectul

de lege se află în dezbatere parlamentară; - în colaborare cu Ministerul Turismului s-a lansat proiectul de dezvoltare a turismului

medical / balnear; - parteneriate public-privat în vederea realizării spitalelor regionale de urgenţă.

III. Proiecte lansate recent

- modificarea reglementărilor privind formele de organizare a spitalelor în fundaţii şi cu un management bazat pe principiile concurenţei reale;

- mecanisme pentru protejarea intereselor şi salvarea Institutului Cantacuzino şi a producătorului de materiale sanitare Sanevit Arad:

7/7

în cazul Institutului Cantacuzino se studiază posibilitatea comasării activităţii de cercetare şi de producţie cu SC Antibiotice Iaşi, care poate asigura relansarea produselor institutului, având capacitate managerială şi financiară în acest sens;

în cazul Sanevit Arad, instituţie care şi-a încetat total activitatea, am propus transferul părţilor sociale deţinute de MS şi AVAS la Ministerul Muncii care va iniţia procedura de privatizare;

- lansarea unor proiecte de parteneriat public privat pentru dotarea centrelor de

oncologie cu echipamente de radioterapie;

- se află în dezbatere proiectul privind deblocarea etapizată a unor posturi necesare în sistemul sanitar. Conştient de situaţia dificilă a personalului medical, Ministerul Sănătăţii a susţinut în Guvern necesitatea deblocării posturilor vacante din sectoarele şi specialităţile medicale deficitare, iar pe de altă parte, deşi contextul financiar bugetar este defavorabil, Ministerul Sănătăţii va urmări în continuare adoptarea de măsuri stimulatoare pentru creşterea atractivităţii posturilor din sectorul de sănătate, inclusiv în domeniul salarial. Ministrul Sănătăţii RITLI Ladislau Bucureşti, 7 mai 2012