1

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

FACULTATEA DE FINANE, ASIGURRI, BNCI I BURSE DE

VALORI

OMAJUL N RNDUL TINERILOR

Batrinca Liliana

Bistriceanu Irina Alexandra

Bogatu Antonia Ana-Maria

Borsa Andreea Cristina

FABBV III

SERIA A

Grupa 1535

Bucureti

2014

2

CUPRINS

1. Consideraii teoretice

1.1.Definirea omajului

1.2.Tipuri de omaj

1.3. omajul ciclic

2. Studiul n UE

2.1.omajul tinerilor

2.2. Cauzele omajul

3. Cazul Romniei

3.1.omajul in Romania

3.2. Indemnizatia de omaj

3.3. Exemplu de calcul al subventiei i scutirii prevazute de art. 80 si/sau art.85

3.4.Indicii pentru elaborarea politicilor

4.Cazul Austriei

4.1.Introducere

4.2.Dezvoltare economic

4.3. Politica Austriei

4.4.Sistemul de educaie

4.4.1.Sistemul de educaie dual

4.4.2.STAGIUL DE PRACTIC GARANTAT PENTRU TINERI

4.4.3.Flexibilitate i siguran

4.5.Concluzii

4.6.Bibliografie

3

1.Consideraii teoretice

1.1. Definirea omajului

Conform International Labour Organisation (ILO), omerul este definit ca

fiind o persoan ntre 15-74 ani, care nu are un loc de munc, este disponibil pentru

munc n urmtoarele dou sptmni i care a cutat n mod activ un loc de munc n

ultimele patru sptmni.1Aceeai definiie este utilizat i de INSSE n rapoartele

privind fora de munc i ocuparea acesteia.2

Potrivit ANOFM, lund n considerare restriciile legislaiei muncii din

Romania, omerul are vrsta minim 16 ani i maximum vrsta de pensionare3, iar

starea fizic i psihic de sntate l fac apt pentru prestarea unei munci.

1.2. Tipuri de omaj

omajul poate fi descompus n mai multe tipuri, dup factorii care l

genereaz. Astfel, se poate distinge ntre:

a) somaj ciclic(conjunctural): depinde de variaiile ciclurilor economice pe

termen scurt 4

b) omaj structural: acest tip de omaj depinde de factorii reali, cum sunt

organizaiile guvernamentale i private, tipurile de aranjamente ale pieei,

demografie, legi i reglementri.

Printre cauzele omajului structural salariul minim i creterea acestuia ocup

un loc principal, acesta antrennd mai multe tipuri de efecte.

Creterea salariului minim necorelat cu o cretere a productivitii genereaz

o scdere a cererii de for de munc. De aceea, cu ct creterea salariului minim este

mai mare, cu att numrul omerilor va crete.

1 http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/somaj/somaj_IIr_14.pdf - Site-ul INSSE

2 http://laborsta.ilo.org/applv8/data/c3e.html - Site-ul Biroului de Statistic a Muncii din cadrul

Organizaiei Internaionale a Muncii(ILO) 3 http://www.anofm.ro/node/2988 - Site-ul ANOFM

4 Crciuneanu, V. - Asigurri i protecie social, Editura Universitar, 2013, pg. 116

4

n graficul

Impactul salariului

minim asupra

echilibrului pe piaa

muncii, piaa muncii

este reprezentat n

funcie de salariu (W) i

cantitatea de for de

munc(Q).S este oferta

de for de munc, D

este cererea de for de

munc.

Atunci cnd

salariul minim depete salariul de echilibru de pe pia, cererea de for de munc

scade, iar oferta de for de munc crete sub nivelul de echilibru. Acest ecart este

omajul structural.

1.3.SOMAJUL CICLIC

Intreaga Uniune Europeana se confrunta din punct de vedere al somajului cu

unul in special ciclic. Cum este mentionat anterior, este cauzat de procesele ciclice

care se desfoar n economie. n perioada de recesiune omajul ciclic completeaz

omajul structural, iar n perioada de expansiune el lipsete.

omaj ciclic (keynesian) - omajul generat de reducerea volumului activitii

economice a firmelor ca urmare a deteriorrii conjuncturii economice interne i /sau

internaionale. Nivelul omajului ciclic crete n perioadele de recesiune economic i

scade n perioadele de cretere economic. Economitii keynesieni susin c acest tip

de omaj apare ca urmare a cererii agregate insuficiente i astfel este nevoie de o mai

mare implicare a statului n economie i de creterea investiiilor guvernamentale.

5

2. Studiul in Uniunea European

Creterea omajului n rndul tinerilor n spaiul Uniunii Europene a proiectat

o serie de efecte negative sociale i economice, de lung durat asupra tinerilor

aduli. Aceste consecine negative ale omajului n rndul tinerilor se ntind i pe

termen mediu i lung, nu sunt doar imediate. Odat cu naintarea n vrst a populaiei

tinere, aceasta se va confrunta cu reale provocri n lipsa locurilor de munc.

ntrzierea relansrii economice printr-o cretere economic sustenabil vine pe

fondul imposibilitii relansrii creditrii ca urmare a ofertei de credite sczute a

bncilor.

omajul n rndul tinerilor este o problem delicat pentru rile care au

acumulat datorie public pentru a-i finana deficitele bugetare i au ca int de

politic fiscal-bugetar reducerea cuantumului acesteia. Printre creterile de taxe i

impozite promovate de guvernele europene pentru a colecta mai multe venituri cu

scopul de a-si reduce deficitele bugetare, s-a numrat i creterea impozitrii pe

munc care a descurajat crearea de noi locuri de munc i a amplificat fenomenul de

evaziune fiscal.

