Duminică s-a stins din viață Marin Mocanu, primul rec-

tor al Universității din Pitești, în fapt ctitorul învățământului supe-rior argeșean și unul dintre cei mai erudiți fi lologi din România. O mare personalitate care, cu excepția actualului rector Dumitru Chirleșan și a fostului rector Gheorghe Bar-bu, a fost uitată în masă de ofi cialii județului. Ofi ciali, și includ aici și parlamentarii, care s-au înghesuit la mesaje de condoleanțe mai ales on-line (reci și prozaice) în ziua în care au afl at că profesorul Marin Mocanu a plecat dintre noi. Jenant. Penibil. Trist. Și încă o confi rmare cinică a faptului că Argeșul își apreciază mai mult nonvalorile și nu adevăratele valori.

Pe când eram student, am avut șansa și norocul de a îl avea ca

profesor pe domnul Marin Mocanu. Am avut șansa ca timp de un an să îmi împărtășească mie și colegilor mei o parte din harul și erudiția sa. Un om cu o minte strălucită și de o modestie cum rar am văzut.

Am afl at cu tristețe că domnul profesor Mocanu a plecat dintre

noi și m-a încercat o undă de regret că în ultimii ani nu l-am mai abor-dat. Îl văzusem ultima oară în vara lui 2014 în Piața Ceair făcând mai

multe cumpărături. Și avea același chip blând, înțelept, pe care îl văzu-sem și când ne-am cunoscut prima oară, în toamna lui 1995. Un chip pe care se așternuseră și tristețea (mult iubita sa soție se stinsese din viață cu câțiva ani înainte) și o vizibilă împă-care cu senectutea. Îmi doream să realizăm un amplu interviu despre cariera sa excepțională, îmi făcusem de aproape doi ani un set extins de întrebări, însă am tot amânat mo-mentul interviului. Și, din păcate, ”mai târziu” s-a dovedit prea târziu...

Da, sunt revoltat că Argeșul l-a uitat pe profesorul Marin Mo-

canu. În timp ce la Paris, pe frontis-piciul Pantheonului stă scris ”Aux grands hommes la patrie reconnais-sante” (trad. - ”Marilor oameni pa-tria le e recunoscătoare”), la intrarea în Pitești și în Argeș ar trebui pus un banner pe care să scrie mare: ”Ce dacă aveți valoare, nu ne pasă!”.

E dureros că prea mulți își aduc aminte de profesorul Marin

Mocanu acum, când nu mai e. Nu am văzut pe nimeni din conducerea Primăriei Pitești sau a Consiliului Județean Argeș să se gândească o cli-pă la ideea unei rente viagere pentru reputatul profesor. L-au uitat și asta în condițiile în care aceleași instituții au premiat în ultimul deceniu tot so-

iul de pseudovalori. De fapt, și la Pri-măria Pitești și la Consiliul Județean Argeș ”diplomiada” e la putere. Se dau diplome pe bandă rulantă și atât. Niște hârtii care nu cresc nivelul de trai al premiaților. Niște cartoane penibile, ce nu îi ajută cu nimic pe oamenii de valoare.

Stimați ofi ciali din Primărie și CJ Argeș, stimați parlamentari

inactivi, știați că profesorul Marin Mocanu și-a dedicat 56 de ani din viață învățământului și lingvisticii? Sunt sigur că nu știați. Și sunt sigur că nici nu v-a interesat vreodată de cel care a construit învățământul su-perior argeșean de la o clădire și un scaun. La propriu. Nu v-a interesat de cel care a absolvit în 1950 cu ”Di-plomă de merit” – lucru rarisim în acea perioadă – Facultatea de Filolo-gie a Universității București, având profesori-titani precum George Că-linescu și Tudor Vianu, după care a devenit asistentul marelui academi-cian Alexandru Rosetti. Nu vă inte-resează valorile, vă interesează să vă luați salariile și indemnizațiile grase fără să faceți mai nimic pentru co-munitate. Fără să faceți nimic pentru OAMENI precum profesorul Marin Mocanu. Chiar nu vă e rușine?

Denis Grigorescu

Punctul pe Y Argeşul l-a uitat pe marele profesor Marin Mocanu

pag. 20

EXCLUSIV. Măcelărirea urbană a Piteştiului continuă cu un nou scandal imobiliarAfaceristul John Brănescu cere primăriei să-i avizeze un bloc aproape de Pădurea Trivale

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

pag. 14

NR. 1293FONDAT ÎN 1994Săptămânal de informaţii diverse

8 - 14 mai 201920 pagini 1 leu

DECIZIE FĂRĂ PRECEDENT LUATĂ DE ARHIEPISCOPIA ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI

Paroh din Piteşti, caterisit pentru desfrâu şi violenţă în familie Cel dezbră-cat de hainele bisericești este părintele Nicolae Grecu de la Biserica „Izvorul Tămă-duirii” din Expo Parc, iar decizia a fost luată prin hotărârea Consistoriului Eparhial

Nu de mult, ÎPS Calinic i-a conferit gradul de iconom sta-vrofor părinte-lui Grecu (foto) pag. 7

pag. 4Lui Pendiuc i s-a respins strămutarea

pag. 5

Cum a încercat un şef de post dintr-o comună din Argeş să muşamalizeze un caz de agresiune pag. 19

DUPĂ 20 DE ANI...„Maşina mea, în care era şi Pendiuc, a plonjat 10 metri în aer”

Tudor Răducanu a fost martor ocular și totodată șofer al autoturismului Cielo care a plonjat în aer, după ce avioanele NATO au lovit cu ra-chete podul Jagoda de peste râul Mora-va, din apropiere de Kragujevac pag. 10

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Jurnal de Argeş - pag 2 Comunitatea Montană Iezer-MuscelComunitatea Montană Iezer-Muscel

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Tablou vomitiv cu secretara Carmen Lis și Conu’ Leonida Pendiuc, lovit greu la bătrânețe de săgeata lui... Piramidon.

Din Din

Culise...Culise...

Ludovic Orban și Adrian Miuțescu, tot mai încrezători într-un scor bun

al PNL la alegerile din 26 mai.

Batem sigur PSD-ul în Argeș dacă votează și baloanele...

Emilian Dragnea, prefect de Argeș, știind că urșii, ursoaicele și puii au ieșit să protesteze împotriva defrișărilor ilegale, care sunt de neoprit și greu de coordonat, trage un semnal de alarmă: „Recomandăm turiștilor să nu intre în contact cu anima-lele!”. Nicolae Ceaușescu, fost erou al nea-

mului, fost președinte al României, fost ti-ran, fost împușcat de Crăciun și viitor erou al neamului, vorbește cu sinistra lui soție despre binefacerile comunismului: „Nu m-ai lăsat să-l termin pe Iliescu. Acum o să ne termine el pe noi”. Augustin Eduard, antrenor FC Argeș,

explică fotbaliștilor de ce au luat bătaie de la Farul Constanța în sfânta zi de Paște: „Fotbalul nu poate fi păcălit niciodată”. Angela Cristea, șefa Reprezentan-

ţei Comisiei Europene în România, mulțumită că Marea Britanie intră în UE

prin metoda BREXIT: „Dacă nu votați voi pentru viitorul vostru și al Europei, vor vota alții”. Papa Francisc, în vederea vizitei în

România, s-a întâlnit cu reprezentanți ai angajaților saloanelor de înfrumusețare din Italia: „Să contribuiți la bunăstarea societății și să nu bârfi ți...” Araxy Negoșanu, manager Centrul

Cultural Argeș, în semn de solidaritate cu marii artiști și cu cultura, pune regu-lat virgulă înainte de „etc.”: „Există un risc toxic iritativ alergogen, o suprasolicitare vi-zuală din cauza heterogenității spectrale a culorilor, o expunere la zgomote impulsive și vibrații mecanice, etc”. Stelian Tănase, scriitor, a lansat la

Pitești cartea „Conversații cu Regele Mi-hai” și a lămurit cauza lipsei autostrăzilor: „Am ratat șansa de a-l avea pe regele Mihai cap al statului”.

Deși se anunțase că va participa luni la turneul electoral al celor două candidate PSD la europarlamentare - Rovana Plumb și Gabriela Zoană - premierul Viorica Dăncilă nu și-a mai făcut apariția. Ce să fi e, ce să fi e? Mai ales că doamna prim-minis-tru fusese anunțată pe tot traseul, de la Câmpulung și uzina Dacia, până la Bascov și Pitești. Pe surse, am afl at și de ce n-a mai apărut Viorica Dăn-cilă în decorul argeșean.

Scenariul 1: i s-a spus că vizita la Dacia nu e oportună având în ve-dere că există tensiuni mari pe plat-formă din cauză că nu s-a semnat contractul colectiv de muncă dintre administrație și sindicat. Prin urma-re, dacă doamna premier își va face

apariția la Dacia în această perioa-dă nepotrivită și de mari frustrări, riscă să fi e huiduită și, pe cale de consecință, se compromite și obra-zul PSD Argeș.

Scenariul 2. Pe fondul tensiunilor de la nivel central dintre premier și Liviu Dragnea, s-a transmis la Argeș, dinspre conducerea națională a PSD, că turneul electoral al euro-candidatelor Rovana Plumb și Ga-briela Zoană se poate face și fără Viorica Dăncilă.

Serioși, așa cum îi știm, liderii PSD Argeș au priceput imediat mesajul și au lăsat-o mai moale cu Veorica, ra-diind-o, pur și simplu, din progra-mul electoral de luni, 6 mai.

De ce n-a mai venit Viorica Dăncilă în Argeş

Avusei un coșmar, iubirică! Că ți-am asfaltat drumul până la vilă din bani publici mi se pare

normal, dar cât de prost să fi u să-ți tapetez sufrageria din salariul de primar?...

Stimată doamnă, tactica noastră, a PSD Argeș, e simplă! Nu otrăvim fântânile, că e mai efi cient să ne otrăvim noi între noi...

Vicele Ion Mânzână, devoalând electoratului strategia de campanie.

ELECTRO-CUTARE

Soare liberal şi nor pesedist în campania pentru Euro

Vremurile când Iliescu apărea și răsărea soarele par să fi e apuse, asta dacă luăm în considerare doar cum merg lucrurile prin Muscel în campa-nia electorală. Altfel cum să se explice faptul că au venit Orban și Siegfried Mureșan, de la PNL, și a fost o zi însorită de se vedeau urmele de salivă lăsate de cucoanele din Câmpulung pe obrazul lui Ludovic, apoi au sosit Rovana Plumb și Gabi Zoană și stăteau norii atârnaţi pe cer de parcă pândeau momentul când își va arăta Gheorghe Marin mustaţa pentru a arunca niște stropi reci. În rest, paradă de forţă pentru ambele partide, cu membri, susţinători, culori și promisiuni.

Singurul nebăgat în seamă a fost primarul Câm-pulungului, Liviu Ţâroiu. L-au ignorat liberalii, dar asta era normal, l-au dat deoparte pesediștii, iar asta nu prea mai e normal. Ideea e că omul s-a afl at pe scenă cu Rovana și Zoană, dar șeful lui de partid, Șerban Valeca, l-a invitat să spună câteva vorbe muscelenilor pe primarul de la Mio-veni. Cică Ţâroiu era gazdă, așa că trebuia să fi e politicos cu Georgescu, că e mai mare în rang!

Don Armando s-a prezentat neregulamentar la întâlnirea cu Rovana Plumb

Mai de voie, mai de nevoie, convocat de con-ducerea partidului, don Armando de la Păduri s-a prezentat la întâlnirea cu Rovana Plumb de marți, la mitingul electoral de la Pitești. Însă, neregulamentar. Adică nu avea, așa cum suna

imperios mesajul primit de la mai-marii PSD, niciun obiect vestimentar roșu. Până și Gabrie-la Zoană, care, aparent, făcea notă discordantă de restul doamnelor pesediste, pentru că avea o ținută în alb și negru, cel puțin și-a aplicat un ruj roșu și zâmbetul larg din dotare. În schimb, pe fața lui Chiriloiu se putea citi doar un rictus greu de ascuns, cauzat de neplăcerea de a se afi șa la în-tâlnirea de partid, cu toate că anunțase în preala-bil că ar prefera să nu fi e deconspirat ca activist de partid, dat fi ind statutul lui de funcționar al sta-tului. Oricum, s-a făcut nevăzut cât ai zice... urs. Nu știm cât de mulțumiți or fi fost șefi i politici, dar nici alaiul de silvicultori cu care a venit nu impresiona numeric sau prin modul de prezenta-re, numărul șefi lor de ocoale și inginerilor silvici aduși nedepășind cifra zece. Unde sunt vremurile în care Don Felipe Georgescu strângea sute de pădurari la adunările din campania electorală?

Andrei Gerea și Robert Tu-dorache, în căutarea electoratu-lui pierdut.

Avem mare succes în cam-pania electora-lă. Nu vedeți că toți cei din jurul nostru au fugit deja să voteze?

Jurnal de Argeş - pag 3

BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ BLITZ

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Președintele Consiliului Județean, Dan Manu, ru-pând lanțurile sclaviei preț de o poză. De colecție, e adevărat...

Ion Georgescu și Ion Mânzână, doi PSD-ști care toată viața lor au luptat pen-tru interzicerea armelor de foc... de paie.

M-am dat cu piloții adevărați! Că m-am săturat să fi u copilotul lui Valeca în PSD...

M-am împăcat cu Mânzână și trec pe trabuc. De fapt, ne-a împăcat Gentea după ce s-a aliat cu Deputatul Mitralieră...

Simona Brătulescu, luând și dând lecții deschise pe Transfăgărășan.

M-am antrenat la Raliul Argeșului ca să prind podiumul cu ALDE la europarlamentare...

Mihai GhițescuPe 4 mai 2019 a avut loc Revederea după

40 de ani de la absolvirea Liceului ”Nico-lae Bălcescu” Pitești, actual Colegiul ”I.C. Brătianu”, a întregii promoții, la care au participat peste 70 de foști elevi, precum și profesori. Printre aceștia s-a afl at și de-canul de vârstă al cadrelor didactice, pro-fesorul Mihai Ghițescu, care în luna oc-tombrie a.c. va împlini onorabila vârstă de 99 ani. Col (r) Mihai Ghițescu are o po-veste de viață teribilă, ca o carte de istorie. Peste numai un an și jumătate va bifa un secol de existență, iar istoria despre care vorbim nu e doar o metaforă, fi indcă fos-tul comandor, format la Școala de ofi ţeri de aviaţie Halle din Germania, pe care a absolvit-o într-un context în care Româ-nia era de partea Axei, a trăit Al Doilea Război Mondial în două conjuncturi diferite, în care armata română a luptat împotriva și, ulterior, alături de Uniunea Sovietică. Cu această ocazie, ”Jurnalul de Argeș” îl declară pe comandorul român Mihai Ghițescu ”Omul Săptămânii”!

Omul săptămâniiOmul săptămânii

A apărut cel mai recent număr al revistei de istorie și cultură „Argeș - Cultul Eroilor”, editată de Asociația Națională ”Cultul Ero-ilor”- Filiala Județeană Argeș. Ca de obicei, publicația cuprinde multe informații valo-roase înglobate în articole semnate de nume de referință. Răsfoind paginile acestui nu-măr, regăsim printre titluri: „Cu 90 de ani în urmă, Armata își conducea Regina pe ulti-mul drum”, „Unirea Basarabiei cu România. Argeșenii și muscelenii la Mărăști. Divizia 3 Infanterie: repere cronologice”, „Vitejie și ero-ism: Veterani de război”, „In Memoriam. Co-lonel Gheorghe Rădescu”. „Mândria de a fi român”, „Eroii dintre noi - Ion Trivale”, dar și noutăți despre cercurile școlare „Cultul Eroi-lor” și multe altele. A.C.

Un nou număr din revista „Argeş - Cultul Eroilor”

Au apărut rezultatele verifi cărilor efectuate de Autoritatea Electorală Permanentă la mai multe organiza-ţii de partid din Argeș, vizată fi ind fi nanţarea acestora în anul 2018. Iar PNL-ul este fruntaș la adunat bani!

ALDE Argeș a consemnat cotizaţii primite în cele 12 luni în cuantumuri cuprinse între 2.484 lei în octombrie și 16.071 lei în luna martie. Un total de 83.632 lei. În plus, ALDE Argeș a mai obţinut venituri în 2018 în valoare de 6.508 lei provenite din subînchirierea spaţiilor primite conform Legii privind fi nanţarea activităţii partidelor politice și a campaniilor electorale, pentru organi-zarea birourilor parlamentare.

PLUS – Partidul Libertate, Unitate și Solidaritate fi gurează, per total, doar în decembrie 2018 cu cotizaţii de 6.155 lei, fără detaliere pe organizaţii judeţene.

PMP s-a ales anul trecut în Argeș cu 7.270 de lei, cam cât a strâns ALDE lu-nar, în medie, din cotizaţii. Cel mai mult

s-a înregistrat în ianuarie – 4.420 lei, iar cel mai puţin în lunile februarie, mai, iu-nie, septembrie, octombrie și decembrie – câte 0 lei. Acest nivel de venituri situează fi liala argeșeană a partidului lui Băsescu pe locurile din urmă în topul organizaţii-lor din întreaga ţară, în condiţiile în care Iașiul, spre exemplu, a adunat 60.694 lei, dar sunt și judeţe cu câte 0 lei încasări din cotizaţii. În același an, PMP Argeș a avut cheltuieli în valoare de 5.643,50 lei.

Partidul Puterii Umaniste (social-libe-ral) nu are treabă cu Argeșul, obţinând anul trecut cotizaţii doar în cadrul a trei fi liale și la sediul central.

Partidul Pro România a strâns anul tre-cut în Argeș 8.250 lei, cotizaţiile fi gurând ca fi ind încasate în lunile august, octom-brie, noiembrie și decembrie.

PNŢCD nu stă rău în Argeș, în con-diţiile în care anul trecut s-au strâns co-tizaţii pentru partid în cadrul a doar 11 fi liale judeţene, plus organizaţia centrală. Organizaţia din judeţul nostru a benefi -ciat de venituri totale în valoare de 9.300

de lei, câte 775 de lei în fi ecare lună, de asemenea o sumă mare în comparaţie cu cele din alte judeţe.

După cum era de așteptat, mari înca-sări din cotizaţii le-a avut PSD Argeș: 208.309,34 lei. Luna fruntașă a fost iunie 2018, cu aproape 40.000 de lei, la polul opus situându-se august, cu puţin peste 8.000 de lei. Aici există și membri de par-tid care au plătit cotizaţii cu o valoare ce depășește baremul de 10 salarii minime brute pe ţară. Sunt 11, iar printre ei se afl ă și Maria Gabriela Zoană, cu o valoa-re a contribuţiei către partid de 25.300 de lei, bani achitaţi în șapte tranșe, începând cu luna septembrie.

Lideră la încasările din cotizaţii este fi li-ala argeșeană a PNL, cu nu mai puţin de 216.819 lei. Maximumul s-a înregistrat în luna martie 2018 – 43.184 lei – iar mi-nimul în august – 4.840 lei. Dar liberalii nu au avut pe nimeni cu cotizaţii plătite de peste 10 salarii!

Cătălin Ioan Butoiu

AEP a verifi cat fi nanţele partidelor din Argeş

Gabriela Zoană, darnică la partid, în 2018

Întemniţată de două ori de regi-mul comunist, cu averea confi scată și pusă să lucreze în fabrică drept muncitor necalifi cat, Elena (Ion) Arnăuţoiu a ajuns la centenar și spu-ne că a trăit cu cinste și demnitate. Ţintă a Securităţii fi indcă a fost soră cu liderii Mișcării de Rezistenţă din Munţii Muscelului, Toma și Petre Arnăuţoiu, doamna Elena și-a îm-plinit viaţa, iar acum vorbește mai mult despre urmași, nu despre ea și despre tot ceea ce a îndurat de-a lungul vremurilor. Și chiar urmașii au vorbit despre ea, la împlinirea celor 100 de ani, Elena Ion Arnă-uţoiu fi ind sărbătorită luna trecută și acasă, și la Primăria Câmpulung. Amfi trionii evenimentelor au fost nepoata de fi u, Diana Mitrică, și cea de frate, Ioana Voicu Arnăuţoiu, directorul Editurii „Ars Docendi” a Universităţii București, Ioan Cră-ciun, dar și primarul Câmpulun-gului, Liviu Ţâroiu, pe care Elena Arnăuţoiu spune că îl cunoaște de mic, edilul muscelean fi ind originar din zona Nucșoarei.

A făcut frontul la Antiaeriană, în cel de-Al Doilea Război Mondi-

al, stând șapte ani sub arme. L-a cunoscut pe Regele Mihai, dar a cunoscut și oameni de rând, ca cei din satul natal, Voinești-Lerești. În Anul Centenarului a împlinit și el un secol de existenţă și s-a afl at în atenţia tuturor. Deși îi plac liniștea și calmul, acceptă politicos toate asalturile asupra a ceea ce reprezintă el: un veteran de război născut oda-tă cu România Mare. A fost oma-giat de Ziua Veteranilor de Război de către militarii de la Batalionul 30 Vânători de Munte „Dragoslave-le”, dar nu a ezitat să-și povestească viaţa și în faţa elevilor de gimnaziu care l-au vizitat acasă. „Nu mi-am bătut joc de viaţa mea”, este lait-mo-tivul prezent în depănările sale des-pre modul de a trăi.

Și el, și Elena Ion Arnăuţoiu insistă pe acest lucru, pe faptul că viaţa pe care au dus-o nu le oferă motive de rușine. Modele!

Muscelul se mai mândrește cu un veteran secular, Neculae Busioc, din Rucăr. Și el a fost sărbătorit în acest an la împlinirea a 101 ani.

C.I.B.

