55878870 cota unica de impozitare

8/6/2019 55878870 Cota Unica de Impozitare

1/38

Cota unic de impozitare

Fundamente teoretice

Probabil cel mai bine reprezentat model al cotei unice de impozitare a fost conceputn Statele Unite ale Americii, fiind denumit Hall-Rabushka flat tax(1983-1985HR).Acest model se bazeaz pe o combinaie a taxei pe profitul agenilor economici iimpozitul pe salariu aduse la acelai nivel. Baza de impozitare a impozitului pe venit estediferena dintre veniturile obinute n urma vnzrilor, inclusiv exporturi i plileefectuate pentru cumprarea de factori de producie, bunuri de capital, inclusiv importuriplus pli ctre salariai. Taxa pe veniturile populaiei include orice compensaie nschimbul muncii prestate sau din pensii.

Ea este deci o tax bazat pe consumul agenilor economici, asemntoare TVA-uluiavnd n plus venituri din impozitarea salariilor.Cota unic de impozitare sub aceast form (Hall-Rabushka) nu a fost ns adoptat

pn acum, modelele existente fiind totui ndreptate n aceast direcie.Singura asemnare ntre diferitele modele adoptate este n fapt nlocuirea impozitrii

progresive a veniturilor salariale cu un nivel unic de taxare.Suma ce trebuie pltit are forma:

( ) ( )[ ]0,.maxFF

AYtYT =

unde ( )YTF este suma ce urmeaz a fi prelevat din venitul salarial Y, t rata marginalde impozitare i FA deducerea de impozit(care variaz n general funcie de condiia

social a salariatului).Rata t de impozitare este de multe ori adoptat i pentru alte tipuride venituri.

Ar mai trebui inut cont de un aspect, denumirea de cot unic de impozitare se refernumai la impozitul pe venitul salarial. n realitate taxarea salariilor este departe de a fiunic, trebuind luate n considerare i contribuiile sociale (sntate, omaj, fondul depensie etc.), ceea ce face ca sumele finale reinute s nu fie aceleai. n multe din rilecare au adoptat sistemul unic de impozitare a salariilor, mai multe venituri sunt aduse labuget din contribuiile sociale. Pstrarea unui nivel ridicat al contribuiilor sociale pare afi o problem n aceste ri. Georgia i Rusia au efectuat reforme n acest sens dupadoptarea cotei unice.

O a doua precizare ce trebuie fcut este aceea c adoptarea cotei unice de impozitare

a fost o msur dintr-un pachet mai larg de reforme, ndreptate n special spre o maieficient administrare a taxelor.

1


2/38

Primele exemple de adoptare a cotei unice de impozitare

Prima utilizare a cotei unice de impozitare dateaz din anul 1842 fiind adoptat nMarea Britanie.

Prima aplicare cu succes a impozitului unic a avut loc n Hong Kong (sistemul SAR),unde a intrat n vigoare nc din 1947.

Acest sistem le permitea contribuabililor s aleag ntre o taxare progresiv sau oimpozitare unic de 16%, avnd ns o gam redus de deduceri. Alturi de alte facilitifiscale, simplitatea sistemului a fcut din Hong Kong unul dintre cele mai bune medii deafaceri din Asia.

n afara Europei cota unic de impozitare a fost adoptat n Bolivia(13% aici ns eaeste mai mult un mijloc de a ntri TVA-ul), Paraguay(10%, ns la fel ca n cazulBoliviei ea servete consolidrii TVA-ului, contribuabilii putnd deduce din sumele

pltite toate bunurile de consum, cu facturi), Guernsey i Jerney(20%), Jamaica(25%).Eaa mai fost adoptat de o serie de guverne din state federale, cum ar fi Alberta iMassachusetts.

Estonia a fost prima ar din Europa care a adoptat cota unic, n 1994. ExemplulEstoniei a fost urmat de Letonia, Lituania, dar i de Rusia. De atunci, cota unic a maifost adoptat de state precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea coteiunice att pe veniturile salariailor, ct i pe profiturile companiilor este considerat unadintre cele mai radicale variante de impozitare, mai ales c guvernele doresc eliminareadublei impozitri(dac o companie a pltit deja impozitul pe profit de 16%, investitorii nuar trebui s plteasc impozite pe dividendele acordate de aceasta).

Pro i ContraNoile economii cu costuri si niveluri reduse de impozitare din Europa de Est

afecteaz creterea economica a vechilor membri UE.

Potrivit unui studiu publicat de institutul Adam Smith din Londra, trecerea de la maimulte trepte de impozitare la cota unic este o reform radical i trebuie introdus cuatenie.

n statele cu o economie incipient, cum era Hong Kongul n 1947, sau n fostele statecomuniste, ea a dat rezultate. n general, atunci cnd este sprijinit de msuri economiceeficiente, cota unic poate crea premisele unei creteri sntoase, mai arat studiulinstitutului londonez.

Nu toat lumea a fost ncntat de noua formul de impozitare adoptat de fostelestate comuniste. Germania, de exemplu, s-a plns c omajul a crescut dramatic dup cemulte companii atrase de impozitul de zero la sut pe activitate practicat de Estonia i-aumutat afacerile n aceast tara. La fel de nemulumit este i Finlanda, ar vecin cuEstonia i recunoscut ca avnd un nivel mare al taxelor. Atrai de noile perspective,oamenii de afaceri finlandezi i-au reorientat investiiile n Estonia. Slovacia a fost i eaacuzat de concuren neloial i taxe de dumping deoarece, dup introducerea cotei

2


3/38


4/38

Adoptarea cotei unice n Europa

ESTONIA

n Europa, Estonia a adoptat cota unic n 1994, ignornd recomandrile FonduluiMonetar. n paralel au fost adoptate ns msuri de disciplin fiscal strict, s-a liberalizatcomerul exterior i s-a trecut pe scar larg la privatizare.

Impozitul unic de 26% l-a nlocuit pe cel progresiv de 16-33%, transformnd radicaleconomia, ncurajnd acumularea de capital, creterea productivitii, creterea salariilori crearea de noi locuri de munc. Specificul acestei ri l constituie ns netaxareaprofiturilor nedistribuite.

Ulterior, pentru a pstra competitivitatea, autoritile estoniene au stabilit prin legescderea impozitului de la 26 la 20%, pn n 2009.PIB-ul pe locuitor a crescut de la 2400 la 3600 EEK, dei trebuie menionat c aportul

mai mare la aceast cretere l-a avut inflaia.

LITUANIA

Exemplul Estoniei a fost urmat i de Lituania, care a fixat n 1994 cota unic deimpozitare la 33%, dei taxa pe profitul firmelor a rmas la valoarea de 29%.Presiunearilor vecine a determinat reducerea taxei unice la 15%, taxa pe profit rmnndneschimbat. S-a trecut la o tax pe valoarea adugat de 18%, iar accizele pe benzin,

motorin i bere au fost ridicate n intervalul 1994-1995.Ctigurile obinute de pe urmataxei pe venit aplicat populaiei au crescut, ns au sczut cele din impozitul pe profitulfirmelor.

LETONIA

Cota unic de impozitare a fost introdus n 1997, fiind stabilit la 25%.nainte deaceasta Letonia avea o rat de impozitare particular, n cadrul creia rata de impozitarescdea pe msura creterii venitului, de la 25% la venituri mai mici la 10% n cazulveniturilor mai mari. Acest fapt a condus la o cretere a sumelor datorate statului subforma impozitului pe salarii(n principal asupra salariile foarte mari).

Taxa pe profitul firmelor era de 25% i nainte de reforma fiscal, ns ea a fostcobort ntre timp la nivelul de 15%, ca urmare a presiunii exercitate de reformelerealizate n celelalte state baltice. n acelai timp a fost redus i numrul de excepii de laplata impozitelor, precum i deducerile din impozite(att din venitul personal ct i dincel pe profitul firmelor).Acest fapt a condus firete la o cretere a ncasrilor la buget.

4

4


5/38

RUSIA

Cel mai spectaculos exemplu este ns cel al Rusiei. n 2001, Vladimir Putin asurprins pe toat lumea cu o cot unic de impozitare de 13%, abandonnd astfelsistemul progresiv de impozitare care prevedea cote de 12%, 20% i 30% pentru venitul

personal. Nivelul real de taxare a crescut ns destul de puin. Interesant este ns faptulc deducerile scad pe msur ce crete suma impozitat, deci taxa nu este cu adevratunic dect dup nivelul la care deducerile se opresc.

S-a trecut ns rapid la o serie de msuri de natur fiscal precum: mrirea bazei de impozitare pentru taxa pe venitul personal, ntre care se numr

i eliminarea excepiei de impozitare n cazul militarilor; mrirea impozitului pe dividente de la 15% la 30; o schimbare privind structura TVA-ului, fiind eliminate i aici o serie de excepii

i introducndu-se un impozit asupra activitilor individuale. Introducerea accizelor asupra motorinei i creterea major a celor asupra

tutunului i petrolului(care s-a dublat n termeni nominali). mbuntirea sistemului de ncasare a taxelor.La un an de la instaurarea acestor msuri veniturile din ncasarea taxei pe profit

personal a crescut cu cca. 25% n termeni reali.La 4 ani de la adoptarea acestei msuri, veniturile statului din impozitele pltite de

contribuabili erau duble. Aceast cretere, spun specialitii, se datoreaz scderiievaziunii fiscale i faptului c oamenii sunt stimulai s munceasc mai mult, seconomiseasc i s investeasc.

SLOVACIA

Slovacia a introdus o serie de reforme n domeniul fiscalitii n anul 1994, ntre carese numr i adoptarea unei cote unice de 19% att pentru impozitarea venitului personali a celui pe profitul agenilor economici, ct i pentru TVA. Aceast cot unic a nlocuitun sistem progresiv avnd 5 trepte, de la 10% la 38%, la care se adugau alte 5 rate deimpozitare pentru anumite categorii de venituri. Deducerile din impozitul pe salariiatingeau pn la 60% din salariu(de la 38760SK la 80832SK), iar deducerile pe salariulsoului/soiei au crescut de la 12000SK la acelai nivel. Deducerile de impozit pe salariupentru copii au fost nlocuite cu sume fixe.

Reducerea taxei pe profitul agenilor economici de la 25% la 19% a favorizatacumularea de capital.

De asemenea a fost eliminat taxa de 15% pe dividente, dar i cea pe motenire icadouri.

Reforma a atins i baza de impozitare a veniturilor salariaiilor, fiind eliminate cuacest prilej o serie de excepii de la impozitare, cum ar fi deduceri pentru veniturile dindobnzile bancare, contribuiile la fonduri private de pensii i excepiile pentru militari ijudectori.

i impozitul pe profitul agenilor economici a suferit modificri structurale. Astfel aufost eliminate o serie de privilegii pentru firmele nou nfiinate, au fost stabilite noi limite

5


6/38

privind deductibilitatea donaiilor i au fost stabilite reguli mai severe privind constituireaprovizioanelor i a rezervelor.

