publica|ie de informa|ie - distribu|ie gratuit{vãzând ghidul solicitantului pentru accesarea...

PUBLICA|IE DE INFORMA|IEA CONSILIULUI LOCAL ~I PRIM{RIEI TILI~CA

- DISTRIBU|IE GRATUIT{ -

ANUL VIII, NUM{RUL 14, 15 AUGUST 2015 - APARE LA TILI~CA, ROD, ora`ul S{LI~TE `i ^n municipiul SIBIU

Gazeta deGazeta de TILIŞCA

Toate praznicile de peste an din Bisericalui Hristos cea dreptmãritoare, rânduite sprecinstirea sfinþilor, aduc mare bucurieduhovniceasca binecredincioºilor creºtini. Daroricât de mare ar fi cinstirea pe care o aducemsfinþilor ea nu se poate asemãna cu aceea pecare trebuie sã o aducem lui Dumnezeu,iubitorul sfinþilor. Pe Dumnezeu Îl adorãm iarpe sfinþi îi venerãm, adicã îi cinstim, ca cei cesunt prietenii lui Dumnezeu.

Prãznuim acum în luna august nu osãrbãtoare a sfinþilor, ci Adormirea MaiciiDomnului dupã douã sãptãmâni de post ºi

Sãrbãtoarea de Suflet aTILIªCANILOR

Adormirea Maicii Domnuluirugãciune. Biserica lui Dumnezeudreptmãritoare prãznuieºte pe împãrãteasatuturor îngerilor ºi a tuturor sfinþilor. Este acumpraznic împãrãtesc, pentru cã Maica Domnuluiîmpãrãteasa a toatã fãptura, se mutã la cer.Dar sã vedem cum s-au întâmplat lucrurile,cum s-a mutat Maica vieþii de la noi la cer.

Arhanghelul Gavriil a binevestit mutareaei la cele fãrã de grijã. Au fost chemaþi SfinþiiApostoli prin cuvintele: „Apostoli de la margini,adunaþi-vã în satul Ghetsimani ºi îngropaþitrupul meu iar Tu Fiul ºi Dumnezeul meuprimeºte duhul meu”.

Programul manifestãrilor

„SÃRBÃTOAREA OIERILOR TILIªCA15 AUGUST 2015"

Ediþia XI-a pagina 8

"Pe urmele dacilor, pe drumul regelui, în Mãrginimea Sibiului"

(continuare în pagina 4)

Dragi tiliºcani,În prag de sãrbãtoare, în fiecare an, am fãcut bilanþuri. Este anul în care se finalizeazã

proiectele europene din PNDR 2007 – 2013 ºi este momentul sã constatãm cã ºi comunanoastrã a reuºit sã acceseze fondurile europene nerambursabile în diferite domenii.

În ultimele decenii, comuna Tiliºca a demonstrat cã are capacitatea dezvoltãrii deservicii non-agricole, cu prioritate în domeniul turismului. Prin organizarea celor douãSãrbãtori a Fiiilor satelor noastre – Tiliºca ºi Rod - ºi anual a Sãrbãtorii Oierilor - de Sf.Mãrie, întreaga comunitate a înþeles cã dezvoltarea durabilã a unei comune se poate asiguraºi prin dezvoltarea turismului; astfel, se poate constata cã investiþiile în turism asigurã ºidezvoltarea serviciilor, fiind în primul rând ºi un fenomen social constând în mobilitateaunui numãr mare de persoane, ce asigurã efecte directe ºi indirecte diverse.

Pentru noi tradiþiile ºi obiceiurile sunt lucruri sfinte.Fie ca SÃRBÃTOAREA OIERILOR sã rãmânã atât pentru tiliºcani cât ºi pentru

întreaga Mãrginime o manifestare de suflet, aºa cum ea a fost iniþiatã ºi organizatã an dean. Fie ca aceastã sãrbãtoare sã rãmânã un reper în viaþa oierilor ºi sã ne reîntâlnim mulþiani, la 15 august, ºi sã rememorãm vremurile în care întreaga comunitate a fost unitã îndezvoltarea ei.

Sã sãrbãtorim Mãriile ºi sã le spunem un sincer:LA MULÞI ANI!

ºi sã primim oaspeþii ºi invitaþii, cu braþele deschise. Este ziua porþilor deschise, în caretiliºcanii din toate colþurile þãrii se întorc acasã sã petreacã ºi sã se bucure de locurile natale.

LA MULÞI ANI, tuturor!Primarul Comunei Tiliºca

Dumitru Rãceu

GAZETA de TILI~CA2 2015

Sã spunem „Casã de piatrã” ºi multã fericire tinerilor a cãror cununiicivile au fost oficiate de Primãria Comunei Tiliºca pânã în august 2015,respectiv:

- STÃNCIOIU NICOLAE-IONUÞ ºi CORNEA ANAMARIA- LIMBÃªAN DAN-NICOLAE ºi RODEAN CODRUÞA-MARIA- IUGA DUMITRU-NICODIN ºi IUGA ADRIANA-MARIA- CÎMPEAN IOAN-MOISE ºi BRATU BIANCA-MARIA

Bebeluºilor nãscuþi pânã în august 2015 le urãm multã sãnãtate,sã creascã mari ºi cuminþi:- GEREBENEª MÂNDRA- ZEICU DIANA ELENA- BRAªOVEAN DENIS GHEORGHE- MIHÃILESCU MÃDÃLINA GEORGIANA- CRÃCIUN DANIEL - FLORIN- MIHAI MARIA DANIELA- PRUNDEAN ROXANA IOANA- RÃCEU ªTEFAN DUMITRU- LALU DARIA MARIA- GRANCEA ILIE DANIEL

TILIªCA - STAREA CIVILÃ


Proiectul „Circuitul turistic: Pe urmeledacilor, pe drumul regelui, în MãrginimeaSibiului” a fost iniþiat ºi implementat pentrupunerea în valoare a patrimoniului moºtenitdar ºi dezvoltarea conceptului de

„Tiliºca - poartã de intrareîn

Situl Natura 2000 Valea Frumoasei”,experienþa manifestãrilor organizate, în

ultimul deceniu, demonstrând capacitateaorganizatoricã ºi de mobilizare a comunitãþii.Obiectivele turistice moºtenite de comunitate– protejate ca monumente istorice - reprezintão veritabilã infrastructurã cultural-istoricã,preferat atât de turismul cultural cât ºi decomunitãþile de oameni de afaceri europeni;patrimoniu poate contribui la dezvoltareadurabilã a comunei, pãstrarea ºi promovareaidentitãþii culturale fiind un obiectiv strategicpentru toate administraþiile comunale dinMãrginimea Sibiului.

Obiectivul general al proiectuluiconstã în:

“Dezvoltarea activitãþilor turistice încomuna Tiliºca care sã contribuie la creºtereanumãrului de locuri de muncã ºi a venituriloralternative, precum ºi la creºterea atractivitãþiispaþiului rural”

Obiectivul specific este:„Creºterea valorii adãugate în activitãþi

de turism”Prin instalarea ºi funcþionarea

infokioskului administraþia publicã localã a fãcutun prim pas în dotarea cu echipament modernde informare atât a comunitãþii cât ºi turiºtilor,asigurând ºi un spaþiu de modern de informareîn Clubul “Munþii Noºtri”. Traseul tematic încomunã este marcat cu locuri de popas înfiligorii, rastele de biciletã ºi panouri (de

DESCOPERIÞI COMUNA TILIªCADESCOPERIÞI COMUNA TILIªCADESCOPERIÞI COMUNA TILIªCADESCOPERIÞI COMUNA TILIªCADESCOPERIÞI COMUNA TILIªCAPE SINGURUL CIRCUITPE SINGURUL CIRCUITPE SINGURUL CIRCUITPE SINGURUL CIRCUITPE SINGURUL CIRCUIT

TURISTURISTURISTURISTURISTIC DTIC DTIC DTIC DTIC DAAAAACICCICCICCICCICDIN JUDEÞUL SIBIU!DIN JUDEÞUL SIBIU!DIN JUDEÞUL SIBIU!DIN JUDEÞUL SIBIU!DIN JUDEÞUL SIBIU!

orientare ºi promovare a obiectivelor turistice)drumeþia în comunã fiind însoþitã de panouriexplicative (în 4 limbi). În cadrul proiectului s-au elaborat ºi editat o paletã mare de materialede promovare, toate urmând a se distribuigratuit în conformitate cu prevederilecontractului de finanþare.

