a ^^oSrtf

fi A c e s t a fâia e s e £ c a l e 3 c d l e p e l u n a f si c o s t a 2 fiorini v . a. pentru m e m b r i i a s o -c i a t i u n e i , era p e n t r u

n e m e i n b r i i 3 fr. Pentru s t ră ină ta te

I 1 g a l n e n u cu p o r t o 1, 5 v , p o ş t e i . tf\

« « v w ^ s i

TRANSILVANIA. F6i'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

£ A b o n a m e n t u l u s e ^ ^ ? I f a c e n u m a i p e c a t e

1 a n u i n t r e g u . S e a b o n e d i a l ă ~ C o m i -te lu l i t a s o c i a t i u n e i in S i b i i u , s e u prin p o s t a

j s e u prin d o m n i i c o -<? l e c t o r i .

- ~

i\r. 3. Brasiovu 1, Februariu 1874. Anulu VII. S u m a r i u : Moldovenii.

si (Fine.) — Colectiune de diplome istorice transilvane. (Urmare.) -terminologi'a militaria. — Contribuiri pentru fondulu academiei. —

— Versatulu. — Bibliografia.

Exemple de limb'a

M o l d o v e n i i . (Fine.)

T<5te că t6te, dara atkta stk, ck invetiatorii gre-cesci de astadi sunt mai cu sdma nesciutori de carte, si ck tdta vidti'a loru s'au ocupaţii numai cu merun-tîsiuri gramat ical i , fkra scientia, fkra stilu si fkra gus tu ; tdta scienti'a teologica a loru custk in opi-niuni stupide si superstitidse. Dela alti creştini dis­puta validitatea notesului loru, si 'i obldga că, daca v r e u . s e primdsca ritulu loru, se se supiina dein nou botesarei. Moderaţii deintre aceştia se indestulescu cu a da numai ungerea s ân t a , si li espl ica, ca au se'si schimbe numele loru.

In scdle sunt invetiatori si pentru limb'a latina si francesa, carea aici se vorbesce fdrte multu, chiaru si dein partea ddmneloru. Unii au redicatu ospita-luri, mai cu sdma pentru morbur i venerice; inse lo­cuitorii , de si tare miser i , numai cu mare greutate se invoiescu a merge la spitalu.

La inceputulu acestui secnlu unu archiepiscopu grecescu a redicatu in Bucuresci una tipografia (im-primaria) grecdsca si romandsca. Acolo se tiparescu cârti de l i turgia , cari fia-car-e preotu este constrinsu ale cumperă cu pretiuri cama urcate. Astfeliu si tipariulu este unu instrumentai alu subjugarei.

F i a - c a r e a l t a r e l i g i u n e s d u s e c t a s e t o l e r e d i a s i p d t e t i e n d p u b l i c e c u l t u l u d i -v i n u . In Romani 'a (Valachi'a) sunt unele claustre ale franciscaniloru, cari depindu dela episcopulu bul-garicu dein Neapolea (Neapel)*), si in Bucuresci este una baserica luterana si o sinagoga jidovdsca. Base­ricele amintite le cercetddia germani , unguri , armeni . In Moldov'a sunt duoisprediece missionari , tramisi dein Rom'a, pentru cele 12,000 unguri catolici, cari in tempurile anteridre au venitu aici, si acuma sunt lucratori morali si cei mai sirgniiîtiosi. J idovii , pen-truck sunt fdrte mulţi, ici colea sustienu sinagoge.

As tad i , fkra indoidla, in Europ 'a creştina una buna par te a educatiunei publice jace in manile cle-

*) N i c o p o l e , n u Neapole , câ Neapole este in Itali'a inferiore, 6ra nu in Bulgari'a. l£ca si de aici se v e d e , ce pu-cina carte a sciutu acelu nâmtiu, care s'au apucatu se descria Moldov'a, pe Moldoveni si in genere pe Romani. Red.

ru lu i , ddca dara acesta tiene cultur 'a si conscienti 'a de datorinti 'a s a , atunci moralitatea si moralurile sunt bune. Inse ddca preotimea ambla numai dupa interesele sale p r iva te , si pentru că se ajungă ace­stea, neglige seu abusddia de acestu onorificu oficiu alu seu, atunci resulta chiaru contrariulu.

Astfeliu amu fi vediutu, cumu este in Daci'a preo­t imea; deci neci dela poporu nu potemu aşteptă, prin-cipiele fundamentali adeverate si probe. P r e de alta parte unu gubernu despot icu, adeseori t i r anu , face poporat iunea prepuitdria si miserabi la , asia in cktu in ochii unui imparţialii apare mai multu demna de compatimitu, că de vituperatu.

Subjugarea adeseori face poporat iunea prepui­tdria, si voindu a se scutf de insielatiune, se facu ei inşii insielatori. E i i n c u n g i u r a c k t u p o t u l u ­c r a r e a , p e n t r u c k s c i u , c k c u c k t u p o s e d u m a i m u l t u , c u a t k t u m a i m u l t u t r e b u e s e d e a . Afara de aceea pamentulu asia este de fertile, in cktu cu pncina ostendla se pdte câştigă subsi-stenti'a. Astfeliu tdte artile mechanice sunt in ma­nile tieganiloru sdu in ale strainiloru, veniţi dein tie-rile invecinate sdu dein apropie re , cari apoi esereita aceste arte pre langa bunu castigu, p e n t r u c k t o t u -d e a u n a s u n t m a i b i n e p r o t e g i a t i , d e c k t u c e i d e i n t i d r a .

Pr in aceste impregiurari ajunşi lenosi , acdsta lene o intindu si asupra nutrirei loru. Far in 'a dein papusioiu (cucnrudiulu) este cea mai preferită, pentru ck costa mai pucina ostendla a face in fia-care diua una polenta mare (mămăliga, colesia etc.) carea apoi, in locu de pane, sierbesce de nutrementu familiei in-trege, decktu a frementă si cdce aluatulu dein farina de a ndstra. Polent 'a de comunu o manca cu sare, lapte si brandia (casiu) prdspetu, sdu cu pesci sarati, in cari sunt tare amoresati , pentruck le place vinulu, sdu vinarsulu (rachiulu) de grku, care li priiesce fdrte.

U n u a s t f e l i u d e t r a i u n u p d t e d e c k t u n u m a i a i d e b i l i t a s i e n e r v ă , a d a u g u n d u i n c a , m a i c u s d m a , f o l o s i r e a f k r a m e s u r a a s e x u l u i f e m e i e s c n , l a c a r e s e d e d a u i n c a d e i n c o p i l a r f a . * ) Numerdsele serbatori inca con-

*) In acestu punctu ethnografulu nemtiu este unii fdrte mare fariseu. Nu se p6te nega , câ iufiuinti'a cea scârnava a

5

— 26 —

tribuescu la nutrirea dorului spre lenevire si vaga-buhda re ; dra apoi lenevirea duce la escese, la estra-vagantie triviali , cari dra numai escedentelui sunt stricatidse.

Locuitorii siesurilorn s u n t , preste totu, mici si debili, si nu traiescu cktu locuitorii muntiloru. Caus 'a la acesta este de a se caută in aerulu celu nesanetosu, ap'a cea grdsa (?), colibele suterane, apesarea guber-nului si a turci loru, care caletorescu prin tidra, că­rora sunt fdrte espusi , mai cu sdma inse , caus'a este de a se caută in epidemi'a sensualitatii si vo­luptăţii, care se iutinde dein ce in ce totu mai infri-cosiatu.

In munţi afli dmeni bine facut i , cu facia sane-tdsa, mai cu sdma intre boierii mai mici, c a r i , b a g u a d m ' a , s e t r a g u d e l a s l a v i i n c a , s i p o s e d u c u r a g i u s i p o t e r e f i s i c a . Ei iubescu venatdri 'a, si se arunca fkra tema asupra celoru mai selbateci ursi ai Carpati loru. Preste totu ei ajungu o etate fdrte lunga. Locuitorii Banatului de Craiov'a se ju­deca de fdrte bravi si eroi, si in tdte' ultimele resbele, portate intre Turci 'a, cu Austri 'a si Russi'a, au esce-latu sub numele de voluntarii romani. Unu calugaru (monacu) alu acestei naţiuni, abatele renumitului clau-stru de Argesiu, a fostu celu antaiu, care in ultimulu resbelu a redicatu armele pentru Russi'a.*)

Imbracamentea de tdte dilele a acestui poporu, este unu sumanu (tiundra) de panura a lba , cu mâ­nece lunge ; asemene cidreci lungi, lucrulu muieriloru loru. Capulu si 'lu acoperu cu una căciula lunga dein peli de die, ce apera contra frigului, inse nu si contra apei ; de aici apoi, candu p loa , i vedemu cu capulu golu, si coperiti numai de perulu capului, ce 'lu tundu scurtu. Locuitorii muntiloru totu-deauna porta intre umer i , indere t rn , unu sacu (g luga) de asemene panura cu sumanulu , in care sacu apoi 'si porta merindea (bucatele) sdn alte cele, sdu la tempu ploiosu, 'si acoperu capulu cu acelu sacu. Ern 'a , locuitorii dein siesu, se imbraca cu piei de tiapi (?); dra muntenii cdse cojdce de lana, cari sunt cele mai bune scutitdrie contra frigului.

C ă l d u r a focului li place fdr te , chiaru si veYa, candu caletorescu. In midiuloculu câmpului sdu in pădure aprindu seYa focu si se punu impregiurulu lui. Ce e dreptu, sentit 'a recdla a nopţi i , chiaru si

turciloru si a greciloru, apoi si a jidoviloru, carii se ins<5ra in etate de câte 16 — 1 8 ani, a inf'ectatu- miiltu pe moldavo-romani si 'iau dedatu la desfrenari desnervatorie; dara se nu taca scrii-toriulu nici despre cumplitele desfrenari si corruptiuni ale popo-raloru europene, despre milionele de morburi venerice in t6ta Europ'a, 6ra mai alesu in Franci'a si in Germani'a, despre ba­lurile nemtresci, de care, in unele capitale se făcea uneori si in pieile gole; apoi chiaru astadi mulţime de fote de nemtiu in Germani'a nu se cununa, pâna ce n'au câte 2 — 3 spurii.

