!*1I£A— \fi Acesta fâia ese "V^ 1 cate 3 r,61e pe luna ]

si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii aso­ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenu cu porto i poştei. c/J1

—^-ga. ftf®.\?u

Nr. 18.

TRANSILVANIA . Fo îa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Abonamentulu se face îfumai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comi­tetulu asociatiunei in Sibiiu. seu prin posta seu prin domnii c o ­

lectori.

Brasiovu 15. Septemvre 1875. Anulu VIII.

S u m a r i u : Documente histoiice din 1848 et 1849. (Urmare.) — Dn. Vas. Alexandri, bale. —- Publicarea baniloru incursi.

Diaristic'a nostra. — Procesu ver-

Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.)

Protestu memorabile alu municipiului Medeasiu in con­tra uniunei si a consecenheloru ei.

Ocasiune la protestulu acesta dedese ministrulu Szerjiere prin ordonanti 'a sa, in care declară ca „pa­tri 'a este in p e r i c u l u s i cerea recruţi . Medesienii respundu, ck patri 'a nu este in periculu, ci numai una parti ta fanatica, care se vede paralisata iu urmărirea scopului seu de â subjugă prin magiarisare. Asta-data comunitatea din Medeasiu vorbesce si in numele con-locuitoriloru romani, ck-ci acuma se prepara abia con-federatiunea intre romani si sasi in contra terroris-mului' si a tiraniei.

Documentele citate in diariulu dlui prepositu Stefanu Moldovanu,

publicatu pana la Nr. 15. 1. Directorulu politiei din cetatea Medeasiu in­

vita pe rev, sa Stefanu Moldovanu, pe atunci p ro ­topopii acolo , câ se conlucre la infientiarea gardei cetatiene in sensulu unui conclusu alu universitatiei sasesci, fara distinctiune de naţionalitate. Spre acestu scopu se asiddia comissiuni însărcinate eu conscrip-t iunea celoru apti pentru portarea armeloru. Se ob­serva totu odată, ck tempurile suntu critice si peri-culdse.

Acestu actu pdr ta dat 'a din 1 Aprile 1848, dara ii lipsesce numerulu.

W o h l - E h r w i i r d i g e r H e r r E r z p r i e s t e r !

In Folge hieher gelangten Beschlusses der wohl-lobl. săchsischen Nations-Universităt vom 30. Mărz d. J . Univ. Z. 443 /1848 , ist zur W a h r u n g der In-teressen der Allerhdchsten Regierung und insbeson-dere auch jener sămmtlicher Staatsbiirger und des Vater landes , in diesen bedrăngten und gefahrlichen Zeiten, die Burgerwebr ins Leben zu rufen. — Zu diesem Zwecke ist von Seite des Magistrată und Com-munităt eme Commission ernannt worden, welche zur Aufgabe hat, die waffenfâhigen Biirger, ohne Unter-schied des Volksstammes, nach Haus- und Grundbe-

sitz oder ziinftigen Gewerbes , zu conscribiren. Zu diesem Geschăfte werden die Nachbarvăter mit drei aus jeder Nachbarschaft zuzuziehenden Vertrauten mitwirken.

Dieses wird Euer Wohl-Ehrwi i rden mit Ersuch eroffnet: womit Wohldieselben die unterstehende Ki r -chengemeinde auf geeignete We i se , in der eigenen Muttersprache, hievon nicht nur in Kenntniss setzen, sondern auch davon eindringlich belehren mochten, dass die getroffene und zu gebrauchende Massregel, lediglicb zur Emporha l tung der staatlichen Ruhe und Sicherheit des Lebens und Vermogens zu dienen habe, und als sicheres Mittel zum Zwecke und Bethăt igung der wahren Vaterlandsliebe und unerschiitterlicher Anhănglichkeit an das Allerhochste Herrscherhaus , in Anwendung genommen werden wolle.

Der ich iibrigens mit aller Achtung verharre E u e r Wohl-Ehrwii rden ergebenster Diener

Mediasch, 1. April 1848. F r i e d . B i e d e r f e l d , Pol. D ir .

2. R e s p u n s u 1 u c o m u n i t a t i e i r o m a n e s c i d e i n M e d e a s i u la provocarea de sub Nr. 1, co­municata ei prin protopopu, ck membrii sei vo ie scu se ia armele si sunt gata de a suferf pentru patria si t ronu, inse sub trei conditiuni care curgu din c o n -ceptulu libertatiei si alu egalitatiei.

PEIIPEZENTA1IH. Noi csBCKpiuii KomBniTaTt pom^ntcia. din ciOBoda

perie l e T a T e Mediaş decKonepim npia a i e c T a Kpedinija noacTpT. neoiTiri) KT.Tp-1. j p i . i uaT8 . i nocips jp,mm>paT, KXTpi dsjiia noacrpt naTpie, KtTpi T o a T e o ^ i f i i o j a T e j e ,

uii xtKsiTopiî aiejjjeia: Ksm KT> noi n e n T p s j j v n i j j j a T S J j|imm>paT, uri nemps

Bineie narpii caniem r a T a ^in TOT minsTSJ a ne acep<fi mi aBfcpea, iui Biiaija;

KBOI KT. Bom nspia T o a T e noBopue de OBUje KS

T o a T i dparocTfe; Illi aK8m sineje mi jinca de osuje no^rind ja

rapda naTpioTiKi cnpe a -faie cJ«atBa K8Benin>, ne c s -usneni.

Nsmaî deodaTi. uii uo$nm Ka dpenrBpLie noaerpe a m . c a T e cx peJiuiBitze au i t :

3 0

— 202 —

1. CT. "fim p e n p e z e r r r a i j î ^ .n d i e r b , mi J|vn nsTtpea dpenTSpLiop leTiirkne CT> -fim p e t i p e z e i u a u i jjin M a r i -CTpaT m i ^vn KomsnrraTe d s n i n s n r b p s j c8<Pj[eTejiop.

2. D i n BeniTHpue Korosne a . i e opam8J8Î nenTps BecipeHue noac ipe , mKoa je j i e mi mKOJapiî n o m p i , CT> $ i m n i p T a m i iapimi d s i n . n s m i p s i cs t f - jeTe - iop .

3. f l a p o x L j o p n o o j p i CT> CT> d t a-r&Ta JIOK s i cep i -iecic KiRT a s napoxiî i e i eBanrciiKO-JBTepanî.

K a p e decKonepipe noi cnpe aqacîa d e KomsniiaTe j | i n c x p q i n a a î j|vn nsmeje nocTps iui a T o a T t KomsniTaTe c n p e adeBepipe o mi csBCKpiem, mi j a qincTÎTSJi M a r i -cxpaT o ajji'Bpnem. 4 A n p u i e 1 8 4 8 .