Taxa agregat de securitate social a fost redus de la 51% la 48,6% .Au avut ns loc i reforme indirecte, cum ar fi

unificarea cotei TVA care avea valoarea de 20% pentru majoritatea

bunurilor i 14% pentru produse alimentare la cota de 19%; creterea accizelor pentru a le aduce la cotele practicate n UE.

Poate cel mai important aspect este ns cel legat de msurile luate pentru cretereaeficienei muncii, prin reducerea beneficiilor din afara ariei de lucru, prin stimulareaangajrilor, dar i prin reducerea taxei pentru persoanele care depesc data depensionare(dat care s-a prelungit ncepnd cu aceast perioad).

Un aspect mbucurtor a fost adoptarea cu 1 an nainte de apariia cotei unice a uneinoi legi privind fora de munc. Aceasta prevedea printre altele o cretere a flexibilitiipieei de munc prin posibilitatea de a prelungi nelimitat acordurile de munc pe perioadlimitat.

Efectele reformei au fost o scdere a sumelor ncasate din impozitul pe venitul

populaiei cu 0,7% din PIB(fa de 1,2% prognozata autoritilor) io scdere a sumelor ncasate la buget din impozitul pe profitul agenilor economici idin asigurrile sociale cu 0,4% respectiv 1,5% din PIB.

Aceste scderi au fost ns compensate prin sumele suplimentare ncasate din taxeleindirecte(n special TVA).

MACEDONIA

Macedonia este ultimul stat care dorete implementarea unui sistem de impozitareunic.

Guvernul sper s stimuleze investiiile strine prin reducerea semnificativ a

impozitelor.Conform promisiunilor electorale, guvernul a introdus un impozit unic de 12% pe

venitul persoanelor fizice i profitul companiilor. n prezent sunt n vigoare coteprogresive de impozitare a venitului personal -- 15%, 18% i 24%. Impozitul pe profiteste de 15%, impozitul pe proprietate este de 3%, iar TVA este de 15%.

Autoritile declar c intenioneaz s mearg i mai departe, reducnd impozitulunic la 10% n 2008.

Cu toate acestea, guvernul va fi presat s impun disciplina fiscal, dat fiindscderea potenial a veniturilor la buget.

Pentru 2007, guvernatorul Bncii Naionale Petar Gosev preconizeaz o inflaie de3%, rate de schimb valutar stabile i o cretere a rezervei de valut de pn la 1,7

miliarde USD.

Serbia

Trebuie fcut o precizare privind un alt stat european, anume Serbia. Aceast areste uneori inclus n rndul celor care au adoptat cota unic. ntr-adevr impozitarea

6


7/38

salariilor se face folosind o cot unic, ns se mai aplic o tax asupra veniturilor totalece depesc un anumit prag, ceea ce face ca veniturile s fie impozitate de dou ori.nrealitate ns sistemul a funcionat ca unul avnd cot unic pentru c pragul de venit eraunul destul de ridicat(dei n Iulie 2006 el a fost cobort n mod substanial).ns acestsistem de impozitare nu corespunde definiiei date.

n fine, n 2003, modelul s-a extins i mai mult n Europa. Mai nti, Serbia a votat ocot unic de 14% impozit pe veniturile personale i pe profit. A urmat Ucraina, cu 13%i apoi Slovacia, cu o cot de 19%.

Diferene

Primul val de state(cele baltice) au optat pentru o cot unic de impozitare apropiatde limita superioar fostelor cote progresive, n timp ce al doilea val, ncepnd cu Rusias-au orientat spre o impozitare apropiat de limita inferioar a acesteia(excepie fiindRomnia care are o cot sub limit).

7


8/38

COTA UNIC DE IMPOZITAREAnul

adoptrii

Cotaprogresiv

(%)

Impozitulpevenitul

personal

Impozitulpeprofitul

firmelor

Efect asupra PIB

Estonia 1994 16-33 26% 26% Cretere moderat

Lituania 1994 18-33 33% 29% Creteresubstanial

Letonia 1997 25 i 10 25% 25% Uoar reducere

Rusia 2001 12-30 13% 37% Cretere moderat

Slovacia 2004 10-38 19% 19% Creteresubstanial

Romnia 2005 18-40 16% 16% Cretere

Mai exist i alte diferene notabile, cum ar fi cea ntre ri precum Estonia, Letonia,Slovacia i Romnia care au acelai procent att pentru impozitul pe venitul salarial ct ipentru cel pe impozitul pe profitul firmelor. Avantajul acestei abordri este c elimindistorsiunile fiscale create prin posibilitatea de a alege ntre o activitate individual sau ncadrul unei firme, avantaj valabil ns atta timp ct ctigurile din dividende iinvestiiile de capital rmn netaxate. Acest lucru este respectat n aceste ri cu excepiaRomniei care dup adoptarea taxei unice nu a renunat la aceste impozite.

Se observ de asemenea diferene n ceea ce privete taxa pe profitul firmelor, aceastaavnd valori diferite fa de impozitul pe salariu: rile din primul val prefernd oimpozitare sub nivelul impozitului pe salariu, n timp ce rile din al doilea val au ostabilit acest nivel mai sus. Acestea din urm au pstrat i impozitul pe dividende.

Lucrurile sunt ns clare n cazul Estoniei i al Letoniei. Prima a eliminat aceasttax, prefernd s impoziteze dividendele la nivelul cotei unice iar a doua a cobortnivelul de impozitare sub nivelul impozitului pe salariu.

Slovacia este singura ar care a aliniat i TVA-ul la nivelul cotei unice, dei se parec este doar o coinciden, acesta fiind nivelul necesar pentru a menine ncasrile lanivelul dorit dup eliminarea celor dou nivele ale TVA-ului.

n ceea ce privete taxarea veniturilor din capital, se observ de asemenea abordridiferite, rile din primul val prefernd o taxare la nivelul sau aproape de cota unic. ntreacestea Estonia i Letonia au nivelul de impozitare sub nivelul cotei. Din aceast perspectiv abordarea seamn cu cea folosit n rile nordice(DIT-Dual IncomeTax),unde impozitarea veniturilor din capital se fcea folosind un nivel unic, ns ncazul impozitului pe salariu se aplica o cot progresiv. Diferena fa de DIT este c nus-a urmrit o distincie clar ntre impozitarea veniturilor salariale i cea a capitalului.

n al doilea val se observ o preocupare pentru deducerile de impozit, ele fiind maimari dect n cazul rilor din primul val(excepie fcnd Georgia unde ele lipsesc).

Componena veniturilor din taxe nainte si dup introducerea cotei unice deimpozitare(% din PIB).

8


9/38


10/38


11/38

Impozitul pe venitul microntreprinderilor

ncepnd cu 1 ianuarie 2005 cota de impozit pe profitul microntreprinderilor crete dela 1,5% la 3%.Microntreprinderile pot opta pentru plata impozitului pe profit ncepndcu anul fiscal urmtor.

Impozitul pe venit

Grila de impozitare a fost nlocuit cu o cot unic de impozit de 16%.Aceasta seaplic urmtoarelor veniturilor :SalariiActiviti independenteCedarea folosinei bunurilorPensiiActiviti agricolePremii

Alte surseEa nu se aplic veniturilor din investiii i din jocurile de noroc.Contribuabilii nu sunt obligai s depun declaraie de venit anual dac:

obin numai venituri din salarii pentru activitate desfurat n Romnia.Obin numai venituri din investiii, pensii, activiti agricole, premii i jocuri de noroc sau

din alt surs, a cror impunere este final.Contribuabilii pot dispune asupra destinaiei de pn la 2% din impozitul pe venitul anual

pentru sponsorizarea entitilor non-profit;calcularea, reinerea i virarea acesteisume va fi fcut de ctre organul fiscal competent(metodologia fiind stabilit prinordin al Ministerului Finanelor).

Venituri din salariiNoile deduceri personale se acord difereniat, funcie de venitul lunar brut i de

numrul de persoane n ntreinerea contribuabilului, dup cum urmeaz:Contribuabilii care au un venit de pn la 10.000.000 ROL(1.000 RON) lunar beneficiaz

de deduceri ce variaz ntre 2.500.000 ROL (250 RON) i 6.500.000 ROL (650RON)

Contribuabilii care au un venit lunar brut ntre 10.000.001 ROL i 30.000.0000ROL(3.000 RON) beneficiaz de deduceri personale degresive.

Contribuabilii cu un venit lunar brut mai mare de 30.000.000 ROL(3.000 RON) nubeneficiaz de deduceri personale la calculul impozitului pe venit.

La funcia de baz, impozitul lunar se calculeaz prin deducerea din venitul brut a:

Contribuiilor obligatorii aferente unei luniDeducerile personale acordate (dac este cazul)Cotizaiei sindicale lunareContribuiei la schemele facultative de pensii ocupaionale(n limita a 200 anual).n celelalte cazuri , impozitul lunar se calculeaz prin deducerea din venitul brut a

contribuiilor obligatorii pe fiecare loc de realizare a venitului.

11


12/38

Venituri din activiti independente

Venitul anual din drepturi de proprietate intelectual se stabilete prin scderea dinvenitul brut a unei cote de 40% reprezentnd cheltuieli deductibile (anterior60%).Cota este de 50% pentru lucrri de art monumental.

Pentru urmtoarele categorii de venituri se reine la surs n momentul plii impozituluianticipat de 10% :venituri din drepturi de proprietate intelectual.Venituri din vnzarea bunurilor n regim de consignaie.Venituri din activiti desfurate n baza contractelor de agent, comision sau mandat

comercial.Venituri din activiti desfurate n baza contractelor/conveniilor civile ncheiate

potrivit Codului Civil .Venituri din activitatea de expertiz contabil i tehnic, judiciar i extrajudiciar.Stabilirea venitului net anual impozabil se face, de ctre organul fiscal pe baza declaraiei

de venit i a declaraiilor speciale care trebuie depuse pn la 15 mai a anului

urmtor obinerii veniturilor.Venituri din cedarea folosinei bunurilor

Venitul impozabil se stabilete prin deducerea unei cote de cheltuieli de 25% din venitulbrut.

Veniturile din cedarea folosinei bunurilor din strintate nu se impoziteaz n Romnia.

Venituri din pensii

Impozitul pentru veniturile din pensii se calculeaz prin aplicarea unei cote de 16%

asupra venitului impozabil, impozitul astfel calculat i reinut fiind final .Sun impozabile doar veniturile din pensii ce depesc suma de 9.000.000 ROL(900RON)/lun.

