Cyan Magenta YellowBlack

Publica]ie lunar# de informare a cet#]enilor ora[ului B#ile[ti „ 8 pagini„

Pofti]ila [trand!

Onoarea liceului[i a comunit#]ii

Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8Pag. 8

S# nu disper#m,dar nici s#nu ne am#gim

Sport

Nr. 8august 2010

Seria a IX-a

Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5Pag. 5

Inaugurat# de d-l primar CostelPistri]u \n ziua de 15 august 2009,de S#rb#toarea ”Adormirii MaiciiDomnului”, la biserica ce poart# ace-la[i nume, aniversarea cuplurilor la50 de ani de c#s#torie, \n anul 2010s-a desf#[urat la Biserica Sf. Nicolae.

Din cele 50 de cupluri invitate,dup# consultarea Registrului St#riiCivile, au r#spuns 20: PirlogeaFlorea [i Constan]a, Popa Aurel [iElisabeta, Lucan Gheorghe [i Vio-rica, Micu Marin [i Ioana, GaciuAurel [i Gheorghi]a, Petri[or Du-mitru [i Eugenia, Ciuc# Florea [iMaria, Coveianu Constantin [i Eca-terina, B#lun# Vasile [i Florica, Ne-chita {tefan [i Elisabeta, TudoroniuConstantin [i Nicoli]a, P#dureanuGheorghe [i Ioana, Rotaru Gheor-ghe [i Aurelia, Gegiu Emil [i Maria,Barbu Ion [i Ioana, P#dureanu Flo-rea [i Stana, Ciontu Pantelimon [i

A doua edi]ie aNun]ii de aur

Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4Pag. 4

Stima]i concet#]eni,

Profit de prezentarea Programului Manifest#rilor prilejuite deS#rb#toarea Zilelor B#ile[tiului \n publica]ia local#, spre a v# invita cutoat# dragostea s# participa]i la derularea acestora, \n spiritul ata[a-mentului fa]# de comunitatea \n care tr#im, al#turi de fiii localit#]iireveni]i de departe [i de invita]ii oficiali.

Participarea Domniilor Voastre la ”Zilele B#ile[tiului” este onorant#pentru Consiliul Local B#ile[ti [i, bine\n]eles, pentru mine personal.

Costel Pistri]uPrimarul Municipiului B#ile[ti

Joi 26 augustOra 19:00 Casa de Cultur# – Deschiderea oficial# a manifest#rilor

Spectacol de teatru sus]inut de trupa de teatru “Masca”,a Casei de Cultur#

Vineri 27 augustOra 10:00 Casa de Cultur# – Vernisaje de expozi]ie de goblenuri,

carte veche [i obiecte tradi]ionaleOra 11:00 Casa de Cultur# – Lans#ri de carte Ionu] Gabroveanu,

Lucre]ia GabroveanuCasa de Cultur# – Turneu de [ahLiceul “Mihai Viteazul” – Campionat de fotbal masculinTerenul de sport Pia]a agroalimentar# – demonstra]ie de carturi

Ora 18:30 Parada portului popular al ansamblurilor folcloricede amatori

Ora 19:30 Scena din str. Lt Becherescu – spectacol al ansamblurilorfolclorice de amatori

S@mb#t# 28 augustOra 10:00 Parc – Spectacol pentru copii al Tetrului “Colibri”

din CraiovaOra 10:00 Platoul din fa]a Casei de Cultur# –

T@rgul me[terilor populariOra 10:30 Casa de Cultur# – Vernisajul expozi]iei de pictur#

Marin PascuOra 11:00 Casa de Cultur# – Lans#ri de carte – prof. univ. dr.

Gheorghe Doca, Jean B#ile[teanu, Ilie S#lcianu,Valentina Ristea

Ora 17:00 Sala de sport – Concurs de tenis de mas#Ora 18:00 Scena din str. Lt Becherescu – Program artistic sus]inut

de {coala GhidiciOra 19:30 Scena din str. Lt Becherescu – Spectacol de muzic#

popular# cu taraful Marcel Parnica [i soli[tii:Liliana Popa, M#d#lina Stoica T#nase, Maria Rotaru,Victori]a Cic#, Victori]a L#c#tu[u, grupul “Teleormanul”[i forma]ia de dansatori ai Ansamblului “Maria T#nase”Momente umoristice Daniel Tudoric#

Duminic# 29 augustOra 9:00 Pia]a agroalimentar# – Spectacol folcloric sus]inut de

Ansamblul “Bobocica” al Casei de cultur# “Amza Pellea”Ora 10:00 Casa Memorial# “Amza Pellea” – _nt@lnire cu fiii ora[uluiOra 11:00 Parc – Spectacol pentru copii cu Marian R\lea

[i trupa saOra 19:00 Casa de Cultur# – Spectacol de divertisment cu forma]iile

Casei de Cultur#Ora 20:00 Scena din str. Lt Becherescu – Spectacol de muzic# u[oar#

cu: Hora, NaKaMa, Impact Alexandra Ungureanu,Fly ProjectTombol#

Ora 23:00 Foc de artificii

Elena, Nicolae Ion [i Florica, Che[-noiu Constantin [i Maria, OpreaIon [i Elena.

Preo]ii Parohiei au oficiat un ser-viciu divin special [i adecvat eveni-mentului, dup# care P.C. preot Ci-prian Catan#, parohul Bisericii or-ganizatoare, a felicitat cuplurile [ia \nm@nat fiec#rei doamne c@te ogaroaf# [i o carte de rug#ciuni, gestinspirat [i cauzator de sincere [ilegitime emo]ii.

Cuplurile au primit \n cuvintecalde, \n concordan]# cu atmosfera,la cca 35 de grade C, felicit#rile d-lui primar Costel Pistri]u, odat# cuc@te un ”Certificat de aur”.

S-au f#cut fotografii [i film#ri,spre aducere aminte, apoi ”mirii”s-au deplasat la fosta Cas# de cul-tur#, unde [i-au trecut masteratulla... Masters, \ntr-o atmosfer# des-tins# [i animat# de optimism.

Valentin Turcu

ZILELE B~ILE{TIULUI – ACAS~ LA NEA M~RIN

2 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNume de familie din B#ile[ti (IV)

Nr. 8august 2010

Pu]ine sunt lucrurile care se cu-nosc la scar# larg# despre o regiuneistoric# [i geografic# ce de-a lungultimpului a apropiat sau a \ndep#rtatdou# state, Rom@nia [i Bulgaria.Este vorba de Cadrilater.

Am ales acest subiect, pe care \lvoi dezvolta \n dou# articole, pentrufaptul c# mi s-a p#rut de actualitate.Fiind var#, mul]i dintre noi se g@n-desc la o modalitate pl#cut# [i rela-xant# de a-[i petrece cele c@tevazile de concediu. Ce leg#tur# areacest lucru cu istoria? Este simplu!Pentru c# una dintre destina]iileestivale este litoralul bulgar devenitcelebru prin sta]iunile sale de laMarea Neagr#, Nisipurile de Aur,Albena sau Varna. Mul]i dintre ceice au vizitat sau inten]ioneaz# s#viziteze aceste meleaguri [tiu c# eleau fost c@ndva ale Rom@niei, c# elesunt teritorii rom@ne[ti? C#, dac#ar fi mers acum c@teva decenii \nurm# acolo, ar fi constatat c# lito-rarul se \ntindea de la Constan]a laVarna? Ei bine, eu cred c# nu, [i,de aceea, \n r@ndurile urm#toare,mi-ar pl#cea s# reu[esc s# fac otrecere \n revist# a celor mai impor-tante momente ale istoriei acestui]inut. Cum a fost el c@ndva \n grani-]ele str#bune, iar ast#zi se m@ndresc[i fac bani bulgarii de pe urma lui.

Prin urmare... Cadrilaterul esteteritoriul cu form# de patrulateraflat \n sudul Dobrogei, m#rginitde Dun#re, r@urile Beli Lom [iKamchiya [i Marea Neagr#. Aceas-t# denumire provine de la cele patrucet#]i turce[ti, Silistra, Ruse, Schu-men [i Varna, care formau un sistemdefensiv \n NE Bulgariei. Mai estecunoscut [i sub denumirea de Do-brogea de Sud sau Dobrogea Nou#.

Istoria acestui ]inut \ncepe \n se-colele VIII-VI \.Hr. c@nd popula]iade aici, \n marea ei majoritate for-mat# din ge]i, a fost supus# proce-sului de colonizare greac#. Atuncic@nd regele geto-dac, Burebista aini]iat procesul de extindere terito-rial# prin includerea \n statul s#u [ia cet#]ilor grece[ti de la Marea Nea-

1913 un protocol prin care Bulgariarecunoa[te apartenen]a la statul ro-m@n a Silistrei cu o zon# exterioar#de 3 km. La aplicarea acestuia auap#rut probleme privind locul deunde \n]elegeau p#r]ile s# \nceap#m#surarea celor 3 km.

Atribuit# \ns# Principatului auto-nom al Bulgariei, Dobrogea de Sudva fi \mp@nzit# cu elemente bul-gare, absente aproape p@n# atunci\n regiune. Primele coloniz#ri bul-gare sunt din timpul r#zboaielorruso-turce de la sf@r[itul sec. XVIII[i \nceputul sec. XIX, \ns# abia dup#1878 ponderea lor cre[te, popula]iaCadrilaterului la 1912 fiind de 48%turco-t#tari, 43% bulgari, 2,3%rom@ni. {i astfel, am ajuns minoritari!

(Va urma)Prof. Claudia Surcel

[i administrativ \n sangiacurile Tul-cea [i Silistra. _n toat# aceast# peri-oad# num#rul turcilor [i al t#tarilora crescut foarte mult favorizat fiindde o serie de m#suri luate de sulta-nii _naltei Por]i.

Au urmat mai multe \ncerc#ri mi-litare ale unor domnitori rom@ni dea recupera teritoriul, dar acest lucrunu a fost posibil. _nainte de jum#-tatea sec. XIX, c#lug#rul Parteniedescria locuitorii Dobrogei: ,,}#ra-nii numi]i rom@ni au un port bulg#-resc [i vorbesc limba rom@neasc#,foarte primitori [i ospitalieri”.

La 1878 Cadrilaterul, cuprinz@ndchiar Varna [i Rusciucul, a fost ofe-rit Rom@niei \nainte de constituireastatului independent bulgar, \ns#atunci Rom@nia nu l-a primit pentrua nu-[i pierde printr-o tranzac]iedreptul ei asupra sudului Basara-biei. De abia dup# ce s-a consemnatpierderea sudului Basarabiei, I.C.Br#tianu [i M. Kog#lniceanu, la 24iunie 1878 cereau includerea Silis-trei. La sf@r[itul r#zboiului din1877, Rusia ar fi fost de acord caRom@niei s#-i revin# [i Cadrilaterul,\ns# pentru a pedepsi refuzul Rom@-niei de a semna cedarea sudului Basa-rabiei, va sus]ine ca sudul Dobrogeis# apar]in# Bulgariei. Cam t@rziu s-ahot#r@t Br#tianu s# afirme r#spicatc#: ,,pe c@nd Bulgaria era a Turciei,Dobrogea era a }#rii Rom@ne[ti”.

Congresul de pace de la Berlinne-a dat [i Silistra, \ns# la punereape teren a grani]ei, acest ora[ ne-afost sustras, Rom@nia cer@ndu-lapoi \n 1879, 1884, 1886 \n fa]acomisiei interna]ionale de delimi-tare a frontierei dobrogene. Nego-cieri au avut loc la Londra [i Peters-burg unde se parafeaz# \n 26 aprilie

Motto:“E[ti umilit c@nd altcineva decide pentru

tine \ntr-o privin]# \n care se cuvenea [iputeai decide singur.”

Gabriel Liiceanu

Completez articolul precedent cualte exemple.

O alt# categorie de antroponimedin B#ile[ti, prezente \n CatagrafiaDoljului de la 1831, o formeaz#acele nume personale care au servitc@torva genera]ii ca raportare la opersoan# de referin]#, considerat#un \nainta[ comun pentru majori-tatea celor dintr-un neam. Stanciu[i P@rvan sunt fiii lui B#delea. Eiapar men]iona]i cu numele tat#lui,care func]ioneaz# ca un nume defamilie: Stanciu B#delea [i P@rvanB#delea. Dinu sin P@rvan B#deleareprezint# a treia genera]ie. Numele

de familie B#dele este prezent [iazi \n B#ile[ti. La 1831, apare men-]ionat un anume Bogdan, al c#ruifiu se nume[te Mihai Bogdan.Acesta a avut mai mul]i copii, careapar \nregistra]i astfel: Stan sin Mi-hai Bogdan, Bicu sin Mihai Bog-dan, Iordache sin Mihai Bogdan,Dinu sin Mihai Bogdan [i P#tru sinMihai Bogdan. Mai apar men]iona]idoi nepo]i ai lui Mihai Bogdan: Ne-delcu nepotu lui Mihai Bogdan [iIon nepotu lui Mihai Bogdan. A[a-dar, trei genera]ii \[i revendic# ori-ginea \ntr-un str#mo[ comun: Bog-dan. Ace[tia au perpetuat numeleBogdan de la o genera]ie la alta,pentru c# antroponimul a func]ionatca nume de familie, de[i n-a existatp@n# la 1895 aceast# obligativitate.Faptul c# ast#zi este prezent \n B#i-le[ti numele de familie Bogdan esteo certitudine c# exist# posibilitatearaport#rii acestuia la \nainta[ulBogdan de la 1831.

Cinciulete este un derivat cu su-fixul -ete (recunoscut ca foarte pro-ductiv \n Oltenia) de la numele de

origine bulg#reasc# Cinciu (IorguIordan, Dic]ionar al numelor de fa-milie rom@ne[ti). Am putea spunec# Cinciulete era numele unui bul-gar deja rom@nizat. Numele acestu-ia se perpetueaz# mai multe gene-ra]ii: {erban Cinciulete, Nicola sin{erban Cinciulete, Stan sin NicolaCinciulete, Florea sin Nicola Cin-ciulete. Numele de familie Cinciu-lete este purtat [i azi \n B#ile[ti.

La acea vreme, nu exista obiceiulca unui nou n#scut s# i se dea unnume format din dou# sau mai mul-te cuvinte. Sandu Iure[ se explic#astfel: Sandu fiul lui Iure[. Un fiual lui Sandu a primit numele tat#lui:Sandu sin Sandu Iure[, iar un altfiu s-a numit Iovan sin Sandu Iure[.Un nepot al lui Sandu Iure[ aparescris Dinu vnuc Sandu Iure[. Ast#zieste cunoscut \n B#ile[ti [i numelede familie Iure[.

{tefan Petri[or este fiul lui Petri-[or [i tat#l lui Ion sin {tefan Petri-[or. A[adar nepotul se raporteaz#la numele bunicului. Petri[or estenume de familie actual \n B#ile[ti.

Un nume raportat la un ascendentpoate deveni el \nsu[i baz# de refe-rin]# pentru descenden]i. Avem caexemplu Gheorghi[an sin Mitroi.At@t Mitroi, c@t [i Gheorghi[ansunt nume de familie actuale \n B#i-le[ti. Mitroi este un derivat de laMitru (hipocoristic al lui Dumitru)[i a putut func]iona ca supranumecare s-a transmis urma[ilor printr-un alt fiu, dec@t prin urma[ii luiGheorghi[an. Ambele nume s-auconservat ca supranume, devenindmai t@rziu nume de familie. Acestlucru a fost posibil [i pentru faptulc# nu s-au reg#sit mai t@rziu canume de botez. O alt# caracteristic#a acestor nume este c# ele se pre-zentau ca nume active, care nu tot-deauna erau acelea[i cu numele debotez al unei persoane. Derivateleantroponimice cu sufixul – acheerau nume alint#toare \n secolul alXIX-lea [i au servit ca supranumecare au devenit nume de familie.Cel botezat Dumitru putea fi alintatDumitrache, iar urma[ii s-au [tiutcoboratori din acesta, opt@nd mai

t@rziu pentru numele de familieDumitrache, prezent [i azi la B#i-le[ti. De la numele Iordan a rezultatderivatul Iordache, cu care era cu-noscut un preot. Acesta a avut unfiu care i-a mo[tenit numele, nu-mindu-se Iordache sin popa Iorda-che. Un alt Iordache era fiul lui Ia-cov, altul al lui Mihai, sau al luiMitric#. {i numele Iordache func-]ioneaz# ca nume de familie actual\n B#ile[ti.

Numeroase nume derivate purtatede locuitori ai B#ile[tiului la 1831se reg#sesc [i azi ca nume de fami-lie: B#dele, Cinciulete, Dumitra[-cu, Gheorghi[an, Iordache, Mi-rea, Mitric#, Mitroi, Neac[u, P@r-vuic#, Petri[or, Tudoric#.

Numele pe care le-am dat caexemplu prezint# un grad mai marede certitudine \n ce prive[te rapor-tarea unor nume de familie de azidin B#ile[ti la numele unor persoa-ne din aceea[i localitate, men]ionate\n Catagrafia Doljului de la 1831.

Prof. univ. dr. Teodor Oanc#

gr#, ]inutul de care vorbim a devenit[i el parte integrant# a Daciei. Aurmat apoi st#p@nirea roman# dinsecolul I d. Hr., precum [i n#v#lirilemigratoare din cele dou# valuri c#-rora localnicii le-au f#cut fa]# fiesinguri, fie primind ajutor. Prinurmare, etnogeneza rom@neasc# aavut loc [i aici.

Concomitent, \n primele secoleale mileniului I d.Hr., cre[tinismuls-a r#sp@ndit \n acest spa]iu geo-grafic, ini]ial \n limba latin#. De alt-fel, primele forme administrative deorganizare a bisericii cre[tine aufost de sorginte latin# (episcopatelecreate de Constantin cel Mare laDurostorum-Silistra, Odessos-Var-na, Sexanta Prisca-Ruse), ulteriorele find \nlocuite de cele slave.

