depresia si alcoolul

8/19/2019 Depresia Si Alcoolul

1/129

SEARCH RESULTS FOR: SINDROM ASTENODISTIMIC PE FOND CICLOTIM

Rolul terapiei sugestive Inameliorarea depresiei laalcoolici

MARCH 03, 2012 CAMELIA

1. I Introducere

În România alcoolismul nu este privit ca o boal, cel pu!in nu "e masele

lar#i ale popula!iei$ %e&i 'n ($)$A$ sau 'n vestul Europei e*ist o a"evrat

cultur, un 'ntre# arsenal "e meto"e "e reme"iere a acestei tulburri, 'n

!ara noastr, care se con+runt cu aceast problem, nu e*ist o

promovare la nivel na!ional a meto"ei "e prevenire &i combatere a

abuului "e alcool$ E*ist 'ntr-a"evr centre "e "einto*icare, "ar +oarte

pu!in me"iatiate$ .e lân# aceasta se poate a"u#a &i +aptul c

ma/oritatea acestor clinici sunt incluse 'n ca"rul sec!iilor "e psiiatrie ale

spitalelor, ceea ce in"uce o pie"ic 'n recunoa&terea acestei tulburri$Abuul "e alcool este 'ntâlnit la toate nivelurile sociale, in"i+erent "e

vârst &i se*$

Implica!iile alcoolismului 'n România nu sunt pe "eplin con&tientiate$ În

societatea noastr alcoolicul nu este perceput ca un in"ivi" care su+er "e

o boal, ci ca o persoan care ,,bea ca s-&i 'nece necaurile$ %incolo "e

aceast e*presie, e*ist celelalte aspecte ale alcoolismului ce nu sunt

percepute "e ma/oritatea popula!iei$ %e e*emplu, "up cum au men!ionat

mai mul!i autori, e*ist o rela!ie +oarte strâns 'ntre alcoolism &i "epresie$

Aceasta "in urm poate atât un +actor "eclan&ator al consumului abuiv

"e alcool, "ar 'n acela&i timp &i un e+ect$ .e +on"ul acestei teorii am

presupus c ameliorân" starea "e "epresie a unui pacient alcoolic sca"

&ansele "e reci"iv$ În #eneral persoanele "epresive au o stim "e sine

+oarte scut$ erapia su#estiv a aprut ca o solu!ie valabil pentru

aceast tulburare "eoarece antrenamentul auto#en al lui (cult utiliat 'naceast cercetare con!ine su#estii "e 'ntrire a eului$

http://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolicihttp://6profu.ro/rolul-terapiei-sugestive-in-ameliorarea-depresiei-la-alcoolici


2/129

Motiva!ia elaborrii acestei cercetri este atât "e or"in intrinsec, cât &i "e

or"in e*trinsec$ Lovin"u-m "e aceast problem 'n me"iul +amilial,

pro+esional &i social, am 'ncercat s o 'n!ele#$ .rima ten"in! a +ost "e

asumare a responsabilit!ilor +a! "e actele celorlalte persoane, 'ns "e-alun#ul timpului am realiat c problemele in"iviilor 4'n spe! alcoolismul5

nu apar "in vina celorlal!i, '&i au ori#inea 'n interiorul ecruia$

În!ele#ân"u-le problema se poate i"entica o solu!ie a"ecvat$

(copul acestei lucrri const 'n "emonstrarea +aptului c terapia su#estiv

este benec pentru ameliorarea "epresiei alcoolicilor a6a!i 'n cura "e

"einto*icare$ .entru naliarea acestui "emers s-a pornit "e la

+un"amentarea unui bac7#roun" teoretic$ Acest lucru se poate observa 'nurmtorul capitol al lucrrii "e +a! 'n ca"rul cruia sunt "ebtute cele trei

concepte ceie 4"epresie, alcoolism, terapie su#estiv5 luân"u-se 'n

consi"erare perspectiva mai multor autori$

Capitolul III repreint cea "e a "oua parte a lucrrii &i anume cercetarea$

Aceasta a constat 'ntr-un stu"iu "e ca pe ece pacien!i interna!i 'n sec!ia

89II "e psiiatrie a (pitalului ,,Al$ :bre#ia$ %up o scurt preentare a

ecrui pacient urmea "escrierea ecrei interven!ii terapeutice$

În ultimul capitol, cel "e"icat concluiilor s-a 'ncercat o corelare a teoriilor

e*puse 'n prima parte cu reultatele ob!inute 'n urma stu"iului "e ca$

II A!ordare teoretic"

# Depresia

## De$ni%ie &i caracteri'are general(


3/129

%epresia este o problem "e sntate public ma/or care ne a+ectea;,

'ntr-o m;sur; mai mare sau mai mic;, pe to!i, cel pu!in o "at; 'n via!;$ Ea

ocup; locul "oi pe lista celor mai 'ntâlnite a+ec!iuni me"icale, in"

"ep⁢ "oar "e ipertensiunea arterial;$ (e estimea; c; cel pu!in unul"in ece pacien!i care se preint; la me"ic su+er; "e "epresie$ %in

ne+ericire, ma/oritatea caurilor r;mân nereolvate$

Constituin" o problem; ma/or; "e s;n;tate public;, aceast; "urere

moral;, psiic; este "eosebit "e intens;, asociin"u-se 'n #eneral cu

an*ietatea$ .acientul "epresiv tr;ie&te cu impresia "e neputin!;, "e

inutilitate, "e +atalitate "isperat;, "e culpabilitate &i a"esea tin"e s; se

auto"epreciee &i "e asemenea pot ap;rea #ân"urile "e suici" ce pot naliate$

%epresia este un +enomen r;spân"it pe 'ntrea#a planet; &i "e aceea mul!i

oameni "e &tiin!; au +ost &i sunt preocupa!i "e stu"iul acesteia$ În

literatura "e specialitate "epresia este "enit; ca in" o ?5$ Aceast; stare "e "ispoi!ie poate "eterminat; "e

"iverse caue 4atât biolo#ice, cât &i psiolo#ice5, cele mai +recvente in"@

tulbur;ri la nivelul neurotransmi!;torilor, travaliul "oliului, lipsa a+ec!iunii

'n copil;rie, e&ecul pro+esional, via!a "e cuplu nesatis+c;toare sau lipsa

unei rela!ii "e cuplu, absen!a unui suport social, tulbur;ri "epresive sau

alcoolism 'n +amilie, lipsa stimei "e sine pe o perioa"; lun#; "e timp, etc$

oate acestea con"uc la un comportament "ea"aptativ 4ne#li/area

aspectului ic, lipsa interesului &i a sentimentului pl;cerii, slab;capacitate "e concentrare, in"eciie, autocritic;, ten"in!; "e retra#ere,

culpabilitate, tulburarea somnului5, implicit la "e#ra"area personalit;!ii$

Conceptul "e "epresie este 'ntâlnit 'ntr-o varietate "e "omenii cum ar @

psiiatrie, +armacolo#ie, neuroiolo#ie, iopatolo#ie, psianali;, teoria

co#nitiv-comportamental;$ %eoarece aceast; lucrare tratea; tema

amelior;rii "epresiei prin meto"a terapiei, relate punctele "e ve"ere ale

psianali&tilor &i co#nitiv-comportamentali&tilor cu privire la tulburarea "e

"ispoi!ie$


4/129

.entru psianali&ti "epresia poate comparat; cu travaliul "oliului care nu

se realiea;, Eul se i"entic; cu


5/129

prece"ent; constatabil; 'n cea mai mare parte a ilei, aproape 'n ecare

i$ Aceasta este in"icat; e prin relatare subiectiv;, e prin observa!ia

celor "in /ur$

(imptomele relevante 'n i"enticarea "epresiei sunt@

- "ispoi!ie caracteriat; "e triste!e, "eprimare, nea"aptare,

"escura/are, sup;rare la care se mai pot a";u#a plân#eri "e lipsa

sentimentelor, "e st;ri "e an*ietate$ Aceast; "ispoi!ie poate relatat; "e

subiect sau observat; "in e*presia +acial; sau "in con"uit;$ )nii in"ivii

acu; "ureri somatice, mai mult "ecât sentimente "e triste!e, "escriu sau

mani+est; cre&terea instabilit!ii 4+urie persistent;, ten"in!; "e a r;spun"ecu mânie, "e a-i blama pe al!ii, "e a e*a#era +rustr;rile5

- pier"erea interesului sau a pl;cerii este un simptom "es 'ntâlnit 'n

episo"ul "epresiv$ Acesta se mani+est; prin "einteresul +a!; "e activit;!ile

anterior pl;cute, retra#erea social; sau ne#li/area pro+esiei, "ar &i printr-o

re"ucere a nivelelor intereselor sau "orin!elor se*uale

- scimb;ri 'n s+era apetitului unii arm; c; trebuie s; "epun; e+ortpentru a mânca, al!ii "impotriv;, "escriu o cre&tere semnicativ; a po+tei

"e mâncare &i ciar o "irec!ionare spre anumite alimente 4"e e*emplu

"ulciuri5

- perturb;ri ale somnului care pot lua +orma insomniei sau a

ipersomniei$ Insomnia ini!ial; se mani+est; prin treire 'n timpul nop!ii &i

"icult;!i 'n reluarea somnului, care poate urmat; "e o insomnie

terminal; cân" in"ivi"ul se tree&te mult prea "evreme &i nu poate

a"ormi$ Hipersomnia se mani+est; prin episoa"e prelun#ite "e somn

noaptea sau iua

- scimb;ri 'n psiomotricitate care inclu" st;ri "e a#ita!ie 4subiectul

nu poate sta lini&tit, se mi&c;, se plimb;, '&i +r;mânt; mâinile, '&i +reac;

sau '&i scarpin; pielea sau ainele5 sau retar"are 4'ncetinirea vorbirii,

mi&c;rilor5$ A#ita!ia sau retar"ul psiomotor trebuie s; e "estul "e severe

"eoarece numai ast+el pot observate "e cei "in /ur


6/129

- "iminuarea ener#iei, oboseal;$ Acestea sunt simptome +recvent

'ntâlnite, subiectul preluân" o stare "e epuiare +;r; s; "epus un e+ort

ic ma/or$ Cele mai mici sarcini par s; solicite e+ort substan!ial, a"esea se

resimte o "iminuare a ecien!ei reolv;rii sarcinilor

- sentimente "e culpabilitate &i "e "evaloriare$ .ot cuprin"e evalu;ri

ne#ative nerealiste ale unor preocup;ri le#ate "e valoarea sau vinov;!ia

personal; sau 'n me"ita!ii pe seama unor e&ecuri minore "in trecut$

(ubiec!ii interpretea; #re&it 4ne#ativ5 orice eveniment, punân"u-l pe

seama "e+ectelor personale care nu sunt 'ntot"eauna reale sunt e*a#erat

"e responsabili &i se culpabiliea; pentru orice se 'ntâmpl;$ (e

autoblamea; pentru e*isten!a bolii, pentru e&ecul intervenit 'n "omeniilesocial, personal sauJ&i pro+esional

- sl;birea abilit;!ii "e #ân"ire, concentrare sau "eciie &i "icult;!i "e

aten!ie$ Intelectualii sunt cei mai a+ecta!i "e acest simptom, ei neputân"

+unc!iona a"ecvat, la +el &i copiii c;rora le pot sca"e per+orman!ele &colare

pe +on"ul unei slabe concentr;ri$ 9ârstnicii sunt cel mai a"esea a+ecta!i "e

"icult;!i "e memorie

- #ân"uri "espre moarte, i"ea!ie suici"ar;, 'ncer;ri "e sinuci"ere$

Asemenea #ân"uri pornesc "e la cre"in!a c; celorlal!i le-ar mai bine

"ac; subiectul 'n cau; ar mort, a/un#ân"u-se la planuri "e suici" sau

ciar la tentative$ otu&i motiva!ia suici"ului poate inclu"e "orin!a

in"ivi"ului "e a renun!a, "e a se "a b;tut 'n +a!a obstacolelor percepute ca

insuportabile sau "e a pune cap;t unei "ureri emo!ionale intense

perceput; ca in" +;r; ie&ire$

.ersoanele "epresive se preint; a"esea cu lamenta!ii, iritabilitate,

an*ietate, +obie, me"ita!ie obsesiv;, 'n#ri/orare e*cesiv; 'n le#;tur; cu

s;n;tatea ic;, unii "intre ei avân" atacuri "e panic;, "icult;!i 'n

rela!iile intime &i 'n +unc!ionarea social;$ Acestea "in urma pot probleme

maritale, e"uca!ionale, ocupa!ionale, probleme le#ate "e abuul "e alcool

sau alte substan!e sau "e cre&terea apelurilor la serviciile me"icale$

(imptomatolo#ia "epresiei este util; pentru clasicarea, evaluarea &i"ia#nosticarea sa$


