V*K--t/

s° Acesta fâia ese ^ ? cate 3 cale pe luna si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a so -ciatiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. " Pentru străinătate 1 galbenu cu porto

poştei . cf*

Nr. 1 3 .

TRANSILVANIA . Fo îa Asociatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu. Brasiovu 1, luliu 1875.

<ş Abonamentulu se ^ ' face numai pe cate 1

1 anu intregu. Se abonedia la Comi­telui» asocialiuner in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o ­

lectori.

/S '^Vw ; i / i ^ o l

Amilii VIII. Ş a m a r i u : Estrasu dein dioariulu vieţii mele dela 15. Martie 1848 pana la 18. Ianuarie 1849. (Urmare). — Psaltirea

calviniano-romana versificată. (Urmare.) — Cristoforu Columbu înaintea congresului de prelaţi. — Procesa verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Bibliografia.

Estrasu dein dioariulu vieţii mele dela 15 Martie 1848 pana Ia 18 Ianuarie 1849

(Urmare.)

XII. Esmissiunea mea dela comitatu si dela comitetulu naţionale in diumatatea a 2-a a lunei lui Dec. 1848.

Intre acestea intielegundu comitetulu ca din nepri-vegherea oficiariloru romani s'au predatu prin dmenii dela dste bibliotec'a comitelui Samuilu Kem6ny din Crrindu, si ca mai alesu unele monumente scrise le-au ruptu si le-au calcatu in pitidre, ceea ce ne pdte in­fera in ochii strainiloru de barbari si vanda l i , cu scrisdrea sa din 16 Dec. Nr. 728 62) compusa cu nespusa a anemei sale intristare si catra mine în­dreptata, me provoca, ck — dupa ce acolo mai este si alta biblioteca a com. Ios. Kem£ny, cu muîtu mai pretidsa, carea este mie mai de aprdpe cunoscuta — fara amenare se esu in faci'a locului, si se cercetediu starea de facia a aceloru biblioteci, si pentru asecu-rarea loru pre venitoriu se despunu celea necesarii, si se referediu comitetului.

l ^ i a de alta par te si administratiunea comitatului convinsa fiindu ck din pretoriu nu pdte cundsce ra-nele si lipsele popdralotu comitatului sbiciuite de re­beli, cu atat 'a mai pucinu a concurge cu potentio-eulu seu ajutoriu pentru vindecarea si acoperirea a-celor'a, asemenea m'a insarcinatu, ck luandu langa mine de ajutoriu doi oficiali de comitatu, se me ducu pr in părţile depredate si dearse prin rebeli., si mai antaiu in comunităţile de pre Muresiu, pent ru resta­bilirea bunei ordine, asecurarea bunuri loru periclitate, si mângâierea celoru lipsiţi; spre care scopu cu datu 20 Dec. mi s a datu p l e n i p o t e n t i a s i instrucţiune, ck in tdta comunitatea se cercetediu si se conscriu: la Nr. 62) a)

1) Statulu bunuri loru ale proprietariloru absenţi. 2) Statulu comunităţii, in cktii s a damnificatu

prin rebeli in persdne si avere. Dupa acestea. a) Se punu — prin alegere — deregatori co­

muna l i : J u d e — subjude — cassariu, economu. — divisoru, — tata seraciloru, — notariu si oratoru, si p re acesti'a cu ju ramentu se-i intarescu; asemenea se despunu alegerea comitetului dupa 50-insi unulu.

b) Se despunu, a se adună din casa pe sam'a seraciloru depredati si arsi oferte gratuite in bani, buca t e , vestminte scl. si dupa unu formulariu pre-scrisu se se inscrie acelea tdte, si list'a ac£st'a se fia apoi subscrisa de deregatoria, de preotulu localu, si de capitanulu gardei.

c) Se le publicu proclamatiunile dela coman^ dantele generalu, si dela comitetulu naţionale in 30. Noem. emanate, pent ru pazirea ordinei si a disciplinei, pentru abstinerea dela jafuri si dela depredarea pa-duriloru, si a ori-ce escesu, sub grea pedepsa ; inti-m a n d u , ck fia-care comunitate va fi respundietdre „in solidum" pent ru ori-ce jafuire si prevaricatiune in templanda; da aci

d) Se le intimediu, câ se paz£sca diu'a ndptea comuni ta tea , si pre toti calatorii străini se'i aducă inaintea judelui -seu a notariului comunităţ i i , spre cercetarea passuriloru loru.

e) Se asprescu oprirea pentru pusea tu . si pen­t ru pipatu prin comuna, sub gldba de 1 fr.: la Nr. 62)

Spre inpliuirea acurata a acestora prescrise mi s'au imanuatu:

I . Ordinatiunea comandantelui generalu din 3 Dec. Nr. 1420 in origine si traductiunea ei tipărita si romanesce la Nr. 62) b)

I I . Ordinatiunea comandantelui generalu din 30 Noem. Nr. 1 1 4 2 , dupa alu cărei cuprinsu, in tdta comun'a se se al£ga bărbaţi de incredere , cari cu auctoritatea si reputatiunea loru se impedece ori-ce fapte potentiarie. la Nr. 62) c).

I I I . Ordinatiunea comandantelui generalu din 2 Dec. Nr. 4797/2 pentru conscrierea celoru dearsi la Nr. 62) d / l ) d/2)

IV. P.roclamatiunea tipărita din 30 Noembre, ck tdta comunitatea e respundietdre despre totu ce se internpla intr 'ins'a. Vedi Nr. 56 b)

ck gard 'a e datdre a succurge cu ajutoriulu seu administratiunei, si a se impartf — pentru securitatea publica — in coldne ambulante.

Asia provediutu cu tdte cele necesarie inca in aceea di in 20 Dec. amu porn i ta din Cetate-de Balta, si pe sera amu ajunsu in S. Miclausiu (Bethlen Sz. Miklos). Aici

In 21 Dec. deman6ti 'a venindu parochuln locului 22

- C L 5 150V

George Fil ipu si pastoriulu unitariu Beniamin Bara-bas, si provisorulu curţii com. Lad . Bethlen Martin S tengel , cu alti betrani ai satului câ la 30-iusi — fiindu-ck poporulu erâ dusu la L a g a r u catra Huie-dinu, — întrebaţi au respunsu :

Ck in acea comunitate suntu 4 curţi. 1) A lui br. Carol Bruckenthal (curte din susu)

cu magazinu mare, in care se afla câ la 30 mii mer-tie in grauntie, si la 3 siuri 40 stoguri.

2) (Curţile din josu) ale comitiloru Ios. si La -dislau Betblen jun., acdsta cu castelu (cetate); si a lui Lad. Bethlen sen. sub tutoratulu br. Kemdny Fa r -kas , tdte pline de bunătăţ i .