Red. *) Adecă numai slavii au curagiu si potere fisica? Apoi

prussianii sunt celu pucinu pe '/„ slavi. Dein acesta causa 6re se aiba si ei curagiu si potere fisica? Dara romanii dein Bana-tulu Craiovei de ce possedu curagiu fisicu? Red.

in poterea verei, facu necesariu foculu, care apoi pre de asupra nu numai curăţia aerulu, ci 'lu mantuesce si de insecte si alte molusce. Muierile lucra mai multu decktu bărbaţii. Ele pregatescu panura de lana si pensa de inu spre folosinti'a familiei. îmbră­cămintea loru este fdrte ordinaria si s impla; ea custk numai deintr 'o camasia de pensa prdsta, de a supra căreia lega. inderetru unu siurtiu (zadia), fkra a mai acoperi si inainte cu ceva camasi'a. Muierile si ma­mele ambla cu ochii plecaţi (faci'a) in diosu, pre care se vede tristetia si superarea. Fetele sunt vidie si iubescu joculu, si a se infrumsetiă cu flori. Mamele sunt tare ingrigiate pentru castitatea fiiceloru loru, ca-ci este mare rusîne, daca barbatulu nu o afla vir­g i n e , si o mana era inderetru acasă. Astfeliu dara fetele, adecă miresele sunt fdrte ingrigite, că in prim'a ndpte dupa mari tare se se pdta dovedi v i rgine; inse dupa acesta ceremonia neci mamele , neci fiicele nu 'si prea spargu capulu cu fidelitatea cktra bărbaţii loru. (Auctoriulu germann mai insîra unele astfeliu de lucruri minunate si apoi dice): M'am miratu fdrte, cumu de neci preot imea, neci gubernulu nu se ni-suescu a pune capetu acestui reu.*)

Neci nobilimea (boierimea) n'are vreo crescere escelenta. Sierbitorii si sierbitdrele casei loru sunt tiegani, cari facu tdte lucrările casnice, ei sunt sier-bitori sdu bucătari , croitori, pitari etc. Tieganh de aici sunt ndmulu celu mai blastematu si mai necu­r a t a ; ndmu dein tdta E u r o p ' a , furi, insielatori , de­daţi dein copilăria la tdte relele. Deci este claru, ck unu copi lu , ce se cresce iutr 'unu astfeliu de modu, nu pdte prirnf neci unu feliu de principiu nobile si maretiu. Pentruck la curtea domndsca se vorbesce grecesce, fia-care părinte se nisuesce, că fiiulu seu se invetie acdsta l imba; deci se silesce a câştigă pentru copiii sei ckte unu monacu grecescu de instructoriu, care, satulu de a mai traf in monastire, seu fuge dein ea, sdu se folosesce de ori-ce ocasiune, că se scape dein ea. Ambele provincie sunt pline de astfeliu de dmeni, cari prin portarea loru nu facu multa ondre statului loru. I n t r e a l ţ i i a m a f l a t u i n s e c ă l u ­g ă r i d e i n c e i b e t r a n i , c a r i , t i e n e n d u t a r e d e m o r a l u r i l e l o r u , u n a c u c a p u l u n u v o -i 6 u s e v o r b d s c a g r e c e s c e .

Limb'a tierei este una mestecatura dein limb'a latina si slavica; ei d. e. dicu: Buna Ureme Domnula (guten T a g , mein Herr) . Schluga a Domniata (Ihr Diener, mein Herr) . Ureme si Schluga sunt cuvinte slavice. Poporn lu acesta iubesce j ocu lu , , petreceri viuoie, scomotdse, mai cu sdma romanii. Omeni de vddia si asiediati in etate nu tienu sub demnitatea

*) A se vede not'a de susu a redactiunei si a se mai adaoge, câ numai germanii se taca in punctulu acesta si se'si astupe gurile cu câlti. Căutaţi intre altele, la miile de seandale familiarie, câte se pertracta chiaru acuma, in dilele nostre, pe la tribunalele criminali ale a Germaniei si ale Austriei. Vedeţi in diariele loru, de ex. rubric'a Gerichtshalle, publicatiunile poli­ţienesc! de ac6sta natura, si altele de ale diarieloru. Red.

— 27 —

loru a jocâ\ s6u la cununia si festivităţile curţii a se inibetâ.*) Tea t ru lu si jocuri le hasarde sunt petrece­rile loru cele mai p lăcute ; prin acesta mai sustienu si vechi'a datina a invecinatiloru unguri si poloni.

Dein cele ce Anton Măria Dalchiaro a scrisu in noulu seu opu, apparntu la inceputulu secolului t re-cu tu , despre revolutiunile României (Valachiei), se vede ca au mai avutu si alte datine, care semenâ cu ale natiuniloru amintite, inse pre aceste le-au mai intrecutu in virtutea generositatii si in iubirea pompei. T6 te acestea acuma s'au schimbaţii prin comunica-tiunea si domnirea greciloru, cari, pentrucâ se pdta mai usioru domnf poporulu, nisuiescu a ucide in elu simburele a ori-ce virtute.**) Cu tâte aceste, in ulti-mulu resbelu, candu rusii tien^u ocupate aceste pro­vincie, s'au aratatu l impede , ck locuitorii posedu tdte facultăţile si inclinatiunea de a se face una naţiune eminenta.

Inimicitiele intre boieri erumpu pre tempulu candu oficiele publice se schimba; ei incârca t6te pentru a se discredita unulu pre altulu, si in t rerumpu insoci-rile avute, chiaru de aru fi si consângeni. Dupa im-partirea oficieloru 6ra sunt amici. Gralanteri'a intre d<5mne a facutu progresu giganticiu. Le place a pe­trece t6ta diu'a in lene si a primi visite prea nume­rose. D e altumentrea nu este tie>a, in care <5menii se se manie si se suduie asia pucinu câ aici. Indi-gnatiunea trebue se fia f<5rte m a r e , pentrucâ se a-juDga a fi obiectu de discussiune. Desfrenat'a judecare a moraluriloru este fdrte mare intre poporu. Fia-care taberna este totu-odata si casa de voluptate.***)

Pomp 'a îmbrăcămintei la ambele sexe este estra-ordinaria si t rage dupa sine căderea , ruin'a familiei. L a craciunu, pasci, si la sf. Marfa cea mare fia-care d<5mna trebue se aiba haina noua. Sunt haine fă­cute dein stofa de Indi 'a s£u de sialu dein Cache-miri'a, căptuşite cu samuru s^u alte pei pretidse dein Russi'a, infrumsetiate cu gal<5ne seu dentele dein Vien'a. Pretiulu unei astfeliu de haine totu-deauna se urca la 3000 fi. MeVa lom este încărcata, locupleta, inse fkra gustu finu. Ei iubescu a ave" mulţi <5speti, si care la amid i nimeresce la e i , to tu-deauna este cu plăcere primitu si afla locu pentru sine.****)

In tempurile trecute bărbaţii amblau calări si

*) La nemţi si la unguri, la poloni si la slavi, trecea de omu nepotentiosu acela, care nu bea pe întrecute, până ce cădea sub mesa. La unguri a duratu acâsta pâna an. 1 8 4 8 ; pe alo-curea mai e si astadi. Red.

**) Acilea ethnografulu nâmtiu a spusu unu mare adeveru, carele se poto comproba prin inductiune cu mii de exemple. Corruptiunea greciloru bizantini a gangrenatu corpulu naţionale alu romaniloru, precumu gangreuase si pe alu greciloru. Nici-unu inemicu nu a facutu romaniloru atâta reu, pre câtu le au facutu grecii bisantini. Red.

***) Câte contradiceri la omulu acesta? D e altu-mentrea, ce sunt era birturile, celariele subterane, chiaru multe ospelle nemtiesci, pâna astadi. Red.

****) Ati uitatu luxulu nebunescu alu aristocraţiei euro­pene si chiaru alu celei germane. Red.

damele intr 'unu feliu de carutia penden ta , pre cari le numeau radvanu, si cari si astadi le folosescu in caletorfa*) De al tu-mentrea acuma s'au introdusu caretele de Vien'a, si ei emul^dia dupa poteri a po­sede cele mai frumdse. Pentru pompa sunt artefici necesari, si fiendu-ck locuitorii n'au pricepere pentru de aces te , calea este deschisa multoru străini dein Ardea lu , cari vendu cu pretiuri fdrte mari lucrurile loru.**)

Romanii si moldovenii se casatorescu dein etate frageda, si mirii se design^dia prin mamele feteloru respective, fiendu-ck fetele sunt nevisibili barbati loru, Ceremoni 'a cununarii tiene optu di le , petrecute cu jocu si beutura. Acesta acuma nu se mai intempla asia pomposu, precumu a descrisu-o Chiaro. L a in-mormentare cadavrulu este petrecuţii de cei mai a-prdpe consângeni ; muierile nu lipsescu a-si smulge perulu dein capu, a'si dilacerâ cu unghiele faci'a, si a urlă langa cadavrulu sociului loru. Adeseori do-rerea este sincera, ck-ci una veduva, mai alesu d6ca e betrana, cade intr 'o stare inferidra, si nu se bucura neci de prerogativele, neci de favorurile, de cari s'a bucuratu cu sociuîu, mai alesu d£ca acesta a fostu vreunu funcţionarii! publicu. Unic'a favdre, ce-i re-m a n e , sunt anumite privilegie si una pensiune dela curte, ceea ce, de buna sdma, este f6rte« laudabilu.

Interiorulu caseloru loru este mai nmltu uritu decktu pomposu , nu pentruck ddra n'aru vof se fia pomposu, ci pentruck se temu, se nu fia obiectu in­vidiei s£u rapacităţii turcesci , precumu nu me in-doiescu ck este si de presente. A c e ş t i b a r b a r i ( t u r c i i ) a f l a p l ă c e r e i n a d e v a s t a t d t e , s i a p r e f a c e i u c e n u ş i a s a t e i n t r e g e . Dupa ulti­mul u resbelu nu s'au vediutu altu c e , decktu urme de câmpuri desierte, cari dupa pucini ani 4ra se aflau in stare infloritdria.***)

Nefericiţi locuitori ai unei astfeliu de frumdse tieri, voi meritaţi compătimirea toturoru acelora, cari sentiescu omenesce , mai cu sema at aceluia, care a-tktia ani a traitu intre voi ; si fiendu-ck si-a t ienutu de plăcerea si datorinti 'a sa a inaintâ prosperi ta tea vdstra, elu merita si multiamita vdstra.

