Acesta foia ese cate 3 c61e pe luna | si costa 2 fiorini v. a. pentru - membrii a s o ­ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru, străinătate

A 1 galbena cu porto L f-Lj poşte i . cŞy

. ^ K *

Kr. 4.

TRANSILVANIA. Fdi'a Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

Brasiovu 15. Februariu 1876.

Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comi­tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o ­

lectori.

-wssi

Anulu IX.

S u m a r i u : Filosofi'a poporului. Computulu seu comptabilitatea. (Fine.) — Pocumente historice din 1848 et 1849. (Ur­mare.) — Procesu verbale. Bibliografia.

Filosofia poporului. - Audi aco lo , filosofia si p o p o r u ! D a r a la care

universitate va fi invetiatu poporulu filosofia? Nu cumu-va veti face câ „poporulu* se depună si exa­mene rigor<5se, se'ai ia diploma de doctoru in litere, sdu cumu dicu germanii, in filosofia?

Si cu tdte acestea, ori-care poporu da ta tu dela na tn ra c u raţiune sanetd sa, prin care omulu fie dis­t inge de animalele necuventâ tdr ie , isi a re filosofi'a s a , care adesea ii luminia câ unu faru apr insu pe tiermii m a r i i , in t ru intnnecimea noptiloru spirituali. Acea filosofia a poporului .«e copi-inde in proverbiele sale, numite si parimii, seu cumu diseae repausatulu Ant. P a n a , fostu psaltn la mitropoli*a dela Bucureş t i , „Povestea vorbei ." Asia filosofi'a poporului se co­pr inde totu numai in axiome si sententie, asupra că­ro ra se vede ca elu medi tase mulţi secuii , pana ce le formulk asia precumu se audu ele dein gur 'a lui. Acea filosofia nu disputa asupra lui I ch et Nicht-ich, câ mai pe u r m a se se perdă si se nu mai scia, care este Ea. , c a r e - T u si care E l u , câ secuii candu âu jtrecutu prin Te rn ava si se perdea unulu pe altultt nnmerandu-se .

Col lec t iunea lu i Antonn P a n u au ajunsu asia de rara, in cktu nu se mai pdte afla cu nici-uau pretiu, si este vorba de vreo 3—4 a n i , câ cineva se îndu­plece pe heredi la editiune noua. -

L i t r e acestea dn. G. B a r o n z i , cunoscuta publicu­lui nostru dein mai multe opere poetice siliterarie, mai tardiu prefeetu in distrietulu Covurlui, capital 'a Galaţi , in voi. I. alu „Opereloru sale complecte," publicate in a I l - a editiune in a. 1872, dela pag. 49 — 63 adunk una serie frumdsa de proverbia proprie numai po­porului romanescu, dra dela pag. 6 4 — 7 1 adaose de acelea , pe care dini le afla mai multu sdu mai pu-cinu comune poporului romanescu cu celu francescu. Dn. Baronzi, nascutu si crescutu in Munteni ' a , fun-ctionariu in părţile Moldovei, au avutu ocasiuni fdrte dese de a veni in contac ta cu poporulu ambeloru ţieri r omaneş t i , a culege dein gur 'a lui mai mulţi idiotismi in adeveru classici (pag. 40—48) , proverbie si asia numite dicktori. P recumu se intempla si la fllte naţ iuni , asia si la noi, unele proverbie moldo­

vene sdu munterie nu potu fi intielese, sdu incai nu de ajunsu dincdce de m u n ţ i , pentru ck ele coprindu unii termini neusitati pe la noi, sdu ck facu ăllusiune la lucruri care noue nu ne potu fi cunoscu te ; asia de ex. cine se intieldga toti termicii marinariului , ddca nu este marinariu. A l t e o r i o pat imu cu ckte unu terminu de pfes'te m u n ţ i , câ si cu unii de aci dela n o i , cumu o pa tu fci ge rman i i , si magiarii c a ale loru. De ckte-ori nu ridu magiarii urigureni de magiarii ardeleni dein caus'a unoru expressiuni, care loru le vinu curidse preste m e s u r a ; da ra inca de se­cui, candu la sidrece ii dicu fdreg (verme) in locu de egdr, la orezâg tzâra, la szâmadâs szokotâlâs, kd-rek — istâllok e t c , apoi intindu vorb 'a câ baiatii cantatori de isonu (e-e-e) in basericele grecesci. Avemu inse in collectiunea dlui Baronzi mulţime considera­bile de idiotismi si proverbie, sdu comune la intrdg'a naţiune romairdsca dein Dac i ' a , sdu incai de acelea, care de .si pkna acuma nu se audira deinedee de muuti , potu fi totuşi intielese uşioru de tot î , indata ce li se voru face cunoscute. Apoi scopulu supremu alu fia-carui romanu trebue se fia, câ se a jungemu cu toţii, naţ iunea tdta, lâ intregulu thesauru ala lim-bei ndstre. Ddca dn. Cipariu a numitu in Aug. 1 8 6 7 cuventele ndstre de origine la t ina, g r a u n t i e d e a u r u , apoi fia-ne permissu si noue, câ idiotiamii si proverbiale ndstre se le comparamu cu petrile nestimate.

Cu p e r m i s i u n e a dlui Baronzi vomu reproduce aici una serie dein proverbiele culese de dsa, cu care si-a castigatu meritu neperitoriu pent ru naţiune. Cu acdsta speramu se satistacemu si una dein dorintiele dsa le , unde dice , ck ardelenii vorbescu destulu de bine, dara scriu fdrte uritu si nesuferitu audiului ro­manescu. Asia dara se ne damu ocasiune unii la alţii de a ne cundsce l i m b ' a i n t r d g a , pentru-câ se se pdta apoi dice romanului dein Daci 'a super iore : Acumu ai in possessiuuea ta l imb'a intrdga, pentru-

*) Dara dn. Baronzi se simte revoltatu ohiaru si asupra modului de scriere alu dd. Cipariu, Laurianu, Maximu (mol-doveanu, fetioru de preotu), dieundu câ „aru desfigura limb'a despoindu-o de t6te colorile ei naţionale, spre a face dein trensa o limba dura, intortochiata, fora nici o estetica, si mai alesu f6ra nici o raţiune emanata dein adeveratulu spiritu alu limbei." Voi. I. pag. 164-165.

7

— 38 —

ce mai scrii r e u ? Ck mulţi deintre noi scriemu reu, nu negamu; de-ocamu-data inse ceremu numai indul-genti 'a fratiloru nostrii de sânge si l imba, pkna ce ne vomu desface lirnb'a dein ferecaturele limbiloru de na tura cu totulu diversa , precumu se pdte vede" intre a l te le , chiaru in unele traductiuni miserabni, in care se presentase lirnb'a ndstra prin documente publice, in cktu ne viue se d icemu: decktu asia, mai bine nici-decumu. To tu in acelu tempu in care ne vomu desrobi no i , fraţii munteni carii toti vorbescu de minune frumosu, dara scrierile celoru mai mulţi vermuescu de errori gramaticali si de licentie poe­tice pkna la scandalu , se voru pune cu totu adin-sulu pe invetiarea gramaticei si se voru deda se re­specte celu pucinu regulele principali ale limbei, voru mai inpucina si dein barbarismii turcesci , era galh-cismii nu'i voru arunca in lirnb'a ndstra fbra picu de alegere si adesea fbra nici o necessi tate, câ si cumu ai incarca unu caru cu furca de l emnu; in fine se voru deprinde si ei si noi cu critic'a obie­ctiva, seri<5sa, binevoitdria. I n cktu pentru ortografia seu ddca vreţi or thographia , in care dice si dn. Ba-ronzi ck domina anarch ia , nu avemu se desperamu nici cei decindea nici cei deiucdce de munţi. Cău­taţi n u m a i , ck de candu ne certamu asia multu a-supra ei, amu inceputn se scriemu cu toţii mai bini-sioru, afbra de acei tener i , carii abia acumu inv^tia romanesce, de ex. in Ungari 'a , dein A l b i n ' a , F e -d e r a t i u n e a , F a m i l i ' a , si anume unii chiaru scri-endu in acelea diarie, isi iau lectiuni dela erudiţii si bravii loru redactori. Si apo i , ce ne mai miramu atkta de „anarchi 'a" ndstra or thographica? Se'mi nu­miţi unu singuru poporu europănu, ai cărui philologi si literaţi se fia indestulati cu orthographiile l om, care la cele mai multe popdra se potu numi cu mai mare dreptu cacograph ia - rea scriere. Au n n vediu-rati la germani chiaru iu anulu t recutu , ck insusi gubernulu centrale dein Berolinu se vediu necessitatu a se amesteca in certele philologiloru, a le reco-menda ckteva reforme essentiali in modulu scrierei si a elimina unele absurdi tă ţ i , de care se mira ei inşii, cumu au potutu se le addpte ' «ei mai erudiţi bărbaţi ai loru fbra picu de critica sanetdsa. E r a ddca voiţi se ve faceţi idea chiara despre ceea ce numimu anarchia in modulu scrierei , lua ţ i a mana gramatice de ale popdraloru s lave , seu si gramati­cele rnagiari loru, apoi se diceti anarchia ; era mun­tenii si moldovenii deintre carii cunoscu mulţi lirnb'a grecesca, potu vedd , cu ckte greutăţi gramaticali si or thographice mai lupta grecii moderni in lirnb'a loru. Amu facutu mare digressiuue dela titlulu acestei pre-fatiuni, ck-ci amu intratu prin tufari'a ddsa a ortho-graphi i loru; credemu inse ck nici acesta nu a stri-catu, mai alesu ck dn. Baronzi va vedea, ce pucinu differe acdsta or thographia a nds t ra ardelena de a dsale cea mnntenesca. Asia e, dsa applica semne pe de asupra si coditie pe sub t si S, pent ru commodi-tatea lectoriloru sei, respecta inse regulele gramat i ­

cali mai preste ţotn, s i a c e s t a e c a p u l u l u c r u -1 u i. Noi ardelenii suntemu mai capatienosi, mai groşi la cdfa, nu asia delicaţi; noi acuma, dupa 6 0 — 7 0 de ani de exerciţiu in scrierea cu litere la t ine , pre-tendemu dela lectorii nostrii, câ se cundsca bine gra-matic'a limbei, si atunci nu voru simţi de locu lips'a caciuleloru de diverse forme si a coditieloru câ de iepuri-sioldanei.