Diminuarea numrului de locuri de munc din UE ca urmare a crizei

financiare declanate in 2008 nsoit de tendina de cretere a impozitrii muncii care

a fost folosit ca metod de echilibrare bugetar, au condus la o contracie a pieei

muncii. Astfel perspectiva tnrului european include o via de venituri sczute, un

risc crescut de omaj n viitor, un stadiu de sntate mai precar precum i o pensie de

valoare foarte redus.

2.1.Somajului tinerilor

Ratele de somaj in randul tinerilor sunt totusi extrem de ridicate, duble sau

chiar peste dublul ratei somajului la nnivelul intregii populatii. Din punct de vedere al

ratei de somaj totale, cea privitoare la tineri a scazut brusc intre 2005 si 2007 atingand

o valoare minina critica de 15.1% in primul trimestru al anului 2008. Criza economica

a fost unul dintre factorii care au avut un impact puternic supra somajului tinerilor.

Din al dilea trimestru al anului 2008 rata somajului a urmat un trend crescator

atingand 23,6%.

6

In anul 2012, conform graficului de mai sus, se observa ca din totalul

populatiei cu varsta cuprinsa intre 15 si 24 de ani(populatia tanara) peste jumatate

sunt considerati inactivi(conform INS populatia inactiva din punct de vedere

economic cuprinde toate persoanele care n-au lucrat nici cel putin o ora si nici nu erau

someri in perioada de referinta, aflandu-se in una din urmatoarele situatii: elevi sau

studenti; pensionari,casnice, persoane intretinute de alte persoane ori de stat sau care

se intretin din alte venituri (chirii, dobanzi, rente etc.), persoanele absente de la

domiciliu pentru un an si peste, plecate in strainatate din diferite motive (la lucru,

studii, interes de afaceri, spitalizare etc.). in procentaje : tinerii inactivi pe piata de

munca reprezinta 57,391%, populatia tanara activa reprezinta 42,60% (sunt folosite

aproximari drept care pot aparea maje de eroare)

Din categoria populatiei tinere active( 18.8+5.6=24.4) se poate observa ca este

impartita in someri( 5,6 milioane= 22,95%) si in tineri cu loc de munca. Deci la nivel

european in anul 2012, rata somajului s-a situat la 23% (aproximare).

2.2. Cauzele somajului

Economia subteran

Odat cu criza economic i cu creterea impozitrii pe munc, un parte a

economiei s-a transformat n economie subteran. Economia subteran presupune

producia de bunuri i prestarea de servicii cu caracter legal, dar nedeclarate organelor

fiscale. Prin amplificarea fenomenului de evaziune fiscal, s-a extins i angajarea fr

contract, nedeclarat i, deci, nesupus impozitrii.

Estimarea exact a ponderii evaziunii fiscale este imposibil, din cauza

caracterului subteran al acestor activiti. Totui, statisticile asupra omajului se

realizeaz lund n considerare doar fora de munc angajat legal. De exemplu,

pentru cazul Spaniei unde omajul n rndul tinerilor se afla la 24,4%, Minder a

7

estimat in 2012 ca aceast rat ar fi cu 5 pn la 9 puncte procentuale mai redus5 n

cazul n care statisticile ar reflecta i numrul angajailor din economia subteran.

Exist dou ci prin care statisticile nu reflect corect realitatea. Prima situaie,

existena lucrtorilor angajai legal cu norm ntreag care mai dein un job part-time

n economia subteran, contribuie att la rata ocuprii, dar i la dimensiunea

economiei subterane.

Cea de-a doua situaie se refer la acei lucrtori din economia subteran care

sunt reflectai n statisticile oficiale ca fiind omeri n cutare activ a unui loc de

munc.

Criza economic

Recesiunea nceputului anului 2008 i-a pus cu siguran amprenta asupra

tineretului european. ntre 2008 i 2012, rata omajului n rndul tinerilor a crescut cu

7%. n 2012, rata omajului n rndul tinerilor n cele 28 de ri ale Uniunii Europene

era de 23%. Aceasta este o rat medie, dar dimensiunea omajului oscila ntre 8,1% la

nivelul Germaniei i 55,3% la nivelul Greciei.

n 2013, omajul tinerilor a crescut att ca medie a Uniunii Europene (23,4%)

ct i la nivelul zonei euro. i n 2013, diferenele ntre ri au fost semnificative,

ratele omajului situndu-se ntre 7,9% n Germania i 58,3% in Grecia.

5 http://www.nytimes.com/2012/10/27/business/global/jobs-data-underscore-rajoys-

woes.html?_r=0 5http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/File:Youth_unemployment,_2013Q

4_(%25).png - Site-ul Eurostat

8

Tabel 1. Ratele omajului n Uniunea European Sursa: Eurostat6

Criza economica a avut cel mai mare impact asupra tinerilor din piata muncii.

