abordari in p 52029$5($61 7 - umfcd.ro · e.gripa -pneumonia -starea vaccinala -rezistenta scazuta...
TRANSCRIPT
ABORDARI IN
PROMOVAREA S N T II
Curs
Studenti anul V Facultatea de Medicina
Disciplina de S n tate Public i Management UMF Carol Davila Bucure ti
25 Octombrie 2017
SUMAR
Modelul factorilor determinanti ai starii de
sanatate ldquoDahlgren and Whiteheadrdquo Definire si principii utilizate in promovarea
sanatatii
Modele de abordare in promovarea sanatatii
Teorii comportamentale
Ce factori influen eaz s n tatea
Determinan ii st rii de s n tate ndash
modelul rdquoDahlgren and Whiteheadrdquo 1992
4
Promovarea s n t ţii
Promovarea s n t ţii este procesul care
ofer oamenilor posibilitatea de a avea un control mai mare asupra propriei s n t ţi şi de a-şi icircmbun t ţi s n tatea
Pentru a atinge o stare completă de bine (bunăstare) fizică mentală socială o persoană trebuie să Işi identifice obiectivele Să icircşi realizeze aspiraţiile
Să icircşi satisfacă nevoile
Să icircşi modifice mediul 5
Charta de la Otawa de promovare a s n t ţii şi relaţia cu modelul socio-ecologic al
factorilor determinanţi ai st rii de s n tate
6
Reorientarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea aptitudinilor
personale
Intărirea acţiunilor la nivel
comunitar
Crearea de medii suportive
benefice sănătăţii
Construirea politicilor de sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
SUMAR
Modelul factorilor determinanti ai starii de
sanatate ldquoDahlgren and Whiteheadrdquo Definire si principii utilizate in promovarea
sanatatii
Modele de abordare in promovarea sanatatii
Teorii comportamentale
Ce factori influen eaz s n tatea
Determinan ii st rii de s n tate ndash
modelul rdquoDahlgren and Whiteheadrdquo 1992
4
Promovarea s n t ţii
Promovarea s n t ţii este procesul care
ofer oamenilor posibilitatea de a avea un control mai mare asupra propriei s n t ţi şi de a-şi icircmbun t ţi s n tatea
Pentru a atinge o stare completă de bine (bunăstare) fizică mentală socială o persoană trebuie să Işi identifice obiectivele Să icircşi realizeze aspiraţiile
Să icircşi satisfacă nevoile
Să icircşi modifice mediul 5
Charta de la Otawa de promovare a s n t ţii şi relaţia cu modelul socio-ecologic al
factorilor determinanţi ai st rii de s n tate
6
Reorientarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea aptitudinilor
personale
Intărirea acţiunilor la nivel
comunitar
Crearea de medii suportive
benefice sănătăţii
Construirea politicilor de sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Ce factori influen eaz s n tatea
Determinan ii st rii de s n tate ndash
modelul rdquoDahlgren and Whiteheadrdquo 1992
4
Promovarea s n t ţii
Promovarea s n t ţii este procesul care
ofer oamenilor posibilitatea de a avea un control mai mare asupra propriei s n t ţi şi de a-şi icircmbun t ţi s n tatea
Pentru a atinge o stare completă de bine (bunăstare) fizică mentală socială o persoană trebuie să Işi identifice obiectivele Să icircşi realizeze aspiraţiile
Să icircşi satisfacă nevoile
Să icircşi modifice mediul 5
Charta de la Otawa de promovare a s n t ţii şi relaţia cu modelul socio-ecologic al
factorilor determinanţi ai st rii de s n tate
6
Reorientarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea aptitudinilor
personale
Intărirea acţiunilor la nivel
comunitar
Crearea de medii suportive
benefice sănătăţii
Construirea politicilor de sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Determinan ii st rii de s n tate ndash
modelul rdquoDahlgren and Whiteheadrdquo 1992
4
Promovarea s n t ţii
Promovarea s n t ţii este procesul care
ofer oamenilor posibilitatea de a avea un control mai mare asupra propriei s n t ţi şi de a-şi icircmbun t ţi s n tatea
Pentru a atinge o stare completă de bine (bunăstare) fizică mentală socială o persoană trebuie să Işi identifice obiectivele Să icircşi realizeze aspiraţiile
Să icircşi satisfacă nevoile
Să icircşi modifice mediul 5
Charta de la Otawa de promovare a s n t ţii şi relaţia cu modelul socio-ecologic al
factorilor determinanţi ai st rii de s n tate
6
Reorientarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea aptitudinilor
personale
Intărirea acţiunilor la nivel
comunitar
Crearea de medii suportive