Si au marturisi tu cu bucuria si îndestulare su-fletdsca si reprezentanţii curt i loru, si representanti i poporului , ck in acea comunitate nu s'a facutu nici o jafuire, si ck tdta averea curtiloru stk neatinsa.

Acdsta ingrijire o adscriu mai alesu parochului George Filipu, carele cu arm'a in mana tdte le-au aparatu cu tăria, si cu iuvetiaturi luminate, si cu dor gene parintiesci pre toti i-au desceptatu. De unde si in presenti 'a mea resunau de tdte părţile apreca-tiunile cordiali : „Ddieu se'iu tiena, ck bine ne-a de­sceptatu!"

Apoi implinindu dupa instrucţiune tdte celea co­mise, comunitatea prin aclamatiune a alesu de no-tariu pre susu laudatulu pa rochu , cui apoi s'a con-crediutu alegerea deregatorilorn si a comitetului, si list'a de collecte benevole pentru cei jafuiti si de-arsi. 63)

De aci pana la Vam'a-sdca amu aflatu tdte in linisce. In Aleocusiu resunau campanele la beserica, unde se făcea rogatiune pentru sătenii cari au esitu la dste, câ se fia ostendl'a loru pentru intarirea tro­nului 'si pacea tierii.

Dela Vam'a-sdca pana la Noslacu, casele de pre langa cale mai tdte erâ arse, si ici colea ckte unu mormen tu ; dra la Noslacu, si in vecinulu satu Cap-talanu tdte casele Romaniloru erâ dearse; dar' si celea ale unguriloru erâ depredate de catra rebelii consângenii loru.

L a Noslacu jacu osemintele câ la 200 (doue sute) de Romani nevinovaţi, omoriti prin rebeli.

Aici, lipsindu podulu ambla tor iu , nu amu po­tutu trece Muresiulu catra Cucdrde , ci ne-amu in-torsu pe la Uidra. Pr in satu amu trecutu printre ruinele caseloru dearse , acumu acoperite cu ndua. Omenii dearsi erâ asiediati in curtea Mikesiana, unde se lupta cu lips'a si cu amarulu vietiei.

I n 22 Dec. demandti'a la 10 dre amu ajunsu in Grindu şi mai antaiu amu cercetaţii bibliotec'a com. Ios. Kemdny, si daca amu vediutu M-ptele lui celea scumpe nepredate, m 'amu mai inseninatu.

Inse t recundu iu camar 'a secreta, unde erâ asie-diate monumentele cele vechi , monetele si dieii pe­naţi, •— si vediendu tecele gd le , si totu fragmente pe josu, m'amu infioratu forte, si imi amblâ pre limba

blastemu pre tribunii acei nebuni, cari au lasatu se se faca acea paguba nereparabila.

Dupa ce inse mi s'a spusu, ck printre Muntenii dela dste s'au meştecatu si dmeni din Grindu, si din satele vecine, m'a nutritu acea spera re , ck macaru 0 par te din acelea se va potd recâştiga.

Si asia cu g raba amu adunatu poporulu dein Grindu si l 'amu provocatu , câ se estradea acelea scule, cari pdte de jucarei le-au dusu din curte, pen­tru pruncii sei. Si de-odata amu tramisu insciinMare in scrisu la preoţii vecini din Hadereu , Cheti'a, S. Martinu, Vaidasegu si Lun'a, si i-amu invitatu câ se influintiedie la poporenii sei pentru readucerea lu-cruriloru înstrăinate.

De aci m 'amu dusu la curtea com. Samuilu K e ­mdny. Acdsta curte acum erâ fara usi si fara fe-restri, si dela trepte incependu prin tdte saldnele si chiliile pavimentulu erâ acoperitu cu cârti, gazete si alte manuscrise cari se calcâ in p i t idre , ba si pe afara pr in neua erâ ici colea gramedi de cârti aco­perite cu neua ; dra in doue chilii erâ imprasciata pe pavimentu colectiunea mineralogica.

Inda ta dara amu despusu trei cara, si cu acelea in diu'a acea de doue ori amu t ranspusu cărţile adu­nate, in curtea com. Ios. Kemdny, si le-amu asiediatu intr 'o chilia m a r e , curăţita spre acestu scopu. E r a in diu'a urmatdre 23 Dec. amu mai dusu alte 4 cara de cârti, cu totulu 10 cara, si o lada mare de stofe mineralogice.

E r a scrisorile si Gazetele câ la 4 . cara de po­vara, le amu adunatu acolo in doue chilii laterali, la cari au mai remasu uşile.

Se dk cu socotdl'a, ck a trei'a par te din biblio­teca, totu cărţile ce lea 'ma i mari si mai volumindse le-au arsu facundu focu cu ele trei dile si trei nopţi, dra unele le-au lapedatu pe apa.

In celariu mai erâ 9 buti mari pline de v inu; dra câ la 3000 vedre s'au prapaditu.

I n 24 Dec. Domineca sdr'a sosindu in Grindu dela dste prefectulu Vladutiu, ne-amu cointielesu, ck pentru paz 'a curtiloru si păstrarea a totu ce mai este, se despuna pe tdta diu'a cate 24 fetiori, ce s'a si legatuitu.

E r a parochului din Hadareu Vas. P o p u i s'a datu comisiune, ck cu deregatoriile din comunităţile prespecificate se amble din casa in casa , spre a a-dunâ numismele, si alte anticitati, specificandu'i unele pretidse, mie de mai inainte cunoscute.

In 25 Dec. amu consemnatu M-ptele si unele cârti mai insemuate din bibliotec'a com. Ios. Kemdny spre a face relatiune la comitetulu naţionale la Nr. 62) x) si y)

P a n a ce amu fostu in Gr indu, Ioanu Suciu câ capitanu alu comunei, a midilocitu, de "unulu a adusu unu banu de arama, alti doi 8 fruste cârti, si altulu 1 tava (tatia, Tasse).

Si de-odata mi s'a notificatu, ck sacramentulu din capel'a com. Ios. Kemdny l'a dusu P rodanu P robu

—Qpî\-prefeetulu din Magina. Doue săbii de argintu ale comitelui le-a luatu Popa Stefanu din Grindu, si le-a dusu la Blasiu pentru nepoţii sei Ios. si N. Gerendi. asemenea si 1 puşca cu 2 tievi ghintuite totu acela 0 a dusu la Blasiu:

D u p a terminarea acestor'a totu in 25 Dec. m 'amu dusu la părinţii mei in Ar ies iu-Ghir i s iu , câ se 1 mai vediu odată ; si de acolo m'amu repeditu in Tu rd ' a la com. Ios. K e m e n y , carele , pentru-ca n'a t ienutu cu revoluţionarii , si câ din Pest 'a se nu se duca la Dobritienu, a scapatu in vestminte femeiesci imbracatu, acumu a fostu constrinsu a siedd ascunsu intr 'o chilia laterala la ospetari 'a lui Olâh Iânos*).

