77028240 licenta pe somaj

117
Cuprins Cuvânt înainte..……………………………………………………………. 3 Capitolul I Conceptualizarea şomajului între clasic şi modern …………………….. 4 1.1 Teorii tradiţionale şi moderne privind şomajul ………………………... 4 1.2 Cauzele şi formele şomajului contemporan ……………………………..7 1.3 Factori specifici ce determină rata şomajului …………….…………… 12 Capitolul II Efectul crizei economice asupra şomajului …………………………….. 16 2.1 Consecinţele şomajului la nivel microeconomic şi la nivel macroeconomic……………………………………………………………... 16 2.2 Migraţia forţei de muncă şi impactul său asupra ocupării şi şomajului……………………………………………………………………. 21 2.3 Şomajul în contextul crizei economice …………………………………. 23 Capitolul III Politici de reducere a şomajului şi de creştere a gradului de ocupare în România …………………………………………………………………… 34 3.1 Măsuri de diminuare a şomajului si de creştere a gradului de ocupare….34 2

Upload: bacchusmd-bvvd

Post on 31-Oct-2014

161 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: 77028240 Licenta Pe Somaj

Cuprins

Cuvânt înainte..……………………………………………………………. 3

Capitolul I

Conceptualizarea şomajului între clasic şi modern …………………….. 4

1.1 Teorii tradiţionale şi moderne privind şomajul ………………………... 41.2 Cauzele şi formele şomajului contemporan ……………………………..71.3 Factori specifici ce determină rata şomajului …………….…………… 12

Capitolul II

Efectul crizei economice asupra şomajului …………………………….. 16

2.1 Consecinţele şomajului la nivel microeconomic şi la nivel macroeconomic……………………………………………………………... 162.2 Migraţia forţei de muncă şi impactul său asupra ocupării şi şomajului……………………………………………………………………. 212.3 Şomajul în contextul crizei economice ………………………………….

23

Capitolul III

Politici de reducere a şomajului şi de creştere a gradului de ocupare în

România …………………………………………………………………… 34

3.1 Măsuri de diminuare a şomajului si de creştere a gradului de ocupare….343.2 Creşterea economică şi investiţiile - premisele combaterii şomajului….. 39

Capitolul IV

Şomajul în Judeţul Argeş. Studiu de caz …………………………………47

4.1 Profilul socio-economic al regiunii…………………………………….. 474.2 Ocuparea şi şomajul în Judeţul Argeş…………………………………... 504.3 Percepţia şomerilor din judeţul Argeş referitoare la efectele şomajului... 56

Concluzii ……………...…………………………………………………….69

Anexe ………………………………………………………………………. 74

Bibliografie ……………………………………………………………..…. 81

2

Page 2: 77028240 Licenta Pe Somaj

Cuvânt înainte

Şomajul este o cauză a pierderii unei părţi din producţia potenţială a

societăţii, mai ales că ajutorul de şomaj este suportat din veniturile societăţii, din

munca celor care lucrează, devenind astfel o povara foarte grea pe umerii

societăţii, fiind repartizată inegal pe umerii populaţiei.

Consider că şomajul are un impact mare în special asupra persoanelor cu

un nivel de trai scăzut deoarece ajutorul de şomaj fiind net inferior salariilor

practicate de angajatori, nu acoperă în întregime cheltuielile pentru un trai

decent, situaţie ce duce la deteriorarea propriilor standarde de viaţă. Este

important de menţionat faptul că atunci când singurul susţinător financiar al

familiei pierde slujba va pierde şi asigurarea medicală iar relaţiile familiale

devin tot mai tensionate.

Totodată, individul şomer dezvoltă efecte psihologice negative care

conduc la adevărate drame; pe acest fond se dezvoltă un sentiment de inutilitate

care îl afectează profund.

Cele menţionate anterior au fost principalele considerente pentru care am

ales această temă deoarece, din nefericire am putut să vad îndeaproape aceste

modificări.

Am ales să fac prezenta cercetare pentru a cunoaște toate aspectele

referitoare la acest flagel economic şi totodată pentru a căuta soluţii

premergătoare stabilizării pieţei muncii, precum şi politici de combatere şi

ameliorare a şomajului.

Studiul de caz va viza evoluţia şomajului în judeţul Argeş în contextul

crizei economice şi totodată va releva efectele şomajului asupra omului de rând,

aspect realizat prin intermediul unei cercetări de marketing. Aceasta va avea ca

obiectiv principal cunoaşterea nivelului de trai şi perspectiva de viitor a

locuitorilor şomeri de pe raza judeţului Argeş.

3

Page 3: 77028240 Licenta Pe Somaj

Capitolul I

Conceptualizarea şomajului între clasic şi modern

1.1 Teorii tradiţionale şi moderne privind ocuparea şi şomajul

Teoriile sau doctrinele privind aceste subiecte au o geneză îndepărtată în

timp şi s-au cristalizat treptat, ca etape ale cunoaşterii ştiinţifice economice şi ca

expresii ale capacităţii de analiză, interpretare şi generalizare proprie

specialiştilor din diferite perioade ale dezvoltării social – economice.1

În viziune preclasică, noţiunea de şomaj a început să se desprindă de

teoria anterioară, de tip agricol, în care crizele de supraproducţie, urmate de

penurie, aduceau fluctuaţii în angajarea forţei de muncă. De pildă, mercantiliştii

au fost preocupaţi mai cu seamă de repercusiunile sociale ale problemei, cum

erau: riscul inactivităţii, al vagabondajului, al dezorganizării societăţii iar

remediile propuse de ei gravitau în jurul impunerii unor munci colective, de

tradiţie agricolă, celor fără ocupaţie.2

Teoriile clasice şi neoclasice susţin că în condiţiile economiei în care

piaţa funcţionează bine, nu se poate forma şomaj involuntar, însă apar şomajul

structural şi cel fricţional.

În situaţia în care ar exista şomaj involuntar, acestea se explică doar prin

“îngheţarea” salariilor la un nivel prea înalt, adică prin inelasticitatea salariilor la

reducere. Rigiditatea ofertei de muncă şi excedentul persistent al acesteia se

explică prin nivelul prea ridicat al indemnizaţiei sau ajutorului de şomaj, prin

acţiunile organizaţiilor de sindicat sau prin erori de predeterminare a numărului

de salariaţi, ceea ce duce la accentuarea ecartului dintre oferta şi cererea de

muncă.3

11 Colectiv UCB,Teorii şi doctrine economice,,Editura Independenţa economică Piteşti 2004,pag 2512 Bodea Gabriela Sistemul Economic între dezechilibru şi dezvoltare,,Editura.Dacia,Cluj Napoca 1999 pag.693Idem 1

4

Page 4: 77028240 Licenta Pe Somaj

Clasicii englezi (Adam Smith, David Ricardo, alături de Thomas

R.Malthus şi J.B Say), au studiat chiar „legile asupra săracilor”. Deşi abordau cu

precădere şomajul involuntar, exista -potrivit lor- şi şomaj voluntar, în condiţiile

în care mărimea salariului nu era suficientă. De aceea, ideea autoreglării

economiei (a ocupării depline) şi-a găsit formularea în: ,,legea debuşeelor” a lui

J.B Say, în sensul că orice producţie, creându-şi automat cererea

corespunzătoare, nu exista motiv pentru a reduce imboldul la investiţii şi la

crearea de noi locuri de muncă.

În principiu însă, în teoria clasică,în acelaşi timp, utilizarea la maxim a

capacităţilor de producţie rentabile şi flexibilizarea salariilor asigurau echilibrul

pieţei muncii (în ideea atingerii ocupării depline); şomajul nu putea rezulta,

astfel, decât în urma unui cuantum prea ridicat al salariilor. Caracteristica

situaţiei fiind aceea că nivelul salariului real limita atât producţia, cât şi gradul

de ocupare, diminuarea lui părea a fi soluţia reducerii ratei şomajului.

Neoclasicii au integrat problema ocupării în aceea, mai amplă, a

echilibrului general. Pentru Vilfredo Pareto sau Leon Walras, munca era -de

pildă- o marfa ce răspundea legilor generale ale economiei de piaţă, iar piaţa

forţei de munca avea acelaşi tip de comportament cu cea a mărfurilor

(păstrându-şi însă specificul).

Teoria lui K.Marx susţine că şomajul apare ca un surplus relativ de

populaţie ce se formează datorită condiţiilor specifice de valorificare a

capitalului tehnic.

Teoria lui J.M.Keynes susţine că şomajul se formează îndeosebi datorita

nivelului scăzut al cererii agregate şi se menţine atâta vreme cât aceasta nu se

schimbă. El arată că formarea şi persistenţa şomajului se corelează cu

„psihologia incontrolabila şi refractară a lumii de afaceri”, de impactul mediului

de afaceri şi al politicii monetare asupra investiţiilor, inclusiv cele pentru

folosirea mâinii de lucru.

5

Page 5: 77028240 Licenta Pe Somaj

Teorii privind şomajul bazate pe concurenţa imperfectă şi pe

caracterul imperfect şi asimetria informaţiei.

Acestea susţin că o cauză importantă a formării şi accentuării şomajului o

constituie existenţa randamentelor crescătoare de scară, care restricţionează

intrarea pe piaţă a întreprinderilor micii şi mijlocii şi, deci, limitează ocuparea

de resurse de muncă. O asemenea cauză se corelează cu alta constând în

economia costurilor de tranzacţii, care devine tot mai semnificativă în condiţiile

extinderii negocierilor în procesul de angajare a forţei de muncă. Totodată, unele

din aceste teorii explică ocuparea şi şomajul prin modelul numit „interni-

externi”, adică relaţia între costurile interne şi cele externe de circulaţie a forţei

de muncă în care se include costurile de negociere a contractelor de muncă,

precum şi costurile de instruire a forţei de muncă şi cele de publicitate. În

asemenea condiţii, firmele acceptă uneori să plătească salarii mai ridicate, pentru

a evita sau a nu suporta aceste costuri.

Teoria incitaţiilor. Este folosită în prezent în prezent în contextul

problemei de notorietate în managementul resurselor umane, aceea denumită

generic „Principalul agent”.

Această teorie susţine că angajatul apare în postura de „prim – agent”, ce

beneficiază de o informaţie privilegiată, pe care angajatorul nu o are dar este

interesat să o obţină. Angajatul îşi cunoaşte exact capacităţile de muncă pe care

le are, dar angajatorul nu posedă aceste informaţii complete şi are interesul să le

dobândească pentru a-l motiva pe angajat să lucreze cât mai eficient.

Teoria salariului de eficienţă susţine că în scopul atragerii de salariaţi

capabili să realizeze randamente mari, patronatele plătesc un salariu de eficienţa

mai ridicat decât ce ar fi plătit în împrejurările unei informaţii complete despre

noul angajat.

Teoria modelului de ocupare sectorială a resurselor de muncă susţine

necesitatea flexibilizării mecanismului de funcţionare a pieţei muncii. În acest

sens se trece la testarea şi apoi la extinderea formelor atipice de ocupare a

resurselor de muncă.

6

Page 6: 77028240 Licenta Pe Somaj

În acest fel se reduce presiunea exercitată asupra pieţei muncii de către:

costurile mari generate de protecţia socială; mobilitatea diminuată a muncii;

schimbările intervenite în oferta de muncă.

Teoria planurilor naţionale de acţiune în domeniul ocupării resurselor de

muncă susţine nevoia de modelare a comportamentelor operatorilor care

acţionează pe piaţa muncii, de compatibilizare a acţiunilor din plan naţional cu

cele din plan comunitar, internaţional pe piaţa muncii, asigurându-se astfel

îmbunătăţirea capitalului uman.4

1.2 Cauzele şi formele şomajului contemporan

Problematica ocupării şi şomajului constituie o latură importantă a

echilibrului macroeconomic şi o componentă indispensabilă a politicilor

macroeconomice şi macrosociale.

Şomajul este un proces foarte ramificat, sub aspectul cauzelor, ca şi al

efectelor, şi trebuie înţeles, în primul rând din punctul de vedere al substratului

economic, genezei, costului şi efectelor sale.

Şomajul în economia de piaţă apare ca un fenomen inevitabil. El este un

parametru caracteristic unui spaţiu şi unui interval de timp dat, rezultat al

ajustării cererii şi ofertei forţei de muncă. Dimensiunile şi evoluţia lui denotă

atât nevoi ale ajustării şi stabilizării macroeconomice, cât şi stări concrete,

individuale sau de grup cauzate de modelarea relaţiilor de muncă.

În fapt, şomajul se produce la nivel microeconomic, dar se manifesta la

nivelul tuturor disponibilizărilor însumate la nivel macroeconomic. Necesitatea

implicării structurilor organizatorice şi de conducere ale statului, în procesul

amplu şi complex de evaluare şi limitare, în spiritul legilor economiei de piaţă, a

şomajului, este argumentul cel mai mult invocat.5

Şomajul este o stare negativă a populaţiei active disponibile,care nu

găseşte locuri de muncă, din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea

4 Idem 15Bica Gheorghe, Gheorghe Mihail, Piaţa muncii,,Editura.Sitech, Craiova 1999,pag188-189

7

Page 7: 77028240 Licenta Pe Somaj

economiei, ca sursă a cererii de muncă şi evoluţia populaţiei, ca sursă a ofertei

de muncă.

În condiţiile contemporane, şomajul este considerat ca un dezechilibru al

pieţei muncii naţionale, adică dezechilibru între cererea globală de muncă şi

oferta globală de muncă. Acest dezechilibru reflectă un excedent al ofertei de

muncă faţă de cererea de muncă, având niveluri şi sensuri de evoluţie diferite pe

ţări şi perioade. El a înregistrat iniţial un caracter temporar, pentru ca în prezent

să fie permanent, fără să excludă însă total şi definitiv existenţa unei stări de

ocupare optimală a forţei de muncă. Şomajul, ca şi creşterea economică, tinde să

urmeze un, model ciclic.6

Şomerii, în conformitate cu criteriile Biroului Internaţional al Muncii

(BIM) sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă

îndeplinesc simultan următoarele condiţii: nu au un loc de muncă şi nu

desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;sunt în căutarea unui loc

de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi:

înscrierea la agenţia de ocupare şi formare profesională sau la agenţii particulare

de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de

anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la prieteni, rude, colegi,sindicate etc.;

sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă şi-ar găsi imediat

un loc de muncă.7

Fiind un dezechilibru macrosocial,şomajul are multiple cauze care

pornesc de la statutul economico-social al angajatorilor dar şi al celor care oferă

forţă de muncă în condiţiile pieţei.

Analizând fenomenul,specialiştii au grupat cauzele şomajului în: cauze

generatoare de şomaj de echilibru şi cauze generatoare de şomaj de dezechilibru.

Cauzele generatoare de şomaj de echilibru se formează la nivel

microeconomic şi provin din starea activităţilor economice la nivelul de baza.

6Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur,Teorie economică generală vol 2 Macroeconomie,, Editura Ase,Bucureşti 2005 pag 5677Colectiv ASE,op.cit, pag 569

8

Page 8: 77028240 Licenta Pe Somaj

Şomajul de echilibru apare în momentul când există un echilibru în

activitatea economică de ansamblu,cu toate acestea, o parte din populaţia activă

disponibilă nu găseşte imediat un loc de muncă. Un număr de persoane active

disponibile continuă să caute locuri de muncă pentru care să se obţină salarii mai

mari, astfel că apare o ofertă suplimentară de forţă de muncă.