Statul As#ne[tilor a reprezentat\n secolele XII-XIII un veritabilcentru de putere. _ntemeiat de fra]iiAsan, el atinge apogeul \n vreamealui Ioni]# Caloianul. Ca orice pute-re, fie ea [i regional#, statul rom@-no-bulgar al As#ne[tilor s-a extinsteritorial prin includerea \n grani]elesale a Cadrilaterului.

Merg@nd mai departe pe urmeledocumentelor istorice afl#m c# titu-latura lui Mircea cel B#tr@n cuprin-de [i cet#]ile Silistra [i Durostorum,prin urmare acestea f#ceau parte la1388 din }ara Rom@neasc#.

Pentru locuitorii de aici nu s-ausf@r[it problemele \ntruc@t p#m@n-turile lor au fost r@vnite de c#treturcii otomani ce au f#cut eforturis# le ob]in# \nc# de la \nceputulsecolului al XV-lea, de pe vremeadomniilor lui Radu al II-lea sau Danal II-lea. Dup# definitivarea cuceri-rii ei de c#tre turci \ntre 1445-1466,Dobrogea a fost organizat# militar

CadrilaterulTrecut: teritoriul rom@nesc,prezent: litoral bulg#resc

‚ Principalele ora[e dinaceast# zon# sunt Silistra [iTurtucaia (\n bulgar# Tutra-kan), \n fostul jude] Durostor,respectiv Balcic, Bazargic (\nbulgar# Dobrici) [i Caliacra(\n bulgar# Kavarna) \n fostuljude] Caliacra?

‚ _n 1928, regina Maria \n-cepe construc]ia unui mic cas-tel la Balcic, transfom@nd lo-cul \ntr-un cuib de lini[te [ireg#sire deosebit de pitoresc.Conform testamentului ,,cutrupul voi odihni la Curtea deArge[, l@ng# iubitul meu so],Regele Ferdinand, dar dorescca inima mea s# fie a[ezat#sub lespezile bisericii ce amcl#dit-o pe malul M#rii Negre\n Cadrilater”. _n 1940 inima\i este dus# la Bran iar din1965 la Muzeul Na]ional deIstorie?

‚ Dobrogea au st#p@nit-o:292 ani bulgarii (679-971),280 ani bizatinii (971-1186 [i1320-1385), 70 ani patriarha-tul din Constantinopol (1250-1320), 458 ani turcii (1420-1878) [i 679 de ani romanii,str#mo[ii no[tri la care se ada-ug# 77 ani de st#p@nire direct#a rom@nilor (1385-1420 [i1879-1919) plus 64 ani de do-mina]ie a valahilor as#ne[ti(1186-1250) totaliz@nd 820ani de st#p@nire latino-roman#[i 292 ani de domina]iebulgar#?

{tia]i c#...

3Gazeta B~ILE{TIdededededededededeNr. 8august 2010

2. Apoi, un num#r relativ restr@nsde cuvinte (cca 40) exist# [i \n fondulprincipal de cuvinte, numai c#, \nB#ile[ti, ele se utilizeaz# cu alt sens.Iat#-le, spre a dovedi cele afirmate,men]ion@nd \n parantez# sensul dinlimba literar# iar \n fa]a acesteia,\n]elesul din graiul vorbit \n B#ile[ti:

- a b@z@i = a pl@nge, a se smiorc#i(a face zgomot, insectele)

- boldei, boldeic# = copil b#g#re],curios (c@ine cu talie mic#)

- boulean = pe[te mic de ap#dulce (diminutivul de la bou)

- broatic = \nt#ritur# de lemn laconstruc]ii (amfibian asem#n#torbroa[tei)

- bulumaci = ciulama (st@lpi desus]inere la por]i)

- a bu[uma = a strangula (a frecaun cal cu un [umuiog de paie)

- carcalete = amestec de vinuri(vin cu sirop [i sifon)

- c#lin# = tu[#, m#tu[#, formul#de adresare (fruct de p#dure)

- ceac@r = pies# pentru f#cutgheme din l@n# (sa[iu, prezbit)

- a c@rc@i = a mi[una ( a scoatesunete specifice – p#s#rile)

- a cioc@rti = a ciuguli, a gustac@te pu]in din m@ncare (a ciop@r]i)

- a cip]i = a fura, a b#ga de seam#(a plesc#i)

- cotar = \mprejmuire pt. p#s#ri(slujba[ care stabile[te cotele; omid#)

- duduc# = b#] de floarea-soarelui(termen de polite]e pt. femei tinere)

- a se frichini = a se dichisi exa-gerat (a umbla f#r# rost, a se f@]@i)

- frunte = rachiu tare de la \nce-putul cazanului (partea de sus a fe]ei)

- gherl# = obicei de invocare aploii; ratare la jocul de table (\nchi-soare din ora[ul ardelean Gherla)

- gloat# = aglomera]ie (lumemult# [i dezordonat#)

- glug# = gr#mad# de coceni

(capi[on)- gogonea = gogo[ar (p#tl#gea verde)- a se \n]@gla = a \n]epeni (a se

pi]ig#ia, a se ascu]i)- lacr# = lad# de zestre (racl#, co[ciug)- li[teav# = ap#raie, subst. (adj.

tulbure, mocirlos)- malac = om mare, greoi (pui de bivol)- mald#r = snop vegetal (gr#mad#

\n dezordine)- m#m#ru]# = ghinion (\n expre-

sia ”A c#zut m#m#ru]a pe tine”)(buburuz#)

- mo[ic = so]ul moa[ei, al mo[ic#i(diminutiv de la mo[)

- mo[ic# = rud# sau prieten# cup#rin]ii, care ajut# la na[tereacopilului (so]ia mo[ului)

- mozoc = copilandru simpaticdar blegu] (c@ine mare, ciob#nesc)

- ogeac = buc#t#rie ]#r#neasc# devar# (co[, horn)

- a ogoi = a alerga, a fug#ri (a lini[ti)- opor = \nchis, interzis (partea

groas# a osiei)- piatr# = grindin# (roc#, material

pietros)- a picni = a fi lovit de somn pe

nea[teptate (a atinge, a \n]epa)- pocie = suprafa]# agricol# deli-

mitat# prin m#surare (par pt. deli-mitarea acestei suprafe]e)

- a pripi = despre soare, a arde pu-ternic, prevestind ploaia (a se gr#bi)

- rac = ardei umplut cu toc#tur#(crustaceu, cancer)

- sc#fi]# = raft mai mic, sertar,policioar# (strachin# de lemn)

- scul#]el, i = subst., ornamenta]iipe haine (adj., s#lt#re], vioi)

- tain# = taifas (secret)- tr@nji = hemoroizi (plant# cu

flori galbene, pl#cut mirositoare)- z#ton = amenajare acvatic# (lac

\ngust pe malul m#rii)3. Mai departe, alt# categorie de

cuvinte reprezint# regionalismele

utilizate nu numai \n C@mpia B#i-le[tiului, ci [i \n restul Olteniei, bachiar [i \n alte zone ale ]#rii. Elesunt \ns# regionalisme, f#r# s# apar-]in# fondului principal lexical.D#m, mai jos, aceast# list#, care cu-prinde cca 150 de cuvinte dar carepoate fi oric@nd \mbun#t#]it#: aca-na (termen ]ig#nesc, ironic = al#-turi, str@mb), albie (vas pt. sp#latrufe), alde (adjectiv pron. nehot#r@t= dintre ai lui...), baborni]# (b#tr@n#rea [i ur@t#), b#t#tur# (curte, ogra-d#), barhet (p@nz#, ]es#tur# maigroas#), ba[ca (adv. separat, apar-te), b@zd@c (capriciu, toan#), b@z-doac# (ciomag gros), a be[teli (amustra), boasc# (bo[tin#, drojdie devin), bocciu (negru, ur@t), bolbotin#(buruian#), boloboc (nivelmetru),br@gl# (partea mobil# a r#zboiuluide ]esut), buboi (furuncul), canur#(fire scurte de l@n# r#mase din din]iipiept#nului), capi[on (un fel de bo-net#), a c@rni (a t#ia l#starii de vie),c@rp#tor (obiect pentru copt p@i-nea), c@rtog (cuib, vizuin#), c#pis-tere (covat# pt. p@ine), chichirez(haz, farmec – fam.), chilim (co-vor), chit# (leg#tur# de legume saufructe), a chiti (a stivui), cioaie (clo-pot mare sau acioaie), cioareci(i]ari), ciupag (pieptul iei, cusut cuflori), ciu[c# (ardei iute), a clefeti(a clef#i), clo]# (clo[c#), cobili]#(bucat# de lemn curbat#, pentrutransportul g#le]ilor), cotor (tulpin#,partea unui chitan]ier), cov#sal#(cuib pt. fermentarea laptelui), co-vru (vizuin#), cril# (liot#, droaie decopii), cuf#r (lad# cu capac), cuibar(loc \n care p#s#rile \[i depun ou#-le), cujb# (nuia p@rlit# \n foc pt.elasticizare), custur# (lam#, t#i[ decu]it), daic# (tanti, m#tu[#, d#dac#),d@rdor# (toi, zor), d#nac (b#iat m#-ricel), dimie (stof# groas# ]esut# \n

cas#), dragavei (plant# erbacee co-mestibil#), dreav# (vergea, ]eav#metalic#), a dri[cui (a netezi ten-cuiala), franc (leu, unitate mone-tar#), g@lc#, g@lci (inflama]ie a gan-glionilor), g@rlici (intrarea \n piv-ni]#), garni]# (g#leat#, vas de me-tal), g@rni]# (varietate de stejar),ghivent ([urub, filet), goarn# (trom-pet#), gropan (f@nt@n# primitiv# pt.udat legume), hoa[c# (hoa]# b#tr@-n#), ilic (pieptar ]#r#nesc f#r# m@-neci), ispol (c#u[, scaf#), a iz@ni (asp#la prost rufele), a se \nc#ib#ra(a se \nc#iera, \nc@lci), a \ngena (adeveni mai domol, a \ncetini), a se\ngurlui (a se giugiuli, a se dr#gos-ti), le[ie (solu]ie pt. sp#lat rufe), li-barc# (insect# de noapte), ligav(f#r# poft# de m@ncare), a se linciuri(a se b#l#ci), lubeni]# (pepene ver-de), macat (a[ternut ]esut \n cas#),machea (adv. oare), mangeal@c (pargreu pt. ridicat greut#]i), matostat(jasp, piatr# semipre]ioas#), meli]#(unealt# pt. cur#]at c@nepa, fig. gur#mare, guraliv), mestec#u (f#c#le],pt. m#m#lig#), mi[in# (provizii pt.h@rciogi, fig bel[ug), moare (sara-mur#, zeam# acr# de varz#), mucea(ageamiu, \ncep#tor, mucos), muic#(mam#, bunic#, m#tu[#, formul# deadresare), n#duf (z#pu[al#, sup#-rare), n#plai (canicul#, c#ldur# ma-re), a se n#pl#i (a transpira, a sesufoca), a se obrinti (a se infecta),orceag (arpagic), otco[ (brazd# co-sit# pt. uscare), a oticni (a vomita,a se opinti), paparud# (]iganc# \m-br#cat# \n vegetale [i udat# pt. adu-cerea ploii), paporni]# (co[ de pa-pur#), plast# (c#pi]# de f@n), pl#vi](blond, alb-g#lbui; despre p#rul cui-va), pocanie (poc#in]#), podval (c#-p#t@ie de lemn pe care se a[az#butoiul), pol (moned#/bancnot# de20 lei, fam. [i arh.), polomeac (c#l-

”Cum vorbeau – [i mai vorbesc – b#ile[tenii” (II)dare mare de aram# pt. ap#), a po-p@lni (a umple p@n# la refuz), pos-tav# (c#pistere), potc# (belea, ghi-nion), potrical# (unealt# de g#uritmateriale din piele), praz (planrt#liliacee comestibil#), prigorie (pa-s#re migratoare, albin#rel), primez(zid desp#r]itor), pufoaic# (hain#scurt#, v#tuit#), reveneal# (r#coare,umezeal#), sanchi (adv., aiurea, a[as# crezi tu!), scapet (castrat), sc#-mo[at (descuamat, destr#mat),scoar]# (covor), a scopi (a castra),a-[i scr@nti (a-[i luxa m@na, picio-rul), sfoiag (mugegai), sipic# (m#-ce[, plant# medicinal#), sl#vin#(canea), snag# (vlag#, putere), spa-tie (trefl#), stelni]# (c#pu[#, plo[ni-]#), a storco[i (a strivi, a terciuifructe etc.), a str#figa (a str#nuta),[al (fular), a se [i[t#vi (a se zb@rci,a se deshidrata), [teap (r#d#cin# ve-getal# ascu]it#), [ui]# (pop@nd#u),taier (farfurie \ntins#), taman (adv.tocmai), t@rl# (st@n# cu dependin]eleei), t@rn# (co[ de nuiele), a t@romi(a boli pe picioare), tuci (ceaun),turmac (animal mic, malac), ]aic#(m#tu[#, ]a]#), ]#poiaic# (co[ pt.pescuit), ]est (capac de p#m@nt pevatr# \nfierb@ntat#), ]ol (]es#tur#groas# de bumbac, c@nep# sau l@-n#), ]uc#r# (fasole verde), ]urc# (unfel de poarc#), ]urloi (fluierul picio-rului), urloi (burlan), vadr# (vas de10 litri, unitate de m#sur#), v@rc#(dung# pe piele dup# o \n]ep#tur#),v@r[# (plas# de pescuit), v#tui (iedsau iepure t@n#r), z@mboc (cuiulmobil de la cataram#), z#puc (z#pu-[eal#, canicul#), a z#ticni (a \ntre-rupe cre[terea, la plante sau ani-male), z#velc# (p#r]ile fotei-fa]# [i spate,brodate sau cu dungi), sgaib# (bro-boan#, bub# mic#), zoan# (pleav#).

(Va urma)Prof. Marian Pirnea

- Da... Liviu Maior (mai bine ”LiviuMinor”, dup# Pavel {u[ar#) a fost unins greoi, lipsit de harul oratoric, cu og@ndire plat#, imperativ [i orgolios caun politruc marxist, capabil s# formu-leze verdicte tembele, cum ar fi: ”Dac#am asigura cazarea pentru to]i studen]ii,\nseamn# c# am reinstaura comunismul”sau ”{i dac# vreun student regret# unpat mai cald, l#sat acas#, s# [i-l aduc#cu el la c#min”...

- Om practic! a sus]inut Tuciuriul.- Doru Ioan T#r#cil#, fost ministru

de interne, \n timpul mineriadelor din1990, a plecat din C#l#ra[i, la Bucu-re[ti, cu dou#zeci [i dou# de autobuze,\n care a \mbarcat civili \mbr#ca]i \ncostuma]ia tradi]ional# a ortacilor luiMiron Cozma. Mai adaug c# \n 1992,ca senator, l-a b#tut pe prefectul Gheor-ghe B#rca, \nv#]@nd ceva de la ”\ngeriicu l#mpa[e” pentru rezolvarea proble-melor sale ”politice”.

- Un mardeia[ pe cinste! a exclamat{mecherul.

- Iosif Gavril Ghiuzbaian, finul traco-logului legionar Iosif Constantin Dr#-gan, s-a afirmat printr-o cras# incapa-citate \n rezolvarea sarcinilor ce-i re-veneau... Dan Iosif [i Bebe Ivanovicse g#sesc pe treapta primitiv# a evolu]ieilimbii rom@ne... P#rintele Simeon Tatu,stare]ul de la Plumbuita [i senator alP.D.S.R.-ului, a devenit nemuritor princuvintele: ”S# [ti]i c# m#n#stirile aufost focare de cultur# [i de civiliza]ie[i nu de futut \n cur”...

- Admirabil! ... Popa i-a \ntrecut peto]i! s-a entuziasmat Rotofeiul.

- De aceea [i \nchei cu el, a gl#suitProfesorul, nu \nainte de a v# cita oglum# luat# de undeva: V#c#roiu, V#-caru, M@nzatu [i Bivolaru formeaz# un”cvartet” zoologic care ar trebui trimis

la p#scut, pentru a nu strica paji[tiledemocra]iei noastre originale!

- _nc@nt#toare apreciere!... Grozavipoliticieni! a conchis Inginerul.

- Da, dar oamenii ace[tia ([i mul]ial]ii!) \n frunte cu Ion Iliescu, care aureprezentat ”tranzi]ia”, au compromisideea de revolu]ie [i de reform#! a \n#l-]at Profesorul glasul. Ani de-a r@nduli-am avut \n fa]a ochilor [i ni s-a acritsau ne-a venit grea]# de ei pentru tot-deauna!... Z@mbetele lor f#]arnice, mor-ga aristocratic# sau, dimpotriv#, decla-ra]iile populiste nu au putut ascundedezertarea lor civic#, tupeul [i perfidiacare \i caracterizeaz#. S-au \mbog#]itpe seama noastr#, ne-au adus mizeria[i disperarea, dar ei [i-au aranjat odras-lele dincolo de grani]ele ]#rii. Este sufi-cient s# aduc ca exemplu pe fiicele luiIulian Mincu de la Ministerul S#n#t#]iisau pe ale lui Liviu Maior de la Minis-terul Educa]iei Na]ionale, care au re-nun]at la cet#]enia rom@n#, poposind –probabil tot pe ni[te bani necura]i – pealte meleaguri mai fericite!... Cum se\mpac# plecarea lor cu ”patriotismul”celor doi p#rin]i, fo[ti mini[tri [i fo[tist@lpi ai regimului lui Iliescu?!