7/129

#+ Clasi$carea &i diagnosticarea depresiei

%epresia nu-&i asum; o +orm; universal;, "e&i aspectele somatice sunt

#enerale$ E*ist; clasic;ri ale "epresiei 'nc; "in me"icina vece #reac;,

"in anul K00 '$H$, cân" Hipocrate a "escris


8/129

psiotic; en"o#en; J reactiv; primar; J secun"ar; bipolar; J unipolar;

cu a#itatie psiomotorie J cu retar" psiomotor biolo#ic; J

caracterolo#ic; +amilial; J spectrum$ %e&i pot avea unele elemente

similare, nu poate e*ista ecivalen!;, 'ntrucât ecare subtip 4#rup5accentuea; aspectele "eterminate "e tulburarea "epresiv;$ În continuare

voi e*emplica 4trata5 cele mai +recvent intâlnite clasic;ri "iotomice$

Depresie endogenǎ – depresie reactivǎ

%epresia en"o#en; are mai multe accep!iuni 4'n!elesuri5 incluân"

"epresiile care sunt biolo#ice 'n etiolo#ie, r;spun" la tratament biolo#ic,

apar la pacien!i care nu preint; tulbur;ri "e personalitate, pun 'n

evi"en!; un anumit mo"el "e simptomatolo#ie$ %epresia reactiv; se"eosebe&te "e cea en"o#en; prin +aptul c; este "eterminat; "e +actori

psiosociali, este prece"at; "e evenimente stresante, este lipsit; "e

+actori biolo#ici 'n "eterminare$ %istinc!ia en"o#en-reactiv presupune c;

etiolo#ia "epresiei este ori biolo#ic;, ori psiosocial;, accentuea;

"ualismul minte-corp nea"ecvat &i nespecic tulbur;rii "epresive$

Depresie nevroticǎ-depresie psihoticǎ

ermenii nevrotic-psiotic au +ost tra"u&i mult timp u&or, respectiv #rav

sau en"o#en ecivalent pentru psiotic, reactiv sinonim pentru nevrotic$

Cu timpul, termenul psiotic a +ost +olosit pentru "epresia e*trem "e #rav;

caracteriat; "e iluii &i alucina!ii, iar cel "e nevrotic pentru tulbur;ri

"epresive +;r; aceste caracteristici$ Ele sunt #reu "e "escris "atorit;

polimorsmului tabloului clinic, asocierii simptomelor "epresive cu

mani+est;ri obsesive, isterice, a#resive sau astenice$

Depresie primarǎ-depresie secundarǎ

Con+orm opiniilor autorilor care au elaborat aceast; clasicare, un pacient

cu tulburare "epresiv; primar; este acela care anterior "ia#nosticului

in"e* a +ost s;n;tos sau a avut episoa"e a+ective 4"epresive sau

maniacale5$ ulburarea "epresiv; secun"ar; apare la o persoan; care

anterior a su+erit "e o boal; mintal; non-a+ectiv;, sau la o persoan; care

su+er; "e o boal; somatic; invali"ant; sau amenin!;toare "e via!;$ Esen!a

"eosebirii primar J secun"ar 'n tulbur;rile "epresive o repreint;


9/129

cronolo#ia, intro"ucân"u-se ast+el un criteriu lon#itu"inal 'n "ia#nostic$

%iotomia primar-secun"ar se baea; pe i"eea c; "epresiile se

"i+eren!ia; prin etiolo#ie, pattern +amilial, curs &i r;spuns la tratament

"up; cum ele apar sin#ular sau urmea; bolii$ Aceast; clasicare a +ostsupus; unor critici le#ate 'n special "e "icultatea stabilirii "ia#nosticului

numai pe baa cronolo#iei$

Depresia unipolarǎ-depresia bipolarǎ

ermenul unipolarJmonopolar se re+er; la acest tip "e tulburare a+ectiv;

care viea; "oar "epresia 4ceea ce ast;i se 'n!ele#e prin tulburare"epresiv; ma/or;5, iar cel "e bipolar se re+er; la cel "e boal; a+ectiv; 'n

care mania apare 'mpreun; cu "epresia$ E*isten!a unei ast+el "e "istinc!ii

a +ost probat; "e numeroase cercet;ri cu in"icatori #enetici, biocimici,

+armacolo#ici, ceea ce a "eterminat o lar#; &i rapi"; acceptare$ %ac;

"epresia bipolar; este mai bine "enit;, cea unipolar;, incluân" mai

multe tulbur;ri &i subtipuri apare ca o cate#orie rei"ual; ce reune&te tot

ceea ce nu intr; 'n prima$ %istinc!ia unipolar-bipolar este punctul "e

plecare al unei clasic;ri ierarice cu care operea; ma/oritatea "eoarece

repreint; unul "in punctele ceie ale consensului cercet;torilor &i

practicienilor re+eritoare la subtipurile tulbur;rii "e "ispoi!ie$ ulbur;rile

bipolare sunt 'mp;r!ite "up; criteriul severit;!ii 'n tulburare bipolar; I,

respectiv II &i tulburare ciclotimic;$ ulbur;rile unipolare sunt "iviate 'n

primare &i secun"are 'n +unc!ie "e e*isten!a 'n antece"ente a unui

"ia#nostic psiiatric$ Cea primar; poate "iviat; la rân"ul ei 'n en"o#en;

sau e*o#en;, iar cea secun"ar; poate clasicat; 'n tulburare temporar;

'n #rup 4"ac; pacien!ii preint; nivele 'nalte "e internali;ri5 &i 'n tulburare

temporar; 'n clasicarea #rupului, "ac; pacien!ii preint; un nivel re"us al

internabilit;!ii 'n antece"ente 4An"reasen, 1?3, apu" L$ ilimon, p$1?5$

%$($M$-I9 publicat 'n 1K este o elaborare ce repreint; reultatul unei

munci colective "e "urat; care "esci"e noi c;i "e cercetare &i noi

provoc;ri pentru practic;$ Aici se re#;sesc clasicarea "epresiei &i criterii

"e "ia#nostic ale "i+eritelor tipuri "e tulbur;ri "e "ispoi!ie$ (e 'n+;ptuie&te


10/129

obiectivul "escrip!iei simptomelor relevat atât lon#itu"inal, cât &i

intersec!ional, aceasta in" consi"erat; caracteristica cea mai important;

a ultimelor sisteme "e clasicare &i "ia#nostic, nel;sân" loc interpret;rilor

subiective$ %e asemenea, sunt respinse mo"elele teoretice sau etiolo#ice,ceea ce permite utiliarea lor "e c;tre to!i cercet;torii &i practicienii,

in"i+erent "e orientare$ actorii etiolo#ici sunt lua!i 'n consi"erare numai

pentru tulbur;ri mintale cu substrat or#anic &i pentru tulbur;rile "e

a"aptare 4reac!ii la stresorii psiosociali5, "eoarece 'ntrunesc acor"ul

#eneral$ Mo"elele teoretice biolo#ice, psianalitice, comportamentale,

psiosociale, etc$ care accentuea; o e*plica!ie teoretic;, intrân" ast+el 'n

con6ict unele cu altele nu sunt luate 'n consi"era!ie$ %e aici atributul "e

ateoretic, aplicat noului sistem "e clasicare &i "eci"ere lar#; "atorit;

"escrierii obiective a tulbur;rilor mintale$ (e "escriu "etaliat 'n termeni

concre!i &i con"i!ii "e clasicare caracteristice relevante pentru "ia#no;

4simptome, pattern comportamental, bae sociale, aspecte culturale,

evolu!ia tulbur;rii &i severitate$ (unt "e asemena ri#uros preciate

caracteristicile clinice obli#atorii &i succesiunea lor pentru stabilirea

"ia#nosticului, precum &i caracteristicile incompatibile cu "ia#nosticul$

%ep;&irea sistemelor tra"i!ionale "e clasicare orientate mai mult pemo"elele ieraice 'n care "i+eritele simptome trebuiau subsumate unei

sin#ure "ia#noe se realiea; pe baa "ia#noei multiple 'n tulbur;rile

mintale$

Anormalitatea +un"amental; 'n tulbur;rile "e "ispoi!ie este consi"erat;

scimbarea "ispoi!iei &i a+ectului care sunt "ominate 'n caul tulur;rii

"epresive "e triste!e, mânire$ (cimbarea poate inclu"e iritabilitate,

apatie, amneie 'nso!it; 'n #eneral "e scimb;ri 'n nivelul "e ansamblu al

activit;!ilor$

:


11/129

semnicative$ Aceste tulbur;ri repreint; con!inutul episo"ului "epresiv

ma/or care este cate#oriat separat "e tulburarea "epresiv; ma/or;,

"ia#nosticul cu tulburare "epresiv; ma/or; aplicân"u-se pacien!ilor cu

unu-"ou; episoa"e "epresive anterioare$

ulburarea "epresiv; ma/or; trebuie s; se 'ntemiee si pe alterarea

+unc!ion;rii 'n plan social sau ocupa!ional &i pe "istres$

ulbur;rile "epresive imprecis "enite 4atipice5 cuprin" tulburarea "is+oric;

premenstrual;, tulburarea "epresiv; minor;, tulburarea "epresiv; "e

scurt; "urat;, "ar repetat; &i tulburarea "epresiv; postpsiotic; "in

scio+renie$ ulburarea "e "ispoi!ie inclu"e tulbur;rile "e "ispoi!ie"atorate st;rii #enerale a s;n;t;!ii, tulbur;rile "e "ispoi!ie "atorate unor

substan!e, respectiv tulbur;rile "e "ispoi!ie atipice$

ormele unipolare ale tulbur;rii "e "ispoi!ie primar; sunt 'mp;r!ite 'n trei

cate#orii@ tulburare "epresiv; ma/or;, tulburare "istimic; &i tulburare

"epresiv; nespecic;$

Episodul depresiv major

Caracteristica principal; a episo"ului "epresiv ma/or este c; timp "e cel

pu!in "ou; s;pt;mâni este preent; "ispoi!ia "epresiv; &iJsau pier"erea

interesului, a pl;cerii pentru aproape toate activit;!ile$ La copii &i

a"olescen!i "ispoi!ia poate iritabilitate mai mult "ecât triste!e$ %easemenea trebuie s; e preente 'nc; cel pu!in patru simptome a"i!ionale

"in lista simptomelor men!ionate 'n subcapitolul anterior@ scimb;ri ale

apetitului, ale somnului, ale activit;!ii psiomotorii, re"ucerea ener#iei,

sentimente "e vin; sau "evaloriare, "icult;!i 'n #ân"ire, 'n concentrarea

aten!iei, 'n luarea "eciiilor, i"ea!ie suici"ar;$ .entru a putea incluse 'n

ca"rul episo"ului "epresiv ma/or, simptomele trebuie s; "etermine o

scimbare evi"ent; 'n r;u +a!; "e situa!ia anterioar; a subiectului, s; se

mani+este cel pu!in "oua s;pt;mâni consecutiv aproape 'n ecare i &i s;


12/129

persiste 'n cea mai mare parte a ilei$ Episo"ul "epresiv ma/or trebuie s;

e 'nso!it "e "istres semnicativ sau s; "iminuee +unc!ionarea 'n plan

social, ocupa!ional sau 'n alte "omenii importante$

Episo"ul "epresiv ma/or se "ia#nosticea; 'n +unc!ie "e urm;toarele D

criterii@

1$ trebuie s; e preente timp "e "ou; s;pt;mâni cinci sau mai

multe "in simptomele men!ionate anterior, cel pu!in unul "in simptome

trebuie s; e "ispoi!ia "epresiv; sau pier"erea interesului sau a

pl;cerii$ u se inclu" simptomele ce reult; 'n mo" evi"ent "in

con"i!iile "e or"in me"ical #eneral sau iluii &i alucina!ii "in "ispoi!iiincon#ruente

2$ simptomele s; nu 'ntruneasc; criteriile pentru episo"ul mi*t

3$ simptomele trebuie s; "etermine "istres clinic semnicativ sau

perturb;ri 'n plan social, ocupa!ional sau 'n alte "omenii "e +unc!ionare

K$ simptomele nu trebuie s; e cauate 'n mo" "irect "e e+ectele

psiolo#ice ale substan!elor 4abu "e "ro#uri, alcool5 si nici "e con"i!iile

me"icale #enerale 4ipotiroi"ism5

D$ simptomele nu trebuie s; se /ustice ca urmare a pier"erii a

persoanei iubite$

Tulburarea distimicǎ

r;s;tura esen!ial; a tulbur;rii "istimice este "ispoi!ia "epresiv; cronic;

'n cea mai mare parte a ilei, 'n ma/oritatea ilelor timp "e cel pu!in "oi

ani$ În timpul perioa"ei caracteriate prin "ispoi!ie "epresiv; trebuie s;e preente cel pu!in "ou; simptome a"i!ionale$ Întrucât simptomele