Secularii Muscelului au fost sărbătoriţi în prag de primăvară

Paraschiv Simăn, zis nea Chivu, a ajuns la aproape 101 ani. A fost sărbătorit în avans, de Ziua Veteranilor de Război, în aprilie. Elena Ion Arnăuţoiu, sora liderilor Mișcării de luptă anticomunistă din Muscel, a împlinit 100 de ani chiar în luna lui Prier și a fost omagiată la Câmpulung. Doi musceleni parte a Istoriei României!

Jurnal de Argeş - pag 4

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Manifest fără hoțieDe ce să mergi la vot

Fără hoție construim spitale.

În fiecare an, Ministrul Sănătății are la dispoziție

peste 250 de milioane euro pentru investiții, dar

PSD nu a construit niciun spital de la zero în toate

guvernările pe care le-a avut. În 2016, Guvernul

Cioloș a deblocat proiectele spitalelor regionale din

bani UE care au fost abandonate de Guvernul PSD

imediat ce a preluat guvernarea. De ce? Pentru că le

era greu să-i fure.

Fără hoție terminăm autostrăzile.

În ultimii 30 de ani, guvernele României nu au fost

în stare să construiască o singură autostradă care să

unească provinciile istorice, deși avea bani

europeni disponibili special pentru asta, tot ce

trebuia să facă era să îi ceară. Guvernele României

însă au preferat să nu se folosească de ei pentru că

în Europa un kilometru are 1000 de metri, nu 800,

cât are în are în Teleormanul lui Dragnea.

Fără hoție reparăm școlile.

Din cinci în cinci ani, la alegeri, PSD promite că

investește în școli, dar a furat banii și în continuare

peste 2000 de unități de învățământ din România au

toaleta în curte, iar copiii mor în accidente stupide.

În 2016, Guvernul Cioloș a adus în România fonduri

europene care au fost investite în programe de

educație, dar acestea nu au fost continuate de PSD.

De ce? Pentru că le era greu să fure.

De doi ani PSD atacă instituțiile care ar putea să se lupte cu hoția generalizată din ultimii 30 ani, schimbă legislația astfel încât hoțiile lor să nu mai fie infracțiuni. Acum se luptă cu toată energia să oprească numirea Laurei Codruța Kovesi în funcția de procuror general european pentru că știu că le va fi și mai greu să fure. Doar fără penali în funcții publice putem opri hoția.

Alianța 2020 USR PLUS | usrplus.ro

Acest material a fost comandat de partidul Uniunea Salvați România (parte a alianței electorale “Alianța 2020 USR PLUS”) și realizat de operatorul economic S. C. Advertisement SRL. Cod unic de identificare: 41190006.

De 30 de ani ni se pune aceeași placă: Nu sunt bani. Nu avem spitale moderne pentru că nu sunt bani. Nu avem autostrăzi pentru că nu sunt bani. Nu avem școli noi pentru că nu sunt bani. România nu este și nu a fost o țară săracă. Este o țară cu oameni săraci ținuți așa de o caracatiță de hoție, corupție și nepotism care a căpușat instituțiile statului la toate nivelurile.

Publicat de Asociaţia Jurnalul de Argeș în tiraj de 3.150 exemplare

La sfârșitul lunii aprilie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins cererea prin care fostul primar Tudor Pendiuc cerea strămutarea procesului în care este judecat pentru abuz în serviciu la Curtea de Apel Pitești în dosarul asfaltării dru-mului spre vila lui Carmen Lis, fosta sa secretară.

Avocatul Panțoiu: „Nu comentez decizia Înaltei Curți”

Instanța supremă a considerat că motivele invocate pentru strămutarea procesului nu sunt întemeiate. Astfel că procesul va conti-nua la instanța din Argeș. Următorul termen al procesului de la Curtea de Apel Pitești va fi pe 14 mai. „Nu comentez decizia Înaltei Curți. Legat de proces, am depus tot ce se putea depune. Să vedem ce hotărâre vor lua magistrații”, ne-a declarat Dan Panțoiu, avocatul lui Tudor Pendiuc.

În urmă cu aproape două luni, la ultimul termen, magistrații Curții de Apel Pitești au respins proba solicitată de Tudor Pendiuc, prin avocați, privind efectuarea unei cerce-tări la faţa locului. Și tot atunci mai mulți martori au declarat că respectivul drum ar fi public, în timp ce hărțile prezentate de către avocatul fostului primar susțineau contra-riul.

Doi dintre martorii audiați – Silvia Hideg și Nicolae Cicu, care au proprietăți lângă Aleea Seneslau – au declarat că respectivul drum este unul public.

Dan Panțoiu, avocatul lui Tudor Pendiuc, a venit cu mai multe hărți conform cărora drumul în cauză nu ar face parte din dome-niul public. „Conform unei schițe cadastrale a Geoter, Aleea Seneslau se desparte în două, înconjurând mai multe locuințe. Drumul nu face parte din domeniul public”, a spus atunci avocatul Dan Panțoiu. Și Tudor Pen-diuc a intervenit la un moment dat pentru a face precizări legate de anumite coordonate de pe hărți.

Pendiuc a fost achitat în prima instanță, deși șeful ADP a recunoscut prejudiciul și l-a plătit

În primă instanță, la sfârșitul lunii iunie 2018, Tribunalul Argeș, prin judecătoarea Irina Lazăr, care între timp s-a pensionat, i-a achitat pe fostul primar al Piteștiului Tudor Pendiuc, dar și pe Aurelian Florentin Braniște, directorul ADP Pitești. Amândoi fuseseră trimiși în judecată de DNA, în fe-bruarie, în dosarul asfaltării drumului spre casa lui Carmen Lis, fosta secretară și consi-lieră a fostului primar.

Potrivit unui comunicat DNA de la acea vreme, în luna septembrie 2014 au fost efec-tuate lucrări de modernizare și asfaltare pen-tru un drum afl at în afara domeniului public sau privat al municipiului Pitești. Suprafaţa de teren respectivă (506,6 metri pătraţi – o parte proprietate privată, o parte a statului) era constituită „dintr-o cale de acces neasfal-tată până atunci, precum și dintr-un spaţiu cu vegetaţie afl at în continuarea acestei căi de acces, până la locuinţa unei persoane cu funcţie de conducere în cadrul Primăriei Pi-tești”.

Important de subliniat e că directorul ADP, Mircea Braniște, a fost de acord, înainte de trimiterea în judecată a dosarului, să achite banii consideraţi prejudiciu și pentru care chiar și Administraţia Domeniului Public Pitești se constituise parte civilă în dosar.

Denis Grigorescu

Lui Pendiuc i s-a respins strămutarea

L fâ it l l ii ili Î lt C t d

Dosarul asfaltării drumului către fosta secretară

este aproape de fi nal

Jurnal de Argeş - pag 5

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Măgărie: primăria i-a înștiințat pe vecini despre consultarea publică pe 21 decembrie 2018, cu două zile înainte ca aceasta să expire, astfel ca niciunul să nu mai aibă timp să conteste proiectul

Vecinii din zonă s-au revoltat și au sesizat Primăria Pitești că proiectul familiei Brănescu nu respectă regimul de înălțime prevăzut în Planul Urbanis-tic General al orașului.

În replică, omul de afaceri Ion Brănescu declară că „sunt povești spuse de anumiți indivizi”

Primăria refuză să precizeze în ce zonă/subzonă vrea să construiască „John”. De ce oare?

La câteva luni de la postarea pe site-ul Pri-măriei Pitești a anunțului de intenție privind elaborarea Planului Urbanistic de Detaliu pentru terenul situat în intravilanul muni-cipiului Pitești, pe str. Gârlei nr. 74, pen-tru „Construire imobil locuințe colective”, inițiat de Ion Brănescu, Maria Brănescu și Dorinel Brănescu, Primăria Pitești a fost se-sizată cu privire la nerespectarea regimului de înălțime prevăzut în Planul Urbanistic General al orașului. Concret, e vorba de un bloc pe care familia Brănescu vrea să îl con-struiască aproape de Pădurea Trivale. Foar-te aproape de viitoarea vilă/pensiune turis-tică de la marginea aceleiași păduri pe care alți doi investitori privați, soții Liliana și Aurel Adrian Șerban, intenționează să o ri-dice în zonă și despre care Jurnal de Argeș a scris, inclusiv în acest număr, că a declanșat un uriaș scandal. După cum se vede, și pro-iectul imobiliar al familiei Brănescu este la fel de controversat. Mai exact, vorbim de un bloc P+4, cu 25 de apartamente, iar sem-natarii petițiilor înaintate primăriei arată că adresa la care urmeză să se construiască imobilul se afl ă, potrivit PUG , într-o zonă cu regimul de înalțime P+1+M, chiar dacă se învecinează cu o altă zonă în care exis-tă deja blocuri. Municipalitatea spune că e vorba de un regim de minimum P+3 E, dar nu explică în ce zonă/subzonă se situează,

de fapt, terenul, motiv pentru care nimeni nu poate verifi ca în PUG aceste din urmă încadrări. Iar asta dă serios de gândit.

Potrivit argumentării din anunțul pentru care, la sfârșitul anului trecut, s-a făcut con-sultare publică, amplasamentul studiat are o suprafață de 1167 m.p. și este situat în mu-nicipiul Pitești, pe str. Gârlei, la nr. 74 „ în subzona pentru locuințe înalte și funcțiuni complementare”.

„Mă deranjează că zona respectivă e una de case, nu una de blocuri”

Tocmai de aici disputa cu vecinii și alți contestatari, care invocă Planul Urbanistic General și spun că amplasamentul s-ar afl a, în realitate, în zona L1E, cu locuințe mici, P+1+M.

„Mă deranjează că zona respectivă e una de case, nu una de blocuri: nu-mi fac mie, aici, parter plus patru etaje, când noi sun-tem în subzona P+1+M. E adevărat că este și un bloc în apropiere, la vreo 70 de metri, dar blocul nu e în zona de care aparținem noi și construcția pentru care s-a făcut consultare”, a declarat, pentru Jurnalul de Argeș, Gheorghe Firaru, un piteștean care locuiește în zonă.

În răspunsul transmis în martie 2019 (moment în care primar interimar era So-rin Apostoliceanu) la sesizarea înainta-tă de activistul de mediu Robertin Rusu, un alt contestatar, ofi cialii primăriei spun că, potrivit PUG aprobat prin H.C.L. nr.

113/1999, amplasamentul ar avea regim de înălțime de minimum P+3, pentru că ar aparține unei subzone pentru locuințe în-alte și funcțiuni complementare, așa cum scrie în anunțul postat pe site-ul propriu. Doar că în documentul semnat inclusiv de arhitectul-șef al Piteștiului nu se specifi că și cum se numește acea zonă/subzonă.

Mai mult, susțin ofi cialii primăriei în același răspuns, în perioada în care s-a fă-cut consultare publică cu privire la anunțul de intenție privind elaborarea Planului Ur-banistic de Detaliu pentru terenul situat la respectiva adresă, nu ar fi fost înregistrată nicio obiecție.

Gheorghe Firaru: „A fost, de fapt, o măgărie!”

Nici nu e de mirare că nu s-au înregistrat obiecții, pentru că, deși consultarea s-a fă-cut în perioada 6-21 decembrie 2018, cei care locuiesc în zonă au primit plicurile cu informarea abia în ultimele două zile ale procedurii.

„Sesizările se făceau până pe 21 decem-brie. A fost perioada aceea a sărbătorilor. A fost, de fapt, o măgărie! De la primărie au trimis un plic, ca să ne consulte, chipuri-le. Plicul a venit cu o zi sau două înainte să expire termenul în care se făcea consultarea și puteai să contești. Nu mai era timp să te încadrezi. Uitați-vă și acum: răspunsul la sesizarea mea e din 20 martie și la mine a ajuns după o lună și trei zile. Nu doar mie mi s-a întâmplat asta, pentru că nu doar eu am făcut reclamație, ci vreo patru-cinci ve-cini, de fapt toți care stăm aici cerem să se respecte regimul de înălțime”, mai spune Gheorghe Firaru.

Afaceristul John Brănescu a cerut primăriei să-i avizeze un bloc aproape de Pădurea Trivale

Măcelărirea urbană a Piteştiului continuă cu un nou scandal imobiliar

Robertin Rusu: „Nu apare numele subzonei, arhitectul «uită» să-l menţioneze”

Printre suspiciunile avansate vi-zavi de regimul de înălțime, oame-nii cer primăriei să precizeze clar cum se numește subzona din P.U.G corespunzătoare construcției pro-puse.

„În răspunsul anterior primit de la dvs. (...) nu precizaţi numele subzo-nei, susțineţi doar neadevărat, după umila mea părere, că se afl ă în zona de locuințe înalte P+3 și «ui-taţi» să specifi cați numele subzonei. De asemenea, pe site-ul primăriei, la documentația acestui PUD nu apare numele subzonei, arhitectul «uită» să-l menționeze. La celelal-te PUD-uri de pe site-ul primă-riei apare clar specifi cat numele suzbzonei. La PUD-ul în discutie, nu apare! Oare de ce?!? În PUG-ul de pe site-ul primăriei, numărul 74, Gârlei, se găsește în zona L1E, adi-că zona de construcţii mici, P+1, ni-cidecum în zona de locuinţe înalte P+3, așa cum dvs. îmi comunicaţi ofi cial (...). Vă rog cu respect să-mi comunicaţi numele exact al subzo-nei din PUG și regimul de înălţi-me pentru acea SUBZONĂ”, cere, într-o altă adresă, Robertin Rusu.

Important de precizat este, din nou, că regula privind amenajarea teritoriului și urbanismul este că derogarea de la parametrii urbanis-tici stabiliți prin PUG se poate face doar prin documentații de tip PUZ (plan urbanistic zonal), în timp ce un PUD (cum este cazul documen-tului pentru care s-a făcut consul-tarea) poate doar să detalieze pre-vederile din documentațiile de rang superior.

Ion Brănescu: „Schizofreniile sunt de toate felurile, pe mine nu mă miră”

Contactat de Jurnalul de Argeș, omul de afaceri Ion Brănescu, care a depus deja documentaţia pentru obţinerea autorizaţiei de construc-ţie, consideră că nu știe nimic des-pre sesizările amintite.

„Niște povești. Acolo sunt blocuri cu 10 etaje. Despre ce vorbim?! Schizofreniile sunt de toate felurile, pe mine nu mă miră. Noi nu avem niciun vecin acolo care să poată să aibă o opinie, toate laturile sunt străzi. (...) Eu am cerut ceva și aș-tept să primesc un răspuns. (...) Și dacă deranjează, în orașul ăsta nu mai facem nimic, nu e nicio pro-blemă, nu mai construim... Sunt povești spuse de anumiţi indivizi (...)”, a precizat omul de afaceri piteștean, menționând la fi nalul discuției că nu dorește consemna-rea discuției și că cele exprimate nu sunt un punct de vedere. Dar atunci, ce sunt?

Material realizat de Izabela Moiceanu

Și cunoscutul om de afaceri Ion Brănescu, cunoscut printre prieteni și ca „John”, vrea să construiască în proximitatea Pădurii Trivale. Și nu o casă, ci un bloc, într-o zonă în care sunt doar case. Și totul se petrece sub privirea impasibilă, dacă nu chiar complice, a Primăriei Pitești.

Jurnal de Argeş - pag 6

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Primarul și arhitectul-șef Cătălin Ghiţă (foto dreapta) nu sunt convingători, ba

dimpotrivă! Primarul Ionică spune că se defrișează 240 mp, însă bilanțul teri-

torial indică 596 mp Deși consultarea e publică la Primăria Pitești, răspunsurile

cetățenilor sunt secrete

TBM LIGHT, partener autorizat Electromagnetica, vă oferă soluţia: corpuri de iluminat cu LED, fără emisii ultraviolete,

pornire instantanee, peste 50.000 de ore de funcţionare, fără mentenanţă

Am deschis show-room TBM LIGHT în Piteşti, zona autostradă, unde găsiţi

toată gama de corpuri de iluminat cu LED pentru uz casnic, birouri, sectoarele industrial,

public şi perimetral.

TBM LIGHT vă oferă cele mai bune soluţii de iluminat! Pentru comenzi: www.tbmlight.ro sau 0730 088 705.

VREŢI SĂ ECONOMISIŢI VREŢI SĂ ECONOMISIŢI

CU PÂNĂ LA CU PÂNĂ LA 80% 80% ENERGIE ELECTRICĂ? ENERGIE ELECTRICĂ?

Scandalul „vilei turistice” din Pădurea Trivale ia amploare

Consultarea publică pe care Primăria Pitești o face cu privire la realizarea unei vile turisti-ce de P+2 în Pădurea Trivale are deja ecouri. Asta dacă ne luăm după numeroasele reacții, preponderent negative, la adresa Primăriei Pitești, pe care cititorii le-au avut pe site-ul ziarului nostru vizavi de acest demers. Cât despre pozițiile piteștenilor transmise Primă-riei referitor la aceeași consultare, mai exact la „Anunț public privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu, pentru un teren situat în intravilanul municipiului Pitești, strada Ioan Budai Deleanu -pădure, lotul 1 pentru construire «Vilă turistică»”, lucrurile sunt complicat de inaccesibile, pentru că opiniile nu sunt publice, gestionarea lor urmând să se facă... intern. În cazul de față, primarul Cornel Ionică spune că ar fi vorba doar de 240 de metri pătrați pe care se va face despădurire. Cifra avansată este contrazisă însă de Bilanțul Teritorial depus de solicitanți în completarea anunțului privind aprobarea PUD, publicat și el pe site-ul Primăriei Pitești. Una peste alta, edilul-șef spune că proiectul nu poate fi oprit, dar încearcă să liniștească apele, sugerând că ar fi vorba doar de o casă, deși documentul public specifi că negru pe alb ”vilă turistică”, noțiune ce face cumva diferența între locuință și pensiune. De cealaltă parte, activistul de mediu Robertin Rusu spune că cel mai îngrijo-rător aspect este cel referitor la crearea unui precedent care ar putea duce la umplerea pădurii de pensiuni, odată cu tăierea a mii de copaci. Activistul de mediu subliniază însă că există unele probleme vizavi de documentația PUD/PUZ.

Cert e că de la consultarea publică la demararea construirii vilei turistice pentru care se face consul-tarea e doar o chestiune de timp, pentru că, potrivit edilului-șef, construcția nu poate fi oprită.

„Am discutat situația, în operativă, cu toată lumea, Direcția Tehnică de Urbanism și cei implicați și lu-crurile stau în felul următor. Terenul pentru care se solicită construcția are regimul de curs construcții, atenție mare! Toate terenurile pe care se construiesc case trebuie să fi e «curs construcții» și trebuie să fi e intravilan. Eu spun din documente. Terenul este in-

travilan, proprietatea solicitantului, regi-mul este «curs construcții», pentru orice specialist acestea spun multe, iar regimul de înălțime este P+2, casă. Ce are el în curtea sa sau ce face el acolo trebuie să se încadreze în indicii urbanistici pe care-i va stabili comisia tehnică, care nu face decât să-i stabilească indicii în raport cu suprafața terenului și alte detalii, și avi-zele necesare privind utilitățile publice. Nu există legal posibilitatea să-l oprim să construiască. Dacă regimul lui, în docu-mente, înscris în planul urbanistic, la Pri-mărie, în cartea cadastrală, spune că are dreptul să construiască, e în curtea lui, are dreptul...”

Cine spune adevărul?Deocamdată e vorba de un anunț de

intenție, iar ofi cialii Primăriei încear-că să calmeze spiritele precizând că până la această dată nu a fost depusă ni-cio documentație în vederea obținerii autorizației de construire a respectivului imobil.

Cert e că odată autorizată, construcția presupune punerea la pământ a unor ar-bori.

Deși ofi cialii Primăriei Pitești vorbesc de tăierea a mai puțin de 300 mp de pădu-re, potrivit Bilanțului Teritorial depus în completarea anunțului privind aprobarea PUD pentru această construcție, publicat și el pe site-ul Primăriei Pitești, vor dispă-rea copaci de pe 596 mp.

„Probabil că vrea să-i dea el o destinație, vreo pensiune, ceva (...), dar asta nu mai depinde de noi”

Primarul vorbește de o casă, în timp ce anunțul public specifi că foarte clar „vilă turistică”. L-am rugat pe edilul-șef al Piteștiului să lămurească lucrurile. Ce vrea primarul să spună e că imobilul va porni ca o casă, cu posibilitatea ulterioară a schimbării destinației, ceea ce ne duce cu gândul fi x la semnalul de alarmă tras de Robertin Rusu în numărul precedent al ziarului nostru, potrivit căruia autori-zarea primei vile turistice e doar startul împânzirii pădurii de pensiuni.

„Vilă turistică înseamnă... Mă rog, vilă turistică este un termen impropriu, popu-lar. În documentațiile tehnice nu se scrie de vilă. Se scrie de casă sau bloc sau, mai bine zis, construcție cu locuințe comune... Turistic? Habar n-am! Probabil că vrea să-i dea el o destinație, vreo pensiune, ceva... Probabil, habar n-am, dar asta nu mai depinde de noi. El face construcția, iar referitor la obiectul de activitate, mă gândesc, nu scrie nicăieri; dacă își dorește altceva, trebuie să meargă la Registrul Comerțului. Omul a solicitat să constru-iască ceva. Termenul de vilă nu există, ori e casă, ori e bloc”, ne derutează și mai tare primarul Ionică.

De fapt, ce o să fi e: casă, bloc sau pensiune?

Primarul continuă: „Regimul de construcție acolo este de case. Poți să-i zici la casă ce vrei... Asta nu ne privește pe noi, nu stabilim noi. Cum în casă fi eca-re are o frizerie, fi rmă sau sediu de fi rmă, nu e treaba noastră. Noi stabilim numai construcția, ca atare, în funcție de teren și cu indicii legali”, mai spune primarul.

Demersurile pentru proiectul în cauză sunt mai avansate decât la prima vedere.