Ca exemplu, se ia statul spaniol:

n primul rnd , statisticile arat c proporia populaiei n educaie , incepand

de la o anumit vrst a crescut , ceea ce nseamn c tinerii rmn n educaie mai

mult inainte de aderarea la piaa forei de munc , sau isi continua studiile ajungand la

cele superioare .

n al doilea rnd , ncepnd cu anul 2007 , proporia celor angajai n educaie

i omerii n domeniul educaiei a crescut. mpreun , ele reprezint o mic cretere a

proporiei celor care sunt n acelai timp n educaie i pe piaa forei de munc.Acest

lucru poate fi datorat omerilor reveniti la (sau rmase n) continuarea studiilor ,

concomitent cu gsirea unui loc de munc . Cea mai mare schimbare din Spania , cu

toate acestea , este creterea brusc a tinerilor omeri ce nu se axeaza pe educaie , n

detrimentul scaderii numarului de angajati si care nu isi urmeaza concomitent studiile

6http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/File:Youth_unemployment,_2013Q

4_(%25).png - Site-ul Eurostat

9

superioare. Acest tip de model este doar un exemplu a efectelor crizei asupra

populatiei tinere active din punct de vedere economic.

Rata omajului n rndul tinerilor din Europa este extrem de ridicat; n

2011, aproximativ 5,5 milioane de tineri erau omeri n Uniunea European. Aceasta

reprezenta o rat a omajului de 21,4%, aflat n continu cretere i care a atins 22%

n prima jumtate a anului 2012. Dei situaia este extrem de diferit ntre statele

membre, n multe ri europene rata omajului s-a dublat sau s-a triplat de la nceputul

recesiunii pn n prezent. n momentul de fa, n Europa tinerii ncadrai n munc

sunt cu 3,4 milioane mai puini dect n anul 2007, ceea ce face ca omajul n rndul

tinerilor s reprezinte una din cele mai mari provocri cu care se confrunt n prezent

continentul. Prin urmare, numeroase state membre europene au luat msuri de

promovare a ocuprii forei de munc la aceast grup de vrst. S-au pus n aplicare

politici de ncadrare n munc a tinerilor, care faciliteaz i sprijin traseele tinerilor

de la studii la mediul profesional i abordeaz diverse aspecte, de exemplu abandonul

colar, tranziiile de la coal la munc i capacitatea de inserie profesional. ntr-o

perioad n care exist o nevoie din ce n ce mai mare de politici publice responsabile

i n care bugetele guvernamentale sunt reduse, este esenial ca evaluarea politicilor s

fac parte integrant din procesul de elaborare a acestora.

Reacia iniial a Comisiei Europene la provocarea pe care o reprezint

creterea omajului n rndul tinerilor a fost concentrarea eforturilor asupra iniiativei

emblematice UE 2020 Tineretul n micare, care urmrete punerea n valoare a

potenialului tuturor tinerilor printr-o educaie i formare de calitate, prin integrarea

cu succes pe piaa muncii i o mai mare mobilitate. Concomitent, orientrile integrate

Europa 2020 pentru politicile economice i de ocupare a forei de munc, lansate n

aprilie 2010, au subliniat c statele membre i partenerii sociali ar trebui s creeze

sisteme prin care s-i sprijine pe noii absolveni s-i gseasc un prim loc de munc

sau oportuniti pentru studii sau formare suplimentar, inclusiv sub form de

ucenicie, i s intervin rapid atunci cnd tinerii devin omeri. n 2011, propunerea

unei Iniiative privind oportunitile pentru tineri a subliniat importana nvrii de la

ri care au nregistrat rezultate bune. n 2012, pachetul privind ocuparea forei de

munc intitulat Ctre o redresare generatoare de locuri de munc a confirmat

importana reducerii omajului n rndul tinerilor. Acesta a sugerat, de asemenea,

utilizarea mai extins a Fondurilor sociale europene pentru urmtoarea perioad de

programare (20142020), n vederea soluionrii problemei, de exemplu, cu ajutorul

unor garanii pentru tineri. Numeroase state membre au pus n aplicare politici care

intervin ntr-un anumit moment pe traseul tinerilor ctre ncadrarea n munc: unele

10

msuri ncearc mpiedicarea abandonului colar, n timp ce altele urmresc

reintegrarea tinerilor care au abandonat coala. Alte politici ncearc s faciliteze o

tranziie mai puin abrupt de la coal la mediul profesional, n timp ce unele

intervenii ncearc s dezvolte capacitatea de inserie profesional a tinerilor. Alte

politici vizeaz eliminarea obstacolelor persistente cu care se confrunt tinerii n

general sau tinerii cu nevoi speciale.

La nivelul statelor membre au fost identificate sapte tipare, din punct de

vedere al comportamentului tinerilor. La un capat al spectrului, modelul "nordic" si

cel "al uceniciei" (Austria si Germania) sunt caracterizate de tranzitii mai rapide catre

varsta adulta si de la scoala la munca. La celalalt capat al spectrului, in cadrul

modelelor "Europa de Est" si "mediteraneean", tranzitia dificila si problematica de la

scoala la munca este asociata cu o tranzitie foarte lenta si tarzie catre independenta si

autonomie. In general, tarile in care exista o legatura mai stransa intre scoala si

munca, datorita programelor de ucenicie sau datorita faptului ca un numar mai mare

de tineri combina eficient scoala cu experientele timpurii de pe piata muncii parcurg o

tranzitie mai lina si mai rapida de la scoala la munca.

In ciuda diferentelor uriase dintre statele membre cu privire la cifrele legate de

somaj, de la inceputul crizei 18 tari au inregistrat cele mai ridicate rate ale somajului

in randul tinerilor, noua dintre ele inregistrand aceasta valoare maxima in 2013.

In plus, avand in vedere faptul ca in 2012 15,9 % din populatia totala cu varsta

intre 15 si 29 de ani nu era incadrata profesional si nu urma niciun program

educational sau de formare (categorie denumita NEET - Not in Employment,

Education or Training), pierderea suferita de economiile europene de pe urma unui

procent atat de mare de NEET a fost estimata la 162 miliarde EUR o crestere de

aproape 10 miliarde EUR comparativ cu 2011.