Dupa cnmu am potutu eu judeca, am aflatu, ck isvorulu toturoru eroriloru acestei naţiuni este de a se caută in gubernulu mai multu decktu despoticu, si in educatiunea miserabila fkra asemenare. E u sunt

*) Radvanulu era trăsura europena, transplantata si in R o mani'a. Red.

**) Caus'a ca chiaru in Romani'a se mai afla pâna acuma relative prea pucini romani curaţi câ professionisti (meseriaşi = Gewerbsleute), nu este lips'a de talentu, ci cu totulu altu-ceva. Despretiulu innasputu si tradiţionale câtra professiuni prosaice. Romanii antici avea iri limb'a latina terminulu Ars sordida, pen -tru tote acelea professiuni, care si pe nemtiesce se dicu schmutziges Gewerbe, care la antici era exercitate de sclavi, de manumissi, de libertini Acesta urma de trufia a mai remasu si pâna astadi in caracterulu nostru. N u mai este bene asia, dara este. Red.

***) Asia? dupa pucini ani se afla ârasi in stare inflori-toria? Dara mai susu afirmase câ romanii sunt leneşi. Red.

5*

conv insn , ck in scurtu tempu acesta naţiune se va schimbă de totu si va pote emulă cu naţiuni culti­vate, d£ca una sdrte favoritdria o va aduce sub con­ducerea unui domnitorul dreptu, luminatu si humanu. P r e langa tdte aceste impregiurari vitrege intre ro­mani se afla si acuma bărbaţ i cu merite. Deintre moldoveni familiele Can tamzero . Pose t t i , Balza*) si altele au prodnsu bărbaţ i eminenţ i , cari si-aru pote sustiene si afirmă strălucirea loru si intre popdre culte; si aceştia cu atktu mai vertosu sunt demni de glorificatiune si admiratiune, fiendu-ck au sciutu afirmă caracteriulu loru nobile si generosu chiaru si intre curidsele si universalele confusiuni.

Cu acestea pkna acuma cetite tractatulu se in-chiaie. Pr in cele scurtate seu lasaţe cu totulu afara reproductiunea n'a suferitu neci una perdere, pentru-ck acele sunt mai cu s£ma essemple , istorii , fabule preste mesura gretidse si neestetice, deintre cari credu, ck destuln am amint i tu , daca nu chiaru prea multu.

A ghicf său descifra acuma dein intregulu cu-p r insu , ck cine si ce a fostu auctoriulu, nu numai nu este tr^b'a m e a , d a r a , neci nu este lucru essen-t ialu; destulu ck eu am facutu unu pasu, altulu faca alu doilea si asia mai departe.

îna in tea ndstra jace judecat 'a unui strainu asupra romaniloru României unite, scrisa acuma 70 seu 80 de ani. Competenţ i i , daca afla de lipsa său nece-sariu, critice si j u d e c e , pentrucâ e>a alţii se p<5ta t rage folosu.

Sc imu, ck de atunci incdce multe s'au schim-batu f6rte, ba eu afirmu, ck sunt prospecte si pentru implinirea dorintiei sincere a auctoriului s t ra inu; 6ra unele relatiuni, dorere, nu s'au schimbatu neci acuma dupa 70 de ani.

In unele privintie auctoriulu ratecesce forte; ba, prin vacilarea si descrierea falsa a ckte unui lucru, s£u a unei impregiurari essentiale, auctoriulu arata limpede, ck basea tractatului seu este mai multu con-templatiunea superficiala, informatinnea neexacta, ju­decarea dupa vorbe g<51e, decktu studiulu profundu si seriosu teoreticu si pract icu, de si m a i m u l ţ i a n i a vietiuitu intre poporulu României , despre ce, sciu, ck fia-care cetitoriu cunoscutoriu de lucru , se va fi convinsu la cetirea acestui tractatu.

Cu tote acestea , in fine, eu nu potu negă ni-sninti 'a auctoriului de a fi, dupa cunoscientiele si scientiele sale respective, s i n c e r u la scrierea tracta­tului seu , care credu ck l'au cetitu la tempulu seu mii si mii de străini, pre candu astadi, te miri, candu mai ratecesce intre secele degete ale vreunui scrută­torii! de bibliotece innecate de pulbere si obsediate de moli i ; daca nu cumuva partea cea mai mare dein ele va fi luatu piperiulu seu temei'a in spate si apoi lumea in capu.

*) Cantacuzenu, Rosetti, Balsiu. Eed.

Unu sinceru scrietorm strainu deci , are si mai multu pondu morale, crediementu, si este demnu de stima, cu atktu mai vertosu, ck cei mai mulţi scrie-tori străini, mai cu sama magia r i , germani si slavi, pkna ce ne impedecau s6u legau fedelesiu, ba chiaru si as tad i , au nespusulu eroismu a implea lumea in ruptulu capului cu informatiuni, tractate, opuri false, miuciundse si infame, despre trecutulu si presentele romanului si alu patriei sale stramosiesci.*)

Ionu Valeriu Barcianu.

Colectiwne de diplome d'in diplomatariulu comitelui I o s i f u K e m £ n y , care

privescu mai alesu pe romkni (valachi).

(Urmare.) •

1492. 14. Apr. Suppl. C. D. T . V. p. 113. Testimoniu despre etatea lui Ioanu Corvinu, filiu naturale

alu regelui Mateiu. Sabb. prox. ante domi. Ramispa lmarnm. Test i -

moniales capituli Budens is , super revisione aetatis Ioannis Corvini de Hunyad , quod tune annum ^aeta­tis 19. egerit.

1492. Suppl. C. D. T . V. p. 112. Epistol'a lui Vladu-voda domnu alu Munteniei câtra Si-

biieni, despre mişcările bellice a le turciloru, si anume câ sulta-nulu a datu vaivodatulu dela Semendri'a lui Al i -begu, era celu dela Vidiuu lui Malcoviciu, si ck sunt semne, câ si cumu ar voii se lovesca asupra Transilvaniei, se r6ga câ fnformatiunea sa se fia tienuta in secretu.**)

Datum in Bwkwresch Domin. prox. a. fest. S. Silvestri Papae . Wlad Valachiae Vajvodae literae ad Cibinienses de bellicis Turca rum motibus, nomi-natim Caesarem Turca rum Vajvodatum de Zendere familiari suo Alibek; Vajvodatum autem de Bodon cuidam Malkovich contul isse, viderique vini belii Transilvania incubiturum. Petit hoc indicium ab se factum clam haberi, a tque unice S tephano de Bathor communicar i , ne si Tu rcae comperissept , molestiae sibi conflarentnr.

Originale in Arch. Cibiniensi. Copia inter Msta. Eder iana . Innuit Enge l „Geschichte der Valachei" p. 183.

*) T6te acelea descriptiuni falşe, minciuni, calumnii neru­şinate, repetite in mii de variatiuni pâna in momentele de facia, isi au scopulu loru p o l i t i c u pronunciatu, care es te: A seduce opiniunea publica europena, a nullifica moralicesce pe poporulu romanescu, naţionalitatea si statulu romanescu iu ochii popdra-loru, in ai suveraniloru si barbatiloru de stătu, a'i face se creda, câ natiunsa nostra nu merita crutiare, nu existentia politica, câ individualitate indepedenta, alăturea cu alte popdra independente. D e aceea facu f6rte bene toti romanii, carii nu tacu, ci se apară de câte ori intempina calumnii. Atâta inse totu nu este de a-junsu; ci trebue se ne reculegemu tote poterile n6stre morali, spre a conege si extermina totu ce este reu si corruptu in noi ; totu-odata a ne exercita si inmultf atâtu poterile spirituali, câtu si pe cele f i s i c e . Red.

**) Asia dara Bucurescii era si pe atunci resiedentîa? Red.

— 29 —

1493 . Suppl . C. D. T . V. p . 134. Turcii făcuseră incursiuni in districtulu Bistritiei, devasta­

seră si spărseseră uuele comune sasesci, care inainte de aceea plătea contributiunile cu cetatea la unu locu. Acumu inse ace­lea comune era locuite numai de romani. Fienducâ acelea co­mune si romanii era scutiţi dein vechime de plat'a cincidiecimei, asia regele Uladislau demauda, cd se fia scutiţi si in venitoriu.

Budae in festo S. Caeciliae. Uladislai tnandatum ad Exactores quinquagesimarum in Transi lvania, quod cum nonnullae possessiones Civitatis Bistriciensis om-nem solutionem ab antiquo ih medium saxonum fa-cientes, ob Turca rum incursiones desolatae, a saxo-nibusque haud inhabitatae j a m sint, veruni per Va-lachos ad inhabi tandum condeseensae s int , et cum hujusmodi possessiones, et Valachi in iis residentes a solutione quinquagesimae ab antiquo exemti sint, hinc bas possessiones, et Valachos a solutione quin­quagesimae supportent , ad instar possessionum saxo-nicalium.

Orig. in Tabnl . Nat. saxonicae. Fragn i . edidit (fere totum) Schlbtzer p. 80. E d e r „de Initiis saxonum" p. 162.

1493. Snppl . C. D. T . V. p . 136. Turcii străbătuseră in Munteni'a cu armatele si h6rdele

loru. „Boierii, nobilii si comercianţii au fugitu de înaintea turei-loru pana la Sibiiu; dara saşii nu volid se'i lase in cetate, pre-cumu nu lasă, nici pe aristocraţii de aici*). Regele Uladislau le demanda cd se 'i lasa a intra, se aiba mente si se se folo-s6sca de ocasiune, cd prin boierii si negutiatorii dein Munteni'a se afle mai usioru noutăţi despre operaţiunile turciloru si se se scia întocmi si aparâ.*)

Wladislai Regis manda tum ad Vajvodas T r a n -silvaniae, ut Boerones, nobiles, aut mercatores par-tium Transa lp inarum (i. e. Valachiae) Turcis Pro-vinciam eornm invadentibus, Cibininm cum bonis suiş intrare non inpediant, quoniam hoc pacto Cibinien-ses de diversis novitatibns avisati, facilius rebus snis consiliere possint.

Copia inter Msta. Eder iana. Inuui t Enge l „Geschichte der Valachei" p. 183.