"evin parte a e*perien!ei coti"iene a in"iviilor, nici nu mai apar ca

nere&ti &i nici nu sunt "escrise, ci reult; numai 'n urma interviului cu

r;spunsuri "irecte$ În timpul perioa"ei "e "oi ani, nici un simptom nu

trebuie s; lipseasc; mai mult "e "ou; luni$ %ia#nosticul "e tulburare

"istimic; se poate stabili "oar "ac; nu a +ost preent un episo" "epresiv

ma/or 'n perioa"a primilor "oi ani ai tulbur;rii, iar tulbur;rile nu 'ntrunesc

criterii pentru tulburarea "epresiv; ma/or; cronic; sau 'n remisie$ %e


13/129

asemenea nu trebuie s; e*istat vreo"at; episo" maniacal, episo" mi*t

sau ipomaniacal, nici criteriile pentru tulburarea ciclotimic;$ (e poate

vorbi "e tulburare "istimic; "oar "ac; ea nu apare e*clusiv 'n cursul

tulbur;rilor psiotice cronice 4scio+renie5$ ulburarea "istimic; se poateasocia cu unele tulbur;ri cronice cum ar "epen"en!a "e substan!e$

Tulburarea depresivǎ nespecifcǎ

ulburarea "epresiv; nespecic; inclu"e tulbur;rile cu aspect "epresiv

care nu 'ntrunesc criteriile pentru tulburarea "epresiv; ma/or;, tulburarea

"istimic;, tulburarea "e a"aptare cu "ispoi!ie "epresiv;, tulburare

"epresiv; mi*t; 4an*ietate &i "epresie5$ ulburarea "epresiv; atipic;

cuprin"e@

1$ tulburarea "is+oric; premenstrual; caracteriat; "e simptome

precum@ "ispoi!ie "epresiv; pronun!at;, an*ietate, labilitate a+ectiv;

evi"ent;, "iminuarea interesului 'n activit;!i$ Apar 'n s;pt;mâna "e

'nceiere a perioa"ei &i "ispar 'n câteva ile "up; instalarea

menstrua!iei$ (imptomele trebuie s; e "estul "e severe pentru a

inter+era semnicativ cu munca, &coala sau activit;!ile obi&nuite &i

pentru a 'n 'ntre#ime absente, timp "e cel pu!in o s;pt;mân; "up;

menstrua!ie$

2$ tulburarea "epresiv minor cuprin"e episoa"e "e cel pu!in "ou

sptmâni cu simptome "epresive

3$ tulburarea "epresiv recurent scurt cuprin"e episoa"ele ce !in

"e la "ou ile la "ou sptmâni, cel pu!in o "at 'ntr-o lun "intr-un

an 4neasociate cu ciclul menstrual5

K$ tulburarea "epresiv postpsiotic 'n scio+renie cuprin"eepiso"ul "epresiv ma/or care apare 'n timpul +aei rei"uale a

scio+reniei

D$ episo"ul "epresiv ma/or suprapus cuprin"e tulburri psiotice

nespecice tulburrii psiotice cu iluii sau +aei active a scio+reniei

$ situa!iile 'n care clinicianul a/un#e la concluia c tulburarea

"epresiv e*ist, "ar nu se poate "etermina "ac este primar sau se

"atorea con"i!iilor #enerale me"icale &i este in"us prin substan!e$


14/129

#, Evaluarea depresiei

E+ortul omului "e &tiin! "e a "a o "eni!ie precis tulburrii "epresive &i

criteriilor "e "ia#nostic este sus!inut "e preocuparea constant a

clinicianului "e a se asi#ura, 'nainte "e a pune "ia#nosticul, c simptomele

"epresive sunt preente &i corespun" unei realit!i cunoscute sau

reco#noscibile 'n comunitatea pro+esioni&tilor$ .racticianul trebuie s

constate c s-au eliminat toate celelalte ipotee, iar "ia#noa corespun"e

sistemelor reale ale pacientului$ Cule#erea "atelor presupune observa!ia

clinic, interviuri stan"ar"iate, inventare &i scale "e evaluare obiectiv

sau "e autoevaluare$

Interviul standardizat $ iecare meto" "e interviu a +ost elaborat pentru

aplicare 'n concor"an! cu criteriile unui sistem "e "ia#nostic@ Criteriile lui

ei#ner 41>25, Criteriile "e %ia#nostic pentru Cercetare 4(piter et al$,

1>?5, %$($M$- I9-R 41?>5 &i Clasicarea Interna!ional a ulburrilor, a

raumatismelor &i a Cauelor Mor!ii 4IC%-10, 135$ iecare meto"

preciea con"i!iile "e aplicare, persoanele calicate pentru e+ectuarea

interviului, timpul "e aplicare, cotarea &i sursele pentru ob!inerea

pro#ramelor$ .entru ecare au +ost stabilite "elitatea, vali"itatea &i cile

"e "eterminare ale acestora 4(olom7as, 10 uel, 1>5$

Cele mai importante &i mai +recvent utiliate interviuri stan"ar"iate

pentru "ia#nosticul tulburrilor "epresive sunt@ .ro#ramul pentru ulburri

A+ective &i (cio+renie, .ro#ramul "e Interviu pentru %ia#nostic, Interviul

Clinic (tructurat pentru %$($M$-I9-R, Interviul Compoit pentru %ia#nostic

Interna!ional &i .ro#ramul pentru Evaluare Clinic 'n europsiiatrie$

(istemul Compoit "e Evaluare %ia#nostic 'n tulburrile "epresive 4C:%E

N Composite %ia#nostic Evaluation (Gstem5 este o meto"olo#ie ce permite

stu"iul rela!iilor "intre "i+eritele clasicri ale tulbur;rilor mentale 4an,

1? asner, an, 15$ .ermi!ân" compararea sistemelor "ia#nostice

"erivate "in "i+erite principii nosolo#ice, sistemul poate +olosit 'n

evi"en!ierea cate#oriilor vali"e "e boli mintale &i 'n i"enticarea

tratamentului a"ecvat$ El "i+er "e alte sisteme poli"ia#nostice prin

capacitatea sa "e a pro"uce "ia#no multipl pe baa unui sin#ur


15/129

interviu$ Componentele esen!iale ale sistemului sunt "iviate 'n al#oritmi

care pot evalua pacientul prin multiple sisteme "ia#nostice 'n acela&i timp$

În C:%E-%% 4%epressive %isor"ers5 e*ist o scal "e evaluare pentru

tulburrile "epresive 4R(%%5, care pe baa unui al#oritm, permitestabilirea "ia#nosticului 'n ca"rul a 2D "e sisteme "ia#nostice "e

clasicare a tulburrilor "epresive, 'n mo" simultan$ Întrucât C:%E-%% s-a

"evoltat prin "i+eren!ierea sub+ormelor, 'n ca"rul "epresiei unipolare se

+olose&te numai la pacien!ii preselec!iona!i$ (cala "e evaluare pentru

tulburrile "epresive se baea pe 0 "e caracteristici cuprinse 'n ?0 "e

variabile, ecare in" evaluat 'n termeni "e preent sau absent$ iecare

variabil este perceput ca &i un co" responsabil pentru o +orm "istinct

a e*presiei clinice$ (cala con!ine &i o subscal pentru evaluarea severit!ii

tulburrii "epresive$

Listele "e vericare I%CL-IC%-10 &i IC%L-%$($M-I9 pornesc "e la

"eavanta/ele interviurilor stan"ar"iate &i structurate@


16/129

Inventarele şi scalele$ În urma consultrii lucrrilor "e re+erin! privin"

evaluarea "epresiei, voi preenta cele mai +recvent utiliate scale &i

inventare 4 an, 1?1 (artorius, an, 1? (aver, rennan, 11

Fleinman, oo", 1D5$(cala pentru evaluarea "epresiei Hamilton 4HR(%5, 10 este una "intre

primele scale "e evaluare obiectiv pentru aprecierea severit!ii strilor

"epresive, in" &i asti una "intre scalele cu cea mai lar# utiliare$ Itemii

si au +ost reviui!i, anumite "eni!ii ale lor au +ost a"aptate 4Hamilton

1?2, 1?> ec, Coopen, 10 ompson,1?5$ Itemii scalei se re+er

la "ispoi!ia "epresiv, "ispoi!ia an*ioas, retar"area psiomotorie,

simptomele co#nitive, simptomele sociale &i la simptomele ve#etative ale

"epresiei$ În varianta "in 1? a scalei "epresiei Hamilton, realiat "e

ec &i colaboratorii si cu acor"ul autorului, este inclus alturi "e scala

"e "epresie Hamilton o scal "e "epresie a melancoliei 4ec, 15$

.rima con!ine 21 "e itemi, iar a "oua 10 itemi$ ivelele "e severiatate ale

semnelor &i simptomelor pot avea valori cuprinse 'ntre 0-K pentru HR(%

sau 'ntre 0 &i 2, re6ectân" ast+el D vs$ 3 nivele$ (cala "e "ia#nostic a

melancoliei %M( preciea trei nivele cu valori cuprinse 'ntre 0 &i 2$

Alctuit pe baa analiei construc!iei scalei Hamilton, +olosin"u-se analiastructurii latente, scala "e melancolie se realiea printr-o vali"itate

constructiv ri"icat$ Itemii si acoper cele mai importante componente

ale tulburrii "e "ispoi!ie$ Acest lucru s-a constatat &i 'n stu"iile "e

vali"itate e+ectuate pe popula!ii "i+erite, "in culturi "i+erite 4Hamilton,

1?> .aG7el, 105$ (cala Hamilton &i-a "emonstrat vali"itatea

concurent prin rapoarte la alte instrumente "e evaluare "intre care cel

mai semnicativ este %I$

Inventarul pentru "epresie ec7 4%I5 1>, 1?? este cel mai +recvent

citat &i cel mai utiliat instrument "e msurare a "epresiei baat pe

auto"escriere$ Mai mult, el a "evenit un etalon pentru vali"area altor

inventare sau scale "e autoevaluare$ În lucrarea sa "in 1>, ec7 a

"enit "epresia prin preen!a unei liste "e 21


17/129

autorepro&, "orin!e "e suici", plân#eri, irascibilitate, contacte sociale

"ecitare, capacitate "e "eciie re"us, ima#ine "e sine ne#ativ,

incapacitate "e munc, insomnie, +ati#abilitate, pier"erea apetitului,

sc"ere 'n #reutate, ipoon"rie, pier"erea libi"oului$ In versiunea ori#inals-a cuanticat #ra"ul "e severitate a simptomelor cu valori cuprinse 'ntre

0 &i 3, unele cate#orii avân" "ou; variante "e rspuns pentru acela&i #ra"

"e severitate$

În versiunile mai recente ale scalei este stabilit o sin#ur variant pentru

ecare nivel, ast+el 'ncât cei 21 "e itemi au ecare K nivele "e severitate

cuprinse 'ntre 0 4absen!a "epresiei5 &i 3 4"epresie ma*im5$ Ast+el, scorul

total este cuprins 'ntre 0 &i 3$ (e consi"er c absen!a "epresiei sau

"epresia minim se re6ect 'ntr-un scor mai mic "e K, "epresia u&oar

'ntre D &i 13, mo"erat 'ntre 1K &i 20, iar "epresia sever peste 21

4(aver, rennan, 115$ În practic se lucrea cu scoruri mai ri"icate$

A"aptat pentru toate vârstele, %I, este cel mai cunoscut inventar pentru

msurarea nivelului "epresiei &i a +ost tra"us &i utiliat cu succes 'n multe

spa!ii socio-culturale$ Este u&or "e a"ministrat, necesit un timp scurt,

putân" aplicat la "i+erite se#mente ale popula!iei in"i+erent "e nivelul "e

cultur sau vârst, "atorit utilirii unui limba/ accesibil$

(cala "e autoevaluare a "epresiei Oun# 4(%(, 1D5 a +ost conceput

pentru evaluarea "epresiei mai ales 'n institu!iile "e 'n#ri/ire me"ical$ Ea

con!ine 20 "e itemi #rupa!i 'n K cate#orii@ simptome a+ective, re+eritoare la

"ispoi!ia "epresiv, simptome re+eritoare la perturbri iolo#ice 4somn,

apetit, #reutate, libi"o, oboseal5, la perturbri psiomotorii 4a#ita!ie sau

retar"are5, perturbri psiolo#ice 4con+uii, "isperare, iritabilitate,

in"eciie, "epreciere, i"ei suici"are, insatis+ac!ie5$ Rspunsurile pentru

ecare item se #rupea 'n K variante, ecare re6ectân" +reven!a

semnului sau simptomului@ 1N"eloc sau pentru pu!in timp, 2Nuneori, 3No

bun parte "e timp, KNcel mai mult sau tot timpul$ ra"us 'n peste 30 "e

limbi, (%(, asemenea %I este una "intre cele mai lar# +olosite scale

pentru evaluarea "epresiei, atât 'n unit!ile "e cercetare, cât &i 'n clinic$

Cele "ou instrumente pot consi"erate complementare, %I msurân"

#ra"ul "e severitate al "epresiei, iar (%( +recven!a simptomelor "epresive$Complementaritatea &i "istinc!ia sunt importante &i trebuie luate 'n