11

3.CAZUL ROMANIEI

3.1.Somajul in Romania

august

An Rata medie

2008 5,3%

2009 6,7%

2010 6,9%

2011 7,2%

2012 6,8%

2013 7%

2014 7,1%

Romania se remarca, in studiul Eurofound, printr-o serie de particularitati, precum:

- cea mai mica rata de contracte temporare, la tinerii de 15-29 de ani, la nivelul UE

(5,8%) - (datele folosite fiind din anul 2012)

- Varsta la care 50% dintre barbati parasesc casa parinteasca este de 30,2 ani, una din cele

mai ridicate din UE (in linie cu Malta si Slovacia), pe cand cea medie a femeilor este de 25,4 ani

; in schimb varsta la care acestia devin parinti este in linie cu tarile UE, chiar mai scazuta decat

in majoritatea acestora, adica 31,8 ani la barbati si 28,8 ani la femei.

- Romania inregistreaza unul dintre cele mai reduse procente din punct de vedere al

tinerilor care combina scoala cu munca, (indiferent de nivelul de educatie): mai putin de 10%.

Oricum, procentul este in linie cu alte tari precum Cehia, Grecia, Ungaria, Italia, Slovacia. Tarile

nordice inregistreaza cele mai ridicate procente la acest capitol.

- In schimb, aceleasi tari cu numar redus de studenti care lucreaza inregistreaza cel mai

mare numai de ore efectiv lucrate. Romania se afla pe primul loc la numarul de ore muncite de

acesti tineri.

- De asemenea, Romania este pe ultimele locuri din punct de vedere al procentului de

tineri care isi gasesc un loc de munca in decurs de un an de la finalizarea studiilor: 51,6%,

comparativ cu 66% - media europeana, pentru date disponibile in anul 2011.

12

3.2..Indemnizatia de somaj

Indemnizaia de omaj se acord: lucrtorilor, asigurai, care au fost concediai; si

lucrtorilor care au fost suspendai din cadrul firmelor care se confrunt cu evenimente

temporare care nu sunt cauzate de lucrtori sau de ctre angajator (lipsa de munc, lipsa de

comenzi, criza pieei, etc.)

Nu se acord insa lucrtorilor care demisioneaza, cu excepia demisiilor pentru just

cauz (lipsa plii retribuiei, hruiri sexuale, etc.)

Pentru obinerea indemnizaiei pentru omaj este nevoie ca persoana respectiv s fie

asigurat la INPS de cel puin 2 ani i s aib cel puin 52 de contribuii sptmnale vrsate n

ultimii 2 ani, naintea ntreruperii raportului de munc.

Durata perioadei pentru care se acord indemnizaia de omaj este de 8 luni, ajungnd

pn la 12 luni pentru cei care sunt mai n vrst de 50 de ani. Lucrtorilor suspendai se acord

n limita maxim de 65 de zile.

Indemnizaia de omaj reprezint aproximativ 60% din retribuia brut lunar pentru

primele 6 luni, 50% pentru a 7-a i a 8-a lun i 40% pentru lunile urmtoare. Indemnizaia de

omaj acordat lucrtorilor reprezint 50% din valoarea retribuiei.

Valoarea maxim a indemnizaiei este de 858,58 i de 1.031,93 pentru lucrtorii care

primesc o retribuie lunar brut mai mare dect 1.857,48.

Acordarea indemnizaiei de omaj este ntrerupta atunci cnd persoana respectiva a primit

deja indemnizaia la care avea dreptul, are un nou loc de munc; devine titularul unei pensii

directe sau este tears de pe listele de omaj.

3.3.Exemplu de calcul al subventiei si scutirii prevazute de art. 80 si/sau art. 85:

Se folosesc urmatoarele simboluri:

N= cota de contributie (0,5%);

TV= suma castigurilor realizate la nivel de angajator (fondul de salarii);

C = contributia datorata de angajator

BCA= baza de calcul al contributiei individuale de asigurari pentru somaj (castig brut realizat,

dar nu mai mult de 5 ori castigul salarial mediu brut);

NOL = numar total ore lucratoare in luna de referinta

NOEL = numar ore efectiv lucrate conform pontajului

SUBV = subventia cuvenita conform timpul efectiv lucrat (A.1)

ISR = indicator social de referinta (500 lei)

SP = sume platite (B.1)

SC = scutirea de la plata contributiei datorata de angajator pentru salariatii incadrati conform art.

13

80 si/sau 85 din lege (C.1)

TSC = total sume cuvenite potrivit art.80 si/sau art. 85 din lege (A.1+C.1)

SRCD = Suma de recuperat din contributie datorata

SR = Suma de restituit de la AJOFM Prahova

1.Exemplu de calcul al subventiei si scutirii in cazul in care contributia datorata de

angajator este mai mica decat subventia si scutirea la care are dreptul:

Se presupune ca exista 1 salariat incadrat conform art. 80 si/sau art. 85 din lege cu data de

1 ale lunii, avand un salariu de incadrare de 705 lei (salariul minim pe economie)

TV = 2.000 lei (RON)

C = TV x N = 2.000 x 0,5% = 10 lei

NOEL = 168 ore

SUBV = IS/NOL x NOEL = 500 lei

SP = 705 lei

SC = SP x N = 705 x 0,5% = 3,5 deci 4 lei

TSC = SUBV + SC = 500 + 4 = 504 lei

N

r crt.