3 . Respunsulu romaniloru fu explicatu de cktra auctoritatile sas'esci câ refusu, precumu se va vedea indata. T o c m a in 1 5 Sept. doi membrii ai comuni-tatiei romanesci vinu si ceru in numele aceleia per-missiunea de a se arma, tocma pre candu poporulu romanescu se adună de nou la Blasiu, spre a luă mesuri — fdrte tardie — de a rmare generale. Eca pet i t iunea, cu resolutiunea magistratului medesianu pusa pe ea*):

I n c l i t e M a g i s t r a t u l

Comunitatea Romana dein Liber 'a Cetate Me­diasiu pătrunsa de evenimentele periculdse cu carele dein di in di aedsta dulce Pat r ia mai aduncu se în-valmacesce, candu pe celea l'alte Naţiuni si mai cu deschilinire pe consocii lui Sasi inarmaţi si pregă­tiţi de a dă pieptu cu neasteptatulu inimicu ii vede, se semte neodihnita, si indatorata câ se iee asuprasi greutatea de a cuprinde arme spre apărarea vieţii proprie si a familiei sua le , spre scutirea căminului s u u , si a bunuriloru suale; ci fiindcă acdsta de la sîne nu pote face, nici se cuvine, ca o legiuitu su-bordinata Inclitului Magis t ra tu , la acesta prein noi subscrisii îsi descopere a sua intent iune, cu tdta aplecarea rugandulu, ca parintidsce se primenea ace­sta determinare, si catu mai in graba se ne faca cu­noscutu „dre pdte si voiesce a ne midiloci a r m e ? " „dandu de o data libertate de a ne conscrie si or-ganisâ," — ca dein prototypulu catu mai populariu — aici seversi tu, se se inddmne toti ai acestui Scaunu Romani asdmenea a în t repr inde; ca asia pre cum pe ambele popora, Saşii si Romanii , ne a pusu Ddieu a vietiui intru una, asia cu unu cugetu si cu o voia se fimu si la bine si la reu intru u n a ; pen-truck numai „Vis unita valet." P e langa acăsta descoperita dorire, orandu gratidsa fara intardiare — dispunere, remânemu ai

Inclitului Magistratu in numele comunitatei subscrisi

T e o d o p K-E.iEop'fcn.

f I u o n u T u f a .

*) Cele intemplate intre 1 Apri le si 15 Sept. vedi- le in Memorialulu publ i ca ta . Red.

2 3 3 4 - 1 8 4 8 . A b s c h 1 u s s.

Nachdem bei Gelegenheit der Organis irung der Biirgerwehr ana den săchsischen Bewohnern dieser S tad t , auch die walachischen Einwohner derselben zum Beitritt aufgefordert worden, diese Aufforderung aber damals von denselben aus unbekannten Grtin-den zuriickgewiesen wurde, der Magistrat aber gegen-wărtig, ebenso wie damals bereit ist und keinen Au-stand findet, dieselben in die Biirgerwehr unter den fur diese festgestellten Bedingungen einzureihen: so wird bei dem Umstande, dass das vorliegende Insi­nuat bloss von zwei hiesigen walachisshen Vorstădtern unterschrieben ist, der Conscribirung und wirklichen Einre ihung der hiesigen Walachen zur Wehre da-gegen eine genaue Vers tăndigung und Vernehmung der gesammten hiesigen walachischen Einwohnerschaft ttber den von Teodor Kalburean und J u o n Tufa ge-stellten Ant rag fur nothwendig erachtet wi rd : so wird die Eingabe dem Stadthannen-Amt mit dem Auftrage mitgetheilt, sămmtliche hiesige walachische Nachbar-schaften ohne Verzug in morgenden Sonntag ein-zelne vorzustellen, dieselben liber den gestellten An­trag zu vernehmen, und das Ergebniss sodann un-gesăumt dem Magistrat einzuberichten.

Aus der Mediascher Magistrats-Sitzung vom 1 6 . Sept. 1 8 4 8 . * )

4 . Decretulu a d u n a m naţionale dela Blasiu, a celei dein Sept. 1 8 4 8 , prin care proclama in limb'a latina volienti'a natiunei de a se inarma' câ si ma-giarii, câ şi saşii, si a se apară unii pe alţii, si asia correge, de si prea tardiu, errdrea capitala commissa in adunarea dein Maiu, in care theoreticii nostrii, si tpti eramu pe atunci numai theoretici , vorbiseră de armare numai precumu vorbescu filosofii despre amd-rea platonica. Acdsta proclamatiune s'a compusu si publicatu latinesce, cu scopu câ se ajungă la cunos-cieti'a toturoru popdraloru.

D E C L A R A Ţ I O. Notum est cunctis nationibus caram hanc no-

stram Patr iam incolentibus, Suam Majestatem Sacra-tissimam prout ceteris nationibus sinu Monarchiae Austriacae complexis, ita etiam Nationi Romanae Magnum Transi lvaniae Principatum incolenti faculta-tem clementissime concessisse a rma sumendi, ac mi-litiam nationalem erigendi.

H o c ju re praedita Naţio Romanorum de Tran ­silvania pro sui defensione, ac securitate publica ar-

*) îna inte de a se da resolutitlnea aces ta , inse in a-ceeasi di, dela biroulu magistratului v ine provocare câtra proto-popu, câ se compună acesta petitiune in sti lu mai populariu, câ ci acesta este prea inaltu (in einer hoheren walachischen Schreibart stylisirt), seu se o traducă ;*n nemtiesce ori in ungu-resce . Pretensiune caracteristica. Ore saşii de pe la sate cumu int ie legu st ihdu nemtiescu oficiale?

— 203 —

mis se providere vuit exempio Hungarornm et Saxo-num carae hujus patriae coincolarum. notum reddens universis coincolis, earumque respectivis Jurisdictio-nibuş, se non alio consilio, niai pubhcae secur-tatis t

ac suae defensionis causa arma suscipere m nsque se se exercere velle, id quod etiam Naţio Hunga ro rnm et Germanorum de Transilvania hucdum aequali jure fecit, facitque; requirit proinde attacta Naţio caete-ras nationes coincolas, earumque Jur isdict iones , ne ullos Romanis hoc jure utentibus obic.es ponere, po-tius illos in pace sinere velint, quo sibi a rma com­parare , fieri curare, in iisque se se exercere va leant ; Romani simul solenniter contra quasvis impetitiones protestantur, paraţi vel unum de fratribus suiş injuste lacessitum, omnes , u t fratres decet , defendere, non laccssiti v e r o , omnes coincolas altissima pace frui permittere.

Blasii 27/15 Septembris 1848. P o p u l u s R o m a n u s .

Acelasiu decretu compusu romanesce cu alti termini. • Cnpe KBnocHjinjrB.

tfu\T>Agay$ji 7|lmnipax8 <Depdinands I. as deKpeTaTS jjin 15/3 MapTie, rinapis-is oiOEods, as dars Boie c t ce j|inapmeze nonopsji — clini •fopraeze rBapdie najjionaJT>, iui as npimiTS npinu.inis.J8 KoncTiTSuiona.1 nehTps Monapxie.