18/129

consi"erare 'n raport cu obiectivele cercetrii$ Asemenea %I, aplicarea

(%( nu este in6uen!at semnicativ "e +actori "emo#raci$

(cala pentru evaluarea "epresiei Carroll 4CR(5 a +ost conceput ca o

mo"alitate "e autoevaluare pararlel la (cala "e Evaluare :biectiv a%epresiei Hamilton 4HR%(5$ %evoltarea CR( nu a +ost menit s

compensee incon#ruen!a "intre evalurile clinice obiective &i

autoevalurile "epresiei$ Itemii si viea aspectele somatice &i

comportamentale ale "epresiei, in"icân" severitatea simptomelor +r a

avea preten!ia s constituie un mi/loc "e "ia#nostic$ CR( cuprin"e D2 "e

itemi care viea retar"ul motor, a#ita!ia, perturbrile somnului,

pier"erea 'n #reutate, anore*ia, oboseala, pier"erea libi"oului, "icult!i 'n

concentrarea aten!iei, "iminuarea perspicacit!ii, an*ietate &i i"ei

suici"are$ În contrast cu HR%( 'n care unele enun!uri se evaluea "e la 0

la K, iar altele "e la 0 la 2, 'n CR( aceea&i itemi 4simptome5 sunt

repreenta!i "e patru sau "e "ou enun!uri care re6ect severitatea

pro#resiv a mani+estrilor aceluia&i simptom$ :r"inea preentrii itemilor

este aleatorie$ Rspunsurile la cestionar sunt binare 4"aJnu5 K0 "e

rspunsuri "e tip


19/129

.e plan somatic, o mo"alitate "e vin"ecare este tratamentul

me"icamentos baat pe anti"epresive$ În trecut, electro&ocul repreenta

instrumentul "e ba;, 'ns; acum el este utiliat "oar pentru cauri "e

"epresie "eosebit "e #rave, reistente la anti"epresori$ Me"icamentele+olosite sunt 'mp;r!ite 'n "ou; mari #rupe@ inibitorii monoaminoo*i"aei

&i "eriva!ii triciclici$ Inibitorii monoaminoo*i"aei 4IMA:5 sunt ecien!i,

"ar preint; &i "eavanta/e@ sunt "icil "e a"ministrat, necesitân" o

suprave#ere "eosebit; &i asocierea lor cu alte me"icamente poate

e*trem "e periculoas;$ %eriva!ii triciclici sunt pe ba; "e imipramin;

utiliat; pentru prima "at; "e R$ Fun 'n 1D>$ Clomipramina &i

amitriptilina, care pot a"ministrate pe cale intravenoas; la 'nceputul

tratamentului au inau#urat o lun#; serie "e me"icamente anti"epresive

care ac!ionea; 'n #eneral prin inibarea recapt;rii neurome"iatorilor

intrasinaptici &i +ac s; viree "ispoi!ia "epresiv; "up; 12-1D ile "e

tratament$ Activitatea lor paraliea; net nervul va# &i antrenea;

+enomene secun"are, uneori "ea#reabile@ usc;ciunea #urii, mi"ria;, cu

"icultatea acomo";rii viuale, riscuri "e cre&tere a tensiunii intraoculare

sau provocarea unei reten!ii veicale taicar"ie &i tulbur;ri tensionale 'n

primele ile "e prescrip!ie$ .rovoac; o "einibare a"esea mai precoce"ecât mo"icarea st;rii timice, ceea ce poate +acilita o trecere la actul

suici"ar$ %in aceste motive este necesar ca asemenea tratamente s; se

+ac; sub suprave#erea constant; a antura/ului &i, 'n caurile #rave, cu

risc "e suici", 'n me"iul spitalicesc$ Cân" bolnavul este an*ios &i siuci"ar,

este necesar s; se asociee me"icamente se"ative &i an*iolitice

4levopromaina sau beno"iaepine5, suspectân" totu&i riscuri "e

"epen"en!;$ rebuie "e asemenea s; se prescrie corectori "e ipotensiune

4cloroi"ratul "e eptaminol5 &i corectori "e e+ecte anticoliner#ice

4anetoltritiona, eerina5$ Acest tratament va "iminuat pro#resiv "up;

vira/ul "e "ispoi!ie, prevenin"u-se o posibil; reci"iv; a "epresiei$ Mul!i

speciali&ti 'l prescriu luni 'n &ir cu "oe slabe asociin" pro"use normotimice

4litiu &i valpromi"a5 care s-au "ove"it eciente 'n prevenirea "e noi accese$

În a+ar; "e tratamentul me"icamentos, necesare &i utile sunt

psioterapiile$ )na "intre acestea este terapia co#nitiv-comportamental;care a +ost "evoltat; "e ec7, Rus, (aP si EmerG, care poate "enit;


20/129

ca o reolvare "e probleme, "epresia in" ea 'ns;&i o problem;$ (copul

terapiei este "e a-l a/uta pe pacient s; #;seasc; solu!ii la problemele sale,

iar obiectivul ime"iat al terapiei este eliberarea "e simptome, cel pe

termen lun# in" reolvarea problemelor "e via!; &i prevenirea apari!ieisau m;car atenuarea unor episoa"e "epresive viitoare$ (e +ace o selec!ie

a pacien!ilor care presupune luarea 'n consi"erare a urm;torilor +actori@

pacien!ii s; e non-psiotici 4totu&i, poate aplicat; &i acestora, "ar

'nso!it; "e me"ica!ie anti"epresiv;5, s; se cunoasc; #ra"ul "e severitate

al "epresiei, s; se i"entice patternul "e #ân"ire ne#ativ;, s; se realiee

alian!a terapeutic; &i pacientul s; aib; un repertoriu bo#at "e "eprin"eri

"e a +ace +a!; stresului$ În +unc!ie "e ace&ti +actori, terapeutul elaborea;

"i+erite strate#ii 4co#nitive, comportamentale, co#nitiv-comportamentale,

preventive5 !inân" cont atât "e caracteristicile, cât &i "e #ra"ul "e

severitate al "epresiei ale ec;rui pacient 'n parte$ erapia co#nitiv-

comportamental; este mai ecient; cân" se asocia; cu terapiile

su#estive@ rela*are, ipno;, antrenament mental$

#. Conclu'ii

%intre toate no!iunile "e semiolo#ie psiiatric; &i psiopatolo#ie clinic;,

aceea "e "epresie este cea mai +recvent utiliat; &i inclu"e o

+enomenolo#ie clinic; e*trem "e variat;, "e la scimb;rile "e "ispoi!ie

compatibile cu via!a


21/129

Aceast; ac!iune +armaco"inamic; a constituit ciar un criteriu

ta*onomic 'n +unc!ie "e care psiotropele erau 'mp;r!ite 'n stimulante

si "eprisante

•

'n iopatolo#ie, "epresia constituie e*presia "eecilibrului 'ntreanumi!i neurotransmi!;tori &i mo"ulatori ai impulsului neuronal sau o

perturbare a mecanismelor neuronale receptoare$

oto"at;, "epresia preint; o accep!iune "istinct; &i este "i+erit "enit; 'n

+unc!ie "e orientarea psiolo#ic; sub care este privit;$ Ast+el@

• psianalia ve"e "epresia ca o "eturnare a a#resivit;!ii spre sine

• teoria comportamentist; consi"er; "epresia ca un "e+ect "e

con"i!ionare sau ca o lips; "e abilitate "e 'nv;!are, survenit; 'n urmaunor e&ecuri repetate

• psiolo#ia aca"emic; aprecia; "epresia ca o tulburare co#nitiv;

ce "etermin; o ima#ine "e sine ne#ativ; &i o viiune "istorsionat;,

pesimist; asupra lumii$

%ispoi!ia "epresiv; repreint; o scimbare calitativ; +a!; "e +unc!ionarea

prece"ent;, constatabil;


22/129

reci"ivee$ )neori survine consecutiv a"ministr;rii timp 'n"elun#at a

me"icamenta!iei ipotensive reerpinice$

(in"romul "epresiv are ca simptome car"inale "ispoi!ia "epresiv;,

'ncetinirea proceselor "e #ân"ire &i inibi!ia activit;!ii$

(e pot "eosebi urm;toarele +orme ale sin"romului "epresiv@

• "epresia simpl;, 'n care simptomul cel mai important este

inibi!ia activit;!ii

• "epresia stuporoas;, 'n care inibi!ia atin#e intensitatea ma*im;

• "epresia an*ioas;

• "epresia "elirant; cuprin"e "elirul melancolic tipic 4p;c;tuire,

s;r;cie, ipocon"rie5, care poate lua o +orm; special; 'n (in"romul

Cotar"$ Acesta e constituit "in i"ei "e ne#a!ie 4a e*isten!ei &i a +unc!iei

propriilor or#ane, a e*isten!ei ru"elor, a celorlal!i oameni, ciar &i a

lumii5, "e imoralitate &i enormitate$

În +unc!ie "e importan!a sc;ut; a +actorului somato#en &i cea crescân";

a +actorului psio#en, "epresiile se or"onea; ast+el 4Fielol5@

• "epresii or#anice@ senile, pe +on" "e arteriosclero; cerebral;,

posttraumatice, 'n epilepsie

• "epresii simptomatice postin+ec!ioase@ 'n boli cronice vasculare,

pulmonare, 'n tulbur;ri en"ocrine premenstruale, 'n cursul sarcinii,

ipertiroi"iilor, bolii A""ison, 'n tratamentele cu reserpin;, steroii, 'n

+aa "e caren!; la to*icomani, 'n scio+renie

• "epresii "e involu!ie

• "epresii en"o#ene care +ac parte "in s+era psioei maniaco-

"epresive

• "epresii psio#ene@ a5 "epresii "e epuiare &i nevrotice care ar

sintetia alte 'ncerc;ri "e "elimitare +;cute anterior 4"epresia

ve#etativ; Lem7e5 b5 "epresii psioreactive$

%epresia se 'ntâlne&te mai rar 'n copil;rie "ecât 'n via!a a"ult;, ea in"

apana/ul versantului "escen"ent al e*isten!ei$ Într-o mai mare m;sura

"ecât la a"ult, "epresia nu apare pur;, ci "eseori mascat; "e un sentiment"e oboseal; sau #reutate ic;, "isprose*ie, bra"ipsiie si bra"i7ineie$


23/129

)neori copiii "epresivi sunt consi"era!i capricio&i, "einteresa!i,

ipersensibili sau labili a+ectiv$ %in caua posibilit;!ilor re"use "e

verbaliare a tr;irilor, cât &i "atorit; aspectului polimor+ &i uneori mascat

al "epresiei, se "istin# #reu st;ri "epresive propriu ise 'nainte "e vârsta&colarit;!ii$ )nii autori 4Foler5 consi"er; c; st;rile "epresive nu survin

nicio"at; 'nainte "e perioa"a prepuber; sau puber;$ Cu toate acestea, R$

A$ (pit, vorbe&te "e o


24/129

10$ insomnia, ipersomnia

11$ re"ucerea apetitului, pier"erea pon"eral;

12$ constipa!ia

13$ ce+aleea Q


25/129

În ultimul timp s-a 'nre#istrat o cre&tere 'n#ri/or;toare a consumului "e

alcool la nivel #lobal, cu importante consecin!e ne+avorabile, me"ico-

psiolo#ice, precum &i socio-economice$ Înc; "in 1> :r#ania!ia

Mon"ial; a (;n;t;!ii a ini!iat pro#rame speciale "e combatere a abuului"e alcool, obiectivul "evenin" prioritar 'n ultimii ani 'n preocup;rile

e*per!ilor acestei or#ania!ii, 'ntrucât se consi"er; c; alcoolismul

repreint; a patra problem; "e s;n;tate public; 'n lume$ %iver#en!ele

privin" "eni!ia alcoolismului &i criteriile "e 'nca"rare "ia#nostic;, precum

&i "icult;!ile le#ate "e "epistarea &i 'nre#istrarea caurilor &i "ecitele "e

or#aniare a asisten!ei me"ico-psiolo#ice a alcoolicilor +ac apro*imative

estim;rile epi"emiolo#ice 'n 'ntrea#a lume$

Cu toate acestea, "ate +urniate "e :$M$($ la 'nceputul "eceniului trecut

apreciau c; un s+ert "in popula!ia #lobului este "epen"ent; "e alcool sau

"e alte "ro#uri$ Analia inci"en!ei +enomenului semnala cre&terea

consumului "e b;uturi alcoolice la tineri &i vârstnici, precum &i la +emei$ (e

consi"era c; 0 "in popula!ia #lobului este consumatoare "e alcool, 10

in" consumatori abuivi$

În ultimii ani s-a constatat o cre&tere consi"erabil; a pro"uc!iei &i implicit a

consumului, atestat; "e "ate statistice, alcoolul constituin" "ro#ul ma/or

al societ;!ii europene &i nor"-americane, "ar r;spân"in"u-se "in ce 'n ce

mai mult &i 'n alte one #eo#race 4A+rica, Australia, E*tremul :rient5,

cuprinân" #rupuri popula!ionale ale c;ror tra"i!ii e*clu" +ormal +olosirea

lui 4musulmani, popula!ii latino-americane5$

enolo#ia elabor;rii alcoolurilor comestibile s-a mo"icat 'n ultimii ani,numero&i con#eri, a"itivi &i poluan!i preen!i 'n b;uturile alcoolice,

a";u#ân"u-&i probabil propria lor to*icitate la to*icitatea alcoolului$

Interna!ionaliarea "evolt;rii in"ustriei alcoolului, cre&terea mobilit;!ii

#rupurilor popula!ionale au "us implicit la


26/129

"ispun "e strate#ii precare "e a +ace +a!; stresului, la cei cu probleme "e

a"aptare 4imi#ran!i, &omeri5, ace&tia avân" 'n #eneral un status economic

&i cultural in+erior, cu toate implica!iile pe care le presupun$

.e plan economic &i social, consumul abuiv "e alcool are consecin!e

importante, printre care incapacitate temporar; "e munc;, acci"ente "e

munc;, acci"ente rutiere, cre&terea "elicven!ei &i criminalit;!ii$ Costul

'n#ri/irilor me"icale necesitate "e alcoolici #revea; bu#etul tuturor !;rilor$

(tu"iul epi"emiolo#ic e+ectuat 'n 1>K pe un e&antion "e popula!ie urban;