Această formă de şomaj mai poartă denumirea de şomaj natural întrucât

este determinat de cauze ce ţin de şomajul voluntar,cât şi de alte cauze apreciate

ca normale într-o economie cu piaţă concurenţial-funcţională.

Cauzele generatoare de şomaj de dezechilibru ţin de cererea şi oferta

agregate de muncă şi de modul specific în care cele două intercondiţionează.

Curba cererii agregate de muncă relevă interesul patronului de a angaja un

număr mai redus de persoane sau de a înlocui personalul cu alţi factori de

producţie, pe măsură ce salariul practicat este mai mare decât salariul de

echilibru.

Curba ofertei agregate de muncă se referă la numărul persoanelor dispuse

să se angajeze,în funcţie de evoluţia salariului. În momentul când salariul

practicat este la un nivel mai ridicat decât salariul de echilibru,înseamnă că piaţa

muncii se află în dezechilibru deoarece apare un excedent de forţă de muncă.

Aşadar, şomajul de dezechilibru reprezintă excedentul de forţă de muncă ce

apare când salariul practicat se află deasupra salariului de echilibru.

Cererea de muncă, relativ inelastică la modificarea salariului, se explică

prin mai mulţi factori de influenţă,între care acţionează: costul marginal;

folosirea tehnicii noi în cadrul unităţilor economice;modul în care se realizează

combinarea factorilor de producţie prin substituirea factorului de producţie

capital etc.

9

Page 9: 77028240 Licenta Pe Somaj

Tabelul 1.0 Cauzele generatoare de şomaj de echilibru, dezechilibru Cauzele generatoare de şomaj de dezechilibru

Cauzele generatoare de şomaj de echilibru - provin din necorelarea cererii cu oferta de muncă în:

Evoluţia nefavorabilă a activităţilor economice sau substituirea muncii prin capital;

Presiuni din partea organizaţiilor sindicale privind sporirea salariului minim;

Creşterea ofertei de muncă îndeosebi din partea noilor generaţii care au ajuns la vârsta legală de muncă,creşterea ce nu se corelează cu nivelul salariului;

Creşterea ofertei de muncă din partea unor persoane de vârsta a doua;

În desfăşurarea anumitor activităţi; În ocuparea unor locuri de muncă; În dezvoltarea unor entităţi teritoriale; În angajarea pe diferite locuri de

muncă a persoanelor care nu au calificarea corespunzătoare;

În transmiterea informaţiilor necesare privind existenţa diferitelor locuri de munca;

Sursa: informaţii prelucrate din cartea “Macroeconomie”, Colectiv U.C.B.,

Editura Independenţa economică, Piteşti 2010 (pag 116-117)

Principalele forme ale şomajului sunt:

Şomajul voluntar reprezintă persoanele care refuză salariul oferit sau se

află în imposibilitatea de a accepta acest salariu. Un asemenea şomaj arată că

sunt şi persoane care nu pot să se angajeze într-o activitate deoarece nivelul

ridicat al salariilor,determinat prin negocieri colective,generează diminuarea

cererii de muncă.

Şomajul involuntar reprezintă persoanele neocupate care ar fi dispuse

să lucreze, acceptând chiar un salariu nominal mai mic decât salariul existent,

sperând ca atunci când cererea efectivă de muncă se va mări va creşte şi nivelul

ocupării.

Şomajul fricţional este şomajul în care o persoană sau un grup de

persoane părăsesc în mod voluntar sau prin concediere locul de muncă,devenind

şomeri, pentru un anumit timp. Aceste persoane preferă să nu lucreze decât să

accepte un salariu a cărui mărime pentru ei s-ar situa sub un anumit nivel minim.

Persoanele care caută de lucru urmăresc un loc de muncă retribuit cu un salariu

mai mare, iar patronul nu doreşte să angajeze persoanele respective.

10

Page 10: 77028240 Licenta Pe Somaj

Şomajul structural este acela care se formează din cauze de natură

economică,ce acţionează în fază descendentă a unui ciclu economic pe termen

lung,atunci când nu se pot crea locuri de muncă durabile în acord cu creşterea

ofertei de forţă de muncă. O bună parte a şomerilor este formulată din tineri şi

femei, iar rata şomajului la aceste categorii a crescut în decursul timpului.

Şomajul tehnologic este şomajul generat de modernizarea vechilor

tehnici şi tehnologii de fabricaţie. Aceasta se realizează prin evoluţia ramurilor

propulsatoare ale unui nou mod tehnic de producţie şi prin accentuarea

procesului de concentrare a producţiei şi capitalului.

Şomajul sezonier depinde de factorii naturali ce influenţează puternic

activitatea din anumite ramuri economice (agricultura, construcţiile, turismul,

etc.) dar şi de obiceiul populaţiei de a cumpăra,obicei care la rândul lui este

corelat cu schimbările anotimpului într-un an. Acesta este un şomaj de durată

relativ mică şi poate fi resorbit mai ales prin pregătirea persoanelor respective

pentru o activitate complementară,ce ar putea fi efectuată în perioada critică.

Şomajul intermitent e generat de mobilitatea insuficientă a forţei de

muncă, de inegalităţile între calificările persoanelor care vor să se angajeze şi

calificările pe care le solicită patronatul, folosirea contractelor de angajare a

forţei de muncă pe perioade de timp scurte,consecinţa nesiguranţei unor afaceri

economice, precum şi a interesului patronatului de a face presiuni asupra

angajaţilor şi asupra organizaţiilor sindicale în anumite condiţii de timp şi spaţiu.

Şomajul de conversiune este acela care afectează îndeosebi salariaţii ce

aveau locul de muncă stabil până la concediere,fără vechime mare în muncă,însa

sunt posesori ai unei calificări ce le poate favoriza o stabilitate mai mare şi

dreptul la un ajutor de şomaj mai avantajos.

Şomajul repetitiv include persoanele care cunosc o alternanţă de

perioade de activitate şi de şomaj,afectând mai ales tinerii şi persoanele cu o

calificare slabă,degradând competenţa profesională şi statutul lor social.

11

Page 11: 77028240 Licenta Pe Somaj

Şomajul de excluziune cuprinde populaţia activă formată din persoanele

în etate, cele mai puţin calificate,cele aflate în şomaj o perioada lungă, indiferent

dacă primesc sau nu ajutorul de şomaj.

Aceste din urmă trei forme ale şomajului sunt apreciate de către

specialişti ca fiind formele predominante în condiţiile actuale 8.

1.3 Factori specifici ce determină rata şomajului

Pentru a dezvolta această temă am utilizat şapte puncte de vedere şi anume:

a) structura şi migraţia populaţiei din ţara respectivă reprezintă poate unul

dintre cei mai importanți factori;este binecunoscut faptul că în orice stat rata

naturală a şomajului se calculează sub forma unei medii ponderate a ratelor

naturale ale şomajului diferitelor grupuri demografice. Așadar şi cea mai mică

modificare în structura acestor grupuri pe piaţa muncii va afecta rata naturală a

şomajului din economia respectivă. Un exemplul elocvent reprezintă rata

şomajului mai ridicată la populaţia de culoare în ţările dezvoltate cum ar fi SUA;

rata şomajului la rromii din ţările europene,ţările din fostul bloc comunist;rata

şomajului mai ridicată în rândul tinerilor în multe ţări.

b) salariul minim pe economie, existenţa lui determină rata naturală a

șomajului. Acesta are ca scop principal asigurarea unui nivel al remunerării

decent pentru forţa de muncă fiind reglementat prin legislaţia fiecărei țări.

Existența salariului minim pe economie,alături de anumite caracteristici

demografice (de exemplu vârsta tânără) împreună pot duce la creşterea

şomajului natural întrucât nivelul ridicat al salariului minim poate avea efecte

negative în ceea ce privesc oportunităţile de muncă pentru tineri, indiferent dacă

va avea sau nu va avea efecte mai mici asupra celorlalte grupuri de forţă de

muncă.

c) rata de creştere economică - chiar dacă rata de creştere economică într-o

economie este constantă,sectoarele cu rate de creştere mai mari vor absorbi mai

8 Colectiv UCB Macroeconomie Editura Independenta economica Pitești 2010 pagina 11812

Page 12: 77028240 Licenta Pe Somaj

multă forţă de muncă iar cele ce-şi diminuează ritmul de creştere vor respinge

forţa de muncă. Deoarece disponibilităţile de muncă au o mobilitate redusă şi nu

pot fi mutate dintr-un sector/teritoriu în altul fără costuri ridicate, cu cât va fi

mai mare variaţia creşterii diferitelor sectoare de activitate, cu atât va fi mai

ridicat nivelul general al ratei șomajului. Variabilitatea de creştere pe sectoare

de activitate este influenţată şocuri economice cum ar fi şocuri ale ofertei sau ale

cererii, acestea provocând reacţii diferite pe sectoare şi în rata şomajului

d) ajutorul de şomaj – este un factor important care influenţează rata naturală

a şomajului, acest lucru datorându-se faptului că în funcţie de prevederile

legislaţiei fiecărei ţări nu toţi şomerii au dreptul la şomaj iar ajutorul de şomaj

poate fii acordat pe o perioada limitată de timp. De obicei lucrătorii iau în

considerare raportul de înlocuire al venitului (raportul dintre venitul disponibil

pe timpul perioadei de şomaj şi venitul disponibil în timpul perioadei de

angajare) şi cu cât acest raport este mai mare cu atât creşte înclinaţia lucrătorilor

spre prelungirea duratei de șomaj. Creșterea înclinaţiei şomerilor pentru

încadrarea în muncă va avea loc în situaţia când acest raport va scădea.

Durata acordării ajutorului de şomaj care diferă de la o ţară la alta poate

influenţa mărimea ratei şomajului pe termen lung dintr-o economie. Practica

economiei mondiale dovedeşte că țările cu sisteme mai generoase de şomaj (în

privinţa duratei acordării ajutorului de şomaj) au o proporţie mai ridicată a

şomajului pe termen lung în totalul şomajului (exemplul Olandei şi Belgiei) în

comparaţie cu sistemele mai puţin generoase de şomaj (SUA, Elveţia, Japonia).

S-a constatat că în ţările cu experienţă în studiul şomajului, extinderea duratei

potenţiale a şomajului determină un şomaj pe termen lung mai ridicat decât

creşterea valorii ajutorului de şomaj fără a modifica durata.

e) puterea sindicatelor - diferă în funcţie de fiecare ţară şi poate influenţa

rata naturală a şomajului prin puterea lor de negociere. Sindicatele a tendinţa să

crească salariul real al membrilor ce aparţin sindicatului şi să scadă nivelul

angajărilor în sectoarele nesindicalizate. Totodată sindicatele vor păstra locurile

de muncă şi salariile membrilor de sindicat cu costul unei mai mari fluctuaţii în

13

Page 13: 77028240 Licenta Pe Somaj

rata ocupării celor ce nu sunt membrii de sindicat. Un aspect important privind

sindicatele este ca influenţa acestora asupra şomajului depinde atât de natura

organizaţiilor de sindicat cât şi a negocierilor salariale. Un exemplu elocvent

este acela când sindicatele acoperă cu aproximaţie întreaga forţa de muncă iar

negocierile au loc la nivel naţional,sindicatul va încerca să obţină un nivel al

salariului care să fie compatibil cu o rată mai scăzută a şomajului.

f) impozitele sunt importante deoarece determină creşterea modestă a

sectorului privat şi reducerea performanţelor sale. Totodată încurajează

economia subterană(clandestină) şi nedeclararea veniturilor pentru a scăpa de

impozite,fapt ce duce la o rată măsurată a şomajului mai mare decât rata reală.

Pentru determinarea cererii de muncă a patronilor este mai important

salariul brut şi nu cel net(salariul pe care îl primesc efectiv angajaţii);diferenţa

între acestea două fiind impozitul pe venit,fiind în creştere în ultimii ani în toate

țările. Fenomenul a influenţat într-o mare măsură oferta de muncă,mărind

inflexibilitatea pieţei muncii întrucât costurile salariale reale au crescut în

comparaţie cu productivitatea.

g) fenomenul histeresis-cuvântul provine din fizică iar situaţia apare

când o variabilă care este temporar influenţată de o forţă externă nu mai

revine la nivelul său iniţial chiar dacă acţiunea acestei forţe externe dispare. Rata

naturală a şomajului poate fi influenţată de modificări temporare în rata actuală a

şomajului (ex. lucrătorii care devin şomeri pot suferi o deteriorare a capitalului

uman devenind astfel neangajabili chiar şi după ce şocul ce a cauzat şomajul a

trecut).

Funcţionarea normală a pieţei muncii are loc atunci când există un şomaj

natural a cărui rată corespunde folosirii integrale,depline a forţei de muncă. Rata

naturală a şomajului este deci o rată care asigură echilibrul macroeconomic.

Șomajul,în orice ţară,poate fi considerat ca fiind excesiv numai dacă acesta

depășește nivelul său natural.

Se pune însă problema:cum poate să existe şomaj în cazul folosirii

„depline” a forţei de muncă? Răspunsul este evident. Nu este posibil ca la un

14

Page 14: 77028240 Licenta Pe Somaj

moment dat şomajul să fie zero deoarece, din motive fireşti, o parte a forţei de

muncă intră sau iese continuu din rândul şomerilor. În plus, noile generaţii de

lucrători intră continuu în rândul forţei de muncă,aşa cum,în mod continuu

există lucrători care părăsesc slujba pentru a căuta alta. Chiar şi în perioadele de

boom economic pot exista dezechilibre între cei ce caută de lucru şi aptitudinile

de care au nevoie sau locul unde se află companiile care caută lucrători.

În general, diferenţa dintre rata şomajului actual şi rata şomajului natural

este denumită şomaj ciclic, adică şomajul care poate fi redus printr-o politică

macroeconomică expansionistă fără a determina o creştere nesfârşită în rata

inflaţiei. Orice guvern poate reduce rata naturală a şomajului dar nu prin politici

macroeconomice convenţionale,ci prin politici structurale, cum ar fi:

recalificarea, stimulente pentru a îmbogăţi mobilitatea sau taxe stimulative

pentru a accepta o slujbă şi a renunţa la şomaj.9

9 Băcescu Marius, Băcescu Cărbunaru Angelica Macroeconomie şi politici macroeconomice,,Editura.All Educational,Bucureşti 1998,pagina732

15

Page 15: 77028240 Licenta Pe Somaj

Capitolul II

Efectul crizei economice asupra şomajului

2.1 Consecinţele şomajului la nivel microeconomic şi la

nivel macroeconomic

Deşi creşterea economica reprezintă obiectivul economic principal,atunci

când economia intra în recesiune,şomajul devine o sursă de îngrijorare. Pentru

un economist,şomajul reprezintă o subutilizare a resurselor. Indivizii apţi şi care

doresc să lucreze la nivelul curent de piaţă al salariilor nu sunt utilizaţi în mod

productiv. Pentru cei aflaţi în stare de şomaj şi pentru familiile acestora, şomajul

reprezintă o perioadă de greutăţi şi de schimbări în modul de viață. Dacă o

persoană este în şomaj o perioada îndelungată aceasta nu va fi capabilă să-şi

finanţeze cheltuielile curente-precum plata utilităţilor sau a chiriei-şi va fi

nevoită să se mute în apartamente mai puţin costisitoare, reducându-şi astfel

nivelul de trai.