A c u m u c u v o i ' a d l u i B a r o n z i s e t r e -c e m u l a c o l l e c t i u n e a i & a d e

P r o v e r b i e , „Bănuia reu n u se perde nici odată." „Pana nu intri cu E o m a n u l u la p l u g u ; nu ' lu

cunosci." „Fa-me, Ddmne, proorocu, se te facu imperatu." „Cine cresce sidrpe, anteiu pe elu 'lu musîca." „ F a bine si 'lu arunca pe mărăcine." „Draculu candu n 'are de lucru, 'si cantâresce cdd'a ." „Pazesce-ti gkscele, candu vedi ck le descânta

vulpea." „Doue alune suntu tabăra la o nuca." „Vorbele cele dulci deschidu pdrt 'a cea de feru." „To tu vasulu mirdsa a ce coprinde." „Multu tocatu, pucinu mancatu." „Nu'mi e frica de ciovlica, Ck-mi sta cas'a 'ntr 'o urdica; Ci-mi e frica de ciocoiu, Ck-mi e cas'a intr 'unu gunoiu." „Tandal ic 'a ferbe pere, Tanda lo iu vine si 'i cere ; Tandal ic 'a nu se 'ndura, Tandalo iu vine si 'i fura." „Cine simte vr 'o dorere, P d r t a fldre 'n legatdre." „Cumu 'ti vei aşterne, asia te vei culca." „Unde dai, si unde crepa ." „Unde o ddre, si unde o lega." „Orbulu dela toti, si dela orbu nimeni." „Vorb 'a in tergu si vulpea in pădure ." „Candu leulu e mor tu , iepurii i s'aru pe spi­

nare." „Mai bine unu tieranu viu, decktu unu imperatu

mortu." „Mai bine o învoiala s t r îmba , decktu o jude­

cata 'drepta." „Ce nasce din pisica sidreci mananca ." „Cine s'amesteca in teritie, porcii 'lu mananca ." „Se'lu pui la buba si se'ti fia de ldcu." „Bdl'a vine cii carulu si ese cu aculu." „A sburatu puiulu cu teiu, tocmai candu a fostu

temeiu." „A sburatu puiulu cu atia, tocmai candu a fostu

dulc£tia." „Bunu e Dumnedieu, mesteru e dracu." „Cine intra in jocu, caută se jdce." „Du'lu la nunta se'ti d ica : si la anu lu !" „Intre ciocanu si nicovala."

— 39 -

„Doru'mi e de tine, dar 1 de mine mi se rupe inim'a." -

„Brânza bună in burdufu de cane." • „Surd 'a v i i , surora te duc i , surd'a spargi nisce

papuci ." „Nu te juca cu tichi'a chelului." „Lumea pe re ai v e c i n ' a # e da in leganu." „ U i t a - t e l a faţia, si 'ntreba-me de viatia." „Ajuoa robulu lu i Dumnedieu , pent ru ca n a r e

ce manca . " ;,Ventuhi aduna norii si totu ventulu ii ns ipesce ."

\ „Me ducu , mama, se me innecu, unde e laculu mai secu."

„Luminarea lumindza t<5ta casa , numai pe sine nu se luruindza.

„C 'unu ochiu la faina si cu altulu la slănina." „Scie mocanu ce e siofranu? canda 'lu vede pe

taraba, socotesce ca e otrava. „Cine imparte par te 'si face, sdu partea 'si o

împa r t e / ' „Cine sapa grop 'a altuia, anteiu elu cade in-

tr 'ens 'a." ^ „ D i i pe nume si'lu lasa."

. „Pecatulu tnarturisitu este pe diumatate iertatu." „Pun ' te masa, scdla-te masa." „Boulu are l imb'a lunga, daru nu pdte se vor­

bească." „Omulu catu traiesce multe pa t imesce" ;,Pe langa lemnele uscate ardu si cele yerdi. 1 ^ „Lasa ' t i lele, lucru, si cauta'ti nalucu."

1 , Invet iu lu din fire n 'are lecuire." „Cddp, lunga, minte scurta." „Numai pamentulu as tupa gur 'a flecariulinV' „Calulu betranu nu mai invdtia in buiestru." „Nici in caru nici in carutia.". „Da'tni Ddmne, gandulu Romanului celu din urma." „Mai bine te intdrce decktu se te retacesci." „Mai b ine se intrebi de doue ori decatu se gre-

eiesci odată." „Unde nu e focu, fumu nu ese.,' „Ori-ce t randaBru are si spinii." „Unde nu e capu, vai de petidre." „Micu la stătu, mare la sfatu." „Cine nu cere nu pere, daru nici nume bunu

n 'are ." „Adesea schintei'a mica face flacar'a mare." „Gur 'a tăia mai multu decktu sab ia . " „Cuiu pe cuiu scdte." „Cine nu se multiamesce cu pucinu, nu, merita

nici multu." „Nemultiamitorinlui i se iea darulu." „Bunu de gura, reu de mana." „Ciomagulu are doue capete, si cu celu d'alu

doilea se da totu-d 'auna mai cu sete." „Udatulu nu se teme pe pldia." „A arde m<5ra câ" se ardia si sidricii." „Mirancea bea, Mirancea se platdsca."

„Draculu isi tiene capulu in pdlele ma-sii si cu cdda restdrna carale."

,.Ddca mdre finulu, se perde cumetri 'a." „Mai scii de unde sare iepurele!" „Dela unu copilu si dela unu nebunu afli

adeverulu." „Câinele care tiene mai multu la omu, elu latră

mai multu la dmeni." „In lume papusia, si in casa matusia." „Butea sdca suna mai tare decktu cea plina." „Doue femei rele nu facu cktu una buna." „Tivg 'a merge la apa pana candu se sparge." „Scarabusiu p 'a cui mana ai ajunsu!" „Copilulu pana nu plânge, muma-sa nu 'i da

tîtia." „Cine traiesce cu chiorii, se invdtia a se uita

crucisiu." „Cine ambla dupa doi iepuri , nu pr inde nici

unulu." „Cine sta pe doue luntri cade in apa ." „Cine-si baga man 'a in miere, isi linge degetele." „Reu e cu reulu, dara mai reu fara reu." „De cdte gdle si de matie flamande nime nu

se vaită." „De bine nime nu fuge." „Capulu plecatu de sabia nu e taiatu. „Lun 'a mi s'au maniatu, sdrele se-ml traidaca." „Ce aduce minntulu, n 'aduce anulu. „Calulu de daru nu se caută la dinţi." „Mai dulce e otietulu daruitu decktu mierea

cumpărata ." „Fa ta pkn' vei mări ta, dile negre vei noda." „Sutele mări ta slutele." „Ce faci, ti se va face." „Buturug 'a mica res tdrna carulu cktu de mare ." „ E destula o măciuca pentr ' unu caru de dle." * „Fric 'a pazesce pepenii." „ C o mana dai si cu alt 'a iei." „Dintr ' unu lemnu faci si cruce si lopata." „Sit 'a candu e noua n' ai unde s'o atârni ." „Sângele apa nu se face." „Paserea dupa cantecu'i se cundsce. „Limb'a e mai dulce, si limb'a e mai amara ." ;,Pescele dela capu se impute." „Dio'a b u n a de dimindtia se cundsce." „O mana spală pe alt 'a si amendoue faci'a." „Ce face man'a drdpta se nu scia man 'a s tânga ." „Cinci degete la o mana si nu sdmena unulu

cu altulu." „Lenesiulu mai multu aldrga si scumpulu mai

multu pagubesce." „Scumpu la teritie si eftinu la faina." „Cine numera foile dein plăcinta, nu o manahca

nici odată." (Va urma.)

7*

— 4 0 —

Computulu seu comptabilitatea. (Fine.)

Amu inceputu dara a construi unu nou edificiu, care se respundia mai bine la exigentiele multiple ale acestui t empu; am culesu totu ce mi s'au parutu ca meri ta a fi culesu; am utilisatu cu tdta îngrijirea scrierile cele mai nuoe ale mai mul tora autori, si amu imprumuta tu mai cu preferentia dela dn. Dăgranges exemple, adesea ori si vorbe l impedindu teori'a, partea cea mai esenţiala, consacrata expunerii principiuriloru fundamentale ale partideloru dopi i ; amu innoitu părţi le destinate aplicării prin esemple potrivite cu circumstantiele de adi, demonstraridu-le cu o clar i ta te , care dela cei deintaiu pasi se risi-păsca obscurităţile, sa sfisie velulu, sa explice, ca sa dicemu astu-felu, enigm'a care semăna a acoperi partidele dopii; astu-feliu amu ajunsu in fine, in u rm 'a unui travaliu laboriosu de mai mulţ i ani, a anuncia ca voiu pune la dispositiunea publicului acăsta noua carte de comptabili tate generala, presen-tandu si comptabilitatea publica financiara a muni-cipali tat i loru, comuneloru , judet ie loru , diverseloru case publice sau de b ine face r i ; se intielege firesce, ca am cautatu unu Nr. de subscriitori cari şe acopere cheltuelele imense ale presei pent ru o opera asia de int insa; dara resultatulu subscrierji n 'a reusitu si a trebuitu se me oprescu , remaiud a me gândi ca ce se fia caus'a ca comptabilitatea partiteloru dopii, a tatu de st imata in tdte celelalte state ale Europei , la noi se fia asia de neconsiderata? Audiai pe unii d icendu: „nu voiu sa audiu de comptabilitate, ca me t impeste :" pe altulu „ca am cititu cu atenţiune cărţile de compta­bilitate care le avemu noi, dara n 'amu intielesu ni-micu ; " „pe celu d'alu treilea: „ E u si cu unu amicu alu meu ne-amu apucatu sa invatiamu scriptur'a dopia, amu cumpara tu cartea relativa, luandu de profesoru pe chiaru auctornlu cârt i i ; dera n'au duratu de catu 4 — 5 dile si ne-amu infundatu cu toţii, fara sa mai putemu intielege ce-va; ne-amu lasatu deVa de in-vetiamentulu ei ." Eca apoi si cumu se esprima d. Degranges asupra ignorării cornptabilitatii. „Deve-„nita in dre-care m o d u patrimoniulu unei clase de „autori fara stiintia si fara demnitate, acăsta modesta „stiintia se gasesce intr 'adeveru afectata, de l e p r a „cartiloru va tamatdre ; — nu este catu de micu tiito-„rasiu de registre, catu de slabu expertu langa unu „Tribunalu , catu de ssmetiu caligfafu, care sa nu se „crădia, dein' caus'a numai a profesîunei sale, capa-„bilu d'a face o b u n a carte elementara, si care sa „nu se puie a scrie spre a imprima subt numele „seu .o irnitatiune mai multu său mai pncinu libera „asupra comptabili tati i ; astu-felu ca dein acestu pa-„roxismu nasce o mulţ ime de t ractate asupra acestei „materii, contienendu cea mai mare parte , ca cele ce „esaminaramu noi*), rmuier<5se erori si principiuri de-o

*) Doui dein aretatii a nume de dn. Degranges suntu autorii cartiloru cari s'au tradusu de noi.