„Domnul arhitect-șef are, din 2015, o decizie a Ministerului Agriculturii, Pă-durilor și Dezvoltării Rurale, o decizie a Inspectoratului Teritorial Silvic Regim de Vânătoare Ploiești - este singurul departa-ment național - care i-a dat decizie și poate construi din suprafața lui, decizia acestui

forum. Din 880 de metri pătrați, docu-mentul nu-i permite să construiască decât pe o suprafață de 240 de metri. Aprobarea are avize de la Agenția de Protecția Me-diului”, spune edilul, care mai precizează că terenul e scos din circuitul forestier de mai bine de 10 ani.

„Din suprafața totală a terenului a fost scoasă defi nitiv din fondul forestier național suprafața de 292 mp, pentru reali-zarea investiției «Obiectiv cu funcțiuni de cazare turistică» printr-o decizie a Minis-terului Agriculturii, Pădurilor și Dezvol-tării Rurale din anul 2009. Documentația a parcurs toate fazele de avizare și de con-sultare și informare a publicului, această procedură fi nalizându-se prin Hotărârea Consiliului Local cu nr. 523 din 2017 de aprobare. Prin urmare, terenul de 240 m2 este în prezent construibil”, explică arhitectul-șef al Piteștiului, Cătălin Ghiță.

Conform PUG, terenul se afl ă în subzona locuințelor cu un singur etaj

Nu doar dilema casă/vilă turistică ridică semne de întrebare. Dincolo de afi rmațiile primarului care susține că regimul de înălțime al zonei ar fi P+2, Piteștiul are un Plan Urbanistic General (PUG). Pe acest document ofi cial, terenul pe care se intenționează construirea vilei turistice fi -gurează în subzona L1C a locuințelor indi-viduale sau colective mici, de P+1. Pentru

că proprietarii vor o construcție cu două și nu cu un etaj, au nevoie, după cum arată legenda aceluiași PUG, de un PUZ (Plan Urbanistic Zonal), nu de un PUD (Plan Urbanistic de Detaliu), așa cum apare în anunțul public. De ce? Pentru că, potrivit Legii nr. 350/2001 privind amenajarea te-ritoriului și urbanismul, de bază sunt pa-rametrii urbanistici stabiliți prin PUG, iar pentru o derogare de la aceștia e nevoie de documentații de tip PUZ, asta în timp ce în anunțul afi șat pe site-ul primăriei scrie, tot negru pe alb, PUD. Ofi cialii Primăriei Pitești precizează însă că din decembrie 2017 există și o documentaţie PUZ cu re-gim de înălţime P+2 pentru zona respec-tivă și că, dacă dorește, proprietarul poate ridica un imobil cu acest nivel.

„La inițiativa investitorului privat a fost elaborată documentația faza P.U.Z. pen-tru un teren în suprafață totală de 836,00 m2 situat în intravilanul municipiului Pitești, strada Ion Budai Deleanu f.n., lot 1, având drept scop stabilirea unor regle-mentări urbanistice cu privire la: regimul de construire, funcţiunea zonei, înălţimea maximă admisă, coefi cientul de utilizare a terenului (CUT), procentul de ocupare a terenului (POT) pentru investiția «Con-struire vilă turistică»”, spune arhitectul-șef al Primăriei Pitești.

Doar că publicul nu poate verifi ca acest regim P+2 de care vorbesc reprezentanţii municipalităţii.

PUZ-ul de care spune arhitectul-şef lipseşte de site-ul Primăriei. De ce oare?

În al doilea rând, în singura fi lă a HCL 523 din 21 decembrie 2017- documentul la care face referire arhitectul-șef al Piteștiului când vorbește de PUZ – postată pe site-ul Primăriei, nu apare niciun regim de înălţime, așa că cei interesaţi de consultarea pu-blică amintită nu pot verifi ca dacă într-adevăr regimul de înălţime e P+2, cum spun ofi cialii Primăriei, sau P+1, cum apare în Planul Urbanistic General al Piteștiului (PUG) afl at în vigoare, document public, ce poate fi consultat pe același site. Anexele la actul amintit nu apar în completarea documentului, iar Planul Urbanistic Zonal la care face referire Cătălin Ghiță nu apare nici la secţiunea „Consultare și informare publică/PUZ” de pe portalul Primăriei. Material realizat de Cristina Stancu

Activistul de mediu Robertin Rusu, un constant și credibil apărător al Pădurii Trivale

Primărul Ionică ezită să facă publice concluziile consultării publice

De altfel, două sunt aspectele care ne-au atras atenţia în mod deosebit, în această speţă, dincolo de pericolele semnalate de activistul de mediu Robertin Rusu.

În primul rând, Primăria i-a invitat pe piteșteni să formuleze opinii cu privire la intenţia investiţională descrisă printr-un „Anunţ public privind aprobarea Planului Urbanistic de Detaliu, pentru un teren situat în intravilanul municipiului Pitești, stra-da Ioan Budai Deleanu - pădure, lotul 1, pentru construire «Vilă turistică»”, dar rezul-tatele acestei consultări nu sunt publice. Mai mult, Cornel Ionică a ezitat să răspundă solicitării Jurnalului de Argeș de a prezenta concluziile acestei consultări.

Jurnal de Argeş - pag 7PLAFAR NATURALIS

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Cel dezbrăcat de hainele bisericești este părintele Nicolae Grecu de la Biserica „Izvorul Tămăduirii” din Expo Parc, iar decizia a fost luată prin hotărârea Consis-toriului Eparhial

Vineri, 3 mai, la Primăria Rucăr din județul Argeș a avut loc procedura de predare a dru-mului comunal 21 Sătic către constructor, drum ce va fi asfaltat prin programul guver-namental PNDL II. Alături de primarul Ionel Dulamă și de viceprimarul Ion Pârnuță s-au afl at senatorul Gheorghe Marin, președintele Consiliului Județean Argeș, Dan Manu - vicepreședinte PSD Argeș - și vicepreședintele Ion Mînzînă.

DC21 Sătic va fi asfaltat pe o lungime de 12 kilometri, iar valoarea investiției este de peste 11 milioane de lei. Pe lângă asfaltarea pro-priu-zisă vor mai fi construite podețe și apără-tori de maluri din gabioane. Durata execuției este de 24 de luni.

Asfaltarea acestui drum va avea drept rezul-tat direct o și mai puternică dezvoltare turis-tică a zonei.

Adriana Pantazi

Spitalul de Pediatrie Piteşti va fi dotat cu un RMN

În urma demersurilor Consiliului Județean Argeș, Spitalul de Pediatrie Pitești va fi dotat de către Ministerul Sănătății cu un echipament RMN. Astfel, în data de 23 aprilie a.c. a fost semnat contractul privind furnizarea, instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor de imagistică de înaltă performanță prin rezonanță magneti-că.

”Aparatura necesară investigării pa-cientului este foarte importantă în vederea unui diagnostic corect și pre-cis. Datorită investițiilor în dotări la secțiile de Radiologie ale Spitalului de Pediatrie și Spitalului Județean de Urgență Pitești, medicii au posibili-tatea să lucreze cu echipamente ultra-moderne, care permit efectuarea unor examene rapide, asigurând în acest fel precizie în stabilirea diagnosticului. Anul trecut, Spitalul de Pediatrie a fost dotat cu echipamente medicale, din-tre care și un computer tomograf, iar investițiile în modernizarea spitalului au continuat cu reabilitarea etajului V și a blocului alimentar la standarde oc-cidentale. De asemenea, în luna aprilie a acestui an a fost semnat contractul de fi nanțare privind extinderea, moder-nizarea și dotarea Compartimentului de Primiri Urgențe, urmând a fi sem-nat și contractul de fi nanțare pentru extinderea, modernizarea și dotarea Ambulatoriului Spitalului de Pediatrie. Toate aceste investiții vin în sprijinul pacienților din întreaga regiune, nu numai din județul Argeș”, a declarat Dan Manu, președintele Consiliului Județean Argeș.

Silviu Răuţă

După cum a declarat senatorul Șerban Vale-ca, președintele PSD Argeș, „la doi ani de la guvernare, PSD a realizat deja 70% din pro-gramul guvernamental, program în baza că-ruia românii ne-au votat. Pentru Parlamentul European o avem pe prima poziție pe doamna vicepremier Rovana Plumb, ministrul Fondu-rilor Europene, europarlamentar, un om care a realizat foarte multe pentru România. De asemenea, o avem pe Gabriela Zoană, care a arătat că poate să ne reprezinte cu demnitate la Bruxelles”.

Și deputatul Simona Bucura Oprescu a avut cuvinte de laudă la adresa ministrului Rovana Plumb și a europarlamentarei Gabriela Zoană.

Ion Georgescu: „Putem să câștigăm aceste alegeri cu mai mult de 60%”

„Suntem cei mai buni și am dovedit de foarte mult timp acest lucru. Știm să ne organizăm,

știm să muncim și avem multe realizări. Vom câștiga alegerile europarlamentare pentru că avem pe lista pe d-na Rovana Plumb, un mi-nistru și un profesionist cum nimeni nu are. Un om și un patriot care ne reprezintă în Uni-unea Europeană cu mândrie. Pentru că Gabi Zoană știe foarte bine să ne reprezinte și a de-monstrat în ultimele luni acest lucru.

De ce votăm PSD pe 26 mai? Pentru că do-rim să eliminăm dublul standard din UE. Și noi am demonstrat că putem să facem acest lucru. Ce voi face pe 26 mai? Voi merge la vot și voi vota PSD, pentru că PSD este par-tidul nostru, al celor mulți, al patrioților. De aceea suntem și cel mai mare partid din țară. Dar voi refuza celălalt buletin de vot pentru că nu pot să votez împotriva intereselor țării mele și împotriva partidului meu!”, a declarat în fața numeroșilor susținători Dan Manu, vicepreședinte PSD Argeș.

Secretar general PSD Argeș și primar al orașului Mioveni, Ion Georgescu a spus: ”Fac apel la toți primarii PSD, la toți președinții de organizații, la tot activul PSD, la simpatizanți, să ne mobilizăm! Să câștigăm! Fac apel pen-tru că putem să câștigăm aceste alegeri cu mai mult de 60%”.

Un discurs aplaudat a avut și europarlamen-tarul Gabriela Zoană, care a spus printre altele: ”Ce am realizat? Fondurile pentru agricultură au fost mărite cu un procent de 22%. Eu, ca europarlamentar, m-am focusat pe agricultură și pe fondurile de coeziune. Ce pot să transmit este că în urma acestor demersuri România va avea mai mulți bani europeni”.

La fi nal, a fost rândul vicepremierului Ro-vana Plumb să aibă un discurs special: ”Am demonstrat în acești doi ani de guvernare că putem să aducem bunăstare un România. Am demonstrat că putem să dezvoltăm România. Am crescut, pe medie, cu 30% salariile. Am crescut salariul minim pe economie. Am cres-cut pensiile, pentru că PSD i-a respectat întot-deauna pe cei care au muncit o viață întreagă. Prin programul guvernamental PNDL au fost construire școli, dispensare, a fost dezvoltată infrastructură de apă și canalizare, un program susținut și realizat de Liviu Dragnea. Ne do-rim ca salariile românilor să fi e la nivelul UE. Știm să negociem, România merită mai multe fonduri europene. Dar nu vom mai tolera pe cei care votează împotriva României, așa cum fac cei din PNL. Noi, cei din PSD, suntem ro-mâni adevărați! Pentru țara noastră muncim! Noi, PSD, suntem cei care vor reprezenta inte-resele fi ecărui cetățean român!”

Silviu Răuţă

Vicepremierul Rovana Plumb şi-a început campania pentru alegerile europarlamentare în Argeş

Un drum important din Argeş va fi modernizat

Luni, 6 mai, vicepremierul Rovana Plumb și-a început campania electorală pentru alegerile europarlamentare în Argeș, la Câmpulung, acolo unde sala Casei Sindicatelor a fost arhiplină. Pe scenă, alături de ministrul Rovana Plumb au urcat Gabriela Zoană, candidatul județului Argeș pentru Parlamentul European, liderii județeni ai partidului, parlamentari, primarii și președinții de organizații din zona Muscel.

Este vorba despre mai multe capete de acuzare și anume divorțul de soția sa, Ioana Monica, după 21 de ani de căsnicie „din culpa exclusivă a pârâtului”, neres-pectarea hotârârii judecătorești prin care instanța a stabilit domiciliul copiilor ca fi ind la mamă, iar preotul ar fi luat băia-tul la el acasă, contribuind la amplifi carea tensiunilor cu fosta soție, dar și faptul că nu i-a plătit pensia alimentară fetiței, care a rămas la mamă. Și mai grave în ochii consistoriului au fost abaterile morale (recunoscute chiar de el) și susținute de martori în instanță și, mai ales, tratarea cu ironie și superfi cialitate a problemelor create, „dovedind prin atitudinea sa că nu caută liniștea și pacea, ci dimpotrivă”.

Judecătorii bisericești l-au găsit vino-vat de comportament violent și desfrâu, parohul fi ind învinuit de fosta preoteasă de legături extraconjugale, una dintre acestea având-o cu văduva preotului Alin Ionescu din Trivale (mort în urma unui accident pe ATV), pe care fosta doamnă Grecu ar fi găsit-o chiar în casa sa. Toa-te acestea apar în hotărârea organelor de judecată ale Arhiepiscopiei, care și-au fă-cut propria anchetă și l-au condamnat pe preot.

Preotul Grecu și-ar fi amenințat preoteasa: „O să bag cuțitul în tine!”

În fața judecătorilor bisericești s-au afl at, la termenul anterior, cel din februa-rie a.c., atât preotul acuzat, cât și fosta soție. Aceasta a declarat că, pe perioada căsniciei, slujitorul bisericii a fost violent atât verbal, cât și fi zic și a amenințat-o într-un mod cât se poate de neortodox,

spunându-i: „O să bag cuțitul în tine!”. Ba chiar doamna preoteasă a relatat un episod în care ar fi fost înțepată în picior cu o furcă de fi er, când erau la strâns fâ-nul. Femeia a mai povestit că preotul „a avut o relație imorală cu o anume M.A.I., care a susținut acest lucru și la procesul de divorț, iar în prezent are o relație ne-permisă cu o fostă preoteasă, soția preo-tului Alin Ionescu, decedat, pe care am găsit-o în propria casă!” (n.red. - preotul Alin Ionescu de la Biserica ”Sf. Andrei” din Trivale a decedat în 2014, în urma unui accident de ATV).

Judecătorii bisericești au votat în unanimitate pentru destituirea parohului

În urma mai multor audieri și probe, Consistoriul Eparhial al Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului a concluzionat că preotul Nicolae Grecu se face vinovat de:

1. Divorț din vina sa. Conform regula-mentelor instanțelor de judecată ale Bi-sericii Ortodoxe Române, „clericul care în afară de motivul de adulter al soției, dovedit prin anchetă dispusă de chiriarh, divorțează din vina sa ori din proprie inițiativă sau de comun acord se oprește total de la săvârșirea celor sfi nte pentru o perioadă de un an, pentru refacerea căsă-toriei. În caz de neîndreptare, se destituie prin slujirea clericală sau se caterisește”.

2. Comportament violent sau lovire, care se pedepsește, tot potrivit regula-mentelor BOR, astfel: „în cazul clerici-lor, cu dojană arhierească, oprirea de la săvârșirea celor sfi nte sau împlinirea unui canon de post și pocăință la mănăstire

timp de 30 de zile, destituirea din slujirea clericală sau caterisirea, după gravitatea faptei”.

3. Adulter, care se pedepsește „în cazul clericilor cu împlinirea unui canon de post și pocăință la mănăstire, cu oprirea de la săvârșirea unor lucrări sfi nte, cu des-tituirea din slujirea clericală sau caterisi-rea, după gravitatea faptelor”.

În consecință, potrivit hotărârii din 7 martie 2019, Consiliul Eparhial al Arhie-piscopiei Argeșului și Muscelului, cu una-nimitate de voturi, a stabilit sancționarea preotului Nicolae Grecu prin depunerea (destituirea) din slujirea clericală, acesta având drept de recurs, ceea ce a și făcut.

Trebuie spus că, până nu demult, pre-otul Grecu se bucura de aprecierea su-periorilor de la Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului. De altfel, aceștia i-au și conferit gradul de iconom stavrofor, însă, conform hotărârii fără precedent a Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului (pentru că o recentă hotărâre asemănă-toare care îl viza pe starețul Ioasaf de la Cotmeana se referea doar la suspendare), acum va trebui să dezbrace sutana. Asta în cazul în care Patriarhia Română nu va decide, la recurs, altfel decât Arhiepisco-pia Argeșului și Mitropolia Munteniei și decizia va rămâne defi nitivă.

L-am căutat și pe preotul sancționat, însă acesta ne-a spus doar atât: „Avem purtător de cuvânt la Arhiepiscopie, vorbiți cu dânșii. Nu aș putea să discut lucrurile personale cu dumneavoastră și, mă iertați, nu vreau să fi u împotrivitor. Sărutăm dreapta și vă mulțumesc”.

Alina Crângeanu

Preot paroh din Piteşti - caterisit pentru desfrâu şi violenţă în familie

Decizie fără precedent luată de Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului

În luna martie, Consistoriul Eparhial al Arhie-piscopiei Argeșului și Muscelului s-a întrunit la sediul Protoieriei Pitești pentru a ancheta cauza disciplinară privind pe preotul Nicolae Grecu, parohul Bisericii ”Izvorul Tămăduirii” din Expo Parc. Acuzarea a fost reprezentată de părintele inspector eparhial Ilie Ghiță, cel care a prezentat faptele de care era acuzat preotul Grecu.

Jurnal de Argeş - pag 8

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

CALEIDOSCOPDiscovery

Arges

Regimentul 4 Dorobanți Argeș a participat la înmormântarea reginei Elisabeta

1916. Regimentul Nr. 4 Dorobanți Argeș a participat la înmormânta-rea reginei Elisabeta a României, Curtea de Argeș, onoruri militare.

Piteștiul este ocupat de trupele germane

1916, noiembrie 16. Orașul este ocupat de trupele germane. Prin Pitești s-a retras Regimentul 77 Infanterie al Armatei Române, renunțându-se, în fața presiunii Pu-terilor Centrale, la rezistența pentru apărarea localității.

Elogii publice aduse luptătorilor pentru unire la Teatrul Comunal din Pitești

1918, decembrie 1. La Teatrul Co-munal din Pitești entuziastă aduna-re cetățenească, în alocațiuni fi ind prezentate legăturile permanente dintre zona Argeș-Muscel cu terito-riile transilvane. Elogii publice adu-se luptătorilor pentru unire din Ba-sarabia (27 martie/9 aprilie 1918) și Bucovina (14/27 octombrie 1918).

Alegeri pentru primul Consiliu al Comunei Urbane Pitești

1926, aprilie 9. Alegeri pentru pri-mul Consiliu al Comunei Urbane Pitești, după formarea Români-ei Mari, 25 de persoane. Primar, Ștefan Martinescu.

Fuziunea Partidului Țărănesc cu Partidul Național

1926, octombrie 10. Delegați din Pitești au fost prezenți la Congresul Extraordinar de Fuziune a Partidu-lui Țărănesc cu Partidul Național, constituindu-se Partidul Național Țărănesc, președinte, Iuliu Ma-niu, vicepreședinți, Ion Mihalache, Nicolae Lupu, Alexandru Vaida-Voievod, Paul Brătășanu, ziar co-mun, Dreptatea. Organizația unită Pitești era condusă, în 1927, de Ar-mand Călinescu, prevalând față de takiștii proveniți inițial de la con-servatori.

Lucrări de reamenajare a bulevardului Elisabeta

1936-1937. Lucrări de reamenaja-rea a Bulevardului Elisabeta, astăzi Republicii, traversarea Grădii Pu-blice în zona actuală dintre Poșta Veche și Hotelul Muntenia.

PCR-ul își impune primarul în Pitești

1945, aprilie 13. A fost înlocuit primarul de Pitești, colonelul Con-stantin Athanasiu, fi ind impus în această funcție, sub presiune, ar-murierul Petre Năstăsescu, repre-zentând Partidul Comunist.

Informaţii selectate din „Pitești-620, memento”, de Petre Popa

Rubrică realizată de Marius Ionel

A fost militar într-o unitate de artilerie antiaeriană

La sfârșitul lunii aprilie a acestui an militarii Batalio-nului 30 Vânători de Mun-te ”Dragoslavele”, împreună cu administrația Primăriei Lerești, i-au făcut o vizită ulti-mului veteran de război din co-mună, Paraschiv Simăn, vizită ocazionată de Ziua Veteranilor de Război. Paraschiv Simăn s-a născut pe 5 octombrie 1918, cu două luni înainte de Marea Unire. Acum are aproape 101 ani și ne-a primit cu brațele deschise. Din 1932 și până în 1939, Simăn a lucrat la Ateli-erele ”Leonida” din București. ”Am fost băiat de capitală. Erau fete frumoase acolo, dar... Nu ieșeam eu. Veneau cetăţenii cu reparaţii auto și ne luau pe pre-ferinţe. Eu aveam foarte mulţi clienţi. Nu aveam timp să stau degeaba. Am muncit foarte mult în acea perioadă”, spune Paraschiv Simăn. Veteranul de război a avut o viaţă complexă când vine vorba despre război, despre luptele pentru reîntregi-rea neamului și pentru putere și libertate. Stagiul militar al acestuia a avut loc fi x în anul 1939, din păcate, când a izbuc-nit Al Doilea Război Mondial. El a fost militar într-o unitate de artilerie antiaeriană. Noro-cul a făcut să nu fi e chiar în mijlocuI luptelor, însă a fost șofer pe un camion Henschel. ”Eram șofer pe mașina de 8 tone. Mult pentru mine. Nu mergeam decât la deplasări mici. Acolo unde eram eu, erau puţini care știau bine mecani-ca. De aceea am rămas până la încheierea războiului. În atâţia ani de armată, am avut 14 zile de concediu și asta la început. Atunci când am afl at că am in-trat în război, nu mi-a fost tea-mă, pentru că știam ce este de făcut”, povestește Simăn.