"in ucure&ti "e c;tre Institutul "e eurolo#ie &i .siiatrie a evi"en!iat

+aptul c; D,DD "in totalul patolo#iei psiiatrice 'n popula!ia #eneral; 'l

repreint; alcoolismul cronic &i complica!iile lui psiice 49$ .re"escu, p$3K5$

În 1D 'n ($)$A$ D2 "in popula!ie consumase alcool 'n ultima lun;, 1>

preentase un episo" "e be!ie acut; 'n ultima lun; &i 'ntruniser;

criteriile "e mari b;utori 4apu" Faplan, (a"oc7, 1? %$ .relipceanu,

2003, p$>K5$ 0 "in popula!ia emis+erei vestice consum; alcool la un

moment "at 'n cursul vie!ii, 30 au probleme temporare le#ate "e abuul

"e alcool, 10 "in b;rba!i &i 3-D "in +emei au probleme severe, repetate

'n anumite perioa"e ale vie!ii "in caua alcoolului 4"epen"en!;, sin"rom

"e sevra/, complica!ii somatice5, 20-3D "in cei care apelea; la serviciile

"e s;n;tate au o problem; patolo#ic; 4somatic; sauJ&i psiic;5 provocat;

"e alcool 4apu" (cuc7it 2000, %$ .relipceanu, 2000, p$ >K5$

Geneticienii consi"er; c; ru"ele apropiate ale alcoolicilor preint; un risc

"e 3-K ori mai mare "e a 'ntâmpina probleme severe le#ate "e consumul"e alcool$ emenii monoi#o!i ai alcoolicilor sunt pre"ispu&i mai mult

"ecât "ii#o!ii, copiii alcoolicilor a"opta!i "e +amilii "e non-alcoolici au risc

"e K ori mai mare "e a "eveni alcoolici "ecât copiii p;rin!ilor non-alcoolici

4%$ .relipceanu, 2000, p$ >5$ Clonin#er 'n 1?> &i al!i cercet;tori au

"escris "ou; tipuri "e alcoolici@ tipul I care se caracteriea; printr-un

"ebut tar"iv, printr-o "epen"en!; psiic; mai puternic; "ecât cea ic;,

"ar &i prin sentimente "e culpabilitate "up; abu &i tipul II cu eritabilitate


27/129

crescut; 4transmisie tat;-u, asocia; alcoolismul cu antisocialitate

comportamental; crescut;5$

sihologii ar#umentea; cu e+ectele an*iolitic, anti"epresiv, rela*ant ale

alcoolului care ar "etermina tr;iri psiolo#ice "e neputin!; 'n +a!a stresuluila cei cu prol psiolo#ic "ominat "e nevrotism$ Consumul patolo#ic "e

alcool este le#at "e e+ectele sale psiotrope@ pentru mul!i pl;cerea, pentru

unii aniilarea an#oasei$ :r an#oasa, simptom ma/or al patolo#iei mentale,

poate "up; =$ er#eret e*presia unei structuri psiotice, a unei structuri

nevrotice sau a anumitor st;ri limit;$ Recursul la alcool poate lini&ti

tensiunile, "ar numai temporar, "e un"e necesitatea "e noi liba!ii, ceea ce

poate 'nsemna intrarea pe calea "epen"en!ei$ .siiatria tra"i!ional; s-a

ar;tat relativ pu!in ro"nic; 'n sectorul alcoolo#ic, cu e*cep!ia rela!iilor

posibile "intre alcoolism &i "epresie@ observa!ii clinice &i stu"ii #enetice

tin" s; pun; 'n evi"en!;, 'n anumite cauri, alcoolismul &i st;rile "epresive

4$ Sino7ur, 1>25$ .sianalia a elaborat la 'nceputul secolului ipotee

psio#enetice, ea punân" 'n cau; cel mai a"esea anomalii sau alter;ri ale

scemelor i"enticatoare ini!iale &i "ecite narcisice$ Alte tipuri "e stu"ii

se baea; pe in+orma!ii culese cu a/utorul testelor "e ecien!; sau "e

personalitate, avân" "rept obiectiv "iscernerea tr;s;turilor presupusespecice pentru o personalitate alcoolic;$ (e stu"ia; "e asemena

con"i!iile "e e"uca!ie &i anomaliile parentale$ Ansamblul acestor cercet;ri

multiple, "iver#ente, uneori contra"ictorii nu permit trasarea nici unui

prol tipic$ %ar ramâne viu interesul pentru ipoteele +ormulate pe plan

psiolo#ic, 'ncercân"u-se a se r;spun"e provoc;rii pe care o repreint;

opacitatea con"uitei alcoolice$ Comportamenti&tii sus!in c; alcoolismul

este un comportament 'nv;!at prin premiere &i 'nt;rire 'ncepute "up;

primul contact cu alcoolul$

Ipoteza socio-culturalǎ se baea; pe +aptul c; e*ist; un ansamblu "e

in6uen!e care se e*ercit; asupra in"ivi"ului 'n m;sura 'n care el apar!ine

unui anumit me"iu, +ace parte "intr-un #rup etnic "enit, respectân"

moravuri &i "atini tra"i!ionale, sau 'n m;sura 'n care a"er; la o reli#ie, la

anumite concep!ii metaice sau morale$ In6uen!a structurii societ;!ii

capitalist;Jsocialist;, rural;Jurban; 'n care tr;ie&te in"ivi"ul are un rol

important$ În a+ar; "e aceasta, in"ivi"ul evoluea; la un nivel pro+esionalstabil sau variabil 'n interiorul pirami"ei sociale$ %e asemenea mo"alit;!ile


28/129

e"uca!iei sale, poi!ia #rupului s;u social +a!; "e alcoolism au pon"erea lor

'n con"uitele in"ivi"uale sau colective$ %e e*emplu, 'n mo" tra"i!ional,

evreii, consumatori "e b;uturi alcoolice, au "intot"eauna reputa!ia "e a

r;mâne sobri$ ($ (nG"er a e+ectuat mai multe ancete 'n ($)$A$,"emonstrân" c; procenta/ul alcoolismului 'n #rupul acelora care practic;

e+ectiv aceast; reli#ie este "eosebit "e mic$ În anii T?0, 'ns;, observarea

"i+eritelor #rupuri "e imi#ran!i 'n Israel a revelat +aptul c; problema

alcoolismului e*ist; realmente la aceast; tân;r; na!iune$ Imi#ran!ii

irlan"ei 'n ($)$A$, +oarte numero&i 'n secolul al 8I8-lea &i la 'nceputul

secolului 88, cel mai a"esea "e ori#ine rural;, au trebuit s; +ac; +a!; unor

mari "icult;!i "e a"aptare$ .rocenta/ul alcoolismului la in"iviii care

compun acest #rup este +oarte ri"icat, 'ns; "e la a "oua #enera!ie el sca"e

"e la 3? la 20$ Comunit;!ile cinee instalate 'n ($)$A$ e*ercit;, "in

caua unor tra"i!ii culturale +oarte veci, un control +amilial &i social

vi#ilent +a!; "e alcool, control pe care contactele cu civilia!ia american;

nu l-au &tirbit$ Atitu"inile culturale +a!; "e alcool se e*prim; 'n ancetele

"e opinie public;$ Alcoolul simboliea; &i evoc; mult mai mult reuniunile

a#reabile &i mesele bune "ecât eventualele "ec;"eri pe care le poate

"etermina$ Ciar "ac; 'l respin#e pe alcoolic, societatea a"mite mitulbe!iei voiase &i virile$

E*ist; &i !actori economici care "etermin; consumul "e alcool$ Ace&tia

constituie totalitatea elementelor care privesc pro"uc!ia, "istribu!ia &i

consumul "e alcool, precum &i presiunile e*ercitate asupra #rupului sau

in"iviilor care au interese an#a/ate 'n acest sector "e activitate$

Ast+el, etiolo#ia alcoolismului este multi+actorial;$ A "istin#e, a "eni

ace&ti +actori multipli, a precia mo"ul lor "e ac!iune, a le atribui o valoare

sunt opera!ii "icile, cu atât mai mult cu cât e*ist; 'ntot"eauna o

intersectare &i o interac!iune a acestora$

Conceptul "e alcoolism-boal; cu conota!ii bio-psio-sociale +un"amentat 'n

lucr;rile lui =elline7 este acceptat unanim, persistân" 'ns; "iver#en!e

privitoare la "enirea lui "rept ca"ru nosolo#ic unitar, atunci cân" se

apelea; pentru "elimitare la criterii #enerale, me"icale, psiolo#ice,

socioculturale$


29/129

Arma!ia c; alcoolismul este o mala"ie psiosocial;, alcoolicul in" un

bolnav care &i-a pier"ut libertatea "e a se ab!ine "e la consumul "e

b;uturi alcoolice 4ouUuet5 corespun"e unei realit;!i clinico-psiolo#ice,

"ar nu &i ri#orilor unei "eni!ii a"ecvate conceptual &i utiliabileopera!ional 'n practica me"ical; 49$ .re"escu, p$D>5$

E*ist; o "istinc!ie net; 'ntre alcoolismul acut şi cel cronic" Alcoolismul acut

'nseamn; into*ica!ie etanolic; re"us; "e la starea "e impre#nare alcoolic;

la be!ie, semnele ei "isp;rân" complet "up; eliminarea to*icului$

Alcoolismul cronic se mani+est; 'n timp &i se "atorea; unor scimb;ri

metabolice importante care re#resea; lent &i nu tot"eauna complet$ El

#enerea; complica!ii #rave, "intre care cele mai +recvente sunt cele alesistemului nervos &i ale aparatului "i#estiv$ Ciar 'naintea apari!iei

complica!iilor la alcoolicii cronici apar tulbur;ri psiice importante, cu

repercusiuni #rave asupra a"apt;rii sociale &i uneori pe plan me"ico-le#al$

Alcoolismul cronic implic;, cu valoare "enitorie, no!iunile "e toleran!; &i

mai ales "e "epen"en!; psiic; &i ic;$

Ca &i 'n caul altor substan!e cu poten!ial "e a"ic!ie consumul cronic "e

alcool poate "uce la apari!ia toleran!ei care semnic; necesitatea cre&terii

'n timp a "oelor "e substan!; pentru realiarea aceluia&i e+ect$ :pus;

toleran!ei este sensibiliarea care presupune realiarea st;rii "e inebriere

la cantit;!i "in ce 'n ce mai mici "e alcool$ %epen"en!a psiic; este mai

precoce &i semnic; necesitatea psiolo#ic; imperioas;, cu caracter

patolo#ic, "e a continua consumul "e alcool 'n ve"erea reali;rii unei

sena!ii subiective "e con+ort, pentru re"ucerea tensiunii psiice$

%epen"en!a ic; este mai tar"iv; &i semnic; apari!ia tar"iv; 4"up; cel

târiu 2K "e ore5 a unui sin"rm "e sevra/ 4abstinen!;5 atunci cân" a +ost

'ntrerupt sau re"us brusc consumul "e alcool$ (in"romul "e sevra/

presupune simptome somatice &i psiice comple*e, penibile pentru bolnav

4tremur;turi "i#itale &i lin#uale, transpira!ii, etc$5 a"esea e*trem "e #rave

4episoa"e con+uo-onirice, pân; la "elirum tremens5$

Alcoolismul cronic repreint; "eci o to*icomanie care are o serie "e

caracteristici particulare$ Ast+el, prima sa particularitate o repreint; uul

r;spân"it al substan!ei, ceea ce +ace s; e*iste un num;r e*trem "e mare


30/129

"e consumatori "e alcool, "intre care numai apro*imativ 10 a/un# la

alcoolism cronic$ Intervalul "e timp necesar pentru instalarea "epen"en!ei

este mai 'n"elun#at 'n caul alcoolului, comparativ cu alte substan!e cu

poten!ial a"ictiv, iar toleran!a presupune m;rirea "oei pân; la "e 3-K ori"oa uual;$