Vã invitãm sã descoperiþi trecutulcomunei Tiliºca

dar ºi ospitalitatea locuitorilor!Fiecare pas în comunã vã permite sã

descoperiþi trecutul satelor Tiliºca º Rod dar ºiistoriile locale privind transformãrilesuccesive, parte din acestea fiind prezentatepe panourile amplasate pe clãdirile dindomeniul public al localitãþii sau ale partenerilorproiectului.

Cu fiecare pas în localitãþile Tiliºca ºi Rodveþi descoperi modul cum aceastã comunã s-adezvoltat ºi dezvãluie efortul tuturorgeneraþiilor de a învãþa sã lucreze împreunã,sã se autogestioneze ºi sã se dezvolte prinpropriile eforturi, cultivând valorile tradiþionaleale comunitãþilor locale (respectul reciproc,cinstea, demnitatea umanã, etc.).

Veþi descoperi o comunitate cu un profundspecific tradiþional european ce a ºtiut sãgestioneze momentele dificile din istoria ei,momente generate de sãrãcie, de migraþie, deintoleranþã, de tulburãri sociale ºi politice, deconflicte, sau de proastã guvernare.

Descoperiþi comuna Tiliºca în munþiiCindrelului,

în situl Natura 2000 - Frumoasa!Descoperiþi aceste locuri unice,

binecuvântate de naturã ºi poposeºtecu convingerea

cã vei petrece un sejur ce poatesatisface ºi cele mai exigente dorinþe!

Dumnezeu sã odihneascã decedaþii din anul 2015:- VULCAN DUMITRU- DÃNILÃ NICOLAE- NAN VASILE- FRÃCEA DUMITRU- CHIRA ANA- VERZA DUMITRU- DÃNULEÞIU MARIA- MICLÃUª ANA

Ofiþer de stare civilãMARIA MORAR


Statistica incendiilor din ultimii ani aratãcã în perioada aprilie-septembrie, înRomânia, se înregistreazã cel mai marenumãr de arderi necontrolate ca urmare aacþiunilor de igienizare a terenurilor devegetaþia uscatã.

În unele cazuri, cetãþenii ard miriºtile,resturile menajere ori vegetaþia uscatã, fãrãa asigura supravegherea, în lipsa mãsurilorde apãrare împotriva incendiilor, în condiþiide vânt ori amplasând grãmezile ce urmeazãa fi distruse prin ardere în apropierea ºurilor,adãposturilor de animale sau furajelor, ceeace conduce la propagarea rapidã a focului lagospodãrii ºi anexele acestora,înregistrându-se pagube mari.

* * *Pentru evitarea producerii arderilor

necontrolate în perioada imediat urmãtoare,Primãria Comunei Tiliºca face apel lacetãþeni sã respecte mãsurile specifice deprevenire a incendiilor:

- sã nu utilizeze focul deschis în locuricu pericol de incendiu ºi pe timp de vânt;

- sã nu utilizeze focul deschis la distanþe

S.V.S.U. al Comunei TiliºcaVÃ INFORMEAZÃ

mai mici de 10 m faþã de materiale sausubstanþe combustibile (casã, ºurã, depozitde cereale, pãdure etc.)

- arderea miriºtilor, resturilor vegetale,gunoaielor, deºeurilor ºi a altor materialcombustibile sã se facã în locuri specialamenajate;

- cetãþenii se vor interesa la primãrie înceea ce priveºte planificarea zilelor ºi locurilespecial amenajate în care se adunã resturilemenajere ºi vegetaþia uscatã din localitateîn scopul arderii;

- arderea resturilor vegetale, gunoaielor,deºeurilor ºi miriºtilor sã se facã numai pebaza permisului de lucru cu foc, dupã ce afost informat în prealabil serviciul privat/voluntar pentru situaþii de urgenþã.

- sã asigure supravegherea permanentãa arderii ºi sã stingã jarul dupã încetareaacesteia.

Cetãþeni!Respectând mãsurile de prevenire a

incendiilor, vã protejaþi viaþa ºibunurile materiale.

Asociaþia Reuniunea Oierilor dinTiliºca - sediu: Tiliºca nr. 531Comitet Director:

Preºedinte: BUNEA NICOLAEVicepreºedinte: BANCIU DUMITRU, ZEICU DUMITRUMembrii: MIHAI TOMA, CIOROGARIU IOAN, OPRIªIU PETRUSecretar: PETREA IOAN

Asociaþia Crescãtorilor de Bovine„Cetate” Tiliºca – sediu: Tiliºca nr. 97Comitet Director:

Preºedinte: CIOROGARIU VASILEVicepreºedinte: BANCIU DUMITRUSecretar: PETREA IOANMembrii: MICLÃUª IOAN, PÃRÃU MARIUS


ROMÂNIA - JUDEÞUL SIBIU - COMUNA TILIªCACONSILIUL LOCAL

HOTÃRÂREA Nr. 38/2013Privind luarea unor mãsuri pentru iniþierea ºi gestionarea unui proiect

„Circuitul turistic:Pe urmele dacilor, pe drumul regelui în Mãrginimea Sibiului”

Consiliul Local al Comunei Tiliºca, întrunit în ºedinþã ordinarã publicã la data de 16 mai 2013,Având în vedere referatul întocmit de cãtre Primarul Comunei Tiliºca nr. 74/2.05.2013

privind necesitatea întocmirii unui astfel de proiect ºi expunerea de motive nr.75/2.05.2013precum ºi avizul comisiei pentru activitãþi economico-financiare, juridicã, de disciplinã, muncã ºiprotecþie socialã, gospodãrire comunalã,

Vãzând Ghidul solicitantului pentru accesarea Mãsurii 313 - încurajarea activitãþilor turistice,În baza prevederilor art. 44 alin (1) din Legea nr. 274/2006 privind finanþele publice locale, cu

modificãrile ºi completãrile ulterioare,În conformitate cu prevederile art. 64 din Legea nr. 24 din 27 martie 2000 privind normele

de tehnicã legislativã pentru elaborarea actelor normative, republicatã cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare,

În temeiul art. 36 alin (2) lit. d) ºi lit. e) coroborat cu alin (6) lit. a) pct. 1, art. 45 alin (2) lit. d)ºi f) ºi art. 115 alin 1 lit. b) din Legea nr. 215/2001 privind administraþia publicã localã, republicatã,cu modificãrile ºi completãrile ulterioare,

HOTÃRÃªTE:Art. 1: Se aprobã iniþierea unui proiect denumit „Circuitul turistic: Pe urmele dacilor, pe

drumul regelui în Mãrginimea Sibiului”, proiect care va fi finanþat prin GAL Mãrginimea Sibiului,Mãsura 313, Încurajarea activitãþilor turistice, Axa IV Leader, Mãsura 4.1.

