alcoolul pp2 t3 final mm-1

7/18/2019 Alcoolul Pp2 t3 Final Mm-1

http://slidepdf.com/reader/full/alcoolul-pp2-t3-final-mm-1 1/29



ACTIVITATE DIN CADRUL PROIECTULUIEDUCATIV:



FĂRĂ HEXAGONUL MORŢII



Definiţia alcoolli

Cuvântul alcool îşi are originea în limba arabă - al.articol si cohol "lc! "#$il"

Când vorbim despre alcool, ne referim laalcooll e$ilic a cărui formulă chimică este

C%H&OH , având următoarea formulă

structurală:Din punct de vedere fiic, alcoolul etilic în stare pură este un lichid incolor, inflamabil, cu

punctul de fierbere la !,#$ C, cu gust amar, care arde cu flacară albastră. %e amestecă înorice protor&ii cu apa, cu alcoolul metilic, cu eterul şi cu alte substan&e organice.

'lcolul se ob&ine pe cale naturală prin fermentarea ahărului şi a amidonului din fructe,cereale, cartofi, în preenta unei enime (ferment) numită coimaă, un produs de

metabolism al ciupercii dro*diei de bere. +n timpul fermentării are loc un proces chimic de cataboliare (descompunere) a ahărului.ăuturi alcoolice cu o concentra&ie mai mare se ob&in prin distilarea produsilor defermenta&ie. 'lcoolul poate lua naştere în natură fără nici o interven&ie din partea omului.



EFECTE 'ENEFICE ALE ALCOOLULUITerenţiu, spunea într-una din maimele sale:“Sunt om şi nu mă simt străin faţă de nimic din tot ce este

omenesc”.

Oamenii beau de mii de ani, beau şi astăzi cu plăcere, cunoscându-şi limitele suportabilităţii. Valoarea terapeutică a alcoolului este mult mai limitată decât

valoarea socială, alcoolismul acut dar mai ales cel cronic eclipsândmeritele şi

efectele sale benefice pentru omul bolnav.Evocând virtuţile bioloice ale alcoolului, anticii vedeau !n acest

produs cel

mai eficace şi mai eneral remediu. "i astăzi ţăranul român, şi nunumai el,recure la alcool, ca măsură profilactică !n epidemiile de viroză sau

de ripă.#ărintele c$iruriei universale, fostul bărbier şi medic al curţiireilor %ranţei

din secolul al &V'-lea, pe numele său: (mbroise #ar) a folosit pentru prima dată

!n c$irurie efectul alcoolului, nu ca dezinfectant ci ca un anestezic :!mbăta

bine bolnavul, *realizând ceea ce numim astăzi narcoza alcoolică +şi astfel !l opera.

(lcoolul este un dezinfectant etern tradiţional şi modern: nueistă !n lume

servicii de c$irurie, de obstetrică şi inecoloie, de stomatoloieetc. care să

nu utilizeze, ca antiseptic !n principal, alcoolul etilic simplu sau

alcoolul iodat



C(ND ALCOOLUL E)TE CON)UMAT CU MĂ)URĂ:

asupra sistemului nervos central, efectul alcoolului este în directă rela&ie cu doa în doe mici,stimuleaă activitatea nervoasă, iar în doe mari o deprimăstimuleaă în bună măsură activitatea aparatului circulator, poate reduce riscul bolilor de inimă în

special la vârstnici, cu condi&ia să nu contravină unor tratamente medicale în curs de efectuare.Cercetătorii au demonstrat că un consum moderat de alcool, poate ameliora unele afec&iunicoronariene chiar rata mortalită&ii este mai redusă la băutorii de cantită&i moderate de alcool, princompara&ie cu abstinen&ii de alcool sau mai ales cu cei care abueaă de alcool(marii băutoricronici).Dar atenţie! 'cesta nu este un motiv C'/0 %1-2 +3D0430 50 C02 C'/0 nu consumăalcool să o facă de acum înainte, în scop profilactic. G!aniţa *in$!e + ,i a#+ e"$e foa!$e fi!a-./

0n ca+l con"1li *e alcool2creşte temperatura corpului datorită unei mai rapide circula&ii şi producerii vasodilata&iei în teritoriultegumentelor

influen&eaă favorabil secre&iile digestive şi func&ia motilită&ii segmentelor aparatului digestiv, tocmai în acest scop recomandându-se unele po&iuni alcoolice sau vinuri medicinaleeercită asupra rinichiului efect diuretic: după consumul unei cantită&i de alcool, numărul mic&iunilorşi cantitatea urinei eliminate crescrepreintă şi un afrodiiac , deşi rolul său asupra activită&ii seuale se pare că este interpretatgreşit.