Corniţele vediendu-me, s'a bucuratu forte despre despusetiunile ce amu făcuta pentru apărarea curţii ei a bibliotecei sale.

Din Turd ' a totu in acea di dupa amiadi cu graba m'amu intorsu la Ghirisiu.

In momentulu plecarei mele din Turd ' a totu orasiulu ferbe, fiindu-ck ungurenii sub comand'a ge-nerariului Ios. Bem acumu au fostu intratu in Clusiu, si pucinu a lipsitu de n 'au pusu man 'a si pre mine; ci Ddieu si iutiel'a cailoru i-au retienutu, de amu sca­patu in pace.

In Ghirisiu amu vediutu mai pre urma pre ta­talu meu, si incredintiandu'mi pre mam'a câ se vina cu mine, si-a luatu remasu bunu dela mine.

E u l 'amu rogatu câ si densulu se vina cu mine, pentru ck in Mediasiu intre sasi e mai scutitu câ aco lo ; inse tat 'a mi-a r e spunsu : ck 6re mai ilu voiu pote eu a p a r â , decatu Dd ieu , si insufletienduse, cu tonu mai inaltu a disu cktra mine : „au pote-va in-cungiurâ pacharu lu , care i l'a renduitu Tata lu Ce-rescu se'lu b e a ? "

NB. P r e tatalu meu Nestoru l'au omoritu un­gurii in strad'a drumului tierii, in midiuloculu cra-siului Ghirisiu câ pe unu animalu necuventatoriu, fara nici o vina, unde l'au tocatu in capu in 5 Aug. 1849. (Domineca).

Intemplarea au fostu as ia : Tata lu meu a fostu chiamatu la unu agonisante — fiindu parochulu lo­cului fugitu in R o m â n i a — câ se se rdge lui Ddieu pen t ru densulu.

U n u despartiementu de unguri din cei batuti de catra muscali la Seghisiora trece - pre drumu, si ii petrecea ungurii Ghirisieni. Unulu din miliţia vediendu pre tatalu meu, ck dse dela cas'a omului cu cartea subsudra, au intrebatu de unu ungu tu din Ghirisiu, ck cine e ? Ghirisianulu 'i a r e spunsu : „ck acest 'a e omulu care se rdga lui Ddieu câ se nu invinga ungurii ." Atat 'a a fostu destulu, că pe langa iuju-raturi fiordse, se'lu lovesca cei de indemana mai de multe ori in capu, pana ce au cadiutu diosu, de unde mai tardiu t ransporta tu in vecinătate la sor 'a mea in 7 Aug. c. n. a repausatu mdrtea dreptiloru.

*) Romanu curatu, precumu ii este si numele. Red.

Deci eu sarutandu inca odată pe ta t 'a , dra elu binecuventandu me, amu luatu pe mam'a in carutia, si in iutial'a caiiloru m'amu dusu la G r i n d u , si de acolo in murgi tu lu serei trecundu Ariesiulu, prin Ha-dareu, Chetia si Ludosiu pe 10 dre ndptea amu so-situ in Iernotu.

Parochulu din L u d o s i u Ioanu Grauru 'mi a comunica tu in scrisu ck din acea comunitate rebellii pre langa jafuirea făcuta la anumite case au omoritu pre dmenii nevinovaţi aflători pe campu 37 R o m a n i , si au arsu 46 de case. 63) a)

In Iernotu amu petrecutu 2 dile 26 si 27 Dec. si am aflatu, ck in 24 Oct. rebellii au omoritu 20 săteni si au arsu 12 case, si au jafuitu de totu 71 case ; dra in parte au depredatu 119 case.

Acdst'a atestddia parochulu locului Iosifu Laza-rescu si Antisti 'a comunala, in conscriptiunea nomi­nala a poporeniloru, si specificatiunea obiecteloru ja-fuite dela fia-care casa.

Amu conscrisu si tdte bunur i le , ce s'au aflatu la curtea veduvei contese a lui Ios. Bethlen; din acestea iusemnediu acf: cai 6 1 ; vite cu cdrne b o i , vaci , biboli 7 1 , oi comune 3 1 3 ; oi t iegâre 1 9 9 3 ; porci 1 4 9 ; — In magazinu in g raunt ie ; grâu cu­ratu 716 mertie*), 535 secara; 60 cucuruzu; 580 m. alte seminţie, adecă inu, fasole, mazere, linte, sem-buri, fldrea sdrelui; — sem. de cânepa 1 4 4 ; prune-corobetie 45 mert ie; sementia de bradu 26 m. — In celariu vinii dela a. 1834 pana 1848, 1548 urne (ve­dre ) ; adunaturi 73 ur . , otietu 65 u r n e , vinarsu 11 ur., ck ci celu multu l'au beutu rebellii. — La 3 siuri 20 stoguri si unu secastru de 1000 clai g r a u ; 8 co-siere de cucuruzu pl ine; fânu 13 secastre si 5 clai scl. precumu arata Inventariulu.

E r a provisoruln curtiii Kasta l Kâro ly cu scri­sdrea sa din 28 Dec. s'a obligatu, ck pentru cei cu totulu lipsiţi, in numele principalului seu daruesce mai in graba 100 m. de bucate, 50 grâu-mest. si 50 cucuruzu spre impart i re ; ce s'a si efeptuitu. 63) b)

Acestea le amu estrasu numai pentru câ se se pa-stredie memor ia bunuriloru dela curţ i ,pe cari Romani i le au adunatu, si câ unu depositn neatingiveru le-au consideratu.

(Va urma.)

Psaltirea calviniano-romana versificată. (Urmare.)

Dupa ce in cele precedinti fecemu pe scurtu descrierea psaltirei ndstre dein partea cahtatiloru ei interne si es te rue , si dedemu dein ea câteva piese de p roba , urmedie acumu unu v o c a b u l a r i u de vorbele si formele gramaticali mai rare, mai arcaice, dara totu-odata bune romanesci, ce intr 'o percurgere potumu spicuf deintr 'ens'a.

*) Mertia seu ferdela '/ 4 parte dintr'o galeta de Ardelu, seu 16 cupe (cofe).

2 2 *

A. prepuset. infinitivale omisa (rm cntediu graf cu gur 'a X X X V I I I . , 1 3 ; nu are cine me ajută XXII . , 6).

A, prep. dativale; ocure mai desu (a idoli slu-jescu X C V I L , 4 ; a tdte rddeloru 12, 2 scl.)