A avut ocazia să se joace chiar cu ultimul monarh al ţării noastre

După această perioadă, nea Chivu, așa cum îi spun apro-piaţii, s-a reîntors pe plaiurile natale. Ne-a mai povestit și că, în zona în care a fost el, nu a mai fost niciun lereștean. La o vârstă așa frumoasă, normal că există și amintiri pe măsură. Mai ales că majoritatea amin-tirilor le-a avut după ce s-a în-tors din armată, dar, totuși, au existat câteva momente de me-morat și din copilărie. Bătrânul lereștean povestește că, atunci când era foarte mic, a avut oca-zia să se joace chiar cu ultimul

monarh al ţării noastre. ”Am mers la scăldat cu el, în lac, la Băneasa, când eram copii mici. Așa a fost întâmplarea, ne-am jucat și cu mingea. Era foarte prietenos, apropiat de oameni, stătea de vorbă cu oricine. Mi-a părut rău când am afl at că a murit”, a mai spus Paraschiv. Și încă un lucru... interesant este că mulţi oameni apropiaţi de această vârstă, dacă sunt în-trebaţi care este secretul lor de reușesc să fi e sănătoși la aceas-tă vârstă, liniștiți sau înţelepţi, răspund că mănâncă un anu-me fel de mâncare, beau un suc natural de mai mulţi ani, doar apă sau un păhărel de pa-lincă înainte de masă... Cam așa sună secretul longevitătii la mulți. Însă, lereșteanul Pa-raschiv Simăn vine cu un alt secret și, de această dată, într-un scop oarecum moral pentru fi ecare dintre cei care îl afl ă. El spune că „secretul unei vieți lungi este să fi i disciplinat, să ai o viață organizată și atunci toate merg ca pe roate”.

S-a bucurat de surpriza făcută atât de militarii musceleni, cât și de primarul Marian Toader și de viceprimărița Adriana Cicu.

Mihai Popescu, ultimul președinte al Secţiunii ”Detașamentul Păuliș” din Asociaţia Naţională a Veteranilor de Război

Anul trecut a încetat din via-ţă, la vârsta de 95 de ani, colo-nelul veteran de război Mihail Popescu, ultimul președinte al Secţiunii ”Detașamentul Păuliș” din Asociaţia Naţio-nală a Veteranilor de Război. Originar din comuna Mărăci-neni, județul Argeș, Mihai Po-pescu a fost încorporat la vârsta de 19 ani și trimis la Școala de Subofi ţeri de Rezervă Infante-rie Radna. În septembrie 1944 era elev sergent în compania căpitanului erou Ioan Fătu și apăra șoseaua Arad-Deva în zona pustei Păuliș de atacurile horthyste. A avut zile și a scăpat cu viaţă din acele aprige încleș-tări, în care au făcut suprema jertfă din acea companie că-pitanul Fătu, sublocotenentul Gheorghe Cismaru și 12 elevi. Membru activ al organelor de conducere ale Secţiunii ”De-tașamentul Păuliș” din cadrul A.N.V.R., a organizat și parti-cipat la toate acţiunile come-morative dedicate camarazilor căzuţi în luptă. În anul 2015 a fost ales președinte al acesteia, continuând linia antecesorilor săi Cornel Hodoșan și Ioan Gherase.

Veteranii de război argeşeni Paraschiv Simăn şi Mihai Popescu

j

ESTE ÎNMORMÂNTAT ÎN COMUNA NATALĂ MĂRĂCINENI

Ultima întâlnire a arădenilor cu regretatul răposat a avut loc

în anul 2018 în luna septembrie, cu ocazia comemorării eroilor

Detașamentului Păuliș, când a evocat pentru ultima oară mo-

mentele de sânge și de glorie trăite pe meleagurile arădene de

elevii de la Radna în toamna de foc a anului 1944. Mai sunt în

viaţă doar patru veterani ai luptelor de la Păuliș: Bebe Osman

de la Brașov, Cicerone Trâncu de la Craiova, Oltei Victor din

București și Nicolae Seracin din Lugoj. Înmormântarea colone-

lului veteran Mihai Popescu a avut loc pe 20 octombrie 2018

în comuna Mărăcineni, județul Argeș. Filiala Arad a A.N.V.R.,

împreună cu Primăria comunei Păuliș, a trimis o delegaţie cu o

coroană de fl ori în amintirea ilustrului veteran.

Există și oameni pe care îi privești și citești pe chipuri-le lor istoria. Există oameni care încă au puterea să povestească acele eveni-mente care au marcat ţara noastră, de la cele mai frumoase și până la cele mai tragice momente ale celui de-Al Doilea Război Mondial. Unul dintre acei oameni este lereșteanul Paraschiv Simăn, care a ajuns la 101 ani. Informațiile în ceea ce îl privește au fost preluate de pe pagina de FB a Primă-riei Lerești. De asemenea, cel de-al doilea veteran de război pe care îl amintim în materialul ce urmează este Mihai Popescu, originar din Mărăcineni. În ceea ce îl privește, informațiile au fost preluate din Jurnal arădean.

M.I.

Jurnal de Argeş - pag 9

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu” Argeș vă invită, în fi ecare săptămână, într-o scurtă incursiune în lumea fascinantă a cărților, încer-când să vă pună la dispoziție cele mai recente și mai repre-zentative titluri.

Pentru cei care doresc să-și lărgească orizonturile cunoașterii sugerăm următoarele titluri de carte: Raluca Tudor, „Cu blogul

pe glob: new media între inves-titori și gospodine” (București, Editura Tritonic, 2014); Domi-nique Venner, „Istorie și tradiţie la europeni” (București, Editura Orizonturi, 2017); Petre Popa, „Interviuri nonconformiste de pe patru continente” (Pitești, Editu-ra Ordessos, 2015). În domeniul psihologiei vă re-

comandăm: Sarah Knight, „Arta magică a durutului în cot: ce poți

face pentru a nu-ți mai pierde timpul pe care nu îl ai cu oameni pe care nu îi suporți, făcând lu-cruri pe care nu dorești să le faci” (Brașov, Editura Adevăr Divin, 2017); Marie Kondo, „Magia ordinii: Senzaționala metodă ja-poneză de a-ți elibera și organiza casa” (București, Editura Lifes-tyle, 2015); Vlad Brănescu, „Fe-nomenologia transpersonală: Re-pere teoretice, practice și aspecte metodologice în practica psiho-terapeutică” (București, Editura Pro Universitară, 2017).

„Secţia pentru Tineret” vă oferă o gamă variată de noutăţi editoriale, dintre care menţio-năm: Chris Grabenstein, „Insu-la doctorului Libris” (București, Editura Corint Junior, 2015); Michelle Cuevas, „Confesiunile unui prieten imaginar: Memori-ile lui Jacques Papier” (București, Editura Arthur, 2016); Liane Hedlund, „Micuța zână a Lunii” (București, Editura Universul en-ciclopedic gold junior, 2018). Iubitorilor de literatură româ-

nă le recomandăm următoarele

titluri: Steluţa Istrătescu, „Ta-tăl meu, actorul” (Iași, Editura Sympoesium, 2016); Dichiseanu Ion, „Adevărul mai frumos decât legenda” (Iași, Editura Polirom, 2017); Cipileaga Vitali, „În um-bra pașilor tăi” (Chișinău, Editu-ra Bestseller, 2016).

Cei care vor să citească volumele menţionate mai sus sunt invitați la sediul Bibliotecii Judeţene „Di-nicu Golescu” Argeș.

Daniela Tudose – bibliotecară

BIBLIOTECA JUDEŢEANĂ „DINICU GOLESCU” ARGEŞ VĂ RECOMANDĂ

CĂRŢILE SĂPTĂMÂNII

Vernisaj despre istoria satului românesc la Muzeul Goleşti

Muzeul Viticulturii și Pomiculturii Golești a vernisat marți, 7 mai, expoziția intitulată ”Laic și Sacru în Podișul Central Moldovenesc”, or-ganizată de Muzeul Județean ”Ștefan cel Mare” Vaslui.

Expoziția ”Laic și Sacru în Podișul Central Moldovenesc” descrie cu voluptate istoria sa-tului românesc, acest loc în care sacralitatea a fost pusă în centrul vieții laice. Este o expoziție despre aparență și profunzime, curaj, dăruire, sacrifi ciul suprem, despre frumosul absolut și unicitatea românească, despre trecut ca punte spre viitor.

Expoziția ”Laic și Sacru în Podișul Central Moldovenesc” aduce în fața vizitatorului ade-vărate piese de rezistență ale patrimoniului cultural românesc, făcând timpul să dispa-ră și materia să ajungă într-o dimensiune sa-cră ce defi nește veșnicia. În satul românesc tradițional, activitatea religioasă era centrul vi-brant și existențial, toate celelalte fenomene sau activități, fi e ele artistice, economice, politice sau religioase, fi ind străbătute de religie ca un fi r nevăzut. D.G.

Începe Concursul Naţional de Dans Sportiv „Dansul Florilor”

Primăria Municipiului Pitești, prin Centrul Cultural Pitești, Clubul Total Dance și Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Argeș, orga-nizează Concursul Național de Dans Sportiv „Dansul Florilor”, în zilele de 11 și 12 mai, la Sala Sporturilor din Pitești. Evenimentul, ajuns la a 31-a ediție, va reuni aproximativ 500 de participanți, de la 40 de cluburi de profi l din țară. Concurenții vor susține probe de dans standard și anume: Vals lent, Tango, Vals vie-nez, Slow-fox și Quick-step, precum și probe de dansuri latino-americane: Samba, Cha-cha-cha, Rumba, Passo-doble, Jive. Ca noutate, se vor desfășura și concursuri de Salsa, Bachata, Street dance, categorii care au fost afi liate la Federația Română de Dans Sportiv. Concursul se va desfășura sâmbătă, 11 mai, și duminică, 12 mai, între orele 9.00 – 21.00, iar intrarea se face pe bază de bilet. Costul unui bilet este de 15 lei, iar copiii și pensionarii vor avea accesul gratuit. Deschiderea ofi cială va avea loc sâmbă-tă, 11 mai, de la ora 9.00. Concursul Național de Dans Sportiv „Dansul Florilor”, coordonat de coregrafi i Corina și Alfred Schieb, deschide programul manifestărilor culturale și sportive dedicate Zilelor Municipiului Pitești. D.G.

La evenimentul de la Mio-veni sunt invitați să parti-cipe toți cei care dețin un costum popular autentic sau măcar o piesă (ie, fotă, brâu, chimir, maramă, pălărie, bete, cojoc, pieptar, broboa-dă, traistă, salbă, vestă, legă-toare, șorț, cioareci, zăvelci). Este un eveniment iubit de argeșeni de toate vârstele, având în vedere participarea masivă din anii trecuți.

Sărbătorită în a doua du-minică din luna mai, Ziua Naţională a Costumului Tradițional a fostt institui-tă printr-o lege publicată pe 13 mai 2015 în Monitorul Ofi cial. Potrivit legii, autori-tăţile administraţiei publice centrale și locale pot acorda

sprijin material, fi nanciar și logistic pentru organizarea sărbătorii Zilei Naţionale a Costumului Tradiţional din România.

Ziua Naţională a Cos-tumului Tradiţional din România va fi marcată și în mediul școlar. Astfel, în cadrul curriculei școla-re pentru clasele IV-XII, la disciplina educaţie civică sau disciplinele echivalente, vor fi incluse 2 ore, în luna mai, consacrate tematicii portului tradiţional al zo-nei și portului tradiţional al minorităţilor naţionale din România, precum și semni-fi caţiei acestora în păstrarea identităţii naţionale etnice.

D.G.

Duminică, 12 mai, cu începere de la ora 12, în parcarea Lidl Mioveni va fi organizată o paradă specială de către Școala Populară de Arte și Meserii Pitești, în parteneriat cu Primăria Mioveni și Centrul Cultural Mioveni. Eveni-mentul este organizat cu prilejul Zilei Naționale a Costu-mului Tradițional Românesc.

Protagonista romanului, Alice, face pași mari pe drumul descoperi-rii universului său interior, apelând la instrumentarul lumii exterioare – prezențe, contexte, spații roman-tice, mistere care așteaptă să fi e lu-minate – reușind, în acest fel, să se construiască pe sine, în primul rând, ca fi ință autonomă și să stabilească o ierarhie a propriilor adevăruri. Vor-bim despre adevăruri profunde, de viață, adevăruri de accesat, adevă-ruri de metabolizat, până când vor fi devenit a doua ei natură.

Remarcabil felul în care Mara Onel își conduce fi cțiunea. Frazele respiră liniștit, dialogul este plasat în locul potrivit, pasajele introspec-tive limpezesc atât cât este necesar pentru ca lectorul să-și dorească să meargă mai departe alături de tână-ra autoare.

Mara Onel posedă simțul special al textului rafi nat. Cu siguranță că, peste câțiva ani numai, bucuria de a o fi citit va crește și va fi dublată de onoarea de a-i fi stat alături la debut.

Denisa Popescu

Sunt primele cuvinte din ro-manul, cel de-al doilea, pe care MARA-IOANA ONEL, elevă la Școala Gimna-zială ”Nicolae Iorga”, îl va lansa mâine, 9 mai, la ora 17.00, la Biblio-teca Județeană Argeș. TRANDA-FIR ȘI MALA-CHIT este conti-nuarea poveștii de debut – O ADOLESCENTĂ ÎN PARIS – pu-blicate anul tre-cut, la Editura ”Carminis”.

O elevă de doar 14 ani îşi lansează al doilea roman

Ziua Naţională a Costumului Tradiţional Românesc, marcată printr-o paradă specială la Mioveni

Mii de oameni la Mioveni la „Sărbătoarea Muncii, Primăverii şi Bucuriei”

Weekendul trecut, în zona de picnic a orașului Mioveni a avut loc „Sărbătoarea Muncii, Pri-măverii și Bucuriei”. În ziua de 4 mai, pe sce-nă au urcat ansamblurile Centrului Cultural, Ansamblul folcloric „Mugurașii Mioveniului”, coordonat de maestrul coregraf Ion Horobeanu, și Ansamblul folcloric „Plai de Dor”, coordonat de maestrul coregraf Cătălin Oancea, Alexandra Păunoiu, copii coordonați de Carmen Voican și Laura Nițu, cu dans țigănesc, Izabel Cristescu, dar și artistele Cristina Turcu Preda, Niculina Stoican și Camelia Balmău.

Duminică, 5 mai, evenimentul a continuat spre încântarea celor prezenți cu Ansamblul de mandoline „Nova”, coordonat de prof. instruc-tor Arsenescu Florica și prof. instructor Bălan Constantin, elevii de la Clubul Copiilor Mio-veni, coordonați de Iuliana Radu, Ansamblul „Dorulețul”, coordonat de Constantin Drăgan, elevii cursului de vioară al Centrului Cultural, sub îndrumarea prof. Radu Teianu, Matei Gabri-el Alin, Claudia Ghena, Crinu Spătaru, Ștefania Voicu.

Pentru a marca Ziua Tineretului, organizatorii au pregătit un recital inedit susținut de îndrăgi-ta artistă Sandra N. Aceasta a încântat publicul prezent cu piese dance, etno și pop. Pe parcur-sul celor două zile, evenimentul a reunit meșteri populari, producători, dar și comercianți. Eveni-mentul a fost organizat de Primăria, Consiliul Local și Centrul Cultural Mioveni. M.S.

Jurnal de Argeş - pag 10

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Tudor Răducanu a fost martor ocular și totodată șofer al autoturismului Cielo care a plonjat în aer, după ce avioanele NATO au lovit cu rachete podul Jagoda de peste râul Morava

Pe 8 mai se fac 20 de ani de când o delegație din Pitești era să piară în urma bombardamentelor NATO asupra Iugoslaviei. Din delegație făceau parte primarul Tudor Pendiuc, secretarul Iosiv Cerbureanu, precum și șeful Corpului de Control al Primăriei Pitești, răposatul Ion Neaga. Am evocat momentul cu Tudor Răducanu, martor ocular și cel care a condus autotu-rismul Cielo în care se afl a delegația primăriei. Mașina piteștenilor rula pe drumul de întoarcere de la Kragujevac spre Pitești, fi x în timpul unui raid al avioanelor NATO care au luat în țintă podul Jagoda de peste râul Morava. Prin urmare, Cielo în care se afl au Pendiuc, Cerbureanu, Neaga și șoferul Tudor Răducanu a plonjat în gol câțiva metri după ce podul bombardat de americani s-a rupt pur și simplu. Tudor Răducanu povestește, fără a omite niciun detaliu, ca și cum totul s-ar întâmplat ieri, semn că dramaticul eveniment îl mai bântuie și astăzi.

„La un moment dat s-a auzit o bubuitură. Eram cu 120 la oră și nu am mai văzut podul...”

„Era luna mai 1999 și a fost vorba des-pre o acțiune umanitară. Impresionați de ce se întâmpla în țara vecină, mai ales că fusesem acolo cu doi-trei ani înainte, după copiii mei, care participaseră la o excursie în cadrul unor schimburi de experiență și am legat prietenii cu oamenii de acolo. Am pus la cale această deplasare cu câteva zile mai înainte, la nunta băiatului lui Neaga. În Kragujevac am fost să vedem adăpostu-rile și obiectivele distruse, printre care linia de montaj de la fabrica Zastava. Apoi, în dimineața de 8 mai, ne-am întors spre țară. Am plecat dimineață de acolo, după ce am

mâncat. Am intrat pe autostradă și ne-am dus spre nord. Erau Pendiuc în dreapta, Cerbureanu în spatele lui Pendiuc și Neaga în spatele meu. Undeva la intrarea pe auto-stradă ne-am oprit să punem niște afi șe ale Crucii Roșii. O altă mașină, cu ziariști de la Pitești, ne-a depășit. Doar cinci minute ne-am oprit. Exact în acele cinci minute di-nainte de a plesni podul. Cum vă spuneam, pe drum ne-a depășit mașina cu ziariști, era un microbuz. Tocmai vorbeam între noi despre racheta care lovise ambasada chine-ză, când am văzut că ne făceau cu mâna unii, foarte disperați, de pe marginea dru-mului. Credeam că vor benzină. Nimeni nu a înțeles de ce ne făceau oamenii aceia semne. Apoi, la un moment dat, s-a auzit o bubuitură. S-a văzut un nor de praf undeva în stânga. Eram cu 120 pe oră, era soare, cald, era zece și ceva și... la un moment dat nu am mai văzut podul. Nu pot să uit acel moment. Bombardamentul rupsese podul. Placa și primul pilon de la pod s-au dus pur și simplu în față, s-au frânt. Iar Cielo pe care îl conduceam a plonjat în aer cam 10 metri. Totul s-a petrecut foarte repede. Ca într-un fi lm.”

„Pendiuc a dat cu capul și a spart parbrizul. (...) Neaga a avut un atac de panică”

Și tot Tudor Răducanu continuă: ”Am ieșit din mașină. Se adunaseră pe margine sârbii care ne aplaudau pentru că scăpasem cu viață. Să vezi o mașină zburând... Ăia erau în continuare pe sus, bombardau. Ex-plozia avusese loc cu cinci minute înainte, la vreo 10 kilometri distanță de noi, dar veneam tare, cu 120 pe oră, așa că nu am mai putut evita nimic. Nasoală senzație. Pendiuc a dat cu capul și a spart parbrizul. Domnul Cerbureanu era în spatele lui Pen-

diuc, Neaga, în spatele meu. Neaga a avut un atac de panică. Nu mai putea să respire, am zis că moare. I-am dat două palme și și-a revenit. Neaga a avut cel mai mult de tras. (Ulterior, la zece ani după, șeful Cor-pului de Control al Primăriei Pitești, Ion Neaga, avea să-și piardă viața tot într-un accident de mașină, și tot pe autostradă, însă a noastră, București-Pitești). Ne-am dus în stufărișul lateral de teamă că ame-ricanii vor bombarda din nou. Apoi ne-a luat o mașină sanitară. Ne-au pus pe tar-gă pe toți, pe mine, pe Pendiuc, pe ceilalți doi și ne-au dus la spital, la Cuprija. Ne-au băgat la radiografi e, la consultări. Tot acci-dentul s-a produs la podul peste râul Velika Morava”.

În țară, la TV s-au prezentat imagini cu Cielo căzut de pe pod și s-a vorbit de victime

„La un moment dat a apărut informația și la televiziune. Imagini cu mașina distrusă, podul dărâmat. Unul din ziariști a anunțat în țară că a fost accident cu victime. Noi am vrut să luăm legătura cu familiile, să le liniștim, dar nu era semnal. Atunci a fost un moment de spaimă pentru soția mea (doamna Viorica Răducanu, fost secretar al Prefecturii și al Primăriei Pitești, n.red.). În țară nu știa nimeni ce să îi spună, nu se știa care sunt victimele, dar, oricum, singu-ra mașină avariată era a noastră. Au venit și autoritățile să vadă situația, viceprimarul de la Kragujevac și Șole, șeful protocolu-lui din Primăria Kragujevac. Au văzut care este situația, totul s-a lămurit și s-a anunțat

în țară că suntem bine. Am fost acolo într-o acțiune umanitară pe persoană fi zică, cum s-ar zice. Am obținut sponsorizări și am dus ulei, zahăr, conserve... A fost o acțiune pe care am pus-o la cale la nun-ta băiatului lui Neaga, care avusese loc cu puțin timp înainte. Am stabilit să merg eu cu mașina pentru că aveam autonomie, fi -ind pe benzină și gaz. Era sufi cient un plin de benzină la Caraș Severin. Nu pot să uit că am avut probleme și la partid, la PSD. Și asta fi indcă domnul Pendiuc, pe vremea aia, era pedelist activ, de frunte. Iar unii au zis că n-a dat bine ca eu, PSD-ist, să merg la sârbi cu PDL-istul Pendiuc”.