Venituri din premii

Impozitul aferent veniturilor din premii se reine la surs i se calculeaz prin aplicareaunei cote de 16% asupra venitului ce depete suma de 800 RON.

Venituri din investiii

Impozitarea veniturilor din investiii se face difereniat, n funcie de natura venitului,dup cum urmeaz:

Veniturile din dividende se vor impozita cu o cot de 10%.Pentru veniturile din dobnzi, impozitul va fi calculat prin aplicarea unei cote de 1% din

suma acestora.Veniturile din transferul titlurilor de valoare i din operaiuni de vnzare-cumprare de

valut la termen, vor fi impozitate prin aplicarea unei cote de 10%.

12


13/38

Impozitele pe veniturile din investiii se rein la surs i sunt finale.Veniturile din investiii obinute n strintate de rezideni romni se supun impozitrii n

Romnia i trebuie declarate pn la 15 mai a anului urmtor celui de realizare avenitului.

Venituri din jocuri de noroc

Impozitul aferent veniturilor din jocuri de noroc se rein la surs i se calculeaz prinaplicarea unei cote de 20% asupra venitului brut.Impozitul calculat i reinut n momentul plii este impozitul final.

Contribuii la Asigurrile Sociale

Se revine la cota stabilit pentru 2004 de contribuie la asigurrile sociale. Aceasta este

de :31,5% pentru condiii normale de munc36,5% pentru condiii deosebite de munc41,5% pentru condiii speciale de muncBaza pe care se calculeaz contribuia de asigurri sociale este plafonat la nivelul a

cinci salarii medii brute pe economie.

Alte prevederi

Salariul mediu brut

Nivelul salariului mediu brut pe economie folosit la calculul plafonat al contribuiei deasigurri sociale a fost stabilit la 921.1 RON.

Salariul minim

Nivelul salariului minim brut pe economie a fost stabilit la 310 RON

Asigurarea de accidente de munc i boli profesionale

ncepnd cu 1 ianuarie 2005, cota de contribuie pentru asigurrile de accidente demunc i boli profesionale va fi stabilit n funcie de riscuri, pe sectoare economice, ntrelimitele 0,5%-4%(conform normelor metodologice ale Legii 346-2002).

Efecte ale adoptrii cotei unice asupra economiei

13


14/38

Potrivit Fondului Monetar Internaional, introducerea n Romnia la nceputul anuluitrecut a impozitului de 16% a dus la scderea, n 2005, cu 1% din PIB a sumelor obinutedin impozitarea personale i ale firmelor.

Dup adoptarea cotei unice, ponderea deinut de impozitul pe venit nformarea Produsului Intern Brut a sczut de la 3% din PIB n anul 2004, la 2,3% din

PIB n 2005, iar cea a impozitului pe profit s-a redus la 2,4% din PIB, n 2005, fa de2,7%, n 2004.Prin eliminarea impozitrii progresive i introducerea cotei unice, bugetul a pierdut,

n 2005, aproximativ 1 miliard de euro. Din acesta, 700 de milioane de euro s-au dus lapersoanele fizice, iar 300, la corporaii.

Acelai studiului realizat FMI,evideniaz c procentajul deinut de veniturile dinimpozite indirecte s-a majorat, anul trecut, cu 0,7 puncte procentuale, la 10,9% din PIB,ceea ce a echilibrat pierderile de la celelalte capitole. Totodat, cele dou cote ale Taxeipe Valoarea Adugat (TVA), de 19%, respectiv 9% n cazul cotei reduse, nu au fostmajorate, dar au fost operate creteri pentru o serie de accize, iar unele servicii exceptatede la plata TVA au fost retrase din aceast categorie.

Se pare c lucrurile nu sunt stau chiar bine: cota unic nu a dus la un avans substanialal veniturilor bugetare, ci la creterea consumului i implicit a dus la creterea deficituluide cont curent. n luna noiembrie 2005 consumul populaiei crescuse cu 4,9%, ajungndla 20,8% din PIB. Aceast situaie a fost favorizat i de scderea atractivitiiprincipalelor instrumente de economisire, dinamica anual a acestora scznd n termenireali de la 10,3% la 4,9% n 2005.

n noiembrie 2006 motorul expansiunii economiei a fost tot consumul populaiei,avnd o vitez de cretere de 11,5%, cu un consum final de 12,7%.

Agenii economici

n anul 2005 profitul majoritii societilor comerciale autohtone a sczut sau armas neschimbat fa de 2004,conform unui sondaj efectuat de GEA(Grupul deEconomie Aplicat). Astfel n 2005, 43 % din firme au raportat un profit mai sczut, ntimp ce n cazul a 11,7% profitul a rmas neschimbat fa de 2004.

Pe ansamblul anului 2005 s-a constatat o egalitate ntre firmele care au reuitcreterea profitului i cele care au nregistrat scderea profitului.

Astfel, anul 2005, n cazul a 50,8% din firmele care au rspuns chestionarului GEAnumrul salariailor a sczut, pentru 20,3% rmnnd neschimbat.

Salariaii

Dup primele dou luni de aplicare a impozitului n cota unic, ctigurile salarialemedii brute au crescut, pe total economie, cu 17,9%. Aceast majorare de ctiguri esteinferioar celei nregistrate n aceeai perioad din 2004.

Specialitii n prognoz recunosc existena n economie a unei ponderi mai mari dectse anticipase a salariilor negociate net i n valut.

14


15/38

Msura liberal a introducerii cotei unice are i efecte sociale. Discrepana dintrevenituri a sczut. Media, ns, a rmas aceeai. Romnii nu primesc nimic n plus lasalariu. Numrul salariailor angajai cu contract individual de munc a crescut, nprimele dou luni ale lui 2005, cu 100.000, conform datelor publicate de InstitutulNaional de Statistic. La sfritul lunii februarie 2005 erau nregistrai 4,5 milioane de

salariai, fa de o constant de 4,4 milioane anul trecut. Noii angajai nu provin dinrndul omerilor, al cror numr a rmas relativ constant - jumtate de milion.Unul dintre principalele motive pentru care guvernul a introdus cota de impozitare de

16% l reprezint reducerea ponderii muncii la negru. Potrivit estimrilor CNP, numrulromnilor care activeaz n economia ascuns , se ridica la aproape un milion n 2004.i o alt concluzie a CNP: n Romnia peste un milion de persoane cu vrsta de peste 64de ani intr in categoria persoanelor ocupate.

La nivelul salariilor, n schimb, cota unic nu s-a resimit aproape deloc. n ianuarie2005 s-a consemnat o cretere medie de 5%, cauzat n cea mai mare parte de acordareade prime n sectorul bugetar. n februarie, ns, salariul mediu net a sczut cu 7%ntorcndu-se la nivelul mediu din ultimele luni ale anului trecut. n mod surprinztor, pe

categorii, cele mai mari creteri s-au nregistrat n cazul salariilor mici, asupra crora cotaunic a avut o influen redus. Media salariilor mari, n schimb, a rmas aceeai. Privaiin-au crescut salariile dect moderat n scopul meninerii competitivitii.

Dintr-o analiz a CNP rezult c banii ctigai n plus din cota unic au mers n maimic msur spre consum i s-au reflectat mai mult n economisire. Decalajul dintrecreterile salariale i dinamica vnzrilor de bunuri si servicii ctre populaie din primeledou luni ale anului 2005 argumenteaz faptul c o buna parte din creterea salarial s-aregsit n economisire. La 28 februarie 2005 economiile populaiei au fost cu 41,6f% maimari fata de 29 februarie 2004, ceea ce in termeni reali a reprezentat o crestere de 30%(comparativ cu salariul real care s-a majorat cu doar 14,1%).

Creterea accizelor, soluia "compensatorie"

Unul dintre "efectele secundare" ale introducerii cotei unice de impozitare reiese dinncercrile autoritilor de a acoperi gurile de la buget prin majorarea accizelor, opractic de altfel curent n rile care au adoptat cota unic de impozitare. Ea va conducens implicit la creterea preurilor la utiliti, msur care indirect se rsfrnge asuprasocietilor comerciale, dar i a populaiei. Ministerul Finanelor a majorat, ncepnd cu 1iulie 2006, accizele la energie electric, gaze naturale i la benzina cu plumb, dar i laigri i alcool etilic. Efectele creterii nivelului de accizare la produsele amintite au avutdrept efect creterea preurilor la alimente, nregistrndu-se scumpiri n toate sectoareleindustriale, de la mobil la construcii i ngrminte.

Estimrile guvernamentaleGuvernul, prin Comisia Naional de Prognoz, spune c economia a rspuns

favorabil la msurile de relaxare fiscal.Varujan Vosganian, preedintele Comisiei pentru buget, finane-bnci din Camera

Deputailor:"n 2005 veniturile la buget dsin impozit pe venit i pe profit au sczut, dar, pn la

15


16/38

sfritul anului 2008 veniturile se vor dubla", apreciind astfel c efectele benefice aleintroducerii cotei unice se vor vedea n timp.

Varujan Vosganian apreciaz astfel c veniturile la buget vor crete, pn n 2007, la11,8 miliarde lei, iar pn la sfritul anului 2008, nivelul acestora aproape c se vadubla, comparativ cu 2004. n acelai timp, Ministerul Finanelor Publice susine c

veniturile din impozitul pe profit se vor majora de la 2,5% din PIB n 2008, la 2,8% dinPIB n 2010.Analiza datelor preluate din bilanurile contabile centralizate de MFP arat c politica

de relaxare fiscal a avut nc din primul an un efect pozitiv major asupra performaneloreconomico - financiare ale firmelor, precum i o mbuntire a viabilitii ageniloreconomici. n sintez pot fi evideniate urmtoarele caracteristici:

mbuntirea ratelor efective de impozitare, prin reducerea decalajului dintrerata legal i rata efectiv; pentru prima dat n istorie, rata de impozitarerealizat a fost peste rata legal;

mbuntirea ratei profitabilitii, dei intensificarea procesului de modernizare

i retehnologizare, inclusiv prin investiii bazate pe creditare au majoratcheltuielile societilor comerciale;

creterea profitului societilor comerciale (+9,3% pe ansamblul economiei)concomitent cu diminuarea cu 3% a pierderilor;

ntrirea disciplinei financiare i reducerea arieratelor prin adoptarea unormsuri legislative n scopul creterii capacitii administrative a autoritiifiscale i creterii gradului de colectare a creanelor fiscale;

meninerea gradului de ndatorare n condiiile creterii fondurilor rmase la

dispoziia societilor, prin reducerea impozitului pe profit, ceea ce a fcut posibil s creasc cheltuielile cu investiiile (6,6% n termeni reali acheltuielilor cu echipamentele);

Introducerea cotei unice a condus la o mbuntire a ratelor efective deimpozitare. Pentru exemplificare s-au folosit trei rate, respectiv rata standard, prevzutde lege, rata efectiv calculat din bilanurile contabile pe baza impozitului datorat, i ratarealizat, calculat pe baza impozitului colectat la bugetul general consolidat.