N

ume si

prenu

me

C

NP

Cate

goria de

persoane si

D

repturi

salariale(

BCE)

Nr

orelor

efectiv

lucrate(N

OEL)

S

uma

cuvenita

pentru

timpul

efectiv

lucrat(S

UBV)

S

ume

platite(

SP)

Ob

servatii

0 1 2 3 4 5 6 7 8

1 A

BC

1

11

Cor

esp codului

7

05

16

8

5

00

7

05

2

Total 5

00

7

05

Suma reprezentand scutirea de la plata contributiei datorata de

angajator la BAS aferenta absolventilor incadrati in conditiile art.80 din lege

C.1=( 0,5% X Total B1)-(SC)

3

,5

TOTAL SUME CUVENITE potrivit art.80 din Legea nr.76/2002

(Total A1 + Total C1)-(TSC)

5

04

14

Coloana 3 se completeaza dupa cum urmeaza:

- in cazul absolventilor institutiilor de invatamant incadrati conform art. 80 din lege

cod A - absolventi ai ciclului inferior al liceului sau ai scolilor de arte si meserii;

cod B - absolventi de invatamant secundar superior sau invatamant postliceal;

cod C - absolventi de invatamant superior.

In situatia in care absolventii provin din randul persoanelor cu handicap codurile

corespunzatoare studiilor absolvite vor fi insotite de litera "H".

- in cazul persoanelor incadrate conform art. 85 din lege

cod A -someri in varsta de peste 45 de ani inregistrati in evidenta agentiei;

cod B -someri parinti unici sustinatori ai familiilor monoparentale inregistrati in evidenta

agentiei;

cod C -persoane cu handicap;

cod D -someri inregistrati in evidenta agentiei care in termen de 3 ani de la data angajarii

indeplinesc conditiile pentru acordarea pensiei anticipate partiale;

cod E-someri inregistrati in evidenta agentiei care in termen de 3 ani de la data angajarii

indeplinesc conditiile pentru acordarea pensiei pentru limita de varsta si nu indeplinesc conditiile

pentru a solicita pensie anticipata partiala;

2.Exemplu completare Declaratie privind obligatiile de plata a contributiilor sociale,

impozitului pe venit si evidenta nominala a persoanelor asigurate-D112 :

SRCD=C-SC=10-4=6 lei

SR=SUBV-SRCD=500-6=494 lei

Nr crt. Subventie/R

educere/scutire

Suma de

recuperat din

contributia datorata

Suma de

restituit de la

AJOFM Prahova

1 2 sau 4-

scutire de la plata

contributiei

4(SC) 0

2 1 sau 3-

subventii

6(SRCD) 494(SR)

15

Subventii/scutiri/reduceri (conform Legii nr.76/2002, cu modificarile si completarile

ulterioare)

- Subventie/scutire/reducere-se completeaza, prin selectarea din Nomenclatorul

"Subventii/scutiri/reduceri", a tipului de subventie, scutire si/sau reducere, dupa caz, de care

beneficiaza angajatorul respectiv, potrivit legislatiei in vigoare, din bugetul asigurarilor pentru

somaj.

-Suma de recuperat din contributia datorata-se completeaza cu suma corespunzatoare

tipului de subventie, scutire si/sau reducere selectat, de recuperat prin deducere din totalul

contributiei datorate de angajator diminuata cu scutirea de la plata de care angajatorul este scutit

in temeiul prevederilor legale in vigoare (prevazuta la capitolul C.4.).

La completarea creantei fiscale "Contributia de asigurari pentru somaj datorata de

angajator" prevazuta in Sectiunea "Creante fiscale", totalul sumelor de recuperat din contributia

datorata, prevazute la C.5., se inscriu ca suma deductibila, cu respectarea conditiei ca nivelul

sumei deductibile sa nu depaseasca nivelul sumei datorate.

- "Suma de restituit de la AJOFM / AMOFM"-se completeaza cu suma corespunzatoare

tipului de subventie, scutire si/sau reducere selectat, de restituit de catre Agentia Judeteana

pentru Ocuparea Fortei de Munca / Agentia Municipala pentru Ocuparea Fortei de Munca

Bucuresti. Se completeaza numai in situatia in care suma deductibila din "Contributia de

asigurari pentru somaj datorata de angajator" din Nomenclatorul "Creante fiscale" este egala cu

suma datorata.

3.3.Indicii pentru elaborarea politicilor

1. Msurile de politic de succes i specific grupul int i gsesc modaliti inovatoare

de a ajunge la acesta, de exemplu, prin construirea unei bune reputaii sau a unei imagini

pozitive a msurii sau prin conlucrarea cu grupuri comunitare relevante pentru grupurile greu

accesibile.

2. Este important s se rein c tinerii sunt diferii n ceea ce privete pregtirea lor

pentru piaa muncii, iar politicile trebuie s rspund unor nevoi diferite, de la minore la

complexe.

3. Punerea n practic a politicilor se bazeaz pe un personal adecvat, care trebuie s

beneficieze de formare i sprijin.

4. Tinerii trebuie ajutai s nceap un parcurs durabil pe termen lung, de exemplu, prin

furnizarea competenelor necesare i asigurarea unui loc de munc stabil, n locul unor soluii

rapide de calitate sczut.

5. Politicile de succes ofer recomandri de calitate privind cariera i o ndrumare holist

i cuprinztoare.

16

6. Msurile de ocupare a tinerilor trebuie s se concentreze asupra clienilor i nu asupra

furnizorilor, de exemplu, prin crearea unor puncte de contact pentru tineri sau prin oferirea de

recomandri specifice, personalizate de ctre mentori.