„absoluta falsitate. Ce e mai regretabilu pentru arta, „este, ca tdte aceste „cârti periculdse se respandescu, „si gasescu, cu tdta imperfecţiunea loru, cumpărător i „seduşi de eftinatatea pretiului, atraşi de fanfaronada „titlului si ametid de vorbele dibace ale vendiato-„rului, pucinu consciintiosu. Aci este reulu fara „remediu. ^

„Dar dre nu este tristu de a vedea de o parte, „siefi de stabilimente fdrte stimaţi, incredintiandu „orbesce , pentru-ca n 'au nici cele mai mici noţiuni „de comptabilitate, invetiamentulu eleviloru loru la „profesori, care iau de basa aceste cârti e rona te? „si de alta parte , dmeni luminaţi suferindu se li se „atr ibue patronagiulu loru influenta, fara a fi cetitu „macara aceste cârti, a caroru necrediuta defectuosi-„tate de siguru ca a r a fi reeuuoscut 'o. Sa nu ne „mai mi rama dera, ca acdsta sciintia, eminamente utila, „remane cu tdte acestea ignorata i n adeveratele săle „principiuri, pentruca se abate, câ se dicemu astu-„feliu, dein sorginta sa, si intalnesce in lumea afa-„ceriloru atati compţabili necomplecti, ce le invatia „in au to r i , cari insisi nu leau invetiatu nici odată „in perfecţiune." ^

Curioşii cari s 'aru interesa de acdsta polemica, voru pote" lua cunoscintia de acesta la finele operei de comptabili tate a dlui Degranges , editiunea a 28-a.

Vomu cerceta acumu modulu dupa care se cuvine a studia partidele dopii.

I n , partidele dopii, avemu numai doue singure part i de studiu mai dist incte: teori 'a si aplicarea ei.

Cea d'antaiu n e invetia sa cundseemu cu deplină­tate principiurile fundamentale ale dopiiloru, si cea d'alu douilea le imprima in memori 'a nostra practica.

Elevulu n u trebue a se opri in cursulu studiului seu la amenuntele noteloru, nici a se ingriji ca nu pricepe dre-cari impregiurari de afaceri*); a intielege bine principiulu fundamenta l i si a'Iu tind minte. Iaca totulu.

Celu ce va ceti cu atenţiune cele d'antaiu 26 pagine ale acestei opere* care snntu unu resumatu complectu alu teoriei partideloru dopii, se va invetia cu densele, si va potă priveghia, la trebuintia, apli­carea loru, făcuta de alţii.

D a r partea practica, care se termina la pag. 197, este destinata pentru cati voiescu a aprofunda dopiile spre a le aplica ei-insisi.

In cousecintia, elevulu care cugeta sa ajungă acolo, va face un jurnalu , si va trece intr ' insulu toti articolii ce amu propusu in prim'a no ta ; va redige singura, fara ajutoriulu jurnalului-modelu, nici alu rat ionamenteloru dein pr ima no ta ; va corege j u rna -lulu seu, dupa ce va trece intr 'insulu scripturile fie­căreia luni, confrontand'lu cu jurnalulu-modelu; si pe

*) Pentru - câ nu este vorba de a face practicantu de negotiu, spre a'i cunosce t6te afacerile, este vorba d'a face tiitoru bunu de registre 'cu principiuri generale si aptu d'a le aplica in tdte positiunile unde ilu va pune s6rt'a.

— 41 —

nrma se va intdrce, de va fi trebuintia, la raţ iona­mentele dein pr ima-nota spre a verifica de unde provinu erorile sele ; va face bilantiulu de verificare la finele fiie-caria luni si va sfirsi prin bilantiulu generale. Acesta u rmare care este indicata in ara-tatulu modu in cursulu acestei opere, va face tiitoru de registre capabilu d'a tind registrele in parti­dele dopii. y

Dera acesta sciintia, de si este asiediata in cea d'anteiu Enia a iconomiei administrative, ca o cu-nosciintia dein cele mai indispensabile, de si se re-dulMSsce de utilitate genera la ; de si se câştiga asia de- iacilu, cu tdte acestea in deobste este prea ne­cunoscuta, dupe cumu amu disu si amu aretatu căuşele. ^ . ;

Mandatarii justiţiei, advocaţii, magistraţii au adese ori trebuintia a ^cundsce cele d 'anteiu elemente ale comptabilitatii, ma i cu osebire adi, candu, pe langa altele c l a s a comerciantiloru formeza in sine mai pe jumeta te dein populat iunea urbiloru; si candu vedemu atâtea, contestări ridicate câtre ei.

Ca*idu este vorba de chestiuni de cifre, seu de compturi , vedemu hesi tandu pe legistii si confusio-nandu -se în asemenea chestiuni, care pent ru ei suntu d 'o obscuritate profunda; 'i vedemu câdiendu de multe ori ih erori prejadiciabile partiloru, ale cărora cause relative l a comptabili tate n u le intielegu cumu trebue.

Sciintiele, ca si cele mai simple arte, si-au creatu fie-care l imbagiulu l o r u ; comptabili tatea isi a re si ea termenii sei technici si convenţ ional i ; si cata sa'i recundscemu, pentru-ca o espresiune reu interpretata, este destulu ca sa respanddsca obscuritatea asupra unui pasagiu, fie catu de s implu; si -se paralîseze pentru unu momentu înteligentiele cele mai perfecte.

Astu-feliu vedemu consiliarii, deputaţii , senatorii, cari voindu a esamina in tăcerea cahinetului, aâu a discuta la t r ibnna legi de finantie său compturi de budgete, 'i vedemu oprindu-se in cursulu loru, in privinti 'a unoru asemenea chestiuni atatu de esenţiale guvernului representa t ivu, pentru-ca le lipsescu cele d'anteiu e l e m e n t e d e comptabi l i ta te; ck-ci evita cu dreptu cuventu a discuta acele importante ce6tiuni, ce pent ru densii n 'au fostu nici odată objectulu vaste-loru loru cunoscintie.

Sun tu pu ţ ine profesiuni cari sa scape de nece­sitatea comptabili tati i ; de la cele mai modeste pene la cele mai ina l te : proprietarii, arendaşii , notarii, diferiţii administratori etc., au trebuintia de densa ; si nu este nici pkna si lenesiulu celu mai avutu, care se nu voiesca a aprecia, celu pucinu cu ochii sei, resursele sale, spre a da o direcţiune mai buna chel-tueliloru sele.

In fine, in acestu secolu unde vedemu ca tdte se cifrdza si se resuma in compturi, date sân a se da, este de tdta necesitatea a ne familiarisa cu lirnb'a calculeloru, a invetia mai cu osebire sciinti'a comptu-turiloru si tienerea registreloru in partida dopia, de la care potemu trage mari foldse, acestu studiu este

o complinire a unei instrucţiuni seridse; este chiaru unulu dein elementele prescrise de educatiunea gene­rala; dara pentru-ca este asia de facilu a se invetia, candu totu intr 'unu t impu devine atatu de necesariu, n ' amu fi dre de b lamatu de a-i refusa ckte-va ore de labdre , spre a ne iniţia in misteriele pretinse ale comptabilitatii in part ida dop ia?

Nu vomu dice ca amu facutu mul ta pentru sci­inti'a comptabilitatii; si vomu avea cea mai mare mul-tiamire a ni se face observatiuni utile in privinti 'a acestei arte. E r a cati voru intimpina vre-o nedomi-rire, n 'au de catu a se adresa directu cktre noi spre

' a fi satisfăcuţi. G. N i t i e s c t i ,

fostu consiliariu la curtea de compturi.

Documente historice din 1848 et 1849. (Urmare.)

35 . K i T p i K o m i T e T » J i S d e n a i i ^ i K i i i s n e a a s P o m a n i a o p 8.

Cifiiî8 j|in 9. NoemBpie 1848.

J|Vn s p m a nejenisiTei mspTipî mi a mod»48 i JBKpipŞ enicKonsjsî rpeKO-BniîS Ioane Jemeni, Kape KS K u i c a p e a 2K8pi>niî>nT8ji8î c 'as j i c a T B a c e ^nipeBBinjja KB Bneajn. j|in oisacEa napiiâei peBOJSQionape a a KJBJK J|vn K o m p a iirrepece.iopB' CTaTBJBî uri a d inacr i e î , m i BIZS CMIT» n e Temei8J8 npoKiemmiBni î i n e j e d in 18 . OKT. 1 8 4 8 , a CBcninde din d p e r i T o p i a ca n e nsmiTBJB e n i c n o n ^ Joane Jemeni, mi a onp i Toara Koinuejenepea iui KonJSKpapea K8 d a n c 8 J d e a i i î jpnainTe, jumeTfinds mi BeniTBpLie, Kape ie r p i n e a e j 8 n a n i aK8ni8.

BiKapîs npoBicopis a-j» enicKonieî rpeKO-sniTe aiecTS m a p e npuminaT» a<?.i8 d e KBBiinjp, a nsmi ne domns.18 KanoniKS Cimeon» KpainiKJj.

Decnpe Kape c e ^ n K s n o j g i n u e a z i KomiTeTSjs na -uiBneî p o m a n e cnpe a c a persj-B.

I l s x n e p mn., 4>0U.

36. D e j a K o m i T e T B J 8 n a j î i B n e l p o m a n e . Domnsje npefeKTBl

j]Vn s p o i a pindBejeî J|\najT8.i8Î IJenepaj-Koffland^ ddîo. 6 NoemBpie N'p. 1597 a. K. i a n ajqî a i i T s p a T i jji CT> ^.ranipTimemTe DTaje o decKpiepe n e p c o n a j i a Bnsi ciKBÎB, Kape ecTe jvncipninaT a JimEJia mi a a n p i n d e mi a npida caTeje. DpenT a i e e a DTa npin TpiBBnî, B i i e -TpiBsnî m. 4. a. c u i n i i - B i j |m TOT K i n s j , nindifii KB d e a -dincBJ, mi a ^ J i n d npe a i c i om npindeHU mi KB d e c T B J i CTpiacsipe TpimiTejjij jvnKoaie j a Cisiis.

CiBis 25 OKT. (6 NOB. 1848 .

C i m e o n B i p n B j j , T e o p r i e Bapi j î , npemedinTe. ceRpetapi».

— 4 2 —

D e c K p i e p e n e p c o n a n • a noBipiTopo' . iBÎ i e smE.i'b d e a n p i n d e iui 5KT.$8eiiiTe c a T e j e .

De CT8T ecTe jp.mjit rai c s n n j p e , a p e m>p n e r p s , 4>aBoprn> (BaKeriBapTB) iui mscTerre n e r p e , 4>airi> a snrs -pearrb rai i e B a m a i r i , OKiî Kxnpiî, n a c s miK rai acKSuiT, rsp'b n o T p i B i î i , EapEt i e B a acK8jjiTT> ( n e Kape ndTe KT. i r a m aK8m Ba <f>i KpecKST m , p ) , a p e r. iac a c n p s , B o p -Bejge s i n e »nr8pej i je , nemj je jne rai p o m i n e j j j e , dapa «fiind KT> jţ.n j i m B a nemueacKT. r p e u i e n j e ap i iK8J«j , CT> Ksndurre KT. e c T e s n r s p .