•/jYn 23/11 Isnie as EineBoirs a denepa mi neiiTps Pomani jjvn napţe, K-b Ilonopsi Pomans ape Boie ciOBodi a ce ^inapma, mi as •f'irtdsiT in> Pomanii Bop aBea DperiTopi din neamsj Potm.necK8.

j|vn spmapea aierrops dpenTspi daie de jjvn^JijaTSJ j]\mm.paT8, nonopsji Pomans adsnaT» ja Bjaacs 16/4 n&m>28/16 CenT. 1848 , a xorbpxTS a npimi apme uii a «r'opma rBapdie nanjona.i'fc nenîps ceittspanua nsEiiKT., adeKi TOT orasj deja 17 n x n i ja 50 de ani e daTopis a aBea o nsuiKi, cas dam. ns, o j an ie , caEie, nicTOje iui aJTe apme, Ksm as SBST mainainTe nememii mi Ksm as deja 15/3 MapTie Cacii mi Toyj csnsmii Jvn^JîjaTSJsi jvmnepaTS.

Adsnapea deja Bjaacs. (Va urma.)

Dn. Vas. Alexandri. Dumineca, 16 Februa ru st. v., Atheneulu eon-

tienea elit'a societăţii r omane , Mari'a Sa Voda si Mari'a Sa Ddmna cu cas'a domndsca si cu ddrnnele curţii.

Representat iunea civilisatiunei romane, v e n t a se asculte trei legende naţionale in versuri de dn. V. Alexandrii, cetite de elu insusi de pe manuscrisele sale.

Adunarea a fostu demna de poetu, si poetulu demnu de adunare.

Societatea a fostu întrecuta in aşteptările sale, si poetulu a fostu satisfiicutu peste sperantiele lui.

Acdst'a este capacitatea de zogravitate a dulcei si avutei limbe romanesci, câ insesi patri 'a ei, candu

unu geniu cu talentu vine se opereze intr 'ens'a, sci-indu ce se'i cdra. Averile ei suntu varii, mult iple si vaste.

Colorile ei se intrecu cu ale campiiloru ei, cu ale livediloru, cu ale dumbraveloru, cu ale munti loru ei! Cdra'i artistulu nuanti 'a cea mai delicata a ori-carei culori, si ea 'i-o ofere la gandulu lui, destulu se fia elu abilu in coloritulu tabloului ce'si inchipuesce.

Nu este forma, nu este contura, nu este trdpta in aduncu sdu in aridicatu, care se'i trebue artistului la despicările jocului geniului seu, si se nu'i fia la inde-mana, se nu fia acf langa gândirea lui, numai se scie se o brodească. Nuantiele coloriloru in limb'a romandsca suntu câ ale curcubeului , intrecu trim-bele intinse ale fie-carei colori, mai p re susu , mai susceptibile inca decatu acele şiruri de verde, de ro-siu, e t c , ale fabricei de gobelinuri.

Ddca nu avemu opere măreţie, frumdse, delicate in literatur'a ndstra, nu este necapacitatea limbei, ci lips'a talenteloru, lips'a de geniuri care se fi trecutu printr 'ensa. In aspru si in molu, in diminutivu si superlativu variatiunile ei suntu câ in limb'a grdca si latina, si notele, sunetele ei au o octava intrdga mai multu decatu limb'a, italiana.

Astu-feliu, limb'a romandsca , cu patru tonuri , in trece pe cea italiana care are trei, si pe cea fran-cesa care nu are decatu unu tonu si d iumeta te ; pre­cumu in vorbe le : v i n d e c a t u , v i n d e c a r e , v i n ­d e c a , v i n d e c e s e , t r ă s n e t e l e , etc.

Nu daru limb'a lipsesce poetului, ci poetulu lip-sesce limbei; Corneille, care s'o reguleze si Victoru Hugo , care se imple spatiulu si infinitulu cu dens'a.

Enachi t ia Vacarescu o v i sa , pe candu alcătuia intr 'ens'a trocheulu, spondeulu si dactilulu, s t ro fa si an t i s t rofa ; si Eliadu, vediendu-o mai de a p r d p e , ii făcea p o e t i c a privindu la Aristote si la Horat iu . Boileau s'a silitu in vanu se claddsca poetic'a limbei francese, pentru-ck materialnlu totu alu limbei fran-cese sta numai si numai in capacitatea poetului se scdta averi din sărăcie.

Alexandri scie ce se cdra limbei sa le , ce se cdra poterei ei, ce se cdra mladierei e i , ce se cdra acestei Pandore înzestrata de Minerva câ si de Ve­rnisa, de Gratii câ si de Mercuru.

Damu lectoriloru noştri plăcerea a ceti ei antaiu, a avea ei prindsele a doue legende inedite, pe care poetulu, cu eleganti 'a ce o are si stilulu seu, le-a cetitu insusi de pe t r ibuna in faci'a Suveraniloru Ro­mâniei si in faci'a acestui publicu care a sciutu se'si formeze gustulu din tdte literaturele Europei , p recumu albin'a scie se t ragă suculu din fie-care fldre.

Aceste doue legende „Resbunarea lui Sta tu-Palma si Concertulu in Lunca" pe langa originalitatea loru, conserva si tdta veracitatea povestei.

C e s a r u B o l l i a c u .

30*

— 204 —

RESBITNAREA LII STATU-PALMA. Uries iu lu Stramba-lemne c u - a l u s e u geminu Sfarma-petra A u vediutu cadiendu potopulu si-au trecutu potopu 'n notu. D e candu suntu povest i in lume si s e spunu pe langa vetra, E i ducu dile cu piticulu Statu-palma-Barba-cotu.

Amendoi pe-o va le verde, la piciorele-unui munte Lungi ţ i unulu langa altulu, stau graindu in limb'a loru. D a r u ei suntu in neastemperu. — Candu $i candu pe a loru

frunte O gândire 'ntunecata se intinde câ unu noru.

— O cunosci p e Trestian'a, frate? dice Stramba-lemne; — O c u n o s c u ! . . . candu se arata, sorele ii face s e m n e ; „Câ-ci de candu Ilean'a mandra n'au vediutu elu asia fl6re, Câ Ilean'a Consinzana fata-i chiaru rupta din sore.

— B i n e dici, dar nu'mi sta 'n minte cumu l'asia frum6sa fata „Buturuga Statu-palma a potutu se fie tata! — Pomulu naltu, frumoşu, resare din sementi'a cea merunta „S i -apo i ' sc i i tu câ Pepe lea vornicelu i-au fostu de nunta."

Uries i i standu pe c6te au trantitu unu hohotu mare, Catu s'au resunatu pamentulu intr'o lunga depărtare; S i toti vulturii din codri radicandu-se pe ventu, S'au naltiatu in nori se v e d e ce minune i pe pamentu?

A p o i eru, cadiendu pe gânduri, Sfarma-pâtra d i c e : Frate , „Cate stanei de auru pline si de petre nest imate Le-as iu dâ vese lu Trestianei , t6te zestre câ se-i fia De-aru v o i fat'a cu mine se se l ege 'n cununia".