U$ili+a$ c3n* ,i c1 $!e#ie/ alcooll e"$e 1i!aclo"4 al$fel *e-ine *e+a"$!o"2



Con"

1l

*e

alcoo

l

Con"1l no! "#"$anţe este o posibilitatile pentru a ne modifica dispoi&ia şi emo&iile. 'cele substan&e care afecteaă comportamentul, conştiin&a şi dispoi&ia psihică sunt

denumite "#"$anţe 5"i6o$!o5e. 'cestea includ nu numai drogurile cum sunt heroina şimatihuana, ci şi tranchiliantele, stimulentele, alcooll, tutunul si cafeaua.



Con"1

l

*e

alcool

Alcooll este folosit concomitent ca ali1en$ şi ca "#"$anţ.5"i6ioac$i-.2

Ca ali1en$, 7 8 *e alcool are o putere calorică de 67 89,

având astfel o valoare nutritivă apreciabilă, fără a con&ine însă anumite substan&e necesare unei alimnta&ii sănătoase,echilibrate, din această cauă băutorul poate primi mai multăenergie decât are nevoie. De eemplu, un litru de bere are o

putere calorică de aproimativ 6 89, acoperă 6; dinnecesarul ilnic de energie al unui bărbat ce presteaă o

activitate cu eforturi fiice medii. Cam tot atâta putere

calorică este con&inută în ,! l de vin sau ,6< l de spirtoase.

Ca "#"$anţ. 5"i6oac$i-./ alcooll alături de barbiturice(3embutal, %ecobarbital) şi tranchiliante uşoare (4eprobamat,Diaepam) este un "e*a$i-, adică este o substan&ă care scadeactivitatea sistemului nervos central, alterând comportamentul,

conştiin&a si dispoi&ia psihică.

Efec$e *.n.$oa!e ale alcoolli a"5!a o!8ani"1li 1an "n$ *ea,$e5$a$/ 0n $i15/ c 1a!e 5!o#a#ili$a$e/ *ac. *o+a 1e*ie +ilnic.

*e5.,e,$e a5!o9i1a$i- ; *e 8!a1e *e alcool 5!2



“Alcoolul îi face să

trăiască pe cei ce- l vând dar

şi să moară pe cei

ce- l eau”

" Anatol #rance$



ALCOOLI)MUL E)TE VICIU )AU O 'OALĂ<

= Această întreare îi preocupă atât pe medici cât şi pe sociolo%i dar răspunsul însă nu s-aformulat definitiv 2 De a5!oa5e 7;; *e ani/ ce!ce$.$o!ii "e 0n$!ea#. ce !ol =oac. fac$o!ii e!e*i$a!i 0nalcooli"1/ *a! co15le9i$a$ea 5!o#le1ei face i15o"i#il n !."5n" ce!$2

= &nii sociolo%i şi medici susţin ideea"cu dovezi$ că alcoolismul este o oală c'iarereditară. ercetătorii americani pretind că au identificat o %enă denumită( D) care transmitedescendenţilor “informaţia de plăcere” ce apare la consumul de alcool.

= I*eea c. alcooli"1l a! fi o #oal./ "e #a+ea+. 5e o al$. i5o$e+. *e lc!/ a no! ce!ce$.$o!ice ""ţin c>a! fi 5o"i#il ca/ 8ene$ic alcoolicilo! c!onici ". le li5"ea"c. o en+i1. ce in$e!-ine 0n1e$a#oli"1l alcoolli4 0n li5"a ace"$eia/ ei a! *o-e*i o afini$a$e *eo"e#i$. 5en$! alcool2 Doa!a,a "e acce5$. i*eea *e #oal.2 Da! fa5$l c. alcoolicl "5" ni $!a$a1en$ *e *e+in$o9ica!eca5.$. a-e!"ine faţ. *e #.$!./ *e1on"$!ea+. c. e!e*i$a$ea n 5oa$e fi acce5$a$. ca o le8ei1a#il./ ce 6o$.!.,$e "oa!$a alcoolicilo!2