1493. Suppl . C. D. T . V. p. 129. Voivodii Transilvaniei demanda secuiloru in numele rege­

lui, sub ped6ps'a perderei capului BÎ a notei de trădători, cd se se sc61e indata si venindu di si n6pte, se se adune la Sibiiu, pentru câ turcii sunt aprâpe si stau se intre in acesta tiera inpreuna cu romanii dein Munteni'a, comandaţi de „Calugaru vodă."*)

Ladislaus de Losoncz et Bartholomaeus Dragfî de Belthewk Wajvodae Transy lvan i , et siculorum Comites etc. Agilibus Capitaneis Bellidnctoribus cun-

*) In evulu mediu locuitorii cetatiloru dein tota Europ'a se ferea si apard de aristocraţi si de oligarchi, cd si de ori care alti iuemici străini, dein causa câ ceia le făcea multe rele , ii spolld, subjugd si maltratd, ori candu apucd cetatienii pe manile loru. - Red.

**) Vladu s'acalngaritu. după aceea inse elu nu mai era domuu, ci era Rddulu V. D e altumentrea tote acestea patru documente dein urma, merita attentiunea historiografiloru Mun­teniei. Red.

ctis, etiam alterius cujusvis status et conditionis homi-nibus siculis sedis Sepsy salutem et favorem. Cer-tiores j am vos facimus, quod perfidissiuii Turci , cum maxima mult i tudine, ingentique appara tu , et mânu forti, assumtis etiam secum Kalagyor Vajvoda ac Universis Valachis Transalpinensibus Regnum hoc omni procul dubio hostiliter subin t rabunt , quoniam in metis nostris inter alpes latitant. P r o eb commi-timus et mandamus vobis, et unicuique vestrum regia in persona firmissime, quatenus mox habita prae-entiurn notitia, aliis literis nostris superinde minime

exspectat is , per singula capita vestra exercitualiter tam equites, quam pedites coufestim consurgere , et more alias consveto post nos versus Cibinium die, nocteque festinanter venire debeat is , et teneamini. Secus sub amissionis capitnm et bonorum vestrorum, ac perpetua infidelitatis poena nou facturi. P r a e ­sentibus perlectis exbibenti restitutis. Datum in Z6p-mezew feria quinta proxima ante festum B. Mathei apostoli et Evang . anno Domini etc. L X X X X . tertio.

E t autographo edidit Ede r in Fe lmero p . 168.

1494. 14. May. Suppl. C. D. T . V. p. 137. Diplora'a regelui Uladislau II., dein care se vede, câ Egu-

menulu a&u priorulu monasteriei sântului archangelu Michailu dein Maramurasiu, anume Hilariu, câştigase dela patriarchulu Antoniu alu Constantinopolei unu privilegiu de protectiune, p e langa care se recun6sce calugariloru acelei monasterie si dreptulu de a'si alege pe egumenulu loru. Regele confirma acelu privilegiu pentru acelu cenobiu seu claustru, 6ra cu acea ocasiune nnmesce si comunele care appartienea la acela in numeru de siepte.*)

Cassoviae 14. May. Uladislai I I . Literae, vi qua-runi ad preces Hilarii prioris Claustri sive Monas-terii Ecclesiae B. Michaelis Arch. in Marmarosio graecae fidei confirmat, et t ransnmit Privilegiales Antonii Patr iarchae quoudam Constantinopoli tani , te-

*) Acestu documenta se publica aici nnmai in extractu; la Battydni se p6te vedâ intregu, de undo l'au reprodusn său citatu unii alţii, fiacare spre scopuri diverse. Dara câte sute de documente cumu este acesta, n'au peritu pentru totu deauna! Perit'au si la pop6vale apusene mii de documente f6rte neces-sarie spre a studia dein ele trecntulu si anume starea de inainte a culturei poporaloru, dara poporale care s'au tienutu si se tienu de ritulu grecescu, isi facura in acestu punctu chiaru de capu. Pare câ aru fi volitu in adensu cd se li se st6rga memori'a de pre faci'a pamentului, asia u'au ingrijitu de documentele si de monumentele loru naţionali. Acesta nepăsare criminale a mersa; asia departe, in câtu deca D U s'aru fi conservatu in apusu do­cumente historice despre resariteni, histori'a pop6raloru resaritene nu s'ar cun6sce nici macara in fragmente. Astadi chiaru, po-porulu grecescu dein Greci'a isi tramite pe historiografii sei la Itali'a, pentru cd se caute si se afle documentele Decessarie pentru compunerea historiei poporului grecescu si a imperiului bizantinu pe aceşti dein urma 1 200 de ani, pentru câ toti scriptorii bizantini greci nu ajungu nici pe de parte cd se dea materialii necessariu; uneori pe câte unu seculu intregu nu afli mai ni-micu. Grecii, romanii si serbii se escusa de comuna cu devas­tările turcesci; dara muscalii si rutenii cu ce se escusa? Inse nici escusarea cu turcii si cu tătarii nu se p6te admitte de causa unica a lipsei de documente historice, ci reulu celu mai mare jace cu totulu airea; despre acela inse nu se p6te vorbi numai in fuga, nici in note cumu sunt acestea. Red.

— 30 —

nore qnarum dictum Claustrum, ejusque pertinentias in Szilâgysag, Megyesalja, ') Ugocsa, Persova, Csicho, 2 ) Ba lvanus 3 ) et Almazaz, suarn in protectionem recipit, indulgetque ut sibi priorem eligat sibi subjecturn.

Edidi t Bat t thyâny Leg. Ecc. T . I. p. 216, et 217 in Nota.

1495. Suppl. C. D. T . V. p. 149. Se pare câ, romanii dein Transilvani'a se revoltaseră erasi in

contra tiraniei, pentru câ regele Uladislau scrie, câ in diet'a ce se tienuse in acestu anu iu Transilvani'a, s'a consultaţii cu voi-vodulu Transilvaniei despre midiulocele cu care s'ar potea rein-frena revolationarii si anume v a 1 a c h i i , carii se sculaseră in contra nobililoru si a sasiloru.*)

Wysegrad sabb. prox. p. lest. BB. Philippi et Jacobi apost. — Uladislai Regis l i terae, e quibus evenit: Regem cum Vajvoda Transi lvaniae de Male-ficis coercendis , nominanter de tuendis a licenţia Valachorum ceteris Regnicolis Transi lvaniae anno superiori (1494) in Transi lvania dum esset, consilia agitasse,**) mandataque edidisse.

E x au tographo innuit Ede r in Fe lmer p. 170 — 1 7 1 .

Uladislai II . Literae.

1495. 1. Nov. Suppl. C. D. T. V p. 152. Eegele Uladislau provoca intre amerintiari f6rte seriose pe

Vladu voda filiu alu Ini Vladu II. Draculu, câ se essa nesmentitu dein Transilvani'a, se se retragă la Temisi6r'a, se nu mai cerce in-vasiuni in Munteni'a, si se nu fa ca stricatiuni sasiloru. pe cari i auctorisâ. câ se se apere de elu ori cumu voru sci ei.***)

Magnifico Vlad Wayvodae filio quondam Dra-kwlya fideli nobis dilecto. J a m aliquoties ad te scrip-sisse memin imus , ut de illis part ibus Regni noştri Transylvanis exire deberes, nune autem iutelleximus non sine displicentia T e adhuc in illis partibus esse, et plurima damna, atque uocumenta praesertim saxo-nibus nostris i rrogasse; praeterea etiam partes T ran -salpinas contra t reugas pacis j a m aliquoties invasisse, quod certe, et moleste ferimus, et tibi graviter etiam imputamus. U n d e volumus, et Fidelităţi tuae harum serie districte committimus, et mandamus , ut statim, et in continent! acceptis praesentibus, sine omni ul­teriori m o r a , et procras t inat ione, de illis partibus exire , et ad fidelem nostrum magnificum J o s a de Soni Comitem Temesiensem venire modis omnibus

') Meszesalya, 2 ) Csicso et 3 ) Bâlvânyos Ct. Szolnok Inter. *) Asia dara acesta revolutiune parţiale transilvana a fostu

mai multu romanesca. Dupa 10 ani, adecă in 1506, a urmatu alt'a secuiesca, totu dein caus'a tiraniei; in 1514 s'a intemplatu cea mare si terribile sub comand'a lui Georgie Dozsa, dupa care urma sclavi'a cea mai fer6sa si selbateca a poporului intregu, căreia in fine 'i successe mortea regelui si a Ungariei in bălţile dela Mohaciu, 1526. N e pare f6vte reu, câ nu ne aflamu in positiune de a publica la loculu acesta epistol'a întreg* a rege­lui Ungariei, pentru câ dein ea se se v6dia pe câtu s'ar potea, natur'a acestei revolutiuni romanesci.

**) Ergo 1494. psente Rege comitia fuere celebrata in Transilvania.

***) Acestea invasiuni le făcea Vladu in contra lui Radu voda V.

debeas , nam certus es to , quod praefatis saxonibus nostris omnimodam facultatem dedimus , ut se ad-versus T e , et tuos , utcunque potucrint defendant. Secus igitur non facturus. Datum Chanadini in festo omnium sanctorum a. C. 1495.

E x Originali transseripserat Jo s . Car. Eder . Innui t Enge l „Geschichte der Valachei" p. 185

— 1 8 6 .

Uladislai mandatum Statutorium pro familia Rusori super Possessione Rusor , et Se­

rei nova Donat ione mediante collata 1495*)

Suppl . C. D. T . V. p. 153. et 154. Mandatu statutoriu alu regelui datu in fav<5rea vechiei fa­

milie romanesci dela Riusioru preste comunele R i u s i o r u si S e r e l u in districtulu Hatiegului. Acestu documentu p6rta dat'a deiu Sibiiu in Transilvaui'a, unde venise regele in anulu acesta.*)

Uladislaus Dei Grat ia Rex Hungar iae etc. fide-libus nostris Capitulo Ecclesiae Albensis Transi lva­niae salutem et Grat iam nram. Cum nos ad suppli-cationem nonnullorum fidelium nostrorum Matti. nrae. propterea factam, tum vero a t tent is , et consideratis fidelitate, et servitiis fidelium nostrorum nobilium Stephani de Rusor, ac Joannis , et Ladislai carnalium, nec non Michaelis, et alterius Ladislai fratrum suorum patruelium Matti. nrae. jux ta ipsorum possibilitatis exigentiam exhibitis et impensis possessiones Rusor praedic tum, ac Serei vocatas in Districtu de Ha-czek**) hab i t as , in quarum pacifico Dominio iidem progrenitores ipsorum ab antiquo perstitisse, seque persistere asserunt etiam de praesenti. Item to tum et omne J u s nostrum regiuni ect. simul cum cnn-ctis suiş utilitatibus, et pertinentiis quibuslibet, prae-missis sicut praefertur s tant ibus, et se habentibus, memorat is Stephano etc. ipsornmque haeredibus, et posteritatibus universis, vigore aliarum literarum no-strarurn novae nostrae Donationis titulo exinde con-fectarum in perpetuum contulerimus, velimusque eos-dem in Dominium earundem per nostrum et vestrum homines legitime facere introduci, super quo fideli­tăţi vestrae firmiter praecipientes mandamus , qnate-nus etc. (reliqua juxta stilum mandati statutorii) Da­tum in Civitate nostra Cibiniensi,***) in festo B. Aegidii abbatis anno D. 1495. Regnorum nostrorum anno Hungar iae 5. Bobemiae vero 34.