— Câ si t ine, dise grabnicu Stramba-lemne, câ si t ine „Cate lunci , păduri si codri, de cântări si de flori pline, Cate paseri v i i , măiestre, sioîmi si pajuri nasdravane, P ă u n i mândri, fulgi de sore, dulci minuni aeriane, Cati lei, pardosi, capri6re, cerbi cu c6rnele de auru, Cuiburi de privighit6re, cuiburi scumpe de balauru, F r u n d i si fructe, umbr'a dulce si codrean'a armonia Tote-aru fi a Trestianei , de*aru voi a mea se fia!"

— A t a ! Striga Sfarma-petra in vezduhu facendu unu saltu S i -apucandu in a sa mana unu gigant icu bolovanu. — A m e a ! Striga Stramba-lemne, radicandu unu stejaru naltu Si'nvertindu'lu pe de-asupra'i câ unu gr6znicu buzduganu.

E t a câ unu racnetu jalnicu susu pe munte se a u d e ! Uries i i se 'ntorcu iute, parasindu armele crude S i zarescu pe Statu-palma de-alungulu pe dealu sarindu Si'ncurcatu in a sa barba câ unu g h e m u restogolindu.

Sfarma-p6tra-i t iene calea si'lu rădica 'ncelu pe palma. — „Sariti, vo i urgi'a lume i ! sarit i! tipa Statu-palma, „Resturnati copaci 'n codri, măcinaţi deluri si stanei, Astupaţi carari si drumuri, tulburaţi apele-adanci ! Puneţ i stăvil i netrecute susu din ceriuri pana j o s u . . . Trestiana, Trest iana, rui-au rapit'o Fetu- frumosu! — Fetu-frumosu pe T r e s t i a n a ! . . . strigu turbaţii uriesi S i alergu, unulu spre codri, cela-laltu spre munţii plesi.

Atunc i lumea îngrozita crediu ca'i peri noroculu, Sfarma-petra cu largi păsuri calea munte dupa munte, T r e c e riuri fara poduri si prăpăstii fara punte, Lasandu urme de cutremura la totu p a s u l u , in totu loculu!

U n d e vede-o stanca nalta elu o macină cu palm'a;! Bolovani i sub piciorei dau de-a dur'a, dau de-a valma Si c u petra măcinata si cu petrele-aruncate E l u iezeşte , bate, înfla riurile tulburate.

Culmele trecu peste siesuri, apele trecu peste maluri, Valuri mari se spargu in sgomotu, rapedite peste deluri.

D a r nici clocotulu loru aprigu, clabucindu, ferbendu in spume Nic i chiaru troncotulu de sdraveni bolovani in rostogolu Nu'ngrozescu câ uriesiulu ce s'arata cruntu la lume, Cu falei negre scârsnitore, cu ochi rosî, cu peptulu golu. E l u apare p e sub nuori câ unu munte de turbare Ce amenintia pamentulu se'lu turtesca 'n resbunare!

C â s i densulu Stramba-lemne, uraganu de vijelie Intra'n lunci , .păduri si codri ducendu viscolu, ducendu larma! Plopulu naltu l'a lui suflare câ o crenga se mlădie , U l m u l u cade, fagulu crepa si stejarulu grosu se darma.

E l u pătrunde prin des ime, trece iute prin zevoie , Si sub bratiulu seu poternicu totulu pîraie, trosnesce, Totu se rumpe, se rest6rna, se sucesce , se indoie Si -unu troianu de crengi, de arbori pe-alui urma se cladesce.

E t a inse mendrulu s6re câ se 'ntuneca de-unu noru! Uries i i stau buimatici , fumegandu de-a loru sud6re, « Radicu ochii si pe ceriuri vedu trecundu in sboru, dreptu s6re Fetu-frumosu cu Trest iana pe-unu calu sprintenu sburatoru.

Trest iana resturnata lang'unu s inu plinu de iubire Straluciâ z imbindu iu aeru câ unu vese lu meteoru. Fetu-frumosu cu peru de auru se părea câ'n fericire D u c e raiului din stele alu pamentului odoru. P e p t u la peptu, gura la gura, ochi in ochi duiosu privindu S e ducea, parechie dulce, câ prin v i su caletorindu.

Urla'n vaietu u r i e s i i ! . . . Amendo i coprinsi deodată In verteju de nebunie si facu Dunărea turbata, Si'n vezduhu incepu s'arunce, improscandu câ doi volcani Cei mai groşi stejari din codri, cei mai sdraveni bolovani.

Sboru copaci i catra s6re, stancele prin nuori sboru Si din ceru câ se'i sdrobesca, ele cadu pe capulu loru! Spunu poveşt i le c'atuncea Statu-palma dintr'unu plopu C h i c o t i . . . apoi calare sari pe-unu epure schiopu, Si privindu la uriesii morţi p e munte si pe vale , D i s e : Mic'a buturuga carulu mare mi'lu p r e v a l e ! . . .

CONCERTULU I \ LUNCA. I n poien'a tăinuita, unde sboru luciri d e luna. F16rea 6spetiloru Lunc i i cu grăbire se aduna, Câ s'asculte-o cantaretia revenita 'n primăvara D i n străinătatea negra, unde'i vieti'a multu amara.

Roiu de flăcări usiurele, Lucio l i scanteit6re T r e c u in aeru, stau lipite de luminările 'n fl6re Respandindu prin crangi, prin tufe o văpaie albastra C e maresce'n miezulu nopţii dalb'a luncii feeria.

E t a v inu pe rendu. pareche, si patrundu cole 'n poieua Bujorelulu vioiu, rumenu, cu naîtuti'a adoleana, Frăţiori si romanitie care se atienu la drumuri , Ciopotiei s i mazarele imbetate de parfumuri.

E t a fraged'a sulfina, stelisiore, blânde nalbe Urmarindu pe busuioculu iubitoru de sinuri albe. Dedi t ie i si garofitie pârgu i t e 'n focu de sore, Toporasi care se 'nchina gingasie loru Lacrimiore.

V i n e Cimbrulu dela câmpuri cu fetic'a dela viîa, Nuferulu din balta v ine intristatu,_ fara socia, Si catu elu apare ga lb inu, oachesi le viorele S e retragu de e lu departe, r idiendu vese lu intre e l e . . .

In poiena mai v inu inca e legante floricele, U n e l e 'n condurii D o m n e i si'n rochiti de randunele Altele purtandu in frunte, insirate peo radia Picaturi de roua dulce, care 'n umbra scanteieza.

Ele mergu s'aduna 'n grupe, se ferescu de buruiene Si privescu sosindu prin aeru sburatori cu mandre pene, Dumbravenc i , ganguri de auru ce au cuiburi de nietasa. Ciocârli i 6speti de s6re, rendunele-6speti de casa.

Mierle negre care s iuieru, cuculu plinu de îngâmfare, G-aiti'a ce imi teza ori ce sunete bizare, Stigleti, preuri, ceta v ie , c e prin tufe se alunga Si duiâs'a turturica, cu doru lungu, cu ja l e lunga.