„Maşina mea, în care era şi Pendiuc, a plonjat 10 metri în aer”

După 20 de ani...

În mașină se mai afl au Tudor Pendiuc, secretarul Iosiv

Cerbureanu și Ion Neaga de la Corpul de Control al Primăriei

Pitești. Douăzeci de ani de când o delegație de piteșteni cu

ajutoare umanitare pentru sârbi era să piară în urma bom-

bardamentelor NATO din Kragujevac

După un an, piteştenii invitaţi la Kragujevac au găsit un pod complet refăcut

La un an după această întâmplare, o altă delegație avea să răspundă invitației orașului prieten Kragujevac de a participa la zilele localității. Și din ea făcea parte din nou și Tudor Răducanu. Ofensiva NATO încetase, dar sârbii au organizat festivități din care nu au lipsit slujbe și concerte simfonice, precum și o ceremonie sfâșietoare. Pentru a marca momentele teribile pe care le trăiseră, vecinii de peste Dunăre au pornit alarma antiaeriană, moment în care toți localnicii care erau pe străzi în număr foarte mare s-au oprit încremeniți, cu ochii pe cer.

„La un an după, am fost acolo, la pod. Voiam să ne convingem dacă am fi putut vedea hăul din fața noastră, dacă am fi putut evita să cădem în gol. M-am convins că nu am fi putut evita căderea în gol”, spune Tudor Răducanu. Cei care puteau să își piardă atunci viața au aprins lumânări în locul în care au plonjat, în semn de mulțumire că scăpaseră ca prin minune. Ceea ce însă i-a uimit pe toți piteștenii prezenți era faptul că, într-un singur an, sârbii refăcuseră porțiunea de drum prăbușită. Practic, construiseră un alt pod, paralel cu cel bombardat de NATO. Ca un triumf al voinței de fi er a sârbilor în fața agresiunilor străinilor.

Material realizat de Alina Crângeanu

Tudor Răducanu i-a arătat reporteru-lui cum a plonjat în gol

După un an, Pendiuc și o delegaţie de piteșteni au revăzut locul bombardamentului

Jurnal de Argeş - pag 11

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

1. Europa coeziunii. Nu lăsăm pe nimeni în urmă!

Banii europeni, care sunt și banii tăi, tre-buie să ajungă înapoi la tine. Orașul sau satul tău nu trebuie să rămână în urmă. Cere fonduri europene pentru dezvoltarea afacerii tale! Ne vom bate ca banii să ajun-gă repede și simplu în comunitatea ta. Ai dreptul la o bunăstare egală cu a celorlalţi cetăţeni europeni.

2. Europa sănătoasă. Sănătatea românilor nu se

negociază!Accesul la medicamente și terapii inova-

toare va fi garantat fi ecărui cetăţean ro-mân. Sănătatea ta nu se negociază.

3. Europa competitivă. Şi noi putem fi cei mai buni!

Trebuie să primești subvenţii egale cu cele de care se bucură agricultorii din alte state membre UE, pentru că nu muncești mai puţin decât ei. Produsele tale trebuie să fi e competitive pe piaţa europeană. Tu ţine-te de treabă, iar noi vom avea grija ca banii să ajungă la tine.

4. Europa nediscriminatorie. Dublul standard, interzis!

Când mergi la cumpărături, vrei ca ceea ce pui în coș și apoi pe masa copiilor tăi să fi e de cea mai bună calitate. Nu ești mai prejos decât alţi cetăţeni europeni și ești îndreptăţit să ai acces la produse și servicii la aceleași standarde cu cele aplicate în alte

state membre ale UE. Va fi obligaţia noas-tră să-ţi apărăm acest drept.

5. Europa libertăţii: Schengen. Lupta e grea, dar o

vom câştiga!Ai stat la cozi interminabile în vămi, ai

pierdut timp și bani, ai stat departe de fa-milie. Libera circulaţie în spaţiul Schengen nu este un cadou, ci un drept pe care ro-mânii l-au câștigat pe banii și munca lor. Este prioritatea noastră ca tu să te bucuri, în sfârșit, de acest drept.

6. Europa viitorului. Tinerii noştri, de nepreţuit!

Visul tău e important pentru noi, așa ca vrem ca porţile oricărei universităţi euro-pene să-ţi fi e deschise. Pentru că vrem ca programul Erasmus să devină accesibil pentru cât mai mulţi studenţi români, ne vom lupta să-i fi e alocate mai multe fon-duri. Urmează-ţi destinul, ai dreptul la lo-cul de muncă pe care-l visezi, la fel ca orice alt tânăr european. Noi nu te vom lăsa de unul singur. Succesul tău va fi mândria noastră.

7. Europa tuturor. Munca ta trebuie răsplătită!

Oriunde alegi să muncești, trebuie să ai salariu și benefi cii sociale corecte pentru tine și familia ta. Vom avea grijă ca drep-turile tale să fi e respectate, oriunde alegi să trăiești și să muncești în UE sau în Marea Britanie. E obligaţia noastră să te protejăm de nedreptate, abuz ori discriminare.

8. Europa energiei sustenabile. România, jucător pe piaţa

energiei!România trebuie să-și asigure stabilitatea

energetică și poate să devină un jucător competitiv pe piaţa regională de energie electrică și gaze naturale, inclusiv prin va-lorifi carea zăcămintelor din Marea Neagră. Apărarea intereselor economice strategice ale României este prioritatea noastră.

9. Europa întreagă. Noi am putut, pot şi ei!

România a demonstrat că are un parcurs european de succes. E timpul ca România

să folosească expertiza câștigată pentru sprijinirea Republicii Moldova și a ţărilor din Balcanii de Vest în parcursul lor euro-pean. România e capabilă să-și asume rolul de lider regional.

10. Europa solidară. Împreună egali suntem mai

puternici!În faţa noilor provocări de securitate, este

nevoie de o Uniune Europeană cu o singu-ră viteză. Trebuie să fi m parteneri egali și să luăm împreună toate deciziile importante. Doar așa ne putem apăra, putem negocia parteneriate avantajoase și putem asigura prosperitate pentru toţi cetăţenii europeni.

Aceasta este Europa pe care ALDE o vrea pentru argeşeni!

Jurnal de Argeş - pag 12

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

O mare companie germană deschide o fabrică de presaj în Argeş

Pe 8 mai, KIRCHHOFF Automo-tive, unul dintre cei mai mari furni-zori germani de structuri de caroserie și șasiu din industria auto, deschide a doua fabrică din România la Că-teasca. Firma germană și-a început activitatea în România odată cu des-chiderea fabricii din Craiova în anul 2012. În prezent, furnizorul german de structuri de caroserie și șasiu din industria auto a construit cea de-a doua fabrică în România, pentru a furniza piese ștanțate atât fabricilor KIRCHHOFF Automotive din Euro-pa, cât și clienților din Europa de Est.

La eveniment, ce va debuta la ora 11.30, vor fi prezenți Wolfgang Kir-chhoff - managing partner și CEO KIRCHHOFF Automotive, Stefan Leitzgen - chief operating offi cer KIRCHHOFF Automotive și Ga-briel Porojan - director general KIR-CHHOFF Automotive Romania.

Noua fabrică este amplasată într-o locație unică, care permite livrări ra-pide către clienții din Europa. Locația strategică a fabricii joacă un rol cru-cial datorită proximității sale față de producătorii auto din România și față de autostrada A1, care este parte a Co-ridorului IV pan-european ce leagă România de Europa. Noua suprafață de producție de 2,500 mp va fi echi-pată cu până la patru prese automate de până la 550 t și un atelier de sudură manuală. În plus, echipa a implemen-tat sistemul Industry 4,0 în hala de producție.

Grupul KIRCHHOFF, format din diviziile Automotive, KIRCHHOFF Ecotec, KIRCHHOFF Mobilityși WITTE Tools, are peste 13.000 de angajați în toată lumea și o cifră de afaceri de peste 2,15 miliarde de euro în anul 2018. D.G.

Groupe Renault acordă stagiarilor burse între 1200 şi 1400 de lei lunar

Între Grupul Renault România și Universitatea din Pitești, Universita-tea Politehnica din București, dar și alte unități de învățământ superior din țară există, de câțiva ani, o relație solidă de parteneriat. Și anul acesta studenții au putut alege să fi e stagiari Groupe Renault România, mai exact să-și pună amprenta pe oricare dintre etapele de dezvoltare ale unui vehicul: design, proiectare, testare, fabricaţie, logistică, vânzare, post-vânzare și fi -nanţare. Să fi i stagiar Groupe Renault România înseamnă și să benefi ciezi de o bursă lunară progresivă; valoarea acesteia este de 1.200 lei, însă cei care conving că au pasiune și dorință de a continua să inoveze vor benefi cia de 1.400 lei la următorul stagiu. Împre-ună cu echipa din care fac parte, sta-giarii se pot implica în proiecte reale din lumea auto. De asemenea, au po-sibilitatea realizării lucrării de licenţă sub îndrumarea unui tutore care îi va ghida și le va oferi suportul necesar și de a participa la ateliere de inserţie profesională. Un alt avantaj este acela că stagiarii vor avea întâietate în vede-rea angajării.

Izabela Moiceanu

Refacerea brandului vinului de Ștefănești, o prioritate

Noul director general are cinci obiective prioritare. Primul este legat de îmbunătățirea activității de cercetare în domeniul bioteh-nologiilor horticole. Al doilea obiectiv se referă la conservarea și menținerea resursei genetice viticole (unicul menținător la nivel național – importanță strategică pentru se-curitatea și siguranța alimentară). Al treilea obiectiv este, de asemenea, unul foarte im-portant: „Refacerea reputației recunoscute pe plan național și internațional, ca vechi centru viti-vinicol, refacerea brandului vi-nului de Ștefănești”. Al patrulea obiectiv se referă la îmbunătățirea activității laboratoa-relor de referință națională privind contro-

lul organismelor modifi cate genetic, privind detectarea principalelor virusuri, respectiv a laboratorului privind calitatea vinurilor.

În fi ne, ultimul obiectiv este legat de refa-cerea resursei umane. După cum spune Do-rin Sumedrea, „la ora actuală la institut mai sunt 55 de angajați. Ar fi nevoie de peste 100 de persoane. Lipsa fi nanțării și întârzierea salariilor au dus la plecarea multor salariați. În ultimii ani au plecat 30 de persoane. Iar la mai multe posturi scoase la concurs nu s-a prezentat nimeni. Este o mare problemă cu resursa umană”.

La ora actuală, bugetul INCDBH Ștefănești este de circa 5 milioane lei, însă „un buget realist și normal pentru desfășurarea activității ar fi undeva la 10 milioane lei”.

La Institutul din Ștefănești a fost înfi in-ţată prima colecţie de germoplasmă viticolă care cuprinde acum 322 soiuri și clone ale amelioratorilor din întreaga țară, menținute la vase de vegetație în condiții controlate, și 171 de soiuri tradiționale, specii sălba-tice, soiuri cultivate și noi creații obținute prin metode convenționale de ameliorare, cultivate în condiții ex situ, libere de prin-cipalele virusuri ale viţei-de-vie. „Materialul biologic din această colecţie reprezintă sin-gura sursă de material de înmulţire viticol din categoria Iniţial din România, care este menţinută în condiţii adecvate, impuse de legislaţia în vigoare. Rolul colecţiei este de a fi utilizată ca sursă de genotipuri în pro-gramele de ameliorare, dar și pentru obţi-nerea materialului viticol liber de virusuri destinat plantaţiilor sustenabile”, mai spune Dorin Sumedrea.

Absolvent al Facultății de Agricultură de la Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, Dorin Sumedrea este și doctor în horticultură, ti-tlu obținut în 2001.

Denis Grigorescu

Rocadă: adjunctul de la Institutul Pomicol Mărăcineni a devenit director la Vinifi caţia de la Ştefăneşti

„Târgul din Argeș este unul dintre cele 5 târguri regionale care se organizea-ză în rețeaua națională a Camerelor de Comerț din România, alături de cele de la Constanța, Arad, Brăila și București - Indagra. Considerăm că este un câștig al întregii comunități de afaceri faptul că Argeșul găzduiește un astfel de eve-niment și vom face tot ce ține de noi să-l păstrăm și să-l dezvoltăm pe mai depar-te”, spune George Caval, președintele CCIA Argeș.

Și anul acesta sunt numeroși expozanți - ponderea cea mai mare, ca și suprafață expusă, revenind, cum este și fi resc, echipamentelor și utilajelor agricole.

Din categoria echipamentelor și uti-lajelor agricole, vor expune AGRO CONCEPT (dealer New Holland), AJG Trucks and Trailers (dealer Zetor), ETU FARM (prezenți în premieră la AGRO PITEȘTI 2019, dealer Zavod Kobza-renko), Agromec Ștefănești, Grup In-dustry (dealer piese și accesorii mașini agricole).

Alături de echipamentele și utilajele agricole, în expoziție se vor regăsi și echi-pamente conexe agriculturii.

Nu vor lipsi din expoziție și furnizo-rii de soluții de fi nanțare și asigurare (BRD, Credit AGRICOLE, Generali, Groupama) și producătorii de produ-

se tradiționale, care vor avea un sector dedicat lor (Casa de Vinuri Ștefănești, Magiunul de Topoloveni, Brădet, Radic Star, Cramele Mărășoiu, Eco Extract, Pan Partener etc.).

Secțiune dedicată mediului academic

Pentru prima dată, Târgul AGRO PITEȘTI va avea o secțiune dedicată mediului academic. În cadrul târgu-lui, în 9 și 10 mai, vor fi găzduite două conferințe ale:

- Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Hidraulică și Pne-umatică (INOE) cu tema „Tehnologii eco-inovative de valorifi care a deșeurilor de biomasă – ECOVALDES”

- Institutului Național de Cerceta-re-Dezvoltare pentru Științe Biologice (INCDSB) cu tema ” Soluții tehnolo-gice pentru prelucrarea reziduurilor din industria agro-alimentară”.

Programul zilnic al evenimentului este între orele 9.00-18.00.

Duminică, 12 mai, de la ora 14.00 la Târgul AGRO PITEȘTI se va organiza o mare tombolă cu premii numeroare și extrem de atractive – marele premiu, ca în fi ecare an, constă într-un porc în viu, oferit de RADIC STAR. D.G.

Zeci de expozanţi din toată ţara vin la Târgul AGRO PITEŞTI

Producătorul sucurilor Profructta a făcut primul export de produse în Fin-landa, unde livrează sucuri din fructe de pădure ecologice.

Premium Fruct are o fabrică de sucuri naturale la Câmpulung Muscel. Premium Fruct, producătorul sucurilor naturale Pro-fructta, a găsit la târgul de produse orga-

nice Biofach din Nu rn berg (Germania) un partener care va livra produsele pe piaţa din Finlanda. „Am livrat sucuri din fructe de pădure certifi cate ecologic în Finlanda și, dacă o să vândă cei de acolo, o să creștem la export. Partenerii noștri ne-au ales doar pentru că sucurile sunt 100% naturale și pentru că le obţinem din fructe de pădure

sălbatice. Asta pentru că încă România mai are asemenea fructe și, din fericire pentru noi, suntem printre puţinii producători din Europa care au certifi care ecologică pentru sucurile din fructe presate la rece“, spune Marius Măcărescu, fondatorul și proprieta-rul companiei.

M.S.

Producătorul argeşean Profructta exportă în Finlanda

Joi, 9 mai, cu începere de la ora 11.00 are loc deschiderea AGRO PITEȘTI, Târg de Echipa-mente, Utilaje Agricole și Produse Tradiționale. Este un eveniment devenit deja de tradiție al Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Argeș, ajuns anul acesta la cea de-a IV-a ediție.Locația este aceeași de la edițiile anterioare – parcarea generoasă a Complexului Comercial Jupiter City, partenerul evenimentului.

Director al Institutului Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Biotehnologii în Hor-ticultură Ștefănești de două luni și jumătate, Dorin Sumedrea a detaliat pentru Jurna-lul de Argeș planurile sale de redresare și revigorare a institutului, unul de importanță strategică și care, din păcate, în ultimii ani a intrat într-un con de umbră și decădere. Cum a găsit institutul? ”Situația este una destul de difi cilă, având în vedere problemele fi nanciare”, spune Dorin Sumedrea. Când a venit director la INCDBH Ștefănești, datori-ile se ridicau la 4,9 milioane lei. Între timp, acestea s-au mai redus.

Dorin Sumedrea, director general INCDBH Ştefăneşti: „Mai avem 55 de angajaţi. Ar fi nevoie de peste 100 de persoane”

Lipsa fi nanțării și întârzierea sa-lariilor au dus la plecarea multor salariați. În ulti-mii ani au plecat 30 de persoane. Iar la mai multe posturi scoase la concurs nu s-a prezentat nimeni.

Jurnal de Argeş - pag 13

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

UNGHIURI DE VEDERE

PERFORMANŢĂ! Universitatea Pitești este noua Campioană Națională Universitară la baschet masculin și baschet feminin 3x3! Baschetbaliștii piteșteni au arătat, iată, încă o dată cum se face performanță în acest sport! Mai trebuie spus că această competiție este dominată în ultimii ani de universitarii piteșteni.

Universitatea Pitești este noua Campioană Națională Universitară la baschet

masculin și baschet feminin 3x3!

Suntem universitari și cam tocilari, dar nimeni n-o bagă în ațe ca noi...

Sala Sporturilor din Trivale continuă să acumuleze datorii, iar una dintre explicații ar fi că în regulamen-tul Ministerului Sportului echipele de baschet, hand-bal sau volei trebuie să plătească până la 105 lei pe oră chirie. Ei bine, din câte se pare, o singură oră costă administratorul sălii, în speță Direcția Județeană pen-tru Sport, nu mai puțin de 350 de lei.

Zvonul săptămânii!

FC Argeş: Au început demersurile pentru transferul activităţii fotbalistice la o nouă asociaţie sportivă

Persoane din partea Primăriei Pitești au început de curând să se ocupe de acte pentru transferul activității fotbalistice într-o nouă asociație sportivă de drept pri-vat în ceea ce privește FC Argeș. Clubul actual va rămâ-ne, așadar, fără activitate fotbalistică, iar conducerea noii asociații nu are legătură cu conducerea actualului club. Este vorba despre Asociația Sportivă FC Argeș, care este, așa cum spuneam, de drept privat. Urmează apoi să vedem și ce sponsori vor apărea. Asociația este făcută special pentru a prelua activitatea fotbalistică a acestei secții și trebuie făcută până pe 30 iunie 2019. Mai există în țară și alte echipe care vor face același lu-cru. ”Este adevărat că s-au început demersurile pentru transferul activității fotbalistice într-o nouă asociație sportivă de drept privat. Acest deziderat trebuie făcut până la data de 30 iunie. Eu, ca director la FC Argeș, nu o să mai am nicio legătură cu noua asociație. Mai multe detalii nu am la momentul actual”, ne-a declarat Dragoș Șerban, director FC Argeș. M.I.

Raliul Argeșului Catena - Powered by Peugeot a avut parte week-end-ul trecut de multe incidente, răsturnări de situație, emoții, dar și de mulți fani pe probele speciale de lângă Curtea de Argeș, pe superspeciala din Pitești și pe Transfăgărășan. Simone Tempestini este pilotul care și-a adjudecat prima victorie a sezonului 2019, adăugându-și numele pe lista piloților care s-au impus în Raliul Argeșului de-a lungul anilor. Pilotul Napoca Rally Academy a încheiat cursa de debut a sezonului cu un avans de 1 minut și 22 de se-cunde în fața argeșeanului Valentin Porcișteanu, cel mai rapid pilot DTO Rally Team.

După o luptă strânsă pentru ultima treaptă a podiumului, Dan Gîrtofan obține ”bronzul” în Raliul Argeșului 2019, terminând în fața lui Sebastian Barbu, sibianul care la Pitești a debu-

tat pe un model R5 și care a ocupat, la fi nal, locul al patrulea. Sâmbăta tre-cută, în faţa unui public numeros, în Piaţa Vasile Milea din Pitești au fost premiaţi, așadar, câștigătorii Raliului Argeșului, prima etapă din Campio-natul Naţional de Raliuri. La eveni-ment au fost prezenţi Bogdan Matei,

ministrul Tineretului și Sportului, și Dan Manu, președintele CJ Argeș. Mai trebuie spus că publicul prezent la acest eveniment a fost unul record, numai la proba superspecială de la Pitești au asistat, conform Jandarme-riei, aproape 12.000 de persoane.

M.I.

Simone Tempestini s-a impus în Raliul Argeşului. Publicul prezent la eveniment a fost unul record

Care sunt jucătorii pregătiţi de Sporting care au ajuns în ultima perioadă la echipele judeţului și mă refer în pri-mul rând la FC Argeș și CS Mioveni?