7. Colaborarea ntre agenii i implicarea tuturor persoanelor interesate poate reprezenta o

modalitate rentabil de punere n aplicare a politicilor, atunci cnd sunt precizate rolurile i

responsabilitile specifice ale diferiilor actori.

8. Msurile care vizeaz creterea capacitii de inserie profesional a tinerilor trebuie s

se concentreze asupra nevoilor pieei muncii i s asigure atragerea n numr mare a angajatorilor

i reprezentanilor acestora.

9. omajul n rndul tinerilor necesit rspunsuri flexibile care s fie adaptate ciclurilor

economice, n timp ce excluderea social reprezint o problem structural care trebuie abordat

n mod coerent.

10. Trebuie s existe o monitorizare i o evaluare serioas, n scopul oferirii de informaii

mai fiabile pentru elaborarea i dezvoltarea politicilor. Prin compararea i analizarea evalurilor

solide din metaperspectiv, statele membre i UE vor putea identifica cele mai bune practici, vor

putea mbunti capacitatea de inserie profesional i participarea tinerilor pe piaa muncii i

vor putea valorifica, n final, potenialului fiecrui tnr.

17

4. AUSTRIA

4.1. INTRODUCERE

In 11 din statele UE somajul in randul tinerilor depaseste 25% fiind 49% sau chiar mai

mult in croatia,spania si grecia. Aceasta problema nu este una pur nationala. In fapt, este

considerata una dintre cele mai mari probleme cu care se confrunta UE. Fata de vecinii sai,

pozitia Austriei este surprinzator de stabila, acest fapt datorandu-se tocmai sistemului dual de

educatie.

Austria este faimoasa din acest punct de vedere nu numai datorita presei, atentia catre

aceasta venind chiar si dinspre statele membre. De exemplu prim ministrul francez Jean Marc

Ayarault a apelat la Austria pentru solutii in privinta somajului care se pare ca este in plina

expansiune.

Ratele scazute ale acestei tari au generat un interes profund in spatele caruia stau diferite

motive care sustin in continuare o rata scazuta in randul tinerilor someri.

4.2.DEZVOLTAREA ECONOMICA

Soliditatea cat si sustenabilitatea finanelor publice este o condiie necesara pentru

dezvoltarea economica, dezvoltarea forelor de munca, i stabilitatea sociala. Deci, este un scop

central al politicii de a obine ncrederea consumatorilor, a companiilor, pieelor, cat si a

comunitii internaionale in sustenabilitatea finanelor publice. In acest context, strategia fiscal

bugetara a guvernului se bazeaz pe urmtoarele 3 obiective:

obinerea unei stabiliti bugetare pana in 2016, obinerea unei

sustenabilitii pe termen lung si reducerea ratei datoriei publice in PIB

Stimularea investiiilor in domeniile educaiei , universiti , cercetare i

dezvoltare i infrastructur pentru susinerea creterii economice i ocuprii forei de

munc

accelerarea reformelor structural in sectorul sanatatii, pensiilor, pietei

fortei de munca precum si a subventiilor si a administratiei publice

In urmatoarele tabele se poate observa ca Austria:

a dezvoltat o crestere de +0,4% de la perioada de recesiune

datorita pozitiei ciclice internationale,exporturile s-au contractat ceea ce a

condus la cheltuieli cu consumul privat(-0,2% in 2013); contractia s-a datorat dinamicii

moderate a gospodariilor; astfel, datorita cresterea ratei somajului totale si nu numai,

economia a avut de suferit (2009-minimum) insa isi revine avand de asemenea impact

asupra tuturor sectoarelor economice.

18

In ultima decada, situatia Austriei din punct de vedre economic s-a dezvoltat mult mai

bine decat restul statelor UE. Pe cand cresterea medie in PIB real a fost numai 1,64%-rata a fost

redusa in special datorita crizei economice din 2009-a fost mult mai ridicata decat cea din zona

euro( cu putin sub 1%) si mai presus decat celelate state(1,21%). In mare, aceasta puternica

dezvoltare economica deja explica superioritatea Austriei in randul pieteti muncii din UE.

Politica economica a Austriei dezvaluie multe cauze ale dezvoltarii economice.Este

foarte apropriata de cea a Germaniei(care de asemenea se bucura de o pozitie puternica) si este

preferata de multe companii autohtone din zona pietelor din Europa de Est.

4.3.POLITICA AUSTRIEI-POLITICA PUTERNICA,ACTIVA SI SOLIDA PE PIATA

MUNCII

Austria isi merita de drept pozitia pe care o are in UE datorita interventiei in Serviciul

Public Austriac(AMS-Austrian Punblic Employment Service). Datorita faptului ca are una din

cele mai mici rate de somaj in randul tinerilor din toata Uniunea Europeana, presiunea exercitata

asupra tarii este mai mica in acest domeniu. De asemenea , pentru a putea asigura in continuare

serviciile prestate AMS-ul dispune de un buget substantial( al patrulea ca rang-proportional cu

PIB-ul si rata de somaj) din UE.

Cresterile de venituri au fost obtinute in special din taxele privitoare la contributiile

sociale, pe venit, si pe profit, care au adus o crestere de 7,1%. Pe partea de cheltuieli, s-a

inregistrat o usoara crestere in cele de personal si sociale( 2% respectiv 1.3%), in paralel

cheltuielile cu subventiile si cu dobanzile putand fi reduse. S-a pus in practica o politica fiscala

restrictiva, in conformitate cu Legea Federal Bugetara, ceea ce a permis o mai mare flexibilitate

in alocarea fondurilor neutilizate in rezervele de fonduri, astfel stimuland o utilizare mai eficienta

a resurselor si intarirea disciplinei bugetare. La nivel atat national cat si local, noile elemente

aduse in Pactul de Stabilitate Austriac 2011-2014 par sa fi avut impact pozitiv.