benefice sănătăţii
Construirea politicilor de sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Promovarea s n t ţii
Promovarea s n t ţii este procesul care
ofer oamenilor posibilitatea de a avea un control mai mare asupra propriei s n t ţi şi de a-şi icircmbun t ţi s n tatea
Pentru a atinge o stare completă de bine (bunăstare) fizică mentală socială o persoană trebuie să Işi identifice obiectivele Să icircşi realizeze aspiraţiile
Să icircşi satisfacă nevoile
Să icircşi modifice mediul 5
Charta de la Otawa de promovare a s n t ţii şi relaţia cu modelul socio-ecologic al
factorilor determinanţi ai st rii de s n tate
6
Reorientarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea aptitudinilor
personale
Intărirea acţiunilor la nivel
comunitar
Crearea de medii suportive
benefice sănătăţii
Construirea politicilor de sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Charta de la Otawa de promovare a s n t ţii şi relaţia cu modelul socio-ecologic al
factorilor determinanţi ai st rii de s n tate
6
Reorientarea serviciilor de
sănătate
Dezvoltarea aptitudinilor
personale
Intărirea acţiunilor la nivel
comunitar
Crearea de medii suportive
benefice sănătăţii
Construirea politicilor de sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
1 Dezvoltarea aptitudinilor personale
prin oferirea de informaţii ndash educaţie pentru sănătate icircmbunătăţirea practicilor personale
Scopul creşterea abilităţii personelor de a face alegeri sănătoase icircn cunoştinţă de cauză fără a depinde de alţii Unde Icircn şcoli locuri de muncă şi alte locuri de la nivelul comunităţii Aptitudinile vizate comunicarea rezolvarea
problemelor planificarea luarea deciziei
stabilirea de obiective rezolvarea de conflicte
Sunt aptitudini care permit unei persoane să caute informaţii să fie autonomă să răspundă schimbărilor vieţii
7
- Dezvoltarea
aptitudinilor
personale prin
oferirea de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
2 Crearea de medii suportive benefice
sănătăţii ndash ariile icircn care trăiesc icircnvaţă muncesc se joacă-recrează oamenii
Scopul creşterea posibilităţii ca oamenii să facă alegeri sănătoase Ariile vizate Medii sociale şi fizice ( locurile de muncă grupurile de suport şcolile serviciile de sănătate mass media familia pot sprijini crearea de medii suportive)
Exemplu politicile smoke free la locul de
muncă regulile privind eliminarea deşeurilor toxice
8
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
3 Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
Scopul icircmputernicirea comunităţilor pentru a identifica şi realiza acţiuni care să vină icircn icircnticircmpinarea grijilor şi preocupărilor legate de sănătate Ariile vizate locuri de muncă şcoli autorităţi locale medici cabinete medicale şi centre comunitare grupuri de acţiune locală grupuri mass media Exemplu spitale fără fumat spitale prietene ale copilului programe de
promovare a sănătăţii de la nivelul şcolilor initiativele ldquoorase sanatoaserdquo
9
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
4 Reorientarea serviciilor de
sănătate
Scopul tranziţia de la orientarea tradiţională a serviciilor (diagnostic tratament reabilitare) către promovarea sănătăţii prevenirea icircmbolnăvirii şi suportul bunăstării (wellbeing) Ariile vizate Schimbarea atitudinii tuturor
celor care sunt implicaţi icircn planificarea organizarea si oferirea de servicii de
sănătate Exemplu implicare in dezvoltare programe
ndashcantina sănătoasă 10
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea
serviciilor de sănătate
- Elaborarea politicilorde
sănătate publică
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Direcţiile de acţiune stabilite de Charta de la Otawa pentru icircmbun t ţirea s n t ţii
5 Elaborarea politicilor de
sănătate publică ndash vizează toate deciziile luate la nivel guvernamental
Scopul conlucrarea tuturor sectoarelor
decizionale pentru a uşura sarcina oamenilor de a lua decizii de calitate
privitoare la propria sănătate Ariile vizate toate ariile guvernamentale
medicale şi non-medicale ndash sectorul de
locuinţe angajre financiaretc -tot ce are
legatura sau poate să influenţeze sănătatea Exemplu legislatie pt purtarea obligatorie