- Eu aș spune pentru început că această școală în 2008, 2009, 2010, 2014, 2017 și 2018 a câștigat campionatul național de juniori A1. În toată această perioadă a dat ju-cători la loturile naționale fi e de juniori, fi e de tineret, fi e la echipa mare. Mă refer la Cristian Pulhac, Laslo Sepsi, Ale-xandru Chipciu, Raul Costin, Adrian Ropotan, Adrian Bă-lan, Mihai Popescu, Mihai Căpățână, Florin Ștefan, Geor-ge Neagu, Simon Mazarache și Bogdan Manole. În 2001 am dat șase jucători titulari la echipa națională de juniori care a câștigat campionatul balcanic. În ceea ce privește județul nostru, vă pot spune că la FC Argeș sunt Raul Cos-tin, Cătălin Stan și Cătălin Tofan și la CS Mioveni sunt Ionuț Burnea, care este și căpitanul echipei, Robert Gher-ghe și Simon Mazarache. Deci, dintre jucătorii crescuți de noi, la FC Argeș și CS Mioveni avem în momentul de față câte trei. La Bradu avem o echipă întreagă și mă refer la Ale-xandru Golban, Alexandru Trașcă, care este împrumutat în Liga a III-a la Craiova, Mihai Achim, Denis Iliescu, Doru Mateescu, Ion Aria și Bogdan Oprișan. Știu că aveţi mulţi jucători care au ajuns la echipe im-

portante din ţară. Despre cine este vorba?- Anul acesta avem la Horezu, în Liga a III-a, pe Ion

Neamțu, Răzvan Olteanu, Valentin Munteanu și Vlad Bă-lan. La Rapid București îl avem pe Bogdan Manole, la CS Afumați îi avem pe Cătălin Grosu și Ionuț Mihăescu, fot-balist care a trecut și pe la FC Argeș, la Balotești avem pe Marian Ghiță, la Metaloglobus București avem pe Robert Geantă, la Voluntari avem pe Dan Mihăescu, Adrian Bălan, Mihai Căpățână și la Chiajna îl avem pe Adrian Ropotan.„Andrei Ivan și Florin Ștefan sunt la lotul național de tineret califi cat la turneul fi nal european din Italia” Pe plan internaţional cine a debutat?- Sunt de notorietate Alexandru Chipciu și Andrei Ivan,

dar îl putem adăuga și pe Florin Ștefan. De remarcat fap-tul că atât Andrei Ivan, cât și Florin Ștefan sunt la lotul național de tineret califi cat la turneul fi nal european din Italia. Interesant ar fi traseul unora dintre ei. De exemplu, Laslo Sepsi, care a fost și la echipa națională, a plecat de la noi la Mediaș, de acolo la Bistrița, de aici la Anderlecht și apoi la Universitatea Cluj. Mihai Popescu, care a ajuns de la noi la Dinamo București, iar acum se afl ă în Scoția, în Liga a II-a. Ce perspective mai există în prezent la Sporting

Pitești?- În momentul de față noi participăm cu echipele școlii

în Liga a IV-a, la juniori A1, juniori B1, juniori C, D și E

cu perspective de califi care la etapele superioare ale campi-onatului național. Primul obiectiv al școlii este să asigure o instruire corespunzătoare, iar apoi promovarea lor la nivel de fotbal de performanță. Să creăm fotbaliști pentru fotba-lul mare!„Promovarea fotbaliștilor noștri se face pe criterii de solicitare din partea cluburilor” Școala, din punct de vedere financiar, funcţionează

prin sprijinul patronului - și mă refer la Nicolae Badea - sau prin vânzarea de jucători?

- Școala dacă produce jucători e evident că scopul este să îi dăm mai departe contra unor sume de bani. Promova-rea lor se face pe criterii de solicitare din partea cluburilor. Sigur că se stabilesc clauze contractuale, sigur că școala be-nefi ciază de anumite sume de bani. Acesta este scopul! Să formeze jucători de performanță, ca să poată să se fi nanțeze pe baza jucătorilor promovați în fotbalul mare, fi e național, fi e internațional. Un buget aproximativ ne-aţi putea spune?- Îmi este greu să spun, nu am făcut un calcul și nu mă lan-

sez în niște ipoteze din astea neexacte. Am fugit întotdeau-na de lucruri inexacte! Oricum, cert este un lucru și anume că suntem singura școală din țară care asigură condiții de casă, masă, competiții, servicii medicale în mod gratuit. De aici vin și costurile foarte mari și să susți atâtea echipe în competiție nu este simplu, dar sperăm și asta urmărim să formăm jucători care ulterior să fi e solicitați de cluburile de performanță din țară și din străinătate. Evident că m-aș bucura dacă în primul rând ar fi solicitați de echipe din județul Argeș. Dar, cred eu, totul se face după posibilități!

Marius Ionel

Tănase Dima, managerul Şcolii de Fotbal Sporting Piteşti:

„Suntem singura şcoală din ţară ce asigură condiţii de pregătire în mod gratuit”

La sfârșitul lunii aprilie, echipa U16 a Eagles Football Academy a jucat fi nala Chal-lenge Trophy CUP împotriva celor de la West Drayton, după un parcurs de excepție. Chiar dacă a fost învinsă de campioana Premier Division, echipa condusă de fostul fotbalist de la FC Argeș Gabi Dumitru a făcut un joc bun. ”Vreau să-i felicit pe copii și sper ca sezonul viitor să reușim să obținem trofeul mult dorit”, a spus Gabi Dumitru, general manager Eagles Football Academy. ”Mulțumim invitatului nostru special, Ayegbeni Yakubu, care, la pauză, le-a împărtășit jucătorilor noștri câteva concluzii legate de jocul din prima repriză. La fi nal, a fost alături de noi, încurajân-du-i pe fi ecare în parte. Mulțumim, Yakubu, și sperăm ca și pe viitor să fi i alături de Eagles”, a mai spus Gabi Dumitru. M.I.

Şcoala de fotbal din Londra condusă de Gabi Dumitru a pierdut fi nala Challenge Trophy CUP

Jurnal de Argeş - pag 14

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

LECŢIA DE DREPTÎNCHIRIERI LIVRĂRI

Pentru a realiza redresarea de-bitorului afl at în insolvență este necesară păstrarea legăturilor contractuale profi tabile pe care acesta le-a stabilit.

Pentru a satisface această exigență, procedura insolvenței poate înfrânge forța obligato-rie a contractului, adică niciuna dintre părți nu se poate dezlega prin propria voință de raportul contractual fără să-și angajeze răspunderea.

Consimțământul mutual este singurul mijloc prin care se poate libera ceea ce s-a legat contractual și cum este obligatorie convenţia pentru părțile semnatare, așa este și pentru instanță, care trebuie să impună respectarea ei.

Dacă una dintre părți nu-și îndeplinește obligațiile, instanța poate să o constrângă să-și exe-

cute sarcinile, iar partenerul contractual al debitorului afl at în redresare judiciară nu se poate sustrage îndeplinirii obligațiilor sale invocând excepția de nee-xecutare (refuzul părții contrac-tante de a-și executa obligațiile cât timp nu a primit prestația celeilalte părți) sau rezoluțiunea judiciară.

Antecontractul de vânzare-cumparare trebuie să continue dacă administratorul judiciar pretinde, însă dacă a optat astfel, este și el ținut să furnizeze cocon-tractantului ceea ce s-a obligat, adică să predea imobilul la ter-men.

Pentru sumele achitate anterior deschiderii procedurii, creditorii trebuie să își declare creanţa prin formularea cererilor de înscriere pe tabelele de creanțe, sub condi-ţia suspensivă a neîncheierii con-tractului de vânzare-cumpărare,

Trimestrial, administratorul ju-diciar este obligat să precizeze, în cadrul rapoartelor de activitate, dacă debitorul dispune de fon-durile bănești pentru construirea imobilelor pe care trebuie să le predea creditorului, iar împotriva

măsurilor cuprinse în rapoarte se pot formula plângeri la judecăto-rul sindic.

În ipoteza fericită a edifi cării imobilului obiect al antecon-tractului de vânzare-cumpăra-re, practicianul în insolvență are obligația să încheie contractul de vânzare-cumpărare, prin care să transfere dreptul de proprietate creditorului, în caz contrar, la ce-rere, judecatorul sindic pronunță o hotărâre de obligare a debitoru-lui să încheie actul în forma au-tentică.

Nu poate fi exclusă nici formu-larea de administratorul judiciar împotriva promitentului cumpă-rător a unei acțiuni pentru anu-larea antecontractului de vânza-re-cumpărare, dacă acesta este fraudulos.

Dacă debitorul afl at în insolvență nu se poate redresa, creditorul promitent din ante-contractul de vânzare-cumpărare va fi plătit cu sumele înscrise în tabelele de creanţe, dar în ordinea de distribuire prevăzută de lege.

Avocat Maria Cristina Leţu, doctor în Drept

Antecontractul de vânzare-cumpărare având ca obiect imobile, încheiat cu societăţi insolvabile

Noua colecţie de mobilier pentrucu până la

Suntem cu toţii diferiţi. Din fericire.

dim. 150x60x69H cmdim. 68x64x69H cmdim. 99x59x37H cm

Mobilier realizat din materiale impermeabile,

3.748 Lei

2.998

3.748 Le

9998888

În ședinţa de consiliu din luna trecută, aleșii locali din Câmpu-lung au stabilit taxele de pășunat pe cele patru izlazuri din localita-te. Perioada de pășunat va înce-pe la 16 mai și va dura până la fi nele lui octombrie, timp în care proprietarii de animale trebuie să plătească 35 de lei per cap de bo-vină și cabalină, 25 de lei pentru

tineret bovin și 5 lei pentru fi e-care porc, oaie sau capră trimise pe imaș. Cine iese fără drept la păscut cu animalele va plăti taxă de gloabă între 30 și o sută de lei.

Municipiul muscelean mai deţi-ne un izlaz, pe cel din zona Lo-turi, acesta fi ind concesionat cres-cătorilor de animale din comuna Schitu Golești. C.I.B.

100 de lei taxa de gloabă la Câmpulung

Campanie de recrutare inedită la Câmpulung

Sunt trei fi rme cu activitate în industria auto care funcţionează la Câmpulung în zona fostei plat-forme ARO și toate au nevoie de forţă de muncă. Sunt angajatori mari, adună peste o mie de salari-aţi, doar condiţiile de muncă și de salarizare diferă. Iar cum puţini musceleni sunt tentaţi de salariul minim pe economie și de mun-că non-stop, oferta fi rmelor este valabilă permanent. Una dintre companii, Automotive Complete Systems, mai cunoscută și din ca-uza răbufnirilor în spaţiul public a unor foști salariaţi, atrage for-ţa de muncă inclusiv cu bannere montate în comunele din jurul Câmpulungului. Pe de altă par-te, Nobel Automotive, fi rmă care funcţionează în cadrul Câmpu-lung Industrial Park, postează anunţuri de recrutare care gâdilă orgoliul de muscelean.

„Nobel Automotive România, companie din industria auto, afl ată în Câmpulung, în ţara Muscelului, caută meșteri iscusiţi pentru Echipa de Mentenanţă”, acesta este un model de a atrage viitori angajaţi. C.I.B.

164 de structuri de alimentaţie publică agreate de Ministerul Turismului

La nivel naţional există 8.109 structuri de primire turistice cu funcţiuni de alimentaţie publică clasifi cate de Ministerul Turis-mului, iar 164 dintre acestea se afl ă în Argeș. Cele mai multe au categorie de două sau trei stele, dar 14 dintre ele sunt de patru stele. Cu cel mai mare număr de locuri (2.900) fi gurează restau-rantul Cornul Vânătorului Busi-ness Class, din Pitești, cu o cate-gorie de trei stele, iar cu cele mai puţine (8) se afl ă barul de zi de la Valea cu Pești, Arefu, la patru stele. C.I.B.

Jurnal de Argeş - pag 15

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

CMI Dr. Sivu NicuPiteşti, Bdul I.C. Brătianu nr. 62

(în cadrul CDT Brătianu)ECOGRAFII şi ELASTOGRAFII,

cu ecografe de înaltă performanţă, clasa premium, TOSHIBA APLIO XG (neXt Generation), Esaote

My LAB 60 X-V (neXt Vision)

•ECOGRAFII- abdominale, genitale- endovaginale (la ovare) şi intrarectale (la prostată)- artere şi vene (la gât şi membre), cu Doppler color- sân, tiroidă, testicule, părţi moi (muşchi)

- de sarcină - morfologie fetală 3D şi 4D, cu înreg-istrare pe CD/DVD•ELASTOGRAFIA - o nouă metodă ecografi că de:- diferenţiere a formaţiunilor benigne de cele ma-ligne la sân, tiroidă şi prostată- măsurarea gradului de fi broză (înaintarea către ciroză) în bolile cronice de fi cat, virale sau nevirale.•VIDEOCOLONSCOPII•VIDEOGASTROSCOPIIImagini pe www.drsivu.ro; www.drsivu.ro/elastografi e.html•BREATH TEST (test respirator) - pentru diag-nosticul colonului iritabil

Programări, la tel. 0348/430377, luni - vineri, între orele 11.00 - 16.00

LECŢIA DE ISTORIE

- stimulează rapid impulsul sexual- intensifi că şi prelungeşte plăcerea

sexuală- erecţii ferme şi de lungă durată- combate stresul, oboseala fi zică şi

psihicăNU ARE EFECTE SECUNDARE

ȘI NU CREEAZĂ DEPENDENŢĂ!Acest produs îl găsiţi la MAGAZIN NATURIST REPUBLICII NR. 138 (ÎNTRE FINANŢELE PUBLICE ȘI ELECTRICA). TEL. 0745907097

POTENT PLUS

DANA CROITORU, REPREZENTANT MAGAZIN NATURIST REPUBLICII,

VĂ RECOMANDĂ

VĂ OFERIM

ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU ȘI KINETOTERAPIE DE RECUPERARE!

■Piteşti, str. Nicolae Bălcescu, bl. L6, sc. F, ap. 2 - 4Tel./fax: 0248.223.594, 0248.610.063. Mobile: 0770.693.788.■Punct de Lucru, Piteşti, Bdul I. C. Brătianu nr. 20 (Policlinica nr. 2),bl. A3, sc. A, parter. Tel. 0348.803.503.

Ingrijirile medicale la domiciliu sunt servicii medicale efectuate la domiciliul dumneavoastra de care puteti benefi cia, GRATUIT, 3 luni pe an, pentru a va asigura:

continuarea tratamentului recomandat de medicul curant la iesirea din spital;

efectuarea tratamentului recomandat de catre medicii specialisti din ambulatoriu, inclusiv medicii de familie.

TRATAMENTELE LA DOMICILIU SE POT FACE GRATUIT, daca sunteti asigurati la Casa de Asigurari de Sanatate Arges (CAS Arges) sau la Casa

Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti (Casa OPSNAJ).

Puteti benefi cia si de alte servicii medicale decat cele decontate de CAS; aceste servicii sunt contracost.

Serviciile medicale efectuate de noi la domiciliul dumneavoastra, cu sau fara plata, sunt afisate pe site-ul Centrului Medical AMBRA -

www.ambramedical.ro.

Persoane cu diverse tipuri de plagi (dupa operatii recente, escare la persoane imobilizate, plagi infectate, ulcere varicoase etc.) Persoane cu pareze, paralizii dupa: accidente vasculare cerebrale (AVC), traumatisme fizice operate sau nu

Persoane cu diverse boli cronice cu sau fara retard mental (demente, boli congenitale etc.) Persoane imobilizate temporar sau permanent Persoane aflate in stadiu terminal de boala Persoane aflate in recuperare medicala la domiciliu

Site: www.ambramedical.ro.

E- mail: ambramedical@yahoo.com

CINE POATE BENEFICIA DE SERVICII MEDICALE EFECTUATE LA DOMICILIUL DUMNEAVOASTRA?

Daca doriti ajutorul nostru medical la domiciliul dumneavoastra, GRATUIT, solicitati RECOMANDARE MEDICALA PENTRU INGRJIRI LA DOMICILIU de la: medicul de familie medicul specialist din ambulatoriu (cabinete medicale)

sau de la medicul curant la externarea din spital. VA ASTEPTAM!

Vând rulotă şi lemne de foc. Tel. 0744383634

Casă de vacanţă la Muşăteşti, 4500 mp teren, complet mobilată, centrală

pe lemne, gazifi care, preţ 68.000 euro. Tel. +40744.930.711.

Povestea eroului necunoscut

SUPER OFERTĂ!Vând spaţiu de birouri

în PITEŞTIzona Gară Sud.

MOBILAT, UTILAT COMPLET - LA CHEIE!

Suprafaţă totală 405,8 mp (388,77 mp utili)

Cel mai bun preţ: 599 €/mp util (nu se percepe TVA)

Relatii la tel. 0722.362171

Nu există lucrare istorică referitoare la participa-rea României la Primul Război Mondial care să nu pomenească despre pierderile de peste o jumătate de milion de oameni ale Armatei Române. Aceasta, în special pentru a evidenția jertfa poporului român și faptul că recunoașterea Marii Uniri nu a fost un ca-dou din partea marilor puteri afl ate la masa trata-tivelor la Congresul de la Paris. Nu știu dacă acest fapt este un motiv de mândrie, în condițiile în care pierderile armatei germane (pentru care avem date) au fost de șapte ori mai mici. Această diferență ma-joră a avut drept cauze pe de o parte dotarea mult superioară a armatei germane, dar și amatorismul și - de ce nu? - lașitatea corpului de cadre autohton, răspunzător în numeroase rânduri pentru pierderile atât de mari. Au fost destule momente în care nu se mai respectau legile războiului în care combatantul trebuie să aibă măcar 10% șanse de supraviețuire, ci era un adevărat măcel! Nu puține erau situațiile când ostașul român ajungea să numere orele și chiar minutele până la momentul fatidic, simțind în ceafă sufl area rece a morții. Este de notorietate gestul lui Pamfi l Șeicaru, când, afl at în tirul unui bombarda-ment nimicitor, cu șanse zero de supraviețuire, unde-va pe o înălțime din aproprierea Orșovei, promite lui Dumnezeu că, în cazul în care va rămâne în viață, va ridica pe acel loc o mânăstire. Dumnezeu s-a îndurat, iar celebrul gazetar din perioada interbelică s-a ținut de cuvânt, ridicând exact în acel loc minunata Mâ-năstire Sfânta Ana.

În aceste condiții, pentru a cinsti memoria acesto-ra, regele Ferdinand a promulgat, la 23 august 1920, „Legea pentru cinstirea memoriei eroilor căzuţi”. Aceasta prevedea ridicarea, în capitală, a unui ceno-taf al eroilor, pe care să fi e depusă o „Carte de aur” în care să se regăsească numele tuturor celor ce s-au jertfi t pentru întregirea ţării. Deși toți ostașii primi-seră plăcuțe de înmatriculare, identifi carea acestora a fost în numeroase rânduri extrem de difi cilă, dacă nu imposibilă. În aceste condiții, în unele ţări ca Fran-ţa, Anglia, S.U.A. și Italia se adoptase ideea cinstirii „eroului necunoscut, ca simbol suprem al jertfelor fă-cute în război”. Acest fapt a făcut să se renunţe la pro-iectul cenotafului, hotărându-se ca de Ziua Eroilor (17 mai 1923) să fi e înhumate, cu funeralii naţionale, rămășiţele pământești ale unui „erou necunoscut, care să simbolizeze astfel sacrifi ciul tuturor celor care au căzut pentru Ţară”.

Ceremonialul desemnării eroului necunoscut a fost deosebit de emoţionant. Acesta s-a desfășurat la 14 mai 1923 la Mărășești, acolo unde Armata Română a dat cea mai mare bătălie. În prealabil, în perioada 11-13 mai 1923 au fost aduse la Mărășești 10 sicrie cu eroi necunoscuţi, căzuţi pe câmpurile de luptă de la Jiu, Prahova, București, Dobrogea, Mărăști, Mă-rășești, Oituz, Târgu Ocna, Ardeal și Basarabia. Si-criele, înfășurate cu drapelul tricolor, au fost așezate pe două rânduri, pe un mare catafalc în faţa altaru-lui Bisericii „Adormirea Maicii Domnului”. Pentru desemnarea eroului necunoscut a fost selecţionat, dintre sute de copii orfani, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, elev cu rezultate remarcabile la Liceul Militar de la Craiova, al cărui tată, învăţător, căzuse în Primul Război Mondial, nefi ind identifi cat.

În ziua de 14 mai, în cadrul unui impunător cere-monial militar și religios, copilul de trupă Amilcar Săndulescu, ţinut de mână de generalul Gheorghe Mărdărescu, ministrul de Război, a ales dintre cele 10 sicrie pe cel de-al patrulea din primul rând, ros-tind simbolic: „Acesta este tatăl meu!” A doua zi, Eroul Necunoscut a fost adus la București și depus pentru pelerinaj la Biserica „Mihai Vodă”. Pe data de 17 mai 1923, în prezenţa regelui Ferdinand, a pri-mului ministru I.I.C. Brătianu, a numeroase perso-nalităţi civile și militare din ţară și din străinătate și a unui numeros public, Eroul Necunoscut a fost înhumat în Parcul Carol, pe terasa din faţa fostului Muzeu Militar Naţional.

Comuniștii, din dorinţa nefastă de a distruge orice simbol al vechii orânduiri, au strămutat, în 1958, ră-mășiţele Eroului Necunoscut în parcul din faţa Ma-usoleului Eroilor Neamului de la Mărășești. După 33 de ani de „surghiun”, în baza hotărârii Guvernului din 20 septembrie 1991, Soldatul Necunoscut a fost reînhumat, sperăm, „pentru vecie” în Parcul Carol.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!Prof. dr. Cornel Carp

Oferta (bonusuri, beneficii):- Salariul de baza + spor vechime;- Tichete de masa pentru fi ecare zi lucrata de 15 lei;- Prime de vacanta, Craciun si Paste;- Plata orelor de noapte cu un spor de 25% la salariu;- Plata dubla a orelor suplimentare + bonus;- Program de 8 ore /zi pe 3 schimburi de lucru;- Instruire la locul de munca;- Mediu de lucru motivant;- Oportunitati de dezvoltare profesionala.

Persoanele interesate sunt rugate sa depuna un CV la sediul nostru sau sa il trimita pe email la adresa resur-se.umane@gic.ro. Relatii suplimentare la telefon 0248/ 282200. Vor fi contactate numai persoanele care cores-pund cerintelor postului!

Subansamble Auto S.A., producatoare de repere auto din plastic si spume poliuretanice, cu sediul in Pitesti, str. G. Cosbuc, nr. 59 (langa fosta Textila):

ANGAJEAZA:STIVUITORISTI, MECANICI DE INTRETINERE, ELECTRICIENI,

REGLORI MASINI DE INJECTIE MASE PLASTICE, OPERATORI

Jurnal de Argeş - pag 16 ARGINTEXARGINTEX

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Vând plantaţie nuci, 1000 mp, în comuna Călineşti, aproape de barajul Goleşti, la 50 m de ultima casă.