Art. 2: Proiectul va deservi locuitorilor de pe raza Comunei Tiliºca cu satele Tiliºca ºi Rod ºiajutã la dezvoltarea ºi promovarea turismului rural în zona respectivã, fiind necesar ºi oportunpentru comunitatea noastrã.

Art. 3: Consiliul Local Tiliºca îºi asumã angajamentul de a asigura exploatarea investiþiei înconformitate cu prevederile legale în vigoare ºi va suporta cheltuielile de mentenanþã ºi gestionarea investiþiei pe toatã perioada de mentenanþã stabilitã în ghid, respective 5 ani de la data la carea fost datã în exploatare.

Art. 4: Se împuterniceºte Primarul Comunei Tiliºca dl Dumitru Rãceu sã semneze în numeleConsiliului Local Tiliºca toate documentele necesare iniþierii ºi gestionãrii acestui proiect „Peurmele dacilor, pe drumul regelui în Mãrginimea Sibiului”.

Art 5: Cu data aprobãrii prezentei hotãrâri se abrogã HCL nr. 78/2012 privind luarea unormãsuri pentru iniþierea ºi gestionarea unui Proiect „Circuitul turistic: Pe urmele dacilor, pedrumul regelui în Mãrginimea Sibiului”.

Art. 6: Cu ducerea la îndeplinire a prezentei hotãrâri se însãrcineazã Primarul ComuneiTiliºca dl Dumitru Rãceu.

Tiliºca la 16 mai 2013,PREªEDINTE DE ªEDINÞÃ Contrasemneazã,

GHEORGHE BRATU Secretar: MARIA MORAR

CONSILIUL LOCAL TILIªCA2012 – 2016

BAN ILIEBRATU PETRU

BRATU GHEORGHEPOPA IOANBRATU ILIEDOBRÃ IOAN

OPRIªIU PETRUSTANCÃ TOMA

BANCIU DUMITRUGREAVU DUMITRU

PETREA IOAN


Asociaþia GAL Mãrginimea Sibiuluieste un parteneriat public privat constituitîn anul 2010, conform Axei 4 Leader aPNDR 2007-2013, situate pe teritoriuluiistoric a zonei Mãrginimii Sibiului, oveche zonã agro-pastoralã pãstrãtoare detradiþii ºi obiceiuri strãvechi.

Despre localitãþile care fac parte dinMãrginimea Sibiului, George Bariþiuspunea cã acestea sunt înºirate pemarginea munþilor sibieni ca „mãrgelelepe aþã” ºi „înconjoarã spre sud ºi vest, cuunele aºezãri intermediare, renumitacetate medievalã a Sibiului”. Acestea suntlocuite de „mãrgineni cunoscuþi ºi vestiþitoþi, de la rãºinãreni la jinari pentrucreºterea vitelor, dar mai ales pentruoieritul lor”. Gal Mãrginimea Sibiului aºacum îi spune ºi numele este situat înteritoriul din jurul oraºului Sibiu ºi are încomponenþa sa 12 unitãþi administrativteritoriale, respectiv 11 comune: Cristian,Gura Rîului, Jina, Orlat, Poiana Sibiului,Poplaca, Rãºinari, Rîu Sadului, Sadu,Tiliºca, din jud. Sibiu ºi comuna ªugag dinjud. Alba ºi oraºul Sãliºte (jud. Sibiu).

Sediul Asociaþiei GAL MãrginimeaSibiului se aflã în comuna Rãºinari, vestitãîn România prin cei doi mari înaintaºi cares-au nãscut aici, Octavian Goga – «PoetulPãtimirii Noastre» ºi Marele Filosof EmilCioran.

Strategia de dezvoltare localã pentruperioada 2007-2013 are trei prioritãþi ºiþine cont de ocupaþia ancestralã amãrginenilor, agricultura ºi în special decreºterea oilor, de faptul cã mulþi dintrecei care se ocupau de agriculturã s-aureorientat spre activitãþi legate depracticarea turismului rural, agro-turismului, eco-turismului ºi nu în ultimulrând de protejarea mediului înconjurãtorpentru cã trebuie sã vorbim astãzi despredezvoltare durabilã a teritoriului GALMãrginimea Sibiului. Alocarea financiarãtotalã pentru Mãsura 41 - Implementareastrategiei de dezvoltare localã pentruteritoriul GAL Mãrginimea Sibiului a fostde 2.250.012 euro, din care în prezent suntsemnate contracte în valoare de 2.151.700euro în procent de 95,63%. S-au semnatastfel în cadrul strategiei de dezvoltare ateritoriului GAL Marginimea Sibiului 50de Contracte de Finanþare, 37 pentrubeneficiari publici ºi 13 pentru beneficiariprivaþi ºi au fost rambursate beneficiarilorîn urma depunerii cererilor de platã598.717,89 euro ceea ce înseamnã unprocent de 26,61% din sumele contractate.

Proiecte de succes ale GalMãrginimea Sibiului

Beneficiarii publici ai celor 21proiecte implementate în valoare de1.233.123 euro pe Mãsura 322 -Renovarea, dezvoltarea satelor,îmbunãtãþirea serviciilor de bazãpentru economia ºi populaþia ruralã ºipunerea în valoare a moºtenirii ruralesunt:

· Comunele Rãºinari, Sadu, Poplaca ºiTiliºca - Amenajare parcuri, teren desport ºi loc de joacã pentru copii;

· Comunele Orlat, Gura Rîului ºi ªugag- Extindere reþele de apã potabilã ºi apãuzatã;

· Comunele Cristian, Poplaca ºi GuraRîului – Reabilitare ºi modernizarestrãzi;

· Comunele Sadu, ªugag ºi Rãºinari -Dotarea Cãminelor Culturale;

Gal Mãrginimea Sibiului -Gal Mãrginimea Sibiului -Gal Mãrginimea Sibiului -Gal Mãrginimea Sibiului -Gal Mãrginimea Sibiului -95,63% fonduri95,63% fonduri95,63% fonduri95,63% fonduri95,63% fonduri

nernernernerneramburamburamburamburambursabile contrsabile contrsabile contrsabile contrsabile contractatactatactatactatactateeeee· Comunele Jina, Gura Rîului, Poiana

Sibiului, Rîu Sadului, Cristian, Rãºinari ºiOrlat - Achiziþionare utilaje pentruserviciile publice locale;

Beneficiarii publici ai celor 7 proiecteaf late în implementare în valoare de364.000 euro pe Mãsura 125 -Îmbunãtãþirea ºi dezvoltareainfrastructurii legate de dezvoltarea ºiadaptarea agriculturii ºi silviculturiisunt:

· Comunele Sadu, Poplaca, Gura Rîuluiºi oraºul Sãliºte – Modernizare drumuriagricole;

· Comunele Tiliºca ºi Poplaca -Modernizare drumuri forestiere.