Conform bilanurilor contabile ale agenilor economici, n anul 2005, ca urmare aintroducerii cotei reduse de impozit pe profit, decalajul dintre rata legal i rata efectiv,s-a mbuntit ajungnd la doar 0,4 puncte procentuale.

Totodat, sugestiv pentru efectul cotei unice, nc din primul an de aplicare, este creducerea fiscalitii a mbuntit starea financiar a societilor. Acestea au putut astfels-i achite ntr-o proporie mai mare obligaiile i chiar o parte din restanele din aniianteriori. Ca urmare, pentru prima dat n istorie rata de impozitare realizat a fostpeste rata legal, ilustrnd faptul c societile comerciale au dorit i au avutdisponibiliti pentru a-i achita pe lng obligaiile curente i pe cele restante.

Un al doilea efect major l-a constituitmbuntirea profitabilitii, privit att prinprisma mrimii profitului ct mai ales pe baza ratei profitabilitii.

16


17/38

n anul 2005 profitul realizat n economie a fost cu 9,3% peste cel din anul 2004i a provenit n cea mai mare parte din sectorul ntreprinderilor mici i mijlocii undecreterea de profit a fost cu 32% peste nivelul din anul 2004. Spre deosebire de acestea,microntreprinderile, pe fondul reducerii cifrei de afaceri, au realizat un profit cu 19%mai mic dect n anul 2004. Dar aceast reducere este inferioar celei nregistrate n cazul

cifrei de afaceri, ceea ce nseamn, prin raportare la cifra de afaceri, c starea deprofitabilite s-a mbuntit.n anul 2005, ponderea profitului obinut de microntreprinderi n cifra de afaceri a

fost de 31% fa de 24,5% n anul 2004.Totui rezultatele microntreprinderilor trebuie analizate n contextul specific al

anului 2005, cnd schimbarea sistemului fiscal a modificat structura acestei categorii decontribuabili.

Astfel, datorit modificrii Codului fiscal, cota de impozitare pentrumicrontreprinderi ncepnd cu anul 2005 a crescut de la 1,5% la 3% din cifra de afaceri,ceea ce a fcut ca un numr important dintre acestea s prefere avantajul coteiunice de 16% aplicat profitului brut.

n acelai timp, microntreprinderile cu cifr de afaceri apropiate de pragul de100.000 euro, prin dezvoltarea activitii, au trecut n grupa societilor mici i mijlocii.Din aceste considerente n anul 2005 numrul microntreprinderilor care au rmas cu

regimul de impozitare n funcie de cifra de afaceri s-a redus cu 24% (peste 62 miintreprinderi).

Creterea profitului s-a realizat concomitent cu reducerea pierderilor cu 3%, ceea ce ansemnat pe ansamblul economiei o majorare a profitului net cu 15,2%. Ca urmare rataprofitabilitii (profit net/cifr de afaceri) a cunoscut o uoar ameliorare, de la 5,67% nanul 2004 la 5,73% n anul 2005.

Dac din analiz se exclud microntreprinderile care, n principal din motive detranslatare n grupa IMM-urilor i-au redus profitul net evoluia pozitiv a

profitabilitii este i mai pregnant. Dac ne referim la societile mari intreprinderile mici i mijlocii mpreun rata profitabilitii a cunoscut o majorarecu 0,4 puncte procentuale:

Creterea ratelor de profitabilitate este evident att n cadrul proprietii private, cti n cea mixt. In cadrul proprietii de stat s-a ajuns la o rat de profitabilitate de 3,5%,pe seama creterii profitabilitii la societile mari (3,8%), dar i a scderii ratei negativede profitabilitate la societile mici i mijlocii (-1,2%, comparativ cu -4,3% n anul 2004).Aceast tendin s-a pstrat i n cadrul proprietii mixte. In ceea ce privete sectorulprivat, dei acesta nregistreaz cea mai mare rat de profitabilitate (6,1%), multpeste cea nregistrat n celelalte societi comerciale cu alt form de capital social,totui aceasta a fost uor n scdere.

Aceste rezultate sunt cu att mai semnificative cu ct n anul 2005 contextul intern iinternaional n care i-au desfurat activitatea ntreprinderile romneti, nu a fostfavorabil, inducnd costuri suplimentare care nu au putut fi n totalitate compensate prinproductivitate i eficien.

Astfel, cheltuielile de producie ale agenilor economici au nregistrat un ritm decretere apropiat de cel al cifrei de afaceri (13,4% fa de 14,1%). Dintre acesteacreterile cele mai mari s-au nregistrat la cheltuielile de personal, respectiv cu 17,5%.

17


18/38

Creterea ratelor de profitabilitate este evident att n cadrul proprietii private, cti n cea mixt. In cadrul proprietii de stat s-a ajuns la o rat de profitabilitate de 3,5%,pe seama creterii profitabilitii la societile mari (3,8%), dar i a scderii ratei negativede profitabilitate la societile mici i mijlocii (-1,2%, comparativ cu -4,3% n anul 2004).Aceast tendin s-a pstrat i n cadrul proprietii mixte. In ceea ce privete sectorul

privat, dei acesta nregistreaz cea mai mare rat de profitabilitate (6,1%), multpeste cea nregistrat n celelalte societi comerciale cu alt form de capital social,totui aceasta a fost uor n scdere.



Creterea ratelor de profitabilitate este evident att n cadrul proprietii private, ct

i n cea mixt. In cadrul proprietii de stat s-a ajuns la o rat de profitabilitate de 3,5%,pe seama creterii profitabilitii la societile mari (3,8%), dar i a scderii ratei negativede profitabilitate la societile mici i mijlocii (-1,2%, comparativ cu -4,3% n anul 2004).Aceast tendin s-a pstrat i n cadrul proprietii mixte. In ceea ce privete sectorulprivat, dei acesta nregistreaz cea mai mare rat de profitabilitate (6,1%), multpeste cea nregistrat n celelalte societi comerciale cu alt form de capital social,totui aceasta a fost uor n scdere.



In susinerea scderii arieratelor a fost luat n calcul impactul legislativ, administrativi nu n ultimul rnd modificarea poziiei financiare a agenilor economici, ca urmare areducerii cotei de impozit pe profit. Astfel, pe lng relaxarea fiscal, implementareaunor msuri de ordin legislativ i administrativ, au fcut posibil reducerea arieratelor,printre acestea:

considerarea evaziunii fiscale drept infraciune economico - financiar ipedepsirea ei ca atare;

asigurarea transparenei n mediul de afaceri prin publicarea listeicontribuabililor mici, mijlocii i mari, care nregistreaz obligaii restante;

creterea capacitii de administrare fiscal, prin eliminarea practicilor de scutirei reealonare a datoriilor;

continuarea aciunilor de executare silit, declanarea procedurii deinsolvabilitate.

18


19/38

Aceste msuri implementate n anul 2005 ntr-un ritm accelerat a fcut posibil caarieratele s se reduc ca pondere n PIB, i s nu mai constituie o presiune constantasupra cererii agregate, inflaiei i contului curent.

Imbuntirea viabilitii firmelor romneti este ilustrat i de mbuntireagradului de ndatorare a agenilor economici, chiar dac acesta continu s se situeze la

un nivel nc ridicat. Gradul de ndatorare, exprimat prin ponderea datoriilor n cifra deafaceri a fost n anul 2005 la acelai nivel cu cel din 2004, respectiv 68,8%, fa de 68,7%n anul precedent. Meninerea gradului de ndatorare de la un an la altul, dei la un nivelnc ridicat, este totui un fenomen pozitiv, n condiiile n care, dei s-au angajat multecheltuieli de investiii ca o necesitate a modernizrii, totui firmele nu s-au ndatorat, ciau angajat fondurile proprii. Creterea cheltuielilor cu investiiile apare evident ncreterea n termeni reali cu 6,6% a cheltuielilor cu imobilizrile corporale, respectiv acheltuielilor cu mijloacele fixe de ordinul cldirilor, terenurilor, mainilor i utilajelor.

Un alt fenomen pozitiv legat de gradul de ndatorare se refer la ponderea plilorrestante n cifra de afaceri, care este n reducere fa de anul precedent cu 3,2 puncteprocentuale, respectiv 10,4% fa de 13,6%.

Dei am considerat c pe termen mediu i lung, n condiiile unor cofinanri ridicatepentru utilizarea fondurilor comunitare, cele dou stri de ndatorare se vor accentua,totui pe termen scurt nu a avut loc o cretere a ndatorrii globale a societilor, datoritn special fondurilor rmase la dispoziia acestora, fonduri ce provin din reducerea coteide impozit pe profit. Mai mult a avut loc o reducere a plilor restante n cifra de afaceri,dei companiile i finaneaz nc deficitele operaionale

prin neplata datoriilor curente la bugetul general consolidat al statului sau ctrefurnizori.

Raportul dintre plile restante i creane s-a redus simitor n anul 2005, la 0,46/1,fa de 0,60/1 n anul 2004 i 0,73/1 n anul 2003, nivel care a fcut posibil reducereaarieratelor din economie. Pozitiv apare faptul c, companiile cu capital privat i mixt i-

au mbuntit semnificativ acest raport, n timp ce la companiile cu capital de stat nuexist o mbuntire, ci din contr o uoar nrutire. Tendina de mbuntire este maievident la companiile cu capital mixt, unde, pe ansamblul acestora, plile restante nu semai situeaz peste creane.

Ca o concluzie general care se deprinde din analiza calitii activitii economice,respectiv a profitabilitii, pierderilor, arieratelor i gradului de ndatorare, se poateafirma c introducerea cotei unice a mbuntit mediul de afaceri i a condus la cretereacapacitii concureniale a firmelor.

19


20/38

33.4

25.8

18.8

0

10

20

30

40

2003 2004 2005

% din PIB

Total Arierate

Evolutia Comparativa a incasarilor 2004-2005

6.1

4.9

5.7 5.95.5

5.9 5.4 5.2

0

1.5

3

4.5

6

Sem 1 Sem 2 Sem 3 Sem 4

Perioada

Incasari(mld$)

Incasari 2004 Incasari 2005

Alte propuneri sunt bine-venitePot fi obtinute altfel veniturile de aproximativ 3% din PIB, de care bugetul are

nevoie, mentionate de Calin Popescu-Tariceanu? Liviu Voinea spune ca exista si altemijloace: Fie de a creste veniturile bugetare - printr-o colectare mai buna sau princresterea cotei unice, fie de a scadea cheltuielile bugetare - in special scadereacheltuielilor administrative si reducerea drastica a ajutoarelor

20


21/38

O solutie de compromis. In conditiile in care orice crestere de impozite este o masuranepopulara, politic exista tentatia de a afirma ca venituri suplimentare se pot obtine prinimbunatatirea colectarii - o atitudine mai ferma fata de rau-platnici si scoaterea lasuprafata a economiei gri, apreciaza Aurelian Dochia.