a centurilor de siguranţă etichetarea produselor alimentare
11
- Dezvoltarea aptitudinilor
personale prin oferirea
de informaţii - Crearea de medii
benefice
- Icircntărirea acţiunilor la nivelul comunităţii
- Reorientarea serviciilor
de sănătate
- Elaborarea politicilor
de sănătate publică
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Milestones icircn Promovarea s n t ţii
Strategia OMS Sănătate pentru toţi pacircnă icircn anul 2000 (1979) Charta Otawa pentru Promovarea sănătăţii (Noiembrie 1986) Recomandarea de la Adelaide pentru Politici Publice Sănătoase
(Aprilie 1988)
Declaraţia de la Sundsvall privind mediile benefice suportive pentru sănătate (Iunie 1991)
Declaraţia de la Jakarta privindPromovarea Sănătăţii Icircn Secolul 21(Iulie 1997)
Declaraţia Ministerială de la Mexico privind Promovarea Sănătăţii ndash de la idei la acţiune (iunie 2000)
Charta Bangkok pentru Promovarea sănătăţii icircntr-o lume
globalizată (august 2005) Declaraţia Helsinki privind Sănătatea icircn toate politicile (iunie 2013)
12
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Politica european pentru s n tate şi bun stare S N TATE 2020
(Health 2020)
Arii prioritare
Investiţii icircn sănătate folosind abordarea preventivă pe parcursul icircntregii vieţi şi icircmputernicirea oamenilor
Reducerea poverii celor mai importante boli
netransmisibile şi netransmisibile de la nivelul Europei
Icircmbunătăţirea sistemelor de sănătate centrate pe cetăţean şi a capacităţii sănătăţii publice inclusiv capacitatea de a icircnfrunta urgenţele
Crearea de medii suportive benefice şi comunităţi adaptabile
13
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Spectrul preventiv
Influenţarea politicilor şi legislaţiei Schimbarea practicilor organizaţionale
Promovarea coaliţiilor şi reţelelor
Educarea furnizorilor de servicii
Promovarea educaţiei comunităţii
Icircmbunătăţirea cunoştinţelor şi abilităţilor individuale
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Un model de promovare a
s n t ii
Educație pentru
sănătate
Protecția sănătății
Prevenție
Adaptare după What is health promotion- health Education Journal
1
Activitati educationale
promovarea utilizarii
timpului liber pt
sanatate
2 3
4
5
6
Procedee
preventive
screening
imunizare
Decizii
institutionale
directionare
fonduri pt
activitati cu
efecte + asupra
sanatatii
Educarea profesionistilor
Decizii care incurajeaza masuri preventive
Educatie cu efect
protectiv ndashpersuasiune
sociala
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modele de abordare a promov rii s n t ţii şi prevenirii bolilor
1 Modelul bazat pe icircnţelegerea etiologiei bolilor
2 Modelul epidemiologic (al bolilor transmisibile tip cauză-efect) - valabil pt un nr redus de boli - imp modelul multifactorial
3 Modelul etapelor vieţii - elem nefav apar cu probabilităţi diferite icircn diferite etape ale vietţi (adaptat problematicii actuale a stării de sănătate) 16
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul bazat pe intelegerea etiologiei bolilor
Bolile prenatale care sunt determinate la fecundare
defecte şi afectiuni ale unei singure gene ce produc aberaţii cromozomiale independente de mediul ambiental şi comportament- nu pot fi in mod practic influenţate-frecvenţa lor este icircnsa rară
Bolile determinate prenatal dar dupa fecundare de factori ce apar icircn perioada intranatală (nidarea oului şi primele faze de multiplicare) prin interferarea acestor faze cu unii factori infecţişsi toxici fizici (rubeola talidomida iradiere fumat unele droguri carenţa de iod etc) rezulta ca unele afectiuni din aceasta grupa pot fi controlate
Bolile determinate postnatal ca urmare a unor carenţe sau agresiuni a factorilor de risc din mediu
bolile nutriţionale-malnutritia pot fi prevenite şi controlate
bolile infecto-parazitare
bolile legate de carenţe igienice Boli postnatale determinate de defecte de adaptare a organismului a
populatiei la modelul de viata nou caracteristic tarilor dezvoltate model de viaţă determinat de apariţia de tehnologii noi cerinţe sociale noi incapacitatea adaptarii organismului la viteza cu care societatea absoarbe tehnologii noi Apar modificari de comportament şi bolile legate de stilul de viata