Beneficiarii publici ºi privaþi ai celor9 proiecte af late în implementare învaloare de 260.577 euro pe Mãsura 313 -Încurajarea activitãþii turistice sunt:

· Comunele Cristian, Rîu Sadului, Sadu,Gura Rîului ºi Tiliºca – Amenajare detrasee turistice locale ºi realizarea demateriale de promovare turistice;

· Asociaþile Prietenii Berzelor,Rãºinari Confluenþe Europene ºi Asociaþiade Înfrumuseþare a comunei Gura Râului– Proiecte de promovare turisticã înzona Mãrginimea Sibiului;

· Balea Nicolae pentru construire depensiune agro-turistica în comuna Tiliºca

În ceea ce priveºte mediul privat,beneficiarii din agriculturã sunt:

· Pe Mãsura 141 - Sprijinireafermelor agricole de semi-subzistenþãau fost semnate ºi sunt în implementare4 proiecte în valoare totalã de 18.000 eurodepuse de Gligorea Ioan Gheorghe, BolotãMaria, Iamandi Vicenþiu Iulian, SterpEmilia din comunele Orlat, Poplaca ºi Jina;

· Pe Mãsura 112 - Instalare tinerifermieri au fost semnate ºi sunt înimplementare 8 proiecte în valoare totalãde 256.000 euro depuse de VitoroiVeronica – Sãliºte, Stoia Romica Vasilica– Sãliºte, Cuceu Adrian-Sadu, Nistor Ilie– Tiliºca, Scheau Dumitru – Cosmin –Cristian, Pop Adela – Eugenia - Orlat,Dãnese Paraschiva – Tiliºca ºi HaneaAniºoara Mihaela - Sadu pentru înfiinþareaexploataþilor apicole, zootehnice ºi mixte.

Pe Mãsura 421 – Implementareaproiectelor de cooperare avem un 1contract semnat de cãtre Asociaþia GALMãrginimea Sibiului în valoare de 20.000euro pentru proiectul „Ac�iuni comunepentru dezvoltarea zonelor cu tradiþiedin sudul Transilvaniei”.

Reprezentantul Legal al GALMãrginimea Sibiului Bogdan Bucur ne-adeclarat cã «Procentul de contractare afondurilor este de 95,63% la nivelul GalMarginimea Sibiului ºi ne bucurãm cãbeneficiarii au înþeles importanþadepunerii de proiecte pentru atragereafondurilor nerambursabile.

Le mulþumesc membrilor echipei Gal,reprezentanþilor autoritãþilor publice localecare s-au implicat în implementareaprogramului LEADER în zona MãrginimiiSibiului, cât ºi tuturor celor ce lucreazã lanivel judeþean, regional ºi naþional îninstituþiile FEADER.

Acum aºteptãm cu încredere perioada2014-2020 pentru a putea continuaîmpreunã cu toþi actorii locali dezvoltareateritoriului Gal Mãrginimea Sibiuluipentru ca acesta sã devinã un teritoriu cuadevãrat de nivel european.»

Rolul Bisericii în viaþaRolul Bisericii în viaþaRolul Bisericii în viaþaRolul Bisericii în viaþaRolul Bisericii în viaþacomunitãþiicomunitãþiicomunitãþiicomunitãþiicomunitãþii

Biserica Ortodoxã are un rol deosebit înviaþa comunitãþii, constituind principalul reperla care membrii acesteia se raporteazã.

Biserica, în accepþiunea sa cea maicuprinzãtoare este o instituþie divino-umanã,adicã dumnezeiascã-omeneascã fiindîntemeiatã în ziua Cincizecimii prin PogorâreaDuhului Sfânt.

Cuvântul “bisericã” are doua înþelesuri:1) Primul înþeles este acela de locaº de

cult, adicã de locul, clãdirea unde se sãvârºeºteSfânta Liturghie, Sfintele Taine ºi celelalteslujbe ale Bisericii noastre Ortodoxe.

2) Al doilea înþeles îl constituie adunareatuturor creºtinilor care cred în Iisus Hristos ºiurmeazã învãþãtura Sa cuprinsã în cele patruEvanghelii.

Învãþãtura ortodoxã despre SfântaBisericã o regãsim pe scurt la fiecare SfântãLiturghie, atunci când se citeºte Simbolul deCredinþã sau Crezul. De acolo aflãm cãBiserica are patru însuºiri:

- este Una, fiindcã Unul este Întemeietorulei, Domnul nostru Iisus Hristos

- este Sfântã, pentru cã sfânt esteÎntemeietorul ei, Mântuitorul Iisus Hristos

- este Soborniceascã sau Universalã,fiindcã menirea ei este sã cuprindã înãuntrul

ei pe toate popoarele lumii, fãrã nici odiscriminare de naþionalitate sau de rasã

- este Apostoleascã fiindcã este întemeiatãpe mãrturia ºi învãþãtura Sfinþilor Apostoli.

Sfânta Bisericã este locul unde creºtinulse naºte spiritual prin Sfânta Tainã a Botezului,se desãvârºeºte prin Sfânta Tainã a Cununiei,întemeindu-ºi o familie ºi de asemenea, estelocul de unde pleacã spre întâlnirea cuDumnezeu prin Slujba Înmormântãrii atuncicând Acesta hotãrãºte sã-l cheme la El.

Putem spune deci cã Biserica reprezintãde fapt locaºul ºi centrul prin care Domnulnostru Iisus Hristos îºi desfãºoarã lucrarea samântuitoare în lume ºi unde credincioºii sepregãtesc pentru mântuirea sufletelor lor.

De aceea, dealungul veacurilor SfântaBisericã a fost singurul loc unde credincioºiiau alergat atunci când au avut un necaz, osuferinþã sau atunci când au dobândit de laDumnezeu, bucurii prin întemeierea uneifamilii prin naºterea de prunci.

Sã cinstim totdeauna Sfânta Bisericãfiindcã este Mama noastrã spiritualã, sã oprotejãm din toate puterile noastre, dovedindu-ne a fi vrednici ai Sãi fii duhovniceºti cãci, înacest mod îl cinstim pe Însuºi Întemeietorul ei,Domnul nostru Iisus Hristos.

Pr. Virgil Manase

Au rãspuns la chemare ºi s-au adunatde acolo de unde erau rãspândiþi în toatalumea.

S-au adunat Sfinþii Apostoli la glasulde chemare al Maicii Domnului aºa cumºi noi ne adunãm în Sfânta noastrãBisericã la glasul de chemare al clopotelor.Celor prezenþi Maica Domnului le-a grãitultimul ei cuvânt: „Iatã eu mã voi culca pepatul meu ºi voi aºeza trupul meu aºa cumvoi vrea, iar voi aºa sã-l lãsaþi”. Apoi s-auauzit negrãite cântãri îngereºti în vãzduhcare lãudau ºi cântau pentru ieºirea dintrup a PreaSfintei Nãscãtoare deDumnezeu. Cu toþii în cântãri au pornitspre Ghetsimani ca sã aºeze trupul MaiciiDomnului în mormânt. Pe drum uraiudeilor s-a trezit voind chiar sã aruncejos de pe umerii Sfinþilor Apostoli patulcel prea Sfânt. Unul a pus mâna pe pat,dar i-au fost tãiate mâinile, vãzând minuneas-a cãit ºi a fost tãmãduit atins fiind curamura de finic cu care a fost lovit când asãvârºit fapta necugetata.

Sfântul Apostol Toma n-a fost prezentla momentul aºezãrii în mormânt, a venitmai târziu, vrând sã sãrute picioarelePreaSfintei Nãscãtoare de Dumnezeu sprea se mângãia. Când sicriul a fost deschis,O minune! Sicriul era gol, giulgiu singur.Fiul ei ºi Dumnezeul nostru a luat sufletulºi trupul Maicii Sale aºezându-l de-adreapta tronului ceresc cum spunePsalmistul David „Stãtut-a Împãrãteasa de-a dreapta Ta îmbrãcatã în hainã auritã ºiînfrumuseþatã”

Prãznuim aceastã mutare la cer aporumbiþei duhovniceºti ºi cuvântãtoarecare a adus în lume semnul încetãriipotopului pãcatului, ramura de mãslin pecare o purta porumbiþa lui Noe, semnul

Sãrbãtoarea de Suflet aTILIªCANILOR

Adormirea Maicii Domnuluimilostivirii lui Dumnezeu pentrumântuirea neamului omenesc. Acestelucruri ne spun dumnezeieºtii prooroci ºialtele ca acestea.