Ape n o p T a p e n p d c n . rai <l.i8CT8paTT>, rnepc mi CTT>-Tspi . < f i j 6 c T > , e d e j|vn BxpcTT. d e 2 8 — 3 0 d e anî.

C% z i i e a 4>i n e m e r a rai o ^ i i j i p , j|incT> j[imBpT>KaT p o m a n e y j e j|vn i d p e i î , rai KT. UT. cKirncspue asi cap aftia - i f r e p u e E J ,

37. K o m i T e T S j n a j j i o n a j t .

Domnsje Ilpe'feKT!

^V. ţ lenepaJi-Komando npin n p e c i d i a j a opdiHajjiBtie d d î o . 5 NOB. ( 2 4 OKT.) a. K. CBB Np. 1 5 8 5 ^ v n K B n o -u j i n u t z T . n e KomiTeT, KT. napr ida BpT.5Kmaini> KS x a î n e a e i e Jie a JSaT d e j a ecKadponBJ d e C h e v a u x - l e g e r s din KjsaciS a ^vniBpxKaT o napTe din KaBa.iepia j 8 î KOUIST, Ka C8BT a i t c r t ^ iniBpiKini inTe c i ^vninejie n e p o m a n î a K p e d e KT. cs>m c o j d a u î j|imnT>pxTeţnî, mi KS modsj i a i e c T a CT. j e n o a n . adsie BT>rbmape rai cTpiKT>iisne maî m a p e ; a c e m e n t a 4h.K8T n a p T i d a BpT>jKmann> rai KS B a -T a j i o n s j d e i n f anTepie din peuimenT».» A p x i - d » i e j e Kapj $ e p d i n a n d , n e Kape \ i a onpiT j$.n KJBJKÎS TOT KS a i e . i CKon d e a j|\nuie.ia ne p o m a n î rai a jie a d s i e crpinviisne.

KomiTeTSJ ^inTemeiaT n e maî e s c nomeniTa o p d i -naj j i sne npec id ia jn . a ^v. ţ l e n e p a j i - K o m a n d o jp.jjî n o p s n -l e f f i e , Ka 4>ipi i t maî vaivn> ^vnTSpziepe c i . daî a i t ^vmnpeacspape J|in KBnojnjnua Bhe-npe4>eKui.Jop, TpiEsni-jtop, B i i e T p i E s n u o p rai TSTBpop c8Ba.iTepniJop Kapi c e a & r t CBB Komanda D T a j e , Ka opî s n d e c e Ba jjvnTaimnja CT. ^vnTSijn'BCKi. KaBa-iepie K o n i 8 T i a m > .qvmEp'i.Kan. jjvn x a î n e d e C h e v a u x - l e g e r s , CT. n s COKOT'ECK'B KT. c s n T c o j d a u î j |vmni .piTeujî , hi CT>'Î ..IOB'ECKT. <fapT> Kpsuape Ka n e n i n j e BpTjacmaiiiî; a c e m e n t Cb •f-ie KS ET>rape d e CEHIT. rai a c s n p a EaTa-iionsjisî d e i n t f a n T e p i e din peţ i imenTSj Apxi-D s i e j e Kapj <&epdinand, n e Kape BpT.acmaniiî \ i a 8 onpiT ^vn KJSHCÎS c n p e a c e cjBaci KS d s n c 8 j Ka CT. j|vnuiejie n e p o m a n î .

CiBiîs 6 NOB. ( 2 5 OKT.) 1 8 4 8 .

Cimeon E T > p n 8 H , T e o p r i s B a p i g , nperaedinTe. ceKpeTapis .

3 8 . C o m i t e t u l N a t i u n e i R o m a n e . Domnule protopopu si vice-prefectul

I. Genera l Commando pr in presidiala sa ordi-nat iune ddto.. 9 Nov. a. c. sub Nr. 1 6 2 1 inculca Comitetului, ca la opidul Ibasfaleu sa nu se faca nici o requlsitiune pe sem'a lageriloru fora scirea I Genera l -Comando sdu a F M L . Gedeon.

Comitetulu dandu acdsta ordinatiune in cuno­scienti'a Dtale, te invita ca sa o impartasesci Tr ibu-niloru din prefectura ce administrezi, ca sa se con­formeze cu mai susu laudat 'a ordinatiune.

Sibiiu 3 0 . Oct. ( 1 1 . Nov.) 1 8 4 8 .

S i m . B a r n u t i u , A a r . o n u F l o r i a n u , presiedente. secretariu.

3 9 . K . k. C o r p s - C o m m a n d o d e r m o b i l e n S i i d a r m e e .

Kerellci Szt.-Pâl am 1 4 . Nov. 1 8 4 8 . D a der Mediascher Romanenlands turm nach der

heutigen Fr i lhmeldung bis auf 4 6 Mann zusammen-geschmolzen i s t , und alle iibrigen sich absentir t haben, so erthejlte ich diesem Reste die Bewilligung, in ihre Heimath zuriickzukehren^, wo sie ihre Lands -leute auffordern sol len, einen neueri Lands turm in der urspriinglichen Zah l von 1 4 0 0 Mann zusammen zu rufen, und zngleich das Versprechen g a b e n , mit diesem neuen Lands tu rm bis zum 1 9 d. M. in Mi-hâltzfalva zum Siidarmee-Corps einzuriicken.

Iudem ich dem lobi. Stuhkofficiolate hiervon die Mittheilung mache, erwarte ich auch von Selben, dass es alle "zn Gebote stehenden Mitteln anwenden wird, um diesen Lands tu rm in gedachter Zahl zu organisiren;

Auch erhălt das lobi. Stuhlsofficiolat den Auf-trag, dafiir Sorge zu tragen, dass dieser nach M»-hâltzfalva einriickende Lands turm mit dem gehbrigen Mundvorra th und Salz auf D r e i T a g e in vorhraein verpflegt sei; nachdem der entwichene Thei l einen solchen Vorra th aus dem L a g e r mit sich uubefugt mitnahm. n a i

G e d e o n f ml.

4 0 . M i l i t ă r - S t a t i o n s c o m m a n d o zu N a g y - E n y e d . Nachdem laut hohen Corpsbefehl vom 1 9 . No-

vember 1 8 4 8 mit Ausnahme der Hermanns tad te r Nat ional-Garde der gesammte Lands tu rm bis auf wei-tern Befehl^entlassen ist, so wird der Abtheilt ing und respective den Her rn Commandanten der Abthei lung des Mediascher Lands tu rms Nemeş J u o n die Wei-sung ertheilt, den unter seinem Commando stehen­den Lands tu rm wieder in seine Heimath zuruckzu fuhren, un te r selben Zucht und O r d n u n g zu erhalten, und am fremden E igen thum keinen Schaden ausiiben zu lassen.

Nagy-Enyed am 2 0 . Nov. 1 8 4 8 . R a t k o v i t s , Cap.-Lieutenant,

Sta t ions-Commandant .

Se indreapta dupa ordeneala cea dein susu, se meargă la casele loru, remanendu in ascultarea mai mari loru guardei naţionale.

Blasiu in 2 1 . November 1 8 4 8 . A u g u s t u mp., Pla tzcommandante .

— 43 —

4 1 . C o m i t e t u l u N a t i u n e i R o m a n e

Domnule protopopu si vice-Prefectu! Inal tulu generalu comando prin ordinatiunea sa

dto. 13. Novembr. 1848 sub Nr. 6796 face cunos-cutu comitetului, ca locuitorii din Potstelke nebagandu in sema prochiematiunile si ordinatiunile publicate, au hotari tu se pustiasca pădurile fiscale de acolo, in-cat numai supernumerar iulu ingrijitoriu alu padunloru ai preotulu Martinovics iau pututu opri dela acdsta precugetata' prevaricatiune.

Comitetulu alaturanduti copia dupa mai susu numit 'a ordinatiune a l . Generalu-Comando, te invita ca numai decât se dai straşnica porunca locuitoriloru din Potstelke, spre a nu cut£dia a face cea mai mica stricatiune Ia acele păduri fiscale; ca-ci dovedinduse cea mai mica mişcare din partea ' loru spre a le caiisa ve t amare , se va trimite asupra loru puterea militară din Mediasiu, ca se'i infreneze dela asemenea fapte cu totulu ilegale, si care nu potu scapă de meritata pedepsa.

Aronu Flor ianu, Simeon Barnutiu, secretariu.. praesidente.

4 1 . Das hierlândige k. Thesaurar ia t ha t dem Ge-nera lcommando un te rm l i . - d. M. Z. 10227 eine Mel-dung des Mediascher Oberzehentamtes mitgethei l t , laut welcher die Inwohner von Pots te lke am 8. d. M. die dortigen Fisbafwaldungen unter grossem Geschrei und mit uberspanter Aufregung zu ubeifallen und zu verwusteh beabsichtigt haben, von welchem Vor-haben dieselben nur mit Mi ihe , durch den super-numeraren Waldbesorger und nicht unîrten Pfarrer zu Pots te lke J b h a n n Montanovits abgehal ten worden sind.

Da nun das k. Thesaura r ia t die Gef'âhrdung dieser dem Kameral-Aeral gehorigen Waldungen be-furchtet, und die hierortige E inwi rkung diesfalls an-gefiihrt hat, so sieht sich das Genera lcommando ver-anlasst den Pacifications-Ausschuss zu ersuchen, die geeignetesten Massregelu zur Verh inderung jeder-artiger Verwiis tungen in den genanuten Fiscal -Wal-dungen treffen zu wollen. Gleichzeitig wird auch das Mediascher Mili tair-Stadtcommando angewiesen, nothigenfalls mit Anwendung der ihm zu Gebote stehenden Mittel disem Verwustungs-Geli is te und jed-wedem Ausbruch der Ziigellosigkeit von Seite der Pots telkeer Inhassen Schranken zu setzen.

Der Pacifications-Ausschuss wolle sonach die unterstehenden Organe anweisen , nothigenfalls iu diser Beziehung mit dem gedachten Militair-Com-mando , im Einvernehmen die bezeichneten W a l d u n g e n vor Beschadigung zu verwahren.

Hermanns tad t am 13. Nov. 1848.

I m Namen des kommandirenden Her ren Gene ra l s ,

Pfersmann m. p . Fml . "

42. (Ordinu secretu).

D e l a c o m i t e t u l u N a t i u n e i r o m a n e .

Domnului V . Prefectu Stet. Moldovan. Raportul Dtale din */ I 4 Noemvre a. c. sub Nr. 10

el pr imirăm cu tot'a multiumirea pentru acurateti 'a si zelul ce araţi la caus'a sânta, inse cu ata t mai profunda disgustare asupra ruşinatei pur tăr i a lui . Ioan Kendi .