A e m u , a c m u s i ; pretotunde ocure as ia , afara de doue locuri, unde sta a c u m u .

A c o p e r i m e n t u , (akoperimentul kasze ej 42, 1.) A d e n s u l u , in adinsu X X X I I I . , 10. A d u ş i , 1. addnxi ; a d u s e r u , adduxerunt (adu-

szer aminte L X X V I I I . , 18). A d e s u l u , adeseori CUI. , 9. A d u n c e , pl. dela aduncu. A d e v e r u , intr 'adeveru, cu adeveratn (tericatu

omu adeveru care Domnulu teme C X X V I I L , 1 scl.) A d e v e r a r e , adeverire; a d e v e r a t u r a , măr­

turia (adeverature strimbe 10, 2). A f l a t u r a , inventiune, scornitura A i b i , imperativu dela avere. A i n t e (ainte de tdte CI., 1); m a i a n t e (mainte

decatu m'ai roditu C X X X I X . , 9). A i u r e (ajure C X X X V . , 11). A l a l t u , celu-alaltu. A l t a r i u ; de câteva ori si o H a r iu . A m o ( amo , â m o , a' mo) , fdrte desu in sen-

sulu lat. mox si mag. vegre L X . , 3 ; mai ck p'acf (asemene me făcui amo pelicanului = szint£n mint a pelikân CIL, 3 scl.)

A m b i i » (emblu, cate odată inse si umblu.) A m e n a t u , tardiu. A n t a n i u , cu n câ si r e m a n i s. a. A p r o p i a t u l u , apropiarea (apropiatulu si so-

situlu cktra mdrte 42 ( 1 scl). A r c e pl. dela arcu. A r e , a 3 pers. sing. si pl. a optativului dela

ausiliariulu a m (astadi elu ar', eli a ru ) ; ocure astu-feliu mai fora esceptiune.

A r e cu altu verbu in infînitivu dandu futurulu (Fiiulu are venf in lume 2 6 , 3 ; v^rg'a are cresce , mladiti 'a are esf 26, 9 ; sene are duce pre cruce 26, 1 4 ; in locu de : va venf, va cresce, va esf, va duce).

A s c u n s u l u 1. absconditum (ascunsulu animei). A s e m e , asemene X L I X , 7 ; a s e m a n d u - l u ,

asemenandu-lu 10, 4. A s e m e n a t u r a . A s i s i , indata, delocn, numai decatu L X X V I I .

9 scl. i

A s u p r ' a , mai pre susu (asupr 'a de toti dom-nedieii XCV. , 2 scl.)

A s t r u p â , astupă, astrucâ. B a t j o c u r o s u , defaimatoriu. B e s e r e c a , cu e. B e e r e , beutura (beere C V I I , 9). B e t î t u , betîvu, imbetatu K X I X . , 5. B e t r a n d t i a , in sing. (betran&i'a mea) B l a n d î a , blandetia. B l e m a t i , veniţi; imperat . verb. B u c u r u , verbu act. (mi-bucuru anim'a); b u ­

c u r a n d u in sensu reflesivu, in locu d e : bucuran-duse, C X X V I . , 3 scl.

B u n e t i a , in sing. (buneti'a ta). Câ precumu (asia se le lucrulu cu ra , câ mel­

ci ului curu balele LVIII . , 5 ; cfr. XLII . , 1 scl. C a s e , pl. dela casa (kaszelor). C ă d e r e , infinit, lungu (cari-su togm'a d'a că­

dere C X L V I , 6). C a d i u t u r a . C â ş t i g a , grigia (se aibi câştiga sufletului tea

38, 1). C k c e , de c e ? pentru ce? X., 1 scl. C e 1 u , articolu secund, (cela pamentu bunu

XLIV. , 2 scl.) C e r i , c e r i l o r u , c e r u r e , c e r i u r i , c e r i u -

r i l o r u 3, 1 4 ; XVII ! . , 4 ; 43 , 4 scl. C e , ci, asia ocure mai pretotunde. C e , ck (prentru acesta ce-i locu santu C X X I L ,

3 scl). C e r u r e s c u , cerescu (pane cerurdsca CV., 21 scl) C i e t u , lat. quies (in ce cetu si pace mare

L X X I I L , 6 ; omulu ambla cu cetu mare, m a g . sz6p csendesseggel CXIX. , 15 scl.)

C i n e , relativu mai pretotunde usuata (Ddmne cine domnesci innaltia 19, 2 ; tu esti cine pren pro­roci grais i ; cine-lu indragesci III . , 5).

C l i p i t u r a , clipita 17 6. C o r u n a , cununa (keruna L X X X I X . , 16 ; k o -

rona 10, 3 scl.) C r e d u - m e , me incredu, me incredintiediu 29 9. C r e d i u t i , n e c r e d i u t i , credintiosi, necredintiosi. C r e d i n t i o s u l u ( cu t î , kredinczosul X X X I I . ,

5 scl.) C r e d i n ţ i , lat. credentes (voi „credincziloru"

pre Domnulu l ăuda ţ i , fetii lu Iacobu pre elu inal-tiati XXII . , 12.)

C r i s t i n i , creştini 5, 3 ; 24, 2 1 . C r i ş t e , vocativu dela Cristu 10, 8 ; 16 1. C u m u , câ, in acestu intielesu se usita mai pre-

ste totu. C u n t e n e (cu diebale gur 'a le „kuntene " X., 9). C u n o s c i n t i i , 1. cognoscentes , amici X X X I . ,

9 scl. . C u n t e n e s c u (cuntenescu calea mea; slav'a

nu si cuntene Domnedieu). C u n g i u r â incungiurâ. C u i s i , fia-carui, fia-cui 4, 9. C u r a ţ i u n e a m a n i l o r u , curati'a. C u r s u , 1. cursus XIX. , 3 ; c u r s u r a XLVI . , 2. C u r e r e , c u r e t o r i u (curu lacremele, apele

curetdre scl.; c u r g e r e nu ocure neceodata.) C u r u n d i e l u , aject. si averbiu (curundielu-cu-

rendu X X X V I I . , 1 0 ; ventu curundielu I., 3 scl.) C u s c u r t u l u , pe scurtu, scurtu. C u s t a - i n e , tiene-me. C u v i n o s u , cuviosu cuvinientiosu. D e , decatu , câ (de miere inca-e mai dulce

XIX. , 5 scl.)

— 153 —

D e , dein deintre (de Sionu se te tiena X X . , de. eli C X X V I I . , 3).