Iezechiel proorocul zice „Astãzi s-amutat la cer uºa lui Dumnezeu cea încuiatãprin care nimeni nu a trecut decât DomnulDumnezeu ºi încuiatã a lãsat-o dânsa ºinestricate porþile fecioriei ei”.

La fel ºi Avacum ne spune cã „Astãzis-a mutat la cer muntele cel cu umbradeasã a lui Dumnezeu”, iar Davidglãsuieºte: „Astãzi s-a mutat la cer munteleîn care a binevoit Dumnezeu sã locuiascã”

Iatã cât de mãreaþã este sãrbãtoareade azi care ne încredinþeazã cã avem încer o Maicã bunã, o Maicã a milei ºi amilostivirii care pururea se roagã pentrutoþi credincioºii din Biserica lui Hristos.

Fericiþi creºtinii care se roagãneîncetat Maicii Domnului care este „maicinstitã decât heruvimii ºi mai mãritã fãrãde asemãnare decât serafimii”. ªi noiTiliºcanii ne-am rugat ºi ne rugãm MaiciiDomnului cu timp ºi fãrã timp mai alesacum când împreunã cu Adormirea MaiciiDomnului mai prãznuim ºi sãrbãtoareanoastrã a Oierilor. În miez de varã seîntorc ciobanii acasã sã-ºi mai îmbracehainele româneºti, sã mai vinã la SfântaBisericã sã se poatã ruga pentru sãnãtate,pentru liniºtea sufletului ºi trupului pentrubunã întocmire a vãzduhului pentru toþiºi pentru toate, cãci: ,,Oricât de mare arfi lumea, pe care zilnic o slujeºti, dincând în când ceva te-ntoarce, în prispacasei pãrinteºti’’.

În duhul rugãciunii ºi al buneicuviinþevã urãm sã petreceþi clipele dereîntoarcere acasã alãturi de cei dragi,având parte de toate bucuriile vieþii ºimulþi ani fericiþi!!

Preot, IOAN TEªA

(continuare din pagina 1)

"Pe urmele dacilor, pe drumul rumul regelui, în Mãregelui, în Mãrginimea Sibiului"



Turismul ca fenomen geografic, a devenito activitate complexã, peisajul turistic dedestinaþie fiind determinant pentru cãlãtorieºi turism, un rol important revine publicitãþii,turistul creându-ºi propria viziune asuprafacilitãþilor turistice încã în faza planificãriivizitei. Multiplicarea formelor de turism acondus la o diferenþiere a “ofertelor” tocmaipentru a atrage fluxul turiºtilor în spaþiile dedestinaþie dorite. Aºa s-a diferenþiat:

- turismul – ce implicã deplasarea pe operioadã mai mare de 24 de ore ºi o abordarepredominant economicã, ºi

- agrementul - ce implicã o abordarepredominant socialã, în aceastã categorieputând fi incluse activitãþile culturale, sportive,recreative ºi activitãþile în naturã (în sejururiscurte ºi în weekend-uri)

Indiferent de actul turistic, acesta nu seefectueazã într-un spaþiu ce este neutru înrelaþie cu turismul, spaþiul fiind catalizatorulturismului, fluxul de turiºti exprimând impactulpeisajului turistic asupra turismului.Dezvoltarea turismului ca o activitateeconomicã, încadratã în sfera serviciilor,reprezintã în primul rând ºi un fenomen socialconstând în mobilitatea unui numãr mare depersoane cu efecte benefice diverse. Astfel,Consiliul Mondial pentru Cãlãtorii ºi Turism(WTTC, 1996) “Cãlãtoria ºi turismulconstituie cea mai mare industrie dinlume care în mãsuri virtuale ºieconomice include: venitul brut, valoareaadãugatã, capitalul investit, numãrul desalariaþi ºi contribuþia la taxe”.

Ultimul deceniu a demonstrat cã presiuneasistemului global în domeniul economic ºipolitic, concurenþa lumii industrializate,

Circuitul turistic: Pe urmeleCircuitul turistic: Pe urmeleCircuitul turistic: Pe urmeleCircuitul turistic: Pe urmeleCircuitul turistic: Pe urmeledacilordacilordacilordacilordacilor, pe dr, pe dr, pe dr, pe dr, pe drumul rumul rumul rumul rumul regelui, înegelui, înegelui, înegelui, înegelui, în

Mãrginimea SibiuluiMãrginimea SibiuluiMãrginimea SibiuluiMãrginimea SibiuluiMãrginimea Sibiuluicompetitivitatea între producãtori ºi furnizoriide servicii, atitudinea faþã de valoare, respectivfaþã de bunãstare, dar ºi ideile novatoare înformarea forþei de muncã ºi implicit pentrucostul acestei forþe de muncã au condus ladezvoltarea de noi tehnici de management deproiect turistice. Astfel noþiunea de calitateaîn cadrul proiectului trebuie sã pãstreze sensuladevãrat, urmãrindu-se importanþa relaþiilorclient-utilizator, furnizor-client, furnizor-colectivitate, client-colectivitate, utilizator-colectivitate ºi obligatoriu relaþia partener –partener în cadrul proiectului.

Proiectul propune o integrare apatrimoniului local (biserici – colecþiimuzeale – alte obiective turistice) într-un circuit turistic local. În vedereaîndeplinirii obiectivului general al proiectului:

„Dezvoltarea activitãþilor turistice încomuna Tiliºca care sã contribuie lacreºterea numãrului de locuri de muncãºi a veniturilor alternative, precum ºi lacreºterea atractivitãþii spaþiului rural” s-a constatat oportun ºi necesar iniþierea ºimarcarea traseului tematic urmând a seachiziþiona urmãtoarelor bunuri pentru: 3filigorii ºi 2 rastele pentru câte 6 biciclete, 1info chiosc, dotarea cu 12 mese ºi 100 scaunepentru „Clubul Munþii Noºtri” ºi 88 marcajetraseu, dar ºi elaborare de materialepromoþionale – în total 14001 buc; astfel s-aueditat urmãtoarele: ghid turistic (tip album) –500 buc, pliant A4 – 2.000 buc; pliantul includeharta localitãþiilor ºi prezentarea traseuluitematic; pliant A3 – 1.000 buc, 9 modele vederi– 9000 buc; o lucrare de prezentare comunaTiliºca – 500 buc; Broºuri prezentare traseu –1000 buc ºi 1 roll-up.

ROD

6 GAZETA de TILI~CA 2015

Vineri, 22 mai 2015, ultima zi de ºcoalã dinanul ºcolar 2014/2015. Sunetul clopoþelului seaude pentru ultima datã .

Îmbrãcaþi în haine de sãrbãtoare, elevi,pãrinþi ºi bunici se îndreaptã cu paºi grãbiþispre ºcoalã. Emoþia ºi bucuria se pot citi pefeþele lor. Buchetele de flori multicolore dinmâinile copiilor , sunt semne ale recunoºtinþeipe care le-o poartã dascãlilor care le-au conduspaºii în lungul drum pe care cu înþelepciune îlnumim educaþie.

Momentul festiv începe cu un scurtprogram de cântece ºi poezii pregãtite depreºcolarii grupei mari ºi elevii din clasapregãtitoare, îndrumaþi de doamna profesoarãBeschiu Daniela.