= Alcoolismul ca fenomen de masă e*istent astăzi în numeroase societăţi inclusiv şi la noiîmracă forme diverse atât su aspect calitativ cât şi cantitativ.= )n$ in*i-i+i ca!e/ la con"1l no! can$i$.ţi c6ia! !e*"e *e alcool/ *o-e*e"c o in$ole!anţ.

o!8anic./ 1anife"$a$. 5!in: "$a!e *e "o1n/ *e !. *i8e"$i-/ *e *!e!i *e ca5 ,i al$e "i15$o1ea"e1.n.$oa!e2

= Alţii/ 0n "c6i1#/ con"1. can$i$.ţi eno!1e *e #.$!i alcoolice/ *e *ife!i$e "o!$i1en$e/ ca!ea5!oa5e c. face i15o"i#il. a5!ecie!ea can$i$.ţii *e alcool con"1a$./ *5. ca!e !eacţionea+. 0ncele 1ai ne5!e-.+$e fel!i: ca* 0n$!>n "o1n 5!ofn* ,i 5!eln8i$/ "a *in con$!a/ *e-in6i5e!e9ci$aţi ,i 6i5e!ac$i-i/ i!e"5on"a#ili/ ca5a#ili *e cele 1ai a8!e"i-e a$i$*ini2

= /n ambele cazuri, s-ar putea vorbi despre alcoolism ca de o oală(dacă aceste cauri ar fi solitare)./nsă societatea de azi se confruntă cu alcoolismul ca fenomen social cu lară răspândire, nu numai !nrândul populaţiei adulte, ci şi al unor importante cateorii de tineri, c$iar şi copii . De aceea sociolo%iietic'etează alcoolismul ca pe o oală dar nu a individului ci a mediului social care n-are nimicde a face cu genele alcoolismului, incriminate de unii cercetători geneticieni, în caurile studiate.

= Starea de euforie care însoţeşte consumul de alcool , cel puţin !n prima fază, estestimulatoare pentru cei mai puţin obişnuiţi cu băutura se adauă spiritul de imitaţie(copilul îl imită peadultul care bea, cel slab îl imită pe cel tare în “performanţe” alcoolice), după aceleaşi legi careguverneaă şi obiceiul de a fuma.



A l c o o l i " 1 l - i c i " a # o a l . <



?n loc *e concl+ii:

%e şte că, se întâlnesc foarte rar ăutori care să-şi recunoascăvinovă&ia şi să şi-o asume, când este vorba de consumul de alcool.

0i vor incrimina întotdeauna vicisitudinile vie&ii sociale, unelesuferin&e pasagere sau permanente, fiice ori psihice sau vor da,pur şi simplu, vina pe antura+.

Alcoolismul se asociază cu alte vicii e*emplu cu fumatul şi cuconsumul e*cesiv de cafea(viciu minor în compara&ie cu primeledouă).

'tât alcoolismul cât şi fumatul ecesiv, sunt mai degrabă vicii decâtboli, care dacă >prind? la unii oameni, cu un sistem nervos slab şifără voin&ă, ele duc cu timpul la deradarea personalităţii , mergândpână la iresponsabilitate medicală şi socială.Dacă sunt etrem de greu de corectat componentele psiho-socialeale determinismului cronic, toată aten&ia factorilor sociali şi medicali

trebuie îndreptată spre prevenirea etinderii acestui fla%el social care degradeaă fiicul şi psihicul uman.



C(ND ALCOOLUL DEVINE DU@MAN AL )ĂNĂTĂŢIIConsumul de alcool în cantitate eagerată şi pe timp îndelungat duce la

starea acută de intoicaţie alcoolică(eţia acută) sau la alcoolism cronic ,ambele cu consecin&e severe asupra stării de sănătate. Despre beţie ca

viciu, s-a eprimat Anton ,an, într-o cuetare: ”eţia o vindecă sapa şilopata” .