Eta vinu si gandaceii in chlamide smalt iui te; Eta greiri, eta fluturi cu-aripiore pudruite, Eta melc i care facu c6rne purtandu'si cas'a 'n s p i n a r e . . . L a ivirea loru poien'a c locotesce- in hohotu mare.

Eta 'a urma si albine aducundu in gura m i e r e . . . Sburatorii gusta 'n graba dulcele rodu cu p lăcere ; Apoi sorbu l impedea roua din a floriloru potire, Siopt indu floriloru cu taina blânde siopte de iubire.

Daru , tăcere! Susu pe-unu frasinu unu l inu freametu se a u d e ! Tot i remanu in aşteptare. Cantareati'a 'ncetu prelude. Ventulu tace, frundi'a desa sta in aeru n e c l i n t i t a . . . S u b o pensa de lumina lunc'a pare adormita.

In a nopţii Iiniscire o divina melodie Câ suflarea unui gen iu printre frundi alinu adie, Si totu cresce mai son6ra, mai plăcuta, mai frum6sa Pan' ce imple 'ntr6g'a lunca de-o vibrare-armoni6sa.

Granditâre si tăcuta lun'a 'n cale-i se opresce , Sufletulu cu voluptate in estasu aduncu plutesce; S i se pare câ aude prin a raiului cântare Pe-ale angeriloru harpe lunecandu mărgăritare.

E privighit6re dulce, care spune c u uimire Taine le inimei sale, v isulu e i de f e r i c i r e . . . . Lumea 'ntrega sta petrunsa de-acelu cantecu fara n u m e . . . S inguru maculu, rosiu-la facia, dorme dusu pe ceea l u m e !

Diaristic'a nostra. P e la finea anului 1873 si inceputulu an. 74

cativa bărbaţi de stătu ai Ungariei cu corn. Melchioru Lonya i in frunte, începuseră se ia la gdna pe viătia pe mdrte diaristic'a, lovindu inse mai virtosu in dia-riele cele mari , care se publica in limb'a germana, in Vien'â si in Budapes tea , cardru le impută cea mai mare immoralitate si corrupt iune , arată totu-odata funestele efFecte pe care le pdte avă asupra tierei si a popdraloru acea licenţia desfrenata, acea inpudentia, acea trafica de conscientia si ondre. Na­ţiunea si patri 'a ndstra a suferitu totu-deaun'a, sufere si astadi cele mai mari rele dein par tea diarieloru nemtiesci si magiare. Legionu este numerulu aceloru nedreptatiri care se facu poporului romanescu prin acelea diarie; veninu omoritoriu suntu calumniele vomite iu aceleaşi asupr 'a ndstra.

Diariele nemtiesci si magiare suntu acelea, care atietia si dau nutrementu la foeulu urei si alu vindictei deintre no i ; acelea ne denega dreptulu nostru de existentia si ne ceru v i i t ' a ndstra naţionale. Hosti-litatea loru in contra poporului romanescu se afla m permanentia. Dein acestea si dein alte cause de natur 'a acestora in Nrii 6 si 7 ai Transilvaniei

dein an. tr. 1874 comunicaramu si noi lectoriloru noştri cate ceva despre acea stare decadiuta si de­pravata a diaristicei dein Austri 'a si dein Ungari 'a . Cu acea ocasiune atenseramu pe scurtu si conditiu-nile de existentia, in care se afla diaristic'a roman£sca preste totu pe unde o avemu, cumu si unele caîifi-catiuni care se ceru dela publicişti*) Acesta inse este una materia scabrdsa, spindsa, care ori-cumu vrei se o apuci, sta gata se te intiepe si iucoltiăsca. Se dice si se repete mereu de mai mulţi ani incdcş, ca press'a ar fi a siesea (dela unificarea Italiei a sieptea) potere mare in Europ'a**), si ck. ea ar dă totu-odata educatiune popdraloru. Potere mare este in pressa, si educatiune inca se dk prin t rensa , inse cumu? Aici se ne intreimu intrebarea „ c u m u , " £ra apoi se trecemu dreptu la press'a ndstra cea romanăsca, se o intrebamu si pe ea, câ ce specie de educatiune cugeta portatorii ei se dea generatiuniloru care 'si succedu una, dupa alt'a. Odenidra , pre candu na­ţ iunea in t r iga avea cu totulu siepte diarie politice si nepolitice, si pre candu acelea stă sub censura aspra , respunsulu la asemenea intrebari eră fdrte us ioru: „Desvoltamu poteri pe care le desvdlta ori­ce omu legatu cotu la cotu, si dkmu poporului edu-catiunea permissa dein grati 'a censurei statului." As­tadi inse , candu pe territoriulu locuitu de romani numerulu folieloru periodice au ajunsu dela 7 la 1 0 0 ; astadi candu in Romani 'a propriu disa nu mai existe nici censura, si cu atatu mai pucinu stare excepţio­nale numita in bajocura „mana libera," câ in T r a n ­silvani'a, cestiunea luk cu totulu alta forma. Astadi press'a României este responsabile de tdte scriptele si faptele sale, ea singura, adecă publiciştii, redactorii, collaboratorii, pentru ck nu le sta altu-ceva in drumu, decatu judecat 'a propria, bunulu simtiu, eYa unde nu ajunge acesta, c o d i c e l e p e n a l e , destinatu a in-frenâ delictele si crimele. In Ungar i ' a câ de siepte ani incdce press 'a preste totu s'a emancipatu fdrte multu de legea loru dela 1848 ; au patit 'o câ odinid*a in Angli 'a, mai tdta legea de pressa venf in desve-tudine. I n Transi lvani 'a diariele magiare imitaudu pe cele din Ungari 'a , isi alărga caii dupa poft'a ani-mei. Diarieloru romanesci li s'a lasatu libertate de­plina a se injurâ unele pe altele, a semena discordia si ura intre roman i , a innegrf caracterele cele mai devotate causei naţ ionale , a propaga pessimissmulu omoritoriu de suflete, numai se voiesca. Diaristic'a sasăsca isi inparte rolele minunatu, fie-care scie pen­tru cine scrie si incatrau conduce pe publiculu seu; ea are patientia, pândeşte momente le ; scie caudu are se taca, se temporisădie, si candu erasi se vorbăsca.

I n Nr. 4 alu Transilvaniei dein an. c. amu re-produsu si noi unele date interesante despre dia-

*) Vedi articl. Anarchi'a si corruptiunea pressei nemtiesci. Press'a magiara. Press'a dacoromâna.

**) Britani'a mare, Franci'a, Germani'a, Rusi'a, Austri'a, Itali'a si — Press'a.

ristic'a romandsca, esite dein pdn'a dini C. D . Ari-cescu. scriptoriu prea bene cunoscutu, si actuale di-rectoru alu archiveloru statului in Bucuresci. Refle xiunile, pe care le face dn. Aricecescu asupra dia-risticei ndstre suntu tdte la localu loru; a tâta inse nu este de ajunsu. Nu suntu numai „fanfaronadele" unora, „neinplinirea engagementeloru dein partea re-dactoriîoru catra abonaţ i ," care au produsu si pro-ducu desgustu mai alesu asupr 'a organeloru p o l i t i c e de publicitate, ci mai suntu si alte cause, adeverate morburi g re le , spirituali si mora l i , de care sufere una par te a individiloru carii aspira la vocatiunea de „publicişti si jurnalişt i ." Numai asia se pdte ex­plică, de ex. apparit iunea observata de dn. Aricescu, ck dein 103 diarie politice si nepolitice, cate au esitu in a. 1873 pe acea par te a territoriului europeanu in care locuescu romani, in a. 1874 au incetatu vreo p a t r u d i e ci .