Şomajul creează probleme diferite pentru fiecare grup de lucrători. Pentru

cei tineri, a avea o slujba este o precondiţie pentru dezvoltarea aptitudinilor de

muncă, fie că este vorba despre aptitudini de ordin tehnic, fie despre valori mult

mai generale precum punctualitatea şi responsabilitatea. Șomajul persistent nu

numai că determină epuizarea unor resurse umane de valoare,dar duce şi la

scăderea productivităţii viitoare a acestora. Acești indivizi nu vor fi capabili să

beneficieze de pregătirea la locul de muncă menită să le perfecţioneze

calificarea, nereuşind să-şi dezvolte aptitudini care să conducă la creşterea

productivităţii la locul de muncă. Mai mult, tinerii care devin şomeri o perioadă

îndelungată sunt în mod deosebit predispuşi la alienare faţă de societate, ceea ce

16

Page 16: 77028240 Licenta Pe Somaj

îi poate conduce la atitudini antisociale, cum ar fi activităţile criminale sau

consumul de droguri.

Pentru lucrătorii între două vârste şi cei bătrâni,pierderea locului de

muncă generează probleme diferite. În pofida reglementărilor federale şi statale

care interzic discriminarea în funcţie de vârstă,angajatorii ezită întotdeauna

înainte de a se decide să utilizeze persoane în vârstă. Principala problemă este

legată de riscul acestora de a se îmbolnăvi sau de a deveni incapabile de muncă.

Dacă lucrătorii bătrâni sunt în şomaj o perioadă îndelungată,aceştia îşi pot pierde

o parte a aptitudinilor. Chiar dacă şomerii în vârstă reuşesc să-şi găsească de

lucru, aceste locuri de muncă vor fi însoţite de regulă de un nivel mai redus al

salarizării şi de un statut inferior faţă de anterioarele locuri de muncă,astfel încât

aptitudinile acestora vor fi subutilizate. Costurile acestor modificări sunt date de

povara efectelor negative pe care le suportă şomerii şi familiile acestora.10

Indiferent de formele sub care se manifestă, şomajul are consecinţe

multiple, atât pentru individ, cât şi pentru economia şi societatea românească în

ansamblu.

Consecinţele economico-sociale multiple,asemănătoare,în general cu cele

care au fost arătate anterior, se îmbina organic cu costul social al şomajului şi

afectează puternic esenţa, proporţiile, ritmul şi eficienţa dezvoltării economiei

românești pe termen lung.

Impactul imediat al şomajului cu indivizii este o pierdere de venit asociată

cu muncă. Pentru muncitorii care ar fi şomeri pe perioade lungi de timp,astfel de

pierderi pot duce la dezastru financiar. În acest caz, un şomer trebuie să se bizuie

pe o combinaţie de economii, venitul altor membrii ai familiei, şi beneficiile

şomajului prin sprijinul financiar al guvernului. Dacă aceste surse de ajutor sunt

epuizate, bunăstarea publică este eventual ajutorul social.11

Ne vom opri puţin asupra uneia dintre cele mai defavorabile consecinţe

ale fenomenului studiat: aspectul lui psihologic.

10.Stiglitz E Joseph,Walsh E Carl,Economie,,Editura Economică Bucureşti 2005 pagina 437 11 Băcescu Marius, Băcescu Cărbunaru Angelica op.cit,pag 725

17

Page 17: 77028240 Licenta Pe Somaj

Un studiu realizat de Alina Garai şi publicat în Revista de Psihologie,12

menţionează că „pierderea locului de muncă reprezintă o bulversare a

echilibrului stabilit anterior între persoană şi mediul său. Ca urmare, sistemul de

personalitate va încerca o nouă echilibrare,se va mobiliza într-un efort de

adaptare la noile condiţii prin declanşarea a două procese,în sine opuse şi

contradictorii, dar cu intervenţie complementară în dinamica adaptativă:

asimilarea şi acomodarea”.

În plus faţă de aceste pierderi de ordin personal,şomajul ridică probleme şi

la nivelul comunității. Dacă persoane din mediul urban ajung în şomaj-de pildă

ca urmare a închiderii unor firme mari sau a deciziei acestora de a se muta în

alte zone - toţi ceilalţi locuitori vor avea de suferit, deoarece suma veniturilor

care circulă în aceea comunitate şi care permit realizarea achiziţiilor,de la

automobile la locuinţe, va fi mai mică. Deoarece un număr ridicat de şomeri

înseamnă mai puţine persoane care îşi plătesc impozitele locale, calitatea

serviciilor oferite de şcoli, biblioteci, parcurile publice şi poliţie va fi serios

afectată.

Şomajul nu loveşte numai indivizii. Peste o anumită limită el subminează

întreaga societate. Munca nu este doar mijlocul de a-ţi câştiga viaţa ci este şi un

mod de a te identifica. Şomerul poate oricând să-şi ocupe timpul,dar el nu mai

are un loc definit în societate. Victima unei concedieri economice se consideră

adesea şi victima a unei concedieri sociale. Teama de şomaj bulversează

comportamentele noastre sociale şi atitudinea faţă de muncă. Asociind munca

unei reprezentări negative a viitorului ea creează reflexe de îngrijorare,de

introvertire de protejare a situaţiilor deja cucerite şi conduce la creşterea

suplimentară a rigidităţii economiei care contribuie şi mai mult la creşterea

şomajului.

Utilizarea resurselor este o chestiune vitală societăţii din două motive.

Înainte de toate nevoile particulare şi publice rămân într-o oarecare măsură

nesatisfăcute, deşi avem o utilizare socială pentru toate resursele. Poate că avem 12 Garai Alina,Revista de Psihologie, Editura Academia Română,iulie-decembrie 2001, pag 262

18

Page 18: 77028240 Licenta Pe Somaj

deja destule maşini pe străzi,dar ce putem spune despre alte bunuri şi servicii?

Avem noi destule parcuri, şcoli şi râuri curate? Dacă nu, putem utiliza unele

dintre resursele noastre neocupate pentru a realiza aceste lucruri. Neutilizând

toate resursele noastre –nu utilizăm în totalitate posibilităţile noastre

instituţionale de producţie – şi părăsim venitul potenţial. Chiar dacă considerăm

că toate nevoile noastre private şi publice erau satisfăcute, putem însă să

utilizăm factorii de producţie ca să ajutăm restul lumii. Standardul mediu este

destul de scăzut. Dacă utilizăm de fapt resursele noastre pentru aceste scopuri,

este o problemă de alocare a resurselor şi ea depinde de deciziile private şi

publice pe care le luăm pe piață. Acele decizii ar fi insuficiente să utilizeze toate

resursele de care dispunem.13

Şomajul este -în fapt- o formă de inutilizare a factorului de producţie

muncă, de aici decurgând risipă şi pierderi, mai ales din punct de vedere social.

Fenomenul induce cu sine noţiunea de sărăcie, întrucât provoacă scăderea

drastică a nivelului de trai, a standardului de viaţă, a calităţii traiului.

Sunt lezaţi -direct- indivizii care fac parte din populaţia activă subocupată,

oameni care îşi manifestă dorinţa şi capacitatea de a lucra, dar nu au unde.

Fiind un dezechilibru macroeconomic, nu afectează doar compartimentele

materiale ale economiei naţionale,ci mai ales elementele sale umane.

Populaţia ocupată este cea care suportă din plin,gravele costuri sociale ale

fenomenului.

Apare şi se dezvoltă munca pe piaţa neagră (desfăşurată,de obicei,în

condiţii salariale inferioare preţului minim pe economie în privinţa mâinii de

lucru, fără contract de muncă).

Prin coordonatele lui, şomajul exercită presiuni asupra salariilor

lucrătorilor ocupaţi.

Concedierile consistă într-un puternic obstacol în calea relansării

activităţii economice a unei ţări.

13 Băcescu Marius, Băcescu Cărbunaru Angelica op.cit, pag724

19

Page 19: 77028240 Licenta Pe Somaj

Se generează sau se amplifică stările de dezacord dintre populaţia care

munceşte şi cea cu un anumit grad de ocupare (ele fiind sursă de conflicte

sociale).

Totodată în afara acestor elemente evidente, pierderea locului de muncă

se asociază unei serie de alte efecte negative, care se pot traduce prin costuri

suplimentare,determinate de situaţii precum: îmbolnăviri,decese,neînţelegeri în

familie, abandon şcolar, plecarea copiilor de acasă ș.a. – toate provocând

cheltuieli nu doar pentru persoanele afectate, ci şi pentru societate.

Există şi anumite consecinţe pozitive ale şomajului:

- prin ceea ce presupune(muncitori disponibilizaţi),fenomenul creează o

rezervă (mai mult sau mai puţin sigură ) de persoane potenţial dispuse să

lucreze,în vederea acoperirii eventualei cereri suplimentare de forţă de

muncă.

- principial, are loc creşterea productivităţii muncii dar mai ales a

disciplinei şi punctualităţii celor angajaţi (de teama concedierii);

- ca factor psihologic – presupunând că,de obicei sunt disponibilizaţi cei

mai puţin pregătiţi sau cei slabi calificaţi – apare ridicarea interesului

pentru muncă, dar mai ales sporirea competitivităţii lucrătorilor existenţi;

- recurgerea la a trimite anumite persoane în şomaj permite – pentru firme –

menţinerea salariilor la cote relativ scăzute.14

2.2 Migraţia forţei de muncă şi impactul său asupra

ocupării şi şomajului

14Bodea Gabriela op.cit, pag83-8420

Page 20: 77028240 Licenta Pe Somaj

Procesul migraţiei15 se desfǎşoarǎ dintotdeauna, simultan în toate statele

lumii, fiind caracterizat ca normal şi structural de-a lungul istoriei.

Dupǎ eliberarea de sub fostul regim comunist, în 1989, în România a

apǎrut fenomenul migraţiei, o realitate complexǎ prin motivaţiile şi formele sale.

Acest fenomen se pǎstreazǎ în continuare şi ca rezultat al unei sărăcii provocate

de perioada de tranziţie pe care o traversează Romania şi al unor factori de

atracţie pe care o exercită ţările vest europene.

Începând cu anul 2001, an care a corespuns cu desfiinţarea vizelor de

intrare în majoritatea ţărilor din Europa, mii de romani au ales sǎ pǎrǎseascǎ

România, în favoarea ţǎrilor Europei de sud şi vest, în cǎutarea unei vieţi mai

bune. Având în vedere cǎ se vehiculeazǎ o cifrǎ de peste 1,5 milioane de

persoane, provenite din toatǎ ţara, putem vorbi de un adevărat fenomen naţional.

Producerea acestui fenomen în România, a dus la evitarea unei crize economico-

sociale cu urmǎri serioase asupra întregii societǎţi şi cu efecte negative asupra

procesului aderǎrii României la UE.

Migraţia forţei de muncǎ în strǎinǎtate a constituit temelia transformǎrilor

sociale ale României.

Munca în strǎinǎtate este de cele mai multe ori o strategie temporarǎ,

majoritatea cetǎţenilor români alegând sǎ se întoarcǎ în ţarǎ.

Pânǎ la eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen, începând cu anul

2002, principalele ţǎri de destinaţie cǎtre care s-au îndreptat emigranţii români

au fost Germania (jumǎtate din totalul emigranţilor), Ungaria, Italia,Spania,

SUA şi Canada. Eliminarea vizelor pentru spaţiul Schengen începând cu 1

ianuarie 2002 a determinat creşterea semnificativă a numărului de emigranţi.

În 2004 fenomenul migraţiei externe definitive de la începutul anilor 1990

a fost înlocuit cu o migraţie externă temporară, fără schimbarea rezidenţei,

având motivaţie economică.

15 http://www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/pdf/39_Tugui_ro.pdf 21

Page 21: 77028240 Licenta Pe Somaj

O situaţie îngrijorătoare a reprezentat-o insǎ creşterea continuă a migraţiei

externe a populaţiei înalt calificate şi pregătite. România se confrunta din ce în

ce mai mult cu aşa numitul fenomen al „migraţiei creierelor”, peste un sfert din

forţa de muncă emigrantă având studii superioare.

Categoriile cele mai reprezentate în cadrul forţei de muncǎ emigrante erau

în primul rând muncitorii, asistenţii medicali, doctorii,economiştii, inginerii,

arhitecţii, specialişti IT, profesii solicitate şi pe piaţa muncii din România însǎ la

nivele de salarizare mult mai mici.

Odată cu integrarea României în UE, s-a pus şi mai mult problema

migraţiei forţei de muncă. Pe de o parte este problema efectelor asupra

economiei româneşti pe care o va avea un presupus exod al capitalului uman

către alte ţări europene (în special a celui calificat şi înalt calificat), de cealaltă

parte este problema invaziei de forţă de muncă ce va avea efecte negative asupra

pieţei muncii şi nu numai, din propria ţară. Toate acestea sunt generate de o

viziune diferită asupra beneficiilor şi costurilor pe care le aduce migraţia forţei

de muncă pentru ambele ţări, şi au un efect implicit asupra barierelor care vor fi

elaborate în legătură cu acest fenomen.

România a înregistrat o dinamica semnificativă pe piața muncii in ceea

ce privește mobilitatea geografică internă şi cea ocupaționala şi îşi asumă

gestionarea eficientă a fluxurilor de emigranţi în scop de muncă şi prin

implementarea unor sisteme eficiente de monitorizare a acestora. De asemenea

vor fi negociate noi acorduri bilaterale în domeniul reglementării şi organizării

circulaţiei forţei de muncă şi vor fi întreprinse demersurile necesare în vederea

limitării perioadelor de tranziţie impuse de statele membre în domeniul liberei

circulaţii a lucrătorilor.

Pe măsură însǎ ce economia se va dezvolta şi va fi nevoie de mai multă

forţă de muncă, şi în condiţiile în care cei plecaţi azi nu vor începe să se întoarcă

în ţară, România se va transforma treptat şi într-o ţară de imigraţie. Din ţară-

sursă sau de tranzit, România va deveni destinaţie pentru cetăţenii ţărilor din est,

22

Page 22: 77028240 Licenta Pe Somaj

inclusiv din Asia Centrală, care vor căuta condiţii de muncă şi salarii mai bune

decât în ţara de origine.

Se estimează că în următoarele două decenii principalele tendinţe ale

migraţiei din România vor fi:

- creşterea fluxurilor de forţă de muncă către spaţiul UE

- o migraţie circulara pentru munca comparativ cu cea permanenta

- diminuarea migraţiei ilegale sau necontrolată, în favoarea celei legale care

asigură o mai mare siguranţa a câştigurilor

Este extrem de importantă elaborarea unei strategii pe termen mediu şi

lung privind imigraţia, un proces social iminent şi cu consecinţe majore pe

termen mediu şi lung. Experienţa ţărilor UE este foarte semnificativă pentru ce

va urma în România.

2.3 Şomajul în contextul crizei economice

Criza mondială a produs şi în România importante mutaţii pe piaţa

muncii,între care şi creşterea ratei şomajului Rigiditatea pieţei muncii şi

restrângerea activităţilor industriale şi cele ale serviciilor nu mai oferă cadrul

necesar întâlnirii cererii cu oferta de muncă.

Până în 2008, România se confrunta cu deficit de forţǎ de muncă, motiv

pentru care angajatorii erau nevoiţi să apeleze la forţǎ de muncă străină din ţări

precum Turcia, China, Pakistan, Ucraina sau Moldova.

Întreprinderile mici si mijlocii, ducând lipsa de oameni calificaţi, au cerut

facilitǎţi Guvernului pentru a angaja strǎini.

Autoritǎţile române au făcut, mai ales pentru românii plecaţi în Spania şi

Italia campanii de informare referitoare la locurile vacante din ţarǎ.

Perspectivele însǎ nu au fost favorabile pentru cǎ salariile continuau sǎ fie mult

mai mici decât cele câştigate de aceştia în ţǎrile din UE.