19

4.4.SISTEMUL DE EDUCATIE

4.4.1.SISTEMUL DE EDUCATIE DUAL

Educatia vocationala si practica(VET-vocational eductation and trening) reprezinta un

aspect foarte important in Austria. Prima parte de educatie vocationala poate fi obtinuta prin

aderarea la un program VET dual(internship+scoala la nivel teoretic part time) sau scoala full

time.Dupa efectuarea perioadei scoalare, aproximativ 40% din populatie tanara opteaza pentru

internship, 40% se indreapta catre VET. Acest lucru inseamna ca 80 % din populatia austriaca

urmeaza educatia vocationala combinata cu trening.VET include:

-part time scolu vocationale( educatie bazata pe sistem dual)

-scoli si colegii pt arte si meserii

-scoli si colegii pentru administrarea afacerilor

-scoli si colegii de management si industrii ale serviciilor

-scoli si colegii de turism

-scoi si colegii bazate pe arta(design,arte,moda etc.)

-academii sportive etc.

Scoliile si colegiile VET full time dureaza intre 1 si 5 ani in functie de modul de

organizare iar sistemul vocational dual dureaza de la 2 pana la 4 ani.

n sistemul dual de formare profesional , ucenicii beneficiaz de o formare practic la

locul de munc n cadrul companiilor ( care constituie cea mai mare parte a programului ) ,

precum i instruirea teoretic speciala la colile profesionale .

Cursurile au loc de obicei fie una sau dou zile pe sptmn fie cateva saptamani . In

acest timp, ucenicul este ntr-o relaie de instruire cu compania lor de formare respectiva i un

student la o coal profesional part-time . La finalizarea programului , ucenicul este supus la un

examen Leave n faa unui grup profesional de experi ;centrul de examen cu privire la

20

competenele necesare pentru profesia respectiv . Dup finalizarea cu succes a examenului ,

ucenicul are apoi posibilitatea de a intra n sistemul de nvmnt teriar . Alegerea ucenicilor

este determinata de furnizarea de sloturi de formare disponibile pe de o parte , i de cadrul

economic general pe de alt parte.

In graficul de mai sus se poate observa ca majoritatea tinerilor se indreapta catre

domeniul de arte si meserii astfel cauzand un blocaj in continuarea studiilor superioare.

Deci, pe de o parte, tinerii ar trebui sa fie distribuiti intr-o modalitate prin care aceste diferente

semnificative sa fie reduse, iar pe de alta parte, companiile sa ofere o gama mai larga de

internshipuri pe ramurile subdezvoltate.

Din perspectiva pietei muncii, modelul educatiei duale ofera mai multe avantaje fata de

alte modele:

In primul rand, este mereu actualizat. Daca scena economica se schimba, sau daca

metodele de productie sau de prestare de servicii se modifica, instructorii invata imediat sa

presteze conform asteptarilor. Un curriculum scolar predeterminat va fi intotdeauna preferat.

In al doilea rand, dupa terminarea studiilor, fiecare proaspat absolvent se confrunta cu

problema cautarii unei slujbe. Acest pas,in mod particular, nu mai este necesar dupa terminarea

unui internship. Majoritatea stagiarilor pur si simplu raman angajatii firmei/corporatiei unde au

exercitat stagiul de practica.

4.4.2.STAGIUL DE PRACTICA

Unul dintre cele mai importante obiective politice este prevenirea somajului in randul

tinerilor. Acest obiectiv este incontestabil in randul UE. Aici, cel mai puternic instrument de care

dispune tara este asa numitul internship asigurat, un model care conduce de asemenea

implementarea in UE a programului European youth guarantee.

21

Aceasta garantie a internshipului este deci o promisiune facuta fiecarui tanar ce doreste sa

efectueze un stagiu de practica, ca va avea asigurat un loc de munca dupa terminarea stagiului ;

in ciuda acestei promisiuni nu se gasesc pozitii vacante. Totusi, acest program este suficient de

important si neesar pentru tineri astel incat statul austriac continua sa plateasca peste 10.000 euro

anual pentru fiecare pozitie de internship.

In timp, aa-numita rata omajului nregistrata (calculele naionale diferite de

EUROSTAT ) a absolvenilor de invatamant ( 2,7 %) ,a persoanelor cu certificatul austriac de

bacalaureat ( 4,2 % ) , sau certificatul de ucenicie ( 6,5 % ) a rmas n mare parte stabil . Cu toate

acestea , rata omajului n rndul persoanelor cu doar o calificare de absolvire a colii obligatorii

s-a dublat , crescnd de la 9,5% pn la 20,9 %. Privitor la tinerii cu studii superioare, rata de

somaj continua sa ramana scazuta in ciuda faptului ca exercita o presiune fiscala enorma asupra

statului.

Un exemplu poate fi considerat urmatorul: daca un lucrator in domeniul constructiilor

putea obtine un loc de munca numai pentru ca era fizic puternic, in zilele noastre, acelasi loc ne

munca necesita cunostiinte despre software-ul necesar operarii masinariei respective , abilitati de

comunicare cu diverse departamente, licenta de operare a mecanismului respectiv si, deseori,

abilitatea de organizare independenta. Deci toate aceste competente necesita training in prealabil.