Originale exstat in Archivo Capit. alb. Transi l ­vaniae, cnjus dorso series executionis his verbis est superscripta:

*) Combina cu documentele precedenţi, despre revolutiunea romanesca, si despre Vladu voda. Vedi si numele romanesci s6u slavo romanesci ale veciniloru familiei dela Riusioru, cumu Danciu dela Barbatesci, Buda dela Galaţi, alti trei dela Baiesci, Radulu, Nanulu, Lascu, Stoica.

*) Cfr. a. 1398. 1435. 1453 . in hac collectione. **) Ergo anno 1485. JHaczeg jam fuit Districtus. Jam a.

1435 . imo 1398 . provincia, quod idem fuerat. ***) Ergo Uladislaus Rex fuit anno 1495. in Transilvania,

signanter Cibinii.

— 3 1 —

„Execuţie- facta est feria 3. in profesto Joann i s ante portam Latinani. H o m o Regius Demetrius Vădi Capitularis Joannes Capellanus Curiae Episcopalis, coinmetanei sun t : J acobus Dancso de Barbatzest, Michael Buda de Galâcz, Jonnes , Demetrius, Stepha-nns de Bajesd, Stephanus , Michael, Radul , David, Naan, Laczko, et Sztojka de Fejdrviz nullo contra-dictore apparente ."

Uladislai I I . Regis mandatum statutorium pro Michaele Kendefy , et Pe t ro Kenderesi de Ma­lomviz super possessionibus Malomviz, Malomtorok,

Sebestorok etc.

1496. Suppl. C. D. T. V. p. 1 6 1 — 1 6 3 . Diploma de noua donatiuue regăsea pentru cele duoe fa­

milii romanesci Candea si Candrescu, cunoscute atâtu de bene dein alte documente publicate pâna acilea, anume in cursulu anului trecutu. DonaMunea li se face pe 9 comune intregi, pe parti egali in alte 7 si pe bucati de possesiuni in 3 comune.*) Dragomiru e t c , totu nobili, cumu si unu preotu, totu nobile, dein comun'a Livadea.

Uladislaus Dei Grat ia Rex Hungar iae et Bohe-miae etc. fidelibus nostris capitulo Ecclesiae Albensis Trahsi lvaniae salutem et gratiam. Cum n o s , cum ad nonnullorum fidelium nostrorum egregiorum Mi-chaelis Kendefy de Malomviz, ac Petri Kenderesi de eadem Iratris ejusdem nostrae propterea factam ma-jes ta t i , turn vero consideratis fidelitate, et servitiis eorundem Michaelis et Petr i per eos sacrae imprimis dicti Regni noştri Hungar iae Coronae, ac deinde ma-jestati nostrae pro locorum et temporum varietate cum omni fidelitatis constantia exhibitis et impensis, totales possessiones Malomviz praedictam Malomviz-torok, Sebestorok, Ostrovel, Noxora, Ohaba, Sibisel, V a l y a , et Fede r voca tas , item directas et aequales possessionum medietates Ponor, Baar, Kernesd, P o -klissa, Voncsokfalva, Szent-Peterfalva, et Reja voca-tarum, nec non portiones possessionarias in posses­sionibus Pojen, Galâcz, Fizesi vocatis omnino in Co­mitatu Hunyad iens i , et Districtu Haczeg existentes habitas, in quarum pacifico Dominio iidem progeni-tores suos ab antiquo perstitisse seque persistere as-serunt etiam de praesenti, simul cum omni J u r e no-stro Regio , si quod in eisdem totalibus possessioni­bus, ac medietatibus possessionum, nec non portio-nibus possessionariis quali tercunqne habe remus , aut nost ram ex quibuscunque causis, v i is , mod i s , et ra-tionibns concernerent majestatem, ac pariter cum cun-ctis earundem utilitatibus, et pertinentiis quibuslibet, praemissis sicut praefertur stantibus, et se habentibus,

*) Asia dara acestea duoe familii de cnezi romanesci a-junsesera pâna pe la finea vdcului alu 15-lea intre cele mai avute si mai de frunte ale tierei; cu alte cuvente: ele incale-casera bene preste mai multe comune romanesci, dupa usulu ,a-celui tempu. Famili'a Candea castigâ dela imperatii Austriei titlulu si rangulu de comite (Graf) sub numele magiarisatu de Kendefy. Vecii si in acestu documentu câteva nume romanesci si slavo-romanesci, ca: Oprisiu, Voina, Voieu, Eomanu, Stroia.

memoratis Michaeli Kendefy, et Petro Kenderesi de praedicta Malomviz ipsorumque haeredibus et poste-ritatibus universis , vigore aliarum literarum nostra-rum, novae nostrae Donationis, et Ju r i s noştri Regii praedicti titulo in perpetuum contuler imus, velimus-que eosdem in dominium earundem per nostrum et vestrum homines legitime facere introduci. Super quo fidelităţi vestrae harum serie firmiter praecipientes m a n d a m u s , quatenus vestrum mittatis hominem pro testimonio fide d ignum, quo praesente Johanne's de Klopotiva, sive Nicolaus Myresdi , . vel Andreas Pu j , sive J o h a n n e s P e s t h e n y , aut Martinus de Vărhely, seu Nicolaus de Szâllâspataka, neve Opris de Osz-thryva, vel Ladislaus de eadem Klopot iva , sive P e -t rus de eadem aliis absentibus homo noster ad facies dictarum possessionum e. c. t. (reliqua juxta stilum solitum mandati statutorii). Da tum Budae in vigilia visitationis Beatissimae Virg. Mariae a. D. 1496. H e -gnorum nostrorum Hungar iae a. 6. Bohemiae vero 25.

L. S. appensi.

Dorso hujns mandaţ i statutorii sequentia sunt scripta: „Executio facta est in festo B. Mărci E v a n g . H o m o Regius Oprys de Oszthrovu, Capitularis Al-bertus Capellanus albensis archidiac. nullo condradictore apparente . I tem coinmetanei iuerunt : Nicolaus Po-g â u y , J a n k o de Klopot iva , Dominicus de Osztro, Presbyter nobilis de Livad, Michael de Zechel. I tem feria 2. in festo Phil ippi et Jacobi apostolorum Ni­colaus de Kernesd sua, ac Demetrii fratris sui car-nalis personis comparens , praemissae introductioni contradixerunt, qui propterea vocati sunt ad octavas affuturas. Inhibitio autem facta est solum super por-tionibus possessionariis in Kernesd, Poklisa, Galâcz, Fizech, et Poen habitis. I tem t -ndem feria 5. scili-cet die 10. Executionis praedictae J o h a n n e s Visthes de Galâcz in s u a , item Dionisii , Jacobi , Valentini carnalium ac Buda de eadem Galâcz, item Nicolai filii ejusdem Buda personis comparent , quantum ra-tione port ionum eorundem possessioiiariarum in ea­dem Galâcz, et Fizech vocatarum par-tium earundem p contradixit, quornm . .

in Octavis I tem die 15. Sta-tutionis praedictae, S throya de Ponor sua, item Petr i , Johann i s , Vonae, Volkul, Danie l , Roman de eadem Ponor in personis ratione medietatis ejusdem P o n o r contradixit. cui commissum est, ut compareat in Oc­tavis. I tem eodem die 15. Dragumer de Baar con­tradixi t , quibus commissum est, ut in Octavis com-pareant, et hoc ego J o h a n n e s Vythdz.

Originale exstat in Arch. Capit. alb. Tranniae . In Transumto anni 1746. possidet D. F r a n c .

Kenderesi de Felstf-Szâllaspataka.

(Va urma.)

— 32 —

V e r s a t u l u. Versatulu, său cumu se dice în mai multe parti,

bubatulu (Variolae) isi ia predile sale de mai multe luni, ăra anume in unele parti , precumu si acilea in Brasiovn, omdra mai reu decktu a omoritu chiaru si coler'a dein 1866. P e locuitorii dein Schiai 'ia de­cimaţii. Se vedemu ce dice unulu dein medicii no-strii cei mai renumiţ i , adecă dr. At. F e t u , despre V e r s a t » , i n M a n u a l u l u s e u d e m e d i c i n a p r a c t i c a . Cei carii pricepu terminologi 'a medicinei, voru explica si celoru carii nu o pr icepu:

§ 1. V a r i o l ' a ( v e r s a t u l u ) . Variol 'a este o lebra exantematica speciala, con-

tagidsa^ caracterisata prin desvol tarea , la suprafaci'a pelei, a mucdsei gâtului , a unui numeru de bubutie, care supurandu, îasa in loc'ulu loru, pete trecatdre, său semne aduncate si statornice.

Variol 'a este regulata său neregula ta , simpla (blânda) său maligna (rea) si complicata. Evolut iunea variolei simple si regulate se împarte in cinci s tadi i : 1) incubatiunea, 2) invasiunea, 3) eruptiunea, 4) su-purat iunea si 5) desicatiunea.

1) Incubat iunea durădia, in de comunu, dela 8 pana la 9 di le; ea se p<5te prelungi si pkna la 20 dile. Stadiulu acesta nu se caracterisa prin nici o tu rburare apreciabila.

2) Invasiunea se anuncia prin cui 'batura, lassi-tudene, fiori, durerea-de-capu, intiepenirea membri-loru si a fecei, gratia, varsatur 'a , durerea de siele, o căldura însemnata a pelei, o misîcare febrila fdrte viua si o mare plecare la suddre. La copii, se ob­serva, adeseo r i , pucina diarhoea, deliru său convul-siuni. Durat 'a acestui stadiu este de doue , trei său patru dile.