Desi masura este corecta, ea ramane greu de aplicat in practica - motiv pentru care

FMI ramane reticent in a considera astfel de venituri drept certe - si, oricum, nu rezolvaintegral nevoile de finantare, precizeaza acesta.Inainte de a propune majorarea TVA, Ionut Popescu a cerut opinia unor specialisti.

Gabriel Biris, Senior Attorney la firma de consultanta Salans, i-a transmis propunerilesale. De fapt, ce se urmareste? Se urmareste strict colectarea unor sume suplimentare labugetul de stat.

Ce nu se face cu masurile acestea? Nu se elimina abuzurile din sistem, se lasa foartemulte venituri neimpozitate si nici nu se face mai atractiv sistemul fiscal pentruinvestitori, spune Biris. Specialistul firmei de consultanta a facut si cateva calcule caredemonstreaza ca exista alte cai prin care se poate obtine suma care-i iesea lipsa ex-ministrului Popescu.

Exista alte solutii si, in conditiile in care informatiile pe care le-am luat eu de laStatistica sunt corecte, acestea ar aduce mult mai multi bani decat pot pot fi stransi princresterea TVA. E suficient sa analizam dimensiunea abuzului. La salariati, ne uitam catioameni au salariu peste 40 de milioane in Romania: 36.000.Ne uitam catemicrointreprideri sunt, in acelasi timp, cu zero si un angajat: informatiile mele spun ca170.000.

Presupunand ca au un venit aproximativ egal, daca elimini posibilitatea de abuz, siasta este foarte simplu, prin definirea muncii dependente, faci niste teste ca sa vezi daca esalariat sau nu, daca elimini posibilitatea muncii dependente si faci atractiv contractul demunca, atunci, practic, ai mult mai multi contribuabili si mult mai multe incasari - despreasta vorbim, nu? Daca nu se face ceva cu contributiile sociale si inchizi supapa cu

microintreprinderile, oamenii se vor duce pe alte canale, nu se vor duce pe contracte demunca, fiindca nici unul nu va da atatia bani.Sa se scada contributiile sociale de la 49% la un nivel care sa merite, adica sa-l faca

atractiv e imposibil: cat poti sa scazi? Atunci trebuie sa privim adevarul in fata si sarealizam ca avem o mare problema in sistem, nedeclararea salariilor mari.Sa acceptam ca este imoral sa le ceri oamenilor acestora sa plateasca 49% din cat castigape contributii sociale, in conditiile in care tu nu poti sa faci distinctie intre serviciile pecare le oferi.Plafonarea bazei de calcul la 40 de milioane ar face ca suma tuturorcontributiilor sa nu depaseasca suma de 500 de euro si, presupunand ca numai jumatatedin cele 170.000 de persoane care isi primesc salariul prin intermediulmicrointreprinderilor vor trece pe carte de munca, se pot strange in plus la buget mai multde 20.000 de miliarde lei.

A treia cale

Gabriel Biris a pus degetul pe rana atunci cand le-a atras atentia celor din Alianta caar trebui sa ganbdeasca altfel.Ce ar trebui facut? Eu cred ca, in primul rand, trebuia sa sefaca ordine in sistem, pentru ca sunt atatea venituri care nu sunt deloc impozitate, incat

21


22/38

cota unica, practic, a creat o criza, ne-a declarat, in urma cu doua saptamani, GabrielBiris.

In primul rand, cota unica inseamna ca exista o singura cota de impozit, aplicatatututor veniturilor sau castigurilor ori profiturilor obtinute intr-o anumita tara.Venituriepersoanelor fizice sunt impozitate astfel: cu 16% daca vorbim de salarii si castiguri din

activitati independente, 1% daca vorbim de castiguri din titluri de participare, 10% dinunele tranzactii imobiliare si 10% pe alte tranzactii imobiliare.Mai sunt 3% impozit pe microintreprinderi, 16% impozit pe profit peste care vine

impozitul pe dividende.Numai de cota unica nu vorbim, este un surogat, o adaptareromaneasca, a spus expertul firmei Salans.Calculele si propunerile lui Gabriel Biris parsa-i fi atins pe economistii de la PNL. Surse din Alianta au declarat agentiei Mediafax caexecutivul ar putea reduce contributiile sociale cu doua pana la cinci puncte procentuale,concomitent insa cu aducerea tuturor impozitelor la nivelul cotei unice, adica la 16%, odecizie urmand sa fie luata in viitorul apropiat, poate chiar saptamana aceasta.

Conform surselor citate, aproape sigur cota TVA nu va fi majorata deoarece oasemenea masura nu ar aduce veniturile scontate la buget, ci, dimpotriva, ar putea avea ca

efect reducerea lor. Saptamana aceasta, specialistii in domeniul fiscal ai Aliantei vorelabora patru simulari privind masurile fiscale care ar putea fi luate si le vor prezentapremierului, au precizat sursele citate.

Potrivit acestora, simularile se vor baza pe reducerea contributiilor sociale cu 2, 3, 4,respectiv 5% si vor cuprinde si masuri corelate, pentru a nu diminua veniturile bugetare.Aceste masuri vor viza, cel mai probabil, aducerea tuturor impozitelor, inclusiv aimpozitului pe dividende, spre exemplu, la nivelul cotei unice, adica la 16%, sustinaceleasi surse.

Varianta majorarii cotei unice, pe care multi analisti au vazut-o ca fiind mai bunadecat majorarea TVA, a picat, intrucat adoptarea unei astfel de masuri ar fi fost oinfrangere recunoscuta in fata PSD. In viitorul apropiat, cota unica - aceea cu prea multe

exceptii - va deveni cu adevarat unica.Situaie financiar firme pe anul 2005

Profit 3,9 32,1 -19,3 9,3Pierdere -20,9 21,8 -6,6 -3,0Profit net 19,2 37,6 -21,5 15,2Cifra de afaceri 13,0 22,7 -36,2 14,1

Guvernul roman a ales pentru introducerea cotei unice de impozitare un moment carecoincide cu schimbari importante ale politicilor economice, astfel incit implementareaacestei decizii se va dovedi mai dificila pentru Romania decit pentru alte state din fostulbloc comunist, informeaza Mediafax, citind un comentariu Reuters. Multi analisti sintingrijorati ca, in cazul Romaniei, momentul ales pentru implementarea acestui regimfiscal ar putea fi nepotrivit. Temerile lor sint legate de posibilitatea ca micsorareaimpozitelor sa mareasca ritmul de crestere economica, de peste 8% in 2004, pina la unnivel greu de tinut sub control. Totusi Fondul Monetar International (FMI) sustine ca, incazul Romaniei, care a reusit abia in 2004 sa coboare inflatia sub plafonul de 10%, pentruprima data in aproape 15 ani, stabilitatea economiei este un obiectiv mai important pentru

22


23/38

investitorii straini decit nivelul fiscalitatii. Executivul a estimat ca pierderile inregistratede veniturile bugetare nu vor depasi 1% din PIB, nivel destul de "conservator" potrivitReuters, avind in vedere ca in Slovacia introducerea cotei unice de 19% a atras, inca dinprimul an, fonduri mai mari la bugetul de stat. Economistii cred totusi ca Romania aresanse de a obtine un succes similar doar daca guvernul va lua si masuri de eliminare a

unor legi ineficiente si a evaziunii fiscale.Cota unica de impozitare aduce salariatilor deduceri personale diferentiate nu doar in

functie de numarul de persoane aflate in intretinere, ci si de marimea lefii. MinisterulFinantelor a anuntat ieri ca pentru salariile mai mari de 10 milioane, dar mai mici de 30de milioane, deducerea personala lunara, respectiv suma care nu este supusa impozitarii,este cuprinsa intre 6,5 milioane de lei si 100.000 de lei. Pentru angajatii ale caror salariibrute lunare sint mai mici de 10 milioane de lei, deducerile personale sint cuprinse intre2,5 si 6,5 milioane lei, in functie de numarul persoanelor in intretinere. Pentru cei alecaror venituri brute nu depasesc 10 milioane de lei/luna, fiecare persoana aflata inintretinere sporeste valoarea deducerii personale cu cite un milion de lei. Cea mai mica

deducere personala lunara, 100.000 de lei, se aplica salariilor cuprinse intre 29,2 milioanelei si 29,9 milioane lei, daca salariatul nu are nici o persoana in intretinere.

In statele din fostul bloc comunist, cotaunica, magnet pentru investitori

Romania a decis introducerea cotei unice de impozitare la zece ani dupa ce aceastasolutie a fost aplicata de o tara din fostul bloc comunist, Estonia. Exemplul Estoniei a fosturmat de Letonia, Lituania, dar si de Rusia. De atunci, cota unica a mai fost adoptata destate precum Serbia, Ucraina, Slovacia sau Georgia. Introducerea cotei unice atit peveniturile salariatilor, cit si pe profiturile companiilor este considerata una dintre cele mairadicale variante de impozitare, potrivit BBC News. Mai ales ca guvernul doresteeliminarea dublei impozitari, ceea ce presupune ca, daca o companie a platit dejaimpozitul pe profit de 16a, investitorii nu ar trebui sa plateasca impozite pe dividendeleacordate de aceasta.

Nu toata lumea a fost incintata de noua formula de impozitare adoptata de fostelestate comuniste. Germania, de exemplu, s-a plins ca somajul a crescut dramatic dupa cemulte companii atrase de impozitul de zero la suta pe activitate practicat de Estonia si-aumutat afacerile in aceasta tara. La fel de nemultumita este si Finlanda, tara vecina cuEstonia si recunoscuta ca avind un nivel mare al taxelor. Atrasi de noile perspective,oamenii de afaceri finlandezi si-au reorientat investitiile in Estonia. Slovacia a fost si eaacuzata de concurenta neloiala si taxe de dumping deoarece, dupa introducerea coteiunice, aceasta tara a devenit mai atractiva pentru investitii. In ce priveste Romania,analistul economic Aurelian Dochia este de parere ca lucrurile trebuie privite cu realism,iar optimismul exagerat de pina acum trebuie temperat. "Reducerea impozitului pe profitpentru companii va insemna, evident, mai multe fonduri care pot fi folosite pentrudezvoltare si pot duce la o crestere economica, dar sa nu ne asteptam la miracole. Celemai importante efecte ale acestei cresteri se vor vedea probabil in 2006-2007", ne-adeclarat Dochia. El spune ca un impozit mai mic poate determina companii straine savina sa investeasca in Romania, insa acest criteriu este un argument in plus, nu este

23


24/38

singurul care determina o decizie a investitorului. Reducerea impozitului pe salarii artrebui sa incurajeze munca si scoaterea la suprafata a unor avantaje salariale mascate pinaacum.