- Nu se \mpac# deloc! i-a replicatInginerul... Dar eu altceva a[ vrea s# te\ntreb acum: de ce nu-l trecu[i [i peNicolae V#c#roiu \n r@ndul pedeseri[-tilor de ”vaz#”?!... Mi se pare un omimportant!... A de]inut o func]ie-cheiesub Iliescu [i a publicat chiar [i o car-te!... O prezenta vreun interes pentrunoi?

- Nu cred! a zis Profesorul. Dac# are

un caracter autobiografic, deja cuno[-team via]a celui n#scut din ”spuma dedrojdie, ca Afrodita din spuma m#rii”,vorba unui [mecher, precum [i activi-tatea lui deosebit#, deoarece, sub patro-najul lui, am avut – \l citez pe MirceaMih#ie[ – ”cea mai murdar# [i mai nea-gr# guvernare din \ntreaga istorie a]#rii”.

- Vai de mine! s-a lamentat Mila[Frumosul.

- {i are dreptate: Nicolae V#c#roiu[i-a dus mandatul de patru ani p@n# lacap#t [i a avut r#gazul necesar pentrua rea[eza economia pe baze s#n#toase...Or, ”marele tenismen V#c#roiu, contede Tescovin# [i marchiz de Tulburel”,s-a dovedit a fi un mincinos [i un \n-curc#-lume, care ar trebui judecat pen-tru conspira]ie \mpotriva propriului po-

por!... Venea deseori la televiziune cumutra lui de be]iv notoriu [i, calm, cuun z@mbet fariseic, ne anun]a c# oricescumpire o f#cea pentru binele nostru,iar devalorizarea leului – care deveneatot mai sfrijit – reprezenta o ”m#sur#strategic#” benefic#!... A[adar, incon-[tientul #sta ne ducea cu z#h#relul, um-fla cifrele de bilan] [i ascundea enor-mul deficit bancar – iar noi \l credeam[i speram c# totul va fi O.K., mai alesc# teoretiza demagogic despre privati-zare, liberalizare, combaterea infla]ieietc.... C@nd colo, ”popularul V#c#roiu”,”pe care copiii veacului \l alintau <V#-c#>”, ne ducea cu pre[ul: a men]inutindustria catastrofal# pe spezele contri-buabililor, a ac]ionat [ov#ielnic \n do-meniul restructur#rii, a blocat inves-ti-]iile str#ine printr-un sistem birocraticexcesiv [i prin obr#znicia celor care ce-reau mit#... Dac# i se imputa \nt@rziereareformei, \[i asuma rolul economistu-lui \n]elept, emi]@nd ”perle” ca aceasta:”Nu facem privatizare de dragul privati-z#rii, ci din contr#” – adic# ne anun]ac# nu risca \n derularea complicatuluiproces, pentru a nu gre[i, el fiind untip lucid [i \nc#p#]@nat, dup# cum a [ideclarat, pompos [i aiuristic: ”Noi sun-tem pu]in cu capul p#trat!”... _n fond,brava, pentru c# V#c#roiu nu avea cums# ne scoat# din rahat cu ”preg#tirea-ipu]in# de func]ionar m#l#ie], deC.A.P.”, dup# aprecierea unui ziarist,de[i al]ii au afirmat c# a fost [ef depromo]ie [i c# ar fi un specialist detalie european#!

- Da, dar nu [i-a probat deloc \nal-tele calit#]i de intelectual excep]ional!

a apreciat Inginerul.- {i eu am aceea[i p#rere! a aprobat

imediat Profesorul... De altfel, asocia-]iile lexicale incompatibile sau contra-dic]iile dintre termenii al#tura]i tr#deaz#la el ni[te caren]e de logic# [i de cultur#.V# d#dui c@reva exemple mai \nainte; v#mai ofer \nc# unul: ”Economia nu a func-]ionat, ave]i dreptate, dar a mers!”...

- Exact ca la Nae Ca]avencu: ”In-dustria e sublim#, admirabil#, dar lip-se[te cu des#v@r[ire!”...

- Bine\n]eles!... iar dac# aprofund#mun pic problema, constat#m c# NicolaeV#c#roiu a fost, cu adev#rat, un tip ca-ragialesc: el a adoptat metode occiden-tale la condi]iile Rom@niei printr-o mai-mu]#real# fals#, superficial# [i nefunc-]ional#, ilustr@nd, f#r# s# [tie poate, [imaioresciana formul# a ”formelor f#r#fond”... Ce a dovedit anemica imita-]ie?... Neprofesionalismul celui care adevenit un expert \n amplificarea dezas-trelor!... Ar fi fost mai bine ca sindro-mul ”vacii nebune” s# fi lovit de la\nceput ”cireada de la Palatul Victoriei”,pentru a face o cur#]enie salutar# [i, \nlocul turmentatului premier (care beade stingea, c@nd ]ara ardea!) [i al celordin ”turma” lui, s# fi venit al]ii, serio[i,capabili, \ndr#zne]i sau eficien]i [i cares# fi produs revirimentul dorit \n Rom@-nia – dar n-a fost s# fie a[a, deoarecene-a stat \n cap at@]ia ani acest domnV#c#roiu, iar succesorii s#i, VictorCiorbea [i Radu Vasile, cu garniturilelor, nu ne-au adus nici ei nimic maibun!

(Va urma)

din Fa]a neagr# a Rom@niei sau Falstratat pentru uzul chibi]ilor politici

de Dorin BULDUR

continuare din num#rul anterior

Fa]a neagr# a Rom@niei

4

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

Dup# cum credem c# \[i amintescfidelii cititori ai Gazetei [i cu deo-sebire cadrele didactice, \n fiecarean \n num#rul din luna iulie f#ceamcomentarii asupra rezultatelor ob]i-nute de elevii Liceului ”Mihai Vi-teazul” la examenul de bilan], careeste bacalaureatul, eviden]iind cuajutorul cifrelor succesele, rezultatal eforturilor elevilor [i ale profeso-rilor [i, nu \n ultimul r@nd, al condu-cerii liceului, artizanul organiz#rii[i derul#rii \n condi]ii superioare aprocesului de \nv#]#m@nt.

Sigur c# [i \n acest an, am fostanima]i de aceea[i generoas# inten-]ie, mai ales c# rezultatele actualeau fost f#r# precedent, promovabili-tatea de 100%, superioar# cu multeprocente celei \nregistrate la niveljude]ean [i na]ional. De fapt, ”par-tea vorbit#” a articolului-analiz# o[i f#cusem, urm@nd a exemplificaafirma]iile [i considera]iile f#cutecu date statistice exprimate \n cifre.Era un articol cu aprecieri elogioasepe deplin meritate de slujitoriione[ti ai \nv#]#m@ntului, profesoridedica]i nobilei misiuni de [lefuirea min]ilor, sufletelor [i con[tiin]eloracelora care se \nfrupt# din cuno[-tin]ele [i din \n]elepciunea acestoradev#ra]i apostoli, dasc#li cuvoca]ie [i pasiune.

Destul de receptiv [i amabil la\nceput, dl. director, prof. DanPanait, ”ne-a dat apoi pe m@na”unui, totu[i, distins profesor, al c#-rui nume, din respect pentru dum-nealui [i pentru noi, nu-l vom ”po-meni”, mai ales c# \n ceea ce neprive[te, \n anii anteriori, a avut oatitudine demn# de admirat [i unrespect, care uneori ne st@njeneaprin propor]iile lui. De data aceasta,poate c# [i pentru faptul c# era,dup# cum ne-am dat seama, extremde ocupat [i de tensionat, ne-a pri-mit cu rezerve, spre a ne exprimaeufemistic, [i a nu spune cu o maredoz# de ”r#ceal#”, refuz@ndu-ne f#-r# menajamente [i f#r# prea mareelegan]#. {i este p#cat pentru elevi[i profesori, \ntruc@t noi am dorits# monitoriz#m o situa]ie peste m#-sur# de onorant# [i s# aducem noiargumente care s# pun# \n lumin#prestigiul acestei unit#]i de \nv#]#-

m@nt care, a[a cum se spunea [i \nnum#rul anterior, a avut de-a lungultimpului profesori de mare valoareprofesional# [i de \nalt# ]inut# mo-ral#, facilit@nd zborul \n via]# mul-tor promo]ii de absolven]i, deveni]i,\ntre timp, speciali[ti ”redutabili”\n diverse domenii de activitate –profesori, ingineri, medici, econo-mi[ti, juri[ti etc – mul]i dintre eivalori autentice, adev#rat# m@ndriea urbei [i a celor care i-au preg#tit.

Este adev#rat c#, prin efort deo-sebit, puteam ob]ine datele necesare[i din alte surse, e drept, cu mult#pierdere de timp, dar, cum avem [inoi personalitate [i demnitate, amrenun]at cu m@hnire la aceast# ten-tativ#. Deloc deranjan]i [i, cu at@tmai pu]in sup#ra]i, de situa]ia totu[ioarecum umilitoare \n care am fostpu[i, ne-am decis s# d#m Cezaruluice este al Cezarului [i s# prezent#mo situa]ie a elevilor cu cele mai bu-ne rezultate, spre a le r#spl#ti efor-turile [i a le crea clipe de satisfac]ie[i m@ndrie lor, p#rin]ilor [i profeso-rilor care au f#cut posibile acestesuccese. Ne face o deosebit# pl#ce-re s# nominaliz#m primii zece ab-solven]i \n ordinea descresc#toarea mediilor ob]inute la examenul debacalaureat care, de data aceasta,cap#t# o alt# str#lucire [i sunt maiaproape de adev#r, fiindc# a fosteliminat# relativitatea valorii lorprin neluarea \n calcul a mult dis-cutatelor probe orale la Limba ro-m@n# [i Limba modern#, ca s# numai vorbim de notele destul de con-testate de la proba de Educa]ie fi-zic#. _nainte de nominalizarea aces-tora, se cuvine s#-i elogiem pe ceidoi [efi de promo]ie – Mititelu {te-fan Cristian, profilul real, care a ab-solvit liceul cu media 10 [i MiteLiviu Marius, profil uman.

La examenul de bacalaureat, ceamai mare medie apare \n dreptulelevei Ionescu Andreea-Maria –9,91 (Limba rom@n#, 10; Istorie,9,75; Filosofie, 10), \n continuare\n ”clasamentul onoarei” afl@ndu-se (men]ion#m c# \n cazul aceleia[imedii, absolven]ii au fost nomina-liza]i \n ordine alfabetic#): B#deleAndreea Cristina ( L. rom@n#, 9,80;Istorie, 9,70; Logic# [i argumentare,

10) [i Mitroi Georgiana-Cristiana– 9,83 (L. rom@n#, 9,70; Matema-tic#, 9,80; Anatomia [i fiziologiauman#, genetic# [i ecologie uman#,10, absolvent# care, \n urma sus]i-nerii probei scrise la examenul deadmitere la Facultatea de Drept dinCraiova, a devenit student# ocu-p@nd pozi]ia a [asea din 150 de ad-mi[i); B#lun# Andreea-Mahaela –9,80 (L. rom@n#, 9,60; Matematic#,10; Anatomie [i fiziologie uman#,9,80); Du]# Andreea-Manuela (L.rom@n#, 9,40; Matematic#, 9,50;Fizic#, 9,90) [i Mititelu {tefan-Cristian – 9,60 (L. rom@n#, 9,45;Matematic#, 9,85; Fizic#, 9,50);Mite Liviu-Marius – 9,58 (L. rom@-n#, 9,45; Istorie, 9,30; Geografie,10); Ciochia Cristina-Florentina –9,56 (L. rom@n#, 9; Matematic#,9,70; Chimie organic# T1, 10);Popa {tefan-Toma – 9,53 (L.rom@n#, 9,20; Matematic#, 9,60; Fi-zic#, 9,80) [i B#ia[u Andrei-Marian– 9,45 (L. rom@n#, 9,70; Matema-tic#, 9,60; Fizic#, 9,05). Calde feli-cit#ri lor [i p#rin]ilor care le-au datvia]#, i-au educat [i le-au asiguratcondi]ii de preg#tire!

Consider@nd c# nu este lipsit deimportan]#, ci dimpotriv#, ne-amg@ndit s# oferim [i o situa]ie pe dis-cipline de \nv#]#m@nt a elevilor careau ob]inut medii de la 9,50 \n sus,nu numai spre satisfac]ia lor [i ap#rin]ilor, ci [i a profesorilor carei-au ajutat s# ob]in# aceste perfor-man]e, care-i fac competitivi laorice nivel.

La Limba [i literatura rom@n#,din cei 123 de elevi prezenta]i, 15se afl# \n onoranta situa]ia de careaminteam mai sus, reprezent@nd12,2%. Redact@nd o lucrare f#r#nicio gre[eal#, Ionescu Andreea-Maria ”a obligat” comisia de corec-tare s#-i acorde nota 10 (Felicit#rispeciale) urm#torii ”premian]i”, adi-c# afla]i \n zona performan]ei ade-v#rate fiind: B#dele Andreea-Cris-tina, Iordache Cristian-Alexandru –9,80; B#ia[u Andrei-Marian, MitroiGeorgiana-Cristiana, MunteanuAna-Maria, Neagoe {tefania-Cori-na – 9,70; B#lun# Andreea-Mihaela– 9,60; Nenicu Nicolae-Daniel,Tu]# Florin-Aurel, Udrea Maria-

Eliza – 9,55; Becherescu Cristina,Nicolae {tefan-Alexandru, Nicules-cu Mihaela-Ileana, Ni]# Corina-Marilena – 9,50. Ad#ug@nd la ace[-tia pe cei 33 de elevi care au fostnota]i cu medi \ntre 9 [i 9,50, num#-rul celor capabili de performan]#cre[te la 48, adic# 39,9%.

La Matematic#, disciplin# obli-gatorie pentru profilul real, din 69prezenta]i, 11 au ob]inut medii peste9,50 (15,93%), la care se adaug#al]i 7 cu medii peste 9 ridic@nd pro-centul la 26,1, ferici]ii cu medii dela 9,50 \n sus fiind: B#lun# An-dreea-Mihaela – 10; Mititelu {te-fan-Cristian – 9,85; Micu Radu-Eli-zeu [i Mitroi Georgiana-Cristiana– 9,80; Ciochia Cristina-Florentina– 9,70; Cop#cel Ionu]-Cosmin –9,65; B#ia[u Andrei-Marian, Ciocu-lescu Maria-Izabela [i Popa {tefan-Toma – 9,60; Coman Sorin-Ionu][i Du]# Andreea-Manuela – 9,50.

La Istorie, prob# obligatorie laprofilul uman, din cei 58 prezenta]i,5 au ob]inut medii de la 9,50 \n sus(8,62%) iar dac# \i ad#g#m [i pecei 8 cu medii peste 9, procentul cre[-te la 22,41, performerii disciplineinumindu-se: Ionescu Andreea-Maria– 9,75; B#dele Andreea-Cristina [iRogoz Mirela-Andreea – 9,70;Donea Andreea-Roxana – 9,60 [iDimoiu Georgiana-Marinela – 9,50.

Dac# prezent#m [i rezultatele dela probele op]ionale, o facem nucu inten]ia de a stabili ni[te ierarhi-z#ri, pentru c# nici nu sunt reco-mandate [i nu fac bine nim#nui, maiales c# rezultatele depind de maimul]i factori, unul dintre ei fiinddificultatea disciplinei [i, mai ales,c#, dac# pentru ”[tiin]ele exacte”se pot stabili bareme precise, pentrucele umanistice este mai greu s# seg#seasc# unele criterii stricte, \nacest caz put@nd s#-[i fac# apari]iasubiectivismul.

Pentru probele op]ionale de ladisciplinele umanistice, cei maimul]i candida]i s-au prezentat laGeografie – 29 [i ceea ce este \m-bucur#tor, 18 se \ncadreaz# \n cate-goria celor cu medii de la 9,50 \nsus (62%), 9 fiind aprecia]i cu me-dia 10: Balica Andrei-Bebe, Ciuc#Cristina-Andreea, Ciut# Daniela-Ileana, Mite Liviu-Marius, MitroiIonu], Nenicu Nicolae-Daniel, Ro-goz Mirela-Andreea, Rotaru Cris-tina-Andreea [i St#ncurel Iuliana-Ancu]a, cuno[tin]e solide etal@nd [i:Ani]a Ionu] [i Popescu Larisa-Ga-briela – 9,80; Ciuc# Ionela-C#t#lina– 9,75 (i-am inversat prenumelepentru a evita cacafonia); BobocelMarian-Bogdan – 9,70; C@rciumaruMaria-Elena, Danciu Georgiana-Elena, P#dureanu Marius-Andrei [iTupangiu Melisa-Vanelore – 9,60;Udrea Maria-Eliza – 9,50.

Dintre cei 10 elevi care [i-aumanifestat preferin]a pentru Logic#[i argumentare, 9 sunt \n ”deta[a-mentul” celor cu medii peste 9,50(90%) \n dreptul a 7 dintre ei ap#-r@nd media maxim#: B#dele Andre-ea-Cristina, Ciuc# Mariana-Lucia-na, Dicea Daniela-Mihaela, IgnatSorina, Mitric# Emil-Constantin,

Nr. 8august 2010

Munteanu Ana-Maria, Toca Geor-giana-Daniela, ceilal]i doi premian]i– Mihai Andrei-Viorel [i Vi[an Flo-rin-Claudiu – fiind aprecia]i cu 9,70.

Referindu-ne la celelalte discipli-ne \ncadrate ca [i logica sub denu-mirea generic# {tiin]e socio-uma-ne, vom men]iona c# cei mai mul]iau optat pentru Filosofie – 8, dintreace[tia 3 ob]in@nd note de la 9,50\n sus: Ionescu Andreea-Maria –10; Tudoric# Elena-Roxana – 9,70[i P#dureanu Livia-Maria – 9,50.La Economie s-au prtezentat 6, Be-cherescu Cristina fiind notat# cu 10,\n timp ce din cei doi care au pre-ferat Sociologia, Hurezeanu Ionica-Oana a ob]inut 9,50.