Aplauzele care rãsplãtesc efortul depus decopii sunt întrerupte de intervenþia domnuluidirector, prof. Nistor Mihai: ,,Se încheie astãzio nouã etapã din viaþa voastrã de ºcolari. Noiprofesorii, v-am fost alãturi ºi ne-am strãduitsã vã facem parcursul acesta mai uºor, maiinteresant ºi mai pe înþelesul vostru. Unii dintrevoi s-au mai împiedicat de-a lungul acestuiparcurs, am fost acolo la timp sã-i ridicãm ºisã-i îndrumãm spre înainte , alþii au pãºit maiîncet, mai stângaci, am cãutat sã-i facem sãsporeascã ritmul, dar cei mai mulþi aþi mershotãrâþi ºi fermi pânã la capãt ºi suntemmândrii de asta”.

Mulþumiri ºi felicitãri sunt adresateautoritãþii locale, pãrinþilor, cadrelor didacticeºi celorlalþi factori implicaþi în desfãºurareaprocesului instructiv-educativ.

În intervenþia sa, domnul Primar alComunei Tiliºca, Dumitru Rãceu, vorbeºtedespre investiþiile realizate la nivelul ºcolii,despre baza materialã, despre lucrãrile ce sevor efectua în aceastã varã (zugrãveliinterioare la ªcoala Tiliºca, revizuire þiglãacoperiº ºcoala Rod ).

Este apreciatã de asemenea colaborareadintre conducerea ºcolii ºi autoritatea localã.Sunt felicitaþi elevii pentru rezultatele foartebune ºi bune obþinute la învãþãturã ºi purtare.Elevilor din clasa a-VIII-a li se ureazã succes laexamenul de evaluare naþionalã ºi la admitereaîn învãþãmântul liceal ºi profesional.

Momentul cel mai emoþionant alfestivitãþii a fost acordarea de diplome, premiiºi menþiuni pentru cei mai merituoºi elevi, carepe parcursul întregului an ºcolar au dat dovadãde seriozitate ºi implicare în însuºirea decunoºtinþe ºi noþiuni noi, formarea de priceperiºi deprinderi precum ºi dezvoltarea deobiºnuinþe ºi aptitudini.

Rezultate la învãþãturã:

I. ªcoala Gimnazialã Tiliºca

Ciclul primar

- Clasa pregãtitoare: prof în înv. primarBâscoveanu Ionela înscriºi 14 elevi – prom. 14elevi

- Clasa I-a: prof. în înv. primar MagoºNicoleta înscriºi 16, prom. 16 elevi cu medii deFoarte bine 4 elevi, cu medii de Foarte bine ºibine 9 elevi, cu medii de Foarte bine , bine ºisuficient 3 elevi

- Clasa a II-a ºi a-III-a: prof. în înv. primarÞuru Andreea

Clasa a-II-a: înscriºi 8 elevi , prom. 8 elevi,cu medii de Foarte bine ºi bine 2 elevi ,cu mediide Foarte bine, bine ºi suficient 5 elevi, cu mediide bine ºi suficient 1 elev

Clasa a-III-a: înscriºi 8 elevi, prom. 8 elevicu medii de foarte bine ºi bine 1 elev, cu mediide foarte bine ºi bine 4 elevi, cu medii de foartebine, bine ºi suficient 1 elev, cu medii de bine ºisuficient 2 elevi

- Clasa a IV-a: prof. în înv. primar BaleaIrina Maria înscriºi 15 elevi, prom. 15 elevi, cumedii de foarte bine 4 elevi, cu medii de foartebine ºi bine 6 elevi, cu medii de bine 1 elev, cumedii de bine ºi suficient 4 elevi

Ciclul gimnazial

- Clasa a V-a: înscriºi 13 elevi – prom. 13elevi; diriginte prof. Popa Andra Florina

Premiul I: Manase Gabriel - media 9,92Premiul II: Apostol Cristian -media 9,35Premiul III: Banciu Ioan - media 9,14,

Stanese Florian - media 9,14Mentiuni: Nedela Ana Maria - media 8,89

Nistor Andreea- media 8,50- Clasa a VI-a: înscriºi 20 elevi – prom. 20

elevi; diriginte prof. Popa MihaelaPremiul I: Domnar Maria - media 9,80Premiul II: Rodean Valentine Maria -

media 9,73Premiul III: Bradea Lucian Gheorghe -

media 9,53Menþiuni: Bunea Adrian Ilie media 9,43;

Opriºiu Cãtãlina Gabriela media 9,43; VladMaria Antonia media 9,43; Nuþescu TeodoraAna media 9,30; Domnaru Larisa Maria media9,06; Miclãuº Marius Gheorghe media 8,90;Soaita Antonela Ioana 8,89; Trascan MihaiIoan 8,63

- Clasa a VII-a: înscriºi 27 elevi – prom.27elevi; diriginte prof. Iridon Nicolae Dumitru

Premiul I: Preda Adelina - media 9,97; ZeicuFabiana - media 9,97

Premiul II: Greavu Dalia - media 9,76Premiul III: Suciu Antonia - media 9,73Mentiuni: Câmpean Neliana media

9,55;Prica Raul - media 9,47; Zeicu Loredanamedia 9,38; Banciu Gabriel media 9,35; BanciuSebastian - media 9,11; Opriºiu Georgiana -media 9,08; Miclãuºiu Amalia - media 9,02; NanDenisa - media 8,88; Hila Georgiana - media8,73; Dobra Alisia - media 8,70

- Clasa a VIII-a: înscriºi 14 elevi – prom.13elevi, repetent 1 elev; diriginte prof. HurfoiuLucia

Premiul I: Bratu Maria Cristina - media 10Premiul II: Miclãus Dariana - media 9,61Premiul III: Manase Alexandru - media

9,58Mentiuni: Micu Cristina media 9,52;

ªoaita ªtefania 9,25; Bunea Petru media 8,69

II. ªcoala Primarã RodClasa pregãtitoare ºi clasa a IV-a: prof. în

înv. primar Arsin MariaClasa pregãtitoare înscriºi: 5 elevi prom 5

eleviClasa a IV-a înscriºi: 9 elevi prom 9 elevi

cu medii de foarte bine 1 elev, cu medii de foartebine ºi bine 4 elevi, cu medii de bine ºi foartebine 4 elevi

SFÂRªIT DE AN ªCOLAR ÎN COMUNA TILIªCA2014/2015


IN MEMORIAM - 1980album realizat cu sprijinul fam. Ioan Pãltineanu


REVISTA OIERILOR

De multe ori am privit cu uimire ºineînþelegere cum în unii ani cu condiþiiclimatice favorabile, pomilor li se rup crengilesub greutatea roadelor. Am vãzut asta la meri,peri, pruni, piersici, zarzãri. Îmi pãrea nefirescfaptul cã pomul nu “conºtientizeazã” faptul cãavând atât de multe fructe ramurile i se vorfrânge. Dacã pomul ar fi avut o logicã precuma mea, ar fi trebuit ca atunci când greutateafructelor atinge o anumitã valoare, sã ia fiedecizia de a nu mai hrãni fructele sã creascãîn continuare, fie decizia de a face fructele sãcadã de pe ramuri. Am vãzut însã cã nu seîntâmplã asta, ºi de foarte multe ori, pomiisfârºesc cu ramurile rupte sau despicate, chiardacã gospodarul îi mai ajutã uneori cu proptele.

Încercând sã înþeleg de ce se întâmplãacest lucru, primul meu gând a fost acela de aacuza creatorii de soiuri de pomi cã prininginerii savante au modificat fondul geneticoriginal al pomilor, iar aceºtia ºi-au pierdutcapacitatea de a se salva de la dezastrul ruperiiramurilor. Am vãzut însã cã acest lucru seîntâmplã ºi la pomi care s-au înmulþit ”sãlbatic”precum prunii, zarzãrii. Rezultã cã ruperearamurilor sub greutatea fructelor nu poate fiun accident genetic, ci un fapt asumat de pom,un sacrificiu. De ce se întâmplã aºa ceva?