Consumatorii "e alcool repreint; "eci persoane care +olosesc alcool

ocaional 4sau ciar relativ re#ulat5, 'nca"rân"u-se 'ns; 'ntr-un pattern

normativ "e consum, care la rân"ul s;u varia; la "i+erite #rupuri

popula!ionale, 'n "i+erite me"ii socio-culturale$ La ace&tia inebrierile nu

sunt certe &i nu au un caracter constant, nu se notea; consecin!e

ne#ative pe plan socio-pro+esional sau +amilial, nu apar +enomene "etoleran!; sau "epen"en!;$

: cate#orie aparte o constituie b;utorii sociali, persoane al c;ror consum

"e alcool este "eterminat 'n mare parte "e e*isten!a 4'n via!a lor

pro+esional; sau particular;5 a unor ocaii care +avoriea; consumul,

acesta avân" "eci un caracter mai sistematic "ecât 'n caul simplilor

consumatori "e alcool$ .entru b;utorii sociali, alcoolul nu repreint; o

necesitate, ci un prile/ "e rela!ie social; "e micro#rup$ .ot ap;rea 'n aceste

cauri +enomene "e toleran!;, "ar nu &i "e "epen"en!;, consumul putân"

sistat +;r; e+ort "eosebit &i +;r; consecin!e nepl;cute$ recvent, b;utorii

sociali repreint; o etap; 'n "evoltarea alcoolismului cronic, ei constituin"

"in acest punct "e ve"ere o popula!ie cu risc crescut$

Apari!ia unor elemente "e utiliare patolo#ic; a alcoolului cum ar abuul

4'nso!it "e consecin!e ne#ative socio-pro+esionale5 sau "epen"en!a4psiic; &iJsau ic;5 "ene&te cate#oria "e alcoolici sociali$ Apari!ia "oar

a "epen"en!ei psiice, 'n absen!a unor complica!ii somatice "ene&te, 'n

accep!iunea unor autori, cate#oria "e B b;utori problem;$

Abaterea "e la patternul normativ "e consum presupune instalarea unei

utili;ri patolo#ice a alcoolului, care "ene&te consumatorii abuivi "e

alcool$ Criteriile care "elimitea; aceast; cate#orie sunt urm;toarele@

pacientul 'nsu&i consi"er; c; bea prea mult, a 'ncercat s; re"uc; sau s; 'ntrerup; consumul, "ar nu a reu&it nu reu&e&te s;-&i controlee in#estia


31/129

"e b;uturi alcoolice, continuân" aproape "e re#ul; pân; la inebriere mai

mult sau mai pu!in pro+un";$ amilia 'i repro&ea; consumul "e alcool

&iJsau are "icult;!i +amiliale le#ate "e acesta are "icult;!i 'n rela!iile

interpersonale sau la locul "e munc; le#ate "e alcool are probleme /u"iciare 4contraven!ii, in+rac!iuni5 le#ate "e consumul "e alcool are

perioa"e "e >, 1?15@

• incapacit;!ii le#ate "e consumul "e alcool Q no!iune lar#; care

inclu"e toate consecin!ele abuului alcoolic, cu sau +;r; e*isten!a

"epen"en!ei alcoolice, "e la consumatorii e*cesivi "e alcool, lacon"uitele "e alcooliare, acestea "in urm; semnicân" un proces

patolo#ic a6at 'nc; 'n sta"iul in+raclinic

• sin"romul "e "epen"en!; alcoolic; Q no!iune c;reia 'i sunt

recunoscute anumite lacune, "ar care '&i propune s; re6ecte o realitate

psio-biolo#ic;, +;r; conota!ii sociale care au caracter mai mult sau mai

pu!in arbitrar$

%ia#nosticul sin"romului "e "epen"en!; alcoolic; presupune e*isten!a

unor simptome care e*prim; perturbarea comportamentului +a!; "e alcool


32/129

4pattern "e consum neinte#rat normelor sociale, reisten!; la B 'nt;rirea

ne#ativ; a alcooli;rii, pacientul continuân" s; bea 'n acela&i mo", 'n

po"a consecin!elor ne+aste in"ivi"uale &i socio-+amiliale resim!ite5,

simptome care corespun" unor tulbur;ri psio-biolo#ice 4semne &isimptome "e sevra/, in#estia "e alcool 'n scopul atenu;rii "iscon+ortului

provocat "e sevra/, +enomenul "e toleran!;5$

ermenul "e alcoolism cronic se men!ine totu&i 'n accep!iunea curent;

semnicân" o tulburare "e comportament cu "eterminism comple*, socio-

psiolo#ic &i biolo#ic, mani+estat; prin consum repetat &i e*cesiv "e alcool,

cu repercusiuni in"ivi"uale, a+ectân" s;n;tatea psiic; &i somatic; a

b;utorului, precum &i rela!iile sale +amiliale &i pro+esionale, statutul s;ueconomic &i social$

Criteriile "ia#nostice cvasiunanim recoman"ate implic; +enomene clinice

"e utiliare patolo#ic; a alcoolului, e*isten!a toleran!ei &i a "epen"en!ei

4cu apari!ia simptomelor "e sevra/ 'n orice 'mpre/urare care "etermin;

sistarea sau re"ucerea consumului5, precum &i apari!ia complica!iilor

somatice$

ipul &i cantitatea "e b;utur; sunt pu!in relevante pentru "ia#nosticul "e

alcoolism cronic, la +el ca &i "urata consumului, "ate in" "i+eren!ele

in"ivi"uale 'n privin!a sensibilit;!ii la alcool, a viteei lui "e metaboliare, a

viteei cu care se instalea; toleran!a &i "epen"en!a &i a intervalului "e

timp 'n care apar complica!iile$

Instalarea alcoolismului presupune un proces pro#resiv &i

multi"imensional, or"onarea semnelor &i simptomelor avân" un #ra" mare

"e variabilitate in"ivi"ual; 4=ellinec7, Lun"Uuist5$ u e*ist; o pro#resie

inevitabil; "e la un sta"iu la altul, 'n ecare etap; e*istân" posibilitatea

unei stabili;ri sau ciar a revenirii la un sta"iu anterior 49an %i/7,1>2

irici,1>D E"Par"s,1>>5$

)) Clasi$carea alcoolismului


33/129

.olimorsmul mani+est;rilor clinice &i multitu"inea problemelor "e or"in

psio-social cu implica!ii etiolo#ice pentru consumul abuiv "e alcool au

"eterminat numeroase 'ncerc;ri "e clasicare prin stabilirea unor tipolo#ii

variate sau prin "i+eren!ieri 'n +unc!ie "e sta"ialitatea procesului$ .e

consi"erente clinice &i etiolo#ice, ouUuet 41K?5 a propus urm;toarea

clasicare a alcoolismului@

#lcoolite Q la cei care beau "in obi&nuin!; 4sau pentru completarea ra!iei

calorice, consi"erent care are o accep!iune limitat;5$ .acien!ii sunt 'n

#eneral "e se* masculin, ei consum; ilnic alcool 'n ca"rul micro#rupuluisocio-+amilial, inebrierile in" "estul "e rare$ %ebutul consumului este 'n

#eneral precoce, 'n a"olescen!;$ Anumite pro+esiuni sunt mai e*puse 4'n

alimenta!ia public;, 'n in"ustria b;uturilor alcoolice, etc$5 &i e*ist; +actori

+avorian!i socio-culturali 4micro#rupul, inabilitatea or#ani;rii timpului

liber, etc$5$ %epistarea acestor cauri este 'n #eneral tar"iv;, le#at; cel

mai "es "e un inci"ent pentru care alcoolul este un +actor +avoriant$

#lcooloze Q care se instalea; pe +on"ul unei personalit;!i nevrotice,

putân" sin#ura mani+estare aparent; a st;rii morbi"e$ %ebutul

consumului are loc la vârsta a"ult;, este "e obicei pro#resiv, 'nso!it "e

episoa"e "epresive$ Mai rar, se notea; un "ebut brutal, cu caracter

reactiv$ Evolu!ia ime"iat; este +avorabil;, "ar rec;"erile sunt +recvente,

pro#nosticul in" reervat$ %epistarea este mai +acil;, pacien!ii solicitân"

+recvent spri/in me"ical "in proprie ini!iativ;$ Atunci cân" consumul "e

alcool se instalea; la o personalitate psiopat;, "ebutul este mult mai

precoce 4'n a"olescen!;, ciar 'n copil;rie5 &i se notea; +recvent st;ri "ebe!ie patolo#ic;$

$omalcooloze – care apar 'n conte*tul unor psioe acute sau cronice

4psio; maniaco-"epresiv;, scio+renie5$ Ameliorarea st;rii psiice are

"rept consecin!; &i re"ucerea sau ciar sistarea consumului "e alcool$

Cea mai r;spân"it; este clasicarea lui =elline7 4105 care "escrie mai

multe tipuri "e alcoolism, "enin"u-le caracteristicile@


34/129

Alcoolismul al!a presupune o "epen"en!; psiolo#ic; +a!; "e alcool la care

subiectul recur#e


35/129

s;pt;mânii, inebrierea este aproape re#ul;, atât la b;rba!i cât &i la

+emei, me"iul in" tolerant e*ist; posibilitatea ca pacien!ii s; men!in;

sobrietate câteva ile sau ciar câteva s;pt;mâni$

rebuie men!ionat; ten"in!a contemporan;, mai ales la popula!ia tân;r; &i 'n straturile sociale cu nivel economic ri"icat, c;tre alcooli;ri episo"ice,

mai mult sau mai pu!in masive, "eseori pân; la inebriere cu +recven!;

variabil;$

MaGer ross &i colaboratorii s;i 41>05 propun o clasicare a tipurilor "e

alcoolism superpoabil; 'n mare m;sur; cu cea a lui =elline7$ Ei "escriu ca

+orm; separat;alcoolismul simptomatic 'n care consumul "e alcool este

secun"ar unei tulbur;ri nevrotice, psiotice sau or#anice, primele semne"e impre#nare etanolic; evoluân" cu simptomatolo#ia psiic; subiacent;$

În aceste cauri, tratamentul trebuie s; se a"resee 'n primul rân"

tulbur;rilor psiice, "ar instituirea lui este con"i!ionat; "e reolvarea

problemei alcoolului$ Acest punct "e ve"ere re"evine actual 'n "emersurile

teoretice 4"ar cu implica!ii clinico-terapeutice5 ale unor autori

contemporani 4Cavenar &i ro"ie, 1?35, care propun "i+eren!ierea

conceptual; a alcoolismului primar "e cel secun"ar 4'n sensul lui (uc7it &i

Sino7ur5, cu sublinierea c; nu este vorba "e +orme care se e*clu" mutual,

ci "impotriv;, "e obicei coe*ist; la acela&i pacient$

În caul alcoolismului primar, accentul se pune pe patternul "e

comportament 'n sine +a!; "e alcool, care nu este reultatul unei tulbur;ri

a+ectiv-co#nitive sau "e personalitate, ci semnic; mai curân" o

para"i#m; comportamental; baat; probabil pe comportamente

transmise #enetic &i relativ in"epen"ent; "e ambian!;$

Alcoolismul secun"ar semnic; acela&i comportament auto"istructiv "e

utiliare a alcoolului, "ar care este reultatul unui sin"rom psiopatolo#ic

ma/or 4boal; a+ectiv;, scio+renie5, al unei tulbur;ri "e personalitate sau

al unui con6ict nevrotic$

Au e*istat 'ncerc;ri "e clasicare 'n s+era alcoolismului, pe baa

tr;s;turilor "e personalitate ale alcoolicilor, pentrul stu"iul c;rora au +ost


36/129

+olosite inventare &i cestionare "e personalitate, precum &i teste

obiective &i m;suri comportamentale$

EmerG 4105 "elimita b;utori


37/129

;uturile alcoolice sunt "enite ca solu!ii apoase "e alcool etilic care

con!in arome, se ob!in mai "es prin +ermenta!ie, proces biocimic comple*

comportân" mai multe etape 'n care i"ran!ii "e carbon se trans+orm; 'n

etanol$ El se pro"uce sub in6uen!a unor enime ale anumitormicroor#anisme +oarte r;spân"ite 'n natur;, 'n special "ro/"ii$ Aceasta

e*plic; +ermenta!ia spontan; a anumitor pro"use$ Hi"ra!ii "e carbon "e

"i+erite tipuri ca@ #lucoa, +ructoa, aaroa, ami"onul, celuloa sunt

preen!i 'n numeroase pro"use ve#etale, cum sunt sucurile "e +ructe,

tuberculii, cerealele, etc$

ermenta!ia alcoolic; necesit; o temperatur; optim; 'n /ur "e 30

C$

Reult; "io*i" "e carbon &i un lici" cu un con!inut "e 3-20 alcool$ Înacest mo" se ob!ine vinul cu -1K alcool, "in mustul "e stru#uri$ erea