Alcoolismul este reprezentat de ansamblul fenomenelor patoloicedeterminate de abuzul de băuturi care conţin etanol . 'lcoolul, nu face parte

din structura biologică a organismului uman, deci nu-i este indispensabil. Deaceea, se a*uge, prin consum repetat, la dependen&a fiică şi psihică fa&ă dealcool. +n lume, alcoolismul atinge între @-@<; din totalul popula&iei. Aarta

consumului de alcool, aproape că se suprapune pe harta uscatului globului.

el mai mare consum de alcool se atin%e în două cate%orii e*treme ale populaţiei(/ cel din ţările mai dezvoltate0/ în ţările sărace în curs de dezvoltare.

Dacă la începutul secolului, bărba&ii consumau de # ori mai mult alcool decâtfemeile, în ultimele două decenii se constată o reducere rapidă a acestuidecala* în avanta*ul femeilor, şi mai rău, şi al tinerilor. Bocmai de aceea

.4.%. consideră alcoolismul cea mai frecventă “to*icomanie1” , >oadevărată pandemie2 care amenin&ă sănătatea fiică şi mentală a

oamenilor.

@) To9ico1anie obişnuin&ă, farmacodependentă de un drog natural sau sintetic.6) Pan*e1ie epidemie care se etinde aproape la to&i locuitorii unei aşeări, care se poate etinde la

numeroase one geografice sau poate cuprinde întregul glob pământesc.



ETAPELE INTOXICĂRII CU ALCOOL

= 34S456A: persoana devine vorbărea&ă, relaată, adeseamai sociabilă decât în stare normală, apare şi o scăderea ra&iunii.

= 78,7)9A84:9&5 D4;7)D7:A9 : gândirea esteafectată ra&iunea este cu siguran&ă, de necontrolatemo&iile sunt fluctuante timpul de reac&ie creşte.

= 7:#&;6A: apare deorientarea persoana devineirascibilă, emo&iile se amplifică apar temerile, furiavorbirea neclară este un indiciu pentru această etapăpoate apărea şi vorbirea dublă.

= ,64)D4)4A 7:9)75&5&6 este remarcatăde cei de afară persoana nu mai este capabilăsă stea pe picioare, sau să meargă, se împiedică,adesea vomită persoana abia dacă este conştientă.

= 6:7:<964:=A: persoana intoicată este complet

inconştientă, poate muri.



Dia8!a1a "en$i1en$elo! *e5en*en$li *e alcoolE$a5a 72 De la Bno!1alB la B1l$ 1ai #ineB

5a un om oişnuitstarea dedispoziţie

"reprezentată delinia roz$ oscileazăîn timp de la o zi laalta de la ucurie

la tristeţe de laentuziasm la

stress de larela*are la frică şi

an*ietate.



B#ea ca ". 1. "i1$ 1ai #ine/ 1ai !ela9a$linia al#a"$!. e"$e "$a!ea *e *i"5o+iţie)

De la un nivelnormal al stării

de dispoziţie princonsum de

alcool starea dedispoziţie se

modifică persoana încauză trăind

sentimente mai plăcute ce tind să

se apropie de oanumită stare deeuforie sau e*taz.



E$a5a %2 De la B1l$ 1ai #ineB la no!1al ,i a5oi la B1ai !./

"a cicll BD!e!e > No!1al > Efo!ieB2

>n aceastăetapă

consumatorulintră din ce in

ce mai puternic su

influenţa

dependenţei .



E$a5a 2 De la B!.in"5o!$a#ilB la Ba5!oa5e no!1alB

#i%ura 1c aratăsc'ematic modificareastării de dispoziţie de la?durere? fizică şi psi'ică

@ depresie la o anumităstare de ?normal?.

Alcoolicul nu mai atin%estarea dispoziţională de?normalitate? decât dacă

consumă o cantitateminimă de alcool.



5unctul de răscruce în evolu&ia dependen&ei de alcool este5ie!*e!ea con$!olli asupra cantită&ii de alcoolconsumate.