Starea intellectuale si morale, educatiunea, affe-ctele si passiuuile, poterea judecatiei si a ratiunei fia-carui omu se reflecta in stilulu seu, câ si partea sa fisica intr 'o cautatdria, sdu in suprafaci'a apei. Acestu adeveru nicairi nu se constata mai bine câ in dia-ristic'a efemera, cot idiana, in fervdrea luptei , unde mulţi rapiti de vanitate sdu de ura si vindicta, uita de se-ne, de masca si de peruc 'a ce pdrta, de publicu in faci'a căruia s t au , isi perdu present i ' a , desbraca tdta bun'a-cuvenintia, si se pdrta in faci'a lumei în­tregi, intocma precumu suntu dedaţi a conversa ori a se certa in casa, in familia, cu sierbitorii , cu lu­cratori i , alţii cu şcolarii minoreni si drasi alţii cu soldaţii gregari, cu tergovetii, cu invetiaceii dela ta­raba, cu dmenii beti e t c , catra carii suntu dedaţi a striga, a se răsti , a se adressâ cu expressiuni , care nu potu fi suferite in nici una societate ce se scie stima pe se-nesi.

Acesta este unu morbu câ de friguri nervdse, care tiene aprdpe diece an i , in care periodu paro-xismulu ajunse asia de depar te , in catu pe la an. 1869 se spariesera chiaru si capetele cele mai mfer-bentate si mai fanatisate pentru ideile si opiniunile ce apară. Urmarea fu, ck inşii diaristii se invitară unii pe alţii la unu congressu, in care era se se ia mesuri in contra mariloru abusuri si in contra starei la care se degradase diaristic'a. P a n a si „Trompet 'a Carpat i loru" care petrece in hostilitate perpetua cu „Romanulu" si care deschisese coldnele sale la mai multe invective personali si calumnii tramise ei dein Transi lvâni 'a , publick cu acea ocasiune unii articlii valoroşi, in care desfasiurâ relele effecte ale diaristi-cei desfrenate, care du pace a scapatu nu numai de censura prevent iva , ci si de ori-ce lege de pressa, apoi nu e nici decumu in stare de a se domină si conduce , a se stimă si respectă ea insasi pe sene, ci tocma dein con t ra , pr in actitudinea de junisiori spulberaţi carii dau cu bard 'a in l u n a , comprbmitu greu demnitatea pressei si 'i aducu in periculu liber­tatea ei, care si a l tumentrea , in regiunile superiori

si supreme ale societatiei europene mai este inca desconsiderata si greu suferita. S'au vediutu destule diarie scrise asia, in catu parentii cei ingrijati de mo­ralitatea copiiloru proprii, nu le potea suferi nici-unu momentu in locuinti'a loru. Au fostu si mai suntu pana in diu'a de astadi câteva diarie romanesci, alu caroru elementu de vidtia se pare a fi u r ' a , u rg i a , vindict'a, calumni 'a . nu numai pe terrenulu politicii, ci si pe celu r e l i g i o s u , pe celu sociale si chiaru in familii, pe care se incdrca a le irritâ si desbinâ. Acestea inpregiurari facura pe gubernu si pe camer'a legislativa in anulu trecutu 1 8 7 4 , câ se ia dresi-care mesuri asupra pressei desfrenate, pentru câ celu pucinu reputat iunea morale a dmeniloru se fia scu­tita de atacuri.

Spre a excusa brutalităţile si lips'a totale de buna crescere a unora diaristi s'a disu, ck publiculu nostru ar fi educatu asia, in catu 'i aru plăcea expres-siunile grosolane, mojicesci, ck ar afla plăcere dia­bolica in scandale. Aci ne aducemu amente drasi de una observatiune a repausatului Ioanu E l i adu : „Cumu vreţi domniloru câ se ne alegemu expressiu-ni le? Au nu avu.ramu pana m a. 1856 mulţimea de tiegani sclavi in casele , in familiile nds t r e ; au nu crescuramu alăturea cu ei, in societatea loru ; au nu avemu a face pana in momentulu de facia cu atâtea popdra o r i e n t a l i , care tdte suntu passionate pe certe si nu prea suntu dedate a se certa in ter­mini de salonu; asia de ex. evreii , armeni i , grecii. Convietiuirea cu a l tu poporu de limba, temperamentu si caracteru diversu, are influintia petrundietdria asu­pra spiritului si chiaru asupra exteriorului unei na­ţiuni. E u de ex. cunoscu indata, deca unu romanu venitu la noi dein Transi lvâni 'a , au locuitu intre sasi sdu intre ungur i ; cela se arata flegmaticu, me­ditaţi vu, prepui tor iu , rece si greu la v o r b a : „ n i . . . ck . . . ddra . . . domnu . . le . . . n u . . . . o . . se . . me . . pa . . . gu . . . b e s c i . . . . . ; cesta dein contra, ti se presenta resucindu'si mustetiele, positur 'a lui câ si cumu ar vrea se bnta iu pinteni , vorb'a trufasia, laudardsa, apăsata, pare ck ar avea a face totu cu iobagi : „ N o a , se mergemu, ck gye candu tye as tyep tu ; hai, blemu odată n o a . . . ' To tu asia cunosc! de minune pe ro­manulu care traiesce intre şerbi ; vedi'lu cumu i saru in nasu tdte nimicurile, catu e de intolerantu si fa-naticu, • ce cumplitu scie se u rască , cumu isi ar rdga superioritate preste totu ce este impregiurulu seu. E r a pe moldovdnu ilu vedi indata ck are a face multe de tdte cu jidovii, si asia mai departe ."