3) Erupt iunea se arata la atrei 'a seu la a patr 'a di dela inceputulu morbulu i ; mai antaiu apare pe pele unu certu numeru de pete, său de puncturi roşii, cari se prefăcu in radicature mice , papuldse , ce se implu cu unu liquidu serosu si t r ansparen tu , apoi, opacu si pnrulentu. Erupt iunea incepe la facia, se întinde apo i , pe g â t u , t runchiu si estremitati ; une­o r i , pustulele suntu f6rte numerose , si apropiate unele de altele (variol'a coufluinta); alte-dati, pustu­lele lasa intre ele intervale însemnate (versatulu dis­creţii). P e candu eruptiunea se face la pe le , unu certu numeru de pustiile se iyesce pe conjunctiv'a ochiloru, pe mucds'a gnrei, a inghitit<5rei, a gâtului si chiaru a tracheei. Aceste pustule suntu insocite de suferinti'a ochiloru, de durerea gâtului si de difi­cultatea de a înghiţi, de tusa si de ragtisiala. Dupa efectuarea eruptiunei, ferbintiăl'a in de comunu, scade; daru, in caşuri de variola confluinte si de alte com-plicatiuni, febr'a persista. Pus tu le le , desvoltandu-se, devinu buricdse prin deprimarea centrului loru. Cktra a patra di a eruptiunei (a 7-a său a 8-a dela ince­putulu morbului) pustulele se incungiuru cu o aridra,

său cercu ros in , si tiesetur'a celulara subcutana se infla pre tu t indene; inflatur'a acăsta este mai mare la facia, dein care causa patientulu nu'si pdte deschide ochii ; traseturele fecei sale suntu şterse si fisionomfa n'are nici o espresiune; estremitatile inflandu-se ca­pătă unu volumu indoitu de acelu naturale alu loru.

4) Febr 'a , care scadiuse, dupa terminarea erup­tiunei, se reivesce prin supuratiunea besîcutieloru va­riolei; aceea ce constitue febr'a secundara său supu­rată ria"; acăsta febra apare la a opt'a său a nou'a di dupa invasiunea versatului. Pustulele se presenta la uni i , câ nisce besicutie l a rge , regulare , rotungidre, opace , albicdse, molatice la pipaire si pline de unu liquidu purulentu. Inflatur'a pelei sporesce si este insocita de o salivatiune abundanta . Cktra a diecea său a unusprediecea di, inflatur'a fecei si salivatiunea dispare si se inlocuesce prin o inflatura oedematdsa de mani si de piti<5re.

5) Desicatiunea incepe , in decomunu , cktra a diecea di dupa invasiune; uscarea pustuleloru se face pe locu; inse, mai desu, pustulele rumpendu-se, de-sierta dein ele liquidulu, ce cont ieneau; materi 'a acăsta uscanduse formăza nisce cojitie brune (negritidse), său galbie de grosime diferita; cdjele, care la inceputu erau adherinte, se deslipescu de pele si cadu dela a cincisprediecea pkna la a douedieci si cincea d i ; in tempulu rumperei loru pustulele respandescu unu mi-rosu particulariu si desplacutu. Desicatiunea (cojirea) incepe la facia si apoi se intiude la trunchiu si in urma Ia estremitati. Sub cdjele vărsatului se formăza nisce ulceratiuni de o aduncime diferita, care tama-duindu-se , la nnii lasa nisce puncturi roşii si treca-tor ie ; ăra la alţii remanu nisce semne statornicie si aduncate. In tempulu desicatiunei pustuleloru dispare inflatur'a fecei si a membriloru.

Desicatiunea pustuleloru nu se observa in gura si iu inghi t i tore , dein causa ck besicutiele acestoru parti nu ajungu mai nici-odata la supuratiune.

F o r m e l e v a r i o l e i . Descrierea precedenta este icdn'a unei variole regular ie ; inse morbulu acesta presenta mai multe anomalie, irregularitati si s imptome mai multu său mai pucinu grave, si acăsta const i tue: variol'a maligna, irregulara, complicata; asia 1) daca agitaţiunea, delirulu, convulsiunile, care insocescu une­ori variol 'a , la inceputu au o violentia si o durata esagera ta ; atunci variol'a se chiama maligna (rea); 2) variol'a pdrta numirea de ataxica, candu delirulu si agitaţiunea predomnesce preste celealalte s imptome; 3) variol'a se dice adynamica, candu predomnesce la-si tudiuea, prostrat iunea si debili tatea; 4) eruptiunea s'insocesce adese de o tendentia haemorhagica gene­ra le ; pelea se acopere de ecchimdse impregiurulu bu-butieloru, si in intervalii lo ru ; sângele se respandesce in tiesetur'a conjuncţiveloru, său ăse dein organismu sub forma: de epistaxa, de haemorhagia intestinale, de haematur ia , său de haemopt is ia , atunci variol'a se dice haemorhagica. In midiuloculu acestoru acci-denti , eruptiunea se face reu, pustulele se desvolteza

— 33 —

incompleta, ele se usucă, se vestediescu prea prema­tura , pe langa serositate ele contienu si sânge. Aceşti accidenti, cari complica, mai alesu, variol'a confluinte, se potu ivi si in cursulu variolei discrete.

P e langa acesta mai potu complicei, versatulu si alte afecţiuni, p. e. inflamatiunea plumoniloru, a ple­ure i , a cordului , a incheietureloru etc. Pustulele ingliitîtorei provoca une-or i , o augina grava ; acele ale gutlejului, angustandu glott 'a, ocasionesu, o sufo-catiune inspaimantatdre.

L a copii se ivesce ckte-odata o diarlioea inde-repnica; asemene se observa : ophtalmii grave, dein care p6te resulta opacitatea corneei si nevederea; otita (inflamatiunea ureebei) , care prov<5ca, une-ori prin supura t iune , destructiunea ossisioriloru audiului si perforatiunea t impanului (tobei), causandu o asur-dire incurabila. Inse cele mai frecuente complica-tiuni sunt abcesii subcutani, cari se observa pe mani si pe pitiore, pe trunchiu, pe gutu si pe falei.

C ă u ş e l e . Singur 'a causa a versatului este eon-tagiulu variolicu. Contagiunea pdte fi imediata prin inoculatiune, seu media ta : prin contactulu cu persd-nele, care jacu de versatu. Contagiunea incepe dein momentulu supurat iune! si remane posibila pkna la căderea cojeloru. Variol 'a se arata in modu spora-dicu seu epidemicu; va r io la pdte domni in ori-care ano-tempu, dra mai alesu primaveYa si vdr'a.

Variol 'a se arata la ambele sexe si la tdte etă­ţi le; dra mai cu sdrna la copii.

Tot i individii espusi nu suntu loviţi de versatu, pentruck acesta depinde dela o dispositiune speciala de a primi influenti'a contagiului, seu de a resistă la acţiunea lui.

D i a g n o s u l u . Intensitatea febrei, grdtia si ver-satura, dra mai alesu durerea de s ie le , -suntu semne precursorii de invasiunea variolei; semnele acestea de-vinu si mai sigure, ddca patientulu in cuestiune n'au jacutu de versatu, nici au fostu vaccinatu, si ddca elu este in etatea juvenile: in fine, candu eruptiunea au aparutu cu earacterii sei , atunci nu mai este nici o indoiela despre presenti 'a versatului.

P r a g n o s u l u . Variol 'a este totu-deauna unu morbu seriosu; ea este si mai periculdsa pentru copii fragedi. Variol 'a confluenta este mai grava , decktu acea discreta; acea epidemica mai periculdsa, decktu acea sporadica. Es te mai totu-deauna funesta: va­r io l a haemorhagica (versatulu neg ru ) ; aceea la care eruptiunea se face cu greu ta te , cumu si acea com­plicata de deliriu, de agi ta ţ iune, de convulsiune si de alti accidenti cerebrali, mai alesu, deca aceşti ac­cidenti se ivescu chiaru dela inceputulu morbului. Inflamatiunea laringei, a bronchiiloru, a plumaniloru, a pleurei , a cordului , sporescu si mai multu gravi­tatea morbului. Abcesii , cari se ivescu in diferite part i ale corpului, adaogu la gravitatea morbului : prin a loru supuratiune prelungita. Morbulu este in de-stulu de blandu la persdnele jacute de versatu, candu ele suntu drasi lovite de variola. Candu imflatur'a

fecei si salivatiunea dispăru fkra a fi înlocuite prin o inflatura oedematdsa a peeidrilorn si a maniloru, atunci aedsta impregiurare indica mai totu-deauna o terminatiune letala a morbului.

Trac tamentu lu este preservativu si cura t ivu: a) P r e s e r v a t i v u . Se sciea in unele parti ale

Asiei, ck inoculatiunea impucineza periculii variolei; acesta operaţ iune introdusa mai antaiu in Engl i ter 'a la 1673 si apoi in tdta Europ 'a , fu părăsita in an 1798, dupa descoperirea vaccinei de cktra dr. J enner . Acestu excelente preservat ivu, in contra versatului, de-si nu este absolu tu , totuşi elu dk securitate per-sdnei vaccinate pentru unu certu numeru de ani, pre­cumu aedsta vomu arata tractandu despre vaccinare.

b) Trac tamentu lu curativu alu variolei , fiendu analogu cu alu coriului si alu scarlat inei , se va in­stitui dupa aceleaşi regnle. Candu variol'a este sim­pla, bolnavulu se va culca intr 'unu patu, unde va fi usioru acoper i tu ; temperatur 'a camerei va fi potrivita si d ie ta absolu ta ; de beutu i se voru dă beuturi cal-dutie si acrisidre. Candu incepe a se arată exanthema, se va adminis t ra o baia de pitidre cu mustaru, spre a favorisâ eruptiunea si a combate durerea de capu. Ochii se voru spală cu apa caldutia, candu se arata pustule pe p leope ; durerile de gutu voru fi combă­tu te prin gargare cu ceiu de fldre de socu seu de t e iu ; se va dă unu gliştiriu sdu unu purgat ivu usio.ru. Candu bolnavii au agitaţiune si suntu cuprinşi de insomniu, sdu candu eruptiunea este fdrte incdta, se va face o baia ca lda ; in acestu dein urma casu se potu intrebuintia fricţiuni peste totu corpnlu cu otietu aromat icu, cu-o flanela uscata, seu cu spirtu de cam-phora.