Din ce in ce mai multi austrieci au inceput sa inteleaga si sa accepte aceasta logica.

4.4.3.FLEXIBILITATE SI SIGURANTA

De exemplu, in Italia,rata de somaj depaseste 40%, probleme asemanatoare privitoare la

somaj gasindu-se si in Franta si Spania. Este de la sine inteles faptul ca firmele sunt retincente in

priviinta angajarii de nou personal in conditii economice instabile.

Daca o firma din aceste tari primeste o comanda aditionala care nu poate fi sustinuta de

prezenta forta de munca, aceasta comanda fie va fi respinsa, fie se va apela la suprasolicitarea

fortelor de munca actuale(de exemplu prin suplimentarea orelor de munca, pentru a putea

exercita comanda respectiva).

Firmele austriece, pe de alta parte, adauga nou personal la actuala forta de munca in ciuda

conditiilor critice economice pentru ca au suficiente conditii, chiar si de a concedia personal(

legandu-ne din nou de pozitia economica puternica de pe piata) .Politica aplicata pe piata muncii

asigura gasirea unui nou loc de munca, chiar daca este pierdut cel detinut la momentul respectiv,

fie prin imbunatatirea calificarilor , subventii de somaj sau alte masuri.

In vremurile prezente,o piata de munca moderna si puternic dezvoltata are nevoie atat de

flexibilitate pentru firme( concediere sau angajare) cat si de o siguranta pentru cel angajat(

gasirea unui loc nou de munca in termen relativ rapid pentru a nu fi puternic afectat). Siguranta,

in acest caz, semnifica asigurarea unei solutii adecvate, prin suport pentru politici solide, active

si puternice in cadrul pietei de munca concomitente cu strategia de a mentine si chiar imbunatati

educatia.

22

4.5.CONCLUZII

Dei Austria are cea mai scazuta rata a somajului din EU, in ciuda internshipului

garantat si in ciuda faptului ca Austria dispune de un sistem de educatie performant, statul se

pare ca se confrunta , la fel ca si celelalte tari, cu probleme in legatura cu somajul tinerilor. Sunt

afectate de proliferarea tehnologiei, promovarea productii sustenabile, globalizare si alti diversi

factori. In alte cuvinte, Austria nu isi mai permite sa educe tineri cu nivel limitat de educatie.

Conform statisticilor, 7,5% se opresc din studii dupa compulsory schooling.

Acesta reprezinta unul dintre motivele pentru care guvernul austriac a impus ca studiile

sa fie continuate in mod obligatoriu pana la varsta de 18 ani( in programul de convergenta).

Conform urmatorului tabel, se poate observa ca in septembrie 2014, rata

de 9,10% a crescut fata de cea din august 2014 de 8,60%.Rata omajului n rndul

tinerilor n Austria n medie a fost de7,71 la sut din 1994 pn n 2014 , ajungnd la un

maxim de 12,10 sut n luna ianuarie 2004 i un minim record de 5,10% in iulie 2000

Conform graficului urmator se poate observa ca:

rata somajului in randul tinerilor incepand din 2010, are o valoare

actuala(septembrie 2014) de 9,10%,ajustata sezonier

in aceeasi perioada a anului precedent rata somajului s-a situat in jurul

valorii de 9,50% (deci scadere cu -4,21%)

23

Conform urmatorului grafic:

-cele mai mari valori s-au inregistrat in decembrie 2013-10,10% respectiv in ianuarie

2014 de 10,40%

Deci, se poate concluziona ca datorita unei politici bine stabilite, a unei structuri fiscal-

bugetara solide, a unor politici si reglementari foarte bine puse in aplicare privitor la toate

sectoarele , Austria poate avea si pe viitor un pronostic si mai bun in concordanta cu datele

actuale, astfel impactul asupra sectorului foartei de munca, mai exact spus, in cazul fortelor de

munca tinere va fi minimizat, deci nu numai ca statul se va bucura in continuare de rate scazute

per ansamblu, dar si majoritatea tinerilor se vor putea bucura in continuare de garantia unui loc

de munca aproape sigur dupa absolvire. Fata de restul statelor membre UE, statul austriac este

capabil sa ofere , in conditiile macroeconomice actuale, stabilitate, rigurozitate si transparenta

(deci este capabil sa respecte pactul de stabilitate european) si deci un viitor mult mai bun pentru

populatia tanara a tarii.

24

4.6.BIBLIOGRAFIE

http://www.social-europe.eu/2014/03/youth-unemployment-austrians/

http://www.austrianinformation.org/current-issue-spring-2014/education-

in-austria-the-dual-system

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/sp2014_austria_en.pdf

http://ycharts.com/indicators/austria_youth_unemployment_rate_lfs

http://ec.europa.eu/economy_finance/economic_governance/sgp/pdf/20_sc

ps/2013/01_programme/at_2013-04-16_nrp_en.pdf

http://ec.europa.eu/europe2020/pdf/csr2014/swd2014_austria_en.pdf

http://ec.europa.eu/economy_finance/eu/forecasts/2014_autumn/at_en.pdf

http://www.advantageaustria.org/international/zentral/business-guide-

oesterreich/investieren-in-oesterreich/arbeit-und-beruf/ausbildung.en.html

http://eurofound.europa.eu/sites/default/files/ef_files/pubdocs/2012/601/ro/1/EF12601RO.pdf

http://ec.europa.eu/social/main.jsp?catId=1036

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Youth_une

mployment