L a acestu punt ti se face -cunoscut in secretu cum ai cerutu, ca D t a esci scutit de însărcinarea de a ordina arestarea Ini, ci un asemenea manda t se dede tribunului N. Mediesienul, pe care Dta ilu vei inainta acolo unde s e ' v a fi afîandu dlui ; iar daca cu acest tineru iti da man 'a a te consulta in pr iv in t i 1 ^ aceasta, iti sta in voia. ,

Porni rea Dtale la espeditiunea bellica ne vine prea fora timp. E r a de neapărata trebuintia ca Dta se remai in Mediasiu, atat spre a pet runde mai pro­fund in ţinuturile convecine cu organisarea gardeî, catu si spre a împlini feliurite comisiuni, cu care suntemu siliţi a te însărcina.

U n reportn detaliatu despre cursul operatiuniloru bellice, atat ale celoru deaprdpe trecute, catu si a le altora cate s'ar mai intempla pe la părţile de nnde ' scirile s i g u r e potu străbate pana laJDta, ne intere­sează atat mai virtosu, ca insusi presentulu cere, ca se ne folosim in mai multe privintie de asemenea reporturi .

T i se trimite list'a sateloru celoru dinc66e de Ternave , care se t înu de prefectura Mediasiului, impartite" in 7 tr ibunale. Se se orenduiasca tribuni si v.-tribuni, iar numele loru se se trimitia inc<5ce:

împreuna cu unele reflesiunî ce se vor afla a fi de* inferes, apoi de aici se vorii confirma in ale loru . posturi .

In t re T e r n a v i inca se faci orenduiala pent ru tribuni si v.-tribuni. Recrutarea se so ingrigiasca cu tota severitatea, pentru-ca bine vedemu, ca venito^-riul nostru este asigurat mai mul t pr in bratia- b ine deprinse si regulate sub arme.

In privintia celoru 13 sate pent ru care ti se mai scrisese, inca e de neapărata t rebuint ia ca se remai in Tînutu .

Sibiiu ' % Noemvre 1848. S i m . B a r n u t i u , G e o r g i e B a r i t i u ,

presiediDte. secretariu. <

42. a) P e r f e c t u r ' a M e d i a s i j u l u i . Numele sateloru, si dein ce scaunu.

I n scaunulu Mediasiului» Tr ibuna tu l I. Hasîagu. Seika mare. Seika mica.

Boarta . Kalvaser . Veseudu-sasescu. Ietina. Buia. Mincindealu. Petrifaleu. Agrigie. F rao ' a .

Tr ibuna tu l I I . Selku- Saldort. Majdes. P|ovâş. Metisdorf. Martontelke. Saia. Vorumlocu. Kapusu . Igisdorfu sasescu. : .

— 4 4 —

Tr ibuna tu l I I I . Gijasa de josu. Gijasa de sus. Vecerdu. Igisdorfu romanescu. Bkrcisu. KSvesd. Za-latna. Almasiu sasescu. Nemţi. Rekisdorf.

Tr ibuna tu l IV. Mosna. Buciu sasescu. Mediasiu. Parate iu . Ecelu. Biertan. Tob ias (Dupusdorf). K a p u s u mare . Valdhit . Siarosiu sasescu.

Tr ibunatu l V. Malenkrog (Almakerek). Noul sasescu. Fel t ra . Rudali . Krisu. Besea. Lasleu. Danesiu. Netus . Hendorf. . ' '

Tr ibunatu l VI . Trapold . Segesd. Sigisioara. Vulcan. Sarpatak. Fer ihâz . Daia sasăsca. Hasfelau. Fe leg . Szederjes.

T r ibuna tu l VII . Saschizd. Erchedu. Beia. Rados . Buda sasăsca. Zoltân. Miklostelke sib. Kr is turu sas, sib. Mesea sib. Tielini.

43 . D e l a C o m i t e t u l u N a t i u n e i r o m a n e .

Cat ra V.-Prefectur 'a din Mediasiu.

Domnule Vice-Prefecte!

Magistratulu din Sighisidra au arretatu Comi­tetului, quo Ioanu Veltianu si Ioanu Tilla suntu ronduiti de Commissari pentru recrutarea din scaunulu Sighisidrei, si au facutu intrebarea, cu que ronduăla sun tu aquei Commissari ? singuri si dupo cugetulu lorii se essecute recrutarea fora influinti'a si con­lucrarea Diregitoriei locale,? — la quare suptu datul u de astadi s'au rescrisu Presidiului din Sighisidra, quo susu-numitii domni suntu ronduiti Commissari de recrutat iune, si quo aquesti-a singuri voru esseeuta rec ru ta rea ; ăro diregitori 'a locala la requisitiunea dissiloru Commissari va avă se dea tdta assistentia trebuintidsa. — Dta vei insciintia despre aquăsta-a pre dd. Commissari , communicandu totu o data la toti Commissarii de recrutatiune quate unu essem-plariu din aici allaturatele instrucţiuni, — cu aquellu adaussu, qua dinsii se procdda in lucrulu aquestu-a cu tdta silinti'a si energi 'a, qua sau de buna voia, sau prin sorti, sau prin veri-que modu se se assen-tedie recruţii prescrissi, fora intardiare, si de, va fi ca putintia, macaru intru unu numeru indouitu, qua se se pdta face cuviintidsa a legere; quoqui noi capetamu dela Genera lcommando neioquetatu quelle mai severe ursorie in partea aquesta-a.

Sibiiu in 4 / I 6 Noemv. 1848. Comitetulu Naţiunii Romane .

S i m e o n B a r n u t i u , G e o r g i u B a r i t i u , . prdfciedinte. secrotariu.

' 4 3 . a) I n s t r u c ţ i u n e

(anonima, dara scrisa de man 'a lui S. Barnutiu.)

Fia-care Tr ibunu militariu e totu de o data si T r ibunu alu poporului .

Ca Tr ibunu militariu t rebue 1. se conscrie cati omeni potu pur ta a rme intr 'o comunitate. 2. Dupa

ce ii va fi conscrisu in presenti 'a sa, se fack as alege (unde n u si-or 'fi alesu p a n a acum) unu cen­turionii si unu vice-centurionu (capitanu.) 3. V a trebui se scie cate arme de focu suntu in fie care comunitate, cate pusei, pistdle, s/ a., si pe ceialalti, carii nu voru ave" pusei , se'i însarcinăze ca in decursu de 3 zile sesi faca o lance ; la aceia carii asia de seraci suntu ca se nu fie in stare asi face lance, se i ge dăe din casa satului, sau se i le faca comu­nitatea. 4. P r e cei cu pusei ii va desparţi , si de nu se vor afla nici 10 intro comunitate, va însărcina pre cei mai avuji, ca catu mai curendu sesi cumpere o puşca. To tu asia Va face si unde vor fi 11. 16. 25. 28, ca se se pota împlini in fie care satu o decurie, 2, sau 3 sau mai mulţi armaţi cu pusei. 5. Vor in-vetia pe centurioni si vor stărui ca se se organiseze totu satulu in decuri i ; in fie care, decurie vor fi 10 bărbaţi , din care unulu Va fi decurîone. 6. Decu-rionii vor ingrisi de cei 9 feciori de sub c o m a n d a sa, cu carii vor fi datori a sta la chiemare in rendu si vor repor ta centurioniloru trebui n ti ele loru; cen-torionii Tr ibuni loru si Tribuni i Prefectiloru despre ori ce lucru mai cumpânitoriu. 7. Unde va fi cu pu­tintia se se formăze celu pucinu o decurie călăreţi, carii voru fi datori a ave" 2 pistdle si o lance. Dupa ce va face tdte aedstea, va j u ră pe omeni inaintea basericii ca se tie cu imperatulu si cu Romanii , repe-tiudu iorrn'a juramentului depusu in campulu libertăţii. 8. Din fie-care satu se trimitia numai - de - catu la prefectura, spre a se deprinde in a rme 10 pe septe-maua, si 10 se id cu sine din satu in satu pentru paza sua Ca Tr ibuni ai poporului vor trebui se invetie si se deslusidsca pe omeni, in lucrurile poli­tice, inse se nu decidă; acăsta avendu scopu totu dea una inaintea oehiloru modesti 'a, buna cuventare, si t rac tandu p e omeni catu se pdte mai delicatu; pe langa care totuşi se nu 'si uite nici o data de auctori-tatea sua, care este strinsu legata de o funcţiune asia ponderdsa. Mai încolo se invdtie pe omeni de foîosele guardie naţionale, aretandule ca numai asia se potu apard, si mântui de aceia, carii vrău sei asuprdsca, facundu totu d e - a una osebire intre miliţie si guarda.

(Va urma.)

Nr. 1-1876. Procesu verbale

alu siedintiei ordinarie a comitetului asociat, trans., tienute in 15. Ian. 1876 c. n. sub presidiulu domnului Iac. Bolog'a, in presenti'a dd. membrii: Pavelu Dunc'a, Davidu Br. Ursu de Margine, Elia Macellariu, Ioanu Hanni'a, Ioanu V. Rusu, Const. Stezariu, Iosifu Sterca-Siulutiu, Zach. Boiu, Vis. Ro-manu, Dr. Aur. Brote, Ioanu Candrea si cu asistenti'a secre-

tariului Dr. Dan. P. Barcianu. § 1. Deschidiendu dn. presiedinte siedinti'a ^i aflan-

duse intr'ens'a pentru prim'a data nou alesulu membru alu comitetului, dn. jude reg. ung. Ios. Sterc'a-Siulutiu, presie-dintele 'Iu saluta cu t6ta caldur'a frati6sca, recomendandu'lu tuturoru membriloru comitetului.

— 45 —

Comitetulu primesce pre dn. conmembru Ios. Sterca-Siulutiu cu vii esclamari de „se traiesca!"

§ 2. Dupa acestea cerendu dlu Ios. _ Sterca-Siulutm cuventulu, multiamesce domnului presiedinte si tuturoru mem-briloru comitetului pentru fratiesc'a primire in senulu acestuia, apoi regreta, ca numai-decâtu dupa intrarea sa in comitetu, se vede indemnatu a cere cuventulu, pentru a face mterpel-latiunea urmat6ria:

1. Are dn. presiedinte cunoscientia despre acea core-spondentia, esita in Nr.101 alu „Telegrafului romanu" dein anulu trecutu Bi reprodusa in „Hermannstădter Zeitung JNr. 5 a. c , in carea se afirma, câ nesce protoc61e ale subcomi­tetului despartiementului dein Sibiiu s'ar fi respinsu de câtra presiedinteîe asociatiunei"?

2. Deca e adeverata a,cea afirmatiune, prin ce se mo-tivedia respingerea aceloru protocole ? si

3. E intr'adeveru impedecata activitatea subcomitetului sibiianu — precumu se mai afirma in acea corespondentia, — „chiaru prin presiedinteîe asociatiunei."

La acestea respunde dn. presiedinte dicundu: câ are cunoscientia de amentit'a corespondentia;

ck a vediutu, câ prin aceea se ataca pers6n'a presiedintelui asociatiunei, si

câ câ atare si-a tienutu de datorintia a face comitetului arătare despre-starea lucrului.