Majoritatea românilor au pǎrǎsit România cu scopul de a beneficia de o

situaţie financiară care să le permită un trai decent. O parte dintre ei au ajuns în

23

Page 23: 77028240 Licenta Pe Somaj

alte ţări pentru a fi alături de familie, iar un procent redus au plecat din dorinţa

de a încerca ceva nou.

Acum, ca urmare a recesiunii ce a cuprins aproape întreaga lume, aceştia

se confruntă cu dilema situaţiei de a reveni în România şi în cadrul căreia se

anunţă dificultăţi similare în obţinerea unui loc de muncă.

Piaţa muncii se aflǎ în faţa unei situaţii tensionate, aceea în care alǎturi de

angajaţii care-şi pierd locurile de muncǎ din România se aflǎ şi românii ce revin

din strǎinǎtate.

Deja multe alte state se confruntă cu problema şomajului. Şomajul din

Spania, de exemplu, o ţară în care comunitatea de români este de aproximativ un

milion de persoane, a atins aproape toate sectoarele din economie. Dintre

acestea, serviciile au fost cele mai afectate, urmate de construcții, industrie si

agricultură. Cel mai mult vor avea de suferit imigranţii.

În aceste condiţii, şomerii români care se gândesc sǎ plece în strǎinǎtate

vor avea de asemenea dificultǎţi în gǎsirea unui loc de muncǎ.

Şomajul a început să crească în Spania din 2009, luna în care s-a

înregistrat cea mai mare majorare a disponibilizărilor fiind ianuarie(2009).

Numărul de şomeri din Spania a crescut în ianuarie 2009 cu 6,35% faţă de

decembrie 2008, la un total de 3,327 milioane persoane, cel mai ridicat nivel din

ultimii 12 ani. Spania a înregistrat cea mai mare rată a şomajului din UE, de

17,4% în martie, comparativ cu media UE de 8,3%.

Rata ridicatǎ a şomajului a înregistrat şi Ungaria, aceasta ajungând la

9,7%, situaţia devenind criticǎ pe mǎsurǎ ce recesiunea se va adânci.

Economia Germaniei a intrat puternic în recesiune începând cu trimestrul

I al anului 2009, aceasta înregistrând un nivel scǎzut al produsului intern brut.

Franţa, de asemenea lovitǎ de recesiune, preconizeazǎ o scǎdere cu 0,5% a

produsului intern brut în trimestrul IV al anului 2009.

Reorientarea strategiilor de pe piaţa de muncǎ a ţǎrilor membre UE, prin

acordarea prioritǎţii muncitorilor autohtoni, au influenţat negativ situaţia

românilor din ţǎrile respective.

24

Page 24: 77028240 Licenta Pe Somaj

Românii care, din nefericire, au intrat în statisticile şomajului din diferite

state, au ales să aştepte ajutorul social, care să le permită o sursă sigură de venit

pentru câteva luni.

Alţii încep să ia în considerare alternativa revenirii în ţară, sperând cǎ

veniturile obţinute peste hotare sǎ-i ajute sǎ-şi dezvolte o afacere.

Numărul celor care caută să revină în ţarǎ creşte şi datoritǎ pieţelor

internaţionale de joburi şi condiţiilor de muncă unde se află la momentul curent.

Guvernul român caută acum surse de venit pentru a acoperii plăţile sub

forma ajutorului de şomaj acordat oamenilor ce-şi pierd locurile de muncă ca

urmare a recesiunii16.

Cauzele crizei economice şi financiare sunt numeroase şi complexe,

identificabile la nivel macro şi micro-economic, o clasificare analitică a acestora

evidenţiind factori structurali (creatori ai condiţiilor generale favorabile

generării crizei) şi ciclici (care contribuie la aplanarea crizei). Criza economică

mondială actuală îşi are începutul în SUA, unde s-au înregistrat primele semne

încă din iunie 2007.

România a intrat în actuala criză încă din ultimul trimestru al anului 2008

fără o pregătire adecvată care să-i permită cel puţin atenuarea efectelor atât în

plan economic şi, îndeosebi, în plan social.

Rata şomajului înregistrat în luna decembrie 2008 a fost de 4,4%, faţă de

4,1% în luna noiembrie 2008 şi 4,1% în aceeaşi lună a anului 2007 aşa cum se

poate vedea în graficul 2.3.1:

Graficul 2.3.1

16 http://www.asecib.ase.ro/simpozion/2009/full_papers/pdf/39_Tugui_ro.pdf 25

Page 25: 77028240 Licenta Pe Somaj

3,5

4,5

5,5

6,5

7,5

8,5

Rat

a so

maj

ulu

i(%

)

2003 8,6 8,8 8,6 8,0 7,6 7,3 7,2 6,8 6,7 7,0 7,2 7,4

2004 7,7 7,8 7,8 7,4 6,9 6,6 6,3 6,2 6,1 6,1 6,2 6,3

2005 6,4 6,3 6,1 5,8 5,6 5,6 5,6 5,7 5,6 5,7 5,7 5,9

2006 6,1 6,2 6,1 5,8 5,4 5,2 5,0 5,0 4,9 5,1 5,1 5,2

2007 5,3 5,1 4,8 4,5 4,1 4 3,8 3,9 3,9 4,1 4,2 4,1

2008 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 3,7 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1 4,4

ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Sursa: www.anofm.ro

Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene

pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 403.441 de persoane, din care 187.229

femei. În următoarele judeţe rata şomajului a fost sub procentul înregistrat la

nivel naţional: Ilfov (1,4%), Timiş (1,6%), Bucureşti (1,7%), Bistriţa (2,8%),

Cluj (2,9%), Arad, Bihor şi Satu Mare (cate 3%), Constanţa şi Sibiu (câte 3,1%),

Botoşani (3,5%), Maramureş (3,7%), Prahova (3,8%), Neamţ (4,0%), Braşov şi

Suceava (câte 4,3%).

Cea mai mare rata a şomajului s-a înregistrat în judeţele Vaslui (10,2%),

Mehedinţi (9,3%), Dolj (8,4%), Teleorman (8,0%), Gorj (7,4%), Covasna

(7,2%), Alba (7,0%), Galaţi, Harghita şi Hunedoara (câte 6,6%).

Figura 2.3.1 arată această evoluţie.

Nivelul ratei şomajului la data de 31.12.2008

26

Page 26: 77028240 Licenta Pe Somaj

Figura 2.3.1

Sursa: www.anofm.ro

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 143.549 sunt şomeri

indemnizaţi iar 259.892 neindemnizaţi. De asemenea, menţionam că rata

şomajului în rândul femeilor a fost de 4,4% iar numărul mediu de şomeri a fost

de 362.429.

Rata şomajului înregistrat la sfârșitul lui 2009 a fost de 7,8%, faţă de 7,5%

în luna noiembrie 2009 şi 4,4% în aceeaşi luna a anului 2008. Numărul total al

şomerilor înregistrați în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de

muncă a fost de 709.383 de persoane, din care 302.124 femei.

27

Page 27: 77028240 Licenta Pe Somaj

Graficul 2.3.2

Evolutia ratei somajului in perioada 2003 - 2009

3,5

4,5

5,5

6,5

7,5

8,5

Rata

so

maju

lui(

%)

2003 8,6 8,8 8,6 8,0 7,6 7,3 7,2 6,8 6,7 7,0 7,2 7,4

2004 7,7 7,8 7,8 7,4 6,9 6,6 6,3 6,2 6,1 6,1 6,2 6,3

2005 6,4 6,3 6,1 5,8 5,6 5,6 5,6 5,7 5,6 5,7 5,7 5,9

2006 6,1 6,2 6,1 5,8 5,4 5,2 5,0 5,0 4,9 5,1 5,1 5,2

2007 5,3 5,1 4,8 4,5 4,1 4 3,8 3,9 3,9 4,1 4,2 4,1

2008 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 3,7 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1 4,4

2009 4,9 5,3 5,6 5,7 5,8 6 6,3 6,6 6,9 7,1 7,5 7,8

ian febr mart apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Sursa: www.anofm.ro

În următoarele judeţe rata şomajului a fost sub procentul înregistrat la

nivel naţional: Bucureşti (2,3%), Ilfov (2,4%), Timiş (4,4%), Bihor (5,9%),

Constanţa şi Cluj (câte 6,3%), Satu Mare şi Maramureş (câte 6,5%), Arad

(6,8%), Giurgiu (7,2%), Botoşani şi Iaşi (7,3%), Vrancea (7,4%).

Cea mai mare rată a şomajului s-a înregistrat în judeţele: Brăila, Neamţ şi

Suceava (câte 8,0%), Mureş şi Vâlcea (8,1%), Sibiu (8,2%), Bistriţa (8,4%),

Dâmboviţa (8,6%), Braşov (8,7%), Olt şi Tulcea (8,8%), Bacău (8,9%), Prahova

(9,0%%), Călăraşi (9,2%), Argeş (9,4%), Buzău (9,5%), Caraş Severin (10,4%),

Sălaj (10,5%), Harghita, Hunedoara (10,6%), Gorj (10,9%), Covasna şi Galaţi

(11,1%), Dolj (11,2%), Ialomiţa (11,6%), Teleorman (11,9%), Alba (12,6%),

Vaslui (14,0%), şi Mehedinţi (14,1%), informaţii ce reies din figura 2.3.2.

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 435.497 sunt şomeri

indemnizaţi iar 273.886 neindemnizaţi. De asemenea, menţionăm că rata

şomajului în rândul femeilor a fost de 7,1%.

Nivelul ratei şomajului la data de 31.12.2009

28

Page 28: 77028240 Licenta Pe Somaj

Figura 2.3.2

Sursa: www.anofm.ro

Rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii decembrie 2010 la nivel

naţional a fost de 6, 87%, mai mică cu 0,08 pp decât cea din luna noiembrie a

anului 2010 şi mai mică cu 0,9 pp decât cea din luna decembrie a anului 2009.

Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene

pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 629.960 de persoane, cu 6.516

persoane mai puţine faţă de finele lunii anterioare.

În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, în luna decembrie

2010, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a crescut de la

valoare de 7,44% în luna noiembrie, la valoarea de 7,47%, iar rata şomajului

feminin a scăzut de la 6, 38% la 6, 20% aşa cum se observă în graficul 2.3.3.

Graficul 2.3.3

29

Page 29: 77028240 Licenta Pe Somaj

Evolutia ratei somajului inregistrat, a ratei somajului feminin si a ratei somajului mascului in anul 2010

6,00

6,50

7,00

7,50

8,00

8,50

9,00

9,50

Rata somajului inregistrat 8,10 8,33 8,36 8,07 7,67 7,44 7,43 7,39 7,35 7,08 6,95 6,87

Rata somajului f eminin 7,26 7,36 7,43 7,20 6,90 6,70 6,77 6,84 6,78 6,54 6,38 6,20

Rata somajului masculin 8,82 9,16 9,17 8,80 8,40 8,08 7,99 7,85 7,85 7,55 7,44 7,47

ianuarief ebruari

emartie aprilie mai iunie iulie august sept

octomb

rie

noiembr

ie

decemb

rie

sursa:www.anofm.ro

În 21 de judeţe şi în municipiul Bucureşti s-au înregistrat scăderi ale ratei

şomajului, cele mai importante fiind în Vâlcea cu 0,91 pp, Prahova cu 0,60 pp,

Mureş cu 0,46 pp, Satu Mare cu 0,36 pp şi Maramureş cu 0,32 pp. În municipiul

Bucureşti, rata şomajului a scăzut cu 0,24 %.

Cele mai mari rate ale şomajului s-au înregistrat în judeţele Vaslui

(11,42%), Teleorman (10,76%), Galaţi (9,84%), Mehedinţi (9,81%), Dolj

(9,80%), Buzău (9,73%), Gorj (9,62%), Covasna şi Alba (9,58%), Ialomiţa

(9,55%) şi Călărași (9,03%).

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 329.640 sunt şomeri

indemnizaţi şi 297.320 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut

cu 4.990 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 11.506

persoane faţă de luna precedentă. Informațiile enunţate se regăsesc în anexa 1.

La finele lunii mai 2011, rata şomajului înregistrat la nivel naţional a fost

de 4,97%, mai mică cu 0,44 pp decât cea din luna aprilie a anului 2011 şi mai

mică cu 2,73 pp decât cea din luna mai a anului 2010.

Numărul total de şomeri la finele lunii mai, de 453.067 persoane, a scăzut

cu 40.371 persoane faţă de cel de la finele lunii anterioare.

Din totalul şomerilor înregistraţi, 172.733 au fost şomeri indemnizaţi şi

280.334 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut cu 27.900

30

Page 30: 77028240 Licenta Pe Somaj

persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 12.471 persoane faţă

de luna precedentă.

Ponderea şomerilor neindemnizaţi în numărul total al şomerilor (61,87%)

creşte faţă de luna precedentă cu 2,53 pp.

Referitor la şomajul înregistrat pe sexe, în luna mai 2011, comparativ cu

luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea de 5,90% în

luna aprilie, la valoarea de 5,35% iar rata şomajului feminin a scăzut de la

4,85% la 4,53%. În graficul următor este prezentată evoluţia numărului

şomerilor înregistraţi în perioada 2008 – mai 2011:

Graficul2.3.4 Evolutia numarului de someri inregistrati in perioada 2008-2011

300.000

350.000

400.000

450.000

500.000

550.000

600.000

650.000

700.000

750.000

800.000

2008 383.989 379.779 374.050 352.466 338.298 337.084 340.462 345.510 352.912 364.183 376.971 403.441

2009 444.907 477.860 513.621 517.741 526.803 548.930 572.562 601.673 625.140 653.939 683.123 709.383

2010 740.982 762.375 765.285 738.187 701.854 680.782 679.495 675.790 670.247 645.453 633.476 626.960

2011 614.976 600.308 539.666 493.438 453.067

ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov. dec.

Sursa: www.anofm.ro

În luna mai atât rata şomajului cât şi numărul şomerilor au urmat trendul

descrescător început în luna aprilie a anului precedent.

La nivel teritorial, numărul de şomeri a scăzut în majoritatea judeţelor şi

în municipiul Bucureşti, cele mai mari scăderi înregistrându-se în judeţele Dolj

(cu 3106 persoane), Constanţa (cu 2529 persoane), Bacău (cu 2487 persoane),

Bihor (cu 2134 persoane), Bistriţa (cu 1608 persoane) şi Galaţi (cu 1572

persoane). În Municipiul Bucureşti numărul de şomeri a scăzut cu 14 persoane.

31

Page 31: 77028240 Licenta Pe Somaj

Singura creştere a numărului de şomeri se înregistrează în judeţul Covasna, unde

numărul de şomeri a crescut cu 94 de persoane, reprezentând 0,10 pp din totalul

numărului de şomeri.

Referitor la structura şomajului pe grupe de vârstă, reprezentative sunt

ponderile pentru grupele de vârstă 40-49 ani (29%) şi 30-39 de ani (26 %).

Judeţele cu cea mai mare pondere a şomerilor neindemnizaţi în numărul

total al şomerilor sunt: Brăila (79,06%), Teleorman (77,74%), Iaşi (77,32%) şi

Vrancea (76,18%).

Rata şomajului a scăzut în majoritatea judeţelor, cele mai importante

scăderi ale ratei şomajului înregistrându-se în judeţele: Bistriţa (cu 1,19pp),

Bacău (cu 1,05 pp), Dolj (cu 1,04 pp), Harghita (cu 0,82 pp), Gorj (cu 0,80 pp)

şi Constanţa (cu 0,79pp).

Cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele

Vaslui (9,52%), Teleorman (8,83%), Mehedinţi (8,81%), Dolj (8,32%) urmate

de judeţele: Covasna (8,05%), Buzău (7,91%), Alba (7,22%), Ialomiţa (7,02%)

şi Galaţi (6,51%).

Nivelul minim al ratei şomajului în luna mai, de 1,90%, se înregistrează în

judeţul Timiş. Amplitudinea dintre nivelul de maxim şi cel de minim al

şomajului (7,62 pp) este mai mică cu 0,55 pp decât cea din luna precedentă

(8,17 pp).

Referitor la structura şomajului după nivelul de instruire, şomerii cu nivel

de instruire primar, gimnazial şi profesional constituie ponderea cea mai mare a

persoanelor care se adresează agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de

muncă în vederea găsirii şi ocupării unui loc de muncă, aceasta fiind de 78,09%.

Şomerii cu nivel de instruire liceal şi post-liceal reprezintă 16,18%, iar cei cu

studii universitare doar 5,73%.

Din punct de vedere al structurii şomerilor pe grupe de vârstă,

reprezentative sunt ponderile pentru grupele de vârstă 40-49 ani (28,98 %) şi

30-39 ani (25,81%).

32

Page 32: 77028240 Licenta Pe Somaj

În ceea ce priveşte şomajul de lungă durată, la finele lunii aprilie, se aflau

înregistraţi în evidenţele agenţiei 15.892 tineri sub 25 de ani aflaţi în şomaj de

peste 6 luni (ceea ce reprezintă 36,93% din totalul şomerilor sub 25 de ani) şi

101.273 adulţi aflaţi în şomaj de peste 12 luni (adică 24,70% din totalul

şomerilor adulţi), ponderea şomerilor de lungă durată în numărul total de şomeri

fiind de 25,86%.

Capitolul III

33

Page 33: 77028240 Licenta Pe Somaj

Politici de reducere a şomajului şi de creştere a gradului de ocupare în România

3.1. Măsuri de diminuare a şomajului si de creştere a gradului de ocupare. Politici de combatere şi ameliorare a şomajului

Piaţa muncii a suferit schimbări puternice în ultimul deceniu. Modificările

apărute au creat nevoia unei noi instituţii. Una moderna, flexibilă cu capacitatea

de a răspunde acestor provocări.

Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Munca (ANOFM), împreuna

cu cele 41 de agenţii judeţene, cu Agenţia Municipiului Bucureşti şi cu cele 88

de agenţii locale şi 156 puncte de lucru, răspunde acestor provocări.

Serviciile sale se adresează şomerilor şi agenţilor economici.

Principalul său obiectiv este creşterea gradului de ocupare a forţei de

muncă şi implicit scăderea ratei şomajului.  

Obiectivele principale ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei

de Muncă sunt:

• Instituţionalizarea dialogului social în domeniul ocupării şi formării

profesionale;

• Aplicarea strategiilor în domeniul ocupării şi formării profesionale;

• Aplicarea măsurilor de protecţie socială a persoanelor neîncadrate în

muncă.

Prezentăm paleta de măsuri active cuprinse în noua lege, care au influenţă

directă asupra ocupării:

A. Măsuri de prevenire a şomajului:

a) servicii de informare şi consiliere privind cariera oferite viitorilor

absolvenți de învățământ profesional şi liceal, în cadrul unor acţiuni desfăşurate

în şcoli de către consilierii de orientare profesională din reţeaua centrelor de

consiliere aparţinând ANOFM;

34

Page 34: 77028240 Licenta Pe Somaj

b) servicii de preconcediere, care cuprind în principal următoarele

activităţi:

- informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia şomerilor şi

serviciile de care pot beneficia conform legii;

- consiliere profesională: modalităţi de căutare a unui loc de muncă, prezentarea

sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) şi iniţiere în accesarea

acestuia, etc.;

- servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de agenţie şi condiţii

de acces;

- prezentarea posibilităţilor de reorientare profesională în cadrul unităţii sau de

participare la cursuri de formare de scurtă durată;

- plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local.

B. Măsuri de combatere a şomajului:

a) stimularea agenţilor economici să angajeze tineri absolvenți ai

instituţiilor de învăţământ;

b) acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor prin reducerea contribuţiei

datorate bugetului asigurărilor pentru şomaj, dacă încadrează cu contract

individual de muncă persoane din rândul şomerilor pe care le menţin în

activitate cel puțin 6 luni;

c) stimularea creării de noi locuri de munca prin acordarea de credite din

bugetul asigurărilor pentru șomaj, în condiţii avantajoase;

d) stimularea persoanelor aflate în şomaj să se angajeze înaintea expirării

perioadei de indemnizaţie de şomaj;

e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;

f) stimularea mobilităţii forţei de muncă;

g) angajatorii care încadrează tineri absolvenţi pe durată nedeterminată,

primesc pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajată, o suma

lunara reprezentând un salariu minim brut pe ţară; angajatorii care încadrează

absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni,

35

Page 35: 77028240 Licenta Pe Somaj

pentru fiecare absolvent angajat, o suma lunara reprezentând 1,5 salarii minime

brute pe ţară.

Programul de ocupare a forţei de muncă

pentru anul 2011 al A.N.O.F.M.

Anual Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă întocmeşte

Programul de ocupare a forţei de muncă având în vedere atribuţiile conferite

de legislaţia în vigoare.

Pentru anul 2011, proiectarea programului de ocupare a avut la bază

Programul de Guvernare pentru perioada 2009–2012 şi obiectivele strategice ale

Uniunii Europene în materie de ocupare în perspectiva Europa 2020.

Principalele obiective generale ale Programului de ocupare a forţei de

muncă pentru anul 2011, care corespund şi cu documentele mai sus menţionate,

sunt:

Creşterea gradului de ocupare şi promovarea incluziunii sociale,

Facilitarea tranziţiei de la şomaj către ocupare,

Consolidarea competenţelor profesionale ale persoanelor în căutare de loc

de muncă.

Printre obiectivele specifice ale programului putem enumera, în principal:

combaterea efectelor şomajului;

incluziunea socială a grupurilor vulnerabile pe piaţa forţei de muncă;

grad ridicat de adaptabilitate a forţei de muncă la cerinţele pieţei muncii;

asigurarea egalităţii de şanse pe piaţa muncii;

păstrarea unui nivel redus al şomajului în condiţiile continuării

restructurărilor prin creşterea calităţii ocupării şi a siguranţei locului de

muncă, simultan cu crearea de oportunităţi de pregătire profesională adaptată

la cerinţele pieţei muncii.

Programul de ocupare a forţei de muncă pentru anul 2011 s-a elaborat

pe baza propunerilor agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi a

36

Page 36: 77028240 Licenta Pe Somaj

agenţiei municipiului Bucureşti, propuneri fundamentate pe baza analizei

situaţiei economico – sociale înregistrate la nivel teritorial.

Măsurile prevăzute a se implementa prin Programul de ocupare a forţei

de muncă în anul 2011 au în vedere ambele segmente ale pieţei muncii şi

constau în:

acordarea de servicii gratuite de mediere pe locurile de muncă vacante sau

nou create prin furnizarea de informaţii privind locurile de muncă

disponibile şi punerea în legătură a persoanelor în căutarea unui loc de muncă

cu angajatorii, întocmirea pentru fiecare persoană a unui plan individual de

mediere, organizarea bursei generale a locurilor de muncă sau a burselor

specializate pentru anumite grupuri ţintă în funcţie de nevoile pieţei muncii.

Pentru aceasta agenţiile teritoriale vor acţiona pentru dezvoltarea relaţiilor

personalizate cu angajatorii, punându-se accent pe calitatea selecţiilor şi

repartiţiilor de personal în conformitate cu cerinţele locurilor de muncă;

acordarea de servicii gratuite de informare şi consiliere profesională

persoanelor în căutarea unui loc de muncă, prin furnizarea de informaţii

privind piaţa muncii şi evoluţia ocupaţiilor, evaluarea şi autoevaluare

personalităţii în vederea orientării profesionale, dezvoltarea abilităţii şi

încrederii în sine a persoanelor în căutarea unui loc de muncă, precum şi

instruirea în metode şi tehnici de căutare a unui loc de muncă;

stimularea reîncadrării în muncă prin acordarea de alocaţii pentru şomerii

care se încadrează înainte de expirarea şomajului, încercându-se astfel

prevenirea şomajului de lungă durată în rândul tinerilor până în vârstă de 25

ani şi a celorlalte categorii de şomeri, supuşi riscului rămânerii în şomaj mai

mult de 6 luni, respectiv 12 luni;

stimularea mobilităţii forţei de muncă prin acordarea de prime de

încadrare sau instalare, după caz;

organizarea de cursuri de formare profesională pentru persoanele aflate în

căutarea unui loc de muncă în vederea ridicării gradului de calificare sau

37

Page 37: 77028240 Licenta Pe Somaj

dezvoltarea de competenţe, urmărindu-se ca la absolvire rata de succes,

respectiv încadrarea în muncă să fie cât mai ridicată;

acordarea gratuită de servicii de consultanţă şi asistenţă pentru începerea

unei activităţi independente sau iniţierea unei afaceri, în scopul creşterii

gradului de ocupare prin înfiinţarea propriei afaceri;

acordarea de subvenţii angajatorilor pentru încadrarea persoanelor

aparţinând unor categorii dezavantajate sau cu acces mai greu pe piaţa

muncii: şomeri de peste 45 de ani, șomeri care sunt părinţi unici susținători ai

familiilor monoparentale, persoane care mai au 3 ani până la îndeplinirea

condiţiilor de pensionare, absolvenţi de învăţământ şi absolvenţi cu

dezabilități corelată cu o consiliere profesională de calitate în rândul tinerilor,

persoane cu handicap;

acordarea de acompaniament personalizat tinerilor cu risc de

marginalizare socială prin încheierea de contracte de solidaritate şi oferirea

de servicii specifice, inclusiv prin acordarea de subvenţii angajatorilor de

inserţie care încadrează persoane din această categorie.

Programul de ocupare a fost proiectat astfel încât măsurile ce vor fi

implementate să fie orientate către reprezentarea echilibrată a tuturor

categoriilor de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, punându-se accent

pe măsurile de mediere, de informare şi consiliere/orientare profesională,

furnizarea de pachete personalizate de măsuri active de ocupare, consolidarea

relaţiilor cu partenerii sociali. 17

3.2 Creşterea economică şi investiţiile - premisele 17 www.anofm.ro

38

Page 38: 77028240 Licenta Pe Somaj

combaterii şomajului

Una dintre politicile economice a statului reprezintă stabilizarea şi

echilibrul macroeconomic,prin care se urmăreşte realizarea următoarelor patru

obiective –considerate multă vreme „Patrulaterul magic”.18

a)Creşterea economică;

b)Combaterea inflaţiei, stabilirea preţurilor şi a puterii de cumpărare a bunurilor;

c)Ocuparea forţei de muncă;

d)Echilibrul balanţei de comerţ exterior

a) Creșterea economica continuă şi susţinută este principala cale de

reducere a şomajului căreia trebuie să i se acorde maximă importanţă. Dar nu o

creştere economică artificială, obţinută prin umflarea cheltuielilor publice. Este

durabilă numai creşterea spontană, care este rezultatul iniţiativei oamenilor.

Deoarece recesiunile europene prelungite au crescut rata naturală europeană a

şomajului, în SUA se consideră că ar trebui să se păstreze un înalt nivel al PNB,

numai în acest caz rata naturală corespunzătoare fiind aproape de cea optimală.

O economie de înalta presiune care operează la capacitatea ei completă ar ajuta

la mărirea gradului de ocupare a forţei de muncă. În mod particular o astfel de

economie este benefică pentru muncitorii femei şi pentru grupurile demografice

minoritare care sunt, de regulă, ultimii angajaţi şi primii concediaţi. Crearea de

slujbe publice pentru muncitorii concediaţi şi-ar atinge ţelul dacă aceste slujbe

s-ar adresa în mod special grupurilor demografice cu grad înalt de şomaj:

adolescenţi, femei.

În condiţiile actuale, când România încearcă să-şi definească rolul şi locul

său în lume, când se doreşte identificarea şi încurajarea acelor ramuri şi

subramuri ale economiei naţionale care pot fi dezvoltate în cadrul economiei

18 Creţoiu Gheorghe Economie politică– Editura. rev. – Bucureşti Editura Universităţii Titu Maiorescu 2007 pagina 254

39

Page 39: 77028240 Licenta Pe Somaj

mondiale, se impune folosirea unor pârghii fiscale în concordanţă cu cerinţele

Uniunii Europene şi ţinând cont şi de celelalte politici macroeconomice ce pot

fi adoptate pentru a depăşi situaţia economică actuală. Astfel, este consacrată

teoria conform căreia, în perioada de criză este de preferat să se asigure o

creştere a cheltuielilor bugetare care să aibă drept obiectiv o relansare a

activităţii economice, care să contribuie la creşterea ocupării forţei de muncă şi

la reducerea şomajului.

Modelul creşterii economice trebuie reanalizat, având în vedere experienţa

anilor trecuţi, în care creşterea economică în ţara noastră a avut la bază

consumul, ceea ce nu a permis atingerea unei creşteri economice sustenabile, şi

trebuie să vizeze investiţia în sectoare cu valoare adăugată înaltă.

„Prin conţinutul său, creşterea economică înseamnă o evoluţie

pozitivă,ascendentă a economiei naţionale, pe termen mediu şi lung,dar

care nu exclude oscilaţii conjuncturale chiar şi regrese economice

temporare. Aprecierea că o economie naţională înregistrează o creştere

economică se bazează pe existenţa tendinţei creşterii pozitive reale,în cadrul

unui orizont de timp corespunzător”.19

Pentru a înţelege procesul creşterii economice este necesar luarea în

considerare a următoarelor elemente:

a) Creşterea economică este dependentă de dinamica

macroeconomică,determinată de factori specifici şi de dinamica

demografic, determinată de factori biologici şi sociali;

b) Dinamica rezultatelor macroeconomice trebuie privită pe o

perioadă suficient de lungă pentru a se delimita expansiunea

conjuncturală pe termen scurt din cadrul ciclului de afaceri de

creştere economică propriu zisă, ce se manifestă ca tendinţă

dominantă în cadrul unei perioade mai mari de timp

c) Creşterea economică are în vedere rezultatele macroeconomice

reale, cele corectate cu mărimea deflatorului;

19 Ciucur Dumitru. Economie Ediţia a II a Editura Economică Bucureşti 2001 pagina 45140

Page 40: 77028240 Licenta Pe Somaj

d) Din punct de vedere cantitativ, expresia sintetică a creşterii

economice este ritmul PNB sau PIB/locuitor. Acest indicator

prezintă şi o serie de limite care ţin de faptul că el apare ca o

valoare medie nefurnizând informaţii cu privire la repartizarea

efectivă a veniturilor diferitelor categorii ale populaţiei. În acest

scop,se apelează şi la alţi indicatori,mai relevanţi fiind durata

timpului liber şi speranţa medie de viață.

Un element deosebit de important în înfăptuirea unei creşteri

economice,însoţite de mărimea nivelului ocupării,îl reprezintă „rata

investiţiilor”, în special a investiţiilor în capital fix.