provine "in +ermenta!ia #r;un!elor "e or supuse 'n prealabil unui proces

"e #erminare articial; care trans+orm; ami"onul 'n #luco; +ermentabil;$

Ea con!ine 2-?D alcool &i a"aos "e amei pentru arom; &i #ust, "ar &i

pentru controlul +ermenta!iei un litru con!ine apro*imativ K0# alcool pur,

K0# "e #luci"e &i K# "e proteine$

Ci"rul este un pro"us "e +ermenta!ie a mustului proasp;t "e mere$ Are o

concentra!ie "e D alcool se ob!ine &i un ci"ru "ulce cu 2-3 alcool

similar se ob!ine &i o b;utur; "in pere$

Hi"romulul reult; prin +ermenta!ia mierii "e albine 'n solu!ie apoas;$

;uturile "istilate, cu o concentra!ie mai mare "e alcool "ecât a celor

provenite prin +ermentare se ob!ine prin vaporiarea alcoolului urmat; "e

con"ensarea lui prin r;cire$ Alcoolul concentrat, "e K0-0 a +ost mult;

vreme reme"iul miraculos, rar &i scump$ Raciul &i coniacul se ob!in prin

"istilarea vinului$ Vuica 4palinca5 reult; prin "istilarea pro"uselor "e

+ermentare a prunelor$ 9o"ca este ob!inut; prin "istilarea alcoolului

provenit prin +ermentarea cerealelor$ inul este ob!inut prin "istilarea

mustului +ermentat "e cereale, la care se a"au#; boabe "e ienup;r$ Romul

se ob!ine prin "istilarea sucului sau melasei +ermentate "e trestie "e a;r

sau "in alcool ranat &i a"aosuri "e arome sintetice$ Aperitivele pe ba;"e vin 4Cinano &i .orto5 au un con!inut "e 1D-23 "e alcool coc7tail-urile


38/129

sunt amestecuri "e b;uturi "istilate la care concentra!ia mare "e alcool

este #ustativ camu6at; prin "iverse in#re"iente$

)+ Stadii *n de'voltarea alcoolismului

.entru a ob!ine o ima#ine a"ecvat; &i complet; asupra "epen"en!ei "e

alcool este necesar s; reali;m o scurt; preentare a acestor +ae$ .rimul

care a realiat aceast; preentare a +ost =elline7 'n lucrarea BAlcoolul Q

concept "e boal;$ (e evi"en!ia; ast+el, evolu!ia "epen"en!ei, etapele pe

care le parcur#e o persoan; 'n procesul "e trecere "e la consumul

ocaional &i cel social al alcoolismului la etapa consumului e*cesiv$

# Fa'a prealcoolic( este cea 'n care se pre#;te&te terenul$ Aceasta

"urea; 'ntre câteva luni &i "oi ani, timp 'n care se caut; motiva!ii &i

circumstan!e pentru a consuma alcool$ În aceast; perioa"; cre&te

toleran!a &i importan!a b;uturii pentru persoana respectiv;$ Aceast; +a;

are "ou; sta"ii@ be!ia ocaional; &i be!ia permanent;$

) Fa'a prodromal( este cuprins; 'ntre &ase luni &i patru ani$ Apare

avi"itatea "up; primele paare, consumul 'n secret pentru a p;rea c; nu

consum; mai mult "ecât ceilal!i, tulbur;ri "e memorie$ Aceast; +a; este

anun!at; "e primul semn al alcoolismului Qpalimpsestul alcoolicQ a"ic;

perturbarea memoriei, pier"erea capacit;!ii "e repro"ucere a "etaliilor$

Aceasta marcea; cre&terea apeten!ei pentru alcool, ciar instalareasentimentului "e culpabilitate$ În acela&i timp cre&te &i cantitatea "e alcool

in#erat;$

+ Fa'a crucial( se instalea; cân" persoana pier"e controlul, ap;rân"

necesitatea ic; "e a bea unele con6icte cu cole#ii, +amilia apar

mani+est;ri "e sevra/, sca"e capacitatea se*ual; apare iolarea$ În

aceast; perioa"; se mani+est; ra!ionaliarea comportamentului +a!; "e

alcool, perturb;ri ale structurii "e personalitate, i"ei "e #ran"oare,


39/129

e*acerbarea a#resivit;!ii, episoa"e "e culpabilitate urmate "e abstinen!;

total;, ten"in!a "e iolare +a!; "e me"iul +amilial, p;r;sirea serviciului,

ne#li/area alimenta!iei$

, Fa'a cronic( se caracteriea; prin in#erarea motivat; a b;uturii,

ebrietate 'n timpul ilei, sc;"erea capacit;!ii co#nitive &i a toleran!ei la

alcool$ ot 'n aceast; perioa"; apar psioele alcoolice$

Wcoala sovietic; "e psiiatrie 4.ortnov &i .iatni!7aia,1>35 "elimitea; trei

sta"ii 'n "elimitarea alcoolismului@

• $tadiul neurastenic Q cu +enomene "e "epen"en!; psiolo#ic; &i

simptomatolo#ie nevrotic; polimor+;, 'n care "isabilit;!ile co#nitive

"atorate consumului "e alcool conturea; un tablou astenic sau asteno-

"epresiv

• $tadiul to%icomanic Q cu "epen"en!; ic; &i mo"ic;ri "e

personalitate "e tip pseu"opsiopatic

• $tadiul ence!alopat Q cu acci"ente psiotice +recvente &i

"eteriorare pro#resiv;$

Clinica alcoolismului

Into1ica%ia alcoolic( acut( In#estia "e alcool etilic pro"uce mani+est;ri

clinice care "epin" "e "oa in#erat;, "e vitea cu care a +ost absorbit;,

precum &i "e susceptibilitatea in"ivi"ual;$ (e accept; c; alcoolemiile care

"ep;&esc un # X corespun" unei alcooli;ri patolo#ice$ Aspectele clinice

"i+er; 'n +unc!ie "e apari!ia into*ica!iei acute la un in"ivi" s;n;tos, 'n mo"

acci"ental, la un in"ivi" care are


40/129

b5 +aa "e ebrietate, cu incoor"onare motorie cu simptomatolo#ie

cerebeloas; 4mers ato*ic, tulbur;ri "e ecilibru, impreciie 'n mi&c;ri5 &i

obnubilare intelectual; 4i"ea!ie lent;, imprecis;, incorect;5, tulbur;ri

emo!ional-instinctuale &i ve#etative 4crie "e râs sau plâns, atitu"iniprovocatoare erotice, mani+est;ri coleroase, taicar"ie, con#estie sau

paloare +acial;5

c5 +aa "e paraliie sau anesteie 4Ma#nan5 care corespun"e unui somn

mai mult sau mai pu!in pro+un", putân" mer#e pân; la com; 4be!ie

comatoas;5$ (ubiectul "evine insensibil la stimul;ri e*terioare se notea;

ipore6e*ie osteo-ten"inoas;, ipoesteie, ipotermie, respira!ie

stertoroas;, incontinen!; urinar;$ La alcoolemie mai mare "e D# X e*ist;

risc letal 'n absen!a 'n#ri/irilor me"icale$ (omnul "urea; "e obicei câteva

ore &i treirea este penibil; cu ce+alee, #rea!;, "iscon+ort #eeneral$

În literatura contemporan; apare "escris; separat be'ia amnezicǎ 4te

alcoolic blac7out5 care poate ap;rea atât la "epen"en!ii cât &i la non-

"epen"en!ii "e alcool, cu caracter sistematic sau 'ntâmpl;tor$ Ea este

"eterminat; "e in#estia unei cantit;!i mai mari "e alcool sau ciar a unei

cantit;!i care 'n mo" obi&nuit nu "etermin; inebriere, atunci cân" e*ist; o

sensibilitate particular; a in"ivi"ului 'nn;sut; sau "obân"it;$ Este o be!ieacut;, relativ pro+un";, comportament e*trem "e "eor"onat,

nein6uen!abil "e antura/, cu inten!ii &i acte absur"e, uneori e*trem "e

periculoase, urmat; "e amneia total; a episo"ului sau "e rememorarea

interioar; +ra#mentar; &i neclar;$

&e'ia acutǎ patologicǎ apare "e re#ul; la


41/129

tineri, mai ales cân" sunt constitui!i 'n #rup &i se asocia; &i alt;

to*icomanie

b5 be!ia alucinatorie presupune alucina!ii viuale, au"itive, uneori &i

ol+active, cu con!inut #enerator "e an*ietate pe +on"ul unor tulbur;ri "econ&tien!;, care o apropie "e alte episoa"e con+uo-onirice "in cursul

alcoolismului cronic

c5 be!ia "elirant; presupune o stare crepuscular; 'n cursul c;reia

contactul cu ambian!a se pier"e pro#resiv, instalân"u-se +enomene

"elirante, al c;ror mecanism este intuitiv &i ima#inativ$

În ca"rul be!iei patolo#ice, se "escrie &i o +orm; "e be!ie "e tip maniacal &i

o be!ie "epresiv; 4eline,1?25@

"5 be!ia "e tip maniacal se caracteriea; prin e*pansivitate, eu+orie,

lo#oree, uneori i"ei "e #ran"oare, #esturi turbulente in"ivi"ul nu suport;

opoi!ia celorlal!i, trecân" +recvent la mani+est;ri osile, coleroase

e5 be!ia "epresiv; poate conrma sau releva, 'n con"i!iile alcooli;rii

acute, tulbur;ri "e "ispoi!ie pree*istente$ %ispoi!ia "epresiv; este

'nso!it; "e rumina!ii privin" +rustr;ri &i e&ecuri tr;ite pot ap;rea i"ei "e

suici" &i in#estia "e alcool, #enerân" re"ucerea inibi!iei, poate +acilita

comiterea actului$

Atitu"inea terapeutic; 'n caurile "e into*ica!ie alcoolic; acut; cu

implica!ii psiiatrice presupune ca principiu +un"amental, un e*amen

me"ical concret 'n ve"erea e*clu"erii unei alte st;ri patolo#ice subiacente

sau concomitente Q traumatism cranio-cerebral, a+ec!iuni vasculare

cerebrale, neuroin+ec!ii, complica!ii metabolice$ (e recoman"; men!inerea

pacientului sub suprave#ere pân; la "ispari!ia principalelor tulbur;ri

somato-psiice, "oân"u-se concomitent alcoolemia, #licemia, iono#rama

san#uin;$

Sindromul de into1ica%ie alcoolic( cronic

Consumul cronic "e b;uturi alcoolice "etermin; apari!ia tulbur;rilor

psiice &i somatice, ca urmare a e+ectelor to*ice "irecte &i in"irecte ale

substan!ei, la nivelul "i+eritelor !esuturi &i or#ane$ Mo"ic;rile pe care le

presupune consumul cronic abuiv "e alcool se re6ect; pe plan


42/129

comportamental, 'n me"iul socio-+amilial &i pro+esional$ (e notea; 'n

primul rân" tulbur;rile "e "ispoi!ie pe +on"ul unei bune-"ispoi!ii

superciale, ne/usticate, ap;rân" iritabilitate, irascibilitate, mani+est;ri

coleroase$ Matinal, pre"omin; an*ietatea, moroitatea, care sunt atenuate"e obicei "e prima absorb!ie "e alcool$ Relativ precoce apar ten"in!e

impulsive, care "etermin; pacientul s; ac!ionee 'n acor" cu instinctele

sale primitive, cu "ispoi!ia "e moment$ (entimentele "e culpabilitate

preente mai ales 'n prima perioa"; #enerea; un comportament e*cesiv

"e binevoitor 'n aparen!;, "ar instabilitatea "ispoi!iei se e*prim; +recvent

prin treceri bru&te c;tre opoi!ionism, ostilitate, armare "irect; a

resentimentelor$ %eclinul etic 'ncepe s; se mani+este prin minciun;, +urt,

'n&el;torie "in "orin!a "e a se preenta 'ntr-o lumin; cât mai +avorabil;,

blamân"u-i pe ceilal!i &i invocân" circumstan!e care 'l "e+avoriea;$ Apar

tulbur;ri intelectuale relativ tar"iv@ perturb;ri ale #ân"irii abstracte, ale

capacit;!ii "e conceptualiare, "ecite "e memorie, "ecit 'n analia

in+orma!iei, "is+unc!ii motorii &i perceptuale tulbur;ri "i#estive 4anore*ie,

#rea!; matinal; care "etermin; apari!ia unei #astrite etilice5 tulbur;ri "e

somn &i tulbur;ri se*uale$

Sindromul de sevra2 alcoolic

(istarea sau re"ucerea consi"erabil;, voluntar; sau +ortuit; a in#estiei "e

alcool "uce la sin"romul "e sevra/ alcoolic$ (evra/ul total a +ost incriminat

"rept +actor etiolo#ic "e c;tre Sernic7e &i conrmat ulterior "e numeroase

cercet;ri$ (tu"ii mai recente 4(alum &i colaboratorii s;i, 1>2 (ten"in#-

Lin"ber# &i Ru"G, 1?0 Ar"ouin, 1?15 evi"en!ia; posibilitatea apari!iei

simptomatolo#iei "e sevra/ pân; la intensitatea clinic; cea mai "ramatic;4"elirum tremens5, 'n con"i!iile e*isten!ei unei alcoolemii mari, "ar