Preţ: 3 euro/mp, negociabil. Tel. 0722651895

Intermediere consultanţă

şi traduceri emigrare temporară şi

permanentă CanadaTel: 0721.949.376

FIRMĂ AUTORIZATĂ montează și execută orice

instalaţie de gaz metan. Revizii instalaţii gaze,

verificări centrale termice. Tel: 0720.792.895 și

0745.045.339.

VÂND TEREN ARABIL EXTRAVILAN, 7.404 MP,

în sat Udeni, comuna Călinești.

Preț: 2,5 euro/mp., negocia-bil, la 150 m de asfalt.

Tel: 0722.651.895

Vând apartament 4 camere conf. I dec. P/4 cu toate îmbunătăţirile în Zona Rolast, Pitesti. Preţ 65.000

euro. Tel. 0729.103.390, 0744.380.731

MICA PUBLICITATE Vând teren în comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, suprafaţă 2.800 mp, preţ 3,5 euro/mp. Telefon 0741.010.421 Vând Volkswagen Jeta, 1.9 diesel/2007, Euro 4, full option, consumabile schimbate, stare impecabilă. Relaţii, la telefon 0770/338.340. Vând maşină de spălat rufe marca LG (5 kg.), pret 760 lei, Telefon: 0770 923 113 Vând ieftin cabină duş şi şifonier cu trei uşi demontat (şi alte accesorii). Tel: 0729/033987 Vând vin natural, ţuică, bijuterii. Relaţii la telefon 0741/621.858, Vând casă+anexe şi 9.300mp teren în sat Golesti, Ştefănesti. Relaţii la telefon 0768/101.320. Pregătesc prăjituri de casă, tradiţionale si vegan, pâine de casă,toate din produse de bună calitate sau la cerere din produse

Bio. Îngrijesc copii. Relaţii la telefon 0787/554.995 Vând 9.200 mp teren+anexe în sat Goleşti, oraş Stefăneşti, strada Râului nr. 91. Relaţii, la telefon 0768/101.320. Persoana fi zica serioasa, doresc sa ingrijesc o familie de batrini, sau batrana singura, pentru ramanere in spatiu, in mediu urban, cu precadere Bucuresti. Telefon 0741/660.412 Vând şifonier cu două uşi şi alte obiecte de uz casnic. telefon 0729/033.987. Trivale. Primesc în gazdă pe termen lung. Tel. 0348.802.539 Băbana. Caut femeie sau familie pentru ajutor în gospodărie. Ofer 1500 de lei şi cazare. Tel. 0740.004.653 Vand mese de biliard si snooker. Relatii la telefon 0724/020.329 Inchiriez pe termen lung 700 mp pe platou - manastire Tivale-langa parcul nou. Relatii la telefon 0724/020.329

Vând centrală second hand Ferroli pe gaze. Preţ

negociabil. Tel. 0746.332.546 sau 0248.224.146.

Vând teren 35.000 mp, drumul 23 Petrochimie, lângă fabrica

Envisan, preţ 1 euro/mp. Tel.: 0752/957700

Vând casă şi alte construcţii, teren 9.300 mp, 1/2 intravilan, la Goleşti, Strada Râului nr. 91.

Deschidere 44 metri, asfalt, apă curentă. Preţ cu totul: 5 euro/

mp. Telefon: 0768101320.

Vând 2.800 mp teren intravilan, cu toate uilităţile, situat în

comuna Poiana Lacului, la 20 km de Pitesti, preţ negociabil.

relaţii la telefon 0741/010.421.

Vând teren intravilan 4.800 mp, Călineşti - Argeş, acces apă, curent electric,

stradal, zonă între case. Preţ negociabil. Tel: 0724605599

Închiriez apartament 3 camere, cartier Craiovei, strada

Bucovineni. Preţ avantajos. Tel: 0749.860.529.

Vând teren 1900 mp în Ștefănești,

în zona Primăriei, cu utilitățile la poartă.

Tel: 0766/636790

VÂND GOSPODĂRIE ÎN COMUNA TEIU, JUDEŢUL ARGEȘ, compusă

din casă renovată, cu 3 dormitoare, bucătărie, baie și hol, 80 de stupi orizontali sănătoși, bucătărie de vară, garaj, magazie 4/4, fântână, grădină de 0,90 ha, teren cu peste

80 pomi fructiferi. Relaţii la telefon 0748/966007.

PROGRAM: Luni - marţi – joi: 12.00 – 19.00; Miercuri și vineri: 9.00 - 16.00

ADRESA: strada Maior Șonţu, parter (lângă farmacia Catena din Târgul din Vale).Programări la telefon 0248/210.930

SERVICII MEDICALE-ACORDATE GRATUIT, în baza biletului de trimitere de la medicul de familie.

CMI DR. NECULA MARINELA-PARASCHIVAMEDIC PRIMAR GERIATRIE-GERONTOLOGIE

Singurul cabinet care încearcă prin serviciile oferite să redea încrederea

persoanelor vârsnice, să crească speranţa lor de viaţă și calitatea vieţii.

CONSULTAȚII

TRATAMENTETRAECOGRAFIE GENERALĂ

PROGRAM:parter

ELECTROCARDIOGRAMĂ

C ȚE

ELECTEVALUARE GERIATRICĂ

Cercetarea românească prezentă la AGRO PITEŞTI, ediţia a IV-a - 2019

Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice - INCDSB, prin Centrul de Bioanaliză, vă invită la prezentarea ofer-tei publice de servicii disponibile in cadrul proiectului:

“Metode inovative de valorificare a resurselor naturale și de îm-bunătăţire a eficienţei nutriţionale a fitoproduselor - contribuţii la creșterea competitivităţii micilor întreprinderi -FITOCOMP”, proiect cofi nanţat prin Programul Operaţional Competitivitate 2016-2021.

Evenimentul va avea loc în data de 10 mai 2019, începând cu ora 10.30, în cadrul Târgului AGRO PITEȘTI, ediția a IV-a, în Comple-xul Comercial Jupiter City.

În cadrul evenimentului vor putea fi identifi cate modalități de co-laborare a agenților economici cu Centrul de Bioanaliză în scopul obţinerii de noi produse și valorifi cării superioară a resurselor naturale vegetale (plante, fructe, biomasă etc.) cu asigurarea de fi nanțare ne-rambursabilă în cadrul proiectului.

Vă așteptăm la eveniment!

Conducerea Universității din Pitești își exprimă regretul profund pentru trecerea în nefi ință a primului rector al acestei instituții – venerabilul profesor MARIN Z. MOCANU.

MARIN Z. MOCANU s-a născut la 6 august 1926, în comuna argeșeană Mozăceni, unde, între anii 1934-1938, a și urmat școala primară. Mani-festă o înclinație către studiu, drept care părinții îl trimit la liceu - actualul Colegiu Naţional „I.C. Bră-tianu”, cu profesori vestiţi pe vremea aceea, dintre care se detașa profesorul de limba română George Aman, cel care, mai târziu, îi va fi coleg de învă-ţământ superior. Studiile universitare le parcurge între anii 1946-1950, sub îndrumarea marilor pro-fesori G. Călinescu, Tudor Vianu, T. Papahagi, I. Iordan, Al. Graur, Em. Petrovici, J. Byck, B. Ca-zacu, I. Coteanu, D. Macrea și Al. Rosetti. Apre-

ciat pentru implicarea în diferite colective de lucru pe lângă Institutul de Lingvistică, devine asistent la Catedra de Limba Română a Universității din București, condusă de academicianul Al. Rosetti.

În anul 1962 se înfi ințează prima școală de învățământ superior argeșean – Institutul Pedago-gic din Pitești. Astfel, profesorul Marin Mocanu devine primul rector al instituției care peste ani va purta denumirea de Universitatea din Pitești.

Pe parcursul întregii cariere didactice și științifi ce MARIN Z. MOCANU promovează și transmite zecilor de generații de studenți dragostea pentru studiul aprofundat și argumentat al structurii lim-bii române.

Acum, la ceas de mare tristețe, întreaga comu-nitate academică aste alături de familia îndure-rată și transmite sincere condoleanțe.Dumnezeu să-l odihnească!

Universitatea din Piteşti în doliu

Asociația Culturală „Rovine” - Țuțulești anunță cu nemărginit regret dispariția prof.univ.dr. Marin Z. Mocanu, primul rector al Universității Pitești, membru de onoare al asociației. Condoleanțele noastre îndureratei familii. Dumnezeu să-i dea odihna binemeritată! Consiliul Director

SC ENVIRO ECO BUSINESS SRL, titular al proiectului "Instalarea unei unităţi de incinerare deșeuri periculoase și nepericuloase cu o capaci-tate de maxim 600 kg. deșeuri/oră și a unei in-stalaţii de recuperare a căldurii cu o capacitate maximă de 700 litri apă caldă/oră", anunţă pu-blicul interesat asupra luării deciziei etapei de înca-drare de către Agenţia pentru Protecţia Mediului Argeș, în cadrul procedurii de evaluare a impactu-lui asupra mediului, pentru proiectului: "Instala-rea unei unităţi de incinerare deșeuri periculoa-se și nepericuloase cu o capacitate de maxim 600 kg. deșeuri/oră și a unei instalaţii de recuperare

a căldurii cu o capacitate maximă de 700 litri apă caldă/oră" propus a se realiza în comuna Bra-du, strada Drumul 23, nr. 21.

Proiectul deciziei de încadrare și motivele care o fundamentează pot fi consultate la APM Argeș, cu sediul în Pitești, str. Egalităţii, nr. 50, Judeţul Argeș, în zilele de luni-vineri, între orele 10.00-13.00, precum și la următoarea adresă de internet http://apmag.anpm.ro.

Publicul interesat poate înainta comentarii/ob-servaţii la proiectul deciziei de încadrare la sediul APM Argeș, în termen de 10 zile de la data publică-rii anunţului pe pagina de internet a APM Argeș.

Acesta este titlul conferinței publice a prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, președintele Societății de Științe Istorice din România, care a avut loc marți, 7 mai, la Biblioteca Județeană „Dinicu Golescu”. Miezul dezbaterii l-a constituit analiza dezvoltării eco-nomiei României în ultimii 100 de ani. În această perioadă au fost două etape distincte de recu-perare a decalajelor economice și de apropiere față de nivelul me-diu european: una de la sfârșitul anilor 1950 până la sfârșitul ani-lor 1970, iar cea de-a doua, din anul 2000 până în prezent.

La eveniment au participat profesori de istorie, membri ai Asociației Naționale „Cultul Eroilor”, muzeografi , oameni de cultură și elevi pasionați de isto-rie de la școlile din Pitești. Am remarcat prezența prof. dr. Cor-nel Popescu, președinte al fi lialei locale a Societății de Științe Isto-rice, a prof. dr. Elena Ștefănică, inspector școlar de specialitate, acad. Gheorghe Păun, a istorici-lor George Rotaru și Ștefan Du-

mitrache, ec. Ștefan Alexandres-cu, președinte la „Cultul Eroilor” etc.

Dezbaterile au fost antrenante, iar fi nalul s-a axat pe activitățile Societății de Științe Istorice.

„În primul rând, se cuvine să știm că destinul țării și al nos-

tru, al tuturor, a fost și este strâns legat de cele ce se întâmplă în Europa și în ansamblul lumii”, a declarat dl. Bogdan Murgescu, prof. univ. la Universitatea din București.

A consemnat prof. dr. Constantin Vărăşcanu

Învăţămintele ultimului secol pentru România secolului XXI

Prof. dr. Elena Ștefănică, inspector școlar, prof. univ. dr. Bogdan Murgescu, prof. dr. Cornel Popescu, directorul Muzeului Judeţean, și Mihai Sachelarie, directorul Bibliotecii Judeţene „Dinicu Golescu”

Jurnal de Argeş - pag 17

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Cu ocazia Zilei Mondi-ale a Libertății Presei, liberalii din Argeș au organizat o dezbatere pe tema “Presa în zilele noastre”. Evenimentul a avut loc la Centrul de Afaceri Forum și la el au participat președintele partidu-lui, Ludovic Orban, europarlamentarul Sigfried Mureșan, vicepreședintele PNL la nivel național, Vlad Nistor, președintele PNL Argeș, Adrian Miuțescu, deputatul Dănuț Bica, precum și alți lideri liberali argeșeni.

Ludovic Orban: „Libertatea presei este într-un pericol uriaș în România”

Evident, împreună cu “sărbătoriții” din presa argeșeană și un grup de studenți de la Universita-tea Pitești. După o zi grea de campanie, cu deplasări la Nămăiești, Câmpu-lung și Mărăcineni, Lu-dovic Orban și staff ul său au vrut să afl e care sunt problemele presei și de ce ar avea nevoie pentru o funcționare decentă și normală. La fi nal, liberalii au adus un foarte frumos tort tematic, evident, gal-ben. Orban le-a mărturisit celor prezenți că a lucrat în trecut la un cotidian de partid - Viitorul Româ-nesc. „După părerea mea, libertatea presei este într-un pericol uriaș în Româ-nia. Din cauza faptului că sistemele de fi nanțare sunt de asemenea natură încât determină încălca-rea libertății jurnalistu-lui”. Independența presei în funcție de sursele de fi nanțare, dacă banii pro-vin din publicitatea politi-că sau din cea comercială, comportamentul omului politic, respectul față de această profesie... au fost doar câteva din temele abordate. „Cu cât e soci-etatea mai dezvoltată, cu atât este media mai pu-ternică, pentru că are mai multe resurse și un public mai educat”. “Nu cred în publicitatea politică”. ”Credem că media trebuie

să fi e cu adevărat liberă să își împlinească menirea în societate, să semnaleze ori-ce derapaj”, au fost câteva din declarațiile de intenție ale lui Ludovic Orban.

Siegfried Mureșan despre strategia UE în combaterea fake news

Europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan a vorbit despre intenția UE de a acorda fonduri europene pentru prevenirea propa-gandei, a dezinformării și a știrilor false „pentru că Uniunea Europeană înțelege că aceasta este o problemă, că Uniunea Eu-ropeană are dușmani, dar și în exterior, mai ales în exterior, oameni care spun lucruri incorecte, lucruri false, despre lumea în care trăim, despre siste-mele noastre democratice, despre instituții, despre instituțiile Uniunii Euro-pene și de aceea Uniunea Europeană a decis să com-bată acest fenomen și anul trecut am alocat pentru prima dată fonduri euro-pene.

Uniunea Europeană știe acum, după un an de zile de când a început acest proiect, cum apar știrile false, care sunt conturile de Twitter care dau mesa-je venite dinspre Federația Rusă celor care au vrut Brexit-ul sau celor care au încercat destabilizarea Spaniei, prin proclamarea independenței Cataloni-ei. Deci știm deja mult mai exact cum se propagă știrile false și, cu ajutorul dumneavoastră, trebu-ie să echipăm cetățenii cu informații, pentru ca aceștia să știe exact de unde vin știrile false și care sunt știrile corecte făcute de presa indepen-dentă”. De asemenea, europarlamentarul PNL a vorbit despre proiectul Erasmus pentru jurnaliști care prevede fonduri de 1,2 milioane de euro. „Noi, europarlamentarii PNL, ne vom bate pentru aceste fonduri europene pentru massa-media”, a spus Siegfried Mureșan.

Cristina Simion

Ludovic Orban şi europarlamentarii PNL au sărbătorit Ziua Libertăţii Presei la Piteşti

Comandat de Partidul Naţional Liberal Realizat de Euro Media TrendCod unic de identifi care a mandatarului fi nanciar 41190007Publicat de Asociaţia Jurnalul de Argeș în tiraj de 3.150 exemplare

Jurnal de Argeş - pag 18

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

JURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITARJURNALUL DE ARGEŞ UNIVERSITAR

Pagină realizată în parteneriat cu Universitatea din Piteşti,

coordonată de conf. univ. dr. Delia DUMINICĂ

Adrian Ilfoveanu este un artist român, sculptor, lector la secţia de Sculptură a Universităţii Naţionale de Arte din București. Este recunoscut în țară și în străinătate pentru lucrările sale aparte realizate în lemn, marmură și bronz. Ilfoveanu este autorul lucrării pentru Premiul Gopo, cel mai important premiu anual pentru cinematografi e din România.

În urmă cu 13 ani a fost sunat și i s-a propus să facă un proiect care va consta într-un trofeu ce va fi decernat la Gala Premiilor Gopo. Numele festivalului este un omagiu la aniversarea celor 50 ani de la câștigarea Premiului Palme d’Or pentru „Cel mai bun scurtmetraj de animație” de către cineastul român Ion Po-pescu-Gopo.

Tema era ilustrația din desenele lui Gopo. „În acel moment mi-am amintit de copilăria mea, când stă-

team la Pitești și vedeam la TV acest omuleț, mi se pironeau ochii în televizor. În vremea respectivă nu existau alte desene, iar omulețul lui Gopo mă fascina”, spune Adrian Ilfoveanu.

Nu a fost o temă ușoară, deoarece Adrian nu a mai făcut tro-feistică niciodată.

„Provocarea mea a stat în faptul că acest omuleț era dinamic, eu trebuia să îl aduc la un nivel static. Am studiat foarte mul-te trofee din străinătate, toate erau reprezentate static. Mi-am zis că nu pot să fac așa ceva, nu era ideea de perfecțiune, nici oamenii nu sunt perfecți. Am decis să fac un omuleț cu un pic de burtică, cu zâmbet, să aibă o atitudine umoristică, să aibă o poziție imperfectă. Ciuful trebuia să fi e inegal, fi ecare exemplar e unic, are matrița sa, e șlefuit manual, nu există două exemplare la fel. La această idee am ajuns după două luni în care am făcut schițe și am analizat. Expresia am avut-o în minte de la început, știam ce vreau să exprime. M-am apucat de modelat, dar încă nu aveam idee ce dimensiune va avea. Au venit niște prieteni și fetele au fost încântate de ceea ce a ieșit și țineau prototipul în mână ca pe un copil, atunci mi-am zis, asta e, am găsit dimensi-unea. Așa făcea și Brâncuși, chema oameni să vadă ce percepție au despre creațiile lui”, precizează sculptorul.

„În această lucrare m-am pierdut pe mine ca și creator, să îl câștig pe Gopo”

Stilul lui Adrian nefi ind unul fi gurativ a trebuit să abordeze diferit creația. „În această lucrare m-am pierdut pe mine ca și creator, să îl câștig pe Gopo”, spune creatorul.

Prin această lucrare sculptorul a retrăit amintirile pe care le avea în copilărie alături de omulețul lui Gopo. „Pe parcursul procesului de creație mi-am amintit de copilăria mea, am retrăit acel sentiment pe care îl credeam pierdut. Am lucrat la el cu bucuria unui copil, nu m-am gândit că fac un trofeu. Brâncuși spunea că nu contează truda pe care o depui pentru un obiect, el trebuie să arate de parcă a fost făcut într-o secundă”, afi rmă Adrian Ilfoveanu.

A trimis proiectul și a uitat de el. După 10 zile a fost sunat, era câștigătorul, au mai fost și alți candidați. În acel an a făcut 30 de statuete. Până acum Aderian Ilfoveanu a creat peste 350 de exemplare care au fost decernate în fi ecare an la Gala Premiilor Gopo.

Iulia Lişman, Jurnalism, anul III

Argeşeanul Adrian Ilfoveanu, creatorul trofeului GOPO

Alexandru Gheorghe este vicecampion la categoria juniori, are 24 de ani și este din Pitești. De mic îl pasionau machetele automobilelor și a realizat la un moment dat o adevărată colecție de exponate, care, odată cu trecerea anilor, și-a găsit un binemeritat loc în istoria a ceea ce avea să devină mai târziu o adevărată pasiune.

Își dorea foarte mult să devină pilot, părinții l-au susținut, dar l-au condiționat să nu neglijeze studiile. A devenit student la ASE și în timpul liber se antrena pentru marea lui pasiune, pilota-jul. Tatăl lui a fost cel care l-a susținut fi nanciar, deoarece acest sport implică multe costuri, în primul rând o mașină foarte bună, echipată co-respunzător. „Cel mai mare suport mi l-a oferit tatăl meu, care de multe ori a trebuit să o con-vingă pe mama că trebuie să îmi urmez drumul. Pilotajul este un sport periculos, dar, dacă este bine înțeles, reprezintă o extraordinară oportu-nitate de control și educație. Nu sunt permise prea multe erori, pentru că ele pot costa viața.

Cel mai mare premiu înainte de a fi pe podium este calmul; teribilismul este o amenințare seri-oasă pentru șoferi”, precizează vicecampionul.

Alexandru spune că, dacă vrei să fi i un pilot bun, trebuie să petreci majoritatea timpului în mașina de curse, să fi i pasionat și să ai ceva scris în ADN, altfel este difi cil să faci performanță. Toate acestea vin dublate de o documentare se-rioasă în care trebuie să înveți atât din greșelile altora, cât și din ale tale. Un aspect foarte im-portant este prezența copilotului. Trebuie să ai încredere, să faci echipă, el știe când să te preseze și când să-ți ridice moralul.

Cele mai difi cile momente în timpul unei curse sunt emoțiile până se ia startul; din acel moment totul se resetează și nu mai are ochi și urechi pentru nimic doar la drum și copilot.

Alexandru își dorește să facă din pilotaj carie-ră. „Chiar dacă sunt cam «bătrân», poate cândva ajung pe prima treaptă a podiumului, să obțin titlul de campion național absolut”, încheie Ale-xandru Gheorghe.