La profilul real, cele mai multeop]iuni s-au \ndreptat c#tre Anato-mie [i fiziologie uman# – 48, din-tre ace[tia 10, adic# 21% plas@ndu-se \n grupa de medii peste 9,50:Coman Sorin-Ionu], Duinea Daniel-Ionu] [i Mitroi Georgiana-Cristiana– 10; Alecu Fima-Cosmina, B#lun#Andreea-Mihaela – 9,80; AftinescuIulia-Luciana – 9,70; Cop#cel Io-nu]-Cosmin [i Dan Simona-Virgi-nia – 9,60; Aranghel Anca-Floriana[i Cioculescu Maria-Izabela – 9,50.

Nou# elevi au optat pentru Chi-mie organic#, 6 pentru T1 [i 3 pen-tru T2. Dintre ace[tia 6 au ob]inutmedii peste 9,50, cu nota 10 fiindaprecia]i Ciochia Cristina-Floren-tina, Jianu Mirela-Ionela, RisteaIulia-Elena, Sandu Alina-Florentina[i St#ncurel Rodica-Maria, iar DecaAndreea-Georgiana cu 9,50, \n timpce din cei 6 elevi care [i-au ales caobiect de examen Fizica, doi s-auplasat \n sfera performan]ei adev#-rate: Du]# Andreea-Marinela –9,90[i Popa {tefan-Toma – 9,80.

_n urm# cu doi ani o distins#doamn#, pentru care pre]uirea noas-tr# este superlativ#, ne atr#gea, esteadev#rat, destul de delicat [i f#r#nicio tent# de repro[, aten]ia c# elo-giile noastre sunt oarecum exage-rate, deoarece mediile ob]inute nureprezint# valoarea real# a elevilor.Spuneam atunci, [i o repet#m acum,c# nu este ”c#derea” noastr# s# sta-bilim doza de subiectivitate a rezul-tatelor, ci noi am comentat o situa]iede fapt, c# oricum notarea are ooarecare doz# de relativitate, darevaluarea n-au f#cut-o profesorii li-ceului care ar fi putut fi acuza]i desubiectivism (omenesc [i chiar de\n]eles), ci o comisie av@nd atunci,ca [i acum, \n componen]# profesoride la alte unit#]i liceale din jude].Oricum, cu orice risc, \ndr#znim s#credem c# rezultatele elevilor seconstitue \ntr-un succes al lor [i alcelor care i-au preg#tit [i c# acesteavor deveni factor stimulator pentruviitoarele promo]ii.

Acum patru ani, c@nd am redactatarticolul dedicat bacalaureatului, amprezentat [i o situa]ie a componen-]ei claselor a IX-a de atunci, absol-ven]ii de azi, [i spuneam \n \nche-iere c# ”este nu numai o pl#cere, ci[i un privilegiu s# lucrezi cu ase-menea elevi care, cel pu]in prinprisma mediilor cu care aufost admi[i \n liceu, cu tot

Onoarea liceului[i a comunit#]ii

5

Cyan Magenta YellowBlack

Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

Mar]i, 3 august 2010, ora 19,30:a fost o zi peste m#sur# de fierbinte,iar B#ile[tiul se pare c# a redevenitpolul c#ldurii \n ]ara noastr#... cinemai [tie c@te grade Celsius or maifi fost?!...

De c@nd s-a redeschis [trandul,s-a dus vorba c# a devenit competi-tiv cu cele mai apreciate, de aproa-pe [i mai de departe... A[a s# fie?

Semnatarul acestor r@nduri arepreten]ia c# nu e un ageamiu c@nde vorba de [tranduri, fiindc#, \ncompania prietenilor lui, elevii, afrecventat o mul]ime din toate pro-vinciile rom@ne[ti, \n excursiile or-ganizate de inegalabilul prof. Cos-tel Nicolau, o veritabil# enciclope-die turistic# rom@neasc#, [tranduricu ap# curent#, termal#, gazoas#,s#rat#, ca s# nu mai vorbim de la-curi, r@uri, ghioluri, Dun#re, Mare[i c@te [i mai c@te...

Cu c@]i am vorbit \n final de iulie,am constatat c# erau sincer convin[ic#, a[a cum se prezint#, el este celmai bun remediu \mpotriva cani-culei [i nu e deloc \nt@mpl#tor fap-tul c# e frecventat asiduu [i ziua [inoaptea, chiar, p@n# spre diminea]#.

Am plecat, deci, la fa]a locului,cum se spune, rememor@nd pedrum, detalii despre [trandul – ace-la[i, dar cu \nf#]i[area de atunci,cu patru decenii \n urm#, dat cuvar [i cu ap# murdar#, dar frecven-tat de copii, tineri [i adul]i, a[a cumera, avertiza]i vigilent de paznic,unu Trache, fost activist U.T.M. cuaceea[i sintagm#, care mai st#ruie[i acum \n amintirea celor din gene-ra]ia mea: ”M#i tovar#[i, nu maiintra]i cu n#sip \n ap# !!!”

Cu un prieten, n#uci de c#ldur#am ajuns la locul cu pricina [i amcobor@t pe ni[te sc#ri adecvate \nincinta [trandului.

Pentru mine, cel care r#m#sesecu imaginea improviza]iei care era[trandul de la B#ile[ti, cu decenii\n urm#, au fost momente de stupe-fac]ie, pur [i simplu; m# a[teptam

amabilitate despre tot ce trebuie s#[tie cititorii ”Gazetei de B#ile[ti”.

Pentru \nceput, se refer# la nive-lul ridicat de solicitare a serviciilor[trandului; \n acest sens precizeaz#c# duminic#, 1 august, 2010, au fostla [trand 560 de pl#titori, numaiziua. Mul]i vin cu ma[ini, motoci-clete sau motoscutere [i din altelocalit#]i.

{trandul dispune de cabine-ves-tiar, utilate cu ce e necesar [i detoalete riguros igienizate: de aseme-nea are un num#r corespunz#tor dedu[uri.

Bazinul are o suprafa]# de peste700 de m.p. [i este echipat cu toateutilit#]ile prev#zute de normele defunc]ionare: tehnice, sanitare, demediu etc. Un grilaj separ# micaad@ncime, destinat# copiilor de res-tul bazinului care are ad@ncimea

la ceva modern, dar nu la ce aveams# constat ulterior.

Ziua era pe sf@r[ite... Mai erauc@]iva copii [i cam tot at@]ia tineri.Doi \ngrijitori cur#]au mocheta care\nconjoar# bazinul cu... aspiratoaremoderne [i silen]ioase. Am r#masc@teva minute f#r# cuvinte [i abiaatunci am realizat saltul de civili-za]ie... de la m#turoiul de nuiele cucare, \n vremea amintit#, Trache sechinuia s# adune chi[toacele de ]i-g#ri de pe stratul de pietri[ [i n#sip.

Ne-am a[ezat la o mas# [i, r#co-rindu-ne cu o bere, am \ncercat s#aflu c@t mai multe pentru cititorii”Gazetei de B#ile[ti”.

{tiam c# investitorii sunt d-niiDoru P#dure]u, Marian B#din#-Ti]#[i Ovidiu Moreanu, oameni ai lo-cului care s-au dovedit cu curaj, ini-]iativ# [i competen]#, \nfrunt@nd,

bine\n]eles, riscurile inerente \ntr-oafacere de asemenea propor]ii, pen-tru c# poate vedea, ori[icine, c#pentru a realiza o bijuterie dintr-oruin#, e nevoie de o investi]ie delocneglijabil#: amortizarea ei presu-pune, f#r# doar [i poate, r#bdare [itimp, iar efortul investi]ional se con-cretizeaz#, nu \n ultimul r@nd, \ntr-un obiectiv de interes comunitar.

Astfel spus, se cuvine remarcatfaptul c# \ntreprinz#torii, dincolode rentabilitatea afacerii, au f#cutun gest de patriotism local, av@nd\n vedere c# au realizat un [trandcompetitiv, dintr-unul cvasiaban-donat. A-l aduce la standardelepretinse de normele \n vigoare a\nsemnat cheltuial# [i pricepere, nuglum#!

D-l Stan Ti]a, reprezentantul \n-treprinz#torilor ne-a informat cu

maxim# de 2,80 m.Cei care folosesc bazinul nu calc#

pe pietre sau nisip, ci pe o mochet#de plastic de o culoare care odih-ne[te ochii [i \ndeamn# parc# lap#strarea cur#]eniei \n limitele civi-liza]iei.

Apa din bazin e limpede, \nc@tcu u[urin]# se vede fundul acestuia.Cu ajutorul unor pompe se asigur#circula]ia apei \n permanen]# [iaceasta este schimbat# la intervaleregulate [i e tratat# cu substan]edezinfectante \n conformitate cunormele sanitare.

Restul dot#rilor materiale relev#grija [i competen]a \ntreprinz#to-rilor. Cei care frecventeaz# [tranduldin B#ile[ti au \n incinta acestuiatot ce este necesar pentru petrecereatimpului. Bazinul e \nconjurat de[ezlonguri pentru plaj#, dar [i deumbrele mari, pentru cei care alter-neaz# plaja cu lectura sau cu jocu-rile de table ori [ah. Al]ii se potangrena \n dispute la tenis de mas#sau biliard, \ntr-o atmosfer# antre-nant#, pe un fond muzical adecvat,transmis de o sta]ie proprie de am-plificare.

{trandul mai dispune de aparatede for]#, balansoare, tobogan pentrucopii, mobilier bine amplasat pe te-ras#, unde, de la bar se servesc lacerere specialit#]i culinare, r#cori-toare, bere etc, iar doritorii pot ale-ge vizion#ri TV la cele trei aparatecu plasm#.

La l#sarea serii [i pe timpul nop-]ii, cei care frecventeaz# [trandulse bucur# de o atmosfer# lini[titoa-re, \ntregit# de o iluminare feeric#a bazinului [i terasei, pun@nd \n evi-den]# prezen]a protectoare a copa-cilor din apropiere [i a micilor pomiornamentali, planta]i \n glastre spe-ciale, care dau ambian]ei o not# deexotism.

Deci, stima]i concet#]eni, cu toat#convingerea v# \ndemn – Pofti]i la[trand!!!

Valentin Turcu

Nr. 8august 2010

gradul de subiectivitate a aces-tora, dau garan]ia c# pot fi

competitivi la nivel superior, dac#vor fi <]inu]i \n priz#> de profesoriiliceului care vor continua <operade [lefuire> a acestora, iar ei \n[i[inu-[i vor schimba mentalitatea [iatitudinea fa]# de \nv#]#tur#” [i pro-miteam c# le vom urm#ri cu interesevolu]ia, convin[i c# nu ne vor\n[ela speran]ele.

Spre marea noastr# satisfac]ie nune-am \n[elat [i, pentru a ne argu-menta afirma]ia, prezent#m o situa-]ie comparativ#, av@nd ca indicimedia de la admitere, cea de absol-vire a clasei a XII-a, media general#de absolvire a liceului [i media dela examenul de bacalaureat, mul]u-mind pe aceast# cale dnei Lumini]aUrziceanu, bibliotecarul [colii, carecu deosebit# amabilitate ne-a pusla dispozi]ie situa]ia mediilor de ab-solvire a clasei a XII-a [i cea a me-diilor generale cu care au absolvitliceul. De la \nceput, vom men]ionac# \n majoritatea cazurilor nu exist#diferen]e ”vizibile” \n evolu]ia ele-vilor admi[i pe primele locuri, cuc@teva excep]ii nesemnificative pecare nici nu le vom insera aici.Aceast# constatare este m#gulitoare

pentru cadrele didactice din muni-cipiul nostru, atest@nd situa]ia \m-bucur#toare c# exist# unitate \n eva-luarea cuno[tin]elor elevilor, profe-sorii din \nv#]#m@ntul gimnazial [icei din cel liceal ”m#sur@nd” corectnivelul de cuno[tin]e, \n apreciereaacestora folosind aceea[i ”scar# avalorilor”. Respect@nd ordinea: me-dia la admitere, media la absolvireaclasei a XII-a, cea de la absolvirealiceului [i media de la bacalaureat,situa]ia \mbucur#toare, a[a cum pre-cizam se prezint# astfel:

La Matematic#-Informatic#:Mitroi Georgiana-Cristiana: 9,94-9,96-9,91-9,83; Mititelu {tefan-Cristian: 9,90-10-10-9,60; B#lun#Andreea-Mihaela: 9,79-9,96-9,91-9,80; Du]# Andreea-Manuela: 9,70-9,46-9,51-9,80; Ungureanu C-tin-Alex.: 9,69-10-9,92-9,28; B#ia[uAndrei-Marian: 9,65-9,93-9,91-9,45; Micu Radu-Elizeu: 9,61-9,59-9,68-9,41; Ciochia Cristina-Floren-tina: 9,38-9,71-9,56-9,56.

Filologie: B#dele Andreea-Cris-tina: 9,64-9,76-9,80-9,83; Beche-rescu Cristina: 9,40-9,26-9,18-9,43;Tupangiu Melisa-Vanelore: 9,36-9,57-9,69-8,85; Ni]# Corina-Mari-nela: 9,35-9,42-9,38-9,20; P@rvu

Ana-Adelina: 9,22-9,39-9,41-9,20.{tiin]e sociale: Rotaru Cristina-

Andreea: 8,86-9,21-8,94-8,60;Voicea Alexandru: 8,48-8,52-8,49-8,06; P#dureanu Marius-Andrei:8,45-8,26-8,16-8,90; Ciuc# Marian-Luciana: 8,45-9,26-9,20-9,31; UdreaMaria-Eliza: 8,19-9,07-8,63-8,48.

De la specializarea {tiin]e alenaturii doar Matei Liliana-Georgia-na se \ncadreaz# \n aceia[i para-metri: 8,51-9,50-9,32-8,55, cu cre[-teri fa]# de admitere, ceilal]i patruau ob]inut, \n general, medii subcea de la admitere, \ntr-un singurcaz diferen]a fiind mai mare.

_n fine, ca [i acum patru ani, vom\ncheia cu prezentarea sita]iei ele-vilor admi[i pe primele locuri lacele patru clase a IX-a, cu promi-siunea c#, a[a cum am procedatp@n# acum, le vom urm#ri atent”traiectoria”, sper@nd ca evolu]ia lors# se \nscrie pe o curb# ascendent#,spre satisfac]ia lor, a p#rin]ilor [i aprofesorilor.

Matematic#-Informatic#: Mi-tran Andrei-Florian, {coala nr. 4 –9,82; Dinc# Daniela-Elena, {c. nr.3 – 9,79; Ciobanu Simona-Mihaela,{c. nr. 4 – 9,65; Roncea Liliana,{c. nr. 5 – 9,65; Bobolocu Lavinia-

Mariana, {c. nr. 5 – 9,55, cu preci-zarea c# cea mai mare medie deadmitere a fost 9,82 iar cea maimic# 7,37.

Filologie, media maxim# 9,73,cea minim# 8,13 ”clasamentul” areconfigura]ia: Di[a Andreia-Mihaela,{c. nr. 5 – 9,73; Iancu Andreea-Nicoleta, {c. nr. 2 – 9,61; NaceaCamelia-Bianca, {c. nr. 3 – 9,56;Constantin Rodica-Florentina, {c.nr. 2 – 9,44; Oprea Maria-Teodora,{c. nr. 5 [i Vi[an Ileana-Miruna,{c. nr. 3 – 9,28.

{tiin]e sociale, cea mai maremedie, 9,20, cea mai mic# 7,68:Mitu Maria-Diana, {c. nr. 3 – 9,20;Jianu Marius-Ionu], {c. nr. 1 – 9,00;Tica Mitu-Mihai, {c. nr. 2 – 8,80;Ilie Georgiana-Andrada, {c. Gali-ciuca – 8,67; Ciontu Andrei-Ionu],{c. Galiciuica – 8,87.

{tiin]e ale naturii, media maxi-m# 8,56, minim# 7,16: C#lug#reanuGabriel-Sorin, {c. Rast – 8,56;Oprea Mirela-Cecilia, {c. Afuma]i– 8,55; Butoi R#zvan-Florian, {c.Catane – 8,43; Chiril# Marinela-Florentina, {c. Mo]#]ei – 7,94; To-b# Maria-Magdalena, {c. Seaca deC@mp – 7,89.

Chiar dac# am fost pu[i \ntr-o si-

tua]ie delicat#, care ne-a creat o sta-re de disconfort sufletesc, m#rturi-sim c# nu purt#m ranchiun# nim#-nui, ci dimpotriv#, transmitem feli-cit#ri elevilor, profesorilor [i condu-cerii liceului care nu [i-au dr#muiteforturile, puse \n slujba idealuluigeneros de cre[tere a prestigiuluiunit#]ii de \nv#]#m@nt [i, prin aceas-ta, a imaginii [i prestigiului munici-piului nostru, exprim@ndu-ne con-vingerea (nu speran]a) c# \n viitorvom fi primi]i a[a cum, credem, armerita cineva care, f#r# niciun inte-res, ci numai din sentimentul pre]ui-rii fa]# de domeniul \nv#]#m@ntului[i fa]# de slujitorii lui, dore[te s#prezinte imaginea onorant# a unuiliceu prestigios, \n condi]iile \n caresunt destui ”c@rcota[i” care specu-leaz# numai pasagerele [i pu]ineleimperfec]inuni, inerente \n via]a ori-c#rui domeniu de activitate [i a ori-c#rei colectivit#]i.