17
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul epidemiologic I monofactorial
este modelul epidemiologic al bolilor transmisibile
(agent cauzal-efect)
masurile de interventie se vor adresa fie receptorului
prin cresterea rezistenţei specifice şisau nespecifice fie vectorului prin icircntreruperea căilor de transmitere
acest model este valabil pentru un numar limitat de boli
- nu pentru pentru cele cu caracter plurifactorial
18
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul epidemiologic II plurifactorial ABolile inimii
-fumatul
-HTA
-hipercolesterolemia
-diabetul
-sedentarismul
-comportamentele
BBolile vasc cerebrale
-HTA
CCancerul
-fumatul
-alcoolul
-dieta
-comportamentul sexual
-radiatia solara
-radiatia ionizanta
-riscurile locului de munca
-contaminantii mediului
-medicamente
-agenti infectiosi
DAccidente de circulatie
-alcoolul
-viteza
-proiectarea autovehiculului
-drumurile
-medicamente
EGripa-pneumonia
-starea vaccinala
-rezistenta scazuta
-fumatul
FAlte accidente
-alcoolul
-proiectarea de produse
-riscurile domestice
-disponibilitatea armelor de foc
GSinucideriomucideri
-alcoolul
-armele
-drogurile
-stressul
HCiroza
-alcoolul
-hepatitele
IDiabetul
-obezitatea
Catedra de Sanatate Publica si Management UMF Carol
Davila Bucureşti
19
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul epidemiologic II plurifactorial Factor de
risc
BCV AVC Cancer BPOC Diabet Ciroza Malf
Fumat
Alcool
Colesterol
HTA
Dieta
Obezitate
Sedentarism
Stress
Droguri
Profesie
Mediu
Mediu social () () () () () () ()
20
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul epidemiologic II
plurifactorial
80 dintre bolile cardiovasculare si accidentele vasculare
cerebrale
80 dintre cazurile de diabet
40 tumori
pot fi prevenite prin eliminarea factorilor de risc comuni
principalelor boli netransmisibile dominante ale tabloului de
morbiditate
fumatul
alimentatia nesanatoasa
lipsa activitatii fizice
consumul in exces de alcool
21 WHO SEARO The growing crisis of noncommunicable diseases in the South-East Asia Region [Last accessed on 2011 Sep 2]
Available athttpwwwsearowhointLinkFilesRCPHD_fs-4pdf
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul etapelor vietii -
concepte Expunerea la riscuri apare cu frecventa diferita in diferite
etape cheie ale vietii producand efecte ireversibile
asupra starii de sanatate ndash exista perioade critice de
expunere
Ex alimentatie deficitara a mamei in sarcina G mica la nastere
copil
Expunerea la diversi factori fizici si sociali determinanti ai
sanatatii in perioadele de gestatie copilarie
adolescent adult tanar adult cresc riscul de aparitie a
afectiunilor cronice dupa trecerea de aceste perioade
din viata deoarece efectele expunerii sunt cumulative
Ex boli respiratorii frecvente in copilarie se asociaza cu absente
repetate de la scoala nivel educational scazut sanse crescute
de a fuma in perioada adulta (Graham 2002 Ben-Shlomo et al 2002)
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul etapelor vieţii Examene si proceduri 20-39ani 40-59ani
greutate si inaltime
aprecierea dezvoltarii - -
TA
auzul -
vazul -
vorbirea - -
screenig scolioza - -
tegumente -
ex sin -
ex rectal -
mamografie(gt50 ani) -
ECG -
colesterolemie -
VDRL -
Babes-Papanicolau -
culturi gonococ - -
rubeola - titrul -
glicemie -
hematocrit -
ex urina (proteine germeni) -
hemoragii oculte - 23
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul etapelor vietii
Abordare recomandata de politica europeana OMS-
SANATATE (HEALTH) 2020
Actiunile de promovare a sanatatii realizate specific de-a
lungul cursuluietapelor vietii
Sunt eficiente
Cresc calitatea vietii indivizilor in perioada de adult si
varstnic
Previn aparita de dizabilitati si mentin
independentapersoanelor varstnice
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Model de intervenţie preventiv -Nivelurile de prevenţie
Acest model dezvoltat de [Leavell and Clark[ icircn 1975 şi reformulat de Winston Mendez Davidson are aplicaţie atăt icircn medicina clinică dar şi icircn sănătatea publică
Modelul delimita iniţial trei icircn prezent patru niveluri de aplicare a măsurilor preventive care pot fi utilizate pentru promovarea sănătăţii şi oprirea procesului de icircmbolnavire icircn diferite puncte ale continuumului _fara boala- factor de