Viaþa a apãrut pe Pãmânt prin voinþa ºiputerea lui Dumnezeu, în ziua a cincia acreaþiei. Geneza 1, 20: Apoi a zis Dumnezeu:“Sã miºune apele de vietãþi, fiinþe cu viaþã înele ºi pãsãri sã zboare pe pãmânt, pe întinsultãriei cerului!” ªi a fost aºa. Tot atunciCreatorul spune imperativ: Geneza 1, 22.“Prãsiþi-vã ºi vã înmulþiþi ºi umpleþi apele mãrilorºi pãsãrile sã se înmulþeascã pe pãmânt! “ Iatãdeci cã dupã ce prin suflarea sa Dumnezeu adat viaþã materiei, acesteia i-a fost transmisãºi o îndatorire biblicã, aceea de a se perpetua.

Viaþa, prin organismele vii de la celeformate dintr-o singurã celulã pânã la cele maievoluate, fie ele plante sau animale, este celmai mare dar fãcut de Dumnezeu Universului,iar Pãmântul este leagãnul acestui miracol.Prin porunca lui Dumnezeu, (Geneza 1,22), totce se întâmplã în lumea vie din jurul nostru areun sens: organismele vii trebuie sã seperpetueze, viaþa trebuie sã prospere. Pentruaceasta, principiile generale dupã care seconduc ºi acþioneazã organismele vii sunt:hrãnirea, apãrarea ºi reproducerea. Acesteprincipii reprezintã chintesenþa inteligenþeiprimare a materiei vii, ele asigurândperpetuarea fiecãrei specii ºi ducând prinaceasta la triumful vieþii pe planeta Pãmânt.Aceste principii sunt înscrise în codul genetical fiecãrei specii vii încã de la începuturilecreaþiei.

Dupã cele spuse mai sus, am înþeles cãruperea crengilor sub greutatea roadelor nu

SACRIFICIUL POMULUIeste un accident genetic ci este o datorie. Amînþeles cã pomul îºi acceptã ruperea ramurilorca pe un sacrificiu nãscut din legea naturii careîi dicteazã cã specia trebuie sã supravieþuiascã,cã viaþa trebuie sã prospere. Respectând acestprincipiu, pomul ”înþelege” cã poartã pe ramuriprea multe fructe, dar nu acþioneazã pentru ase salva pe el, ci acþioneazã exact invers,încercând sã producã fructe cât mai multe ºicât mai mari, atunci când condiþiile suntfavorabile pentru ca din seminþele lor sã rãsarãcât mai mulþi pomi. La final chiar nu maiconteazã pentru pom cã rãmâne cu ramurilefrânte, ci conteazã cã în urma lui vor rãmânecât mai mulþi urmaºi puternici, ºi astfel speciapomului va supravieþui, ba chiar va prospera.Am aflat cã acest tip de comportament seîntâlneºte ºi la copacii sãlbatici. Atunci cândîºi simte sfârºitul aproape, stejarul îºi adunãtoate rezervele de hranã ºi energie din coajã,din trunchi ºi din ramuri pentru a le transformaîn cât mai multe fructe cu seminþe. În aceatoamnã sub stejar va cãdea un strat gros deghinde, dupã care stejarul se uscã ºi moare.Împovãrat de vârstã, stejarul ar mai fi pututtrãi câþiva ani, dar a ales sã-i sacrifice pentru alãsa câþi mai mulþi urmaºi. Iatã deci cã sacrificiulpomilor, al copacilor are un rost.

Acum privesc cu admiraþie pomii ºi copaciicare au puterea de a se sacrifica pentru urmaºiilor.

Vãzând în sacrificiul pomilor un simbol alefortului fãcut de pãrinþi pentru urmaºi, amînþeles cã el existã ºi în societatea umanã.Aidoma pomilor ºi copacilor, i-am vãzut peþãranii din satul meu cum se sacrificã pentrua-ºi creºte ºi educa copiii. Efortul fãcut deþãranii satelor noastre a fost fãrã egal. Ei n-aufost niciodatã în concediu, n-au fost niciodatãîn staþiuni de tratament. Ei au trãit cumpãtat,ºi-au cumpãrat doar strictul necesar, niciodatãlucruri de lux. Au trudit din greu aplecaþi asupraogorului sau alãturi de turmele de oi sau devite, ca sã adune ban peste ban pentru a leputea plãti copiilor cheltuielile legate de ºcoalã.În vremurile grele (secetã, rãzboi) plecau cutrenul pentru a duce cu desagii de-ale gurii:pâine, cartofi, fasole, brânzã, slãninã. Chiar ºiatunci când spinãrile lor s-au aplecat subgreutãþile vieþii, dorinþa ºi speranþa de a-ºivedea copiii cu carte nu le-a fost înfrântãniciodatã.

Cât de apropiate ca înþeles îmi par acumsacrificiul pomului ºi sacrificiul omului. ªi eu,la fel ca mulþi alþii din satul meu, suntemroadele unor astfel de sacrificii. Îmi doresc canoi cei de azi ºi cei din generaþiile viitoare, sãavem puterea de a învãþa de la pomi frumuseþeaºi mãreþia sacrificiului pentru urmaºii noºtri,inclusiv acela de a face tot ce ne stã în puterepentru a ne purta copiii în ºcoli, aºa cum o cervremurile.

Ioan MIHU


IS-au ivit pe rând în soare,Jos, la capãtul potecii,Turma albã de mioare,Noatinele ºi berbecii.

Sunet de tãlãngi se-ngânã.Sub poiana din Fruntarii,Zãboveºte-n deal la stânãBaciul Toma cu mãgarii.

El se pleacã din cãrareªi tot leagã ºi dezleagã,Cumpãneºte pe samareO gospodãrie-ntreagã:Maldãr de tãrhaturi greleCu desagi, cãldãri ºi pãturi,Cã de-abia pot sta sub eleDoi mãgari voinici alãturi.

Gata!... Baciul stã pe gânduri,Peste frunte mâna-ºi duce.Se ridicã-n douã rânduriªi domol îºi face cruce.

Apoi catã lung spre cresteªi spre þarcurile goale...ªi convoiul, fãrã veste,A pornit încet la vale.*Cerul ºi-a schimbat veºmântul.Ploaia parcã stã sã-nceapã.Printre brazi coboarã vântulCa un foºnet lung de apã.Adâncit în gânduri multeBaciul stã ºi nu-ºi dã seamãC-a rãmas în loc s-asculte...

Dupã el, cãlcând cu teamã,Merg tãcuþii lui prieteniPrin sãlbatice pripoare,Pe sub poale verzi de cetini,Pe potecã fãrã soare,Ori strãbat în pas aleneLuminiºuri fãrã flori,Singuratice poieneCu mesteceni visãtori...Rar trezesc în a lor caleCâte-o piatrã sub copitã.Iar când drumul se prãvaleJos, la coastã povârnitã,Calcã baciul ca pe gratiiªi-i struneºte blând cu gura:- Cãtinel, feciorii tatii,Ca sã n-o pornim de-a dura!...

IIAstfel, turmã dupã turmãPleacã toamna de la stâni,De rãmân pustii în urmãMunþii singuri ºi bãtrâni.

Astãzi ca ºi-odinioarã,Cât s-afundã-n vreme anii,Ei vãzurã cum coboarãPe cãrãri de plai ciobanii,Când pe soare, când pe ploaie,Vreme multã, fãrã numãr,Cu cãciula lor de oaieªi cu sarica pe umãr,A’ trecutului vii moaºtePeste care vremea creºte, -Culmea verde mi-i cunoaºte,Stânca surã mi-i iubeºte...