probabil mai mic; "ecât cea obi&nuit; la pacientul respectiv$ E*ist; "eci

posibilitatea ca 'n ilele care prece"; apari!ia simptomatolo#iei clinice

consumul "e alcool s; sca";, +;r; s; e complet sistat &i concomitent s;

sca"; toleran!a, "epen"en!a crescân"$


43/129

Apari!ia unor a+ec!iuni me"icale, in+ec!ioase, "i#estive sau traumatice

constituie, "up; "i+erite cercet;ri caua "eclan&;rii tulbur;rilor 'n 30-?0

"in cauri$

), Consecin%e ale consumului de alcool

%in punct "e ve"ere +armacocinetic, alcoolul se absoarbe aproape 'n 'ntre#ime &i se metaboliea; 'n cat 'n propor!ie "e 0 rata "e

metaboliare este "e >-10 # pe or;, iar aceasta sca"e 'n caul a+ec!iunilor

epatice$ Instalarea e+ectelor psiosomatice secun"are consumului cronic

"e etanol 4toleran!a &i "epen"en!a5 este "irect propor!ional; cu "urata

consumului &i cantit;!ile consumate$

În ceea ce prive&te complica!iile somatice &i iolo#ice "atorate

consumului "e alcool, 'n practic; se remarc; urm;toarele@

• la nivel (C pot ap;rea convulsii, st;ri con+uionale, psioe

to*ice, sin"rom Forsa7oY, ence+alopatia Serni7e-Fosa7oY, polinevrita

peri+eric;, nevrita optic;

• la nivelul aparatului "i#estiv apar #astrite to*ice, ulcere,

pancreatit;, epatit; cronic;, ciro; epatic;, "ecien!e vitaminice

comple*e, ipoproteinemii, absen!a vitaminei 1 responsabil; "eence+alopatie, crie ipo#licemice, anemie secun"ar;, "ecit proteic

• e+ecte car"iovasculare-car"iomiopatie

• alterarea +unc!iilor imunitare, risc crescut "e cancer, acci"ente

vasculare, C

• traumatisme cranio-cerebrale

• susceptibilitate la in+ec!ii mult mai mare


44/129

• sin"romul alcoolic +etal Q consumul e*cesiv "e alcool in6uen!ea

#reutatea copilului la na&tere, #reutatea placentei, numrul "e copii

n;scu!i mor!i$

(emnele somatice au 'n ve"ere un +acies iperemic, transpira!ii,tremur;turi ale e*tremit;!ilor, taicar"ie, ipo sau ipertensiune arterial;,

+ebr;, #re!uri, v;rs;turi, "iaree, te#umente &i mucoase "esi"ratate,

semne "e polineuropatie$

Consumul "e alcool are consecin!e ne+aste &i la nivel psiolo#ic,

accentuân" tr;s;turile personalit;!ii antisociale, an*ioase, "epresive &i se

asocia; personalit;!ii "e tip bor"erline, unei "is+orii labile, suspicioit;!ii

violen!ei$ Aceste complica!ii se re+er; la@

• criele convulsive "e sevra/ care pot "e sine st;t;toare, sau pot

ap;rea 'n ca"rul sin"romului "e sevra/$ Acestea pot ap;rea 'ntr-o

perioa"; "e la 2K->2 "e ore "e la 'ncetarea consumului

• tulbur;ri psiotice, cum este alucinoa alcoolic; Sernic7e

• tulbur;ri amnestice persistente in"use "e alcool Q sin"romul

amnestic

• "emen!a alcoolic;

• paranoia alcoolic;

• sin"romul alcoolic +etal

• "epresia care poate e*presia unei tulbur;ri "e "ispoi!ie ca

reac!ie la consecin!ele "epen"en!ei "e alcool pe plan social, +amilial,

pro+esional

• tulbur;ri "e personalitate or#anic; care sunt "e +apt tulbur;ri

comportamentale@ violen!;, a#resivitate, sc;"erea capacit;!ii "e controlal instinctelor

• tulbur;ri or#anice "e "ispoi!ie

• tulbur;ri an*ioase

• tulbur;ri psiotice

• tulbur;ri psiice asociate@ "eteriorarea personalit;!ii,

comportament suici"ar, sc;"erea +unc!iei se*uale 4"is+unc!ii erectile,

e/eculare 'ntâriat;5, #eloia patolo#ic;, alucinoa alcoolic;$


45/129

La aceste tulbur;ri psiosomatice se a"au#; o serie "e simptome "e

natur; psiosocial; cum ar iolarea &i retra#erea "in rela!iile

interpersonale, apari!ia unui sentiment #eneral "e "en;"e/"e,

culpabilitate, cre&terea criminalit;!ii #lobale 4violuri, molestarea copiilor,tentativ; "e crim; sau ciar crime5, cre&terea num;rului "e acci"ente

rutiere, cre&terea num;rului "e tentative "e suici"$

)- Tratamentul *n alcoolism

ratamentul implic; 'n e#al; m;sur; pacientul &i personalul me"ical &i

cuprin"e câteva etape@ e"uca!ia, motivarea pacientului s; accepte planul

terapeutic, 'ncura/area personalului s; lucree cu pacientul, su#erarea

tratamentului +armacolo#ic, inte#rarea tratamentului specic pentru abu

"e alcool 'n scema #eneral; "e tratament &i +acilitarea trans+erului 'n alte

sec!ii pentru tratament specic$

u e*ist; un al#oritm terapeutic comun tuturor pacien!ilor alcoolici$ .lanul

terapeutic const; 'n a propune ec;rui subiect, cu ma*imum "e suple!eposibil;, un lar# evantai "e meto"e a c;ror utiliare "epin"e "e@

personalitatea subiectului, tipul "e rela!ie cu alcoolul, #ra"ul s;u "e

motivare, momentul evolutiv al comportamentului alcoolic,

preen!aJabsen!a tulbur;rilor mintale asociate$

(copul acestor meto"e, con"i!ie necesar; "ar nu sucient; a succesului

terapeutic, este ob!inerea &i men!inerea prelun#it; a abstinen!ei totale, 'n

caul 'n care e*istase "epen"en!; sau abu$ Re'ntoarcerea la un consum

mo"erat pare imposibil; la alcoolicii "epen"en!i$ Ea nu a +ost "eocam"at;

propus; "ecât 'n ca"rul pro#ramelor comportamentale 'n ca "e consum

abuiv +;r; "epen"en!;$ (trate#ia terapeutic;, pe termen me"iu &i lun#,

viea; s; 'nt;reasc; beneciile multiple ale sevra/ului men!inut$

În mo" clasic terapia alcoolismului este conceput; ca o cur; ale c;rei

etape le voi trece pe scurt 'n revist;@


46/129

Pre3cura este un timp pre#;titor a c;rui importan!; e

+un"amental;$ Este un timp me"ical &i psioterapeutic ale c;rui principii

esen!iale sunt urm;toarele@

• stabilirea unei rela!ii "e 'ncre"ere, permi!ân" libertatea "e

e*presie, evitân" pericolul unor atitu"ini autoritare culpabiliante &i

atitu"inile "e 'n#;"uin!; e*cesiv; inecace

• bilan!ul psiolo#ic &i somatic al comportamentului alcoolic

4vecimea &i tipul rela!ie cu alcoolul, bilan!ul a+ect;rilor somatice,

psio-a+ective, +amiliale, sociale le#ate "e alcool5

• psioterapia e*plicativ; +avoriea luarea la cuno&tin!;

4'n!ele#erea5 a abuului sau "epen"en!ei, eliberarea "e atitu"inile "ebanaliare sau "e ne#are, #;sirea unei motiva!ii pentru abstinen!;$

Aceast; pre-cur; poate mai lun#; sau mai pu!in lun#;$ recerea la cur;,

la un subiect nemotivat, poate amânat; &i timpul pre#;titor se poate

"ove"i ecace prin contactele stabilite cu +amilia sau prin punerea 'n

le#;tur; cu #rupuri "e veci bolnavi$

Cura de sevra2 (trate#ia terapeutic; a curei, "up; cele mai multe opinii,

este mult mai u&or realiat; 'n me"iul spitalicesc "ecât 'n ambulator ea

permite aplicarea mai complet; a meto"elor me"icale &i psioterapeutice$

Cura implic; un proiect clar "e abstinen!; care a +ost preentat

pacientului, e*plicat &i 'nscris 'n timp$ (evra/ul "e alcool este total &i

ime"iat$ În a+ara rei"rat;rii suciente pe cale oral;, vitaminoterapia , pe

cale intramuscular;, prescrierea me"icamentelor psiotrope este

in"ispensabil;$ Acest tratament substitutiv are "rept !int; prevenirea

inci"entelor &i acci"entelor sevra/ului &i asi#urarea unui con+ort psiolo#icpacientului$ .ro"usele +olosite sunt +oarte variabile beno"iaepine,

carbamat, tetrabamat, barbiturice, mai rar clormetiol, beta-blocante$

Cura "e "e#ust Q terapia aversiv;$ %erivat; "in tenicile

comportamentale, ea const; teoretic 'n a crea o aversiune +a!; "e alcool

prin +olosirea unei substan!e cu e+ect emetiant le#at "e acumularea "e

acetal"ei";$ Aspectele psioterapeutice ale curei sunt ese!iale$ Meto"ele

psioterapeutice "e #rup constau 'n reuniuni "i"actice re+eritoare la


47/129

alcoolism, viân" "eculpabiliarea, revaloriarea narcisic;, st;pânirea

comportamentului alcoolic &i "iverse tenici "e #rup mai mult sau mai

pu!in structurate 4/ocuri "e rol, psio"rame, #rupuri psioterapeutice "e

inspira!ie analitic;5$

:biectivul esen!ial 'n cursul curei este "e a "eamorsa pasivitatea

alcoolicului, "e a +avoria o e*primare verbal; a con6ictelor, "e a con+eri

sevra/ului sensul unui "emers personal activ$ .rintre meto"ele in"ivi"uale,

psioterapia "e sus!inere are primul loc 'n cursul curei$ )lterior se poate

recur#e la tenici mai elaborate@ rela*are &i mai ales meto"e

comportamentale 4autocontrol, armarea sinelui5 viân" re'ntoarcerea

eventual; la un consum mo"erat "e alcool la consumatorii e*cesivine"epen"en!i$

Post3cura 4ngri2irea pe termen lung$ Acest timp esen!ial al 'n#ri/irii,

+;r; 'n"oial; cel mai pu!in co"icat, con"i!ionea; pro#nosticul

comportamentului alcoolic$ În#ri/irea implic; o rela!ie ne'ntrerupt; &i

prelun#it; cu un terapeut$ (trate#iile terapeutice +ac apel la@

• cimioterapie$ Locul tratamentelor cimioterapeutice 'n timpulpostcurei nu este +un"amental$ ratamentele substitutive ale sevra/ului,

tranciliantele 'n special, trebuie s; e re"use pro#resiv, apoi

'ntrerupte la cap;tul a câteva s;pt;mâni "ac; sevra/ul este men!inut$

:b!inerea &i men!inerea sevra/ului total "e alcool, 'nt;rit "e 'n#ri/irea

psioterapeutic; antrenea;, 'n ?0 "in cauri, vin"ecarea tulbur;rilor

mintale asociate, cel mai "es secun"are alcooli;rii e*cesive

4sin"roame "epresive, an*ietate, mo"ic;ri "e caracter, comportamenteteroactiv5$ )nele tratamente cimioterapeutice pot "iminua apetitul

pentru alcool$

Psi5oterapiile *n alcoolism

Multiple meto"e sunt utiliate, câteo"at; simultan 'n cursul post-curei la

alcoolici$ Ele +ac apel, 'n +unc!ie "e personalitatea ec;rui pacient, la

tenici "iverse, "intre care nici una nu poate estimat; #lobal ca

superioar; celorlalte pe ansamblul caurilor$


48/129

.rintre meto"ele in"ivi"uale ale psioterapiei 'n cursul post-curei la

alcoolici se re#;sesc urm;toarele@ psioterapia "e sus!inere, psioterapia

co#nitiv;, psioterapia analitic;, rela*area, terapii comportamentale$

%intre psioterapiile "e #rup enumer;m@ #rupe "e +o&ti bolnavi, b;utori,#rupe "e "iscu!ii, #rupe "e in+orma!ie, psio"rame, analie tranac!ionale,

terapii +amiliale sistemice sau a

depresia si alcoolul

Documents