In caşurile de variol'a maligna, se va chiama fkra intardiare unu medicu; dra pkna la sosirea lui se va dă urmatoriulu adjutoriu:

1) Ddca var io la este complicata de deliru si de alti accidenti nervoş i , atunci se va pune bolnavulu intr'o baia caldutia si i se va turnă apa rece pe capu ; asemenea potu fi utile aici besicatdrele aplicate la cdfa, ori lipitdrele puse dupa urechi, ddca simptomii menţionaţi sunt sub dependenti 'â inflamatiunei cree-riloru.

2) Deca dein contra, se arata simptomii adyno-miei, atunci se voru administra pe langa zama de carne concentrata, unu vinu b u n u , china si alte me­dicamente tonice.

3) Totu midiuldcele prevedinte Ia Nr. 2) se voru intrebuintia si la casu de versatu negru (versatulu haemorhagicu) candu elu nu este complicaţii de sim-ptomi cerebrali ; pe langa aceste se voru aplică si remedii indicaţi la haemoragii art. 10.

4) La casu de lar ingi ta , p leuro-pneumonia , se voru administra remedii indicaţi, in specialu, la fia-care deintre aceşti morbi.

(Va urma.)

6

— 34 —

Exemple de limb'a si terminologi'a militaria. In Nr. 1 alu Transi lvaniei amu promissu ck

vomu reproduce dupa regulamente prelucrate roma-nesce mai alesu dein limb'a francisca, ckteva capite si pericope, dein care tenerimea se cundsca si pe acestu terrenu alu activitatiei omenesci progressele pe care le a facutu limb'a ndstra, ăra cei carii voru veni in positiune de a servi la <5ste, se se scia ajuta in diversele situatiuni in care voru fi aruncaţi . înce­peam si vomu continua c u :

R e g u l a m e n t u a s u p r a e x e r c i ţ i u l u i s i m a n e v r e l o r u d e i n f a n t e r i a . Titlulu I. Deose­bitele formaţiuni si basele instiuctiunei. Articolulu I. Formaţ iuni le in linia.

1. Se numesce linia ori-ce formaţ iune, in care deosebitele elemente ale unei t rupe sunt asiediate unele langa altele, fia desfasiurate, fia in coldae de compania, fia in coldne de batalidne.

2. In formaţiunile in linia, brigadele unei aceeaşi divisii, regimentele unei aceeaşi br igade si batalioanele unui acelaşi regimentu voru fi hotar i te , dela drăpt 'a la s tang 'a , dupa cumu urmăza : antai 'a si a duo'a b r igada ; antaiulu si alu duoilea reg imentu ; autaiulu, alu duoilea si alu treilea batalionu.

3. La tdte întrunirile trupeloru in linia, se voru deosebf duoe ordini : ordinea desfasiurata si ordinea de lupta.

4. Ordinea desfasiurata consista in dispositi'a elementeloru fia-carui bata l ionu, desfasiurate intregi pe aceeaşi linia; nu se intrebuintieza decktu la eser-citiuri si la reviste.

5. Ordinea de lupta consista in dispositi 'a bata­lionului in corpu de bătaia si in companii de tira-liori; se intrebuintiăza la manevre si in operaţiile tactice.

6. Ori-care aru fi ordinea in care se gasesce, intervalele cari t rebue se separe deosebitele elemente ale trupei in linia desfasiurata, voru fi regulate pre­cumu urmăza :

In t re batalidne, treidieci pas i ; In t re regimente cincidieci p a s i ; In t re brigade sieptedieci si cinci pas i ; In t re divisii un'a suta pasi.

A. O r d i n e a d e s f a s i u r a t a . PI. I. 7. In acăsta o rd ine , companiile fia-carui bata­

lionu, voru fi desfasiurate unele langa altele, si nu­mite dela drăpt 'a la s tang 'a , dupa cnmu urmăza : antai 'a, a duo'a, a trei'a si a patr 'a compania.

8. Compani 'a se formăza pe duoe r endu r i , in chipulu urmator iu : caporalii sunt asiediati in antaiulu rendu, acei ai caprariiloru sociu la stânga. Omenii sunt asiediati dupa inaltime in fia-care capra r ia , in caprariile nesotia caporalulu celu mai inaltu formăza cu omulu celu mai inaltu antaiulu s îru; cei duoi mai inalti dupa acăsta, alu duoilea s î ru , si urmăza astu-feliu, pknk la celu dein urma s i ru , care este com­

puşii dein duoi dmeni cei mai mici; in caprariile sociu cei duoi mai inalti formăza antaiulu s î ru , cei duoi mai inalti dupa acăsta alu duoilea s i ru , si urmăza astfeliu pkna la celu deni urma siru, care este com­pusa dein caporalulu celu mai micu alu caprariei si dein omuln celu mai micu. Candu o caprarfa se compune de unu numeru nesociu de dmeni , o com-plectăza luandu unu soldatu dein caprari 'a urmatdre, si celu dein urma siru alu plotonului remane formatu in acestu casu dein caporalulu caprariei a opt'a, său a siesesprediecea.

Cu tdte acestea, soldaţii elasei antaiu voru fi impartiti de o potriva, pe totu tronulu companiei.

9. Fia-care compania va fi impartita in duoe p lo tdne; fia care plotonu in duoe semi-plotdne; fia­care semi-plotonu in duoe secţii; fia-care secţiuni in duoe căprarii . Pen t ru a manevra , caprari 'a va formă o g r u p a , si la t rebuint ia , vu potea fi imparti ta in duoe grupe.

10. Plotdnele, semi-plotdne, secţiile si caprariile, voru fi numerotate dela drăpt 'a la stang'a fia-carii companii.

11 . Compositi 'a deosebiteloru fracţii in compania pentru servitiulu interioru va ti acelaşi că sub a r m e ; pentru câ oficerii, sub-oflcerii si caporalii se fia totu-deauna cu fracţiile trupei ce comanda obicinuitu.

12. Şirurile voru fi numerotate in fia-care plo­tonu dela drăpt 'a la stang'a.

13. Distanti 'a intre renduri este de patrudieci cent imetre , mesurate dela peptulu omului dein ren-dulu alu douilea pkna la omulu ce urmăza in siru, său pkna la sacu, daca soldatulu 'lu are .

14. Incheietorii se asiedia la duoi pasi dupa alu douilea rendu.

15. Antai 'a si a duo'a compani 'a dein fia-care ba ta l ionu , formăza semi-batalionuln dein drăpt ' a ; a trei'a si a patr 'a compania formăza semi-batalionulu dein stang'a.

L o c u l u o f i c e r i l o r u , s u b - o f i c e r i l o r u s i c a p o r a l i l o r u.

16. Capitanulu, inapoi'a centrului companiei la trei pasi dela incheiere.

17. Locotenentulu, la drăpt 'a plotonului antaiu, in antaiulu r endu ; elu este siefulu acestui plotonu.

18. Sub-locotenentulu celu mai vechiu la drăpt 'a plotonului alu duoi lea, in antaiulu r e n d u , elu este siefulu acestui plotonu.

19. Sub-locotenentulu celu mai nou, la incheiere inapoia centrului semi-plotonului alu douilea, elu este siefulu acestui semi-plotonu.

20. Sergentulu-maioru, la incheiere, inapoia cen­trului semi-plotonului alu 4-lea.

2 1 . Sergentulu-furieru, la incheiere, inapoia cen­trului semi-plotonului antaiu.

22. Candu compani 'a va avea numai unu snb-locotenentu, sergentulu-maioru va comandă semi plo-tonulu alu duoilea si furierulu pe alu patrulea.

23 . Sergentulu, siefu alu secţiei antaia, se asiădia inapoia locotenentului in alu duoilea r e n d u ; elu Va fi dreptulu direcţionale alu companiei , său alu sub-impartirei la care este atasiatu.

24. Sergentulu , siefu alu secţiei a d u o a , se a-siedia la incheiere dupa stang'a semi-plotonului an-taiu; elu va fi stangulu direcţionale alu subimpartirii la care este atasiatu.

25. Sergentulu, siefu alu secţiei a treia, se asiădia la incheiere dupa drăpt 'a semi-plotonului alu duoilea; elu va fi dreptulu direcţionale alu subimpartirii la care este atasiatu.

26. Sergentulu, siefu alu secţiei a pa t r ' a , se a-siădia la incheiere dupa stang'a semi-plotonului alu duoilea; elu va fi s tangulu direcţionale atu plotonu-lui antaiu, său alu semi-plotonului alu douilea.

27. Sergentulu, siefu alu secţiei a cincea, se a-siădia inapoia sublocotenentu lu i in alu duoilea r endu ; elu va fi dreptulu direcţionale alu plotonului alu duoilea, său alu semi-plotonului alu treilea.

28. Sergentulu, siefu alu secţiei a siăsea, se a-siădia la incheiere, dupa stang'a semi plotonului alu treilea; elu va fi s tangulu direcţionale alu subimpar-tirei la care este atasiatu.

29. Sergentulu, siefu alu secţiei a siăptea, se a-siădia la incheiere dupa drăpt 'a semi-plotonului alu patrulea; elu va fi dreptulu direcţionale alu sub-im-partirei la care este atasiatu.

30. Sergentulu, siefu alu secţiei a opt'a, se asiădia la stang'a plotonului alu duoilea; elu va fi s tangulu directiouale alu companiei, său alu sub-impartirei la care este atasiatu.

3 1 . La plotonuln dein urma alu fia-carui bata­lionu, directionalulu stangu se asiădia la stang'a an-taiului rendu alu batalionului.

32. Caporalii se asiădia la drăpt 'a si la stang'a fia-carii secţii , in antaiulu r endu , cu caprariile loru, dupa cumu s'au prescrisu la Nr. 8, astfeliu: caporalii caprariiloru nesociu, se fia la drăpt 'a si ai caprariiloru sociu, la stang'a caprariiloru loru.

33. înlocuirea oficeriloru si sub-oficeriloru se va face catu se va potea dein gradu in gradu, in fia-care subimpartire a companiei. In lips'a căpitanului si locotenentului dein aceeaşi compan ia , colonelulu va hotari pentru a o comandă , daca crede de tre buintiaj unu locotenentu deintr 'o alta compania.