Este posibil ca acest lucru sa nu se produca insa la nivelul estimat, atita timp citcontributiile la asigurari sociale au ramas la acelasi nivel", a explicat analistul. Va exista

insa si un revers al medaliei, respectiv golul de resurse la bugetul de stat care se va facesimtit in prima jumatate a anului. De asemenea, o buna parte din banii in plus cu care vorramine salariatii, in urma micsorarii impozitului pe salariu, se vor duce pe consum.Cumproductia nu creste peste noapte, acesti bani vor determina o crestere a importurilor, darsi a preturilor, astfel ca tinta de inflatie propusa de BNR ar putea fi atinsa mult mai greu,a adaugat Aurelian Dochia. (Mihaela Balea, Livia Cimpoeru)

Exemplu. Un salariat care are venit lunar brut de 8 milioane lei si nu are nici o persoanain intretinere va plati impozit 662.400 lei/luna. Deducerea personala de 2,5 milioane leise scade din venitul brut. Tot din venitul brut se calculeaza si contributia la pensie(9,5%), sanatate (6,5%) si somaj (1%). Noile reglementari elimina cheltuielile

profesionale care anul trecut au fost de 15%/ luna.venit brut: 8.000.000contributii (17%) - 1.360.000deducere personala - 2.500.000venit supus impozitarii: 8.000.000 - (1.360.000 + 2.500.000) = 4.140.000 leiimpozit 16% - 662.400 lei

Cota unica tulbura Europa

La inceputul anului, Romania, tara aflata in prag de aderare la UE, si fosta republica

sovietica Georgia s-au alaturat plutonului est-european care a recurs, in ultimii ani, lacota unica de impozitare. Subiectul a prins radacini adanci in capitalele statelor membreUE, dar a fost abandonat pe parcursul unei veri incinse de criza constitutiei europene side dezbaterile fara sfarsit privind bugetul comunitar. A fost reluat insa in forta, dupa ce adeterminat mai multe gafe electorale in ajunul alegerilor din Germania si dupa ce a fostfolosit de conservatorii britanici, dornici sa mentina la un nivel ridicat presiunea internaasupra guvernului laburist, in perioada de acalmie ce a urmat alegerilor din mai.

Ulterior, reprezentanti ai guvernului de la Paris au anuntat masuri de simplificare asistemului fiscal din aceasta tara - privite ca un prim semnal ca politicienii francezi sepregatesc pentru campania electorala de peste doi ani. Iar ideea a fost preluata din zbor side Spania, care promite sa faca ceva concret in acest sens pana la sfarsitul anului.

Razboi LondraPoate cele mai fierbinti dezbateri pe tema cotei unice au avut loc la Londra, unde

parlamentarul conservator George Osborne a cerut partidului sa ia serios in considerareideea aplicarii acesteia. Osborne s-a declarat impresionat de modul in care Estonia aprofitat la maximum de pe urma faptului ca, in urma cu 11 ani, a fost prima taraeuropeana - alaturi de Lituania - care a simplificat sistemul fiscal. Modelul eston a fost

24


25/38

adoptat ulterior, in formule modificate, de Rusia (2001), Serbia si Ucraina (2003),Slovacia (2004), Georgia si Romania (2005). Cu toate acestea, deocamdata, doar cotaunica din tarile baltice si Slovacia este privita cu respect si data drept exemplu incapitalele occidentale.

Interventia lui Osborne a fost contestata imediat de seful Trezoreriei britanice,

Gordon Brown, dar si de Kenneth Clarke, pretendent la sefia Partidului Conservator, carea avertizat ca aceasta formatiune ar deveni irelevanta daca ar imbratisa ideea coteiunice. Cu sau fara trimiteri directe la riscurile electorale pe care le-ar presupune oplatforma economica axata pe cota unica, atat Brown, cat si Clarke au afirmat ca nuexista vreo dovada ca o astfel de masura ar imbunatati prestatia Marii Britanii pe piataeuropeana. Fara a respinge reducerea numarului de cote de impozitare, extrem denumeroase, cei doi nu sunt de acord cu ipotezele enuntate de sustinatorii simplificariisistemului fiscal britanic care spun ca acestea ar incuraja plata datoriilor fiscale, ar reducecosturile administrative ale companiilor si ar determina o piata a muncii mult maiflexibila.

25


26/38

Alegerile, bata-le vina!

Introducerea cotei unice a fost vehiculata si de crestin-democrati la inceputulcampaniei electorale, drept solutie pentru intarirea economiei germane, marcata de

cresterea rapida a deficitului bugetar. Dar, in pofida faptului ca Germania are unul dintrecele mai complicate sisteme fiscale din lume, ideea nu a prins la electorat si, contestatafatis de cancelarul Schrder, a fost abandonata in etapele finale ale campaniei.In Franta, premierul Dominique de Villepin s-a dovedit mai precaut si a anuntat reduceriale taxelor pe venit de pana la 3,5 miliarde euro. In conditiile in care 10% din francezi nuau loc de munca, doar 40% din gospodariile tarii platesc taxe pe venit. Guvernul vreaacum sa reduca cel mai ridicat nivel de impozitare, de la 48,09% la 40%, si sa renunte ladoua din cele sase cote de impozitare existente.

La randul sau, ministrul spaniol al finantelor, Petro Solbes, a abordat o atitudinesimilara, fiind asteptate o reducere a nivelului maxim de impozitare pe venit (45% inprezent) si renuntarea la o parte din cele cinci cote de impozitare existente. Veniturile la

buget i cota unic de impozitare n perspectiva aderrii Romniei la UELa puin timp dup ce a fost ales n noiembrie 2004, guvernul premierului romn

Clin Popescu Triceanu a lansat o reform fiscal radical, introducnd o cot unic deimpozitare de 16% pentru venituri i profituri. Dei aceast msur are sens ntr-uncontext european mai larg, unele voci au pus la ndoial oportunitatea momentului ales deguvern. Alte msuri ce urmeaz a fi luate n cadrul pregtirii pentru aderarea la UE vordezvlui probabil anumite rigiditi structurale, n timp ce cheltuielile legate de UE vorexacerba situaia bugetului. Gravitatea problemei depinde de ct de mult aderarea la UEva impulsiona performanele economice, argumenteaz economistul i fostul Ministru.

Alegerile prezideniale i legislative din noiembrie 2004 au rezultat ntr-o schimbarepolitic major n Romnia. Noul guvern a introdus o reform fiscal radical care se

bazeaz pe o cot unic de impozitare de 16% pe venituri i profituri. Reforma este celmai bine evaluat n contextul mai larg al concurenei fiscale n Europa -- att rilebogate ct i cele mai puin bogate ncearc s atrag mai multe investiii pe plan internntr-un moment n care provocrile legate de concuren se nmultesc. Ungaria i Poloniaau fost deschiztoare de drumuri n ultimii ani, aceasta din urm -- nvand dinexperiena Slovaciei -- lund n considerare introducerea cotei unice de impozitare.Statele mai vechi membre ale UE nu au rmas insensibile la aceste msuri. Austria aredus deja impozitele pentru persoane juridice, iar cancelarul german Gerhard Schroedera anunat recent planurile sale de a face acelai lucru.

Dei motivul pentru scderea impozitelor este evident, momentul ales de guvernulromn a dat natere la ntrebri. Economia a crescut rapid n ultimii ani, n medie cu o

rat de 6% din PIB n ultimii patru ani, i mai mult de 8% n 2004. n acelai timp,deficitele externe au crescut n mod rapid i constant. Acest context este ceea ce st labaza dialogului dificil dintre autoritile de la Bucureti i FMI n ultimele luni. Fonduleste ngrijorat de faptul c veniturile la buget ar putea fi afectate de cota unic deimpozitare ntr-o economie privit ca fiind "suprancalzit".

nsa cota unic de impozitare introdus n Romnia trebuie privit n contextul mailarg al planificatei aderri a Romniei la UE n 2007. Aceast ar a semnat tratatul deaderare pe 25 aprilie, ns performanele sale sociale i economice trebuie s

26


27/38

impulsioneze eforturile de reform pentru a evita amnarea aderrii cu un an, aa cumeste prevzut de aa-numita clauz "de salvgardare". n acest timp, asupra Romniei sevor exercita n continuare presiuni pentru a trece la o economie mai orientat spre pia.

Defapt, imaginea de ansamblu s-a mbunatit substanial n ultima perioad. Inflaiaeste de sub 10% pentru prima data n 15 ani, sistemul bancar este solid, rezervele Bncii

Naionale acoper mai mult de ase luni de importuri, iar exporturile au crescut n modsolid. nsa rmn domenii fragile n economie, i anumite schimbri specifice, cum ar filiberalizarea total a contului de capital, sunt solicitate de acquis -ul comunitar. Acestlucru, mpreun cu reforma fiscal i alte ocuri instituionale -- circulaia liber a leului,creterile administrate ale preurilor i tarifelor, introducerea leului greu, trecerea laatacarea direct a inflaiei, un nou cod al muncii i condiiile impuse de politica legat deconcuren a UE -- vor testa capacitatea economiei de a se adapta.

Noile msuri vor dezvlui probabil rigiditi semnificative, care vor necesita ajustri.Banca Naional, meninnd o marj de 3% n jurul ratei anuale a inflaiei de 7%,vorbete n mod implicit despre posibilitatea scprii de sub control a inflaiei, care arputea aprea ntr-un moment nepotrivit, n vederea introducerii unui regim de politic

monetar care s se concentreze n mod clar asupra inflaiei.Informaiile privitoare la deficitul comercial n primele dou luni ale anului indicspre o tendin aflat n cretere: este cu aproximativ 80% mai mare n comparaie cuaceeai perioad din 2004. Deficitul de cont curent a continuat de asemenea s creasc nritm alert, creditele non-guvernamentale stabilind acest ritm. La 1 aprilie a nceput un valde creteri de preuri i tarife, ceea ce a avut impact asupra dinamicii inflaiei. Progresulscaderii inflaiei depinde nu numai de reverberaiile acestor creteri n economie ci i deimpactul lor asupra perspectivelor cu privire la inflaie.