Cundscemu si noi ck petrecerea cu alte popdra are influintia mare asupra caracterului naţ ionale; cu atâta inse nu se potu excusa nici defectele, nici ex-cessele, desfreulu, libertinagiulu diaristicei. C e ? P u ­blicului, masseloru le plăcu scandalele, expressiunile brutali si mojicesci, carricature de pe strate si dein cabane? Si apoi tocma representantii p r e s s e i se se degrade in ochii lumei la rola de gladiatori, de comedianţi , de măscărici? F rumdsa vocat iune! Si

— 2 0 7 —

apoi mai asteptamn câ representantii pressei se fia respectaţi. P a n a in a. 1 8 7 1 / 2 lucrulu ajunsese anume in Bucuresci si in Iassi asia depar te , in catu deca cineva te intrebâ „nu cumuva scrii si dta in vreunu diariu " li se părea ck te insulta. Atatu crescuse dis-pretiulu asupra diaristicei. Nici o mirare. S'au ve-diutu la noi, câ si buna-dra la magiari si la unele ciuperce de foi in Vien'a, collaboratori si chiaru re­dactori ciopliţi dein cate unu gymnasiastu, altulu e-situ dein scdla reale cu doue classi, dein cate unu oficiariu teneru , care nu vediuse alta scdla decatu pe cea militaria de patru classi; cundscemu si unu bietu de negutiatoriu scapatatu , care si elu strica la charteia, scriendu „ T h e s a u r e i n v a r i e t ă ţ i , foaie polytechnico-universala. J o s u ce'i socialu dau-nosu! Susu ce i bunu ce-i si frumosu!*)" S'a iu-templatu mai multu si decatu a t â t a : Au scrisu in diarie individi in stare de alienatiunea mintiei , pre candu era matori de a fi dusi la cas'a-de sanetate dela monastirea Marcutia. Chiaru astadi este unulu, care ocupandu-se tdta vidti'a sa numai de politic'a efemera, in fine cadiu la idei'a fixa, ck ministeriulu reginei Victoriei a pusu assasini, câ se'lu curăţie din lume , si ori-candu aude pronuntianduTse cuventulu „englesu" scuipa si fuge; dara pentru aceea totu scrie „la gazete."

Mai avemu dein nefericire inca si una alta specie de diaristi fantasti, carii ori-caudu scriu, isi d a u ae-rulu, că si cumu enuntiatiunile loru aru fi sustienute de 2 0 0 mii biaionete , 5 0 mii calar ime, 5 0 0 de tu­nuri ghintuite si Krupp , unu stătu majoru compuşii dein bărbaţii geniali ai tqturoru popdraloru, finantie infloritdrie cu prisosuri de cate douedieci de milidne pe anu. In ochii acestoru Phaetoni , carii pdrta ca-rulu sdrelui, toti parentii si moşii loru au fostu nu­mai nisce gagauti poltroni, ddca nu chiaru t rădător i ; de aceea dorerea loru cea mai mare este, ck nu s'au nascutu inaintea tata-seu si a mosiu-seu, precumu se nasce fumulu inaintea flacarei, ck atunci aru fi aratatu ei lumei , cumu era se d intdrca pe langa degetnlu celu micu. Despre unii câ aceştia dicea nii-tropolitulu Neofitu: „Aveţi cu ei patientia, faceţi-ve ck nu'i Vedeţi si nu'i auditi, pana ce le va mai trece luri'a teneretieloru." Se pare in adeverii ca chiaru si gubernulu actuale a lu României urmddia in catuva doct r ina repausatului Neofitu, pentru ck pe câteva diarie dein cele mai insnltatdrie le igndra cu totulu, si fiendu-ck nu le face ondrea de a se ocupa intru niniicu de ele, numai ce vedi ck'si dau preste capu si a p u n u , pentru-ck publiculu le-a intorsu dosulu. Avemu unele diarie, care iti facu cea mai mare ondre atunci candu te insul ta , candu se frdca de tine câ de unu gardu. P e dmeni de aceştia nu este bine a'i turbura in acea plăcere a loru , lasa'i câ se se scarpine de ajunsu. Dara ei seducu lumea prin fal­sificări de adeyeru? O seducu de joi pana mai apoi,

« : .—•—

*) Bucuresci, 1867. Anulu 1 Nr. 1.

pana. ce dau si ei, si adepţii loru in nasu ; intr 'aceea adeverulu ese la lumina. Pent ru dmenii de ondre diarie de calibrulu acestora nu existu de locu. adecă ele suntu ignorate cu totulu. •

Celu mai spurcaţii morbu alu diaristicei este in-toleranti 'a si farisaismulu. Unu exemplu deintr 'o suta : In anii mai dein cdce unu publicistu propagă in tdte părţile despre unu collegu alu seu, ck primesce sub-ventiune dela nu sciu care ministru. In aceleaşi dile conversandu cu unu fostu ministru de interne despre starea literaturei ndstre preste totu, si observandu se ck aceea este ajutata prea pucinu de catra publicu, era ajutoriulu care i s'ar pote tace dela stătu, ar da ocasiune la incriminări si compromissiuni g re le , se aduse si casulu acesta câ de exemplu, la care dn. fostu ministru fiendu cu totulu surprinsu r e spunse : Me m i m fdrte de acesta, pentru-ck eu pe catu amu fostu •ministr.n, 'iam datu si lui ; dara ferdsca-me Ddieu câ se le fiu cerutu vreunu servitiu pentru persdn'a mea ; 'iam ajutatu pe ambii pentru meritele loru de buni romani si buni patrioţi."

Nr. 1 8 9 - 1 8 7 5 .

Procesu verbale luatu iu siedinti'a estraodiuaria a comitetului asociatiunei tran­silvane, tienuta in 21 Augustu 1875 sub presidiulu domnului vice-presiedinte lacobu Bolog'a, fiindu de facia domnii membrii: E. Macellariu, Baronulu Ursu, I. Hanni'a, Const. Stezariu, I. V.

Eusu, Zach. Boiu, Via. Romanu si I. Cretiu.

§ 1 1 2 . Domnulu cassariu presentdza computuîu despre veniturile si spesele asociatiunei pre anulu 1 8 7 4 / 5 .

Se t ranspune comissiunei bugetarie spre esami-nare si raportare in siedinti'a viitdria.

§ 1 1 3 . Domnulu protopresbiteru I. Hanni 'a , ra­porteza in caus'a oferiteloru diuarie, ce s'a insinuatu la comitetu. Ara t a , ck in urm'a provocarei emise prin diuariele romane, s'au dechiaratu a'si oferi colec­tiunile sale de diarie pentru bibliotec'a asociatiunei, numai domni i :

1) Benj. Densusianu protop. in Secarembu. 2 ) Iosifu Olariu, invetiatoriu in Domanu in Ba-

natu si 3 ) Par teniu Trombitas iu protop. in Muresiu-

Osiorheiu. Referentele considerandu, ck domnulu oferente

de sub 1) la recercarea comitetului dein 2 F a u r u a. o. Nr. 3 8 , n'a datu informatiunea ceruta, despre sta­rea completa seu necompleta a colectiuniloru sale, cumu nici despre pretiulu de rebonificare, ce ar pre-tende pentru acele; considerandu, ck colectiunile ofe-rentiloru de sub 2 si 3 inca suntu defectudse in lips'a de mai mulţi numeri, si ck pentru colectiunea oferen-telui de sub 3 si pretiulu rebonificarei apare esage-ratu, face propunerea : câ se nu se primesca nici unulu dein otertele amentite.

Domnulu Romanu observa, ck colectiunile mance,

— 208 —

se potu completă unele cu al tele, si de aceea ar fi dara de l ipsa , se se scia mai antaiu, care dein acele se potu completă si care nu, dein aceste mo­tive este contr'a propunerei făcute de referente.