L o c u l u o f i c e r i l o r u g e n e r a l i , o f i c e r i l o r u s u p e r i o r i , o f i c e r i l o r u d e s t a t u - m a i o r u s i

a d i u t a n t i l o r u . 34. Comandantu lu de divisie, la un'a suta pasi

inapoia liniei, cktra centrulu divisiei sale; adiutantii sei la stang'a si pucinu inapoi ; siefulu de statu-maioru alu sen la siese pasi inapoia lui, avendu , ceva mai inapoi, la duoi pasi pe unu rendu oficerii atasiati la statu-maioru si oficerii de ordonant ia ; aceştia dein urma la stang'a celoru d'antaiu.

35. Comandantu lu br igade i , la siăsedieci pasi

inapoia liniei, cktra centrulu brigadei sale; adiutan-tulu si oficerulu seu de ordonantia la stang'a si pu­cinu inapoia lui.

36. Colonelulu, la cincidieci pasi inapoia in-cheietoriloru, cktra centrulu regimentului seu. avendu la drăpt 'a pe locotenentulu-colonelu, si la stang'a pe unu oficeru de ordonant ia , adiutantu de regimentu pentru manevre, si unulu si altulu pucinu inapoi.

37. Maiorulu, la treidieci pasi dela incheiere, inapoia drapelului său fanionului batalionului seu.

38. Oficerulu insarcinatu cu funcţia de adiu-tantu-maioru , la diece pasi dela incheiere, inapoia centrului semi-batalionului dein drăpt 'a.

39. Mediculu, cassierulu si oficerulu cu imbra-camintea , la diece pasi dela incheiere, inapoia cen­trului plotonului celui dein urma alu semi-batalionu­lui dein drăpt 'a.

40. Adiutantulu la diece pasi dela incheiere, in­apoia centrului semi-batalionului dein stang'a.

L o c u l u s ă p ă t o r i l o r u , t o b o s i a r i l o r u , c o r -n i s t i l o r u s i m u s i c a n t i l b r u .

4 1 . Săpătorii pe duoe renduri , la drăpt 'a regi­mentului, avendu stang'a loru departe de 10 pasi de 1 plotonu, caporalulu sâpatoru la drăpt 'a sapatoriloru, in antaiulu rendu. Tobosiari i fia-carui batalionu, for­maţi pe duoe renduri, la duoedieci pasi dela incheiere, inapoia antaiului plotonu alu semi-batalionului dein s tang 'a ; tambur-maiorulu la duoi pasi inaintea tobo­siariloru batali6neloru loru.

42. Corniştii fia-carui batalionu, formaţi pe duoe renduri, la doni pasi inapoia tobosiariloru, sergentuln-cornistu, la drăpt 'a cornistiloru antaiului ba ta l ionu; caporalii-cornisti la drăpt 'a cornistiloru batalidneloru loru*)

43 . Musicantii formaţi pe patru renduri , la duoi pasi si la stang'a tobosiariloru antaiului bata l ionu; siefulu musicei la drăpt 'a antaiului rendu.

D r a p e 1 u r i 1 e. 44. Drapelulu fia-carui regimentu se asiădia la

centrulu batalionului alu duoilea, daca regimentulu se compune dein trei batalidne, ăra daca regimentulu este de duoe batalidue, se asiedia la centrulu bata­lionului an ta iu ; in amenduoe caşurile va avea in urm'a lui unu sergenţii alesn de colonelu.

45 . In manevre portu-drapelulu va stă atasiatu la acelaşi batalionu, inse nu va face parte dein nici o s u b i m p a r t i r e ; se asiădia la stang'a semi-batalionu­lui dein drăpt 'a.

46. In celelalte batali<5ne unu fanionu va inlocuf drapelulu; elu va fi purtatu de unu se rgen tu , care in linia va avea inapoia lui unu altu sergentu dein batalionu. Purtători i de fani<5ne voru fi aleşi de colonelu.

( V a u r m a . )

*) Candu trup'a va stâ, corniştii voru avea armele la pi-tioru la stang'a. Candu trup'a merge, voru avea armele pe ume-rulu stangu, seu atarnatu cu cureao'a de umerulu stangu.

— 36 —

Contribuiri Ia fondulu academiei de drepturi. 1) Prein dn. protop. in Racsi'a, Alessandru Erdosiu, s'au

tramesu contribuiri 16 fr, 50 cr. a. Sibiiu, 30. Decembr. 1 8 7 3 .

D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s .

Progressulu in Bucovin'a. Bibliografia. Prin cerculariu subscrisu de dnii presied. Georgie

Hurmuzache si de secretariu Michaiu Cal inescu, cu dat 'a Cernău ţ i , l 6 j 2 8 Decembre , s'a conchiamatu pe

1 5 / 3 Ianuar iu a. c. A d u n a r e a g e n e r a l e p e n t r u c u 11n r ' a si 1 i t e r a t u r ' a r o m a n a in B u c o v i n ' a .

P rog ramulu adunarei a fostu precumu urmedia : 1) Raportulu comitetului despre lucrările sale in

an. 1872 si- 1873. 2) Raportulu revisoriloru despre cercetarea so-

cot&eloru an. 1872 si 1873. 3) Raportulu comitetului privitoriu la modificarea

statuteloru, anume a §-lui 17. 4) Incuviintiarea budgetului societăţii pe anulu

1873 si 1874. 5) Discursuri si propuneri eventuale, privitdrie

la interesele societăţii. 6) Alegerea presiedentelui , a vicepresiedentelui

si a diece membri ai comitetului, conformu § 14, p. J si § 18.

7) Alegerea comissiunei de trei membri spre cer­cetarea socoteleloru an. 1874 conformu § 14, p. 6.

Dein acestu programu s'ar părea, ck bucovinenii inca au patîtu c e v a d e n'au potutu tiene adunare generale in anii 1872 si 1873. Bene ck s'au dela-turatu pedecele incai in alu treilea a n u , ck-ci ori cktu elementulu romanescu in Bucovin'a este strim-toratu si fdrte influentiatu mai virtosu de cktra celu nemtieseu, dara asupra lucrariloru asociatiunei totu nu are acea influentia nefasta, care a mai sugrumatu pe asociatiunea dela Aradu , care a devenitu batai'a de jocu a studentiloru carii scriu prin folie humo-ristice.

De optu luni incdce , in Cernăuţi esse si una f61ia pedagogica „ B u k o v i n a e r p â d a g o g i s c h e B l a t t e r " sub redactiunea dlui Dem. Isopesculu*), redactata dupa unu methodu, care pkua acumu abia s'au mai vediutu in tierile n6stre poliglotte, care inse semena ck ar fi cerutu de cktra inpregiurarile acelei tieri. In acea folisidra adecă essu articlii in trei limbi, nemtiesci, rutenesci si romanesci, nu inse traduşi in columne, ci fia-care articlu in limb'a respect iva, in­dependente de ceilalţi.

Dein Nr. I a. c. alu Foliei pedagogice aflamu ckteva date interessante, anume despre afacerile sco-

*) D e duoe ori pe luna câte 1 % c61e 8°. Pretiulu 2 fl. pentru membrii E e u n i u n e i d o c e n ţ i l o r u dein Bucovin'a, 3 fl. pentru nemembrii.

lastece ale Bucovinei. Cu dat 'a dein 2 1 . Nov. 1873 imperatulu a resolvitu dein veniturile statului 150 mii florini cu scopu de a se edifica in Cernăuţi unu i n s t i t u t u p e d a g o g i c u pentru candidaţi de am­bele sexe. Loculu s'a si cumparatu cu 9 mii, si edi-ficiulu trebue se fia gat 'a pkna in 1. Sept. 1875. Casele vechi , in care se afla actualmente institutulu pedagogici i , le-a cumparatu comun'a dela stătu cu 12 mii, si are se le adapte pentru sc6Fa superiore de fetitie (gimnasiu de fetitie).

Docenţii dela sate au ckte 350 fl. v. a. platisidre anua l i , pe lauga alte emolumente. Docenţii au si fondu de pensiune. F o n d u l u s c o l a s t i c u a l u t i e r e i (Landesschulfond) aratk in adunarea dein urma a consiliului instructiunei publice unu p r i s o s u de 27 mii florini v. a. — Dein fondulu eclesiastieu gr. or. s'au datu 6 burse (stipendia) pentru 6 teneri la facultatea filosofica in Vien'a.

Eca, ce ins^mna, se aiba tieYa autonomfa.

O p e r e l e p r i n c i p e l u i Demetrill CailtemirU ti­părite de societatea academica romana. Tom. I.

D e s c r i p t i o M o l d a v i a e, cu chart 'a geogra-phica a Moldaviei si unu Fac-simile. 8° mare, pag . 152. Bucuresci, 1872. Pretiulu 4 lei n.

Acela care nu a citita acesta carte cu luare-a m e n t e , se nu dica n imenui , ck cun6sce Moldov'a vechia si ck'lu ddre de Moldov'a.

C o n s i d e r a t i u n i a s u p r a i n s t r u c t i u n e i p u b l i c e s i p r i v a t e i n R o m a n i ' a , urmate de influenti'a localului si a mobiliariulni sc<5lei asupra vederei si sanatatiei copii loru, de Grig. Stefanescu, professoriu la facultatea de scientie dein Bucuresci. 8° pag. 124. Bucuresci, 1873. Pret iu 2 lei 50 b.

Carte scrisa cu multa cunoscintia de lucru , in stilu alesu, petrunsa preste totu de celu mai nobile zelu naţionale si patrioticii , totu-odata inse umbrita de pessimismu. Noi inca subscriemn mai totu ce scrie dn. Stefanescu despre defectele instructiunei ro­manesci , suntemu inse fdrte departe de a despera. Se ne arate dn. Stefanescu unu singuru poporu euro-penu de positiunea si conditiunea poporului nostru, care in 45 de ani se fia facutu acestea progresse colossali, pe care le tacura romanii. Inse : Roma nou uno die facta. S e nu ne perdemu patienti 'a.

D i c t i o n a r i u 1 u u n g u r e s c u - r o m a n e s c u , compusu de Georgie Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° m a r e , 41 c61e, se afla depusu spre vendiare la librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, T e -misidr'a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu o fl. 70 cr. leg. tiepenu cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. a. leg. usioru.

Editorii) si provedictoriu: Comitetulu, — Redactoriu G. Baritiu, secrotariulu 1, alu asociatiunei. — Tipografi'a R6mer & Karaner.