D e c u m n , p recumn-CVL, 19; 34 5. D e d e s i , d e d e , d e d e r a , d e d e s e , l a t . de-

disti, dedit, dederunt, dedesset. Defăima. D e n , d e n t r u , d e n a i n t e . D e ' n t a n i u (născuţii „denteni" CV., 18 scl.) D e p r e u n a , d e i m p r e u n a ; a s i a o c u r e i n to tu loculu . D e p ; | - e despre. D e p r i m ' a , antaiu (fagaduf de prim'a bucuria

In Adamu 33, 3 scl.) D e n s a d e d e m a n d t i a LXII I . , 4 scl. D ' a f e t i l e , d'a fietele, indesiertu 39, 3 scl. (lat.

futihs?) D e s e , daca, decumva (de se den meseferea

sa elu n'a vrutu venf 3, 8). D e s u p r ' a , d e s u p r ' a d e t o t i . D e s c h i s e , perfectu (deszkisze, inse si deskisze.) D e s m i e r d a t i u n e . D e r e p t a t e , d i r e p t a t e , d e r e p t u , d i r e p t u ;

pretotunde asia. D e r e p t u , pentru. D e r e p t a t o r i u , indereptatoriu LI. , 5. ., D e s c u m p a r u , d e s c u m p a r a t i u n e , d e s -

c u m p a r a t o r i u , pretotunde asia in locu de res-cumparu scl.; r e s c u m p a r a t o r i u ocure numai una-data 43 , 5.

D î s i , ' d i s e , d i s e m u lat. dixi, dixit , diximus (XL., 4 ; 2, 3 ; C X X X V I L , 2 scl.)

. D î s u , dîsa, sentintia 1. dictuni X X V L I , 5. D î c a t d r e , proverbiu XLIV. , 8. D o m n e d i e u . cu o XIV. , 4. D o m n e d i e u , vocat ivu; p re to tunde : o h D d i e u ,

D d m n e D d i e u , o h v i u D d i e u scl. D o m n e d i e f a , divinitate. E i , articlu fem. genetivale si dativale prepusn

numenelui propriu (ck iertaşi Ddmne ei Magdalene 38, 12).

E l e s e , e l e s u lat. elegit , electus L X X V I I I . , 3 5 ; 24, 32.

E r a s î t e , e>a; vine inainte mai adeseori. E s î t u , 1. exitus (se aiba esîtu reu X X X V I I . ,

17 scl.) E s î t u r a , 1. exitus, finis CXXL, 4. E s t e ca infinit, (mi-este a viâ X X X I X . , 3 ; mi-

este a pe r i , câ lat. pereundum mihi est X X V I I I . , 1 scl.)

F a l f a , fala, superbia. F e l o s e s c e , folosesce. F e r i c h e d i u , f e r i c a t u , f e r i c a t i u n e , fe-

ricescu scl. F e r i t u r a , feritoriu, aperare, aperatoriu. F e t u , f e t i i , fiiu, fiii (fetii dmeniloru). F e t î a , fiime, fii L X X V I I I , 2. F i e r b i n t e a (fjerbintale CXIX. , 65 scl.) F i g u , arborele,ficu,. smochinu (figi lor si tocz

arburi CV., 17).

F r e g u , frangu LXXIV. , 5. F r a t i e 1 e , fratînii. celi de aprdpe aii omului. F r i c a e i (frikeej C X X I V , 6). F r i c o s i e ' d i a - s e , f r i c a t u , infricosi^dia-^e,

infricatu. F u i , f i i , f u m u , lat. fui, fuit, fuimus (XL., 6 ;

X X X I X . , 2 ce si dorerea-mi ascunde-mi mi-fu; L X X I X , 2 scl.)

F u g i t u , lat. fugistis (ce fii voue , muntiloru, de saritu câ berbecii si unde fugitu câ mneii CXIV. . 3).

F u m e g a m a n i ' a . F u n d a m e n t u , L X X X I L , 3. F u r i s i u , pe furisiu (CXIX., 4 3 scl.)

(Va urroâ.)

Cristoforu Coliimliu inaintca congresului de prelaţi. In a n u l u l 4 9 1 , prin continuele staruintie ale lui

Columbu. se adunară astronomii si geografii Ispaniei, pentru câ se esamineze proiectnlu lui , si se dea re-latiune despre elu regelui Ferdinandu. L a consiliu veniră demnitari eclesiastici si civili, cari aveau se esamineze proiectulu in cestiune.

Columbu apăru inaintea acestui congresu impu-netoriu,câ unu omu ce erâ prea securu de resultatu, si invocandu ajutoriulu divinu, incepu a vorbf in mo-dulu u rmator iu :

„Străluciţi Domni si preo-onorati Pa ren t i ! " „In numele prea Sântei Treimi, maiestăţile sale

regele si regin'a, mi impuseră a supune intieleptiunei vdstre, unu proiectu inspiratu mie de spiritulu santu. Domnedieu prin gur 'a profetului seu dechiark, ck tote naţiunile voru cundsce evangeliulu lui Iesu Cristu, si ck, vocea sa preapotente va resunâ pana la ulti­mele margini ale pamentului .

Cu tdte aceste, una vasta regiune a Indiei, măr­ginită cu marea atlantica, jace inca in intunereculu idololatriei, precumu ne asecura mulţi din caletorii moderni, si mai pre susu de toti Marcu Polo vene-tiannlu, care de multu petrece la curtea imperatului Tatari loru. Tempuri le suntu aprdpe de plenitudinea loru. Esai 'a profetulu ne face se intielegemu. ck din Ispani 'a are se dsa lumin'a care va stralucf la tdte popdiale, si va conduce la tronulu celui prea inaltu naţiuni pan' acum necunoscute. Insulelele marei astdpta pre Domnulu, si nailoru Spaniei apartiene a presentâ inaintea altarialoru sale pre filii tieriloru australi, — aurulu si argentnlu din minele loru.

Mai de mulţi ani, regii Portugaliei facu generdse silintie pentru a străbate in acele tienuturi depărtate, si conduşi de o antica traditiune a Fenicianiloru tra-mitu flote spre a cautâ o noua cale de m a r e , care ocolindu Afric'a, se-i conducă mai rapede la Indii. Astadi, candu lucsulu a ajunsu in culme, candu pana si femeile meseriasiloru se imbraca cu metasa gar ­nisita cu auru si cu pietre pretidse, voru se dispute Venetianiloru monopolulu acestui producătorii! co-

— 154 —

merciu, voru se t ranspdrte Ormuzulu*) la Lisabon'a, si se faca din acdsta cetate depositoriulu toturoru productelora orientali. Domnedieu n'a incoronatu pan ' acum cu succesu intreprenderea loru, pentru ck ea nu este inspirata de glori'a prea sântului seu nume.

Nobili Domni!. Suntu 40 de ani de candu eu percurgu marile frequentate de dmeni. Astadi pre o cale noua mi-propunu a investiga misteriale ocea­nului.. Ierusalimulu si muntele Sionului trebuescu restaurate de man 'a unui crestinu. Imperatulu din Cataiu**) ceru missionari, care se'lu instrudsca in re-ligiunea creştina. Cine se va oferf se'i conducă? E u me oferu ai t ransporta in pace si sănătoşi. Pentru aceea ceru dela Ispani 'a nki spre a merge, plecandu dela cdst 'a occidentale, in Indii."

Ac i , unu murmuru neaşteptaţii 'lu in t rerupe; unii incepu se'lu faca ereticu. Re&tabilindu-se liniscea, Columbu neturburatu cont inua :

„Reverendi parent i ! E u considera pamentulu câ unu globu, opiniune conservata inca de pre tem­pulu lui Aristotele, fiendu-ck ceriulu nu presinta to-turoru tieriloru aceleaşi stele. Acdsta observatiune insumi o verificai pre cdstele Guiniei si sub clim'a po­lare dela estrern'a Tuia***). In acelu m o d u , in care Portugali i l ' incungiurara dela Nordu catra Sudu, im-pingundu descoperirile loru de alungulu cdstei afri­cane mai departe de cumu le cunoscea marele mă­iestru Ptolomeu, eu dicu ck se pdte incungiurâ dela Ostu la Vestu, si ck dela Cadice pdte ciueva merge pre mare, pana la tiermurii Cataiului. Aristotele erâ aplecatu a crede ck Indi 'a nu ar ' fi asia departe de column'a lui E rcu l e , si ck prin strimtdrea dela Ca­dice pdte cineva se ajungă acolo cu certitudine.

E n e a Silviu vorbindu despre pamentu dice: Ce distantia separa cdstele Iberiei de tienuturile indiane? Spaţiu pre care iu pucine dile pdte se'lu s t răbată una naue impinsa de unu ventu favorabile.

Arabulu Alfraganu inca se părea convinsu de­spre acestu adeveru, pentru ck elu sustiene ck pa­mentulu si ap'a formdza unn globu.

E u dividu câ si Ptolomeu ecuatorulu in 360 de g r a d e ; inse reporturi le lui Clesi'a si ale lu i -Marcu Polo ne obliga a impinge inderetu situatiunea orien-telui s eu , si Azorele ignorate de elu trecu la occi-dente, peste meridianuln insuleloru For tunate . Opulu lui Strabone, cosmografi'a Arabiloru, reportele cale-toriloru moderni ne obliga a micsiorâ primitiv'a esten-siune a gradeloru. Mapp'a amicului meu Toscanelli din Florent i 'a pune provinci 'a Monozi aprope la un'a milia de leghe****) dincolo de Lisabon'a, cu tdte pa­latele sale de auru si cu ripele semenate cu marga-ritariu si cu alte lucruri miraculdse. Mergendu spre

*) Ormuzu, insula in golfulu Persiei. **) Cataiu, provincia in Asi'a. ***) Tul'a, cetate in Rusi.a. ****) Lega, fr. lieue, dela lat. leuca, vechia mesura fran-

cesa, de 4444 metri.

Cataiu asi intalnf in cale celebrat 'a insula Cipango si pdte inca si Antil'a sdu At lan t ida lui Platone. Mii de voci circula intre navigatori despre esistenti'a unei vaste tieri la apusu. Locuitorii Canarieloru pre-tindu ck ei o recunoscu in faimds'a insula S. Bran-done, pe care fantasi'a loru o face a fi vediuta in nuori. Es te un'a rumore surda, ce precede totu-dd-un'a unui mare evenimentu in lume. Acestu eveni-mentu este predicarea cristianismului intre Indiani si comerciulu directu alu acelei tieri cu Ispani 'a. Chiaru acele valuri , , ale Atlanticului, cari batu cdst'a occi­dentale a E u r o p e i , uda si malurile Indiei. Unu pi­loţii alu regelui Por tugal ie i , Martinu Vincenti, gasl la 450 leghe spre apusu de S. Vincentiu unu trunchiu de arbote sculptaţii cu un'a pidtra ascuţita si iui-pinsu de unu ventu occidentale. Cumnatulu meu ve­diu la Por to Santo in Azore, o alta bucata de lemnu asemenea. Locuitorii Azoreloru mi arătară mie in­sumi trestii desradacinate venite de catra apusu, cari dupa Pliniu crescu in Ind ia . In fine, eu am vediutu in midiloculu scoiceloru din insu la Flores , grămădiţ i de catra acelaşi ventu occidentale, pini enormi si cadavre de dmeni cu trasuri de totu diverse de ale celoru cunoscuţi."

La finitulu acestui discursu se inaltik unu voce, care dise:

„Si ce? . . . Un 'a adunare de prelaţi cutesâ-va se aplaude unu discursu, care atinge credenti 'a ba-sericei catolice? Dumnedieu a disu: „ E u pusei ce­riulu câ o bolta, eu l'intinsei câ unu cortu si lu-in-clinai d'asupr'a pamentului ." Pdte cineva cutesâ in acdsta augusta adunare se proclame esistenti'a anti-podiloru? pre candu St. Augustinu facli'a credintiei ndstre afirma, ck esistenti'a antipodiloni contrastk credintiei celei adeverate; pentru-ck a pretinde ck suntu tieri locuite pre cealaltă facia a globului , ar ' insemnâ a dice ck suntu naţiuni cari nu descindu dela Adamu, fiindu ck nici intr 'unu modu nu aru fi potutu trece oceanulu interpusu. Aru fi deci a in-pumnâ Bibli'a, care declara espresu, ck toti omenii descindu dela acelaşi tata. Pdte fi unu lucru mai absurdu, striga Fi rmianu Lactant iu , de catu a crede ck suntu dmeni cu petidrele opuse petidreloru no-s t re? dmeni cari ambla cu petidrele in aeru si cu capuhi in d iosu? ck intr 'o parte a lumei tdte suntu inverse, unde arborii si-intindu ramurile de susu in diosu; ploua, ninge si viscolesce de diosu in susu? Idei'a despre rotundimea pamentului fu germinele acestei fabule despre ant ipodi ; pentru ck dupa ce odată filosofii au retacitu. ei mergu apoi din absurda in absurdu, si pentru câ se apere un 'a erdre, inven-tdza alt'a. Santulu cosmografii din Alexandri'a, Cor-mas Monaco basatu pre textulu S. scripture demonstra ck pamentulu este p a t r a t u , câ si arc'a din testa-men tu : ck in midiuloculu oceanului Domnedieu a inal-tiatu unu zidu immensu de diamantu, inderetulu că­ruia sorele, dupa ce a percursu bolt'a ceresca, ter­mina carier 'a sa la occidente si incongiura polulu

— 155 —

spre a'si reluă deniane'ti'a cursulu- despre oiiente. Pu-cinu mai incoce de acestu zidu este unu pamentu neaccesibile, unde pitioru de omu nu si-a lasatu urm a. Si noi volimn se tentamu pe Ddieu cu tentatiune de a ajunge la acelu pamentu? Deci propunerea ce ne fu supusa , nu se pote consideră, decatu că unu e r e s u . " .

Acăsta declamatiune fece mai multu efectu, de­catu tdte argumentele (ui Columbu, pentru-ca adunarea decise ck cele doue emisferia siintu pentru totu-d^-un'a separate unuln de altulu, si ck eră o mare pre-Bumtiune a pretende, ck cineva are mai multe cuno-Bcintie decatu td ta ceealalta omenime.

Intre cei mai infocati adversari ai lu Columbu eră acelu Talavera , catra care elu fusese recomen-datu de egumenulu Perez, că se'lu sustiena inaintea reginei, la care avea mare trecere, că confesariu alu ei. Acest'a se grăbi a supune regelui decisiunea adu­narei, si s'aru fi alesu nimicu din tdte planurile lui Columbu, deca unii părtinitori, intre cari eră si Diego Doza, nu l'ar' fi recomendatu cu căldura celoru doi regnant i , cari magulindu-se cu speranti 'a averiloru si a noueloru conciste, subscrisera la 17 Aprilie 1492 unu tractatu, in virtutea căruia se oferea lui Columbu gradulu de admiralu in tierile ce le va descoperi ; dreptulu de ale pote transmite descendentiloru sei, si preste cari elu se fia vice-rege cu dreptulu la un'a a diecea parte din tdte câştigurile mobi le , ce le ar' face; in fine se se bucure elu si succesorii lui de titlulu de D o n .

Dupa Cantu comunicatu de S. M.

Nr. 106-1875. Procesu verbale

luatu in siedinti'a ordinaria a comitetului asociatiunei trans., t ienuta in 8. Iunie c. n. 1875, sub presidiulu dlui vice-pres . Iacobu Bolog'a, fiindu de facia domnii membri i P a v . Dunc'a , E . Mace lar iu , I. Hanni 'a , Const. Stezariu, I. V . Rusu, V i s . R o m a n u , D r . D e m . R a c u c i u , I. Cre t iu , D r . Aur . Brote si

I. Candrea.

§ 67. Domnulu cassariu present&za conspectulu despre -perceptiunile si erogatiunile asociatiunei dela siedinti'a ordinaria dein 13. Maiu a. c. pkna la sie­dinti'a presente. Dein acelu conspectu resulta, cumu-ck in restempulu numitu s'au incassatu numai 120 fl. 1 9 ' / 2 cr. si s a u erogatu 435 fl. (Nr. prot. ag. 105, 1875).

Spre scientia. § 68 In nexu cu conspectulu de sub § 67 se

raportâza in specialu despre banii incursi la fondulu asociatiunei dela siedinti'a trecuta pkna la cea presente, si a n u m e :

a) că procente obvenitdrie cu 1. Maiu a. c. dupa obligaţiunile de stătu unificate si de lotteria au in-33 fl. 30 cr. (Nr. 96, 1875).

b)că procente obvenitorie cu 1. Maiu a. c. dupa couponii obligatiuniloru urb. ungurene si bucovinene au incursu 65 fl. 11 ' / , cr. (Nr. 97, 1875.)

c) că tacsa de membru ordinariu si pentru o diploma 6 fl. (Nr. 99, 1875).

d) pentru Trans i lvan ia 16 fl. 50 cr. v. a. (Nr. 99 si 103, 1875 ).

Spre scintia. § 69 Direcţiunea despartiementului cerc. alu Si-

biiului (III), substerne protocdlele siedintieloru sub­comitetului dein 14. F a u r u si 15. Maiu a. c. (Nr. 104, 1875).

Dein amentitele protocdle intre alte afaceri cu­rente, resulta urmatdriele lucrăr i :

a) ck s'a facutu dispusetiune pentru incassarea tacseloru restante de membrii ordinari si ajutători, si ck prein staruinti 'a Domnului cassariu al' despartie­mentului I. Bardosi, s'au incassatu 50 fl., carii deo­camdată s'au depus in cass'a de păstrare a Albinei spre fructificare, p. 5, 6, 9.

b) ck fostulu actuariu alu despartiementului I, Pred 'a , prein Domnulu cassariu cere a i se compută, refuirea de tacse restante, remunerat iunea de 30 fl. ce i s'ar fi accordatu pe 3 ani in cualitate de ac­tuariu p. 14 si 15. (Nr- prot. ag. 104, 1875).

Conclusiunea ad p. a). Incassarea tacseloru re­stante in summa de 50 fl. se iă spre scientia şi totu-odata respectivulu sub-comitetu se se recerce, că se asterna incdce unu conspectu despre aceli domni membrii, carii au solvitu tacsele de membrii ai aso­ciatiunei, de o parte, că se se pdta ticne - evidenti'a receruta in afacerile cassei asociatiunei, de alta parte, că se se pdta publică in foi'a asociatiunei numele acelora membrii.

To tu in nexu cu acest'a, pentru mai acurat 'a si mai usior'a incassare a tacseloru restante, la pro­punerea Domnului Romanu, se decide, ck dein par­tea acestui comitetu, cu provocare la anteacte, se se emitta de nou provocări catra respectivele direcţiuni ale despartiementeloru cercuali, că se staruiasca cu "totu zelulu pentru incassarea tacseloru restante, si pentru mai indemanalic 'a incassare a acelora, respectivii cas-sari ai despartiementeloru se se folosăsca de modali­tatea introdusa si la a l te asemeni institute, adecă de a tramite Domniloru membrii pre langa provocare, si cuietantiele respective.

ad p. 6). Se se poftesca Domnulu fostu actuariu, că, deca î s'a asemnatu ceva remunerat iune pent ra agendele scripturistice ale subcomitetului, se indigiteze respectiv'a conclusiune a adunarei generali cer,cuale, carea dupa .§. 18 dein regulamentu singura e com­petente a prelimina atari spese, seu deca s'au facutu alte spese scripturistice, ' se se presente computulu respectivu.

§ 70 Secretariulu I I pre bas'a conclusiunei adu­narei generali dela Dev'a, tienute in 1 0 — 1 1 . Augustu 1875 sulevdza cestiunea propuneriloru Domnului Lad . Vajda, cerenda a se luă de nou la pertractare.

Se esmite un'a comisiune in persdnele Domni­loru membri i : I. V. R u s u , Vis. Romanu si I. Can­drea, cu insarcinarea de a percurge de nou tdte pune-

— 156 —

tele aceloru propuneri si apoi la siedinti'a proxima a rapor tă in mer i tu , indigi tandu, ck care din acele propuneri s'au efectuitu degiâ, care s'ar mai potd efectul si care nu se potu efectul si din ce motive?

§ 71 . Secretariulu II . presentdza unu computu despre spesele avute in afacerile Asociatiunei si cere a se asemnâ esolvirea acelor'a cu sum'a constatata de 39 fl. 49 cr. v. a.

Se asernndza la cass'a asociatiunei exolvirea re­spectivului computu.

§ 72. Se presenteza urmatdriele cartid aruite pe sdm'a bibliotecei asociatiunei si anume:

1) Archiv des Vereins fur siebenburgische Landes-kunde, dăruita de reuniunea respectiva.

2) Revist 'a contemporana pre lun'a lui F a u r u a. c , dăruita de Redactiunea respectiva.

Se primescu pre langa espressiunea recunoscien-tiei protocolarie , si se t ranspunu dlui bibliotecariu spre a se petrece in registrulu bibliotecei asociatiunei.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede Domniloru membr i i : Dunc'a, Hanni 'a , Macellariu.

Sibiiu, datulu câ mai susu. I a c o b u B o l o g ' a , I. V. R u s u ,

v. presied. secret. II .

S'a perlesu si verificatu. Sibiiu, 9. Iuniu 1875. P . Dunc 'a mp.

Publicarea baniloru incursi la fondulu asociat, trans. dela siedinti'a comitetului dein 13 . Maiu a. c. pana Ia siedinti'a aceluia dein 8. Iuniu cu 1875 .

D e l a dn. proprietariu in Cricau, Grregoriu M e z e i tacs'a de membru ord. pre 1 8 7 4 / 5 5 fl.

D e l a dn. proprietariu in S a s u - R e g h i n u , Ioane Mu-resianu tacsa pentru diploma 1 fl.

S ibi iu 8. Iuniu 1 8 7 5 . D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s .

Bibliografia D i n B i s e r i c ' a o r t h o d t j x a romana dela Bu-

curesci au esitu pana acuma 8 fasciclii de ckte 5 c<51e. P e langa articlii scientifici si istorici, pe langa mulţime de predice scurte dara bune, aflamu in primii fasciclii si urmatdriele regu lamente , prin care base-ric'a României facu unu passu giganticu inainte. R e ­g u l a m e n t u adoptata de santulu sinodu alu sântei Biserici autocefale orthodoxe romane in . siedinti'a sa dela 12 Novembre 1873 si sanctionatu de Domnu in 7 Maiu 1874 , pentru midiuldcele de intretienere a clerului pe la bisericile intretienute de comunele urbane si rurale. — R e g u l a m e n t u pentru aran-gearea archiereiloru titulari, locotenenţi , pe eparchii (diecese) — R e g u l a m e n t u pentru positiunea se-minaristiloru. — R e g u l a m e n t u pentru inmormen-tari si pomeniri. Td te trei adoptate de cktra s. si­

nodu in Maiu si sancţionate de Domnu in Iuniu 1873, publicate la tempulu seu si in Monitoru, dra acuma reproduse in acestu organu bisericescu alu clerului, câ se le aiba de îndemâna.

Din motivuln câ pre alte câli nu totu-deun'a vine la esact'a cunoscintia a on. publicu aparerea prodncteloru literarie, am onore a face cunoscuţii si pre acesta cale, cumu-câ la subsemnatulu se afla si se potu capeţi pre cale .poştale urmatdriele opuri;

1) C u v e n t a r i f u n e b r a l i s e u l ă c a ş u r i d e m 6 r t e scrise si prelucrate de I. P. P a p i u , preotu de dieces'a Gherlei etc. Edit. opt. VIII. f 164 pag. Gherl'a, cu literele tipografiei diec. 1875. Pretiulu la opulu separatu 1 fl. 20 cr., er' la celi, cari au prenumeratu la edit. II. tom. I. numai 1 fl.

2) C u v e n t a r i b e s e r i c e s c i , de I. P. Papiu, preotu de dieces'a Gherlei, spiritualu la institutulu corect, transilv., asa-soru consist, etc. Tom. II. Edit. opt. VI. t 324 pag. Gherl'a, cu literele tipogr. diec. 1874. Pretiulu 1 fl. 50 cr.

3) C a r t e a s â n t u l u i I o a n u C h r i s o s t o m u d e s p r o p r e o ţ i a , tradusa de pre origio. grec. de I. P. Papiu, preotti de diec. Gherlei edit. opt. VI. f 162 pag. Gherl'a cu literele tipogr. diec. 1869. Pretiulu 1 fl.

4) V i a t i ' a d u p a m d r t e , (cu 474 cit.) dedusa din mis-teriulu fiintiei omenesci si desiertatiunea celoru trecat6rie de I. P. Papiu, preotu de dieces'a Gherlei. Edit. opt. VIII. f 144 pag. Clusiu, cu literele col. ref. alu lui I. Stein. Pretiulu 1 fl.

(Din acest'a fiendu esemplariele mai t6te petrecute, va esi' II. editiune corectata in casulu, candu concursulu ar' fi iu stare a acoperi spesele tipariului).

In scurtu tempu va esi de sub presa si se va espedd toturoru prenumerardiloru.

5) C u v e n t a r i b i s e r i c e s c i (acomodate poutru ori-ca tempu) Tom. I. Editiunea II. corectata si amplificata, de I. P. Papiu, preotu de dieces'a Gherlei. Pretiulu pentru prenumeranti 1 fiorinu.

(Aceia, cari voru a procura1 de odată t6te trele opurele do sub Nrulu 1, 2 si 5, le voru pote capota cu 3 fl. 30 cr. solviţi inainte.)

Deci toti aceia, cari voru a av6 6re-care din operele aici insirate. se benevoiesca a se adresa la subscrisulu iu Gherl'a (Szamosujvdr) in Transilvani'a.

Adresarea se p6te face seu cu asemnatiune poştale — ala-turandu pretiulu esemplarieloru poftite, seu si numai prin biletu de core: pondentia cu dechiaratiunea de a depune pretiulu la primirea esemplarieloru (posta utânvetel — Nachname).

Domnii protopopi si alti colectanti — dispunendu 10 esem-plarie din oricare opu de sub Nr. 1 , 2 si 5, voru primf unu esemplariu gratuitu — c i rabatu — din ori-care opu, dupa plăcu.

Gherl'a 2 Maiu 1875. Ioane P. Papiu,

preotu de dieces'a Gherlei, spiritualu la institutulu corectoriu reg. trans.

Editorii! si provedietoriu: Comitetulu. — Redactoi-iu 6. Baritiu, secretariulu I. alu asociatiunei, — TipograG'a RSmer & Kamner