Investiţiile reprezintă cea mai importantă destinaţie a economiilor şi au

efecte benefice atât la nivel micro cât şi macroeconomic. Înainte de căderea

regimului comunist,sursa investiţiilor din România era proprie,internă,de la

Bugetul de Stat. După trecerea la economia de piaţă aceste surse s-au

diversificat, apar: Fondul Monetar Internaţional, bănci şi firme multinaţionale şi

mai târziu cele ale Comunităţii Europene (înainte şi după aderare).

După 1989, în România au fost create condiţii pentru investiţii străine de

capital, proces anevoios datorită instabilităţii legislaţiei româneşti care nu crea

încredere investitorilor străini. În prezent, situaţia investiţiilor directe în

România este dezvăluită în cele ce urmează.

Investițiile străine directe au scăzut la 1,83 de miliarde de euro, în primul

semestru din anul 2010, comparativ cu perioada similară din 2009, când se

situau la nivelul de 2,58 de miliarde de euro.

Astfel, deficitul de cont curent al României s-a majorat cu 50 la suta în

semestrul întâi din acest an, comparativ cu semestrul anterior, ajungând la 3,64

de miliarde de euro.

41

Page 41: 77028240 Licenta Pe Somaj

Cea mai mare influenţă asupra deficitului de cont curent au avut-o

transferurile curente, care au scăzut cu 49,9 la sută, faţă de primele şase luni din

2009.

La 30 iunie 2010, datoria externă pe termen mediu şi lung a României era

de 71,2 miliarde de euro, în creştere cu 8,4 la sută faţă de 31 decembrie 2009,

reprezentând 81,8 la sută din totalul datoriei externe. 

De asemenea, datoria externă pe termen scurt s-a majorat cu 8,3 la sută,

ajungând la nivelul de 15,8 miliarde de euro. 

Investitorii străini au retras, din ţara noastră, proiecte în valoare de 800 de

milioane de euro, numai anul trecut.

Retragerile au avut loc din cauza lipsei de predictibilitate în politicile

economice ale României, susţin specialiştii.

Pe de altă parte, însa, România intenţionează să atragă investiţii

străine directe în valoare de 25 de miliarde de euro până în 2015. Din această

sumă, 10 miliarde de euro ar putea să investească doar companiile prezente în

acest moment pe piaţă. 

Investitorii susțin că au nevoie de o prioritizare a investiţiilor publice,

pentru că nu pot fi susţinute toate cele 45.000 de proiecte în lucru. Mai mult

decât atât, investitorii străini vor garanţii de la politicieni că aceste priorităţi

rămân valabile, indiferent de cine formează Guvernul. Primele cinci domenii ca

prioritate pentru investiţii publice sunt infrastructura rutieră, agricultura

şi industria alimentară, energia regenerabilă, IT&C şi industria auto. 

Repartizarea investiţiilor străine directe pe principalele activităţi

economice.20 Din punct de vedere al orientării investitorilor străini spre ramuri

economice (conform CAEN Rev.2), ISD s-au localizat cu precădere în industria

prelucrătoare (31,1 la sută din total), în cadrul acesteia cele mai bine

reprezentate ramuri fiind: prelucrare ţiţei, produse chimice, cauciuc şi mase

plastice (6,3 la sută din total), metalurgia (5,2 la sută), industria mijloacelor de

transport (4,7 la sută), industria alimentară, a băuturilor şi tutunului (4,1 la

20 www.bnr.ro 42

Page 42: 77028240 Licenta Pe Somaj

sută)şi ciment, sticlă, ceramice (3,3 la sută). Există domenii cu o pondere redusă

faţă de potenţial, cum ar fi textile, confecţii şi pielărie (1,4 la sută).

Pe lângă industrie, activităţi care au atras importante ISD sunt

intermedierile financiare şi asigurările, care cuprind activitatea bancară, a

instituţiilor financiare nebancare şi de asigurări şi reprezintă 19 la sută din

totalul ISD, construcţii şi tranzacţii imobiliare (12,9 la sută), comerţul cu

amănuntul şi cu ridicata (12,3 la sută), tehnologia informaţiei şi comunicaţii (6,5

la sută).

Figura 3.2.1

Sursa: www.bnr.ro

În România, rata şomajului este aproape dublă faţă de nivelul existent

înainte de criză. Aceasta înseamnă că rata şomajului a crescut repede când

cererea agregată a scăzut. Dar nu înseamnă că va scădea la fel de repede, cum

spun unii politicieni, odată cu reluarea fermă a creşterii economice. Pe termen

43

Page 43: 77028240 Licenta Pe Somaj

scurt, economia ar putea chiar să crească fără ca rata şomajului să scadă, aşa

cum se întâmplă în SUA de 12 luni. Iar ocuparea sau rata şomajului ar putea să

nu mai atingă nivelurile pre-criză pentru o lungă perioadă. Trei cauze ar putea

determina această evoluţie în România. Prima cauză o reprezintă corecţiile

necesare pentru reducerea deficitul bugetar la niveluri care să nu degenereze

într-o problemă a datoriei publice. Corecţiile sunt inevitabile şi se vor derula pe

mai mulţi ani, influenţând negativ creşterea economică şi rata şomajului. În

sectorul public, eventuale creşteri de salarii în 2011 şi 2012 vor trebui

compensate de reducerea supraocupării. A doua cauză este amplificarea

problemelor structurale ale pieţei muncii de către boom-ul economic şi de către

politica socială. Eficienţa (şi aşa redusă) cu care piaţa muncii potriveşte oferta

celor care caută de lucru cu cererea de forţă de muncă a scăzut mai ales datorită

boom-ului imobiliar. Oferta de forţă de muncă vine în mare parte de la

persoanele cu calificări joase sau medii, preponderent din construcţii, dar cererea

de forţă de muncă este mai mare în aria calificărilor înalte din industriile

exportatoare. Această nepotrivire nu va fi eliminată pe termen scurt. Paradoxal,

în perioada boom-ului, numărul de ajutoare sociale şi al celor care le primesc a

crescut, tot mai mulţi devenind dezinteresaţi de căutarea unui loc de muncă.

Apoi, criza a făcut necesară extinderea perioadei de acordare a ajutorului

de şomaj, slăbind stimulentul de a găsi mai repede un job. Iar perioadele lungi

de neocupare reduc calitatea capitalului uman şi şansa de a mai fi ocupat.

A treia cauză pentru reducerea lentă a ratei şomajului în răspuns la

reluarea creşterii economice o constituie normele1 (valori morale, preconcepţii)

pe care firmele le au în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Datorită

normelor, există persoane cu munci auxiliare angajate în exces faţă de numărul

cerut de tehnologie. Acestea sunt rezerve de eficienţă ale firmelor.

Firmele au stabilit normele pe faza ascendentă a ciclului de afaceri,

înainte de criză, când încrederea creştea şi cererea agregată era suficient de mare

pentru ca rata şomajului să scadă sub un nivel relevant. Dată fiind producţia, în

prezenţa normelor, rata şomajului a fost relativ mică deoarece exista personal în

44

Page 44: 77028240 Licenta Pe Somaj

exces. În lipsa normelor nu ar fi existat personal în exces şi rata şomajului ar fi

fost mai mare. Normele au fost înlăturate în timpul crizei, când cererea agregată

a scăzut suficient pentru ca rata şomajului să crească peste nivelul relevant.

Dată fiind productivitatea muncii, atât timp cât rata şomajului rămâne mai

mare ca nivelul relevant, creşterea cererii va produce scăderi relativ mici ale

neocupării şi ale ratei şomajului.

Scăderile mai mari vor apărea abia atunci când cererea va atinge din nou

nivelul care va face ca rata şomajului să fie mai mică decât nivelul relevant. Nu

avem încă date pentru România, dar ipoteza noastră privind normele şi rezervele

de eficienţă pare să fie validată de economia SUA.

Acolo, scăderea cererii agregate în 2008 a fost însoţită de o creştere relativ

rapidă a ratei şomajului, iar creşterea economică în ultimele patru trimestre nu a

fost acompaniată de scăderea ratei şomajului.

Această evoluţie şi cauzele enumerate readuc în discuţie măsurile ce ar

trebui luate pentru a reduce rata şomajului. Când economia funcţionează sub

potenţial, stimularea cererii pare să fie o soluţie. Totuşi, în cazul României, din

moment ce stimulii fiscali nu pot fi utilizaţi fără a genera problema datoriilor,

pentru o bună perioadă guvernul nu va putea contribui la întărirea cererii

agregate. Stimuli rămân în aria monetară, dar şi aici posibilităţile sunt limitate.

Dar chiar dacă stimulii ar fi disponibili şi ar putea fi folosiţi, contribuţia

lor ar fi limitată comparativ cu perioada pre-criză. Atât apariţia unor noi

probleme structurale ale pieţei muncii, cât şi eliminarea normelor de către firme

au determinat creşterea ratei naturale a şomajului, astfel limitând spaţiul pentru

stimularea neinflaţionistă a cererii agregate. Cu spaţiul restrâns, stimulii ar ajuta

cererea agregată, dar ar rămâne insuficienţi în raport cu obiectivul readucerii

ratei şomajului la nivelul pre-criză. De asemenea, dacă rata naturală a şomajului

a crescut peste nivelul relevant pentru norme, firmele au nevoie de un nou nivel

relevant înainte de a adopta norme şi a angaja personal în exces. Reluarea fazei

ascendente a ciclului de afaceri va avea un efect scăzut asupra ocupării atât pe

ruta stimulilor, cât şi pe cea a normelor.

45

Page 45: 77028240 Licenta Pe Somaj

Datorită nivelului mic al economisirii interne, creşterea economică

rămâne dependentă de reluarea intrărilor de capitaluri, iar acestea din urmă

depind de coerenţa politicilor. Dar cu o rată naturală a şomajului crescută, doar o

cantitate relativ redusă de capitaluri poate fi absorbită fără a produce

dezechilibre nesustenabile. Astfel, economia a devenit mai vulnerabilă în faţa

intrărilor de capital. Aceasta pune într-o lumină specială importanţa măsurilor

specifice de flexibilizare a pieţei muncii şi de creştere a ocupării.

Capitolul IV46

Page 46: 77028240 Licenta Pe Somaj

Şomajul în Judeţul Argeș. Studiu de caz

4.1 Profilul socio-economic al regiunii

Judeţul Argeş este situat în partea central-sudică a ţării,având suprafaţa

de 6801 kmp(2,9% din suprafaţa României, al 10-lea judeţ în ordinea mărimii).

Relieful este proporţional repartizat, coborând în trepte de la nord spre sud,

cuprinzând toate unităţile geo-morfologice carpato-trans-danubiene, de la

altitudinea de peste 2500 m până la 160 m. Predomină ţinuturile deluroase, care

ocupă 55% din suprafaţa judeţului, munţii 25% şi câmpiile 20%.

Clima este temperat continentală, temperatura medie anuală variind între

2° C şi 10,5°C.

Populaţia este de aproximativ 652625 locuitori dintre care români

98,41%. Aceştia sunt distribuiţi în trei municipii (Piteşti, Câmpulung-Muscel şi

Curtea de Argeş), patru oraşe (Mioveni, Topoloveni, Costeşti şi Ştefăneşti) şi 95

de comune.

Resurse Naturale: Zăcăminte de hidrocarburi(ţiţei şi gaze de sondă),

cărbune(lignit), calcar, ape minerale, sare, ghips, resurse hidroenergetice, păduri,

fâneţe şi păşuni.

Judeţul Argeş dispune de o economie bine dezvoltată şi diversificată,

rezultat al eforturilor depuse de autorităţile locale pentru modernizare şi

performanţa, inclusiv pentru asigurarea unui climat de afaceri atractiv.

A fost astfel atras un flux substanţial de investiţii, atât din sectorul privat

intern, cât şi din cel extern, care a vizat deopotrivă industria, agricultura şi

serviciile.

La nivel naţional, judeţul Argeş ocupă locul patru, din punctul de vedere

al creşterii economice.

- Industria: deţine rolul principal în economia judeţului. Dominante sunt ramuri

ale industriei grele, construcţii de maşini, petrochimia, exploatări forestiere,

prelucrarea lemnului.47

Page 47: 77028240 Licenta Pe Somaj

În industrie, activitatea economică se desfăşoară în 22.602 societăţi

comerciale active pe forme de proprietate, dintre care:

- 12.526 societăţi comerciale active

- 3.629 asociaţii familiale

- 6.447 persoane independente

Structura exporturilor: maşini, aparate şi echipamente electrice, mijloace

de transport rutier, materiale şi articole textile.

Agricultura constituie o componentă importantă a economiei argeşene, în

sectorul rural fiind introduse constant măsuri de reformare, inclusiv prin

aplicarea legislaţiei actuale în domeniu şi a programelor Uniunii Europene.

Una din principalele zone agricole ale ţării, judeţul Argeş este bine cunoscut

pentru culturile sale de cereale, plante industriale şi fructe.

Un domeniu cu o îndelungată tradiţie în judeţ este cel al viticulturii,

podgoriile argeşene fiind menţionate în documente istorice încă din secolul XIV.

Principalele centre viticole, Valea Mare şi Ştefăneşti, sunt situate în

apropierea oraşului Piteşti.

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie

Ştefăneşti, înfiinţată în anul 1959, se identifică cu Podgoria Ştefăneşti, ce se

întinde pe o lungime de 30 km.

Eforturile autorităţilor pentru dezvoltarea judeţului Argeş s-au concentrat

şi asupra altor domenii de interes, între care infrastructura rutieră şi

transporturile feroviare, în acest din urmă sector remarcându-se atenţia acordată

îmbinării armonioase a tehnologiei moderne cu elemente arhitectonice clasice,

specifice regiunii.

Câştigul salarial mediu brut realizat în luna februarie 2011 în judeţul

Argeş a fost de 1848 lei, înregistrând o creștere cu 91 lei faţă de nivelul

realizărilor salariale din aceeaşi lună a anului precedent. Evoluţia ascendentă a

fost cauzată de dinamica pozitivă a câştigurilor salariale din toate sectoarele de

activitate: sectorul industrie şi construcţii, şi sectorul agricultură, vânătoare şi

48

Page 48: 77028240 Licenta Pe Somaj

servicii anexe, silvicultură şi pescuit, mai puțin din sectorul de servicii unde s-a

înregistrat o scădere de 77 lei, după cum reiese din tabelul următor:

Câştigul salarial mediu brut

Tabelul 4.1.1

 2010 2011

feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sept. oct. nov. dec. ian. feb.

Total judeţ 1757 1904 1915 1905 1805 1774 1779 1763 1759 1741 2000 1884 1848

Agricultură, vânătoare şi servicii

anexe, Silvicultură şi Pescuit1281 1339 1269 1310 1292 1222 1224 1229 1391 1269 1444 1438 1498

Industrie şi construcţii *) 1833 1956 2091 2082 1948 2037 2069 2062 2034 2014 2383 2080 2038

Servicii *) 1687 1866 1731 1712 1650 1471 1440 1410 1427 1419 1544 1646 1610

Sursa: www.arges.insse.ro

La finele anului 2010 populaţia judeţului era de 640484 persoane fiind

repartizate aproximativ egal în cele doua medii de rezistenta. Dintre acestea

311722 sunt de sex masculin iar restul de 328762 de sex feminin.

49

Page 49: 77028240 Licenta Pe Somaj

Populaţie şi structură demografică Tabelul 4.1.2

Sursa: www.arges.insse.ro

4.2 Ocuparea şi şomajul în Judeţul Argeş

În ultimii ani s-au produs schimbări radicale în structura forţei de muncă

din judeţul Argeş. Numărul salariaţilor a scăzut dramatic, aproape

înjumătăţindu-se, în schimb, numărul pensionarilor a crescut. Pe de altă parte,

restructurările din economia argeşeană au determinat concedierea sau

disponibilizarea a mii de salariaţi. În general însa, Argeşul a avut o rată a

şomajului care s-a situat sub media naţională.