{i chiar dac#, \n mod constant,nu vom abdica \n ruptul capului dela obiectivitate, nu putem face ab-strac]ie de faptul c# am ”slujit”aproape 40 de ani la catedr# [i c#,a[a cum spune o \n]eleapt# vorb#din popor, ”s@ngele ap# nu se face”.

Gh. Gheorghi[an

Cum o ruin# poate ajunge o bijuteriesau Pofti]i la [trand!

6 Gazeta B~ILE{TIdededededededededeGreu e, Doamne, prin cuvinte,S#-]i exprim ce bun ai fostC# i-ai dat omului minteCa s#-[i fac#-n lume rost...

{i, pentru ca s# tr#iasc#,Tu i-ai dat mereu \ndemnCu p#m@ntul s# trudeasc#Optimist, cinstit [i demn...

_l cultiv# de milenii{i-i caut# \n str#funduriMinereuri – sumedenii{i gr#simea din ad@ncuri...

I-ai dat s# \nfrunte m#ri{i-n#l]imile albastre,S# \nving# dep#rt#ri,Pe uscat [i printre astre...

{i-a f#cut case, palate,Piramide colosale,Dar [i gr#dini suspendate,Temple, moschei, catedrale,

Peste v#i [i creste – drumuri,Ora[e c@t ni[te ]#ri,_mpotriva apei, diguriS#-mpiedice rev#rs#ri...

Cu-o cutie epocal#Vorbe[te \n lumea toat#{i-i d# ve[ti alta, banal#,{i le vede totodat#...

Nu mai surprinde pe nimeniC# prin c@te o uzin#R#s#rit# pretutindeni,R@ul, v@ntul dau lumin#,

Sau, prin st#rile tr#ite,Bucuria [i triste]ea,_n versuri me[te[ugite,Omul [i-a v#dit noble]ea...

El, cu sensibilitate,{i-a dat glas la sentimente,Destule interpretateCu mul]imi de instrumente...

Au fost \n societateDe-n]elep]i legi \ntocmite,_nc# din antichitateLa popoare chibzuite...

Pe Tigru [i Euphrat,_n urm# cu mii de ani{i altele au fiin]at,La greci, apoi la romani...

Legile-au fost schimb#toareChiar \n vremile moderne{i-n fond [i \n formulare;Mai ales cele ...interne...

Toate-n coduri integrate –”Drept civil”, ... ”Procesual”,”Legi votate”, ”promulgate”,”Drept constitu]ional”...

”Drept interna]ional”,”Dreptul muncii”, ”...funciar”,”...administrativ”, ...”penal”,Dar [i ”Drept ...financiar”...

Acesta din urm#-n sine,Prevede c# statul are,Ca s# se poat# sus]ine,Dreptul la ...”impozitare”...

Articole, alineate,Riguros reglementeaz#,_n cele mai multe stateCe [i cum impoziteaz#...

Se prev#d fundament#ri,Baremuri [i limite,La ce demult erau ...”d#ri”Iar azi sunt ... ”impozite”...

D#ri s-au tot pus din vechime –Le puneau st#p@nitorii{i le-adunau cu asprime{i cu zgomot slujitorii...

{i \n bani [i \n natur#Luau zapcii cu v#t#[eii;Chiar vita din b#t#tur#Perceptori cu port#reii

Vr@nd s# pun# d#ri pe tot,Istoria nu ne minteC# un domn fanariot,Haps@n [i \ngust la minte,

A mai pus el \nc# una,C#ci nu era mul]umit{i se lua cu anas@na{i birul pe ”fum#rit”...

Erau mai vechi ”Cr@[m#ritul”{i-altele multe [i grele...”Ierb#ritul”, ”Oieritul” –Adev#rate belele...

Altele, cu iz localErau un fel de cutume{i, impuse imoral,Au avut un prost renume...

}#ranului \i eraAmenin]at# averea{i frecvent se-mprumutaCa s# achite ”FONCEREA”

C@nd sume mai mari de bani,Cerea agentul fiscal,Ca restan]e din al]i aniSe mai l#sa cu ...scandal...

Sau destui, dac# aflauC# vine vreun ”perceptor”,Prin gr#din# o tuleau{i dau drumul c@inilor...

Fiindc#, pentru am@nare,Sau o ”dare” nepl#tit#,El punea ”\n aplicare””Executarea silit#”...

_i lua, ca-n orice sat,Chiar scoar]a de pe perete{i macatul de pe pat,Sau capra – gata s# fete...

Sau alte lucruri din cas#,Din obor sau din p#tul,Cu motiva]ia cras#C# nici nu i-a luat destul...

Ca s#-am@ne plata, iar,I se preg#tea o mas#Cu ciorb# [i cu gr#tar{i-i mai d#deau [i acas#...,

C# la noi plocoaneleStimuleaz# ra]iunea{i sunt, blestematele,De c@nd e [i Na]iunea...

_n orice comunitateUnu din ”PERCEP}IE”Era personalitate,Chiar f#r# excep]ie...

Iar la treburi interziseSe dep#[ea orice risc,Oriunde-avea por]i deschise,Dac# era de la ”FISC”...

Ori[ice agent fiscalAfi[a o importan]#{i-un anume ritualC@nd ”t#ia el o chitan]#”...

To]i erau dota]i cu mape,Bine compartimentate,Ni[te geamantane-aproapeS#-ncap#-n ele ...de toate...

C#ci, l@ng# chitan]ier,Carne, br@nz# [i-altele;Zilnic dintr-un cartier

Nr. 8august 2010

Agoniseau ori[ice...

Tot cu poft# de m@ncare,La gr#taragii din pie]e,Ei aveau trecere mare{i succes la...precupe]e...

La B#ile[ti – oameni [i ei !!!,Cunoscu]i de to]i de-aici,C@nd aspri, c@nd bunicei,Ca Trache sau Licurici...

F#cea Mandea \ncas#riLegal [i f#r# cusur,Ca el, taxe [i-alte ”d#ri”Ion Mazilu [i Monciur............................................Socialismul iubitA fost numai o ispit#{i, apoi, ne-a cople[itTranzi]ia prelungit#...

Guverne s-au succedat{i mereu s-au huiduit,Noua clas#-a tot furat{i Statu-i acum falit...

Se-mprumut# indecent{i \nc# [i cu extensiiCa s# aib#-n cont curentBani de salarii [i pensii...

_mprumutul – orice-ar fi,De la Banca Mondial#,Alte b#nci [i F.M.I.E a secolului boal#

Unde-o fi eficien]a,Oare, o fi cu izb@nzi,Atunci, c@nd o fi scaden]a,Cu dob@nd# la dob@nzi ?!

Pentru ameliorareLeacurile s-au g#sit,Ba, chiar de o redresareSe vorbe[te: cu profit...

Probabil pentru mul]i ani,Dac#-i gol depozitul,Ca s# fac# rost de bani,Leacul e ...impozitul...

Iar, \ntr-un moment istoric,S-au emis mai multe teze{i s-a decis categoric”Tot s# se impoziteze” !:

Case – orice fel – terenuri,Intra [i extravilane,Dependin]e, acareturi{i rurale [i urbane...

Vile, livezi [i planta]ii,Solarii pentru legume,

Sau cu alte destina]iiAduc importante sume...

Meserii, ateliere,Ma[ini [i motociclete,Chiar [i munci sezoniere,(De ce nu [i ...biciclete ?!)

C@rciumi, chio[curi, magazine,Medita]ii, consulta]ii,Farmacii – goale sau pline –{i-alte multe situa]ii...

De ce Marx, mai demult, oare,C@nd tuna [i fulgera,C@nd vorbea de PLUSVALOARE,El pe patroni condamna ?!

De-o vreme, la noi, \i ziceVALOARE AD~UGAT~{i legal se interziceS# r#m@n# ...netaxat#...

De parc# ar fi profit,La destui le-a luat maulC# guvernele-au scumpit{i tot umfl# ... T.V.A.-ul ................................................

Acum impozite mariLa gr#mad# se emit:Pe lefuri de bugetari{i pe ori[ice venit...

Pe pensii [i-ndemniza]ii,Pe depozite bancare,Pe prime [i aloca]ii;Taxe de [colarizare...

{i avem s# nu v# mire,Taxe \n biserici, chiar,{i taxe la cimitirePlus ”Impozit forfetar”........................................Se-ntreba un mucalitCam b@lb@it, chel [i gras,De ce taxe nu se-admit{i pe ... sc#rpinat \n nas,

Pe tu[it [i pe scuipat,Sau pe deschis la fermoar,Pe sfor#it sacadat,Fiindc# n-ar fi \n zadar ?!

C#-am str@nge bani la Buget –C@]i ar fi s# se adune{i, astfel, \ncet-\ncet,Ie[im din Recesiune...

P@n#-atunci, pensionariiPot urma[ilor s# lase{i, ca ei [i bugetariiNi[te bani de ...parastase...

Valentin Turcu

Nu voi \nceta nicodat# s# m# exta-ziez \n fa]a acestui fabulos joc de [ahale c#rui origini misterioase se tragde undeva din noaptea timpurilor!

Imaginat, se spune, de c#tre un b#-tr@n \n]elept, [lefuit de spiritul crea-tor al popoarelor care l-au practicat,\nfrunt@nd toate prejudec#]ile [i inter-dic]iile, cucerind \n mod pacific con-tinentele [i survol@nd diversele epoci,ideea acestui joc s-a dezvoltat [i aevoluat mereu – \mbog#]it de la ogenera]ie la alta – pentru a ajunge \nzilele noastre la o dezvoltare colosa-l#. Intrat demult \n sferele de interesale umanit#]ii, acest veritabil feno-men a devenit \n zilele noastre unadin expresiile cele mai prestigioaseale divertismentului uman, unde jocde competi]ie, [tiin]# [i art# se combi-n# \ntr-un interesant cocktail inte-lectual.

Desigur, semnifica]ia filosofic# [iformativ# a jocului de [ah ar puteasc#pa unor persoane care prefer# eloc-

ven]a instantanee unei g@ndiri profun-de, confruntarea direct#, unei abord#rijudicioase. Atunci, ei nu v#d aici de-c@t dou# persoane taciturne, care mu-t# din timp \n timp pe o tabl# cadrilat#c@teva fugurine asem#n#toare unorjuc#rii de copii.

_n realitate, avantajele practic#rii[ahului sunt apreciabile c#ci, chiardac# suntem o fire mai expansiv#, ocur# de cugetare interioar# nu poatedec@t s# structureze mai bine vivaci-tatea noastr# spiritual#.

Pe de alt# parte, [ahul este arta r#z-boiului f#r# v#rsare de s@nge, carepermite resurec]ia eroilor c#zu]i pec@mpul de onoare, care ob]in astfelposibilitatea unei noi [anse \ntr-oconfruntare mereu re\nnoit#. Iat# dece milioane de oameni de toate v@rs-tele [i av@nd preocup#rile cele maidiverse \[i petrec timpul liber \n com-pania acestor figurine bicolore careau darul de a alunga plictiseala, a re-\nviora spiritul [i a provoca pl#cere.

Asemenea multor al]i copii, [i euam fost repede [i iremediabil atrasde acest joc minunat. _ncetul cu \nce-tul, competi]iile [ahiste mi-au devenito adev#rat# [coal#, \n care victorii [i\nfr@ngeri, bucurii [i am#r#ciuni mi-au modelat caracterul, preg#tindu-m#mai bine pentru via]#.

Ca mul]i al]i tineri din genera]iamea, ignoran]i [i f#r# antrenori, amr#t#cit mult pe c#ile sinuoase ale \n-v#]#rii prin sine \nsu]i, studiind celec@teva c#r]i existente, analiz@nd parti-dele mele [i ale altora, \ncerc@nd s#compensez neajunsurile prin talent.Adev#rata mea via]# [ahist# a debutatodat# cu legitimarea [i cooptarea mea\n echipa fanion a Olteniei ”Univer-sitatea” Craiova. Mul]i ani de atuncimi-am pus \n practic# \ntreaga price-pere, perseveren]#, ambi]ie [i intelect\n slujba reprezent#rii cu cinste a cu-lorilor clubului meu. Totodat#, parti-ciparea mea \n competi]iile de toatenivelurile (individuale locale, jude]e-

ne, campionate na]ionale de copii,juniori, seniori, concursuri universi-tare) s-a soldat cu multe succese [irealiz#ri competi]ionale de \nalt#]inut#. Dup# 1985, am revenit \n ora-[ul natal [i \mpreun# cu bunul meuprieten – implicat [i el iremediabil \npracticarea ”sportului min]ii” – amnumit aici pe inimosul [i ambi]iosuldomn Cornel Gaciu, am \nfiin]atechipa ”Electrometalurgistul” B#i-le[ti, echip# care a ob]inut destulerezultate onorabile (campioan# a jud.Dolj, c@[tig#toare a mai multor cupe,disputarea barajului de calificare \ncadrul Campionatului divizionar alRom@niei)

Voi prezenta acum finalul unei in-teresante [i decisive partide disputate\n cadrul meciului divizionar ”Buco-vina” Suceava – ”Universitatea”Craiova:

Alb: Rh2, Dg3, Te1, Tf1, Ne3, Cc4Pioni: a2, b3, c2, d3, g4, h3

Balada impozitelorD-lui Liviu Sarchiz

Negru: Rg8, Dc7, Te8, Tf8, Na8,Nh6

Pioni: a6, b4, c5, e5, g6, h7Rezolvare: 1...T:f1 2.T:f1 Nf4!

3.N:f4 e5:f4 4D:f4 Te2sah 5.Rg3 g5!!{i albul cedeaz# (La 6.D:c7 Tg2 sah-mat)

_n cadrul manifest#rilor prilejuitede ”Zilele Municipiului B#ile[ti” vomorganiza un triunghiular cu parti-ciparea echipelor de juniori: CSM”Progresul” B#ile[ti, ”Palatul Copii-lor” Craiova [i ”Tinerii Mae[tri” –echipa Casei de Cultur# ”Traian De-metrescu” Craiova.

Constantin Micu

Din tainele g@ndirii juc#torului de [ah

7Gazeta B~ILE{TIdedededededededede_ntruc@t situa]ia a impuns-o, \naintea

[edin]ei ordinare a Consiliului Local pe lunaiulie, a avut loc o [edin]# ”de \ndat#” \nziua de 15.07.2010 la care au fost prezen]i16 din cei 17 consilieri locali. Dup# ce aanun]at c# [edin]a ordinar# va avea loc pe28.07.2010, dl. primar Costel Pistri]u a pre-zentat ordinea de zi, supus# votului de pre-[edintele de [edin]# [i aprobat# \n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind alegerea pre[edintelui de[edin]# pentru lunile iulie-septembrie, supusaten]iei de dna Daniela Dan, secretarulunit#]ii administrativ-teritoriale, se stipuleaz#c# alegerea este condi]ionat# de expirareamandatului fostului pre[edinte. Dl. SabinGaciu a avansat propunerea ca noul pre[e-dinte s# fie dl. Gabriel Tica, propunere carea ob]inut sufragiile tuturor ale[ilor locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# delegarea gestiunii servi-ciului de alimentare cu ap# [i canalizare almunicipiului c#tre SC Compania de Ap#”Oltenia” SA, prezentat ca [i celelalte dou#de dl. primar, se men]ioneaz# c#, av@nd \nvedere prevederile Legilor 15 [i 241/2006,executivul a propus aprobarea studiului deoportunitate privind delegarea serviciului,delegarea gestiunii acestuia c#tre SC Com-pania de Ap# ”Oltenia” SA, Contractul deDelegare a gestiunii serviciului, care se va\ncheia \ntre municipiul B#ile[ti [i Asocia]iade Dezvoltare Intercomunitar# Oltenia (ADI)pe de o parte, [i SC Compania de Ap# ”Ol-tenia” SA pe de alta; Lista bunurilor dindomeniul public [i privat aferente serviciului,care vor fi concesionate prin Contractul deDelegare c#tre SC Compania de Ap# SA, [is# se acorde mandat ADI, al c#rei membrueste municipiul B#ile[ti, s# semneze Contrac-tul de Delegare, prin reprezentantul s#u legal,\n numele [i pe seama muncipiului B#ile[ti.Dl. Mugurel M@nz@n# a \ntrebat ”ce \nseam-n# delegarea gestiunii serviciului”, dl. primard@nd explica]ii pe \n]elesul tuturor, iar dl.Ioan Negre], dup# ce a f#cut cunoscut, expri-m@ndu-[i [i nemul]umirea, c# nu cunoa[tecon]inutul Anexelor 1,2,3, a afirmat c# nupoate fi de acord cu ce se propune. Dl. pri-mar a men]ionat c# materialele sus]in#toareau fost f#cute de ADI [i a trebuit s# fieaprobate de toate localit#]ile, Domnia Saav@nd mandat din partea CL de a vota \nAGA din cadrul ADI. Dup# ce domnul S.Gaciu a f#cut unele aprecieri [i a dat c@tevaexplica]ii, proiectul de hot#r@re a fost supusla vot [i a aprobat cu 15 voturi ”pentru”,\mpotriv# fiind dl. I. Negre].