Acea"$a 5ie!*e!e a con$!olli a5a!e a#ia *5. cecon"1l *e alcool a 0nce5$2 R.13ne 0n con$ina!econ$!oll a"5!a *eci+iei *ac. alcoolicl/ c !1.$o!l5!ile=/ -a 0nce5e ". #ea "a n2 +n caul pierderiicontrolului apar mai mul&i factori care trebuie lua&i îndiscu&ie.

Conform teoriei elaborate de Aoff, una din cauele posibileo constituie modificările din domeniul 5"i6ic ,i 1e$a#olic produse în organism în timpul primelor două fae de

evolu&ie ale alcoolismului şi anume faza prealcoolică şicea de deut. Două cantită&i de alcool au în acest contet osemnifica&ie deosebită.

5rima cantitate o constituie aşa numită *o+. *e ,!a!e,repreentată de cantitatea de alcool necesară pentruatingerea stadiului de relaare, de destindere psihică, &eluldorin&elor alcoolicului.

Cea de a doua cantitate o constituie *o+a *e 01#.$a!e,care în mod normal este considerabil mai mare şi este cea

care produce ebrietatea. Cum alcoolicul nu vede vreo posibilitate de a-şi reolvaconflictele altfel decât prin consum de

alcool, acest proces va fi repetat tot mai des, astfel încât treptatse a*unge la formarea unui !efle9

con*i$iona$2 Ca şi în caul oricărui refle condi&ionat,refleul dea consuma alcool pune în eviden&ă

o coneiune de tip: in*i"5o+iţie > alcool > ,!a!e, care prinrepetare se transformă într-o

coneiune de tip: in*i"5o+iţie > alcool > e#!ie$a$e.,ierderea controlului se menţine toată viaţa.

PIERDEREACONTROLULUI



Do+a *e,!a!e $!e#ie1.!i$./ 5en$! a

"e o#ţineacela,i efec$/ 0n$i15 ce *o+a *e 01#.$a!e "ca*e 0n 5e!1anenţ.25a un momentdat se a+un%ela o e%alitate

între cele douădoze şi

alcoolicul numai a+un%e înstadiul

paradisiac încare parcă aevadat dinrealitate

deoarece este

de+a eat 2 Deac1 *e

fieca!e *a$.c3n* -!ea *oa!

".>,i a$in8.*o+a *e

,!a!e el

a=n8e 0n "$a!e*e e#!ie$a$e2



EFEC

TELE

ALCOOL

ULUI

A)UP

RA

ORG

ANI)MULUI



Efec$ele *e "c!$. *!a$. ale con"1li *e alcool:

- scade capacitatea omului de a ândilimpede- alterează memoria- produce tulburări de vedere- diminuează capacitatea de coordonare a

mişcărilor, ceea ce se evidenţiază prin

dificultăţi !n mers, !n statul !n picioare şi !n menţinerea ec$ilibrului- provoacă vomă- creşte riscul de accidente prin lipsa de

orientare !n timp şi !n spaţiu- duce la pierderea cunoştinţei- duce la comă alcoolică- duce la deces.



Efec$ele *e ln8. *!a$. ale con"1li *ealcool:

= >delirum tremens” sau neunia alcoolică”0

= deteriorarea creierului cualterarea conştiinţei0

= ciroză 'epatică0= pancreatită0

= malnutriţie0= %astrită cronică0= ulcer cronic sau duodenal0= suferinţe cardiace0= scurtarea duratei vieţii0= moarte prin accidente le%ate de

consumul de alcool0

= proleme sociale%rave"dizarmonii maritaleviolenţă în familie acte dea%resiune în societatea%resiune la volan$.



>n plus la pericolul auzului de alcool se adau%ă

pericolele pentru viaţa şi sănătatea celor care leconsumă le%ate de condiţiile de preparare şi

manipulare a ăuturilor alcoolice. = 5reen&a alcoolului conferă băuturilor proprietă&i coroive şi

etractive. 'stfel băuturile pot fi contaminate cu metale grele(plumb,cupru, inc, staniu, aluminiu) de pe caanele în care sunt fabricate.

= altă cauă de insalubritate a băuturilor o constituie utiliarea îneces a ad*uvan&ilor autoria&i(conservan&i, arome, îndulcitorisintetici), sau neautoria&i(acid salicilic, coloran&i de anilină, arometoice etc.)