Situaia macroeconomic descris mai sus arat de ce discuia cu privire la posibilelescpri de ordin politic nu este mai mult dect un simplu exerciiu intelectual. Cretereaeconomiei, extinderea creditelor non-guvernamentale i aprecierea leului duc la mai mari

deficite externe. Aprecierea leului este benefic pentru scderea inflaiei, ns ramne devzut n ce msur -- de aici rezult preocuparea pentru "supranclzirea" economiei. ncazul n care aceste scpri apar anul acesta ns, acestea nu ar trebui dramatizate.Deficitul bugetar nu este cauza creterii deficitului de cont curent; principalul motor nseste de departe reprezentat de mprumuturile din sectorul privat, ceea ce reprezintaproximativ 85% din aceast cifr. Reducerea bugetului public n scopul limitriideficitelor externe nu va ajuta prea mult.

Pe msur ce orizontul temporal se extinde, situaia devine mult mai complex.Dialogul prelungit al Romniei cu experii FMI nu se concentreaz asupra cifrelor deanul acesta, ci asupra perspectivei mai largi i n special asupra emergenei presiunilor --fr legatur cu reforma fiscal -- asupra bugetului public. Aderarea la UE impliccheltuieli substaniale, inclusiv contribuia la bugetul comunitar (aproximativ 1,3% dinPIB) i co-finanarea fondurilor structurale (peste 1% din PIB). mpreun cu reformaasigurrilor sociale i nevoia de suplimentare a fondurilor alocate pentru educaie isntate, cheltuielile bugetare vor crete cu cel puin 3 pn la 4% anual. Fr o mai buncolectare a veniturilor la buget, i presupunnd c celelalte condiii rmn neschimbate,deficitul bugetului public consolidat va ajunge la 4 pn la 5% din PIB n decurs deciva ani.

27


28/38

Deficitele bugetare care au continuat s scad n ultimii ani ascund o importantproblem structural, care rezult din doi factori. Unul dintre acetia este imposibilitateade a reduce cheltuielile, dac Romnia va trebui s ofere un volum de bunuricorespunztoar pentru o ar membra UE. Al doilea este faptul c aderarea la UE aducecu sine anumite condiii legate de competitivitate i modernizare.

Ca nou stat membru, Romnia se va altura ctorva ri vecine care au acumulatdeficite bugetare mari din cauza costurilor de aderare. nsa situaia din Republica Ceh,Ungaria i Polonia difer n mod semnificativ de cea din Romnia. n aceste ri,veniturile la buget sunt mai mari de cteva puncte procentuale din PIB, ceea ce face maiuoar punerea n aplicare a ajustrilor dureroase asupra cheltuielilor bugetare, n cazul ncare aceste reduceri sunt necesare. Mai mult, n aceste ri este operativ logica"deficitelor duble", deficitele externe coexistnd cu deficitele bugetare considerabile --astfel, o scdere major a deficitului bugetar ar duce probabil la o scderecorespunztoare a deficitului de cont curent, unde o ajustare a a balanei plilor esteextrem de necesar.

n Romnia, deficitele bugetare aflate n scdere n ultimii ani au coincis cu deficitele

de cont curent aflate n cretere rapid. n cazul n care deficitul bugetar va crete n modsemnificativ n anii ce vor veni, fr o reducere n dorina de consum i mprumut asectorului privat, deficitul de cont curent ar putea cu uurin ajunge la 10% din PIB. Unasemenea nivel ar fi ngrijortor deoarece ar implica finanarea din mprumuturi petermen scurt i intrarea pe pia a capitalului obinut din speculaii. O depreciere masiv aleului ar fi de ateptat, ceea ce la rndul su ar reaprinde inflaia i ar putea duce lareajustarea bugetului public.

n cazul n care aderarea la UE va aduce o mbuntire dramatic n performaneleeconomice i sociale ale Romniei, ngrijorrile descrise mai sus vor disprea n mareparte. mbuntiri mai modeste ar putea cel puin sa ajute aceast ar s rezolve viitoareprobleme bugetare. Ar fi nerealist s ne ateptm ca aceste probleme s dispar n mod

miraculos. Romnia nu i poate permite s le ignore pe parcursul dialogului su cu FMI.Macedonia introduce cota unic de impozitare

Guvernul sper s stimuleze investiiile strine prin reducerea semnificativ aimpozitelor.

O reform major a sistemului macedonean de impozitare a fost lansat n acest an.Conform promisiunilor electorale, guvernul a introdus un impozit unic de 12% pe venitulpersoanelor fizice i profitul companiilor. n prezent sunt n vigoare cote progresive deimpozitare a venitului personal -- 15%, 18% i 24%. Impozitul pe profit este de 15%,impozitul pe proprietate este de 3%, iar TVA este de 15%.

Autoritile declar c intenioneaz s mearg i mai departe, reducnd impozitul

unic la 10% n 2008.Experii i instituiile financiare declar c noul sistem de impozitare are toate anseles produc un impact pozitiv asupra economiei, n special n ceea ce privete cretereainvestiiilor strine. Colectarea impozitelor va deveni mai eficient, iar evaziunea fiscalmai dificil.

Reforme fiscale similare adoptate de alte ri, i n special de statele baltice, au produsrezultate favorabile. Economia gri este astfel redus ntruct firmele constat cbeneficiile evitrii impozitului sunt mici n comparaie cu riscurile.

28


29/38

Cu toate acestea, guvernul va fi presat s impun disciplina fiscal, dat fiindscderea potenial a veniturilor la buget.

Reprezentanii FMI au vizitat recent Macedonia pentru a discuta despre bugetul pe2007 i, potrivit Ministrului Finanelor Trajko Slavevski, au fost de acord n general cumodificarea politicii fiscale. Acetia au fost ns ngrijorai de deficitul bugetar. Guvernul

anticipeaz un deficit substanial, n timp ce Fondul ar dori ca acesta s fie limitat.FMI i-a exprimat sperana c aceste diferene vor fi rezolvate n curnd, permindncheierea celei de-a doua evaluri a acordului standby dintre Macedonia i Fond nianuarie.

Mark Griffiths, eful misiunii FMI, a afirmat c echipa sa este mulumit derealizrile Macedoniei n politica macroeconomic. ara a avut o rat sczut a inflaiei,o moned stabil i o cretere de 2% pn la 4,6% pe zece ani, a afirmat el. Reformelestructurale au fost implementate, chiar dac guvernul a fost schimbat n urma alegerilor.

Griffiths a felicitat guvernul pentru obiectivul creterii economice durabile ireducerii omajului, concomitent cu meninerea inflaiei sub control. Macedonia sper sdubleze standardul de trai n urmtorii zece ani, a menionat el.

Pentru 2007, guvernatorul Bncii Naionale Petar Gosev preconizeaz o inflaie de3%, rate de schimb valutar stabile i o cretere a rezervei de valut de pn la 1,7miliarde USD.

Cota unica de impozitare cu masuri sociale sporite

Ministrul Finantelor Publice, Mihai Tanasescu, a prezentat Guvernului, in sedinta deieri, propunerea de impozitare cu o cota unica, intre 22 si 24%, a veniturilor realizate depersoanele fizice. A fost cautat un punct de inflexiune astfel incat nici o categorie desalariati sa nu fie dezavantajata prin impozitarea veniturilor cu o cota unica deoarece nuse poate crea un dezavantaj fata de actualul sistem, a afirmat Tanasescu. Pe de alta parte,nici veniturile la bugetul de stat nu trebuie sa se diminueze. Vor fi eliminatedeductibilitatile suplimentare, dar vor fi create deductibilitati regresive, deductibilitateava fi mai mare la persoanele cu venituri mai mici, respectiv va fi o deductibilitate maimica la veniturile mai mari, a mai spus oficialul MFP. Deducerea urmeaza sa se aplicenumai pentru veniturile realizate de la locul de munca de baza. Potrivit calculelorefectuate, acest sistem va diminua veniturile bugetare cu circa 5000 miliarde lei. Pe dealta parte, mentinerea atat a deducerilor de baza, cat si a celor suplimentare, ar fi costatbugetul aproximativ 45.000 miliarde lei.

Introducerea cotei unice de impozitare a veniturilor inseamna eliminarea deducerilorsuplimentare, adica deducerile pentru eficientizarea caldurii in apartamente, pentru

primele de asigurare a locuintelor, pentru creditul ipotecar. Din acest motiv, prin politicasociala din perioada urmatoare, se vor aduce imbunatatiri pentru persoanele care au inintretinere copii sau persoane cu handicap, a mentionat Tanasescu.

Cota unica de impozitare a fost una dintre propunerile recente ale SocietatiiAcademice Romane, care argumenta introducerea acestui sistem prin crestereaeconomica inregistrata de tarile care l-au adoptat. De asemenea, se prevedea siimbunatatirea colectarii bugetare. Intre anii 1981 si 1997, cresterea PIB in tarile in cursde dezvoltare care au aplicat o cota unica de impozitare a veniturilor a fost de 2,7%, in

29


30/38

timp ce in tarile care au folosit un sistem de impozitare progresiv cresterea a fost denumai 0,7%, conform unui studiu realizat de Alexis de Tocqueville Institute.

In mod asemanator, analistul economic Florin Petria apreciaza ca recenta decizie aMFP este avantajoasa pentru intreaga economie romaneasca, existand precedente in tarieuropene (Slovacia, Rusia) unde aplicarea acestei cote unice a dus la stabilizari ale

sistemului, urmate de cresteri economice importante. Abordarea cotei unice aduceavantaje in special celor cu salarii mari, dezavantajandu-i in prima faza pe cei cu salariimici, fiind necesara in primul an dupa aplicarea acestui sistem o solida protectie socialasustinuta prin masuri extarordinare. Pe termen mediu, cota unica de impozitarestimuleaza cresterea salariilor mici si cererea de munca, sprijinindu-i pe cei care au maimulte surse de venit si incurajand iesirea la lumina a pietei negre, ceea ce duce la oschimbare in statistici a procentului de someri din tara, contribuind astfel la o crestere aveniturilor obtinute din taxe si impozite.

PSD a anuntat ca va desfiinta cota unica si va readuce sistemul progresiv la o viitoarerevenire la guvernare, dar analistii iau apararea cotei unice."Modalitatea in care taxarea trebuie sa aiba loc este o problema ideologica. Noipropunem taxarea progresiva. Actualul Cod fiscal nu impartaseste filosofia cotei unice, ci

a valorilor asemanatoare. Exista o cota unica pe anumite segmente, dar taxam progresivmicrointreprinderile sau proprietatea. Ideea noastra este un sistem uniform pe principiulprogresivitatii", a declarat Mihai Tanasescu, deputat PSD si fost ministru de finante inguvernul Nastase.

PSD aproba azi principiile viitorului sau program politic, valabil in situatia in care vaajunge la guvernare, principii care prevad, intre altele, eliminarea cotei unice deimpozitare si revenirea la impozitarea progresiva.