Referitor la Proiectul de hot#r@re prin carese aprob# aplicarea pre]urilor/tarifelor ini]ialeaferente municipiului nostru, stabilite prinstrategia de tarifare pentru srrviciile de ap#[i canalizare, se precizeaz# c#, ]in@nd seamade Adresa 7995/02.07.2010 prin care Com-pania de Ap# ”Oltenia” SA a transmis spreaprobare CL pre]urile/tarifele pentru servi-ciile de alimentare cu ap# [i de canalizareaaferente B#ile[tiului, executivul a propus ur-m#toarele pre]uri/tarife: ap# potabil# livrat#- 1,90 lei/mc; canalizare – 0,62 lei/mc, lacare se aplic#, potrivit legii, TVA aferent#\n vigoare. Edilul-[ef a informat c# tarifulpentru ap# a fost negociat pentru cele 7 loca-lit#]i [i se va majora \ncep@nd cu01.07.2010, men]ion@nd c# B#ile[tiul are celmai sc#zut pre] la ap#. Acest tarif a fostnegociat la ADI prin reprezentan]ii localit#-]ilor, \n anul 2013 se va ajunge la un pre]unic, iar \n 2011 [i 2012 vor exista cre[teriale pre]ului. Dup# ce a \ntrebat care estepre]ul apei ”\n acest moment” [i a primitr#spuns, dl. I. Negre] a fost de p#rere c#pre]ul apei nu trebuie egalizat, [i-a exprimatregretul c# nu este \n posesia ”calcu]iei depre]”, conchiz@nd c# pre]ul a crescut de la1,4 la 1,9 lei/mc. Dl. Mugurel M@nz@n# apedalat pe faptul c# majoritatea locuitorilorst@nd la cas#, au gr#dini [i utiliz@nd apa laudatul acestora, nu este normal ”s# se iacanal pentru tot ce se folo[e[te, fiindc# aceaap# se duce \n p#m@nt”. Dl. Vasilea Duineaa f#cut c@teva preciz#ri referitoare la re]ea-ua de canalizare pluvial#, iar dl. primar avenit cu explica]ii suplimentare.

Cu un vot ”\mpotriv#”, dl. I. Negre] [i15 ”pentru” proiectul a fost aprobat.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind modificarea Actului Consti-tutiv [i a Statutului ADI Oltenia, la caremunicipiul nostru este asociat, se stipuleaz#c#, lu@nd act de Adresa 71/05.07.2010 princare ADI a comunicat Prim#riei B#ile[ti noulmodel de Hot#r@re a CL, care se impune ase adopta, conform celui trimis \n teritoriude Ministerul Mediului [i P#durilor, exe-cutivul a propus emiterea unei hot#r@ri princare s# se aprobe modificarea Actului Con-stitutiv al ADI prin Actul Adi]ional nr. 1/2010; modificarea Statutului ADI prinacela[i act adi]ional; \mputernicirea repre-zentantului CL B#ile[ti \n Adunarea Gene-ral# a ADI de a vota \n favoarea adopt#riiactelor adi]ionale la Actul Constitutiv [i aStatului ADI; \mputernicirea domnului pri-mar Pistri]u Costel s# semneze, \n numele[i pe seama CL B#ile[ti, actele adi]ionaleprecum [i \mputernicirea domnului Buic#Gheorghe de a \ndeplini procedurile pre-v#zute de lege pentru \nregistrarea modifi-c#rilor actului constitutiv [i statutului ADIla Registrul asocia]iilor [i funda]iilor de pel@ng# greva Judec#toriei Craiova.

Proiectul executivului a fost aprobat cu 15voturi ”pentru”, \mpotriv# fiind dl. I. Negre].

_n [edin]a ordinar# pe luna iulie s-au dez-b#tut unele proiecte de hot#r@re extrem deimportante at@t pentru prezentul, c@t [i, maiales, pentru viitorul urbei noastre, pentru”punerea pe baze solide” a activit#]ii \ndiferite domenii. _ntrunindu-se cvorumul,prin prezen]a a 15 din cei 17 consilieri, dnaDaniela Dan, secretarul unit#]ii adminis-trativ-teritoriale, a adresat dlui primar rug#-mintea de a prezenta ordinea de zi. Deoarecedl. I. Negre] a solicitat o schimbare \n ordi-nea de prezentare a proiectelor, \n sensul dea se dezbate cel de la punctul 6 \nainteacelui de la punctul al doilea, s-a cerut p#rereadirectorului economic [i, dat fiind c# s-aprecizat c# logic nu se impune aceast# schim-bare, s-a supus totu[i la vot propunerea, carea ob]inut 3 voturi ”pentru”, aprob@ndu-se\n unanimitate ordinea de zi ini]ial#.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# programul principalelormanifest#ri cultural-artistice [i educative aleunit#]ilor de cultur#, pe trimestrul al III-lea,dl. Marcel Bo]a a prezentat programul, ainsistat asupra celor care se vor desf#[uracu prilejul ”Zilelor ora[ului”, sub genericul”Acas# Nea M#rin”, f#c@nd alte c@teva apre-cieri. Dl. I. Negre], dup# ce a precizat c# 5puncte din program s-au realizat deja, amen]ionat c# aceast# [edin]# trebuia s# sefac# \n luna trecut#, ”[edin]ele ordinare fiindobligatoriu s# se desf#[oare lunar” [i nu estenormal s# se voteze retroactiv unele punctedin program. A reluat, parc# obsedant, pro-blema obligativit#]ii de a se pune la dispo-zi]ie materialele cu cinci zile \nainte de [e-din]a ordinar#, pe care ”nu le-am primitniciodat#.” De fiecare dat# a avut la dis-pozi]ie cel mult dou# zile pentru a le studia.”Cu toate c# au trecut doi ani, situa]ia esteaceea[i.” Dl. primar a men]ionat c# dl. con-silier ”n-a citit bine Legea 215, pentru c#cine vrea s# se documenteze trebuie s# vin#la consiliul local, iar dl. I. Negre] face doar<pledoarii>, dar nu vine cu solu]ii pragma-tice, constructive. ”Proiectul propus de exe-cutiv a fost aprobat cu 14 voturi ”pentru”,\mpotriv# fiind dl. I. Negre].

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind aprobarea organigramei [ia statului de func]ii pentru aparatul de specia-litate al Primarului Municipiului B#ile[ti,prezentat, ca [i cel urm#tor, de dl. primarCostel Pistri]u, se precizeaz# c# p@n# \n pre-zent nu s-a f#cut nicio restructurare [i c#organigrama a fost aprobat# de Agen]iaNa]ional# a Func]ionarilor Publici, \n ea ap#-r@nd posturi, nu persoane. La propunereaunor consilieri, s-a prezentat [i organigrama[i statul de func]ii ale Serviciului Poli]ieiComunitare, pentru a se discuta pe margineaam@ndurora. Av@nd \n vedere prevederileOUG 63/2010, \n prezent sunt 102 posturiocupate (9 la Cabinetul Medical, 74 la Asis-ten]# social# - \nso]itori persoane cu handi-cap) cu contract de munc# [i 19 asisten]isociali cu indemniza]ie. Referitor la posturilereduse \n cadrul aparatului propriu al Pri-marului [i \n structurile din subordinea CL,se men]ioneaz# c#, pe l@ng# cele 4 posturisuspendate (3 func]ii publice [i una per-sonal contractual) s-a propus blocarea ocu-p#rii celor 13 posturi vacante de func]ii pu-blice, precum [i a celor 12 \n regim con-tractual vacante [i blocarea ocup#rii \n viitora oric#rui post, at@t func]ie public#, c@t [ipersonal contractual, care se vor vacanta dindiverse motive (pensionare, demisie etc). _norganigram# apar urm#toarele posturi: pri-mar, viceprimar, secretar, director economic,celelalte fiind distribuite dup# cum urmeaz#:

_n subordinea primarului: viceprimar,secretar, director economic [i Cabinet asis-ten]# medical# - 9 func]ii; Compartimentjuridic – 3; Compartiment resurse umane –2; Direc]ia economic# - 1+ 21; Cabinetprimar – 2; Cabinet informatic – 2; Com-partiment corp de control, transport, avize –2; Comnpartiment audit – 1; Birou rela]iicu publicul [i informare a cet#]eanului – 1 +6; Compartiment stare civil# - 1; Comparti-ment eviden]# informatizat# a persoanei – 2.

_n subordinea viceprimarului: Com-partiment protec]ia mediului [i integrare eu-ropean# - 1; Compartiment achizi]ii publice– 2; Serviciul gospod#rie comunal# - 1 +26; Birou situa]ii de urgen]# - 1; Arhitect-[ef – 1; Compartiment repara]ii [i \ntre]inerestr#zi – 11; Compartiment spa]ii verzi [i salu-britate – 15 (controlate de [eful Serviciuluigospod#rie comunal#); Servicul tehnic, urba-nism, amenajarea teritoriului [i cadastru – 1+ 7 (controlat de arhitectul-[ef).

_n subordinea secretarului: Biroul ad-ministrativ – 8; Compartiment registru agri-col – 6; Serviciu de asisten]# [i protec]iesocial# - 1 + 9; Compartiment autoritate tute-lar# [i protec]ia copilului – 1; Compartimentaisten]# [i protec]ie social# - 7; Compartimentaisten]# social# a persoanelor v@rstnice, ajutoaresociale – 1; Compartiment \nso]itori persoanecu handicap – 100 (sub controlul [efuluiServiciului de asisten]# [i protec]ie social#.

_n subordinea directorului economic:Compartiment bugete, financiar-contabilitate– 6; Compartiment impunere, \ncas#ri, per-

soane fizice [i juridice – 11; Compartimentamenzi – 4.

_n Statul de func]ii apar \n total 120 deposturi, dup# cum urmeaz#: Func]ii publice– 71, din care 6 de conducere; func]ii deexecu]ie – 65; func]ii contractuale de con-ducere – 1; func]ii contractuale de execu]ie– 46; func]ii de demnitate public# - 2.

Referitor la organigrama Serviciului Pu-blic al Poli]iei Comunitare, se men]ioneaz#c# au fost reduse 30 de func]ii publice de laultimul aviz al Agen]iei Na]ionale a Func-]ionarilor Publici: la Compartimentul finan-ciar-contabilitate, resurse umane s-a redusun post func]ie public# (vacant#); Biroul in-struire, protec]ia muncii, achizi]ii [i contrac-te, din 6 func]ii publice s-au redus 4 \n carese include [i cea de [ef birou (vacant#) [i 3func]ii publice de execu]ie, transform@nd bi-roul \n compartiment; la Serviciul ordinepublic# [i paz#, din 41 de func]ii publice aufost reduse 25 (10 dintre acestea fiind va-cante), [eful serviciului prelu@nd atribu]iiledirectorului executiv, func]ie vacant# [i redu-s#. _n statul de func]ii apar: func]ii publice– 18, din care 1 de conducere; func]ii pu-blice de execu]ie – 17; func]ii contractualede execu]ie – 2, \n total 20 de func]ii. Edilul-[ef a fost de p#rere c# cel mai bine ar fi caposturile r#mase s# fie ocupate prin concurs[i a precizat c# se inten]ioneaz# \nfiin]areaServiciul de Paz# [i Ordine la care s# poat#fi \ncadra]i [i cei disponibiliza]i. Referindu-se la situa]ia aparatului propriu al Primarul,dl. I. Negre] s-a ar#tat surprins de faptul c#\n ”document” apar 3 posturi de consilierjuridic, iar ”\n vorbire” apar 2 [i a \ntrebatdac# este o gre[eal#, dl. primar r#spunz@ndu-i c# \n statul de func]ii sunt incluse dou#persoane [i afirm@nd c# dl. I. Negre] ”\n-curc# mereu lucrurile, este tot timpul agasant[i nu vine cu ceva constructiv.” De ase-menea, [i-a exprimat speran]a c# multe pro-bleme spinoase se vor rezolva odat# cu \n-fiin]area Poli]iei Locale, c@nd ”sper#m s#-iprelu#m pe cei 15 disponibiliza]i.” De fapt,aceasta este ra]iunea pentru care se inten]io-neaz# s# se \nfiin]eze acel Serviciu de paz#[i ordine, totul f#c@ndu-se conform legii.

Dl. M. M@nz@n# a afirmat c# discu]ia i separe neprincipial#. ”Este posibil ca dl. primars# fi avut anumite motive s# prevad# cele 3posturi, dar trebuia s# ne spun# [i nou# cas#-l ajut#m.” Din cauza reducerilor de pos-turi de la Poli]ia Comunitar#, se vor \nmul]ifurturile, cei 20 r#ma[i nu pot face fa]#,pentru c# sunt prea multe probleme \n sarci-na acestora, iar dac# se externalizeaz# ser-viciul de care se vorbea, cheltuielile vor fimai mari [i ”nu [tim dac# ne putem permitea[a ceva.” Proiectul de hot#r@re a fot aprobatcu 11 voturi ”pentru”, un vot ”\mpotriv#”,I. Negre], [i 3 ab]ineri – C#t#lin Ne]a, M.M@nz@n# [i Cristina S#lceanu.

Referitor la situa]ia de la Poli]ia comu-nitar#, dl. Amza Dumitra[cu a precizat c# \nexpunerea de motive se stipuleaz# c# la Pro-tec]ia muncii, din 6 posturi s-au redus 4 [ia solicitat s# se precizeze c@]i oameni pleac#.Dl. Victor Iure[ a informat c# pleac# 15persoane [i c# s-au redus \n primul r@ndposturile vacante. Dl. I. Negre] [i-a exprimatindignarea [i a \ntrebat retoric ”Unde esteautonomia local#?”, apreciind c# la B#ile[tiar trebui s# fie cel pu]in 50 de poli]i[ticomunitari. ”Ce s# fac# mai \nt@i poli]i[tiicomunitari \n situa]ia \n care vor r#m@necel mult dou# patrule pe \ntreg ora[ul?”. Afost de p#rere c# legea este f#cut# prost,”OU este aiurea”, motiv pentru care nu vavota acest proiect de hot#r@re.

Propunerea executivului a fost aprobat#cu 12 voturi ”pentru”, neob]in@nd sufragiileconsilierilor I. Negre], M. M@nz@n# [i C. Ne]a.

Proiectele de hot#r@re prin care se propuneaprobarea organigramei Bibliotecii Municipale”Petre Anghel”, \n care apare un post deresponsabil de bibliotec# [i doi bibliotecari [icel prin care se propune aprobarea Regulamen-tului de organizare [i func]ionare al acesteiinstitu]ii de cultur#, prezentate de dna JanetaVlad, au fost aprobate \n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind rectificarea bugetului localpe anul 2010, se stipuleaz# c# executivul apropus vir#ri de credite, fiind vorba de dimi-nuarea cheltuielilor materiale prev#zute a seexecuta pe sem. al II-lea [i r#mase de exe-cutat, dup# cum urmeaz#: Cap. 51.02 ”Ad-ministra]ie public#” minus 59.000; Cap.54.02 ”Eviden]a popula]iei” minus 2000 lei;Cap. 61.02 ”Ap#rare civil# minus 32.000lei, din care subven]ii – 30000 [i cheltuielimateriale – 2000 lei; Cap. 66.02 ”S#n#tate”minus 21000 lei, din care, spital – 20000lei [i asisten]# medical# [colar# - 1000 lei;Cap. 67.02 ”Cultur#” minus 55000 lei, dincare subven]ii – 26000 lei; bibliotec# - 4000lei [i zone verzi – 25.000 lei; Cap. 70.02”Gospod#rire comunal#” minus 63000 lei;Cap. 74.02 ”Salubritate” minus 10000 lei;cap. 84.02 ”Str#zi” minus 156000 lei, \ntotal fiind o diminuare a cheltuielilormateriale de 398000 lei. S-a propus ca sumadisponibilizat# s# se vireze astfel: ”_nv#]#-m@nt”, cheltuieli materiale + 237000 [isuplimentarea unor pozi]ii de investi]ii [i asumelor pentru pozi]ii de investi]ii deja

existente + 161000 lei. Pozi]iile de investi]iipropuse a se suplimenta sunt: certificaresistem managementul calit#]ii – 7000 lei;evaluarea domeniului public – 40000 lei;studiul geotehnic Parcul Tineretului – 4000lei; reabilitare terminc# {c. nr. 5 – 20000 lei;\nlocuirea pozi]iei Demitrificator la spital cuReabilitare termic# 80000 lei.

Dl. Amza Dumitra[cu a men]ionat c# asesizat o neconcordan]# de 10000 lei la”_nv#]#m@nt” [i a \ntrebat cum este \mp#r]it#suma de 207000 lei, dna Violeta Mo]#]#eanuinform@nd c# se va repartiza pe [coli \n func-]ie de cantitatea de lemne necesar# [i decheltuielile materiale. Toate cheltuielile sediminueaz# cu 20%, mai pu]in igeniz#rile,suma de 207000 lei d@ndu-se \n mod specialpentru lemne [i energie electric#. La spital,se impunea achizi]ionarea unei centrale ter-mice, actuala fiind foarte veche. Dl. M. M@n-z@n# s-a interesat despre ce cl#dire din stradaVictoriei este vorba [i a informat c# este po-sibil s# fie revendicat# cl#direa DispensaruluiTBC, situa]ie \n care a pus \ntrebarea fireasc#:”Unde se va muta dispensarul?” pentru c# \nspital nu este posibil. R#spunz@ndu-i edilul-[ef a precizat c# n-a mai fost revendicat acelimobil, de aceea s-au alocat bani pentrureabilitare [i a [i \nceput lucrarea, men]io-n@nd c# B#ile[tiul va avea Compartiment dePrimiri Urgen]e. Dac# se investe[te pentru\nc#lzire, este bine s# se refac# acum calori-ferele, iar restul s# fie l#sat pentru mai t@rziu,miz@ndu-se [i pe conducta de gaze. Dl. I.Negre] a precizat c# nu este de acord cu rea-bilitarea termic# de {c. nr. 5, pentru c# ”acolos-a f#cut destul de mult.” De [apte ani se\ncearc# s# ”se str@ng# bani” spre a cump#raun sediu pentru Prim#rie [i de aceea a consi-derat c# este bine ”s# renun]#m la el [i s# neapuc#m de treab#.” Dl. primar a men]ionatc# banii de la {c. nr. 5 ”sunt ai lor, iar acumse investe[te.” Proiectul de hot#r@re a fostaprobat cu 13 voturi ”pentru”, \mpotriv#declar@ndu-se dnii I. Negre] [i C. Ne]a.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# Studiul de fezabilitate[i Proiectul tehnic pentru modernizare Pia]#Central# Agroalimentar#, se men]ioneaz# c#valoarea proiectului este de 10,5 miliardelei, f#r# TVA, c# legumele [i fructele se vorcomercializa \ntr-un modul \n suprafa]# de1944 mp, produsele lactate \ntr-unul de 384mp, iar cele nealimentare \ntr-unul de 768mp, asigur@ndu-se astfel condi]ii optime dedesfacere, beneficiind de mese adecvate,instala]ii sanitare, alimentare cu ap#, re]eade canalizare [i instala]ii de iluminat. Dl. I.Negre] a apreciat proiectul [i, dup# ce aprecizat c# banii sunt de la buget, a afirmatc# va fi de acord, dar nu crede c# se vareu[i. Dup# ce edilul-[ef a informat c# numaio parte din bani sunt de la buget, proiectulde hot#r@re a fost supus la vot [i aprobat cu14 voturi ”pentru” [i o ab]inere – C. Ne]a.