Numărul persoanelor ocupate în 2009 erau de 403,7 mii, - dintre care

208,7 mii de sex masculin şi restul de 195 mii de sex feminin în creştere faţă de

50

Page 50: 77028240 Licenta Pe Somaj

anul anterior când s-au înregistrat 399,9 mii persoane, 207,7 mii bărbaţi şi 192,2

femei.

Resurse de muncă pe sexe

Tabelul 4.1.3

Sursa: www.arges.insse.ro

Din datele prezente în tabelul următor analizând perioada 2008-2010

observăm următoarele:

- la începutul crizei economice exista un număr de şomeri de 13.131

dintre care,cea mai mare pondere se situa la persoanele cu pregătire şcolară

primară,gimnazială şi profesională şi anume 10.365 persoane şi cel mai puţin -

608 –la absolvenţii universitari.

- din totalul şomerilor cei care erau beneficiari de indemnizaţie de şomaj

erau în număr de 6.278 mii persoane,mai mult de jumătate din aceştia având

studii primare, gimnaziale şi profesionale 4.108 mii persoane şi cei mai

puţini,388 cu pregătire universitară.

- persoanele neindemnizate deţin un număr de 6.853 mii persoane dintre

care cu pregătire primară, gimnazială şi profesională 6.257, cu pregătire liceală

şi postliceală 376 şi nu în cele din urmă cu pregătire universitară 220 persoane.

Așadar la nivelul anului 2008 observăm că persoanele care nu-şi găsesc un loc

de muncă sunt cele fără pregătire şcolară, principalele cauze ale acestui fenomen

fiind: lipsa de pregătire profesională,condiţia socială,mediul de rezidenţă şi

nivelul cultural al fiecăruia. La polul opus, cei mai pregătiţi sunt universitarii, ca

dovada a calificării la cel mai înalt nivel.

În 2009 când deja se instalase criza mondială şi la noi în judeţ, observăm

o agravare a situaţiei şomerilor întrucât de la 13.131mii şomeri s-a ajuns la

25.229 când mari companii din judeţ şi-au redus activitatea, unele chiar

51

Page 51: 77028240 Licenta Pe Somaj

falimentând. Cei mai mulţi dintre aceştia au studii primare gimnaziale şi

profesionale –18.625mii persoane – urmaţi de cei cu studii liceale şi postliceale

5.214 mii persoane şi apoi cei cu studii superioare având un număr de 1.390

persoane.

Beneficiari de indemnizaţie de şomaj fiind 11.394 mii persoane restul de

8.327 fiind neindemnizaţi.

La nivelul anului 2010 observăm o scădere a numărului de şomeri când se

fac eforturi pentru ieşirea din criză, prin măsurile adoptate la nivel naţional şi

local. De la 25.229 se ajunge la 19.721 mii persoane, cu pregătire universitară

1.640, liceală şi postliceală 5.230 mii pers şi restul de 12.851 având pregătire

primară gimnazială şi profesională. Șomerii indemnizaţi sunt în număr de

11.394, 8.327 nebeneficiind de drepturi bănești.

Şomeri înregistraţi pe categorii de şomeri, sexe

Tabelul 4.1.4

Sursa: www.arges.insse.ro

52

Page 52: 77028240 Licenta Pe Somaj

În ceea ce priveşte rata şomajului, cea mai mare rată o avem în 2009

9,5%, în 2010 aceasta scade cu aproximativ 2 puncte procentuale ajungându-se

la 7,4 % iar în 2008 având un procentaj de 4,9.

Rata şomajului pe sexe Tabelul 4.1.5

Sursa: www.arges.insse.ro

În perioada analizată s-a produs un val foarte mare de concedieri atât în

sectorul privat cât şi în cel public. În prima parte a perioadei, cei mai afectaţi de

valurile de disponibilizări au fost angajaţii din sectorul privat,în a doua parte

sunt vizaţi în principal salariaţii de la stat.

Atât la nivel naţional cât şi local s –a realizat o situaţie negativă la nivelul

pieţei imobiliare. Blocajul imobiliar înregistrat la nivel naţional nu a ocolit

judeţul Argeş, elocvent fiind în acest sens modul în care au evoluat preţurile

pentru locuinţe, terenuri şi chirii.

Zeci de proiecte imobiliare au fost abandonate astfel că mai mulţi 

constructori sunt în pragul falimentului.

Scăderea preţurilor atât în cazul apartamentelor, cât şi al terenurilor este şi

o consecinţă a diminuării veniturilor populaţiei, precum şi a înăspririi condiţiilor

bancare. Băncile au început să acorde din ce în ce mai greu împrumuturi. Una

dintre soluţiile de salvare şi de deblocare a pieţii imobiliare s-a dovedit a fi

relaxarea condiţiilor de creditare.

Din datele statistice ale lunii aprilie 2011 se constată că numărul total al

şomerilor înregistraţi la A.J.O.F.M. Argeş a fost de 15.080 persoane (6.937

şomeri indemnizaţi şi 8.143 şomeri neindemnizaţi), în scădere cu 1.597 persoane

(-9,58%) faţă de luna martie 2011 şi în scădere cu 11.191 persoane (-42,6%)

53

Page 53: 77028240 Licenta Pe Somaj

comparativ cu luna aprilie 2010. Această scădere se înregistrează atât la

categoria beneficiarilor de indemnizaţie de şomaj (-12,5%), cât şi la categoria

persoanelor care nu beneficiază de indemnizaţie de şomaj (-6,93%) şi se

datorează, în principal, nereînnoirii cererilor de loc de munca după expirarea

perioadei de şomaj.

La sfârşitul lunii aprilie 2011, rata şomajului înregistrat în judeţul Argeş a

fost 5,7%, înregistrând o scădere cu 0,6% faţă de luna precedentă şi o scădere cu

4,1 puncte procentuale faţă de luna aprilie 2010.

Analiza situaţiei beneficiarilor de drepturi conform Legii 76/2002 a arătat

că, ponderea cea mai mare în totalul persoanelor înregistrate o deţin în

continuare persoanele cu vârste cuprinse între 30 - 39 ani (27,2%) şi 40 - 49 ani

(30,6%). Din punct de vedere al pregătirii profesionale aceste persoane se

structurează astfel: persoane cu nivel de instruire primar, gimnazial şi

profesional – 73,9%, persoane cu nivel de instruire liceal şi post liceal – 20% şi

persoane cu nivel de instruire universitar – 6,1%.

Analizând structura şomerilor pe sexe, femeile reprezintă o medie de

42,1% (6.345 persoane) din numărul total al şomerilor înregistraţi, înregistrând o

uşoară creştere cu 0,4% faţă de ponderea în totalul şomerilor înregistraţi din

luna precedentă.

În luna aprilie au fost puse la dispoziţia solicitanţilor 742 locuri de muncă

vacante nou create, din care 521 (70,2%) oferte pentru muncitori.

54

Page 54: 77028240 Licenta Pe Somaj

Structura şomerilor înregistraţi la A.J.O.F.M. Argeş pe grupe de

vârstă şi nivele de studii la data de 30.04.2011

Tabelul 4.1.6

Grupe de vârstă  TOTAL Sub 25

ani 25-29 ani

30-39 ani 40-49 ani

50-55 ani

Peste 55 ani

0 1 2 3 4 5 6 71. Total, din care: 15080 1485 1222 4103 4621 1973 1676- femei 6345 486 505 1887 2117 832 518-cu niv. instruire primar, gimnazial, profesional, din care

11145 967 807 3046 3363 1530 1432

- femei 4163 248 255 1208 1387 614 451-cu niv. de instruire liceal si post liceal, din care

3016 445 208 780 1053 350 180

- femei 1630 188 114 491 607 179 51-cu niv. de instruire universitar, din care

919 73 207 277 205 93 64

- femei 552 50 136 188 123 39 16

Sursa: www.arges.anofm.ro

Situaţia persoanelor aflate în evidenţa Agenţiei Judeţene pentru

Ocuparea Forţei de Muncă Argeş în anul 2011

Tabelul 4.7

Anul2011

Nr. total persoane aflate in evidentaAJOFM

Ratașomajului

%

Șomeri indemnizați

Șomeri neindemnizaţi

 Ianuarie  18.825  7,1  10.870  7.955 Februarie  18.842  7,1  10.042  8.800 Martie  16.677  6,3  7.928  8.749 Aprilie   15.080  5,7  6.937  8.143

Sursa: www.arges.anofm.ro 55

Page 55: 77028240 Licenta Pe Somaj

4.3 Percepţia şomerilor din judeţul Argeş referitoare

la efectele şomajului

Tehnica cercetării folosită: ancheta cu chestionar (anexa 2)

Eşantionul: a fost selectat dintre persoanele cu vârsta cuprinsă între 20 şi

45 de ani din localităţile judeţului Argeş.

Perioada în care s-a desfăşurat ancheta: 15 martie - 30 martie 2011

Locul desfăşurării: Piteşti, Topoloveni

Prezentul proiect de cercetare are ca scop cunoaşterea opiniilor şomerilor

cu privire la statutul de şomer, perspectivele de viitor, cauzele şomajului,

motivaţia fiecăruia privind formarea profesională. Obiectivele centrale sunt

următoarele

- determinarea numărului de persoane indemnizate şi neindemnizate;

- stabilirea nivelului de experienţă profesională;

- stabilirea funcţiei deţinute la ultimul loc de muncă;

- stabilirea duratei şomajului;

- stabilirea duratei de muncă,vechime;

- determinarea cauzei şomajului;

- cunoaşterea interesului privind găsirea unui loc de muncă;

- determinarea dezinteresului pentru angajare;

- cunoaşterea concepţiei şomerilor privind dificultatea găsirii unui loc de

muncă;

- determinarea optimismului privind găsirea unui loc de muncă;

- determinarea interesului privind perfecţionarea continuă prin cursuri de

formare profesională;

- determinarea ofertelor de muncă primite pe durata şomajului şi

cunoaşterea motivelor acceptării/neacceptării postului;

- cunoaşterea opiniilor şomerilor privind modalităţile de acţiune în cazul

negăsirii job-ului dorit;56

Page 56: 77028240 Licenta Pe Somaj

- cunoaşterea preferinţelor şomerilor privind locurile de muncă;

- cunoaşterea intensității aspectelor negative determinate de şomaj;

Chestionarul a fost realizat pe baza obiectivelor cercetării şi conţine 28 de

întrebări. În cadrul chestionarului predomină răspunsurile închise, deoarece în

cadrul acestora se poate alege unul sau mai multe răspunsuri din variantele

propuse, răspunsurile sunt mai uşor de dat, iar prelucrarea şi interpretarea

datelor obţinute se simplifică. Acest chestionar conţine atât întrebări cu alegere

simplă cât şi întrebări cu alegere multiplă.

Pentru formularea întrebărilor s-au ales cuvinte simple, uşor de înţeles,

evitându-se întrebările care să sugereze sau să implice anumite răspunsuri.

Chestionarul începe cu întrebări simple, întrebări generale, iar după aceea

urmează întrebările care ating direct problematica cercetării şi care intercalează

întrebările mai dificile care cer un timp mai mare de gândire cu întrebări mai

uşoare.

La sfârşitul chestionarului au fost plasate întrebări de identificarea a

subiecţilor, care să permită descrierea acestora în raport cu o serie de criterii

precum: vârsta, nivelul de educație, ocupația, venitul, sexul.

Pentru tema aleasă, metoda de eşantionare potrivită este eşantionarea pe

loc.

Graficele sunt realizate prin prelucrarea datelor obţinute în urma

cercetării.

Potrivit datelor sondajului am constatat următoarele:

1. dintr-un număr de 30 respondenți, doar 18 dintre aceştia sunt şomeri

neindemnizaţi,reprezentând mai mult de 50% din totalul persoanelor

intervievate. Restul de 12 persoane au afirmat că primesc indemnizaţie de

şomaj;

57

Page 57: 77028240 Licenta Pe Somaj

Graficul 4.4.1

2. 8 persoane, au afirmat faptul că nu au lucrat vreodată ca angajat;

respondenții rămaşi - 22 persoane confirmă faptul că au lucrat ca angajat

Graficul 4.4.2

3. Cei care au lucrat dețin funcţii: în comerţ şi servicii (9 persoane din 22),

de natură intelectuală (5 persoane), funcţionar (1 persoană), zilieri (2

persoane ) şi doar 3 persoane au menţionat că au lucrat ca şofer, mecanic

respectiv presator.

58

Page 58: 77028240 Licenta Pe Somaj

Graficul 4.4.3

4. în legătură cu întrebarea „de cât timp nu mai aveţi loc de muncă” 12

persoane nu mai muncesc de mai puţin de 1 an; 8 persoane nu mai

muncesc de până în 2 ani; iar un număr de 2 persoane nu au mai lucrat de

peste 2 ani;

Graficul 4.4.4

5. în legătură cu întrebarea legată de vechimea la ultimul loc de munca, 4

persoane cu vechimea de peste 20 ani au aceeaşi vechime la ultimul loc de

munca deoarece a fost primul şi singurul serviciu. Restul de 18 persoane

au o durată de muncă aproximativ egală cu jumătate din vechimea lor

totală.

59

Page 59: 77028240 Licenta Pe Somaj

6. Principalele motive pentru care nu mai au un loc de munca sunt

următoarele: disponibilizare-concediere colectiva,finalizarea contractului

de munca, concediere individuală;

Graficul4.4.5

7. doar un număr de 24 de persoane au afirmat că au căutat un loc de

muncă, restul de 6 persoane nu au dorit să caute.

Graficul 4.4.6

8. Cele 24 persoane susţin că au căutat un loc de muncă prin toate metodele

cunoscute (prin agenţia judeţeana /locală pentru ocuparea forţei de muncă;

AJOFM, ANOFM, printr-o organizaţie neguvernamentală, prin anunţurile

de presă, am fost direct la angajatori, cu ajutorul cunoştinţelor, pe internet,

prin firme de recrutare/resurse umane).

60

Page 60: 77028240 Licenta Pe Somaj

Graficul 4.4.7

9. 6 persoane afirmă ca nu şi-au căutat un serviciu întrucât au

responsabilităţi familiale şi nu își permit să se angajeze(2 persoane), vor

să-şi deschidă o afacere pe cont propriu şi se ocupă de asta acum (1

persoană), parcurg o formă de învăţământ (1 persoană) ,aşteaptă decizia

de pensionare în perioada următoare (1 persoană), aşteaptă reangajarea la

ultimul loc de muncă (1 persoană).

Graficul 4.4.8

61

Page 61: 77028240 Licenta Pe Somaj

10. principalele motive pentru care nu au reuşit până acum să îşi găsească un

loc de muncă sunt: au căutat şi altă dată şi nu au găsit, nu ştiu unde să

caute, vârsta reprezintă un impediment, nu se fac angajări în perioada

aceasta din cauza crizei economice.

Graficul 4.4.9

11. mai mult de jumătate din respondenți sunt pesimişti în ceea ce priveşte

găsirea unui loc de muncă în viitorul apropiat; 21 persoane au răspuns

că,după părerea lor îşi vor găsi un loc de muncă în foarte mică măsură, pe

când restul de 9 persoane consideră că în mică măsură îşi vor găsi.