risc-boala _
Obiectivul principal al modelului Nivele de prevenţie este de a menţine sănătatea şi de a preveni boala
25
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Model de intervenţie preventiv - Nivelurile de prevenţie
Modelul se bazează pe modelul epidemiologic al bolilor (agent
cauzal ndash efect) Stadii
A adaptare
B expunere la risc -gtcontact
factor risc -gtstadiu precoce
modificari precursoare bolii
C stadiu precoce de identificare
boala - gt stadiu tardiv de
identificare boala -gt boala
avansată
D cronicizare reabilitare
recuperare deces
Nivelurile sunt
Prevenţie primordială
Prevenţie primară
Prevenţie secundară
Prevenţie terţiară
26
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Niveluri de intervenţie-tipuri de
preventie
Preventia primordiala
(modificarea distributiei
factorilor de risc in
populatie)
Preventia primara
(evitarea aparitiei bolii la
nivel de individ)
Preventia secundara
(dg precoce ptevitarea
cursului nefavorabil şi consecinşelor bolii)
Preventia tertiara
(reinsertia socio
profesionala)
Prevenţie primordială
Prevenţie prima r
Prevenţie secundară
P r e v e n ţ i e t e r ţ i a r
Complicaţii
Boală
Deteriorarea calităţii vieţii
D e c e s
Factori de risc
27
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Prevenţia primordial
impiedic apariţia şi stabilirea unor modele socialeeconomiceculturale de viaţ despre care se ştie c pot contribui la creşterea riscului de boal
(poluare atm efect de sera fumat)
Se modifică distribuţia factorilor de risc icircn populaţie Reglementari stricte din partea guvernelorstatului
acţiune intersectorială la nivel instituţional icircnalt Exemple
politici de control al consumului de tutun (accize vanzare)
politici nutritionale (agricultura industria alim importul alim)
28
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Prevenţia primar
Sc derea incidenţei bolii prin m suri destinate persoanei
s n toase Sunt m suri de intervenţie adresate sc derii expunerii la risc sau sc derii contactului cu factorii de risc detectarea evitarea descurajarea prevenirea
expunerii la cauze de boal -factori de risc
Exemple
utilizarea prezervativului pt preventia HIV campanii de
informare-educare a populaţiei despre modalităţile de transmitere a infectiei HIV
utilizarea instrumentarului medical de unică folosinţă
utilizarea centurii de siguranţă
Vaccinarea profilaxia icircn cazul călătoriilor icircn zone cu potenţial infecţios
chimioprofilaxia
29
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Prevenţia secundar
Depistarea precoce a bolii pentru a preveni
instalarea complicaţiilor Efect reducerea prevalenţei prin scăderea duratei bolii
si grăbirea vindecarii (P=IxD) Imp depistarea in faza preclinică - posibil daca exista
faza preclinica e usor de identificat si e posibil de tratat
Ex Screening pt K cervical screening neonatal pentru
fenilcetonurie diagnostic precoce TB screening pentru
pierderea auzului la vacircrstnici
30
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Prevenţia terţiar
Prevenţia terţiară se face după ce o boală a apărut deja Reduce evoluţia şi complicaţiile unei boli (incapacitate
handicapsechele)
Presupune principii precum re-stabilizarea re-
antrenare re-motivare re-socializare re-integrare
Promoveaza adaptarea pacientilor la condiţia unei boli incurabile
Uneori e dificil de separat de tratamentul propriu-zis al
bolii
31
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Ce spun medicii despre
promovarea sanatatii
NU MAI FUMA
FA SPORT
ALIMENTEAZA-TE SANATOS
Sunt informatiile utile pentru pacienti Ii ajuta
sa isi schimbe obiceiurile
Cand si cum transmitem mesaje de
promovare a sanatatii pentru ca ele sa
produca efectul scontat
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Ce spun cercetarile Vocea
pacientilor
Exista relatie semnificativa statistic intre transmiterea mesajelor
de promovare a sanatatii de catre medicul de familie si adoptarea
unui comportament orientat spre sanatate (calitatea a vietii mai
buna si nr mai mic de vizite in departamentul de primiri urgente)
50-60 dintre medici au dat mesaje de promovare a sanatatii