Referitor la Proiectul de hot#r@re privindstabilirea taxei pentru folosirea domeniuluipublic cu ocazia manifest#rilor prilejuite de”Zilele B#ile[tiului”, se men]ioneaz# c# exe-cutivul a propus ca pentru desfacerea pro-duselor ce fac obiectul comer]ului \n pie]e,t@rguri [i parc#ri, taxa s# fie de 12 lei/mp peperioada celor trei zile, 27-29.08. Dl. A.Dumitra[cu a apreciat c# majorarea vechiitaxe este prea mare, \n timp ce dl. DorinManciu a propus o tax# de 15/mp, propunereetichetat# de dl. M. M@nz@n# ca fiind ”oabera]ie”, acesta \ntreb@nd retoric ”C@]i micivinde un om [i lui ce-i mai r#m@ne?”. _nplus, oamenii \nchiriaz# numai ce este \nfa]a Casei de Cultur# [i ”cu restul de terence se face?”. Primul gospodar al municipiu-lui a men]ionat c# se percepe tax# numaipentru zona \n care se fac micii. Dl. IonelMu[uroi a fost de p#rere c# este mai bine s#se pl#teasc# pe toat# suprafa]a, nu numaipentru gr#tar [i, eventual, s# se mic[orezetaxa. Dl. primar a informat asisten]a c# \nacest an cei care v@nd mici nu mai vin cumesele lor, pentru c# vor fi aduse mese spe-ciale. Dl. I. Negre] a opinat c#, av@nd \n ve-dere situa]ia de criz#, ar fi bine s# nu se maiorganizeze aceast# manifestare.

Supus# la vot propunerea executivului cutaxa de 12 lei/mp a fost respins# de to]iconsilierii, fiind aprobat# \n unanimitatepropunerea dlui Ionel Mu[uroi de 3 lei/mppentru tot ce \nseamn# domeniul public.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind organizarea [i finan]area dec#tre CL a unei tabere de vacan]# pentru 50de elevi cu rezultate deosebite la olimpiadele[colare, se stipuleaz# c# executivul a propusca pentru a-i recompensa pe ace[ti elevi, s#se organizeze o tab#r#, pentru care s# fie acor-dat# suma de 30000 lei, adic# 600 lei/elev.Dna Elena Jianu a dat glas bucuriei pricinuitede propunerea executivului pe care a apreciat-o ca m#sur# de recompensare a eforturilorelevilor \n scopul reprezent#rii onorabile amunicipiului la olimpiadele [colare, f#c@ndprecizarea c# unele [coli au trimis tabele [icu rezultatele de la concursurile [colare,situa]ie pe care a considerat-o incorect#,fiindc# se dep#[e[te num#rul stabilit deexecutiv. A propus constituirea unei comisiipentru clarificarea situa]iei, propuneresus]inut# [i de edilul-[ef, care a fost de p#rere

Nr. 8august 2010

Mici excep]ii care confirm# regula c# rezultatele de la olimpiade constituie ade-v#rata performan]#, men]ion@nd c# nu [tie\nc# perioada, dar este vorba de 7 zile [i 6nop]i. Dl. M. M@nz@n# a avansat propunereade a se avea \n vedere [i sportivii, spre arecompensa [i talentele din handbal prinintroducerea pe list# a celor 15 care au f#cutfal# municipiului la nivel na]ional. Dl. primara informat c# handbali[tii merg \ntr-un canto-nament de 14 zile la mare [i a asigurat asis-ten]a c# va acorda aten]ie deosebit# spon-soriz#rii hanbalului. Dl. M. M@nz@n# asolicitat s# i se aprobe demisia din func]ia depre[edinte al CSM ”{tiin]a” B#ile[ti, iar dnaElena Jianu a opinat c# trebuie ”s# se g#seasc#o cale de mijloc.” Dl. C. Ne]a a fost de p#rerec# este bine s# se aprobe suma [i s# se con-stituie o comisie care \mpreun# cu profesorii[i directorii s# stabileasc# lista, sub semn#tur#.Dl. Irinel Mu[uroi a propus ca din partea CL\n comisie s# fie nominaliza]i: G. Tica, ElenaJianu [i C. Ne]a. Proiectul executivului, cuamendamentele respective, a ob]inut sufra-giile tuturor ale[ilor locali.

S-au purtat discu]ii asupra proiectului dehot#r@re privind aprobarea inventarului bu-nurilor apar]in@nd domeniului public, dnaVioleta Mo]#]#eanu men]ion@nd c# p@n# la31 decembrie, domeniul public trebuie re-evaluat, iar dl. primar a pus accent pe faptulc# diferen]ele dintre analitic [i sintetic trebuieclarificate, pentru a se putea pune la punctdomeniul public. La \ntrebarea dlui A. Du-mitra[cu ”care sunt bunurile din domeniulpublic?” dna Violeta Mo]#]#eanu a nomina-lizat str#zile, cl#dirile, re]elele de ap# [i decanalizare, terenurile, iar dl. A. Dumitra[cua \ntrebat dup# a cui aprobare se face regle-mentarea [i i s-a r#spuns c# dup# cea a CL.Este discrepan]# \ntre procesul verbal de in-ventariere [i raportul dlui primar, motiv pen-tru care nu se poate aproba procesul verbalci raportul, CL are aceast# responsabilitate,dar nu este responsabil cu gestiunea, aceastafiind atributul executivului. Edilul-[ef ainformat c# [i-a asumat totul, func]ionariipublici au fost pu[i s# rezolve situa]ia, do-meniul privat fiind tot al comunit#]ii, dar”dac# se vrea haos, nu trebuie s# voteze” Dl.Ionel Mu[uroi a propus ca proiectul s# aib#formularea: ”Se ia act de Raportul Primaruluicu privire la rezultatul inventarului realizat \nperioada 09.11.2009-10.01.2010”, formulareaprobat# cu 13 voturi ”pentru” [i dou#”\mpotriv#” – D. Manciu [i Cristina S#lceanu.

Proiectul de hot#r@re cu privire la darea \nadministrarea CSM ”Progresul” a autobuzuluicu num#r de \nmatriculare DJ-02-ZSF, proprie-tate privat# a CL, a fost aprobat# \n unanimitate.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re privind acordarea titlului de Cet#]eande Onoare, se men]ioneaz# c#, av@nd \n vederec# promoveaz# imaginea B#ile[tiului \n ]ar# [inu numai, executivul a propus s# fie acordatacest titlu prof. univ. dr. Doca Ghoerghe,colonelului Ni]# Aura[ [i handbalistei NechitaAdriana Nicoleta. Proiectul executivului afost aprobat de to]i consilierii locali.

_n ceea ce prive[te Proiectul de hot#r@reprin care se aprob# condi]iile \n care se rea-lizeaz# administrarea bunurilor date \n admi-nistrare Casei de Cultur#, Muzeului ”C@mpiaB#ile[tilor” [i CSM ”Progresul”, dl. IonNegre] a fost de p#rere s# nu se mai dea \nadministrare imobilul din str. Carpa]i, s# se a[-tepte p@n# se termin# procesul, spre a nu chel-tui ni[te bani, \ns# ceilal]i 14 consilieri au aprobatpropunerea executivului. _n unanimitate aufost aprobate Proiectele de hot#r@re privindrevocarea HCL 15 [i 24/24.02.2010, care n-au primit avizul de legalitate al Institu]iei Pre-fectului, a[a cum rezult# din Referatul Nr.7306/2010 al Direc]ei Juridice – Compar-timentul Verificarea Legalit#]ii Actelor.

_n expunerea de motive la Proiectul dehot#r@re prin care se aprob# tarifele pentruSPADPP, se men]ioneaz# c#, ]in@nd seamade corectitudinea Fi[ei de fundamentare astabilirii tarifelor de transportare a de[eurilormenajere, executivul a propus aprobarea tari-fului de 3,43 lei/persoan#/lun# [i de 1,60 delei/lun#, chirie pubel#. Dl. Dorin Manciu s-a interesat dac# tariful este suficient pentrua acoperi toate cheltuielile, iar dl. F#nelGlon]a, [eful serviciului a asigurat c# tarifuleste suficient, \ns# problema spinoas# estecea a pierderilor pentru care se percep penali-z#ri. Cel mai greu este s# se \ncaseze dato-riile de la Asocia]iile de proprietari, uneleav@nd datorii nepl#tite de la sf@r[itul anului2007. Dl. primar Costel Pistri]u a propus cala viitoarea [edin]# s# fie invita]i cei afla]i \naceast# situa]ie [i s# prezinte un raport detaliat[i apoi un raport al SPADPP prezentat \nCL. Proiectul a fost aprobat \n unanimitate.

Cu mici excep]ii care, de fapt, confirm#regula, ale[ii locali au dezb#tut cu obiecti-vitate, maturitate [i chiar cu \n]elepciunedocumentele prezentate de executiv, atitu-dine corect# [i demn#, cu efecte beneficeasupra comunit#]ii, chiar dac# se mai”strecoar# unele r#fuieli” personale [i, singu-lar, interven]iile \mbrac# haina mali]iozit#]ii[i chiar a teribilismului. Se pare c# treptat-treptat, \ncepe ”s# sufle un v@nt prielnic” [i\[i face apari]ia o schimbare \n comporta-ment [i \n mentalitate. Noi sper#m c# nugre[im [i, mai cu seam#, nu ne \n[el#m c@ndfacem aceste aprecieri optimiste. Altfel, estep#cat [i nemeritat pentru noi, [i nu numai,s# tr#im sentimentul ap#s#tor al dezam#girii.

Gh. Gheorghi[an

Cyan Magenta YellowBlack

8 Gazeta B~ILE{TIdedededededededede

D.T.P., Prepress [i Tipar:S.C. ALMA CONS - Craiova

Tel./ Fax: (0251) 587.300 ‚ 586.301 ‚ 589.472

REDAC}IA:Redactor {ef - Valentin TURCUSecretar de Redac]ie - Gheorghe GHEORGHI{ANRedactor: Marcel BOTA [i Iulian POPAFoto [i tehnoredactare: Dan FIR}ULESCU

Dup# cum credem c# \[i amintesccititorii no[tri [i cu deosebire fanii\mp#timi]i ai echipei de fotbal, \nnum#rul anterior al Gazetei am f#cut oanaliz# a evolu]iei [i a rezultatelor ob]i-nute de echipa noastr# de suflet. _n modstrategic, am \nceput cu evolu]ia [i re-zultatele mai mult dec@t cenu[ii ale fa-vori]ilor no[tri \n campionat, clasareape penultimul loc fiind ap#s#toare pen-tru cei care iubesc cu adev#rat echipa[i care trec prin momente greu de expri-mat \n cuvinte c@nd sunt pu[i \n situa]iaumilitoare de a constata c# echipa favo-rit# este ”ciuca b#t#ilor”. Am consideratc# este bine a[a pentru c# rezultateleob]inute \n Cupa Ligii doljene, merito-rii [i d#t#toare de speran]#, ne permiteaus# \ncheiem optimist [i s# aducem bu-curie \n sufletele patima[ilor fani aiechipei, este drept, [i ace[tia prezen]i\n num#r din ce \n ce mai mic \n tribu-nele stadionului. _n finalul articolului,recomandam s# se trag# concluzii rea-liste, s# se \mbine euforia cu realismul,s# se analizeze cu luciditate situa]ia [is# se treac# la ac]iune pentru c#, spu-neam, nu mai este mult p@n# la \ncepe-rea noului campionat, \n care din feri-cire, prin \n]elegerea de care au dat do-vad# conduc#torii AJF Dolj, echipanoastr# va evolua tot \n Liga a IV-a.

Din p#cate, la data c@nd \ncepeamredactarea acestui articol – 01.08.2010– eram nevoi]i s# ne exprim#m deza-m#girea generat# de faptul c# nu s-a]inut seama de sugestiile noastre (poa-te c# cei abilita]i s# aib# \n grij# desti-nele echipei nici n-au citit articolul res-pectiv, situa]ie care nici nu ne surprin-de prea mult). C# nu s-a \ntreprinsaproape nimic, ne-a demonstrat-o parti-ciparea echipei la cea de a V-a edi]ie aMemorialului ”Petre Deselnicu”, cu ac#rei organizare AJF ne-a onorat, com-peti]ie \n cadrul c#reia, \n singurul jocdisputat b#ie]ii no[tri ”n-au ar#tat aproa-pe nimic”. {i f#ceam aceast# aprecierenu pentru c# s-a pierdut jocul cu divi-zionara din Liga a III-a, ”Triumf” B@r-ca, ci din cauza calit#]ii jocului prestat.Din respect pentru competi]ie [i pentrupersonalitatea aceluia al c#rui nume \lpoart#, vom comenta jocurile disputate[i \n final, vom face c@teva aprecieriprivind situa]ia lotului echipei noastrecu mai pu]in de o s#pt#m@n# \naintea\nceperii campionatului.

_n primul joc, forma]ia noastr# a datpiept cu ”Triumf” B@rca, din Liga aIII-a, joc \n care antrenorul Mircea Ga-ciu a folosit tot ce avea la dispozi]ie,de[i, dup# cum se va vedea, unii nuvor mai ap#ra culorile echipei noastre:Bentaru (S#ceanu) – Iure[ (D#buleanu),Mogoi, B#l[eanu, Rujan (Bobolocu) –}epu[i (Becheru), Marghidan (acciden-tat [i \nlocuit cu Balica), Iancu, Jidovu(Baieram) – Cafadaru (Udri[te), PopaC. (Lungu). _n general, jocul a fostechilibrat p@n# la primirea primului gol,perioad# \n care s-a aflat \n teren [irafinatul Marghidan care a ordonat jo-cul echipei, oferind mingi utilizabile,dar, din p#cate, colegii s#i fie c# nu i-au \n]eles inten]iile, fie c# s-au doveditneputincio[i. Dar ceea ce este cu ade-v#rat \ngrijor#tor, primele dou# goluris-au primit pe gre[eli nepermise demarcaj [i de dublaj \n ap#rare, \n multemomente funda[ii no[tri dovedindu-sevis#tori. Am constatat lips# de orien-tare \n teren, juc#torii nu ”s-au sim]it”unii pe al]ii [i ceea ce este cel mai ap#-s#tor este faptul c# ap#rarea noastr# ajucat mai mult dec@t modest, portarulBentaru nefiind protejat [i ajutat ”s#-[iintre \n m@n#”. Cel de-al treilea gol aavut la baz# tot o gre[eal#, const@nd \naprecierea gre[it# a traiectoriei mingii.{i la 0-3, c@nd divizionarii au avut operioad# de relaxare, iar b#ie]ii no[triau \ndr#znit mai mult [i au creat c@tevafaze demne de men]ionat, a lipsit con-centrarea la situa]iile care s-ar fi pututsolda cu gol, a[a cum a fost aceea \ncare Lungu a driblat doi ap#r#tori, sco-]@ndu-i din joc, dar a [utat apoi negli-jent, d@nd posibilitate portarului adverss# resping# \n fa]#, \ns# nimeni n-a maiurm#rit mingea din care putea rezultagolul de onoare, realizat, spre bucuriapu]inilor spectatori, de Iancu. A fost o\nfr@ngere clar#, o victorie logic# a par-tenerului de \ntrecere, oaspe]ii fiind su-periori la toate capitolele, [i \n specialla omogenitate. Spre regretul nostru,echipa s-a dovedit lipsit# de personali-tate, a jucat ”dup# ureche”, f#r# o idee

tactic#, sfaturile de pe margine ale an-trenorului fiind destul de rar luate \nseam#. Mai mult ([i am vrea s# gre[im)unii juc#tori ni s-au p#rut obosi]i ca [ic@nd s-ar fi aflat \n ultimlele etape alecampionatului, ci nu cu c@teva zile \na-inte de \nceperea lui – 07.08.2010.

_n cel de-al doilea joc [i-au m#suratfor]ele ”Energia” Craiova, echip# pecare o vom \nt@lni \n prima etap# laB#ile[ti, [i ”Dun#rea” Bechet, \ntr-unmeci superior din toate punctele devedere primei partide, echipele din Ligaa IV-a dovedindu-se mai bine preg#titedec@t forma]ia noastr# [i desf#[ur@ndun joc pl#cut ochiului, echilibrat p@n#la deschiderea scorului, min. 35, dup#care, cu mici perioade de revenire ajuc#torilor din Bechet, craiovenii s-auaflat la c@rma jocului, iar individuali-t#]ile forma]iei, din r@ndul c#rora ne-au atras \n mod special aten]ia Lupu,Grecu, Robert Chiri]# [i Ologu, contri-buind din plin la ob]inerea unei victo]iif#r# dubii, ”energeticienii” impun@ndu-se cu un sec. 4-0, care ar trebui s# nepun# pe g@nduri [i s# ne determine s#lu#m m#suri \n consecin]#. Poate c#totu[i, fa]# de aspectul jocului, mai alesa perioadei dintre min. 46 [i 80, scoruleste prea sever, pe ansamblu, diferen]ade valoare fiind mai mic#. P#cat c#pentru finala mic# echipa din Bechetnu s-a mai prezentat. {i spunem aceastapentru c# am fi dorit s# vedem \nc# odat# la lucru forma]ia noastr#, s# ne d#mseama dac# jocul ei mai pu]in conving#tora fost o simpl# \nt@mplare, ceea ce ne-armai fi lini[tit, sau aceasta este valoarealotului, a echipei, ceea ce ne-ar fi creato stare de disconfort sufletesc.