= Deoarece băuturile alcoolice bune şi curate sunt costisitoare,băutorii cronici nu-şi permit să le cumpere şi deoarece au nevoie decantită&i mari de alcool, ei procură băuturi ieftine, contrafăcute, cu o

toicitate suplimentară fa&ă de alcoolul etilic >curat?.= Enii alcoolici beau, de nevoie, tot ce întâlnesc în cale cu urme dealcool: parfum, apă de colonie, alcool Fsanitar? apar deseoriintoica&ii chiar mortale, cu băuturi preparate din alcool, dar nu dincel etilic, ci metilic, un toic etrem de puternic, cu efectedeastruoase asupra func&iilor vitale ale organismului(vă, sistemul

nervos, cardiovascular, renal).



T!a$a1en$l *e5en*enţei *e alcool

Ie"i!ea *in*e5en*enţ.5oa$e a-ealoc fie 5!info!ţe 5!o5!ii/ fie ca=$o!l8!5elo!*e

0n$!a=$o!a!e"a 5!ina"i"$enţa*e"5eciali$a$e2

Ce!ce$.$o!iia1e!icani

P!oc6a"a,i DiCle1en$e

auobservat

şi înregistrat

cum se

elibereaăun

dependentdin

boala sa, 'stfel ei

au

identificat5a$! fa+e de evolu&ie:



Con*iţii nece"a!e 5en$! eli#e!a!ea *in *e5en*enţ. 5entru celGcea care vrea sa renun&e la băut trebuie să ştie că odată atinsăstarea de dependen&ă, singura şansă reală de "a se face bine" este renun&area totală la consumul de alcool. /enun&area totală se numeşte astinenţă. rice consum "ocaional", orice păhărel "nevinovat" aduce cu sine recidiva şi reluarea consumului, agravarea dependen&ei. +n lumea specialiştilor dar şi

a celor care au beneficiat de tratamentul alcoolismului şi sunt abstinen&i se ştie: C3%E4EH sau 1EBEH C3B/H'B pentru un dependent de

alcool 3E 0%B0 5%22HIDependentul de alcool ce vrea să renun&e la consum trebuie să aibăo 4B2J'K20 reală pentru care să renun&e la consum. /enun&area

la consum nu se reduce la o chestiune de voin&ă sau de ambi&ie. 'mbi&ia înseamnă în acest contet, un chin, o întrecere adesea

pierdută în defavoarea alcoolului. 'desea reisten&a la schimbare încaul alcoolicilor este foarte mare, iar o voin&a (oricât de mare ar fi)nu este suficientă pentru a renun&a la alcool fără a fi sus&inută de

4B2J'K20.%ă doreşti un lucru este condi&ia minimă pentru a aveaGa face acel

lucru. Join&a canalieaă energiile spre ob&inerea acelui lucru.



T!a$a1en$l *e5en*enţei > *i1en"ini *e !ec5e!a!e T!a$a1enl

*e5en*enţeifi+ice > "e!eali+ea+. 0n"5i$ale/ 5!in

*e+alcooli+a!e

T!a$a1en$l

*e5en*enţei5"i6ice > "e!eali+ea+. 5!in

con"ilie!e "i$e!a5ie

Relaţiile "ociale > "e!eali+ea+. 0n 5a!alel c

$!a$a1en$l*e5en*enţei fi+ice ,i

5"i6ice

Dimensiunea spirituală adependen&ei de alcool -apropierea sufletească

de Dumneeu

A* $il



A*!e"e $ile:

= http:GGLLL.high-health.infoGalcoolG

= http:GGLLL.dependenta.roG= http:GGLLL.alcoolulnutefacemare.roG= http:GGLLL.alcoolism.orgGindeMro.html= http:GGLLL.psihoterapie.orgG= http:GGro.Li8ipedia.orgGLi8iGBeNuila= 6$$5:26o5a2!o5o+e>

6aioa"e'e$i-i%;&HaiJno!ocJneaJMa!ine

= http:GGLLL.cafea.home.roG



Reali+a!e 5!ofe"o!:M.$!e"c

Ma!ia

G!5 @cola! In*"$!ial:Elie Ra*K

'o$o,ani

alcoolul pp2 t3 final mm-1

Documents