Domnulu vice-presiedinte amentesce, ck dupace si in bibliotec'a asociatiunei se afla unu numeru con­siderabile de diferite diuarie , ar fi d(5ra necessariu, ck dn. bibliotecariu se presenteze mai antaiu unu conspectu despre tdte diuariele aflatdrie in bibliotec'a asociatiunei, câ astu-feliu se se pdta scf, ck cari co-lectinni de diuarie se potu completă ori n u ; er re-lativu la ofertulu domnului invetiatoriu Iosifu Olariu de sub 2), dupa ce acela este torte moderatu in pretiu (20 fl.) si contiene o colectiune de 7 diuar ie , unele dein cele mai vechi (cumu fdi'a pentru mente, anema etc.) — domnulu vice-presiedinte opin£za, ca pentru acel'a s'ar pote* acordă rebonificarea ceruta.

Dupa discussiuni, comitetulu decide; a se acordă docentelui Iosifu Olariu rebonificarea de 20 fl. ceruta pentru colectiunile sale de diuarie. Dlu bibliotecariu se insarcindza a presentâ unu conspectu despre tdte diuariele aflatdrie in bibliotec'a asociatiunei, dr in pri­viri ti'a ofertului de sub 3) comitetulu 'si reserveza de-cisiunea, pana candu se va presentâ amentitulu con­spectu.

§ 114. Secretariulu I I . reierdza despre dechia-ratiunea data in urm'a recercarei presidiali dein 30 Iuliu a. c. dein partea domnului advocatu dr. Lazaru Petco in caus'a legatului lui Ioanu Pipos iu , cumu si in privinti 'a pretenseloru competentie procentuale pen t ra acelu legatu dein partea oficiului perceptorale reg. dein Dev'a.

Dupace dein partea presidiului se dau informa-tiunile si deslucirile necesarie iu caus'a menţ ionata:

Comitetulu decide: a se asemnâ la cass'a asocia­tiunei sum'a pretensa de 33 fl. câ competentie pro­centuale pentru respecţi vulu legatu si dn. advocatu alu asociatiunei se se recerce a tramite incdce, sen-tenti'a (rectificată) a tribunalului dela Dev'a in obiec-tulu cestiunatu.

§ 115. Secretariulu H referdza asupr 'a eopren-sulni punctului V I I dein protocolulu siedintiei sub­comitetului despart, cerc. alu Deesiului, t ienuta 4 Iu­liu a. c , prin care respecţi vulu subcomitetu cere a se acordă o dotatiune permanenta pentru scdl'a cen­trale dein Lapusiulu ung. Referentele opindza, ck dupa ce acelu punctu ar sta in legătura cu bugetulu aso­ciatiunei pre anulu 1875/6, ar fi dora cu cale, câ se se ia la discussiune principiale acdsta cestiune inca in siedinti'a ast'a, câ se se pota orienta in asta pri-vintia comissinnea esmisa pentru proiectarea bugetului pre anulu viitoriu.

Presidiulu pune deci la desbatere cestiunea, deca se pdte recomendâ adunarei gener. proxime acordarea unei dotatiuni permanente, ori numai acordarea unui ajutoriu eventuale?

Comitetulu luandu in consideratiune starea me-diuldcelonij cumu si impregiurarile asociatiunei, se enuncia : contr 'a acordarei unei dotatiuni permanente; cestiunea acordarei ajutoriului eventuale, 'si reserva a o luă in consideratiune cu ocasiunea proiectarei bugetului pre anulu viitoriu, deca si in catu Voru permite mediuldcele asociatiunei.

§ 116. Secretariulu I I presentdza unu contu despre 5 fl. pretiulu tiparirei certificateloru, ce suntu de a se dă acelora membrii ai asociatiunei, carii voru partecipâ la adunarea gener. proxima, spre a se pote bucură de tavdrea acordata in caletori'a pre drumulu feratu.

Se asemndza esolvirea respectivului contu dein pausialulu preliminatu pentru trebuintiele cancelariei asociatiunei.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede dloru membri i : Baronu Ursu, Macellariu si Hanni 'a .

Sibiiu datulu câ mai susu. Iacobu Bolog'a mp. Ioane. V. Rusu mp

vice-presiedinte. secret. IL S'a perlesu si verificatu Sibiiu 23 Aug. 1 8 7 5 -

E. Macellariu mp. Ursu mp. I. Hanni 'a mp"

Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, trans. pre tempulu dela 3 . A u g u s t u pana

in 2 4 . A u g u s t u a. c.

1. Prin direcţ iunea despart, cerc. alu Clusiului (X) s'au tramisu:

A ) Câ tacse de membri i ordinari. D e l a domnii Iosifu S a v u , parochu gr. cat. in Vi sagu

pre 1 8 7 % — 1 8 7 % 2 0 fl. Pe tru Petranu, parochu gr. cat. in Sfarasiu pre 187 V 2 — 1 8 7 4 / 5 2 0 fl. Nico lae R o sc 'a , par. gr. cat. F i ldulu inf. pre 1 8 7 % 5 fl. Nico lae Suru, par. gr. cat. in Secu ieu pre 187 % si 1 8 7 2 / 3 10 fl. Dr . Gregoriu Silasi , profes. de universitate in Clusiu pre 1 8 7 4 / 5 5 fl. Gregoriu Chiffa, capelanu gr. cat. in Clusiu repausatu * pre 1 8 7 4 / 5 5 fl. Ladis lau Vajda, secret, minist. pens . in Clusiu pre 1 8 6 % 0 si 187°/ , 10 fl.' Gavri lu Popu , protopopu in Clusiu pre 1 8 7 4 / 5

5 fl. Demetr iu P o p p , capelanu castr. in Clusiu pre 1 8 7 % 5 fl. Leont inu P o p u , j u d e regiu in Clusiu pre 1 8 6 % 0 5 fl. Sum'a 9 0 fl.

P>) Tacse de membri i ajutători. D e l a Petru Mereu dein Secuieu pre 1 8 7 % 1 fl. T e o d .

Mutuzo dein "Secuieu pre 1 8 7 % 1 fl. Ios. D e a c u dein Se­cuieu pre 187 % 1 fl. E l ia Merc'a dein Muiereni pre 187 % 1 fl. D a v i d u Chereches iu dein Orosfaia pre 1 8 7 % - 1 8 7 % 3 fl. Tom'a Pecurariu dein Orosfaia pre 187 ' / 2 — 1 8 7 % 3 fl. Sum'a 10 fl.

Obs. D e i n sum'a de 9 0 fl. incursi câ tacse s'au tra-m e s u la asoc . 70 fl., restulu de 2 0 fl. se va tramete dupa escontentarea făcuta dein lasamentulu repausatului cassar iu: 10 fl. tacse de m. ajutători de sub B s'au retienutu pentru trebuintiele despart.

2 . D e l a dn. parochu in Grindu, Nicolae Tamâsiu , tacsa de membru ord. pre 1 8 7 % 5 fl.

S ibi iu 2 4 A u g u s t u 1 8 7 5 .

D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s .

Editoriu si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoiiu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei. — Tipografi'a Romer & Kamner.