Ii este deci cu atâta mai bine venita interpelatiunea, ce tocmai i se făcuse, pentru-câ densulu e si gata a respunde la ea. Rogandu asia dara pre comitetu, de a-i concede, câ se cetesca arătarea sa susu-amentita si de a primi pre acesta dreptu respunsu la interpelatiunea făcuta, cetesce, precumu urmedia:

O n o r a b i l u c o m i t e t u ! Atacandu-se in Nr. 101 alu „Telegrafului romanu" pre­

siedinteîe asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu, care do presente amu on6re a fi eu: mi-amu tienutu de datorintia a face onor. comitetu inca in siedinti'a de astadi aratarer despre acesta intemplare.

Mai naints de tote 'mi permitu a asigura pre onor. co­mitetu, câ, deca atacurile amentitului diurnalu se inverteau numai pre langa person'a mea, câ persona privata, nu inco-modamu pre nime Cu vre-o observare făcuta asupr'a acelor'a, ci le ignoramu simplumente, precumu am ignoratu destule alte invective, scornite cu forti'a in contra mea si respandite de unu sîru de ani prein disulu diurnalu, mie inimicu. — Dupace insa acumu s'au indreptatu acele atacuri asupr'a pre­siedintelui asociatiunei nostre, nu'mi e permisii in cualitatea mea câ acela, a mai tace, si asia me grabescu a satisface detorintiei mele prin urmat6riele:

Rogu mai antaiu pre onorabilulu comitetu a-mi permite, de a'i descoperi înainte de a intra „in mediaş res," câ adu-cundu-mi-se — dupa esirea numeralul 101 alu „Telegrafului romanu" si pâna candu inca nu apucasemu a ceti si eu a-cestu numeru — pe cale amicabile scirea, câ intr'o cores­pondentia coprinsa in trensulu, 'mi dau mie, câ presiedinte­lui „Asociatiunei transilvane etc." unii juni de ai nostrii pe temei 'ulu r a p o r t u l u i dn. Dr. N i c o l a u O l a r i u , lec-tiuni, referitorie la rnodulu promovarei interesseloru amintitei Asociatiuni, mi se causâ pentru rnomentu o bucuria nespusa.

îmi imaginâmu cu multa plăcere si mângâiere sufle-tesca, câ invetiatii nostrii teneri deiu Sibiiu s'au apucatu se-riosu de lucru, si voru se promovedie sublimele scopuri ale asociatiunei nostre in tote direcţiunile, pe tote calile si cu ori-ce pretiu, c h i a r u si pr in l e c t i u n i date p r e s i e d e n t e l u i ei.

Presupunemu naturalmente si credemu, câ aceste lec­tiuni voru fi basate pe scientie si cunoscientie ample si so­lide, pe adeveru si dreptate; voru fi produse numai si sin­gura de indemnulu de a folosi asociatiunei nostre, servindu acesteia spre bine, er' mie de indreptariu.

Conlucrandu si eu la infiintiarea si la sustienerea ace­stei asociatiuni, aruncaiu in aceste, meditatiuni o reprivire asupr'a trecutului ei, si facundu-ini in pripa o mica, dar' stricta revisiune a tuturoru anteacteloru mele referitdrie la ea, nu aflaiu, decâtu numai a regreta, câ-mi a fostu absolutu imposibile a face mai m u l t u in interesulu acesteia.

Am disu deci in sufletulu meu: „ferice de noi, ferice de asociatiunea nostra!" deca tenerii ei membrii inscrisi inca numai la 1874 si 1875, junii nostrii, sperantiele viitoriului nostra, tendu de acumu a intrece pe veteranii, pe actualii ei conducători in ingrigirea de dens'a, in promovarea sco-puriloru, pentru care e infientiata ea: deca adecă junii nostrii comembrii suntu atâtu de invapaiati, atâtu de zeloşi pentru progressulu romanescu in literatura si cultura, catu afla de bine a esi a buna sema in conscienti'a superiorităţii loru, câ invetiatori in publicu.

Am gratulatu asociatiunei nostre pentru momentele, in care inca nu cunosceamu cu de ameruntulu si dein propria-mi vedere cele scrise, relativu la ea, in Telegrafulu romanu; i-am gratulatu, pre candu avemu astfeliu de presupuneri despre lectiunile esite in trensulu, i am gratulatu la prospecte de totu imbucuratorie!

Mi procuraiu inse curendu dup'aceeâ respectivulu numeru alu Telegrafului romanu, si cetindu articlulu dein'trensulu da-tatu dein Sibiiu in 3 0 / , 8 Dec. 1875, intitulata: asociatiunea tran­silvana etc. etc. subsemnata cu x, m'am desamagitu amaru!

Mi perira la momentu dupa cetirea acelui articulu tote bunele imaginatiuni, ce'mi facusemu ceva mai nainte, pentru-câ coprensulu iui me convinse, câ sorgentele dein.care a esitu, e i n t e n t i u n e a r e a , care neci candu n'a produsu vre-unu bine.

Se dice in amentituîu articulu, câ protoc61eIe comite­tului despartiementului al III. (din Sibiiu) despre conclusele siedintieloru aceluia dein Septembre, Octobre si Novembre s'ar fi a ş t e r n u t u c o m i t e t u l u i c e n t r a l e la man'a D. p r e s i d e n t u I a c o b u B o l o g a s p r e a p r o b a r e .

Acestu asertu e de totu neadeveratu, pentru-câ scrisorile, de cari e vorb'a, adecă protoc61ele siedintieloru despartie­mentului sibiianu dein 12. Octombre, 11 si 20 Noembre 1875 (dein S e p t e m b r e n e c i unulu!) cu'patru acluse ale ce-loru doue dein urma s'au indreptatu inc6ce, precumu arata * exhibitulu de sub Nri 30 dein 1876 cu charthi'a subcomite­tului respectivu dein 2. Ianuariu 1876 Nr. 39 dein 1875 si s'au presentatu aici in diu'â, in care au incursu, adecă nu­mai in 4. Ian. 1876.

Se vede câ auctorulu articulului dein cestiune a sciutu pre bine; câ deca va spune adeverulu, nu-si p6te ajunge sco-pulu. Pentru a c e e a a retacutu elu adeverat'a stare a lu­crului, pe carea in interesulu adeverului si spre dilucidarea lucrului imi permitu a o descoperi eu prin urmatoriele:

In un'a dein primele dile ale lui Dec. 1875 st. n. imi aduse servitoriulu nostru unu convoluta de scrisori cu in-scientiarea, câ mi le tramite dn. dr. Olariu. Erau protocolele citate cu annexele loru; vre-o adresa inse, carea se-mi arate, câ ce se facu cu acelea scrisori, le lipsea cu totulu. Pre­cumu se va convinge onor. comitetu prin propria-i intuitiune, prin căutarea la actele acestea, cari ne diacu inairite in 7 bucati, n'a fosta neci pe ele seu in dosulu loru, neci langa ele vre-o amentire catu de mica despre aceea, ca se sub-sternu onorabilelui comitetu spre 6re-care scopu, cu atatu mai pucinu „spre aprobare."

Nu poţeamu geci, câ ce se intentionedia cu tramiterea acestoru scrisori, cugetamu inse, câ d. Dr. Nicolau Olariu, pe care-lu rogasemu eu câ si pre alti buni juni de ai nostrii, a se interesa cu deosebire de scopurile asociatiunei nostre, in zelulu seu pentru conclusele sub-comitetului sibiianu, alu cărui actuariu este elu insusi, voiesce a me face mai de a-prope cunoscutu cu acelea, inainte de a le presenta comite­tului centrale, voiesce a me informa esactu. despre starea

8

— 4 6 —

lucruriloru, spre care scopu p6te câ me va cerceta densulu. Dar nu me onora numitulu domnu cu vre o intrare la mine; er' vointi'a mea de a-lu intelni in pripa seu de a-lu cerceta acasă, că se aflu dela densulu, câ ce voiesce câ se facu cu actele tramise, se zadarnici mai cu sema prin continua-mi ocupare de pe atunci la universitatea fondului regiu, alu că­rui deputatu eram.

Asia au remasu actele dein cestiune 3 multu 4 dile la mine, dupa care. le-am tramisu eu indereptu dn. dr. Nicolau Olariu pe acelu canalu, pe care mi le-a tramisu densulu, prin servitoriulu nostru, cu acea rogare, câ se binevoiesca a scrie, câ ce vrea se se intemple cu acele acte.

Eeintorcunduse servitoriulu, mi raporta, câ neaflandn pre dn. dr. Nicolau Olariu acasă, a pusu scrisorile la pro­vocarea colegului seu a dn. concipiente Popu, pre mes'a ce­lui de antaiu.

La 3 dile dupa aceea me onora dn. dr. Olariu in lo-cuinti'a mea si spuindu-mi, câ a lipsitu vre-o câteva dile dein Sibiiu, si ck intorcundu-se acasă, au aflatu cestionatele scrisori pe mes'a sa, me intrebâ de causa, dein care i s'au inapoiatu acelea. Eu i descoperiîu acesta causa; er' densulu spunendu-mi, câ prin tramiterea cestionateloru scrisori prin servitoriu la mine a intielesu elu substernerea acelora comi­tetului centrale, 'si esprimâ temerea de traganarea lucrului, in contra căreia i-lu asecuraiu eu, câ deca s u b c o m i t e t u l u s i b î i a n u va adresa acele scrisori numai decâtu in modula usitatu, comitetului centrale, ii garantezu resolvarea loru in celu mai scurtu terminu.

Catu de tare i-a diacutu dlui dr. Olariu la inima urgenti'a lucrului, arata cele ce s'au petrecutu mai incolo.

In locu de a tramete dn. dr. Olariu actele dein cestiune fora de ulteriora infardiare pe calea sa singuru admisibila, adecă prein desu-amentitulu sub-comitetu la comitetulu cen­trale, le-a dusu densidu, precumu sum oficialmente informatu, fora scrirea si invoirea presiedintelui sub-comitetului sibii-anu, la siedinti'a acestui sub-comitetu dein 29. Decembre 1875, si a pasitu in acest'a cu ele amâna, ca acusatoru in contr'a mea.

Se dice adecă mai de parte in articululu cestionatu, câ in acea siedintia, dein multe respecte intr'adeveru prea „me­morabila" a facutu dn. dr. Nicolau Olariu „interesant'a îm­părtăşire, câ presidentulu asociatiunei a tramesu protoc61ele aşternute fora neci o observare indereptu, dupa ce 12 dile le-au tienutu la sene."