_n finala mare s-au \nt@lnit \nving#-toarele din prima zi, ”Energia” Craio-va [i ”Triumf” B@rca, echipe care aupracticat un fotbal frumos, pe alocurichiar spectaculos, \n urma c#ruia ceidin B@rca s-au impus cu 5-2.Cele dou#goluri ale viitorilor no[tri adversari aufost opera remarcatului nostru – Lupu– [i a lui Mihai Chiri]#, pentru divizio-narii din Liga a III-a \nscriind Chirea(2), R#du], Zamfir [i Mitroi. Dac# amfi scris cronica acestui meci, \n mod siguram fi intitulat-o ”Experien]a a f#cutdiferen]a.” _n aceast# final#, condus#bine la centru de experimentatul AdrianStroe, ajutat la fel de bine de tineriiasisten]i de perspectiv# Adrian Marcu[i Pompiliu Barbu, divizionarii au \nce-put \n for]#, au fost superiori [i au des-chis repede scorul, \n min. 5, craioveniifiind surprin[i de ”plecare \n tromb#”a acestora. Cei din B@rca s-au doveditdezimvol]i, au practicat un joc elabo-rat, mul]i juc#tori prob@nd o apreciabi-l# inteligen]# \n joc. Pe fondul domi-n#rii acestora, \n min. 12, craiovenii auavut un contraatac t#ios, Balaban s-adescotorosit elegant de funda[ul centralcare-l avea \n paz#, a p#truns vijelios,dar \n mod incredibil a [utat al#turi din-tr-o pozi]ie ideal#, confirm@nd zicalac# ”de la sublim la ridicol este un singurpas.” O faz# demn# de re]inut s-a pe-trecut \n min. 27, c@nd Mitroi a expe-diat un adev#rat trasor, dar portarul C.Chiri]# a avut o interven]ie de-a dreptulmiraculoas#, resping@nd \n corner dinvinclul por]ii [i evit@nd un gol care p#-rea iminent. Prima repriz# s-a caracte-rizat printr-un joc echilibrat totu[i, \ncare craiovenii s-a ridicat \n multe mo-mente la nivelul mai valorosului lor ad-versar, aflat \n campionatul trecut pelocul I \n seria \n care a activat pe par-cursul a multor etape [i s-a situat lasf@r[it pe podium. Repriza a doua a\nceput tot sub semnul echilibrului, daracesta s-a men]inut numai 6 minute,pentru c# \ntre min. 51 [i 62, fotbali[tiidin B@rca au \nscris nu mai pu]in detrei goluri, ridic@nd scorul la 4-0. Pem#sura cre[terii propor]iilor scorului,craiovenii au avut o perioad# de c#derepsihic#, nu le-a mai ”ie[it” aproape ni-mic divizionarii control@nd cu autoritatejocul. {i totu[i \n min. 65 s-a petrecuto faz# care putea fi un moment psiho-logic [i putea schimba soarta jocului,c@nd experimentatul portar {o[a a avuto interven]ie ”nes#buit#” (joc pericu-los), dar s-a revan[at ap#r@nd lovitura

de la 11 metri executat# de Lupu. Spu-neam c# a fost un moment psihologic,pentru c# \n loc s# se pr#bu[easc# \nurma acestei rat#ri, ”energeticenii” autrecut rapid peste el, s-au mobilizat, auprofitat [i de clipele de relaxare ap#rute\n jocul echipei ”Triumf” [i, \n intervalde 6 minute, au marcat dou# goluri,unul mai frumos dec@t altul. Dup# operioad# de joc av@ntat al craiovenilor,bine orientat tactic, cu unele sclipiri [icu faze periculoase, experien]a [i-a spuscuv@ntul, divizionarii au revenit \n joc,au creat c@teva faze spectaculoase, maiales cea \n urma c#reia au [i marcatultimul gol – centrare perfect# de pepartea dreapt#, care a surprins nepre-g#tit# ap#rarea craiovenilor, [i Mitroi areluat elegant de la 7 metri. Cei maibuni s-au impus, dar merite se cuvin [i\nvin[ilor, o echip# echilibrat# \n toatecompartimentele care, credem noi, vaavea un cuv@nt greu de spus \n campiona-tul care va \ncepe \n cur@nd. _n urmaacestor rezultate, ”Triumf” B#rca a pri-mit diploma [i cupa oferite C@[tig#toareiMemorialului ”Petre Deselnicu”, edi]iaa V-a, iar juc#torul Bogdan Chirea, dela forma]ia laureat#, cupa [i diploma,fiind declarat \n unanimitate cel maibun juc#tor al competi]iei.

Revenind la ceea ce ne interezeaz#mai mult, ne exprim#m, a[a cum maispuneam, \ngrijorarea fa]# de situa]iaechipei noastre de suflet, pentru c# dinc@te am constatat la data disput#rii jocu-rilor memorialului, nu se [tia pe cinese va conta \n actuala edi]ie de campio-nat, mul]i dintre tinerii folosi]i nefiindlegitima]i. Mai mult, am aflat c# dup#meciul disputat, juc#torii care veneaude la Bal[ [i-au luat deja legitima]iile,exprim@ndu-[i dorin]a de a evolua laalte echipe, eventual din Liga a III-a,cel mai probabil la Piatra Olt. Or, dac#este a[a [i situa]ia era deja cunoscut#dinainte, dup# modesta noastr# p#rere,ei nu trebuia s# fie folosi]i, ci s# se fitrimis \n teren juc#torii care vor faceparte \n mod sigur din lot, pentru a secunoa[te bine \ntre ei [i pentru a seputea stabili rela]ii de joc, mai ales c#,a[a dup# cum afirmam anterior, s@mb#t#07.08, \nt@lnim pe teren propriu ”Ener-gia” Craiova. Cu cine se va juca \n teren?Era o \ntrebare fireasc# la care antrenorulMircea Gaciu [i directorul executivConstantin Ciuc# urma s#-i g#seasc#urgent r#spunsul.

Fiindu-ne lehamite s# mai fim p#c#-li]i, adic# \ntr-un limbaj mai pu]in aca-demic, ”s# fim lua]i de fraieri” [i purta]icu vorba de cei care au obliga]ia, celpu]in moral#, de a ne respecta [i a neoferi informa]ii, am renun]at la ideeade mai analiza comportarea echipei \ncele dou# jocuri de verificare cu B@rca,pe teren propriu, [i cu ”Dun#rea” Cala-fat \n deplasare, inform@nd cititorii c#ambele s-au constituit \n e[ecuri, 4-7,respectiv, 3-5, meciurile respective fiindo oglind# fidel# a incertitudinilor careerau la acea dat#, la primul joc \n poart#fiind folosit un tinerel care nu este por-tar, la cel de al doilea unii dintre poten-]iali titulari au g#sit de cuvin]# se nu sedeplaseze, f#r# a anun]a conducerea teh-nic# sau pe cea administrativ#. _n modregretabil, aceasta era starea de spirit [iatitudinea la acea dat#, vorbindu-semult [i f#c@ndu-se pu]in. S-a luat hot#-r@rea \nt@lnirii lotului cu conducereaclubului [i cu cea a municipiului, mar]i03.08, la stadion venind [i domnul pri-mar Costel Pistri]u, dar, \nt@lnirea a fostam@nat# pentru joi, dup# amicalul cu”Recolta” Galicea Mare, lotul urm@nd s#se deplaseze la sala de [edin]e a Consiliu-lui Local, \ns#, din motive pe care nu lecunoa[tem, care ]in tot de atmosfera exis-tent#, [i aceast# tentativ# a e[uat?!?!

Revenind la fotbal, m#rturisim c#jocul cu Galicea Mare ne-a dat unelesperan]e, pentru c# b#ie]ii au \nceputbine, au practicat un joc combinativ,altern@nd pasele scurte cu cele lungi,au avut o mentalitate l#udabil#, res-pect@ndu-[i adversarul, ci nu privindu-l de sus, \n ciuda valorii mai modestea partenerului de \ntrecere. S-a jucatcu pase din prima, a fost sprijinit omulcu mingea, s-a construit atent la mijlo-

cul terenului [i s-a acordat mare aten]iefinaliz#rii. A[a st@nd lucruirile, Baierama [i deschis scorul, \n min. 8, dup# cares-au creat c@teva faze de toat# frumu-se]ea ratate [i datorit# interven]iilor in-spirate ale portarului advers. Dar, pen-tru c#, din p#cate, a existat [i acest”dar”, \n urma unei gre[eli impardona-bile \n centrul ap#r#rii, o gre[eal# indi-vidual#, de fapt, a doua \n acest meci,oaspe]ii au egalat, ridic@nd primul semnde \ntrebare \n ceea ce prive[te ap#rareanoastr#, fapt care trebuie s# dea de g@n-dit pentru c# nu a fost singular. Imediatdup# golul egalizator, am v#zut din nouo ap#rare neatent#, rarefiat# [i numaiinterven]ia lui Bentaru i-a \mpiedicatpe oaspe]i s# treac# \n avantaj. Cu Mar-ghidan dispecer, juc#torii no[tri au reve-nit la c@rma jocului, l-au controlat, une-ori cu autoritate [i au intrat la cabinecu un 3-1, gra]ie golurilor \nscrise deMitroi \n min. 27 [i 43. Nemul]umitor[i poate chiar \ngrijor#tor a fost faptulc# dup# min. 30, juc#torii no[tri au sc#-zut ritmul, au apelat la driblinguri iarpasele au devenit previzibile. Un semnde \ntrebare ([i o spunem s#-l stimul#m,nu s#-l descuraj#m) am pus \n dreptullui D#buleanu, juc#tor cu plasamentgre[it, parc# r#t#cit \n teren, \ncurc@ndprin plasamentul defectuos funda[iicentrali. {i, de[i \n repriza a doua s-aumai \nscris dou# goluri, ultimul unautogol [i s-a c@[tigat cu 5-1, jocul dinaceast# parte a fost neconcludent, in-ferior celui din primul mitan, \n ulti-mele 10 minute b#ie]ii no[tri \ncadr@n-du-se \n jucul adversarului, au avut pu-]ine reu[ite [i au permis parteneruluide \ntrecere s# revin# [i chiar s# echi-libreze jocul, pun@ndu-l \n dificultatepe portarul Bentaru.

{i a[a a venit [i ziua cea mare, pri-mul joc oficial din actualul campionatpe care antrenorul Mircea Gaciu l-aabordat \n formula de echip#, conturat#deja \n meciul de verificare cu Galicea:Bentaru – Iure[, V@rban, Balica, Mogoi– Motroi (D#buleanu, min. 88), Mar-ghidan (Pascu, min.85), Cimpoieru, To-mi]# (Firan, min. 76) – Cafadaru, PopaC. (Iancu, min.65). De[i ne-am fi a[tep-tat [i ne-am fi dorit cu totul altceva, s-a \nceput cu st@ngul [i, din p#cate pen-tru to]i, jocul echipei n-a sem#nat deloccu cel din prima repriz# a ultimuluimeci de verificare, ci a fost o copie,este drept la alte dimensiuni, a celuidin repriza a II-a [i, mai ales, din ulti-mele 10-12 minute ale acelui meci. Du-p# un \nceput promi]#tor, cu un joc bineorientat, cu pase [i cu ruperi de ritm,am avut nepl#cuta surpriz# de a asistaapoi la un joc desl@nat, f#r# culoare, cujuc#torii defectuos a[eza]i \n teren, lip-si]i \n cea mai mare parte de concen-trare, cu pase neglijente [i gre[ite, \nopinia noastr# [i nu numai, pasele reu-[ite dep#[ind cu pu]in 25%. Ap#rareas-a dovedit din nou nesigur#, a lipsitmarcajul [i dublajul. Jocului b#ie]ilorno[tri oaspe]ii i-au r#spuns cu unul ela-borat, \mbin@nd fericit pasele scurte cucele lungi [i cu contraatacuri rapide.Craiovenii ”au stat mai bine \n teren”[i s-au dovedit superiori \n ceea ce pri-ve[te ”[tiin]a jocului”. S-au mi[cat mult[i s-au demarcat, c@[tig@nd teren \n fa]a

jocului mai static al prefera]ilor no[tri.{i dac# Marghidan nu s-a aflat \ntr-una din zilele lui obi[nuite, ca s# numai vorbim de cele \n care are adev#-rate sclipiri, s-a jucat de multe ori ”dup#ureche” f#r# o idee tactic# vizibil#, fiindevident# lipsa unui conduc#tor de joc.Spre regretul tuturor, n-a existat colabo-rare \ntre compartimente [i de pu]ineori a fost sprijinit omul cu mingea, \n-cerc#rile solitare fiind sortite e[ecului.De[i ne pare r#u s-o spunem, ocaziileoaspe]ilor au fost mai numeroase [i maiclare, pe fondul unor gre[eli inadmisibile\n ap#rare [i, dac# n-ar fi fost inter-ven]iile inspirate ale lui Bentaru, la pauz#scorul putea fi 3-1 pentru oaspe]i.

_n repriza a II-a, [i mai cu seam#dup# reu[ita lui Mitroi din min. 50 (unmare c@[tig pentru echip#), la 1-0 d#t#-tor de speran]e, jocul echipei noastre acrescut \n vitez# [i chiar \n acurate]e,b#ie]ii au avut perioade de joc bun, ae-risit cu combina]ii surprinz#toare, iaroaspe]ii, surprin[i [i descump#ni]i auf#cut gre[eli care puteau fi speculate,fiind inferiori juc#torilor no[tri. S-au\nmul]it fazele reu[ite, jocul ”s-a ordo-nat” vizibil [i \n min. 59 putea fi 2-0,la [utul bomb#, un adev#rat trasor, allui Tomi]# din lovitur# liber# de la 25de metri, care din p#cate s-a oprit \nbara transfersal#, nu \n plasa por]ii ad-verse. Spre dezam#girea tuturor, pe con-traatacul imediat urm#tor, spiridu[ulT@mplaru care, trebuie s-o recunoa[tem”s-a distrat” de multe ori cu ap#r#toriino[tri, a profitat de starea de visare aacestora, a trecut \n vitez# printre ei [ia adus egalarea. Spre meritul lor, de da-ta aceasta, prefera]ii no[tri nu s-au des-curajat, de[i au fost c@teva momente deprecipitare, [i-au reluat jocul combinativ[i \n min. 72, Cafadaru, impetuos petoat# durata jocului, a p#truns vijeliospe partea dreapt#, a [utat puternic [iplasat pe jos, portarul advers a avut unreflex de zile mari [i a respins \n fa]#,\ns# nimeni n-a urm#rit faza, r#mas# f#r#rezultat. {i a venit faza din min. 80,c@nd, \n urma unui fault inutil la 40 demetri de poarta noastr# s-a acordatlovitur# liber# iar [utul lui M. Chiri]# s-a oprit \n plasa por]ii noastre, oaspe]iireu[ind golul victoriei, \n urma unui [utputernic, dar parabil \n opinia noastr#,Bentaru care, probabil, a fost [i mascat,r#m@n@nd \nm#rmurit pe linia por]ii. {iastfel s-a scris istoria acestui meci,oaspe]ii reu[ind o victorie, s# recu-noa[tem cu b#rb#]ie, meritat#, \n ulti-mele 8-10 minute ei zburd@nd \n fa]aunei echipe b#ile[tene debusolate, cu oap#rare u[or de dep#[it, cu oarecare haosla mijlocul terenului, atacan]ii neav@ndmingi fructificabile. Pe fondul oboselii,opin#m noi, al c#derii fizice, indica]iileantrenorului n-au mai fost receptate [i\n final b#ie]ii au fost nevoi]i s# se plece\n fa]a unei echipe mai bune, maiarticulate, mai omogene, cu o concep]iede joc bine pus# la punct [i cu c@tevaindividualit#]i demne de luat \n seam#.Amintind, dac# mai este nevoie c# unmeci dureaz# 90 de minute [i c# trebuies# se trag# concluziile necesare, s# seanalizeze jocul cu luciditate, f#r# patim#[i precipitare, ne permitem s# apreciemc#, deocamdat#, nu trebuie s# disper#m,dar nici s# nu ne am#gim \n condi]iilegre[elilor f#cute, av@nd \n vedere lipsade omogenitate [i timpul scurt pentrustabilirea unor rela]ii de joc. S# ]inemcapul sus, pentru c# s-a pierdut o b#t#lie,ci nu un r#zboi, campionatul fiind lung[i, avem convingerea c#, treptat-treptat,”soarele va r#s#ri [i pe uli]a noastr#”.Se impune mai mult# maturitate, maimult profesionalism, luciditate, toate\mbinate armonios cu \n]elepciunea.

P.S. Din c@te am aflat, [i cle de aldoilea joc, disputat la Craiova \n com-pania forma]iei Academia ”Gic# Po-pescu” s-a soldat tot cu un e[ec, ”aca-demi[tii” impun@ndu-se cu 2-0.

Gh. Gheorghi[an

Nr. 8august 2010

S# nu disper#m,dar nici s# nu ne am#gim