Graficul 4.4.10

62

Page 62: 77028240 Licenta Pe Somaj

12. în legătură cu participarea la cursuri de calificare profesională, 20

respondenți nu au participat niciodată, 6 – cu mai mult de un an în urmă

iar 3 în mai puţin de 6 luni şi în cele din urma 1 persoană a participat

între 7 luni şi un an.

Graficul 4.4.11

13. toate persoanele intervievate şi-au exprimat dorinţa de a participa în

viitor la cursuri de formare continua /calificare profesională.

Graficul 4.4.12

63

Page 63: 77028240 Licenta Pe Somaj

14. 20 persoane au primit oferte de angajare iar 10 persoane nu.

Graficul 4.4.13

15. cele 20 persoane nu au acceptat locurile de muncă oferite

Graficul 4.4.14

64

Page 64: 77028240 Licenta Pe Somaj

16. motivele pentru care nu au acceptat locul de muncă întrucât erau

inferioare calificării lor (17 persoane),cu salarii foarte mici (20 persoane)

şi la distanţa mare de casa (3 persoane); respondenții au confirmat faptul

că nu se aştepta să urmeze o adevărată criză a pieţei muncii.

Graficul 4.4.15

17. totodată,dacă în prezent li s-ar mai oferi un post ar accepta orice condiție.

Toți respondenții ar accepta un loc de muncă de o calificare inferioară,

sau la mare distanţă de casă, un loc de muncă temporar, sau prost

plătit,chiar şi condiţii de lucru dificile. Doar o persoană preferă să

rămână fără ocupaţie.

Graficul 4.4.16

65

Page 65: 77028240 Licenta Pe Somaj

18. în cazul primirii unei oferte de muncă, 23 persoane preferă să muncească

la o întreprindere privată pe când restul de 7 persoane sunt neutre.

Graficul 4.4.17

19.toţi respondenţii au afirmat că salariul minim pe care l-ar accepta este cel

minim pe economie.

20. mai puţin de jumătate din respondenți consideră că şomajul le-a

influenţat în mică măsură încrederea în forțele proprii şi starea de

sănătate, însă prelungirea şomajului pe termen foarte lung poate duce la

deteriorarea ultimelor aspecte enunțate. Toți respondenții au confirmat că

nivelul de trai a scăzut semnificativ, iar relaţiile în familie au fost foarte

afectate.

Tabelul 4.4.1

In foarte mare măsura

In mare măsura In mica măsura In foarte mica măsura

Nivelul de trai 4 30 persoane

3 - 2 - 1 -

Relațiile in familie

4 30 persoane

3 - 2 - 1 -

Încrederea in forțele proprii

4 - 3 - 2 14 persoane

1 -

Starea sănătăţii dvs.

4 - 3 - 2 11 persoane

1 -

66

Page 66: 77028240 Licenta Pe Somaj

21. Datele socio-demografice relevă că eşantionul a fost de un număr de 30

persoane dintre care 5 de sex masculin iar 25 de sex feminin. Vârsta

intervievaţilor s-a situat între 20 – 45 ani .

Graficul 4.4.18

În urma studiului sociologic realizat pe un eşantion de 30 de persoane cu

domiciliul în oraşele Piteşti, Topoloveni,Mioveni şi Ștefănești s-a ajuns la

concluzia că nevoia de dezvoltare din punct de vedere economic este urgentă

atât pentru sprijinirea dezvoltării durabile a judeţului cât şi pentru creşterea

nivelului de trai a populaţiei oraşului.

Faptul că şomajul este atât de mare în judeţ trebuie sa îndemne

administraţiile locale în căutarea de soluţii pentru rezolvarea acestuia. Pentru

aceşti locuitori ai oraşelor trebuie să se creeze noi locuri de muncă astfel încât

să fie încadraţi într-un sistem de plată şi asigurări.

Concluzii cercetare

Respondenții au mărturisit că la momentul rămânerii fără loc de muncă,nu

se aşteptau să nu găsească rapid un loc de muncă şi chiar nu îşi făceau griji în

legătură cu acest aspect.

Cele mai folosite metode de găsire a unui serviciu sunt: anunţurile de

presă, internetul, cunoștințele; agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de

muncă sunt mai puţin solicitate întrucât personalul de acolo tratează superficial

această problemă şi prezintă un grad foarte scăzut de încredere pentru șomeri. 67

Page 67: 77028240 Licenta Pe Somaj

Consider că agenţiile sus amintite cât şi celelalte instituţii ale statului să se

implice mult mai intens în problemele cu care se confruntă societatea, mai ales

în momente de dezastru social, politic, economic, etc.

Realitatea economică, socială şi politică cu care se confrunta România în

ultimii ani îi determină pe conaţionali sa fie mai pesimişti în privinţa nivelului

de trai.

Chiar dacă au participat sau nu până la momentul chestionării la un curs

de perfecţionare/calificare profesională, de remarcat este ca toţi intervievaţii şi-

au exprimat dorinţa de a se înscrie la unul întrucât au observat rigurozitatea cu

care angajatorii îşi selectează personalul sau doresc să se recalifice deoarece

meseria pe care au practicat-o, nu mai este solicitată.

Unii dintre respondenți au avut ocazia să se angajeze la un moment dat

însă au refuzat pentru că,la vremea respectivă, unii dintre aceştia îşi puteau

permite să aibă pretenţii în alegerea unui loc de muncă, pe când în prezent,

angajatorii caută un personal mai calificat, fenomen ce se regăseşte în competiţia

acerbă a solicitanţilor pentru angajare.

Foarte multe persoane au tendinţa de a refuza un post într-o instituţie

publică, în special datorită salariilor foarte mici. De aceea aleg o întreprindere cu

capital privat pentru că acestea au şanse mult mai mari să “prospere” iar

angajaţii să avanseze.

Un aspect deosebit de important îl reprezintă efectele pe care le produce

şomajul la nivel de individ. Șomajul a influenţat negativ la toate persoanele

intervievate atât nivelul de trai cât şi relaţiile în familie. Mai puţin de jumătate

din respondenți consideră că şomajul le-a influenţat în mică măsură încrederea

în forțele proprii şi starea de sănătate, însă prelungirea şomajului pe termen

foarte lung poate duce la deteriorarea ultimelor aspecte enunţate.

Concluzii

68

Page 68: 77028240 Licenta Pe Somaj

Problematica ocupării şi şomajului constituie o latură importantă a

echilibrului macroeconomic şi o componentă indispensabilă a politicilor

macroeconomice şi macrosociale.

Şomajul în economia de piaţă apare ca un fenomen inevitabil. El este un

parametru caracteristic unui spaţiu şi unui interval de timp dat,rezultat al

ajustării cererii şi ofertei forţei de muncă. Dimensiunile şi evoluţia lui denotă

atât nevoi ale ajustării şi stabilizării macroeconomice,cât şi stări

concrete,individuale sau de grup cauzate de modelarea relaţiilor de muncă.

Şomajul este o stare negativă a populaţiei active disponibile,care nu

găseşte locuri de muncă,din cauza dereglării relaţiei dintre dezvoltarea

economiei,ca sursă a cererii de muncă şi evoluţia populaţiei,ca sursă a ofertei de

muncă.

În condiţiile contemporane,şomajul este considerat ca un dezechilibru al

pieţei muncii naţionale,adică dezechilibru între cererea globală de muncă şi

oferta globală de muncă. Acest dezechilibru reflectă un excedent al ofertei de

muncă faţă de cererea de muncă,având niveluri şi sensuri de evoluţie diferite pe

ţări şi perioade.

Şomerii, în conformitate cu criteriile Biroului Internaţional al Muncii

(BIM) sunt persoanele de 15 ani şi peste, care în cursul perioadei de referinţă

îndeplinesc simultan următoarele condiţii: nu au un loc de muncă şi nu

desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri; sunt în căutarea unui

loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diferite metode pentru a-l găsi:

înscrierea la agenţia de ocupare şi formare profesională sau la agenţii particulare

de plasare, demersuri pentru a începe o activitate pe cont propriu, publicarea de

anunţuri şi răspunsuri la anunţuri,apel la prieteni,rude, colegi, sindicate etc.; sunt

disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă şi-ar găsi imediat un

loc de muncă.

Cauzele generatoare de şomaj sunt:69

Page 69: 77028240 Licenta Pe Somaj

Evoluţia nefavorabilă a activităţilor economice sau substituirea muncii

prin capital;

Presiuni din partea organizaţiilor sindicale privind sporirea salariului

minim;

Creşterea ofertei de muncă îndeosebi din partea noilor generaţii care au

ajuns la vârsta legală de muncă, creşterea ce nu se corelează cu nivelul

salariului;

Creşterea ofertei de muncă din partea unor persoane de vârsta a doua;

În desfăşurarea anumitor activităţi;

În ocuparea unor locuri de muncă

În dezvoltarea unor entităţi teritoriale;

În angajarea pe diferite locuri de muncă a persoanelor care nu au

calificarea corespunzătoare;

În transmiterea informaţiilor necesare privind existenţa diferitelor locuri de

munca;

Indiferent de formele sub care se manifestă, şomajul are consecinţe

multiple, atât pentru individ, cât şi pentru economia şi societatea românească în

ansamblu.

Un aspect important îl reprezintă şomerii care hotărăsc să emigreze în alte

ţari în încercarea de a găsi un trai mai bun.

O situaţie îngrijorătoare a reprezentat-o însǎ creşterea continuă a migraţiei

externe a populaţiei înalt calificate şi pregătite. România se confrunta din ce în

ce mai mult cu aşa numitul fenomen al „migraţiei creierelor”, peste un sfert din

forţa de muncă emigrantă având studii superioare.

Categoriile cele mai reprezentate în cadrul forţei de muncǎ emigrante erau

în primul rând muncitorii, asistenţii medicali, doctorii,economiştii, inginerii,

arhitecţii, specialişti IT, profesii solicitate şi pe piaţa muncii din România însǎ la

nivele de salarizare mult mai mici.

Pe de o parte este problema efectelor asupra economiei româneşti pe care

o va avea un presupus exod al capitalului uman către alte ţări europene (în

70

Page 70: 77028240 Licenta Pe Somaj

special a celui calificat şi înalt calificat), de cealaltă parte este problema invaziei

de forţă de muncă ce va avea efecte negative asupra pieţei muncii şi nu numai,

din propria ţară.

Criza mondială a produs şi în România importante mutaţii pe piaţa

muncii,între care şi creşterea ratei şomajului Rigiditatea pieţei muncii şi

restrângerea activităţilor industriale şi cele ale serviciilor nu mai oferă cadrul

necesar întâlnirii cererii cu oferta de muncă.

Rata şomajului înregistrat în luna decembrie 2008 a fost de 4,4%, faţă de

4,1% în luna noiembrie 2008 şi 4,1% în aceeaşi lună a anului 2007. Numărul

total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea

forţei de muncă a fost de 403.441 de persoane, din care 187.229 femei.

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 143.549 sunt şomeri

indemnizaţi iar 259.892 neindemnizaţi. De asemenea, menţionam că rata

şomajului în rândul femeilor a fost de 4,4% iar numărul mediu de şomeri a fost

de 362.429.

Rata şomajului înregistrat la sfârșitul lui 2009 a fost de 7,8%, faţă de 7,5%

în luna noiembrie 2009 şi 4,4% în aceeaşi luna a anului 2008. Numărul total al

şomerilor înregistrați în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de

muncă a fost de 709.383 de persoane, din care 302.124 femei.

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 435.497 sunt şomeri

indemnizaţi iar 273.886 neindemnizaţi. De asemenea, menţionăm că rata

şomajului în rândul femeilor a fost de 7,1%.

Rata şomajului înregistrat în luna noiembrie la nivel naţional a fost de

6,95%, faţă de 7,08% în luna octombrie 2010 şi 7,5% în aceeaşi lună a anului

2009.

În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, în luna noiembrie

2010, comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la

valoare de 7,55% în luna octombrie, la valoarea de 7,44%, iar rata şomajului

feminin a scăzut de la 6,54% la 6,38%.

71

Page 71: 77028240 Licenta Pe Somaj

Din totalul şomerilor înregistrați la nivel naţional, 324.650 au fost şomeri

indemnizaţi şi 308.826 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut

cu 4.532 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 7.445

persoane faţă de luna precedentă.

În prezent rata şomajului înregistrat la sfârşitul lunii aprilie 2011, la nivel

naţional, a fost de 5,41%, mai mică cu 0,51 pp decât cea din luna martie a anului

2011 şi mai mica cu 2,66 pp decât cea din luna aprilie a anului 2010.

Numărul total al şomerilor înregistraţi în evidenţele agenţiilor judeţene

pentru ocuparea forţei de muncă a fost de 493.438 de persoane, cu 46.228

persoane mai puţine faţă de finele lunii anterioare.

În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe, în luna aprilie 2011,

comparativ cu luna precedentă, rata şomajului masculin a scăzut de la valoarea

de 6, 52% în luna martie, la valoarea de 5,90%, iar rata şomajului feminin a

scăzut de la 5,24% la 4, 85%.

Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional, 200. 633 au fost şomeri

indemnizaţi şi 292.805 neindemnizaţi. Numărul şomerilor indemnizaţi a scăzut

cu 31.088 persoane, iar numărul şomerilor neindemnizaţi a scăzut cu 15.140

persoane faţă de luna precedentă.

Principalele măsuri adoptate de ANOFM sunt:

A. Măsuri de prevenire a şomajului:

a) servicii de informare şi consiliere privind cariera oferite viitorilor absolvenți

de învățământ profesional şi liceal, în cadrul unor acţiuni desfăşurate în şcoli de

către consilierii de orientare profesională din reţeaua centrelor de consiliere

aparţinând ANOFM;

b) servicii de preconcediere, care cuprind în principal următoarele activităţi:

- informarea privind prevederile legale referitoare la protecţia şomerilor şi

serviciile de care pot beneficia conform legii;

- consiliere profesională: modalităţi de căutare a unui loc de muncă, prezentarea

sistemului electronic de mediere a muncii (SEMM) şi iniţiere în accesarea

acestuia, etc.;

72

Page 72: 77028240 Licenta Pe Somaj

- servicii de mediere: prezentarea tuturor serviciilor oferite de agenţie şi condiţii

de acces;

- prezentarea posibilităţilor de reorientare profesională în cadrul unităţii sau de

participare la cursuri de formare de scurtă durată;

- plasarea pe locurile de muncă vacante existente pe plan local.

B. Măsuri de combatere a şomajului:

a) stimularea agenţilor economici să angajeze tineri absolvenți ai instituţiilor de

învăţământ;

b) acordarea de facilităţi fiscale angajatorilor prin reducerea contribuţiei datorate

bugetului asigurărilor pentru şomaj, dacă încadrează cu contract individual de

muncă persoane din rândul şomerilor pe care le menţin în activitate cel puțin 6

luni;

c) stimularea creării de noi locuri de munca prin acordarea de credite din bugetul

asigurărilor pentru șomaj, în condiţii avantajoase;

d) stimularea persoanelor aflate în şomaj să se angajeze înaintea expirării

perioadei de indemnizaţie de şomaj;

e) furnizarea de cursuri de calificare/recalificare;

f) stimularea mobilităţii forţei de muncă;

g) angajatorii care încadrează tineri absolvenţi pe durată nedeterminată, primesc

pentru o perioada de 12 luni, pentru fiecare persoana angajată, o suma lunara

reprezentând un salariu minim brut pe ţară; angajatorii care încadrează

absolvenţi din rândul persoanelor cu handicap primesc, pe o perioada de 18 luni,

pentru fiecare absolvent angajat, o suma lunara reprezentând 1,5 salarii minime

brute pe ţară.

73