Da, asia e: amu tramesu actele indereptu, daru nu sub­comitetului sibiianu, care inca nu mi le tramisese, ci mi le-au tramesu numai in 4. Ianuariu 1876, fora de a-i le mai tra-mite eu înapoi; le-amu tramisu dlui dr. Nicolau Olariu, pen-trucâ nu sciamu ce se facu cu ele; le-amu tramisu acestui domnu, care, deca voiâ,.câ se viena acelea la comitetulu centrale atunci, candu mi le-a tramisu densulu, trebuia se le espededie prima-data asia, cum le espedâ dupa esperienti'a ce facu si invetiatur'a ce luâ in amentit'a siedintia pre „me­morabila;" trebuia se observe si densulu regulele generali, dela care nu suntu esempti neci drii., si se compună o mica concomitiva asemene, aceleia, pe care o a compusu in 2. Ia­nuariu 1876 Nr. 39. al' despartiementului III. al' asociati­unei trans., si cu care 'mi s'au presentatu disele acte.

Da, n'a primitu dn. dr. Olariu cu ocasiunea inapoiarei acteloru observatiunile, pre langa cari i le-amu retramisu, pentru-câ dein inteinplare nu era acasă; dar' i făcui eu ob­servările necesarie in modu amicabilu, dar' curatu si limpede cu ocasiunea intalnirei nostre in locuinti'a mea, si asia, deca ave densulu vre-unu semtiu pentru, — si vre-o iubire de ade-veru si de dreptate, si era liberu de intentiunea rea, trebuia insusi se spună in acea .,prea memorabila" siedintia, câ dein care causa i s'au inapoiatu lui actele, si nu trebuia se lase, câ alt'cine va, a trei'a persona, se spună aceea, câ apoi se

p6ta si acesteia imputa in cestionatulu articulu dein „Tele-grafulu romanu" profitarea i de „informatiunî private."

A fi tienutu acele acte „12 dile" la mine, e unu nea--deveni, despre care va convinge chiaru si pre dn. Dr. Olariu acela, de care ne-am servitu ambii la transportarea loru, si care i le-au dusu densului a patr'â di, dupa ce mi le-a fostu tramisu. La sum'a de „12 dile," cu care a voitu dn. Dr. Olariu se me apese, a potutu densulu veni numai scotiendu dein lunile cele multe, in care a tienutu elu actele la sine 8 dile, si adaogundu-le la cele 4, care cadu in contiilu meu.

Totu asia neadeveratu e si ulterioriulu asertu dein ces­tionatulu articulu, dupa care „subcomitetulu dein Sibiiu a substernutu protocdlele sale comitetului centrale in decursu de 4 ani de dile, totudeun'a brevi mânu si fora comitiva, s i totudeun'a s'au primitu."

Anteastele respective dein archivulu onorabilelui co-mitetu arata — precum se pote convinge onorabilu acela-si la totu momentulu — pre chiaru si in modu nedisputaveru, câ pana la anulu 1875 nu s'a tramesu dein partea sub-comi­tetului Sibiianu neci macaru odată.si neci unu singuru pro-tocolu fora comitiva la comitetulu centrale. Numai in de-cursulu anului 1875 au aflatu dn. dr. Olariu mai comoda pracs'a indigitata in corespundenti'a „Telegrafului romanu", si profitandu de ea, a depusu elu in cancelari'a n6stra — precumu se vede, ear' fora scirea si invoirea directorelui sub­comitetului — sub deosebite date, patru protoc6le ale sub­comitetului sibiianu in patru c61e, de a caroru presentare eara sub deosebite date si.nu prin mine, care amu absen-tatu de aici, n'amu avutu eu nici o cunosciintia. Unu sin­guru protocolu asemeni amu presentatu eu insu-mi in 27. Octombre 1875, care inse s'au adusu la comitetulu centrale cu o concomitiva viiua.

Daru chiaru candu asiu fi comisu erorea, primindu fora adresa, fora concomitiva necessaria asemenea protocole: 6re n'amu fostu indreptatitu; n'amu fostu chiaru datoriu, a mi-o correge recunoscundu-o; a indrepta lucrulu spre bine?!

Mai apare in desu-mentionatulu articulu inca unu ne-adeveru de totu tendentiosu si seducatoriu, adecă assertulu: câ „partea cea mai mare a membriloru (subcomitetului, ai siedintiei pre „memorabile") a parasitu cu indignatiune loca­lurile," in care se aflara.

Mi s'a referatu oficialmente, câ unu singuru membru al' acelei siedintie s'a departatu deintr'ens'a, dupaee se luase conclusu asupr'a acuseloru dn. Dr. Olariu si asupr'a pro-punerilorn contrarie, primindu-se acestea; er' ceilalţi membrii ai amentitei siedintie, continuandu-si afacerile, au discutatu si au deliberatu asupr'a obiecteloru, pentru care propriamente s'au fostu adunatu. Acelu membru alu siedintiei, care esi dein ea mai tempuriu, a facutu acest'a — precumu insusi mi-a marturisitu — nu dein vre-o „indignatiune", ci numai si singuru dein cause privitorie la privatele sale trebuintie personale.

Tote acestea demustra pana la evidenţia, câ plasmui-toriloru citatei corespondentie dein „Telegrafulu romanu" neci câtu de pucinu nu le-au pasatu de sortea „asociatiunei tran­silvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului ro-mann"; ci le-a jacutu la inima, numai si singuru compromi­terea personei mele, a presiedentelui si inca a unoru vechi si demni membrii ai asociatiunei n6stre. Pentru aceea au transplantatu ei berfelele dein „Telegrafulu romanu" si in „Hermannstădter Zeitung," carea in Nr. seu 5 dein estu anu mistifica adeverulu inca si mai amaru câ Telegrafulu romanu, si prin „clarissimii" doctori si profesori de pe langa dens'a, vre se ne dea inca si mai ample invetjaturi, de care „charu Domnului!" nu aveam nici cea mai mica trebuintia."

Câ auctorii articulului dein cestiune n'au avutu altu scopu compunendu-lu; decatu a compromite cu ori-ce pretiu pers6n'a presiedintelui asociatiunei nostre, se vede lamuritu si dein aceea, câ ei au scornitu neadeveruri, câ pe temeiulu

— 4 7 —

acelora se p6ta enunciâ la finea articulului cestionatu, câ (activitatea subcomitetului e impedecata chiaru prin presi-

dentulu asociatiunei." O, acusatiunea acesta onorabile comitetu! care la mo-

mentulu, in care s'aru constata de adeverata, nu mi-aru mai permite a ocupa acestu locu presidiale.

Interesele asociatiunei ndstre, de a cărei esistentia si prosperare are fiacare romanu, dara cu deosebire presiedin-tele ei, a grîgi câ de lumin'a ochiloru sei, aru pretinde in casu candu eu asiu pune pedeci scopuriloru aceleia, in modu imperativu, ca se depunu mandatulu primitu dela adunarea generale numai decatu, si eu dechiaru serbatoresce, câ voiu a corespunde acestei pretensiuni indata, catu se va constata de adeverata grav'a învinuire rid cată asupr'a mea prin Te-legrafulu romanu!

Binevoiesca onorabilulu comitetu a lua la revisiune ac­tele ce i stau inainte, si convinsu de adeverat'a stare a lu­crului a decide in acesta cestiune pentru mine si asociatiunea ndstra atatu de moment6sa."

§ 3. Ascultandu-se dein partea comitetului cu t6ta atenţiunea arătarea făcuta de catra dlu presiedinte, dlu in-terpelante Iosifu Sterca-Siulutiu cere dupa incheiarea ei cu ventulu, se dechiara pe deplinu multiumitu cu desluşirile date de dlu presiedinte, si de 6rece ataculu in contr'a ace­stuia s'au facutu prin diurnalu, propune câ: spre nimicirea invinuiriloru aruncate asupr'a dlui presiedinte, comitetulu se midiulocesca publicarea acestui respunsu in diurnaluiu, in care s'a facutu ataculu. Dupa o scurta discusiune dn, mem­bru Elia Măcelari u face si comitetulu primesce si rădica la conclusu cu unanimitate de voturi — afara de alu dlu Z. Boiu, care intrandu numai pe la finea respunsului datu in siedintia si neavendu cunoscintia despre decursulu lucrului, s'a abtienutu dela votu —" urmatdri'a propunere:

Comitetulu iea respunsulu dlui presiedinte spre scientia multiamitdria, si 'si esprima profund'a sa indignatiune, câ se afla in senulu natiunei individi, câ auctorele corespondentîei de datu Sibiiu 30/18 Decembre 1875, apărute in Telegrafulu romanu Nr. 101., care nu s'a sfii tu a pasi in publicitate cu învinuiri pe catu de grave, pe atatu si de nefundate in con­tr'a presiedintelui asociatiunei. Pentru informarea publicului se se publice atatu interpelatiunea dlui, membru Iosifu Ster'a Siulutiu adresata presiedintelui, catu si intregu respunsulu acestuia in fdi'a asociatiunei si in „Telegrafulu romanii."

§ i Dupa acestea invita dlu. presiedinte pre d. cas­sariu la referarea dbiecteloru tienetorie de caasa.

Dlu cassariu presentedia conspectulu despre percepti-unile si erogatele asociatiunei in restempulu dela siedinti'a dein 7. Decembre 1875 pana la siedinti'a de astadi.

Dein acestu conspectu se vede, câ au intratu la fondulu asociatiunei 1348 fl. 87'| a cr. si s'au erogatu pentru oficialii cancelariei, câ stipendia, ajutoria pentru meseriaşi si ca chi­ria pentru cancelaria etc. 305 fl. 11 cr. (Nr. exhib. 50/1876.)

• Se iea spre scientia. §. 5. Mai de parte presentedia d. cassariu conspectulu

despre starea fondului academiei pana la acesta siedintia. Dein acela-si se vede, câ fondulu amentitu are astadi 13,636 fl. 47 «/„ cr. (Nr. exhib. 51/1876.)

Se iea spre scientia. § 6. Mai departe raportedia d. cassariu in legătura

cu conspectulu cassei de sub §. 4. despre banii incursi la fondulu asociatiunei pre tempulu dela siedinti'a comitetului tienuta in 7. Decembre 1875 pana la siedinti'a de facia si anume:

1.) câ interese decadiute la 1. Ianuariu 1876 dupa cou-ponii obligatiuniloru de stătu, au incursu 77 fl. 70 cr. (Nr. exhib. 23/1876;)

2.) câ interese dupa acţiunile de drumulu fieratu tran-silvanu s'au incassatu 5 fl. (Nr. exhib. 50/1876;)

3.) câ interese dupa obligaţiuni urbariale transilvane,

decrdiute in 1. Ianua-iu 1876 au intratu 894 fl. 70 cr. (Nr. exhib. 22/1876;)

4.) 6°/0 interese dela institutulu de c r e d i t a „Albuia" pana la ultim'a Decembre 1875 au intratu 48 fl. 60 cr. (Nr. exhib. 50/1876;)

5.) câ interese dela doui membrii fundatori pe an. 1875 24 fl. v. a. (Nr. exhib. 50/1876;)

6.) câ tacse de membrii ordinari, ajutători, câ prenu* meratiuni la foia si câ tacse pentru diplome, au incursu sum'a de 295 fl. 55 cr. (Nr. exhib. 50/1876:)

Dupa sub tragerea fcrogati uni loru remane dara in fondulu asociatiunei sum'a de 62,015 fl. 83 '/„ cr..