30

Economie

Scdereancasrilor labuget din taxe

cu cca 1 mld Relaxare fiscal

Scoaterea dineconomiasubterean a100000 demuncitori

Reform fiscal


31/38

Concomitent, spune Tanasescu, programul PSD prevede ca marjele superioare aleimpozitelor platite in sistem progresiv sa fie reduse substantial, odata cu introducereaunui nou principiu al deducerilor.

La un an si jumatate de la introducere, cota unica de impozitare ajunge astfel sa fiedin nou contestata. Majoritatea analistilor spun ca o impozitare unica este mai

competitiva decat un sistem progresiv, iar oamenii de afaceri sustin ca investitiile strainear incepe sa ocoleasca Romania daca sistemul fiscal bazat pe cota unica ar disparea pestenoapte.

"Cota unica va aduce pentru salariatii si companiile din Romania un plus de venituride circa 7,5 miliarde de euro in cei patru ani de aplicare, adica perioada de guvernare2005-2008", spune liberalul Varujan Vosganian, seful Comisiei de Buget-Finante aSenatului. "Acesti bani reprezinta o suma uriasa, care ramane la dispozitiacontribuabililor in loc sa fie colectata la buget. Jumatate din acesti bani inseamna plusurila salarii pentru contribuabilii persoane fizice", explica el.

Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania, spune cadesfiintarea cotei unice este "neoportuna economic". "Primul efect cat se poate de clar al

cotei unice de 16% a fost atragerea unui volum record de investitii straine in Romania,dar si stimularea investitiilor autohtone", considera el. Pogonaru spune ca desfiintareacotei unice ar anula acest efect, de aceea este neoportun sa se vorbeasca despre asa ceva.

"Climatul fiscal s-a relaxat si s-a mai debirocratizat dupa introducerea cotei unice",spune reprezentantul oamenilor de afaceri. Totusi, cota unica a avut si un minus, spuneel: discutiile prelungite privind nivelul impozitelor a redus la zero predictibilitateamediului de afaceri. "Paradoxul cotei unice este ca a asigurat stabilitatea, dar nu sipredictibilitatea mediului fiscal", a precizat Pogonaru.

Oamenii de afaceri se arata reticenti de revenirea la o impozitare progresiva."Scoaterea cotei unice nu va crea prea multa fericire in comunitatea oamenilor de afaceri.In ceea ce priveste operatiunile Siemens, nu cred ca vom resimti un efect negativ, dar

vom trece din nou prin nebunia calculelor pe transe, adica a cotelor diferentiate", adeclarat Adrian Baicusi, director general al Siemens SRL."Cota unica a consolidat afacerile firmelor puternice si a permis statului sa controleze

mult mai usor sumele adunate la bugetul de stat. In schimb, intreprinderile mici au fostdezavantajate si cred ca ar trebui sa se gaseasca o alta modalitate de subventionare. Maimult, datorita reducerii impozitului, oamenii de afaceri nu au mai incercat sa-si ascundaafacerile", spune Emil Pop, directorul general al companiei Rehau Polymer.De aceeasi parere este si Lucian Liviu Albu, directorul Institutului de PrognozaEconomica al Academiei Romane. "Schimbarea politicii fiscale ar bulversa economia, iarrezultatele bune ale actualei politici fiscale bazate pe cota unica de impozitare nu justificao asemenea modificare a fiscalitatii", spune el.

Senatorul liberal Ionut Popescu, fost ministru de finante, a declarat ca va propuneGuvernului reducerea cu 7% a contributiilor sociale platite de angajatori si salariati de la1 ianuarie 2007. "La un an si jumatate de la introducerea cotei unice, toate cifrelemacroeconomice arata ca aceasta a fost decizia corecta pentru economie", a declarat el,citat de agentia Mediafax. El a subliniat ca Guvernul trebuie sa isi asume acum deciziacurajoasa a reducerii contributiilor sociale de la 47,5% in prezent la 40% incepand cuanul viitor, in loc ca reducerea sa aiba loc treptat, cu cate doua sau trei puncte procentualepe an.

31
http://www.zf.ro/detalii/adrian_baicusi.htmlhttp://www.zf.ro/detalii/emil_pop.htmlhttp://www.zf.ro/detalii/adrian_baicusi.htmlhttp://www.zf.ro/detalii/emil_pop.html


32/38

Unii analisti spun insa ca, desi cota unica a avut efectele sale benefice, ea mai are detrecut un examen: cresterea ponderii veniturilor bugetare in PIB. "Marea intrebare estedaca sistemul fiscal actual poate aduce veniturile proprii ale bugetului la 35%-36% dinPIB fata de circa 30%, cat au fost anul trecut", a declarat Daniel Daianu, fost ministru definante. El spune insa ca, in contextul competitiei fiscale de la nivel european, Romania

nu putea ramane deoparte, iar reducerea fiscalitatii a fost de bun augur. "Cota unica asimplificat impozitarea si a dat o gura de oxigen firmelor rezidente chiar inainteaintegrarii in UE", spune Daianu.

32


33/38

CuprinsFundamente teoretice ...........................................................................................................1

Primele exemple de adoptare a cotei unice de impozitare ............................................... 2Pro i Contra .................................................................................................................... 2

Adoptarea cotei unice n Europa .......................................................................................... 4

ESTONIA ........................................................................................................................ 4LITUANIA ...................................................................................................................... 4LETONIA ........................................................................................................................ 4RUSIA ..............................................................................................................................5SLOVACIA ..................................................................................................................... 5MACEDONIA ................................................................................................................. 6Serbia ............................................................................................................................... 6

Diferene ...................................................................................................................... 7Primul val de state(cele baltice) au optat pentru o cot unic de impozitare apropiat delimita superioar fostelor cote progresive, n timp ce al doilea val, ncepnd cu Rusia s-auorientat spre o impozitare apropiat de limita inferioar a acesteia(excepie fiind Romnia

care are o cot sub limit).................................................................................................... 7COTA UNIC DE IMPOZITARE ..................................................................................... 8Anul adoptrii ...................................................................................................................... 8Cota progresiv .................................................................................................................... 8(%) ........................................................................................................................................8Impozitul pe venitul personal ...............................................................................................8Impozitul pe profitul firmelor .............................................................................................. 8Efect asupra PIB .................................................................................................................. 8Estonia .................................................................................................................................81994 ......................................................................................................................................816-33 .................................................................................................................................... 8

26% ...................................................................................................................................... 826% ...................................................................................................................................... 8Cretere moderat ................................................................................................................ 8Lituania ............................................................................................................................... 81994 ......................................................................................................................................818-33 .................................................................................................................................... 833% ...................................................................................................................................... 829% ...................................................................................................................................... 8Cretere substanial ............................................................................................................ 8Letonia ................................................................................................................................. 81997 ......................................................................................................................................8

25 i 10 .................................................................................................................................825% ...................................................................................................................................... 825% ...................................................................................................................................... 8Uoar reducere ................................................................................................................... 8Rusia .................................................................................................................................... 82001 ......................................................................................................................................812-30 .................................................................................................................................... 813% ...................................................................................................................................... 8

33


34/38

37% ...................................................................................................................................... 8Cretere moderat ................................................................................................................ 8Slovacia ................................................................................................................................82004 ......................................................................................................................................810-38 .................................................................................................................................... 8

19% ...................................................................................................................................... 819% ...................................................................................................................................... 8Cretere substanial ............................................................................................................ 8Romnia ............................................................................................................................... 82005 ......................................................................................................................................818-40 .................................................................................................................................... 816% ...................................................................................................................................... 816% ...................................................................................................................................... 8Cretere ................................................................................................................................ 8Mai exist i alte diferene notabile, cum ar fi cea ntre ri precum Estonia, Letonia,Slovacia i Romnia care au acelai procent att pentru impozitul pe venitul salarial ct i

pentru cel pe impozitul pe profitul firmelor. Avantajul acestei abordri este c elimindistorsiunile fiscale create prin posibilitatea de a alege ntre o activitate individual sau ncadrul unei firme, avantaj valabil ns atta timp ct ctigurile din dividende iinvestiiile de capital rmn netaxate. Acest lucru este respectat n aceste ri cu excepiaRomniei care dup adoptarea taxei unice nu a renunat la aceste impozite....................... 8Se observ de asemenea diferene n ceea ce privete taxa pe profitul firmelor, aceastaavnd valori diferite fa de impozitul pe salariu: rile din primul val prefernd oimpozitare sub nivelul impozitului pe salariu, n timp ce rile din al doilea val au ostabilit acest nivel mai sus. Acestea din urm au pstrat i impozitul pe dividende............8Lucrurile sunt ns clare n cazul Estoniei i al Letoniei. Prima a eliminat aceast tax,

prefernd s impoziteze dividendele la nivelul cotei unice iar a doua a cobort nivelul de

impozitare sub nivelul impozitului pe salariu...................................................................... 8Slovacia este singura ar care a aliniat i TVA-ul la nivelul cotei unice, dei se pare ceste doar o coinciden, acesta fiind nivelul necesar pentru a menine ncasrile la niveluldorit dup eliminarea celor dou nivele ale TVA-ului........................................................ 8n ceea ce privete taxarea veniturilor din capital, se observ de asemenea abordridiferite, rile din primul val prefernd o taxare la nivelul sau aproape de cota unic. ntreacestea Estonia i Letonia au nivelul de impozitare sub nivelul cotei. Din aceastperspectiv abordarea seamn cu cea folosit n rile nordice(DIT-Dual IncomeTax),unde impozitarea veniturilor din capital se fcea folosind un nivel unic, ns ncazul impozitului pe salariu se aplica o cot progresiv. Diferena fa de DIT este c nus-a urmrit o distincie clar ntre impozitarea veniturilor salariale i cea a capitalului......8n al doilea val se observ o preocupare pentru deducerile de impozit, ele fiind mai maridect n cazul rilor din primul val(excepie fcnd Georgia unde ele lipsesc).................8Componena veniturilor din taxe nainte si dup introducerea cotei unice de impozitare(%din PIB)................................................................................................................................ 8

Asemnri .................................................................................................................... 9Se observ prezena unor elemente recurente n politica fiscal a acestor ri: ................... 9

34


35/38

Exceptnd Georgia i Letonia s-a observat o cretere a deducerilor pe impozitul salarial,pentru a contracara posibile efecte negative ale cotei unice asupra celor cu veniturisalariale nu foarte mari......................................................................................................... 9Reforma ce a nsoit adoptarea cotei unice a nsemnat i eliminarea sau reducerea unorcategorii scutite de la plata impozitului............................................................................... 9

Cu excepia unor state precum Lituania i Letonia(care au adoptat o cot de impozitareapropiat de limita superioar a cotei progresive de impozitare), dar i Rusia(prinadoptarea unei taxe suplimentare) toate celelalte s-au c

55878870 cota unica de impozitare

Documents