pacientilor cu boli cronice (sau pacientii nu-si amintesc) (1)
10-37 dintre pacienti primesc mesaje de promovare a sanatatii
(2)
Mesajele de promovare a sanatatii nu au avut effect la pacientii
cu probleme de sanatate mentala (semne de depresie
descurajare tristatedisperare) (1)
1Al Sayah F Agborsangaya C Lahtinen M Cooke T Johnson JA Mental health and the relationship between health promotion counseling and health outcomes in chronic conditions Cross-sectional population-
based study Can Fam Physician 201460e113ndash20
2Sauvageau C1 Groulx S Pelletier A Ouakki M Dubeacute E 31-5Do you counsel your patients on their health behaviorsCan J Public Health 2008 Jan-Feb99(1)
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Ce spun cercetarile Vocea
medicilor
50 dintre medicii de familie activitatile de promovare a
sanatatii sunt dificil de realizat (1)
De ce bariere incarcatura de lucru lipsa de timp ne
remunerarea activitatilor de promovare a sanatatii
Se aplica zicala ldquoCizmarul nu are cizmerdquo in promovarea sanatatii
Medicii fumatori ndashdau intr-o masura mai mica sfaturi
fumatorilor
Medicii care fac sport ndashsfatuiesc intr-o masura mai mare
pacientii sa practice activitati fizice 1 CarlosBrotons and all Prevention and health promotion in clinical practice the views of general practitioners in Europe Preventive
MedicineVolume 40 Issue 5 May 2005 Pages 595-601
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Teorii i modele de schimbare comportamentala
Premisele utilizării teoriilor și modelelor de schimbare icircn promovarea sănătății Comportamentul uman determină o mare
parte de morbiditate și mortalitate
Comportamentul uman se poate schimba
Teoriile și modelele urmăresc identificarea factorilor mecanismelor care determină comportamentele și schimbarea lor
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Modelul etapelor schimbarii (Prochaska si DiClemente)
PREANALIZA
ANALIZA
PREGATIREA
ACTIUNEA
SCHIMBARE
DURABILA
De cand am
renuntat la
fumat am
reusit sa
stang
suficienti
bani pentru
vacanta pe
care mi-am
dorit-o de
mult timprdquo
ldquoEu nu fumez atat de multrdquo
ldquoPoate ca e timpul sa ma gandesc sa ma las de
fumatrdquo
ldquoTocmai am comandat un kit
care ma va ajuta sa ma las de fumatrdquo
ldquoAzi nu am fumat nici o
tigarardquo
Indivizilor care se afla in
cursul unei schimbari
comportamentale trebuie
sa li se adreseze
programe si servicii
adaptate stadiului de
schimbare in care se afla
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Teoria difuziei inovatiei (Everret Rogers)
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Teoria difuziei inova iei
Programe de promovare a sănătății- interventii scurte
intense și limitate in timp ndash ex campanii de imunizari
Schimbările sunt continue și implică indivizii rdquoin valurirdquo Exista o anumita secventialitate dupa care sunt
convertite grupurile
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Teoria difuziei inova iei - categorii
Inovatorii ndash persoane cu numar mare de contacte in afara
comunității care au acces la noutăți datorita socializării tind sa aiba un grad mai mare de educatie mai mult acces la
massmedia tind sa actioneze mai independent si sunt
dispusi sa triasca anumite incertitudini
Rapid adoptativii - lideri de opinie care au contacte mai
multe in comunitate tind sa aiba un grad inalt de educatie să controleze resursele și castiga respectul celorlalti din comunitate
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare
Teoria difuziei inova iei - categorii
Majoritatea timpurile ndash cei care adopta devereme noul
comportament sunt mai ezitanti decat rapid adoptativii dar
sunt persoane caorora nu le e frica de noutate De obicei
sunt persoane de clasa medie care prefera sa observe o
noutate pana cand sunt singuri si observa ca totul decurge
bine
Majoritatea intarziata-Grup care tinde sa aiba un status
social mai redus un grad redus de educatie si o viziune
localăGacircndescc concret si sceptic si au o retea de comunicare mai putin activă
Tradi ionali tii ndash grupul care adoptă noul comportament doar dacă nu mai este ofertant vechiul comportament Tind să fie persoane mai icircn vacircrstă rezistente la schimbare