Se iea spre scientia. § 7. In urma arata d. cassariu in legătura cu conspec­

tulu casei amentite sub §. 5. câ au incursu la fondulu aca­demiei dela siedinti'a dein 7. Decembre 1875 pana la sie­dinti'a de astadi:

1.) câ procente decadiute in 1. Ianua.iu 1876 dupa obligaţiunile de stătu 12 fl. 60 cr. (Nr. exhib. 23/1876;)

2.) interese dupa obligaţiunile urbariale transilvane, 217 fl. 26"/, cr. (Nr. exhib. 25/1876;)

3.) Oferte in suma 26 fl; 4.) 7% interese dela institutulu de creditu „Albin'a"

pana la ultim'a Decembre 1875 1 fl. 55 cr. (Nr. exhib. 51/1876:) Se iea spre scientia. § 8. Terminandu-si d. cassariu raportulu seu, dn. pre­

siedinte invita pre d. secretariu a raporta mai intaiu despre obiectele cele mai urgente.

Secretariulu raportedia deci mai intaiu despre concur­sele la cele 2 stipendia de 60 fl., menite pentru ascultători, la vreo scdia de agricultura dein patria, si arata, câ la a-ceste 2 stipendia au concursu 4 insi, anume ;

1.) sub Nr. exhib. 315/1875: Todoru Cesareanu ascul-tatoriu in an. al' III. la scol'a de agricultura reg. ung. dein Colos-monostor;

2.) sub Nr. exhib. 5/1876. Georgiu Popp, ascultatoriu de an. III. la scol'a de agricultura reg. ung. dein Kolos-mo-nostor;

3.) sub Nr. akhib. 8/1876 Moise Popu, elevu la scdl'a de agricultura in an. II. in Mediasiu;

4.) sub Nr. exhib. 21/1876 Octavianu Aureliu Bunea, scolariu de el. III reale in Brasiovu. ^

Dupace pe temeiulu documenteloru presentate, rapor­torulu arata progresulu facutu in studie de fiacare concurinte, propune a se conferi de astadata numai unu stipendiu lui Greorgiu Popp, câ conferirea stipendiului alu doilea se re-niana in suspenso pana la alta ocasiune, dedrece ceilalţi trei concurenţi dupa părerea sa nu intrunescu tdte conditiunilo recerute.

Luandu-se acesta propunere la discusiune si documen­tele presentate la esaminare, face dlu vicepresiedinte I. V. Rusu contra propunerea, câ: ambele stipendia se se confere, si anume unulu tenerului Todoru Cesareanu si celalaltu te-nerului Moise Popu.

Comitetulu primesce cu majoritate de voturi propunerea dlui vice-presiedinte.

§ 9. Nr. exhib. 20/1876. Mai incolo raportedia d. se­cretariu asupr'a intrebariloru făcute de catra membrulu aso­ciatiunei dlu Basiliu Patcasiu, parochu in Er-Hatvan, cu pri-vintia la primirea baniloru tramisi comitetului de catra den-sulu, câ membru al' asociatiunei si relativu la neprimirea diplomei dein partea densului.

Dandu d. secretariu pe temeiulu anteacteloru desluşirea, câ tacs'a de 5 fl., si 1 fl. pentru diploma, tramese dein par­tea susu numitului d., a intratu la cassa sub art. 1. 190/1874 5 si s'a publicatu in ,.Transilvani'a" sub Nr. 17 dein 1875, inse nu sub numele Patcasiu, care fiendu reu scrisu, nu s'a potutu ceti, ci sub numirea de Patersiu, si mai de parte, câ diplom'a resp. s'a espedatu de aici in 18. Augustu 1875 la

— 48 —

adres'a dlui Vicariu Barboîoviciu, face si comitetulu primesce urmatori'a propunere:

Se se espededie câtu mai curendu dlui Vas. Patcasiu diploma de membru ord. alu asociatiunei.

§ 10. Nr. exhib. 6/1876. Mai Încolo referedia dn. se­cretariu asupra charthiei venite dela dn. comite alu natiunei sasesci ddto. 31. Dec. 1875 Nr. pres. 172, prin care se in-scientiedia presidiulu si asociatiunea n6stra, câ Escel. Sa dn. ministru reg. ung. de interne, prin -ordinatiunea sa dein 27. Dec. 1875 Nr. 62,947 a binevoita a incuvientia alegerea domnului I. M. Riureanu, direct, alu liceului Mat. Basarabu în Bucuresci si a dlui Nie. D. Racovitia senat., fostu mini­stru, si proprietariu in Bucuresci, de membrii onorari ai aso­ciatiunei nostre.

Se iea spre cea mai plăcuta scientia, si se decide a li se espedâ numitiloru domni câtu mai ingraba diplomele de membrii onorari.

§ 11. Nr. 323/1875. Tribunalulu reg. dein Bud'a-Pest'a comunica prin charthi'a sa ddto. 7. Dec. 1875 Nr. 52,583 copi'a testamentului facutu de repausatulu Teodora Mutovsky in 20. Oct. 1866, prin care se testedia pe sem'a asociatiunei sum'a de 400 fl. v. a,

Luandu-se acest'a spre plăcuta scientia se decide, ck, de 6re-ce de unu asemenea legatu se face amentire si in testamentulu fericitului Georgiu Grabovski, comunicatu co­mitetului sub Nr. 293, 1875, se se tramita si actulu de facia II. Sale dlui Ioanu cavaleru de Puscariu spre realisarea pre-tensiunei dein cestiune.

§ 12. In urma raportedia dn. secretariu asupra proto-câleloru sub-comitetului despartiementului alu III. dein 12. Octobre, 11 si 20 Novembre 1875, substernute prin acesta cu harti'a sa dein 2. Ianuariu 1876 Nr. 39., Cari coprendu unele proiecte de interesu comunu si adecă:

1) pentru reînceperea de prelegeri publice; 2) proiectu pentru arangiarea unei espositiuni de pro­

ducte si manufacte cu ocasiunea procsimei adunări generale a asociatiunei;

3) pentru infientiarea unei grădini de pomaritu. Facia de aceste proiecte face dn. searetariu propunerea,

câ se se decidă si se se rescria numitului sub-comitetu câ: 1) Comitetulu iea cu plăcere spre scientia si doresce

realisarea catu mai curendu a proiectului primu, contormu §. 5. lit. d. dein regulamentu.

2) Catu pentru proiectulu de espositiune, fiindu de lipsa; câ elu se se studieze mai de aprope atatu cu privire la ob­iecta, catu si dein causa, câ se recere o suma anumita dein cass'a asociatiunei pentru realisarea ei, se se alega o comis-siune, care studiandu lucrnlu, se raşortedie, si se faca o pro­punere in o siedintia mai de aprope estraordinaria.

3) Cu privire la p. 3 comitetulu intempina cu plăcere kle'a infiintiarei unei grădini de pomaritu conformu §lui 5 dein regulamentu, si aştepta dein partea subcomitetului o pro­punere motivata si detaliata despre acestu obiecta.

Dupa o discusiune seriosa asupr'a proiecteloru susu amintite, comitetulu primesce si rădica la conclusu propune­rile făcute dein partea dlui secretariu.

Totu-odată alege la propunerea dlui presiedinte de membrii ai comisiunei mai susu sub p. 2 amintite, pe dnii Zachari'a Boiu, Ioanu Candrea si Ioanu Cretiu.

§. 13. Dupa acestea cerendu dn. vicepresiedinte I. V. Rusu cuventulu, face propunerea, câ, dupa ce la apelurile comitetului făcute prin concursele escrise pentru unele opuri literarie, care aveau se fia premiate de asociatiune, nu a respunsu pan' acum inca nime, se se reinoiesca tote acelea concurse cu conditiunile si cu terminii ficsati cu ocasiunea escrierei prime si adecă:

1) pentru cea mai buna carte agronomica cu premiulu de 500 fl.;

2) pentru elaborarea celei mai bune cârti de igiena populara cu premiulu de 50 galbeni si

3) pentru elaborarea celei mai bune istorii despre eve­nimentele dein 1784.

Acesta propunere se primesce dein partea comitetului, radicandu-se la conclusu.

Sibiiu, datulu câ mai susu.

I a c o b u Bo log 'a , Dr. D. P. B a r c i a n u , presiedinte. secret. II.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede domni-loru membrii: I. V. Rusu, Iosifu Sterca-Siulutiu si Visarionu Romanu.

S'a perlesu si verificata. Sibiiu, 24. Ianuariu 1876. I. V. Rusu mp. I. St.-Siulutiu mp. Vis. Romanu mp.

ŞQ*?* Pentru reclamatiuni de Nri.

Unii dd. abonaţi voindu se aiba toi'a periodica Transi lvani 'a întreaga, legata , rec lama tocma pe la finea anului seu chiaru in anulu urmatoriu Nrii carii le lipsescu. Legea inse es te , câ reclamatiunea se se faca indata la t re i dile dupa lipsirea vreunui Nr. Noi ii r ogamu câ se reclame celu multu la 8 dile. Cu finea anului redactinnea transmitte t6te exempla-riele neabonate la on. Comitetu in Sibiiu, si numai câ dein intemplare mai remanu la dens'a unii Nri dein 4 — 5 exemplarie defectudse, stricate.

Exemplar ie intregi dein cursurile auiloru trecuţi se potu cumpăra totu-deauna dela Cancellari 'a comi­tetului in Sibiiu, era la red. mai este unulu din tdte cursurile.

Ni se cere adesea din diverse parti dictionariulu germanu-romanu de G. Baritiu et G. Munteanu. Sunt 14 ani de candu nu mai avemu decktu unu s ingurn exemplariu la m a n a nds t r a , si nici ck se mai afla decktu ici colea in autiquarii inse cu pretiu indoitu de 8 fl. Auctorulu care se mai afla in vidtia, ar fi gata alu tipări, amplificatu si corresu preste to tu ; inse numai pe calea abonarei.

BIBLIOGRAFIA. Ein ladung zur Prânumera t ion auf das în Wien ,

Tiirkenstrasse Nr. 9 , im 9. J a h r g a n g e erscbeinende politische Wochenbla t t , . D e r © s t e n , ' *

„Der Osten" ist das einzige deutsche Blatt in W i e n , welches sich der romanischen Interessen an-nimmt. E r kostet vierteljăhrig bloss 1 fl. 50 kr . d. W . Die Redaction des „Os ten" ist jederzeit bereit, die ihr von Seite der Romanen eingeschickten Cor-respondenzen und Beschwerden zu verdffentlicben.

_ Tipografi'a R5mer & Kamner. Editorii! si provedictoriu: Comitetulu, — Rcdactoiiu G. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei.