£ fi Acesta foia ese ^ *l cate 3 cole pe luna j

si costa 2 fiorini v. a. pentru membrii a so -ciiitiunei, era pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenu cu porto i, »(v> poştei. r/v

FXW iB'SV»'

TRANSILVANIA . Fd fa Asociatiunei transilvane pentru literatura romana

si .cultur'a poporului romanii.

^ Abonamentulu se face numai pe cate

1 anu intregu. Se abonedia la Comi­tetulu asociatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii c o ­

lectori.

- W ^ S ţ .

Nr. 2 1 . Brasiovu 1. Novembre 1875.

S u m a r i u : Procesu verbale. — Elogiu , rostitu la mormentulu fericitului candu-va br. L a d . Vas .J .Popu. — Necro logu . Procesu verbale . — Publ icarea baniloru incursi . — Bibliografia.

Ad Nr. 2 1 5 - 1 8 7 5 .

Procesu verbale susceputu despre siedinti'a II., ce adunarea gener. a asociat, rom. trans. pentru literatur'a si cultur'a poporului romanu o tienu in 3 0 . Augustu 1 8 7 5 la Reghinulu sasescu, in redutulu

opidului.

XIV. Vicepresiedintele Ia'cobu Bolog'a deschi-diendu siedinti'a la 9 6re a. m., prin notariulu Dr. Gregoriu Silasi dk cetire procesului verbale alu sie-dintiei prime, carele, dupace in c o n t r a i nu i se facura ceva esceptiuni meritorie, se dechiara de autenticu.

X V . Se citescu doue telegrame gratulator ie: unulu dela Longinu in numele membriloru dein Aradu ai „Asociatiunei," altulu dela corpulu invetiatoriloru adunaţi la cursulu suplinitoriu dein Alb'a-Iuli'a, prin cari telegrame respectivii saluta adunarea generale si ofteza succesulu celu mai satisfăcătorul intru oper'a culturei naţionali romane.

Adunarea generale accepta cu distincta plăcere cordialile salutatiuni ale fratiloru dein depăr ta re , si aceWa si-o manifesta prin eutusiastice „se traiesca!"

X V I . In legătura presiedintele arata, ck m e n i -brulu Dem. Fagaras ianu dein Tergulu Muresiului pre cale telegrafica face presidiului cu părere de reu cu-noscntu, eum-ck dein caus'a unui morbu neasteptatu, nu p6te luă parte in comissiunea pentru preliminarea bugetului.

Se iea spre scientia, si de-<5re-ce comissiunea re­spectiva 'si termink lucrările fora concursulu lăuda­tului membru, nici nu se alege altulu in locu-i.

XVI I . Cerendu cuventulu G. M â n u , advocatu, in unire cu dr. G. Silasi, face propunerea, câ inainte de a se trece la ordinea dilei, prin alaturatulu tele-gramu adresandu „Gazetei T rans i lvane , " adunarea se demustre in faci'a lumei recunoscienti 'a sa, cumu si a natiunei n6stre intregi, facia de neperitoriele me­rite ale pioniriloru antesemnani ai literaturei si cul­turei naţionali romane, dd. T. Cipariu si G. Baritiu.

Dupa pucina discusiune se procede la votare, si se sustiene ordinea dilei remetiendu-se propunerea Ge­stionata a se pertractâ dupa finirea celoru - alalte obiecte.

X V I I I . Trecendu la ordinea dilei, presiedintele comissiunei pentru inscrierea membriloru noui si in-

cassarea tacseloru Mich. Cris ianu, provdca pre ra-portatoriulu comisiunei Sim. Calutiu, se reiate despre resultatu. Raportatoriulu arata, ck dela unu nou mem­bru fundatoriu, dela cativa noui membrii ord. pre vi^tia si mai mulţi membrii ord. cu tacse anuali, cum si dela 5 membrii ajutători (Ioanu Suceva din Liba-nesci; Greg. Popoviciu, parochu gr. ort. in Rip'a de susu, cate 1 fl.; eY Bas. P o p u , parochu gr. cat. in Petelea si Gavr . Ciob 'a , parochu in Bec'a ung. cate 2 fl); in fine dela unu benefacatoriu (Const. Brezo-ianu dein Romani 'a cu ofertu de 5 fl.) s i cativa mem­brii ord. in restautia, incurse sum'a de 2 4 1 fl. si unu galbinu imp.

In legătura membrulu P . Barbu câ cassariu alu despartiementului cerc. X V I . alu asociat, arata, ca in dilele dein urma, depusera la densulu mai mulţi insi tacsele de membrii ord. pre viătia, au de membru ord. cu tacse anual i , cari tacse le si t ranspune cas-sariului asociatiunei.

In urm'a acesteia referinţele Sim. Calutiu pro­pune a se prochiamâ, eY adunarea generale cu în­sufleţite aclamatiuni de vivate accepta si prochiamâ: a) de membru fund. alu asociat, rom. trans. pre dn. par. gr. ort. din . . . Teodora Siandor; b) de mem­brii ord. pre vietia pre dd. Mich. Orbonasiu, advocatu in Reghinulu sas.; Ieremi'a Ladosianu; Ioanu Maieru; c) de membrii ord. cu tacse anuali pre dd. Alesandru Butnariu, par. gr. cat. in Pinticu, Ioanu Popescu, par. gr. or. in Ded'a; Dem. Fagaras ianu jun.. negutiatoriu in Tergulu Muresiului; Mich. S iagheu, not. cerc. in Idicelu; Dem. Cornea, par. gr. or. in Ibanesci ; Iere­mi'a Popu I iarsianu, par. gr. cat. in Chiheriu; Ioane Rusu, subjude reg. in D. St. Martiriu; Ioane Te rno-veanu, protonot. magistrat, i n Abrudu ; Dem. Truti 'a , not. la trib. reg. in Sedisiora; Dr. A. P . Alexi, prof. gimn. in Naseudu; Lad. Ciato, adv. in Blasiu; Sim. Nicolescu, docente in Maieriu; Vietoru R u s u , prof. prep. in Clusiu; Ioane Petru, cooperatoriu in Ibanesci si Dr. Const. Moisilu, prof. in Naseudu.

X I X . Veniendu la ordine alegerea presiedinte-lu i , pentru scopulu acesteia se propune a se face list'a membriloru de facia in adunare, câ se se con­state numerulu celoru îndreptăţiţi a alege. Aci" se nasce din incidentulu membriloru in restantia cu sol-

3 5

— 234 —

virea tacselorn, un 'a discusiune mai lunp-a si animata asupr 'a interpretarei punctului C) dein § 36 alu sta-tuteloru. Membrulu C. Stejariu crede, ca dreptulu de a alege ar ' potd se-lu aiba numai membrii ce sunt in curentu cu solvirea tacseloru, eY restantiele sol­vite de unulu si de altulu, t rebue se se puna in or­dinea aniloru, conformu conclusului respectivu dela adunarea gener. dein 1866. — Dein contra, membrii V. Rant 'a, Vis. Romanu, P . Barbu pre bas 'a destulu de lamuritei dispuneri a prememoratului § 36 sus-tienu admiterea la votare a aceloru restant iar i , cari voru solvi tacs'a pre anulu curente. — I. Hanni 'a inca e pre langa părerea acdst'a, mai adaogendu nu­mai , ca toti membrii present i , dar ' remasi in re-stantia, se se dechiare, ca voru solvi pre venitoriu si tacsele pan ' acum restante. - - V. Romanu, Dr. Si-lasi si alţii propunu amenarea desbaterei asupra §-lui desu memoratu pana la disensiunea asupra raportului secretariale, carele si asia suldva acdsta cest iuue, si ceru compunerea listei membriloru fund. si ord. pre­senti, fora privire la restantia au nerestantia de tacse ; dar ' — S. Calutiu sta pre langa aceea, câ se se de­cidă mai antaiu asupra principiului.

Incheianduse discusiunea, la votare se primesce cu mare maioritate compunerea neamenata a listei, dein carea se invedera, ca de facia in adunare suntu cincidieci si unulu de membrii indreptatiti .

X X . Vicepresiedentele Iacobu Bologa dechiara, ca precum a u d e , ar ' fi fiendu si densulu in combi-natiune pentru presiedintia; dreptu-ce rdga adunarea, se i dea voia a se depărta, si cu conducerea actului electorale a insarcinâ pre celu mai betranu membru de facia alu asociatiunei, pre protopresbiterulu Ioane Hanni 'a .

Prof. I. Marcianu e de opiniune, ca vicepresie-dintele netienendu comptu de faime, se duca si la cestionatulu actu electorale presidiulu, sdu la dein con t ra , propune un'a comissiune electorale de trei membr i i ; contra opiniunei acesteia graiescu G. Mânu, V. Romanu, P . Barbu, D . Truti 'a , dupa cari adunarea otaresce, câ actulu alegerei de presiedinte se-lu con­ducă membrulu I . Hanni 'a .

X X I . Departandu-se vicepres. Iacobu Bolog'a, protop. I. Hanni 'a ocupa scaunulu presidiale, si in câteva cuvente acomodate a t rage atenţiunea adunarei asupra momentuositatei actului , ce o astdpta; dupa cari L. Ciato propunendu suspenderea siedintiei pre 15 minute ; di\' V. Romanu propunendu votare se­creta, se accdpta, câ votarea se fia secreta, si pentru scopulu cointielegerei membriloru si scrierea voturi-loru, siedinti'a se se suspenda pe unu patrariu de dra.

X X I I . Preste unu patrariu de dra redesebidien-du-se siedinti'a si desemnandu-se de scrutători I. Popu Maioru si G. Mânu, membrii in ordinea listei prelese de notariulu Dr. G. Silasi , 'si dau voturile in nu-meru de 5 1 , cari scrutandu-se in faci'a adunarei, dein ele cadu pre canoniculu metropolit. gr. cat. dein Bla­siu, T . Cipariu 16 voturi, pre consiliariulu aul. pens.

Iacobu Bolog'a 32, pre Georgie Baritiu 1 vo tu , re-manendu unu votu nescrisu, altulu nedescifrabile; deci se enuncia si prochiama de presiedinte alu aso­ciatiunei rom. t rans . , pentru restanţii doui ani dein trieniulu curente, Iacobu Bologa .

X X I I I . Nou alesulu presiedente invitatu prin un'a deputatiune de trei insi, infaciosiandu-se si prin­tre vivate repetite ocupandu scaunulu presidiale, in­ainte de tdte multiamesce adunarei pentru increderea pusa in trensulu, dechiarandu, ca cundsee prea bine greutatea nouei sarcine, dara cundsee totu un 'a-data si bunavointi 'a si prompteti 'a Romaniloru de a se in-truni pre langa conducători si de a sacrifica pentru asiediamentele loru culturali; spdra dreptu aceea, ca toti cei binesimtiton nu-i voru denegâ nici densului spriginirea intru promovarea catu mai eficace a eau-sei ndstre culturali si literarie.

Adunarea asculta cu via interesare cuventele in-sufletitorie ale noului presiedente, salutandu'lu de nou cu sgomotdse ,,se traidsca."

X X I V . Presidiulu pune la ordine alegerea unui vicepresiedente alu asociatiunei, deveniendu prin ale-satiunea sa loculu vacante, spre care scopu suspen-diendu-se siedinti'a pre ' / 4 dra, pentru-câ membrii se se pdta cointielege, dupa redeschidere M. Crisianu secundatu de I. Marcianu, enumerandu ambii meritele mnltifarie ale secret. I I . Ioane V. Rusu, 'lu recomenda adunarei , se-lu alega de vicepresiedente.

Adunarea consimte, si cu aclamatiuni de „se traidsca" alege de vicepresiedinte alu asociat, rom. t rans. pre protop. I. V. Rusu, carele in cuvente cal-durdse multiamesce pentru incredere, promitiendu dein parte-si si pre venitoriu totu possibilele concursu la promovarea si ajungerea scopuriloru mantuitdrie ale asociatiunei.

X X V . In consecinti'a acesteia se pune prin pre-sidiu la ordine alegerea secret. II. , si siedinti'a spre acestu scopu pre 10 minute întrerupta, reasumendu-se, Mich. Crisianu cu cuvente recunoscatdrie reco­menda pentru acestu postu pre catu de fatigiosu, pre atatu de insemnatu si onorificu, pre V. Romanu.

Adunarea erumpe in fragordse vivate si pr in aclamatiunea sa unanima alege de secretariu II . alu asociatiunei pre V. Romanu, carele de si mai antaiu pre langa multiamita pentru incredere -— declina onorifica sarcina dein caus'a multeloru si onerdseloru sale agende câ directoru alu institutulni de creditu si economia „Albina ," totuşi la repetit 'a rogare a adunare i , in fine consimte a primi secretariatulu I I . dechiarandu, ca numai un'a i pare reu, cum-ca adecă alte datorint ie , precum prevede , nu-i voru concede se faca pentru acdsta institutiune culturale atâta, catu i dictdza si doresce anim'a.

X X V I . Provocatu de presidiu, referentele comis­siunei de moţiuni si petitiuni V. Romanu raporta de­spre recercarea subcomitetului sibiianu, câ adunarea generale proxima se se tiena la Sibiiu. Dupa un'a scurta discussiune, in carea altumentrea nu se aduse

— 235 —

altu locu in combinaţiune, si in carea se fecera dife­rite propuneri si in respectulu tempului , adunarea amesuratu propunerei refereutelui decide, câ adunarea gener. a asociat, rom. trans. se se tiena in 1876 la Sibiiu si anume in dilele de 10. si 11 . Augustu.

X X V I I . Tempulu fiendu inaintatu, siedinti'a la 1 '/ 2 dre dupa amddi se suspende spre a se continua la 3 '/ 2 dre dupa prandiu.

X X V I I I . Fi rulu siedintiei reasumendn-se, con­t inua a reftrf V. Romanu despre raportulu secreta-riului asociatiunei, anumitu despre nescari propuneri coprense in trensulu.

In specialu se propuue, ca pre terimulu culturei poporului multu meritatulu barbatu romanu de litere dein Romani 'a V. I. M. Riureanu, autoriulu editoriu si continuatoriu alu „bibliotecei poporali rom.", ca­rele fece si un'a fundatiune perpetua pre numele re-pausatului seu frate Radu, depunendu 60 (siesedieci) Napoleondori la cass'a asociatiunei, câ dein intere­sele acelora se se ajutore cate unu studente lipsitu t ransi lvandnu, se fia numitu membru onorariu alu asociatiunei.

In nexulu acesteia, I. V. Rusu face propunerea, se se numdsca asisiderea membru onor. dn. Nicolae D . 'Racovitia, mare proprietariu si fostu ministru in Romani 'a si binefacatoriu alu asociatiunei ndstre.

Adunarea gener. adoptandu propunerile cu voci unanime si intre strigări de „se traid'sca," proehiama de membrii onorari pre dd. I. M. Riureanu si N. D. Racoviti'a.

X X I X . Referentele V. Romanu urmandu mai departe cn raportulu secretariale, comunica , ca in privinti 'a legatului facutu asociatiunei de repausatulu parochu dein T . Sarvadu, I. Galianu, comissiunea e de acordu cu raportulu secretariale, ca adecă: comi­tetulu se urgitedie pertractarea finale a massei remase, si in acestu, câ si in alte asemenea caşuri, se-si pro­cure inainte de tdte un'a copia a inventariului sus-ceputu despre lasamentu; la asta propunere comis­siunea mai face acelu adaosu, câ pre asemeni testa­tori comitetulu se-i inscria in cartea de auru a aso­ciatiunei.

Se incinge un'a desbatere mai lunga. I. Hanni 'a , spriginitu de Dr. C. Moisilu si Dr. Gr. Silasi, vrea câ inscrierea acest'a se nu se lase in competenti 'a co­mitetului, ci atari testatori, cari voru lasâ averea loru intrdga. au in parte asociat iunei , se se inducă — firesce dupace legatele loru voru fi incursu effectivu in cass'a asociatiunei — in cartea de auru serbatoresce, cu ocasiunea adunariloru generali ; dr' acdst'a pentru mai marea publicitate si solemnitate si prin acdst'a pentru deşteptarea unei nobile emulatiuni respective intre fiii natiunei rom. C. Stezariu si Galat. Siagheu suntu pentru testulu comissiunei, dar' totu cu con-ditiunea, câ inscrierea se se temple numai dupa ce vomu scf ce capetamu.

Se primesce intrdga propunerea comissiunei cu

amendamentulu facutu de I. Hanni 'a in privinti 'a in-scrierei testatoriloru in cartea de auru.

X X X . Cu privire la fdi'a Trans i lvani ' a , carea precum spune raportulu secretariale, in anulu trecutu avu deficitu de 600 fl., comissiunea de acordu cu comitetulu, e de păre re , ca acelu deficitu s'a com-pensatu pre de ajunsu cu resultatele morali si inte­lectuali produse prin numit 'a fdia; deci comissiunea opindza, câ lucrulu se se iea simplu spre scientia. I. Hanni 'a doresce, câ direcţiunile despartiementali se se provdce a lucră pentru inmultirea prenume-ranti loru; dein contra V. Romanu si Dr. Silasi sus-t ienu, ca luarea mesureloru in . acestu respectu se tiene de resortulu comitetului, mai alesu dupace spri-ginirea Transilvaniei la adunarea gener. dein Dev'a se inculcă toturoru membriloru.

Se accdpta testulu comissiunei cu dorinti 'a , ca atatu comitetulu, catu si membrii singuratici*se lucre in totu modulu pentru lăţirea fdiei.

X X X I . In respectulu incassarei tacseloru re­stante comissiunea p r o p u n e , a se reasume si nimicf conclusulu adunarei generale dein 1866 („câ tacsele incurse dela membrii restantiari se se scria in sirulu aniloru, de candu respectivii se fecera membri i" ) , si a remand pre langa lit. E) a §lui 36 dein statute („inceta a mai fi membrii , cei ce nu mai solvescu tacsele.").

Acest'a da torta unei discusiuni mai îndelungi si mai infocate, in carea C. Stezariu, I. V. Rusu, I. Fii lep si Dr. G. Silasi p ropumna conclusulu abru-danu câ mai favoritoriu asociatiunei cu acelu adaosu, ca restantiarii se se provdce a solvi si totu un'a data a se dechiarâ in scrisu, de se mai considera pre sine membrii au b a ? dr' pre venitoriu direcţiunile despar-tiementeloru se pdrte dein anu in anu grigia, câ mem­brii ce valedicu asociatiunei, se abdica totu-dduna in scrisu. I. Hanni 'a resume totu caniu acestu adaosu si conclusulu abrudanu intr 'una noua propunere de trei puncte. Dein contra refer. Vis. Romanu apera de repetite ori propunerea comissiunei, care cu tdte acestea la votare cade, adunarea sustienendu conclu­sulu dela Abrudu dein 1865 cu adaosulu memoratu; dr' propunerea lui I . Hanni 'a la dorinti'a sa se alătura acestui procesu verbale.

X X X I I . Relative la cele (5) cinci districte, unde inca uu-su constituite subcomitete cercuali, se esprime ferbintea dorintia, câ constituirea loru se se midiu-locdsca catu mai fora amenare.

X X X I I I . Cu respectu la erogatulu de 88 fl. 85 cr. neprel iminat i , spesati pentru un 'a călătoria oficidsa si prea urgente a secretariului II. , adunarea votddia comitetului indemnitate.

X X X I V . Inca tu pentru precunoscutele propu­neri ale membrului Lad. V. Va ida , făcute inca la \ adunarea gener . dein Gherl 'a si de atunci mai de multe-ori repetite si u rg i ta te , referentele comissiunei petitionarie, câ si raportulu secretarialu impartasiescu, ca comitetulu se ocupa cu totu-adinsulu de efectuirea

35*

— 236 —

aceloru propuneri sa lutar ie , dein ca r i , deca unele inca nu se potura pune in lucrare, acdst'a e de a se adscrie numai impregiurariloru grele si impedecatdrie.

Nisuinti'a respectiva a comitetului adunarea ge­ner. o iea spre plăcuta scientia, comitiendu-i, a con­tinuă, pre catu se pdte si de aci inainte cu punerea loru succesiva in vidtia.

X X X V . P r e urma referentele V. Romanu re-pdr ta asupr 'a recercarei literatului mag. A. J a k a b (v. Nr . IX. alu acestui procesu verbale), ca comissiunea in vederea marei utilităţi a opului cest iunatu, alesu pentru Romanii din fundulu regiu , nu pdte decatu se recomende, câ asociatiunea se-lu cumpere cu 400 fl. si astu-modu se si-lu apropriedie: propunendu totu un'a-data, câ auctorulu A. J a k a b , pent ru meritele lite-rarie recunoscute , pentru rar'a-i umanitate si buna-vointia documentata si alte-ori facia cu căuşele ro­mane, cum si pentru diliginti'a ce o pune intru lă­murirea unoru puncte obscure dein istori'a Romani­loru, se se denumdsca membru onorariu alu asociat, ndstre.

Adunarea gener. primesce a se cumperâ cestiu-natulu opu in doui torni (unulu t ipari tu, altulu ma-nuscriptu) cu pretiulu de 400 fl., pre auctoriulu lui A. J a k a b ilu denuniesce membru onorar iu , impote-rindu comitetulu a dispune dupa bun'a-i chipsnintia traducerea opului in limb'a romana, cum si tiparirea-i dein midiuldcele asocia'tiunei.

X X X V I . Presidiulu punendu Ia ordine rapor­tulu comissiunei pentru bugetulu anului venitoriu, refer, comissiunei L. Ciato a r a t a , ck conformu con­spectului cassei datatu dein 12. 1. c. asociatiunea pre anulu urmatoriu dispune de un 'a suma de 4548 fl. 19 cr. v. a., si ck comissiunea esmisa, dupa seridse cercetări, aflk recomendabili pusetiunile preliminariu­lui bugetariu 1—16 si 1 8 — 1 9 , cum si dorintiele espresse sub literile a —d; dr' incatu pentru punctulu 17 sunatoriu despre 400 fl. destinaţi câ ajutoriu pen­tru patru scole poporali rom., comissiunea e de pă­rere, ck dein memorat 'a suma, 200 fl. se se asemne câ succursu scdlei principali rom. dein Lapusiu, 100 fl. fondului scdlei rom. de fetitie in Clusiu; dra re-stulu de 100 fl. se se im pârtia câ ajutoriu duoru scole poporali r o m a n e ; dr' in catu asociatiunea dein venite neprevediute ar ' pdte distribui si alte ajutoria, in prim'a linia se se ajute scdl'a centrala rom. dein Turd 'a .

In desbaterile încinse asupra acestui obiectu, C. Stezariu amentindu numerdsele ndstre lipse si nea­junse de acoperitu, doresce, ck de se voru mai vota scdlei dein Lapusiu 200 fi., se se votedie acum ultim'a data. — I. Hanni 'a v rea , câ scdl'a lapusiana se se multiamdsca asta-data cu 100 fl., altu-cum nu e nici in contra parerei comissiunei, de si ar ' mai dorf se se accepte propunerea comitetului. Inse membrulu G. Mânu spriginitu de Dr. A. P . Alexi — indigitaudn starea precaria de un'a parte, de alt 'a foldsele nota­bili, ce aduce natiunei rom. scdl'a lapusiana, — rdga

adunarea gen. se aplacidedie numitei scdle cu atatu mai vertosu ajutoriulu de 200 fl., cu catu in casulu contrariu curatoratulu scdlei ar ' fi constrinsu a im­pune didactru scolariloru gr. or.; si cu catu sperdza, ck aprobandu-se prin ambe măritele consistoria gher-lanu si sibiianu invoidl'a comuneloru bisericesci gr. cat. si gr. ort. dein tienutulu Lapusiului, prin aceea sdrtea scdlei dein vorba va fi pre venitoriu asecurata.

L a votare adunarea primesce mai cu unanimi­tate prelimiuariulu bugetariu dupa propunerea comis­siunei; inse cu acelu adaosu, ck ajutoriulu de 200 fl. se mai dk scdlei principali rom. dein Lapusiu, pen­tru acum ultim'a ora.

X X X V I I . Ajungundu la ordine comissiunea pen­tru cercetarea socoteleloru, presiedintele acesteia, Marcu Cetatianu invita pre raportatoriulu comissiunei Eu-geniu Crisianu, se-si faca raportulu, dein carele eluce, ck comissiunea a gasitu in ordine esemplaria admi-nistratiunea toturoru fonduriloru date in grigi 'a aso­ciatiunei. Averea curata a acesteia, dupa raportu, sta adi din sum'a de 61,814 fl. 16 cr.; dr' dela a-dunarea gener. dein Dev'a se constata unu cresca-mentu de 2528 fl. 57 cr. ; fondulu academiei rom. de drepturi aşişderea crescu in estu anu cu intere-suriulu de 909 fl. 63 cr . , facundu astadi sum'a to­tale de 13,367 fl. 98 cr. v. a. Comissiunea verifi-candu astu modu tdte corupturile, face propunerea, ck adunarea gener . de un'a parte se aprdbe rapor­tulu cassariului in tdte părţile sale, de alta par te se-si esprime gratitudinea sa activului cassariu C. Stezariu.

Adunarea iea spre scientia plăcuta scirea despre administratiunea esacta a cassei, si votandu cassariu­lui C. Stezariu absolutoriu pentru ratiociniale anului t recutu , isi respica totu un'a data prin acestu pro­cesu verbale simtiementele de multiaraita si recuuo-scientia facia de activitatea si acurateti 'a-i esemplaria.

X X X V I I I . Vine pre tapetu propunerea mem­brului G. Mânu , memorata la p. X V I I . alu acestui procesu verbale , pre carea o spriginescu I. Hanni 'a si Dr. Silasi ; dar ' Dr. A. P . Alexi e de opiniune, ck recunoscienti 'a eterna a natiunei facia de meritele ne-peritorie ale cestionatiloru literatori r o m a n i , se li-o esprime in numele adunarei gener. comitetulu prin un'a adressa ; dr' Dr. C. Mosilu crede, ck va fi multu mai serbatorescu lucru, ddca adress'a se va tramite dein siedinti'a adunarei generali .

Incheiandu-se discusiunea, la votare adunarea gener. intre unanimi si cele mai entusiastice vivate accdpta tramiterea unei adrese de recunoscientia ma-riloru literatori romani T . Cipariu si G. Barit iu; dr' ce se atinge de modali tatea tramiterei, primesce pre cea propusa de Dr. C. Moisilu.

X X X I X . Membrulu Iosifu Fiilep suldva intre-batiunea implerei unui locu vacante in comitetulu asociatiunei, si presidiulu admitiendu obiectulu la or­dine, Iosifu Siulutiu se alege cu UDauimitate de mem­bru in comitetu.

X L . Presidiulu comunica adunarei, ck la corni-

— 237 —

tetu se insinua un'a dissertatiune scrisa de prof. gimn. Dr. A. P . Alexi si intitulata „Poporulu romanu in ogliud'a poesiei sale popora l i , " pre carea tempulu inaintatu nu ne mai ierta a o pune la ordine , si a o asculta.

Adunarea gener. intre strigări de vivate pentru auctoriu, iea lucrulu spre scientia.

X L I . In comissiunea verificatoria a acestui pro-cesu verbale adunarea prin aclamatiune alege pre Mich. Cris ianu, Mich. Orbonasiu, Dem. Tru t i ' a , G. Schiopulu si M. Cetatianu.

Terminandn-se astu modu agendele, presiedintele Iacobu Bolog'a in termini caldurosi multiamesce mem-briloru adunarei pentru interesarea, cu carea adstetera si partecipara la pertractările decurse; multiamesce in specialii membriloru si locuitoriloru dein Reghinu pentru cordialitatea, cu carea intempinara comitetulu si pre ceialalti membrii ai asociatiunei acursi dein depărtare, si-i primiră in casele loru ospitali, doresce, câ bun 'a ' in t ie legere intre noi si zelulu pentru aface­rile culturali ale poporului nostru se prindă radecine si se se intardsca dein ce in ce mai m u l t u , ca-ci aceste suntu conditiunile prime si fundamentali, dela cari aterna aventulu nostru de totu soiulu.

Notariulu Dr. G. Silasi , facundu-se echu alu simtiementeloru deşteptate prin cuventele presiejiintiali in pepturile aceloru de facia, arata, ca ddca membrii asociatiunei veniră la adunarea generale decursă in animile loru cu dorerds 'a si deprimetori 'a scientia, cum-ca in capulu acestei institutiuni romane de cul­tura nu mai sta marele si neuitatulu ei presiedinte, apoi ei se reiutorcu la casele loru mângâiaţi , sciindu odorulu loru incredintiatu pre^yenitoriu in mani nu mai pucinu abili ; nu dubi ta , ca rar 'a intieleptiune, inflacaratulu zelu rom., cunoscut'a desteritate si tactulu finu, ce caraeterisdza pre noulu prd ilustru presie­dinte, in unire cu ceialalti prd zeloşi membrii ai co­mitetului, voru sci dâ asiediamentului nostru cultu­rale uuu nou aventu de inflorire, spre ce adunarea

.le poftesce virtuţi si potere dela ceriu si indelungi ani fericiţi!

In fine Mich. Orbonasiu multiamesce in numele locuitoriloru dein Reghinu atatu presiedintelui si co­mitetului, catu si membriloru aduuare i , ca-ci i ono­rara cu convenirea si presentia-le in acestu opidu, doresce câ sementi 'a plantata cu acdsta cale se re-sara si se producă fructe insutite, si poftesce, câ' pre membrii reintornandi la căminele loru D-dieu se-i pdrte in pace!

Cu aceste siedinti'a adunarei gener. la 7 '/ 2 dre inchidiendu-se, cei adunaţi se despartu intre amicali si fratiesci stringeri de mana.

Inchieiatu, perlesu si subscrisu. D. c. m. s. Presied. adun. gener. Notarii adun. gen.

Iacobu Bolog ' a . Dr. Gr. Si lasi . Dr. Const. Moisi lu.

A d v . Patriciu P. Barbu . _ S'au verificatu si subscrisu p r i n : Mich. Crisianu. Dira.

Truti'a. Marcu Cetatianu. Mich. Orbonasiu. Gr. Scheopulu. |

E L O G I U , rostitu dupa parastasulu celebratu cu ocasiunea adun. gener . a asociat, rom. trans. in Reghinu , la mormentulu fericitului

candu-va br. L a d . V a s . P o p u .

Trista, dara cea mai sânta, mai solemna si mai inaltiatdria de anima e , fraţi rom. , fraţi întristaţi, ocasiunea, la care ne aflamu adunaţi in acestu lo-casiu ddieescu. Unu rnormentu gerosu si in elu unu mare fiiu alu romanimei e motivulu fatale. D a ; catra domnulu mortiei si vietiei inaltiaramu pidse rugatîuni pentru „ c e l u ce e r â c o r o n ' a c a p u l u i n o s t r u ; " naţiunea rom. prin noi fiii sei conveniţi dein patru anghinri si-esprimk de nou profundulu doliu, ck-ci, câ se graiescu cu profetulu*), „ d e p a r t e e m a n -g a i a t o r i u l u , c a r e l e a l i n a s u f l e t u l u e i . "

O h ! ckta s trămutare si schimbare in scurtulu intervalu de anu pana acumu! Ce desclinire cumplita asia dicuudu numai intre eri si as tadi! U n d e e stra-lucitulu capu alu asociatiunei ndstre, in fruntea cărei abia cu U n u anu inainte presiedea inca spre nespusa-ne bucuria si desfătare, si pre carea diusulu o numiâ cu atâta dreptate „ d d r a i n t r e c e r c u s t a r i l e c r i ­t i c e d e a d i u n i c u l u p a l a d i u a l u n a t i o n a l i -t a t e i r o m . i n a s t a p a t r i a ? " * * ) Unde e barba-tulu de asia inalta pusetiune sociale? unde fragedu amatoriulu părinte de familia, si amicnlu sinceru si toturora binevoitoriu ? unde fiiulu atatu de iubitoriu si iubitu alu multu cercatei naţiuni rom. , bucuri 'a, mangaiarea. fal'a si c o l u m n a ei cea mai potente? C â sdrele, dupa-ce si-termina pre bolt'a ceriului glorio-sulu cursu de preste d î , reversandu preste n a t u r a intrdga lumina, căldura si binecuventare , apuse , ah asia curendu apuse in recele rnormentu, si noi cu animele sfasiiate de mute doreri impresoramu loculu repausului seu eternu.

Ci noi nu mai plangemu. Nu ck ddra marele barbatu , a cărui memoria cu anima porurea recuno-scatdria o celebramu, n'ar ' fi celu mai demnu de la-crimele natiunei intregi; ck-ci au nu o documentk asta de ajunsu romanimea dein tdte coltiurile acestei patrie prin acea consternatiune si jale adunca , de carea fti cuprinsa la faim'a mortiei lui venita câ unu fulgera dein ser inu, prin acele prd numerdse man i 1

festari serbatoresci ale doliului generale , prin acea convingere in fine, cum-ca asta lovitura a sdrtei ne­indurate, asta perdere e pentru noi dein acele , pre cari si marele medicu tempulu, celu ce in multe ca­şuri s ingura e in stare a versâ dre-care balsamu pre ranele animei omenesci , numai anevoia va potd-o alina?!

Dara altulu e, si pdte c u dreptu cuventu se fia, temeiulu inaltiatiunei animeloru ndstre. Care? me veti intrebâ. Acela , ca bărbaţii eminenţ i , cari in

*) Planger . Ierero. 5 , 16 si 1, 16 . **) Cuventulu multiamitoriu, rostitu de br. L . V . P o p u

la adun. gener . dein D e v ' a , candu cu implinirea trieniului presiedintiale.

— 238 —

vidtia-si, lucrandu cu asiduitate si neegoismu fia pre campulu li terariu, fia in resortulu ar t i loru, fia pre altu terimu publicu-sociale, prin inaintarea interese-loru poporului loru respectivu si ale omenirnei preste tn tu si-castigara merite neperitdrie, atari bărbaţi po-siedu acelu ferice — câ se graiescu asia — privilegiu dela dieitate, ck asemenea fenicei renascu dein cenu-si'a loru, ck asia dicundu numai prin mdrte incepe adeverat 'a loru vidtia. ' Ati auditu, on. adun., semni­ficativele fabule si mituri ale vechimei, cumu fientie pamentene prin mdrte se prefăcu in diei cu perulu de auru, in stele splendide, in sori luminoşi, omeni­mei spre eterna admiratiune si adora t iune? Aplicaţi mitulu, câ se-i aflaţi chiaea interpretarei, la bărbaţii escelenti ai popdraloru, si veti concede, ck vidti'a a-cestoru dupa mdrte e decktu cea precedente inca mai gloridsa si potere amu dice inca mai binefacatdria prin acea pietate si recunoscintia, ce memori 'a fapte-loru loru meritdse destdpta necontenitu in pieptulu generatiuniloru subsecenti, s tramurandu-le potinte la imitarea virtutiloru ataroru iluştri predecesori. Pentru acea la mutarea deintre noi a ataroru dmeni prove-dintiali intr 'adeveru nu scii: se verşi dre lacrime de dorere? sdu cadiendu in genuchie se te inchini cu reverintia proniei ceresci, care intru persdn'a atarui barbatu stralucitu puse de nou in intunerecosulu la-birintu alu vietiei una columna la respant ie , ce câ unu faru luminosu se arate natiunei respective si in-dividiloru ei calea ducatdria cktra virtute si prin asta cktra fericire?

Asia este. Memori'a mdrtiei fiiloru sei destinti prin fapte si merite nevesceditdrie una naţiune demna de acestu nume o considera totu-ddun'a, nu intr 'atatu de una dî de întristare, cktu mai vertosu de una dî de serbatdre, serbatdre inaltiatdria de anima. Pent ru ck de o parte ce alta recompensa adeverata si co-respundiatdria potu se spere , potu se aiba bărbaţii devotaţi binelui publicu, decktu ddca memori 'a fapte-loru si numelui loru se tiene in ondre? Nu esiste barbatu demnu de amdrea si încrederea si reverinti 'a gintei sale, căruia celu mai curatu isvoru de fericire si totu-odata celu mai potintş s t ramnru spre activi­tate se nu fia fostu si se nu fia cugetulu la acelu tributu persolvindu lui dupa mdrte-si de catra conna-tionalii sei. De alta par te apoi una naţiune iiicunu-nandu cu laurii recnnoscintiei mormentulu fiiloru sei aleşi, cu asta sadesce in agrulu primitoriu alu âni-miloru generatiunei tenere virtuţile luminate ale bar-batiloru sei mari, câ totu atkti embrioni ai prospe-rarei si inflorirei sale; sadesce intr 'una olivulu pacei, mangaiarei si sperantiei intr 'unu venitoriu mai bunu si mai gloriosu, a acelei sperantie , ck in loculu ste-jariului restornatu prin viscolii tempului, voru se re-saria dein radecina-i , voru se crdsca si se se inver-tosiedie alti vlastari spre umbrirea si aperarea na­tiunei.

Unu atare adeverata stejariu pusu in culmea muntelui fu pentru romauimea dein aceste tiere br.

L . V. Popu. Raru barbatu, raru fenomenu, nu nu­mai pre ceriulu natiunei rom., ci si pre alu vericarei alte genţi mai înaintate! Intr ' insu nu scii, ce se ad­miri mai mul tu : virtuţile înaltului functionariu de s tă tu? au virtuţile, ce-i ilustrară vidti'a i familiaria? au pe urma virtuţile de fiiulu celu mai b u n u , celu mai sinceru, celu mai fidele alu natiunei sale iubite, carea câ una viordo la pdlele copaciuluî batutu de orcane; se adaposti'â si umbriâ in siguvanti'a merite-loru si influintiei prd demnului seu fiiu? A h , ckti nuori furtunosi, ckte pericle si adversităţi voru fi t re-cutu in tempulu dein urma preste capulu gentei rom. dein tierile aceste , fbra câ dens'a se scia ceva de ele, ci cari viscole numai in fruntea acestui stejariu se loviră, numai in pieptulu acestui barbatu rom. se resfransera, numai fibrele vidtiei lm sguduindu-le, nu­mai radecinele esistentiei lui subsapandu-le! Tdte in­se nu fure in stare a-i clătina caracterulu anticu ro­manu , impresoratu si ornatu de unu nimbu de cele mai alese vir tuţ i ; pre cari ddca, dupa una dorintia pentru mene onorifica,*) vdcea-mi debile se încumeta cu serbatordsc'a oeasiune de facia in pucine trasure a l e delineâ, la acdsta me incoragddia numai convin­gerea, ck una simpla si nemaiestrita si nefalsificata espunere a virtutiloru lui i predica de ajunsu si de sine l a u d a ; ck intru arătarea admirabilelui seu ca-racteru n'am lipsa nici de cea mai mica esagerare, ci numai de propunerea adeverului nudu si lumiposu, întocmai precum statu'a lu iMemnonu dein anticitate. numai de radiele luminei sdrelui avea l îpsa, pentru câ se graidsea de sine.

* * *

De unde se începu? Se începu dre cu etatea de auru a vietiei? cu etatea dulciloru ilusiuni, aspirari si nesuintie junili? cu etatea, in carea de regula im-pupescu si se desvdlta florile fructeloru, va se dica a fapteloru etatei barbatesci ? Pentru ck priviţi, on. ad., in giuru-ve si veti afla, ck legile naturei nerationali au analogia in lumea raţ ionale , si precumu acolo, asia si aici fruptulu verei se desvolta preste totu nu­mai dein fldrea pr imaverei , numai dein cea ce se vediu in primavdr'a vidtiei câ inclinatiune inmugu-rindu si impupindu.

Ci in acestu respectu aflamu pre tenerulu L . V. Popu, nascutu in Berindu langa Clusiu la 6̂ Ian. st. n. 1820 dein famili'a preotidsea Anani 'a si Mari'a, descendinti dein vechi nobili rom., dra intre a. 1827 — 1838 cuprinsu cu studiele normal i , gimu. si filo­sofice, cumu si cu cele juridice, la pp. piaristi si in academia reg. de drepturi dein Clusiu,*) lu-aflamu intru portarea sa de atunci asemenata cu vidti'a-i posteridre necontradicundu indigitatei legi naturali. In junele absolutu se manifesta j a acelu curatu sim­tiu naţionale rom., acelu caracteru de atielu, ce-i si-

*) Vedi epistolele ilustrelui dn. v. presied. Iac. Bolog'a, dein 6. si 16. Augustu 1875.

— 239 —

gila si remarca mai incolo tdte faptele etatei virili. Elu vede , cu anim'a sângerânda vede nefericea sta­rea a Romaniloru pre acele tempuri, candu unu te-neru de aii nostrii, ori catu de intieleginte si inve-t ia tu, nu potd propasf pre carier'a civile, de nu-si renegă mam'a nutr i tdria , naţ iunea; vede , si nu se simte capabile de a face unu pasiu asia de tristu si umilitoriu, ci mai bine intra juristu absolutu in teo­logia, carea o absdlve in convictulu c. r. dein Vien'a la 1842. Ce se ve spunu apoi de primii pasi ai ca­rierei lui publice? Ce alta, decatu ck pre la 1843— 1845, câ profesoriu de matematica si fisica in liceulu dein Blasiu, aproba si mai multu memorat 'a lege a firei.

I n acumu numiţii ani adecă la Romanii ciscar-patini, anume in Blasiu, se desfasiork una scena, ne-insemuatdria la aparintia si chiaru lumei rom. pucinu cunoscuta, in essentia inse destulu de afundu taiatdria in drain'a sdu t ragedi 'a , ce se numesce istori'a po­porului rom. Sub velulu unui procesu intre cleru si archiereulu seu — ul t ra-bunu, si de acea facia cu nescari pretensiuni si ingerintie străine, de caracteru parte privatu parte publicu, pana la vetemarea in-tereseloru diecesei si natiunei prea lasatoriu si con-cedietoriu — jocâ . temerea si jalusi 'a unui poporu pentru limb'a-si naţionale, prin unele tendentie si me-sure politico - administrative amenintiata; jocâ con-scienti'a naţionale, in poporulu rom. inca dein ce in ce mai potinte redeştepta tă , incependu j a depre la finea seclului X V I I I .

Seclu alu X V I I I . ! Superbu n u m e n e , gloridsa epoca in istori'a desvoltarei si civilisatiunei genului omenescul Gloridsa •— si de n'ar fi sfarmatu atkte catene seculari, si de n'ar fi resipitu atkta nuoru de prejudetie, si de n 'ar fi produsu una reforma asia de radicale in filosofia, in modulu de cugetare si, simţire alu omenimei, — porurea gloridsa si numai prin acea, ck acdsta epoca memorabile prefece instinctulu naţio­nale in idea ;**) lu-prefere iu un'a dein acele cum-plitu de potenţi idei , cari nerestibile si pre secii mai îndelungi inainte se indatina a inriurf asupra directiunei culturali si de desvoltare a omenimei în­tregi. E , on. adun., pentru ck de sî idei'a nationali-tatei, cum si alalte idee aruncate de cktra marii genii aii epocei cestiunate in lume, câ totu atktea schintei intr 'una materia aprindietidsa, produseră si ruine, varie ruine prd funeste, f'5fa cari altu-cum ceva desvoltare mai însemnata nici ck se pdte templâ in l u m e : ea inse, idei'a nationalitatei, considerandu-i urmările man-tuitdrie, se pdte prd bine asemenâ cu tempestatea, carea detunandu si trecundu cu impetu nimicitoriu preste codri si câmpie , intr 'una duce cu sine si se-mena semintiele unei noue vegetări, si asia in loculu

*) Date l e biografice dupa „Famili 'a" 1 8 7 5 Nr . 2 1 .

**) Br. Jos . E o t v o s Einfluss der Ideen des X I X . Jahr-hunderts si Magyar irok es âllamfernak, Pes t 1 8 6 8 ; pass im.

devastarei aparenţi numai cu atktu mai mare fecun­ditate casiuna si efeptuesce.

Nu mi-su necunoscute, on. ad., părerile pseudo-inimice naţionalismului ale unoru câ acelia, cari schin-tdo'a divina, ce eli in pieptu-si o nutrescu cu tdta grigi'a, intr'alţii, de aru potd, aru stringe-o bucurosu. Sciu declamatiunile contrarie ale unui cosmopolitismu venatoriu si setosu de gustarea placeriloru si buna-tatiloru mater ial i , carele prochiama idei'a nationali­tatei de unu nou periclu alu libertatei popdraloru, de una ndua piedeca a culturei si progresului ; carele numai acea tienta si aspirare o tiene demna de omu, câ singuritulu se traidsca nu unei naţiuni separate," nu unei tiere anguste, ci lumei si omenimei intregi; carele visddia, ck dupa ce, incetandu invidi'a si poft'a de domnire, voru cadd murii despărţitori de adi dein­tre diferitele poporat iuni , dupa ce prin scienti'a în­aintata veri ce ideia se va potd face indata proprie­tatea omenimei intregi, si dupa ce nesuintieloru co­muni de propăşire ale omenimei, in urm'a uimitdrie-loru midiuldce ndue de comunicatiune, nu le va mai sta in cale nici depăr ta rea , nici alalte piedecamente ale naturei, — cosmopolitismulu visddia, ck dupa tdte aceste va se venia imperati 'a sa fericitdria, eta­tea de auru a lui Saturnu dein mitologia.

In t r 'una privintia sunt pre firesci visurile aceste; de-dre-ce pare a zace in n a t u r a omului , câ icdn'a, modulu perfectiunei se-lu caute totu-ddun'a au in trecutulu departatu, au in venitoriulu dubiosu. Inse istori 'a contradice ataroru sperantie, aratandu-ne, ck „ a d e v e r a t a c u l t u r a , p r o g r e s a r e s i c i v i l i -s a t i u n e n u p d t e e s i s t e p e n t r u u n u p o p o r u , d e c k t u n u m a i n a ţ i o n a l e ; " * ) ck chiaru acele epoce si acele imper ie , candu si in cari omenimea se credea mai aprdpe de acelu idealu cosmopoliticu, — fiindu ck numerdse poporatiuui, sdu mai dreptu graindu, tdta lumea cunoscuta pre atunci se afla in aceeaşi legătura de stătu, era instinctulu naţionale părea cu totulu amortitu, — acele epoce si imperie nu ne arata alta, decktu in respectu politicu sclavi'a cea mai dediositdria, carea duce purure la barbaria , in respectulu moraluri loru si alu bunastarei spiri­tuali si materiali s capa ta re , era in respectulu scieu-tieloru stagnare, de nu chiaru re t rogradare . Câ se producu unu s ingura esemplu, Alesandru celu mare dupa minunatele sale victorii si cuceriri v rendu câ unu Ddieu , cum se tiend pre s ine , se contopdsca Asi'a cu E u r o p a , popdrale Asiei cu ale Europei , si deci poporatiuniloru cucerite asiane obtrudendu-le limb'a e lena, dra eleniloru sei aducundu le moralu-rile si coruptmnile as ia te , prin atari silintie ce re-sultatu produse pentru genulu umanu marele acelu cuceritoriu ? Nu altulu, decktu ck elu deveni model-lulu toturoru despotiloru si t iraniloru următori , si se

*) Sim. Barnutiu Cuventu la adun. nation. rom. de in 3 / 1 5 Maiu 1 8 4 8 ; cfr. br. Jos . E o t v o s oo. c e , pass im.

— 240 —

face destructoriulu celei mai inalte civilisatiuni esi-stinti pre atunci.

Cu adeveratu frundiarindu si prin istori 'a seco-liloru mai tardie, si asemenandu la gentile europene, la cari odinidra domnia in afacerile vietiei publice limb'a latina, câ la noi romanii dein nefericire sla-vdn'a si grec'a, asemenandu starea loru culturale de atunci cu cea dein tempulu de facia, vomu fi con-strinsi a marturf totu adeverulu j a i lustratu. ca a-deca progresulu omenirei totu-deuna stete in propor-tiune cu conscienti'a, ce poporele singurite avea de­spre elu si cu carea ele se al ipiâde naţionalitatea loru; vomu fi constrinsi a recundsce, ck precumu destră­marea santeloru legamente de familia in membrii unui poporu singuritu, asia debilitarea si recirea sim-tiului naţionale in medulariele omenimei, va se dica in poporele ce o compunu , nu pdte fi decatu pre-semnulu siguru alu decadentiei. Si asta intru atâta, cktu in generalea misîcare naţionale, in carea de pre la finea secolului trecu tu pana in dioa de adi sun-temu câ intr 'unu torinte si vultdre cu toţii cuprinşi, t rebue se adoramu sfaturile pre intielspte si nepă­t runse ale provedintiei, carea readuse genulu umanu si-lu puse de nou pre cărarea s ingura posibile a ci-vilisatiunei si progresului.

(Va urmă.)

NECROLOGU.

Inca unu veteranu propagatori i! alu luminii si progresului in Eomani 'a prin cultur 'a limbei si in-structiunei publice a trecutu dein vi^ti'a acista, in 2 / 1 4 Octobre a. c. spre a se întâlni cu cet'a Eliadi-loru, Bolintineniloru, Balcesciloru si a l tora colabora­tori ai regenerării romane.

P e t r u P o e n a r u , vechiu profesorii si directorii, membru alu societăţi ei academice, a incetatu dein vi£tia in o etate fdrte înaintata de 78 de ani. E lu a fostu unulu din cei mai vechi profesori romani, dupa Lazaru, si luk parte la misîcarea naţionale din 1 8 2 1 : unulu din stâlpii scdleloru s. Sav'a si propa-gatoriu alu lumineloru scientiei. In t re scrierile sale vomu cita primulu D i c t i o n a r i u mai compleţii de limb'a r o m a n a - f r a n c e s a , la care a colaboratu cu atâta lumina.

Vechiu directoru sî eforu alu scdleloru, elu a vediutu cu fericire crescendu sub ochii sei si dan-du'si fructele literarie si sociale o intrega generatiune. Transformarea cea mare a societăţii romane si rein-viuerea ei politica sî literaria dela 1821 si pana adi s'a petrecutu sub ochii sei; elu a potutu in fine vede liceele si gimnasiele inmultiendu-se câ si populatiunea, era monumental 'a universitate dein Bucuresci luandu loculu vechiului edificiu alu scdleloru s. Sav'a.

In 4 / 1 6 Oct. a fostu inmormentarea acestui ve­teranu alu instructiunei publ ice , la care au asistatu

mulţime mare de cetăţeni, cu doi miniştrii in frunte, si mai alesu profesorii si literaţii noştri, si preste trei mii de şcolari si s tudenţ i , pentru câ fia-care se a-duca omagie de recunoscintia lui Pe t ru Poenar iu si s e i dica cu no i : eterna se'i fia memori 'a !

Cine a fostu Poenariu pentru naţiune si pa t r ia? Citiţi discursurile tienute la mormentulu lui, din care veti afla o buna parte. Vedeţi si schiti'a biografica in Trompet ' a Carpatiloru dein 5 / l 7 Oct. a. c.

Nr. 2 3 2 — 1 8 7 5 .

Procesu verbale luatu in siedinti'a ordinaria a comitetului asoc. trans. tienuta in 28 . Sept . c. n. 1 8 7 5 sub presidiulu dlui presiedinte Iac. Bolog 'a , fiendu de facia domnii membrii E . Macelariu , I . Tulbasiu. Const. S tezar iu , I . V. Rusu, Z. Boiu, dr. I . N e ­

mesiu , dr. D e m . Racuciu si 1. Cretiu.

§ 1 2 5 . Dn. presiedinte aduce la cunoscinti 'a co­mitetului, cum-ck adunarea gener. a asociatiunei, tie­nuta la Reghinu in 2 9 - 3 0 . Augustu a. c. l'a ono-ratu pre Domni 'a sa cu postulu onorificu de presie­dinte alu asociatiunei si pre protopopulu I. V. Rusu cu postulu de vicepresiedinte. A r a t a , ck densii au primitu onorific'a misiune si respective însărcinare, a cărei importantia si greutate o cunoscu, in convin­ge re , cumu-ck comitetulu, câ si pana ac i , 'si va da concursulu possibile, la resolvarea problemeloru cul­turali ale asociatiunei; deci recomendandu-se probatei bunavointie si indulgentie, rdga pre acestu comitetu, câ se binevoi^sca' si pre viitoriu a-si dâ spriginulu si conlucrarea sa la promovarea afaceriloru si inte-reseloru asociatiunei.

Dn. comembru Const. Stezariu luandu cuventulu, saluta cu stima pre aleşii presiedintî, si i asecura cu tdta bunavoint iV, cumu-ck comitetulu pătrunsa de importanti 'a chiamarei sa le , 'si va tiene de datoria a-si dâ si pre viitoriu totu concursulu si spriginulu sen, pentru promovarea afaceriloru asociatiunei.

Ambele aceste cuventari, intempinandu consim-tiementulu unanimu alu comitetului, se accepta cu viia plăcere si intre urări de „se trăiască aleşii adu­narei generali."

§ 1 2 6 . To tu odată dn. presiedinte notifica, cum­ck dn. directoru alu Albinei Vis. Romanu, fiindu a-lesu de secret. I I . dein partea adunarei gener., dein caus'a numerdseloru si oneroseloru _ sale ocupatiuni cu afacerile Albinei, se vede necessitatu a-si dâ di-misiunea dein postulu de secretariu I I . ; dar ' dein caus'a unui morbn n'a potutu a se presenta la acesta siedintia spre a-si dâ dechiaratiunea s a , a apromisu inse a o dâ in scrisu.

I n nexu cu acesta presiedintele mai notifica, ck dein motivulu, ck afacerile secretariale se nu sufere scădere, s'au aflatu indemnatu a recercă pre protop. I. V. Rusu, fostu secret. II., câ deocamdată pana la alte dispositiuni, se mai pdrte densulu afacerile se-cretariali.

— 241 —

Comitetulu iea actu despre notificarea presie-dentelui , si cons imte , ck fostulu secret. I I . se m a i pdrte deocamdată afacerile secretariali pana la alte dispositiuni.

§ 127. Trecundu-se la ordinea dilei , d n / cas-sariu presentdza conspectulu despre perceptiunile si erogatiunile asociatiunei dela adunarea gener. pana in presente. Dein amentitulu conspectu resulta, cum-ca in restempulu numitu s'au incassatu la fondulu asociatiunei 1715 fl. si s'au erogatu 55 fl. 50 cr. v. a. (Nr. 230/1875.)

Se iea spre scientia. § 128. I n nexu cu conspectulu cassei de sub

§ 127 se râportdza in speciale despre banii incursi la fondulu asociatiunei, si a n u m e :

a) Cu ocasiunea adunate i gener. dela Reghinu, cum si prin direcţiunea despartiementului cerc. totu dein Regh inu , au incursu câ tacse de membrii ord. pentru diplome si venitulu cura tu dela unu baiu cu totulu 409 fl. (Nr. 214/1875.)

b) Dela dn. supralocotenente dein reg. „Baden Nr . 5 0 " Nic. Cosgaria au incursu câ tacse de mem­bru fundatorii! 200 fl. (Nr. 207/1875.)

c) Dela dn. c. r. preotu de oste Sava Popoviciu, au incursu drasi câ tacsa de membru fundat. 200 fl. (Nr. 211/1875.)

d) Pr in direcţiunea despart, cerc. alu Brasiovului (I.) s'au tramisu câ tacse de membrii ord. 30 fl. Nr. 206/1875.)

e) Au mai incursu la cass'a asociat, câ tacse de membri i ord. cu totulu 75 fl. (Nrii 201 , 205 si 212, 1875.)

Se iau spre plăcuta scientia, cu aceea observare, ca membri loru fundat, de sub lit. b) si c) pre langa espressiunea recnnoscientiei pentru zelulu dovediţii facia cu prosperarea materiale a asociatiunei se li se tramitia respectivele diplome.

§ 129. Protop . I. V. Rusu presentedia unu estrasu despre conclusiunile adun. gener. dela Regh inu dein 2 9 — 3 0 . Augustu a. c. si propune, ca comitetulu. lu-andu actu in generalu despre coprensulu lucrariloru amentitei adunăr i gener . , se binevoidsca a se ocupa deocamdată in siedinti'a presente, cu esecutarea con-cluseloru speciali celoru mai urgente, cum, intre al­tele, ar ' fi punerea in lucrare a bugetului preliminatu p re an. 1 8 7 % .

P ropunurea se accepta. § 130. Se perlegu deci in specialu conclusele

adun. gen. de sub Nr . prot. X X I I , X X I V si X X X I X , p r i n care se constata, cum-ca dn. consil. aulicu Iac. Bolog'a fu alesu de pres iedente , eY protop. I. V. Rusu de vicepres. alu asociatiunei; in fine dn. j ude regiu Ios. St. Siulutiu fii alesu de membru ord. alu comitetului asociatiunei.

Se decide: a se face paşii necesari la locurile mai in alte competente, pentru aprobarea presieden-telui si vicepresiedentelui asociatiunei, dr' domnului membru alu comitetului se i se dea respect, decretu.

§ 131. Se perlege conclusulu adunarei gen. de sub Nr. prot. X X V I I I relativu la alegerea domniloru I . M. Riureanu si N. D . Racovitia de membrii ono­rari ai asociatiunei.

Se decide: câ respectivii domni se se incuno-scientiedie despre acdsta alegere, si totu-deodata, dupa ce numiţii domni nu suntu subditi austro-ungari , con-formu § 5 dein s ta tute , se se faca pasi la locurile mai inalte competen te , pent ru esoperarea aprobarei recerute.

S 132. Se presentdza conclusulu adun. gener. de sub Nr. prot. X X X V , pr in care se decide a se cumperâ pre sdm'a asociatiunei pretiosulu opu, edatu in 2 tomuri de dn. Al. J a k a b cu pretiulu de 400 fl. si totu-odata comitetulu se insarcindza a dispune, dupa bun'a-i chipsuintia t raducerea acelui o p u , in limb'a romana, si tiparirea-i dein midîldcele asociat.

T o t u prin amentitulu conclusu cestiunatuiu auc-toriu pentru meritele i literarie cunoscute , cum si pent ru rar 'a-i umani ta te si bunavointia documentata si cu alte ocasiuni , facia cu căuşele cul tural i , se a-lege cu unanimitate de membru onorariu alu asociat.

Se decide: ca, dupa-ce se va primf dela amin-titulu domnu auctor iu , actu formalu despre aceea, cum-ca opulu seu 'lu ceddza in proprietatea asocia­tiunei, spre a'lu potd t raduce si usuâ, se se asemneze esolvirea sumei obvenitdrie de 200 fl. pent ru tom. I. degiâ aparu tu ; dr' restulu de 200 fl. se va esolvf dupa aparerea tom. I I . pre langa conditiunea susu-anientita. Totu-odată , pre langa notificare in scrisu despre alegerea aceluia de membru onorariu, se i se tramitia respectiv'a diploma.

§ 133. Se pune la pertractare conclusulu adu­narei gener. de sub Nr. prot. X X V I , relativu la bu-getulu preliminatu pe an. asociat. 1 8 7 % .

Conformu amentitufui concJusu, bugetnlu asoc. pe 1 8 7 % s'au statoritu in urmatdriele posi t iuni:

1) Remunerat iunea secretar. I. câ redactoru alu fdiei Transi lvani 'a 400 fl.

2) Remunerat iunea secret. I I . 300 fl. 3) Remunerat iunea cassariului 200 fl. 4) Remunerat iunea bibliotecariului 50 fl. 5) Spesele cancelariei 150 fl. 6) Pen t ru unu scriitoriu in cancelaria 150 fl. 7) Chiri a pentru localitatea cancelariei 100 fl, 8) Pen t ru biblioteca 60 fl. 9) Pen t ru spese estraordinarie 100 fl. 10) Pen t ru 2 stipendia de cate 500 fl. pentru 2

ascultători de technica, la olalta 1000 fl. 11) Pen t ru unu gimnasistu dein fondatiunea Ma-

rinoviciu 60 fl. 12) Pen t ru unu gimnasistu dein fondatiunea a-

nouima dein comitatulu Dobacei 60 fl. 13) 2 stipendia pentru doui realişti cate 60 fl.,

la olalta 120 fl. 14) Pen t ru 2 ascultători de pedagogia in patr ia

2 stipendia de cate 60 fl., la olalta 120 fl. 36

— 242 —

15) Pen t ru doui elevi dela scdl'a de agricultura in patria, 2 stipendia de cate 60 fl., la olalta 120 fl.

16) Pen t ru sodalii si ascultătorii de meseria câ ajutori a 320 fl.

17) Pen t ru scdl'a normale dein Lapusiulu ung. câ ajutoriu, mai p re urma 200 fl., pent ru fondulu scdlei dein Clusiu 100 fl. si ajutoriu pent ru doue scdle serace 100 fl., la olalta 400 fl.

18) Pen t ru subvenţ ionarea foi 708 fl. 19) Pen t ru servitoriulu cancelariei 150 fl. Punenduse in ordine la discusiune susu-indigi-

tatele positiuni, s'au luatu urmatdriele conclusiuni : a) ad pos. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9 si 19 se

decide: câ respectivele sume se se asemneze la cass'a asociatiunei spre esolvire dupa pracs 'a indat inata si pana aci, cu aceea observare, ca competinti 'a lunaria obvenitdria dein remunerat iunea secret. II . , pana la alte dispositiuni, are se se esolveze in primirea per-sdnei însărcinate cu portarea afaceriloru secretariale.

b) ad pos. 10, 11 , 12 si 13 respectivele stipendia se conferescu si pre an. scol. 18 7 5 / 6 fostiloru stipen­dia ţ i , carii au satisfacutu conditiuniloru recerute si a n u m e : cele doue stipendia de cate 500 fl. de sub pos. 10 se conferescu tener i loru: Ioane Baiulescu si Bas . Mich. L a z a r u , ambii ascultători de technica in Vien 'a ; stipendiulu de sub pos. 11 se conferesce fo­stului stipendiatu Al. Viciu, ascultatoriu de I I . classe gimn. in Muresiu-Osiorheiu; stipendiulu de 60 fl. de sub pos. 12 se conferesce drasi fostului stipendiatu Vas. Popu, ascultatoriu de V- classe g imn. ; in fine cele doue stipendia de cate 60 fl. de sub pos. 13 se conferescu fostiloru stipendiaţi Marcu Munteanu si E m . Popoviciu, ambii elevi la scdl'a reale dein Sibiiu.

c) ad pos. 14 si 15 pent ru conferirea a loru doue stipendia de cate 60 fl. pent ru ascultătorii de pedagog ia , cum si a altoru doue stipendia drasi de cate 60 fl. pent ru elevii dela scdl'a de agricultura in patr ia se decide: a se escrie concursu cu terminulu pana in 25. Octobre c. n. a. c.

d) ad pos. 16 dein sum'a de 320 fl. prel iminată câ ajutoria pent ru sodalii si invetiaceii de meseria, se creeza 6 ajutdria de cate 25 fl. pent ru 6 sodali, si 14 ajutdria de cate 12 fl. pentru 14 invetiacei, pent ru a caroru conferire drasi se se escrie concursu cu terminulu pana in 25. Octobre c. n. a. c.

e) ad pos. 17 ajutoriulu de 200 fl. preliminatu pen t ru scdl'a centrale dein Lapusiulu u n g . , cum si ajutoriulu de 100 fl. pentru fondulu scdlei de fetitie dein Clusiu, se asemndza spre esolvire la cass'a aso­ciatiunei in ra te de cate 50 fl.

f) T o t u la pos. 17 dein restulu de 100 fl. se creeza doue ajutdria de cate 50 fl. pent ru doue scdle misere de ambele confessiuni r o m a n e , care suntu a se tramite veuerateloru ordinariate romane dein Si­biiu si Blasiu, cu aceea indigi tare , ca acele se se impartiesca amesuratu scopului in tent ionatu , si la tempulu seu se se relationeze despre scdlele, cărora s'au conferitu amentitele • aj utdria.

g) In fine ad. pos. 18 sum'a de 708 fl. pentru subvenţionarea fdiei asociatiunei se asemndza spre esolvire dein tempu in tempu dupa trebuintiele, ce se voru indigitâ dein partea redactiunei respect, foi.

§ 134. Se presentdza petitiunea tenerului jur is tu in Vien'a, Greorgiu Tom'a . adresata adun. gen. dela Regh inu si sosita acolo numai in 3 1 . Augustu a. c. adecă dupa închiderea siedintieloru, intemplata in 30 Aug. a. c.

Numitulu t eneru , a ra tandu precari 'a situatiune, i n . care au ajunsu dein lips'a midiuldceloru necesarie la subsistent ia , cere a i se aplacida unu ajutoriu, eventualmente unu imprumutu de 100 fl., sdu celu pucinu unu ajutoriu de 50 fl. (Nr. 204/1875.)

Se decide a i se resolvf respectivului suplicante, cum-ca, dupa-ce cererea aceluiaşi a incursu la adu­narea gener. prea tardiu si dein asta causa nepo-tendu-se luâ la pe r t rac ta re , nici ca s'a prel iminatu ceva spre acestu scopu; comitetulu deci nepotendu trece preste bugetulu preliminatu de aceeaşi adun. gener . , pre langa tdta bunavoint i ' a , nu se afla in positiune de a potd satisface cererei amentite.

§ 135. Dn. cassariu presentdza computulu de­spre spesele de călătoria ale oficialiloru asociatiunei, cari au pârtiei pa tu la adun. gener. dela Reghinu, si cere licuidarea acelora. (Nr. 228/1875.)

Comitetulu aflandu computulu resp. esac tu , de­cide a se asemnâ la cass'a asociat, esolvirea spese-loru de d rumu cu sum'a de 39 fl. 13 cr. v. a,

§ 136. Dn. protop. I. V. Rusu câ fostu secret. I I . presentdza computulu despre perceptiunile si ero-gatiunile cancelariei pe an. asociat. I 8 7 4 / 3 si cere a se dispune esaminarea aceluai. (Nr. 231/1875.)

Acestu computu se preda spre esaminare si ra­portare dlui comembru I. Tulbasin.

§ 137. Dn. bibliotecariu presentdza unu com­putu despre diferitele diarie r o m a n e , ce se afla in bibliotec'a asociat iunei , cum si unu al tu conspectu despre cărţile, ce ar ' fi de a se mai procura pre sdm'a asociatiunei. (Nr. 223 si 224/1875.)

Ambele aceste conspecte se predau spre esami­nare si opinare unei comissiuni esmise in persdnele domniloru membrii £ . Macelariu si Zach. Boiu.

§ 138. Se presentdza scrisorile dlui I. Axente Severii dein 6. si 24, Sept. a. c , prin care acela no­tifica, cum-ca dominiulu fiscalu dein Cricau se vende in 4. Octobre a. c , si totu-odata opindza, ca asocia­tiunea transilvaua se cumpere acelu dominiu.

In nexu cu scrisorile amentite, presidiulu rapor-tdza, cum-ca s'au aflatu indemnatu a se informa pre caii competente, in detaliu despre conditiunile pre l anga care s'ar potd cumperâ amentitulu dominiu; acele conditiuni deci le si aduce l a cunoscienti 'a comitetu­lui, cu aceea recercare , câ se se dechiare in obiec-tulu dein cestiune. (Nr. 210. 216, 226 si 229/1875.)

Comitetulu luandu -in seridsa consideratiune con­ditiunile de vendiare , cum si impregiurarile asocia-iienei, si convingendu-se, ca sum'a ceruta de 70,000

— 243 —

fl. pent ru amentitulu dorniniu, trece preste poterile materiali ale asociatiunei, decide: a se rescrie amen-titului domnu, cum-ca dein motiveie aduse, pre langa tdta dorinti 'a si nisuinti 'a sa de a procură unu bunu pre sem'a asociatiunei; acum nu se afla in positiunea dorita de a potd concurge la cumperarea dominiului dein cestiune.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede domniloru membrii Tulbasiu, Stezariu si Boiu.

Sibiiu, datulu câ mai susu. Iacobu Bologa mp.

presiedente .

Pentru secretariu Ioane V. Rusu mp.

vice-presiedinte.

S'a perlesu si verificatu, Sibiiu, 29. Sept. 1875. Tulbas iu m. p . Stezariu m. p . Z. Boiu m. p .

Publicarea baniioru incursi la fondulu asociat, trans. dela adunarea gen . a asoc. trans. dein 2 9 - 3 0 A u g u s t u a. c. t ienuta la Reghinulu sasescu pana

la siedinti'a comitetului asoc. dein 2 8 . Septembre 1875 .

(F ine . )

Pr in direcţ iunea despart, cerc. a lu Reghinulu i s'au mai tramisu la a soc . :

I. C â tacse de membri i ajutători: D e l a domni i : Mich. G r e c u , propriet. in Regh inu 1 fl.

Georg iu B i s tra i , t imariu in Regh inu 1 fl. H intea Marisca, proprietaresa in R e g h i n u 1 fl. Oroianu D u m i t r u , propriet. in R e g h i n u 1 fl. Georgiu F e j e r , zid: riu in Regh inu 1 fl. Const . T o d o r e s c u , sublocotenente in Romani'a 1 fl. Ioanu J iu lescu , amploiatu in Romani'a 1 fl. Porfirie Vladi , v igh i lu fin. in Romani'a 1 fl. Georg ie I o n e s c u , econ. in România 1 fl. S im. Iuonu, v ighi lu de fin. in Romani'a 1 fl. Candida Rosc'a, v igh i lu de fin. in Romani'a 2 fl. Ioanu Radu, econ. in va lea Jidanului 1 fl. Georg iu C i u c i a n u , econ. in va lea Jidanului 1 fl. C. B r e z o i a n u , ingineriu in Bucuresc i 2 fl. E u g e n i u L u p u , privataru in Iasi 1 fl. N ico lau Aronianu dein Iaş i 1 fl. A n g e l u dein Ias i 1 fl. C. Leredanu 1 fl. Ionu Nico lescu , negotiatoriu in Borsecu 1 fl.

D e l a balulu arangiatu cu ocasiunea adun. g e n . a asoc. trans. t ienute la Reghinulu sas. in 2 9 — 3 0 . A u g . 1 8 7 5 au in-cursu câ venitu curatu 2 2 1 fl. v. a. si 1 ga lbenu in natur'a.

D e l a dn. dr. Dan i i lu Popov ic iu Barc ianu dein Resinari , c â tacsa de membru ord. nou pre 1 8 7 5 / B si pentru diploma 6 fl.

Sibi iu, in 2 8 . Sept. 1875 . D e l a s e c r e t , a s o c . t r a n s .

BIBLIOGRAFIA.