Iulia Lişman, Jurnalism – anul III

Alexandru Gheorghe, vicecampion la raliuri:„Teribilismul este o ameninţare serioasă pentru şoferi”

A 10-a Săptămână Internaţională Erasmus la UPIT

În perioada 15-19 aprilie, Universitatea din Pitești a organizat cea de-a 10-a ediție a Săptămânii Internaționale Erasmus. La eveniment au partici-pat 23 de cadre didactice de la University of Elba-san „Aleksander Xhuvani” din Albania, University of Shkodra „Luigj Gurakuqi” din Albania, Yerevan Brusov State University of Languages and Social Sci-ences din Armenia și Mansoura University din Egipt. Cea mai mare delegație a fost din partea Universității Mansoura din Egipt, de unde au participat 13 profe-sori. Din Albania au fost prezente 6 cadre academice, iar din Armenia au sosit 3 profesori.

Cadrele didactice au prezentat activități de predare în cadrul tuturor facultăților Universității din Pitești. De asemenea, au participat la conferințe, mese-rotun-de și au vizitat facilitățile de cercetare ale universității. Dumitru Chirleșan, rectorul Universității din Pitești, s-a întâlnit cu delegațiile celor patru universități participante pentru a discuta posibilitatea de a crea noi programe de studii internaționalizate, de a rea-liza echipe mixte de cercetare pentru participarea la competițiile internaționale de fi nanțare a proiec-telor de cercetare și pentru a dezvolta conferințele internaționale și revistele științifi ce pe care Univer-sitatea din Pitești și universitățile participante le de-rulează.

„Demersurile de până acum în ceea ce privește internaționalizarea UPIT sunt vizibile, având în ve-dere că un număr din ce în ce mai mare de studenți străini aleg să studieze la Universitatea din Pitești fi e în anul pregătitor pentru învățarea limbii române, fi e în cadrul programelor de studii de licență, masterat sau doctorat”, a declarat prorectorul UPIT pentru Relații Internaționale, conf.univ.dr. Emanuel Soare.

Georgiana DRAGOMIR, Jurnalism, anul II

Salonul STUDENT AUTO la UPIT

Facultatea de Mecanică și Tehnologie organizea-ză în perioada 17-19 mai 2019 Salonul STUDENT AUTO, în cadrul seriei de evenimente care marchea-ză împlinirea a 50 de ani de existență.

Salonul auto se dorește a fi o altă incursiune în lu-mea automobilului, pentru pasionații de automobile, studenți și nu numai, care sunt așteptați la Facultatea de Mecanică și Tehnologie, în parcarea corpului T, lângă Rectorat, pentru a vedea câteva dintre realiză-rile tehnice studențești (tuning autoturisme proprii, exemple de modifi cări constructive).

Marian NIŢESCU, Jurnalism, anul II

Tichete pentru culturăMinisterul Finanțelor Publice a autorizat compania

Up Romania pentru emiterea tichetului și a cardului de cultură. Companiile și angajatorii își pot recom-pensa suplimentar angajații prin acordarea de tichete sau carduri culturale, conform Legii nr. 165/2018. Valoarea minimă a unui tichet cultural este de 10 lei, iar cea maximă de 50 de lei. Dacă sunt acorda-te lunar, valoarea acestora nu poate depăși 150 de lei pentru un angajat. În cazul în care sunt acorda-te pentru un eveniment, valoarea maximă lunară nu poate depăși 300 de lei. Tichetele culturale fac parte din categoria cheltuielilor sociale și sunt deductibile la calculul impozitului pe profi t în limita a 5% din valoarea cheltuielilor cu salariile angajaților.

Benefi ciarii vor putea merge la spectacole de teatru, fi lme și proiecții cinematografi ce, concerte, târguri și expoziții, festivaluri, vor putea intra la muzee și parcuri tematice, inclusiv cele destinate copiilor. De asemenea, acestea vor putea fi folosite pentru achiziția de cărți și manuale școlare, fi lme și albume muzicale în orice format.

Amintim că salariații din România pot primi tiche-te de masă, tichete cadou, tichete de creșă și vouche-re de vacanță. Tichetele culturale au fost introduse de actul normativ apărut anul trecut. Prin acordarea acestor tichete și carduri se urmărește creșterea con-sumului de cultură al angajaților.

Ciobanu Mădălina, Jurnalism, anul II

Kangoo Jumps, pasiunea studentelor

Majoritatea tinerelor de azi, mai ales a studente-lor, preferă să facă sport în timpul liber. După orele de curs multe tinere practică diverse sporturi precum Zumba, Body Workout sau Kangoo Jumps.

Sportul pe ghetele cu arc este un mod de relaxare, distracție și cu ajutorul căruia își pot menține o formă fi zică de invidi-at, într-un mod plăcut. Acest nou sport a avut o amploare extraordinară încă de la început, tocmai pentru noile modalități amuzante de a obține formele mult visate de multe tinere. Îmbinat cu dansul, energia, muzica și costumația, Kangoo Jumps a ajuns unul din-tre sporturile preferate de tinere, studente și vedete din toată țara.

Costurile acestuia nu sunt dintre cele mai exa-gerate, fi ind accesibil pentru un buget minima-list, precum cel al tinere-lor studente. Specialiștii susțin că practicarea unui sport ajută foarte mult la dezvoltarea capacității de învățare, așadar un sport distractiv și relaxant, prin care stresul este eliminat, nu poate fi decât un du-blu benefi ciu pentru stu-dentele care își doresc să arate bine și care își do-resc medii bune la facul-tate.

Andreea DRĂGUŢ, Jurnalism, anul III

Jurnal de Argeş - pag 19

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

JURNAL DE ARGES C&G

Responsabil de număr: Denis Grigorescu

Adresa redacţiei: Piteşti, B-dul Republicii, bl. G1, Casa Cărţii, mezanin I, OP 1- CP 181. Tel: 0248.221774, Fax Contabilitate: 0248.223271e-mail: jurnaldearges@gmail.comNr. de înregistrare OSIM: M/00491 ISSN 1582 - 9138Tipărit la tipografi a Editurii Paralela 45

Responsabilitatea juridică pentru conţinutul articolului aparţine autorului, conform Contractului de drepturi de autor, care face parte din Contractul individual de muncă.

Textele cu tentă umoristică ce însoţesc fotografi ile şi caricaturile din acest ziar vor fi considerate pamfl ete

“Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile. Cenzura de orice fel este interzisă.”

(CONSTITUŢIA ROMÂNIEI - ARTICOLUL 30)

Editat de SC JURNAL C&G SRL

Redactor-şef - Gabriel Grigore gabi.grigore2006@gmail.comManager - Cristian Vasile

Director economic: Claudia SimaRedactor-şef adjunct: Denis GrigorescuSenior editor: prof. dr. Cornel Carp, avocat Maria Cristina Leţu, doctor în DreptRedacţia: Marius Ionel, Cornel Drăghici, Florin Silvestru, Alina Crângeanu, Izabela Moiceanu, Cătălin Ion Butoiu, Mari Tudor, Cristina StancuCorectură: Corina GrigoreGrafi că: Bogdan PintilieDTP şi procesare imagine: Cristian Radu

Tel.: 0248/22.23.22

Respectivul șef de post avea o relație tocmai cu mătușa agresorului

Cine își mai amintește de culegerea de nuvele publicată sub titlul de mai sus de Mihail Sado-veanu, pe la începutul secolului trecut? Poate doar cei din generaţiile anilor 1930-1960.

Pentru cine nu a avut timp/curiozitatea de a le lec-tura: în esenţă, în acele nuvele erau descrise trăiri ale necăjiţilor și obodiţilor sorţii.

Un asemenea personaj (însă de început de mileniu III, în sensul că, deși locuiește la ţară, lucrează la cabla-je, de curând și-a întemeiat o familie, iar Dumnezeu le-a dăruit și un copil...) mi-a adus soarta ca și client, în persoana lui P.C., locuitor al unei comune din sudul județului... Nu are rost să dau numele acesteia, pentru că ar putea fi oricare localitate din acea zonă.

Îi acordam lui P.C. asistenţă juridică într-un alt caz; într-adevăr, necazurile se ţineau scai de el.

În luna iulie 2015, acesta fusese implicat într-un con-fl ict, petrecut într-o seară la o benzinărie dintr-un sat al acelei comune, unde cel în cauză venise, cu mașina în care se mai afl a și prietena sa, să cumpere ceva.

Câţiva tineri, afl aţi deja acolo, se legaseră de el, con-fl ictul verbal degenerase, cu acea ocazie P.C. suferind „fractură cominutivă col humeral dr. cu deplasare” (fractura părţii superioare a osului braţului drept, la inserţia acestuia în umăr, din câte am înţeles), în urma unei lovituri aplicate cu un corp dur de unul din făp-tași.

P.C. a trebuit să se interneze de îndată la Spitalul din Costești, de unde a fost transferat la cel din Pitești, de aici la București, unde a fost operat; a rămas - tânăr, la circa 28 ani - cu sechele ce-i afectează capacitatea de muncă, nemaiputând ridica mâna dreaptă până la li-mita naturală.

Chiar în noaptea respectiva Poliția a fost sesizată în legătură cu cele întâmplate; P.C. a formulat și el o plângere penală prealabilă, la care a anexat certifi ca-tul medico-legal ce-i fusese eliberat de SML Argeș la 17.07.2015 și din care rezulta că are nevoie de circa 50-55 zile îngrijire medicală pentru vindecare.

P.C. mi se plângea de faptul că, în dosarul respectiv, poliţia comunală nu făcea, de circa doi ani și jumă-tate, nimic... Și nu făcea nimic - îmi motiva clientul - pentru  simplul motiv ca șeful de post „se ținea” (ca să-l parafrazăm pe Topârceanu) cu mătușa celui care îl lovise.

L-am întrebat cum dovedește afi rmaţia respectivă...Foarte simplu, mi-a răspuns: benzinăria unde a avut

loc confl ictul avea camere de supraveghere; dacă voia sa rezolve rapid și legal speţa, poliţia ar fi ridicat ima-ginile și s-ar fi convins cum s-au petrecut lucrurile...

Deși trecuseră doi ani și jumătate de la data faptei, acele imagini, mi-a mai spus P.C., nu fuseseră ridicate.

Intrigat de ceea ce îmi relata tânărul din faţa mea, am fost de acord să-i preiau (și acest) cazul, să-i acord deci asistenţă juridică.

M-am convins, examinând dosarul, că nu era „lucru curat”: poliţia nu ridicase imaginile, deși benzinăria avea sistem de supraveghere video; făcuse, „în dorul lelii”, cum se spune, o adresă către societatea care avea benzinăria, pentru a le fi predate imaginile, însă fară ca în adresă să se menţioneze că nepredarea poate avea inclusiv repercusiuni penale (de aceea spuneam că era făcută „în dorul lelii”; ca să nu mai vorbim despre fap-tul că legea permite ridicarea forţată a unor asemenea imagini!).

Bineînţeles că imaginile nu fuseseră predate (în do-sar sunt adrese ale poliţiei, făcute la doi ani de la data faptei, prin care se reiterează solicitarea iniţială, din 15.07.2015, ca și cum stimaţii poliţiști nu ar cunoaște faptul că aceste imagini se păstrează cel mult 30 zile!; dar „avem activitate” în dosar...), iar în cadrul anchetei - la momentul la care am preluat cazul - nici măcar nu se dispusese expertiza medico-legală.

Efectuarea acesteia era obligatorie, având în vedere că în CML la care m-am referit se menţiona că leziunea traumatică suferită de P.C. s-a putut produce prin lovi-re cu sau de corp dur (fi e, deci, lovire activă, fi e cădere și lovire de plan dur).

M-am convins, așadar, că ceea ce-mi spusese clientul era adevărat...

Pentru asemenea situaţii, legiuitorul a prevăzut în procedura penală instituţia contestaţiei privind durata excesivă a urmăririi penale...

Expertiza medico-legală, fi nalizată la patru ani de la comiterea faptei

Două asemenea contestaţii am introdus pentru clien-tul meu la Judecătoria Costești, ambele admise; cu fi e-care ocazie judecătorul stabilise un termen până la care

procurorul (care „supraveghea” cercetările poliţiei) să rezolve dosarul; nici termenul limită din 12.06.2018, nici cel din 26.01.2019 nu au fost respectate de pro-curorul de caz din cadrul Parchetului Judecătoriei Costești, d-na Topliceanu (la un moment dat); nu are rost să mai vorbim de ce procurorul nu respectă o ho-tărâre judecătorească - obligatorie pentru toţi ceilalţi: trăim în „Republica procurorilor” și asta, cum se spu-ne adesea, ne ocupă tot timpul...

Abia zilele trecute - deci după aproape 4 ani de la data faptei, am înţeles că s-ar fi fi nalizat expertiza medico-legală, dar, așa cum spuneam, la nivelul SML Argeș (încă nu-i cunosc concluziile).

Urmează: noua expertiză, Comisia de avizare și con-trol, Comisia superioară medico-legală, deci vreun an-doi, cel puţin, doar pentru elucidarea problemei sub aspect medico-legal (aspect care, la acest moment, tre-buia deja de mult elucidat, ca organul de anchetă să știe pe ce direcţie să-și orienteze cercetările!).

Între timp, martorii (că doar depoziţiile lor vor mai putea fi mijloace de probă; am uitat să menţionez că, voit sau nu, poliţistul de caz/procurorul a/au strecurat o eroare procedurală în toată această poveste, care a condus la infi rmarea  tuturor actelor de procedură în dosar, inclusiv deci a depoziţiilor testimoniale!) mai uită, mai pleacă din ţară, iar de prognozat un termen pentru fi nalizarea anchetei e o misiune aproape impo-sibilă...

Acum să nu vă închipuiţi că poliţistul și procurorul care au greșit au păţit/vor păţi ceva: poliţistul va fi avansat în grad la termen (poate și mai devreme, pen-tru „merite excepţionale”!); procurorul se va putea în-scrie la examen de promovare și va prezenta la „lucrări reprezentative”, evident, altceva decât rebutul de care pomeneam.

Doar cei implicaţi - ca subiecţi principali sau mar-tori - vor primi citaţii, cu menţiunea expresă că, dacă nu se prezintă în ziua și la ora fi xată de organ (pe care nu îl interesează că lucrezi la bandă, el are de rezolvat problema când vrea el!), vor fi amendaţi, aduși cu în-soţitor etc.

Am cerut prim-procurorului de la Parchetul Tribu-nalului Argeș să preia dosarul, de la postul de poliţie respectiv, la Poliţia Argeș, urmând ca supravegherea urmăririi penale să se facă de un procuror de la nivelul Parchetului pe care îl conduce, în raport de coșmarul pe care îl trăiește clientul meu și eu alături de el…

Ţi-ai gasit! Explicaţia: numele clientului meu are o semnifi caţie specială (negativă, bineînţeles!) pentru dl. prim...

Dar despre aceasta (cea de-a doua cruce pe care i-a dat-o D-zeu clientului meu să o ducă, celălalt caz, de care pomeneam mai sus), în numărul viitor...

Av. Gh. Ionescu - John

Cum a încercat un şef de post dintr-o comună din Argeş să muşamalizeze un caz de agresiune

Dureri înăbuşite la început de mileniu III. Episodul 1

Avocatul Gh. Ionescu-John vine cu detalii revoltătoare legat de acest caz

Dănuț Bica, deputatul PNL de Argeș, s-a adresat la sfârșitul lunii aprilie ministrului Transporturilor în ceea ce privește modernizarea DN73 Pitești-Câmpulung-Brașov, km 13+800-km 42+850; km 54+050-km 128+250. Dănuț Bica: „Drumul Național DN73 leagă municipiile Pitești, Câmpulung și Brașov, traversând 18 unități ad-ministrativ teritoriale (6 municipii și orașe și 12 comune) din județele Argeș și Brașov. Este un drum tu-ristic extrem de important, care duce la Râșnov, dar și la zona Bran-Moeciu-Fundata, fi ind par-curs în week-end de circa 15.000 de autovehicule pe zi. Drumul re-spectiv face obiectul unui program amplu de modernizare, în baza Proiectului ”Modernizare DN73 Pitești-Câmpulung-Brașov, km 13+800-km 42+850; km 54+050-km 128+250”, având valoarea inițială totală de 275.864.055,60 lei fără TVA, din care 75% repre-zintă fi nanțări europene neram-bursabile, asigurate de la Fondul European de Dezvoltare Regio-nală prin Programul Operațional Sectorial Transport 2007-2013, iar 25% fi nanțare de la bugetul de stat. Execuția lucrărilor a demarat în primăvara anului 2017, cu o întârziere de peste trei ani față de data prevăzută anterior, iar ritmul de lucru realizat de lucrătorii asoci-erii de fi rme AZVI SA-STRACO GRUP SRL-PIOMAR DEVE-LOPMENT SRL-TRACTEBEL

ENGINEERING SA a fost extrem de lent, restricțiile de circulație și li-mitările de viteză impuse determi-nând pe cei doritori să meargă de la Pitești la Brașov pe această rută să se înarmeze cu multă răbdare și să-și rezerve o însemnată marjă de timp pentru a ajunge la destinație. Având în vedere importanța deose-bită a acestui drum național, atât pentru economia județelor Argeș și Brașov (inclusiv în privința va-lorifi cării potențialului turistic extrem de generos al zonei), cât și pentru cea națională, vă solicit să dispuneți toate măsurile care se impun pentru urgentarea fi nali-zării lucrărilor de modernizare. De asemenea, în completare la răspunsurile Ministerului Trans-porturilor nr. 36764/23.10.2017 și nr. 9788/11.04.2018, formulate la întrebările mele pe aceeași temă înregistrate la Camera Deputaților cu nr. 1560A/26.09.2017 și nr. 3095/26.02.2018, vă rog să-mi comunicați următoarele informații referitoare la acest obiectiv de investiții:

1. Care a fost stadiul execuției lu-crărilor la data de 31 martie 2019, raportat la calendarul asumat?

2. Care este situația efectuării plăților către constructor?

3. Care sunt indicatorii tehnico-economici actualizați (valoarea to-tală a lucrărilor, durata de execuție, termenul de fi nalizare, perioada de garanție etc)?”.

M.I.

DN73 Piteşti-Braşov, în atenţia deputatului liberal Dănuţ Bica

Jurnal de Argeş - pag 20

Nr. 1293 (8 - 14 mai 2019)

Sub privirile nedumerite ale arhimandritului Caliopie, ÎPS Calinic l-a caterisit pentru preacurvie pe parohul unei biserici din Pitești.

Te-am dezbrăcat de haina preoțească,

părinte,Acum ai drum

deschis la cocote, tot înainte...!

Șerban Valeca, întrebându-se ce rost mai au băile de mulțime dacă se termină cu un duș rece.

Fetelor, voi ce credeți? Lumea de pe margi-ne ne aplaudă sau ne întoarce spatele, că mie

mi se pare că ne înjură?...

Vă reamintim că potrivit legii 258/2013 (modificată și completată cu O.U.G. 155/2001), proprietarii câinilor de rasă comună sau rasă metiși sunt obligați să îi sterilizeze. Sancţiunile pentru cei care nu-și sterilizează câinii și

pisicile sunt între 5.000 și 10.000 lei.

LA MULŢI ANI!Opt personalități argeșene își serbează ziua de naștere în săptămâna 8-14 mai 2019.

Primul sărbătorit, pe 9 mai, este Daniel Dragomir, managerul clinicii dentare Vic-toria din Pitești. Pe 10 mai e ziua medicului pediatru Dumitru Dicu, iar pe 11 a omului de afaceri Adrian Iancu de la Silver Trading și a Danielei Croitoru, manage-rul de la Plafar Naturalis. Pe 12 mai va închina o cupă de șampanie omul de afaceri Adrian Dumbravă, iar pe 13 mai va sărbători alături de familie și prieteni femeia de afaceri Lizi Schwartz. Nu în ultimul rând, pe 14 mai, se vor afl a în centrul atenției antrenorul de box Gheorghe Vlad și omul de afaceri piteștean Dănuţ Ungureanu. Tuturor sărbătoriților ”Jurnalul de Argeș” le urează La Mulți Ani!

Daniel Dragomir Adrian Iancu Adrian Dumbravă

De câteva luni, actrița Luminița Borta și Gabi Cazan sunt fericiții și obosiții bunici pentru două gemene superbe, care în acest weekend au fost botezate la Biserica ”Sf. Ioan” din Pitești. Micuțele au avut nași celebri și, mai ales, apropiați familiei lor: pe actrița Georgiana Sai-zesci și pe soțul acesteia, regizorul Cătălin Saizescu, dar și pe cunoscutul critic de fi lm Irina Margareta Nistor. Un al treilea naș a fost prietenul din facultate al lui Gabi Cazan, Dumi-tru Costea. Toți nașii s-au întrecut, pe rând, în a ține în brațe gemenele Emma Maria și Mira Andreea. Dar iată ce a scris fericita mămică, Ania Herman, pe pagina ei, la fi nalul unei zile încărcate de emoții și de fericire pură: „Mi se pare ireal că azi a fost Bo-tezul lor. Că am gemene. Că nașii lor sunt Georgi-ana și Cătălin Saizescu, nașii noștri minunați, Iri-na Margareta Nistor, care m-a făcut să iubesc fi lmele prin vocea ei, și Dumitru Costea, prietenul cel mai bun din facultate al tatei. Că gemenele au fost atât de cuminți, că au plâns când

a trebuit și că au fost curi-oase tot timpul. Că mă uit prin casă și dau numai de șoșețele și bavețici. Că nu mai am prieteni de ieșit și că singura mea distracție e somnul. Că gemenele au o fericire enormă atunci când mă văd. Că probabil că au fost singurele bebelușe fără

suzete din istoria Botezuri-lor și că tocmai au primit de la nașa Irina niște suze-te de la Berlinale, tocmai bune să ne uitam noi la ele... că sunt în apropiere de șase luni. Că sunt mamă de gemene. Că ele m-au ales. Că le iubesc mai mult decât tot.”

Irina Margareta Nistor a botezat nepoţelele gemene ale actriţei Luminiţa Borta