P a n a in tempuri le mai deincdce publiculu no­stru era dedatu se aştepte producte literarie roma-manesci mai multu numai dein capitalele Românie i ; dara de candu s'au inmulti tu t ipographii le ' in capi­talele districteloru, esu mai multe cârti, pe care nu ar trebui se le t recemu cu vederea , mai vir tosu ca noi pe campulu literariu si scientificu nu prea in-notamu in prisosuri. Se damu câteva exemple:

I n t ipographi 'a dein Botosiani a dlui Adr ianu se retiparf in anulu acesta unu documentu fdrte pre-tiosu dein sec. alu 17-lea, dein care se mai afla in tdta tidr'a numai trei exemplarie. Acelu documentu es te :

P r a v i l e l e l u i V a s i l i e L u p u l u v o i v o d u , editatu de Georgie I. Sionu (nepotulu dlui G. Sionu) carte 8 ° , pag. 179. Acestu codice de lege t iparitu mai antaiu la Iasi in a. 1646 este contempuranu cu î n d r e p t a r e a l e g e i dein Munten ia si cu Aproba­tele dein Transilvani 'a . Eca ocasiune minunata pen­tru unu studiu comparativu de legile si usantiele a-cestoiu tieri si de caracterulu legislatoriloru.

Dein Galaţi ave mu intre altele acestea: O p e r e c o m p l e t e de Georgie Baronzi. Voi. I.

L i m b ' a r o m a n a si traditiunile ei. Ed . I I . Galaţi , Librari-editori G. D. Nebunelii si fii. Brai l 'a , t ipo­graf ia Tr iangulu . Dirigeata de P . M. Pesfemalgioglu. 1872, pag. 280. Pret iulu unui volumu 5 lei n,

M e t o d u de O l l e n d o r f u . Aplicatu in limb'a vorbitdre elena spre a o invetiâ romanii in câteva luni, cu introductiune gramat ica la , de G. Pambukis . Galaţi, 1872, t ipograf ia Otto Bielig. Pag . 280. P r e ­tiulu pentru abonaţi 5 ir., dr' pentru ceilalţi 6 franc.

C h e i ' a e x e r c i ţ i u r i l o r u m e t o d u l u i de Ol­lendorfu. Aplicatu in limb'a vorbitdre elena de G. Pambukis . Galaţi , 1872, t ipografia O. Bielig. P a g . 116. Pret iulu pentru abonaţi 2 ' / 2 fr., d r ' p e n t r u ceia­lalti 3 fr.

N o ţ i u n i de a r i t m e t i c a u s u a l a pent ru cla­sele primare de ambe sexe. Profesată de Ioane C. Galescu. Opu aprobatu de onor. ministru de culte si instrucţiune publica. Edit . I I I . Galaţi, 1874. Li -brari 'a G. D. Nebunelii si fii. Tipografi 'a romana. Pag . 90. Pret iulu 85 bani.

E l e m e n t e d e i s t o r i ' a R o m a n i l o r u pen­tru clasele pr imare de ambe-sexe. Pre lucra ta de G. Chrisoscoleu, institutoru superioru, Galaţi , 1875. Li -brari 'a G. D. Nebuneli si fif. P a g . 172. Pret iulu 1 leu nou.

Au esitu de sub tipariu si se afla depuse la cas-sariulu societatiei academice r o m a n e , dn. Andreiu Adamescu, Bucuresci, localulu academiei, urmatdriele câr t i :

D i c t i o n a r i u l u l i m b e i r o m a n e , tom. I. in-t r egu , dein tom. I I . fasc. 15. Pret iulu prenumera-tiunei pentru dictionariulu intregu 40 lei noui ; dupa esirea completa din tipariu, pent ru cumpărător i 60 lei noui.

G r a m a t i c ' a l i m b e i r o m a n e , par tea anali­tica, de Tim. Cipariu. Pret iulu 5 lei n.

O p e r e l e l u i C o r n e l i u T a c i t u , t raduse de Gabrielu Munteanu. Pret iulu 6 lei n .

C o m e n t a r i e l e l u i I u l i u C e s a r e , de be-lulu gal icu, t raduse de C. Copacinianu. Pret iulu 2 lei noui.

C a m e n t a r i e l e l u i I u l i u C e s a r e , de be-

— 244 —

lulu civile, t rad. de I. F . Calianu, suntu sub presa. Pret iulu prenumerat iunei 2 lei n.

D e s c r i p ţ i e - M o l d a v i a e de principele Dem. Cantemiru, in limb'a originala latina, cu chart 'a Mol­daviei si cu unu fac-simele alu auctorului. Pret . 4 1. n.

D e s c r i e r e a M o l d a v i e i de principele Dem. Can temi ru , t rad. dupa textulu or iginalu, cu chart 'a Moldaviei si cu unu fac-simile alu auctorului. P r e ­tiulu 4 lei n.

A n a l e l e s o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e , tomu I., coprindu desbaterile si lucrările societatiei in sesiunile aniloru 1867, 1868 si 1869. Pret . 4 1. n.

A n a l e l e s o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e , tomu I I . , coprindu vidti 'a, operele si ideile lui Gr. Sincanu, de A. Pap iu Ilarianu.

A n a l e l e s o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e , tomu III . , coprindu desbaterile si lucrările societatiei in sesiunea an. 1870, si unu studiu asupra poetului A. Donici, de Gr. Sionu, actele de donatiune ale lui Zapp ' a si Al. Cuza. Pret iulu 2 lei n.

A n a l e l e s o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e , tomu IV., coprindu desbaterile si lucrările societatiei dein ses. an. 1871 si unu studiu asupra vidtiei lui Greorgiu L a z a r u , cu o efigia a acestui romanu ne-muri tor iu , de P . Poenar iu . Pret iulu 2 lei 50 bani .

A n a l e l e s o c i e t a t i e i a c a d e m i c e r o m a n e , tomu V. sect. I., coprinde desbaterile societ. dein se­siunea an. 1872 sect. I I . coprinde unu studiu despre incercarile făcute pentru desvoltarea scientieloru na­turale in Romani ' a , de dr. Anastasiu F e t u , si unu studiu asupra teorieloru lui Darwinu de Gr. Baritiu. Pret iulu 3 lei n.

A n a l e l e s o c i e t a t i e i a c a d . r o m . , tom. VI., coprindu desbaterile societ. dein sesiun. an. 1873, si unu studiu asupra campaniei dein an. 1844, batali 'a dela Varn 'a , de G. Baritiu. Pret iulu 1 leu n.

A n a l e l e s o c i e t a t i e i . a c a d . r o m a n e , tomu VIL, coprindu desbaterile societ. dein ses. an. 1874, si unu memoriu asupra portreteloru Domniloru ro­m a n i , de Dem. S tu rza , apoi fragmente din istori'a regim. I I . rom. marginar iu dein Transi lvani 'a , de Gr. Baritiu. Pretiulu 3 lei n.*)

Afara de acestea se mai afla depuse : D i c t i o * n a r i u l u t o p o g r a f i c u si s t a t i s t i c i i

a l u R o m â n i e i , de Dem. Frundiescu. Pret . 5 1. n. E c u i l i b r u l u i n t r e a n t i t h e s i , de I. Eliade

Radulescu. Pret iulu 12 lei n. T e n t a m e n c r i t i c u m i n l i n g u a m r o m a -

n i c a m , de A. Tr . Laur ianu. Pret iulu 7 lei 50 b . I s t o r i ' a R o m a n i l o r u , de A. Tr . Laurianu.

Pretiulu 5 lei n. T a b u l a D a c i a e a n t i q u a e , de A. Tr . L a u ­

rianu. Pret iulu 1 leu n.

*) D e i n cărţile societ . acad. rom. se afla depuse spre vendiare si la red. Transi lvanie i .

C h a r t ' a D a c i e i m o d e r n e , de A. Tr . Lau­rianu. Pret iulu 1 leu n.

A esitu de sub presa C u r s u e l e . m e n t a r i u de a r i t m e t i c a p r a c t i c a pentru clasele pr imare de ambele sexe, de M. C. Florent inu, unu micu volumu de 11 cdle in octavu. Pret iulu 1 leu n,

Dupa cktu amu potutu pet iunde dintr 'o rapede aruncătura de ochiu, acdsta carte pare a fi cea mai buna din cate avemu pana astadi in acdsta materia, si ne credemu datori se recomandamu cărţile cele mai bune, spre a inlocut cu densele pe cele inferidre, mai alesu in materia didactica. (Pr).

A esitu de sub presa : S i s t e m u l u m e t r i c u . Manualu pent ru inve-

tiacei, de Basiliu Petri . Cu cktu 1. Ian. 1876 se apropia mai t a r e , cu

atktu cundseerea mesuriloru metrice devine o nece­sitate mai urgenta. Calea cea mai sigura si mai scurta, de a t ransmite cundseerea noueloru mesuri in p o-p o r u , duce fbra indoiela pr in s c d l ' a p o p o r a l e ; factorii cei mai chiamati in privinti 'a acdst'a suntu i n v e t i a t o r i i si i n v e t i a c e i i . Deja mai inainte dn. auctoriu publick unu manua lu relativu pentru i n-v e t i a t o r i , carele inrempink complacerea barbat i -loru de specialitate; acum dn. auctoriu publica altu m a n u a l u m a i u s i o r u p e n t r u i n v e t i a c e i , pen­tru câ cundseerea mesuri loru metrice cu atkta mai iute si mai siguru se se pdta p ropaga intre poporu .

Manualulu e de 4 cdle si diumetate tipariu desu, si cuprinde urmatdiiele capi tu le : I. Sistemulu dieci-male. I I . Computulu cu numer i diecimali. I U . Siste­mulu metricu.. IV. Computulu cu numeri metrici. V. Transcomputar i de totu feliulu, de unde se vede, ca manualulu tractdza dein corn putu tdte părţile, cari se ceru neaperatu pentru invetiarea mesuriloru me­trice si calcularea cu ele.

în t rebăr i si theme abundante insociescu capitulele singuratice.

Manualulu se pdte t rage dela dn. editoriu Vis. Romanu dein Sibiiu. U n u esemplariu legatu in car-tonu, cu spate de pensa , costa n u m a i 20 cr. Dela 10 esempîaria se dau d o u a rabatu.

D i c t i o n a r i u l u u n g u r e s c u - r o m a n e s c u , compusu de Georgiu Baritiu. Brasiovu 1869, form. 8° mare, 41 cdle, se afla depusu spre vendiare la librariele dein Brasiovu, Sibiiu, Clusiu, Lugosiu, T e -misidr'a, Aradu, M. Sigetu, cu pretiulu originale ficsu 3 fl. 70 cr. leg. t idpenu.cu piele, si 3 fl. 20 cr. v. a. leg. usioru.

Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Rcdactoriu G. Baritiu, secretariulu 1. alu asociatiunei. — Tipografl'a R3mer & Kamner.