Iar în urma lor, pe sarã,Astãzi ca ºi alte dãþi,Lungã liniºte coboarãPeste mari singurãtãþi.

Toamna cu-a ei albã frunteªi cu galbenii-i conduriA lãsat argint pe munteªi ruginã pe pãduri.

La rãspântii creºte stogulDe foi moarte de curând.Strigã-n vale Topologul,ªi-a lui larmã, când ºi când,Ca o voce omeneascãPânã sus pe culmi tresare,Preajma mutã s-o trezeascãDin senina ei visare.

Tot mai jos apoi se lasãPoala norilor pe munte.Vin din iarna-ntunecoasãZile lungi cu ploi mãrunte.Neguri dese-ncep sã cadã,Se târãsc în jos pe plai.Pe pãduri se strâng grãmadãFalduri albe de buhai.Brazii stau în nemiºcare,Printre ramuri ploaia picã, -Nici o creangã nu tresare,Nici un zbor de pãsãricã.Numai ferigele ude,Putregaiul ºi bureþiiÎºi trimit miresme crudeÎn desimea groasã-a ceþii.Trunchiuri strâmbe, rãsturnateScorburile ºi buºteniiCu-a lor cioturi, pe-nserateUmplu codrii de vedenii.Sihla neagrã se-nfioarã.Speriat, dintr-un hãþiºPui sfios de cãprioarãA ieºit la luminiº...Cu blãniþa zgribulitãStã ºi-ascultã nemiºcat...Vremea pare-ncremenitã...Brazii fruntea ºi-au plecat,Spãimântaþi, ca pentru rugã:Colo-n fundul curmãturii,Dormitând pe-o buturugãS-a ivit Muma-Pãdurii...Dar nu-i nimeni sã-i zãreascãTrupul hâd ºi deºirat,Faþa galbenã de iascã,Nasul - ciot de brad uscat.Nici nu vede, nici n-aude,Doar îºi scuturã pe-o mânãPãrul ei de vreascuri ude,Fruntea plinã de þãrânã.ªi cum stã cu ceaþa-n spateIstovitã lângã trunchi,Rãdãcini ºi crengi uscateÎi atârnã pe genunchi.Negurile-i sug puterea.Ochii-i nemiºcaþi ºi suriCheamã noaptea ºi tãcereaDin adâncuri de pãduri...

III

ªi se duc pe nesimþiteNopþi pustii ºi zile reci,Cum s-adunã, putrezite,Frunze moarte pe poteci.Colo sus, culcat pe-o rânã,Stã Negoiul mohorâtCu-a lui negurã bãtrânãCare-i þine de urât.Fulgii-ncep apoi sã cadã.Firea-ºi doarme somnul eiAmorþitã sub zãpadã...

Iar târziu, la Sfântu-Andrei,Când cobori de la povarnãPrintre plopi subþiri ºi rari,În seninã zi de iarnãVezi departe munþii mariCum îºi zugrãvesc în soarePiscuri vinete spre cer,Povârniºuri sclipitoare,Brazi împodobiþi de ger,Atârnând ca niºte salbePe grumajii lor de stânci,Peste plaiurile albeªi prãpãstiile-adânci.:

ALBUM SENTIMENTAL - BALADA MUNÞILOR!Prin tiliºcanca Victoria Iuga, Tiliºca îºi poate include în patrimoniul imaterial o frumoasã

poveste de dragoste, dar ºi versurile poetului George Topârceanu, inspirate din frumosul peisajmontan al Tiliºcãi.

La urma urmei de ce când pãºim pe strãzile înguste ºi pe plaiul localitãþii Tiliºca sã nu negândim la versurile din “Balada munþilor”?:

Care poet a reuºit sã etaleze, descriind cu artã, universul pãstoritului montan?Cunoaºterea acestei ocupaþii se datoreazã ºi Victoriei Iuga, pãrinþii ei înscriindu-se în ultimele

generaþii de oieri autentici, practicanþi ai transhumanþei ºi cunoscãtori ai tainelor acestei meseriiancestrale.


Acest numãr nu putea sã aparã fãrã sprijinulConsiliului Local ºi Primãriei Tiliºca

Mulþumim conducerii Primãriei Comunei:- Primar: Dumitru Rãceu- Viceprimar: Ioan Petrea- Secretar: Maria Morar

Colegiul de redacþie:Maria Morar, Nicoleta Magoº,

Marius Halmaghi

ISSN 2247 – 7012EDITURA ETAPE SIBIU

Tipar TIPOTRIB

Urãm multã sãnãtate celor care în anul 1965 ºi-au unit destinele, iar anulacesta împlinesc 50 de ani de viaþã trãitã împreunã:

- CÎMPEAN DUMITRU ºi MARIA (nãscutã HAªU),Tiliºca nr. 75- OPRIª DUMITRU ºi PARASCHIVA (nãscutã BUNEA),Tiliºca nr. 336- ZGURÃ DIONISIE ºi ILEANA (nãscutã CIOROGARIU),Tiliºca nr. 124- SCHITEA IOAN ºi PARASCHIVA (nãscutã MARCU),Tiliºca nr. 225- RODEAN DUMITRU ºi EUGENIA (nãscutã BANCIU),Tiliºca nr. 258- GÎNDILÃ DUMITRU ºi MARIA (nãscutã COMÃNEL),Rod nr 340- STANCÃ DUMITRU ºi ELENA (nãscutã MIHAIU),Tiliºca nr. 480- MICLÃUªIU DUMITRU ºi PARASCHIVA (nãscutã NAN),

Tiliºca nr. 510

Vã aºteptãm pe data de 15 august la serbarea noastrã„Sãrbãtoarea Oierilor”

în cadrul cãrei veþi fi premiaþi.PRIMAR,

DUMITRU RÃCEU

Viaþã lungã ºi trainicã!Viaþã lungã ºi trainicã!Viaþã lungã ºi trainicã!Viaþã lungã ºi trainicã!Viaþã lungã ºi trainicã!Viaþã lungã ºi trainicã!

Ora 10,00 – primirea invitaþilor la sediul Primãriei Comunei Tiliºcaora 10,30-SIMPOZION:

„Proiecte realizate în comuna Tiliºca prin GAL MãrginimeaSibiului”

- în parteneriat cu Consiliul Judeþean ºi Instituþia Prefectului SibiuParticipã oficialitãþi sibiene, specialiºti în creºterea animalelor ºi integrare

europeanã, asociaþii regionale ºi reprezentanþii D.A.D.R., D.S.V., DirecþiaSilvicã Sibiu, primarii comunelor din Mãrginimea Sibiului, º.a.

Acordarea de diplome de onoare pentru familiile celor care au împlinit 50 deani de la cãsãtorie

ora 12,00 – „Parada portului popular” pe traseul Biserica cu hramul „Sf.Arhangheli Mihail ºi Gavril” - ªcoalã - primãrie - Cãmin Cultural - Dealul Cãþânaºla „poalele cetãþii dacice”

Ora 14,00 - SÃRBÃTOAREA OIERILORSpectacol susþinut de ansambluri artistice locale din judeþele Sibiu, Alba,

Vâlcea, Hunedoara ºiGrupul Vocal „Tiliºcuþa”, Ansamblu „Ciobãnaºul” ºi Formaþia de Flueraºi a

ªcolii cu clasele I-VIII TiliºcaCu participarea Ansamblului profesionist „Cindrelul - Junii Sibiului”

Prezentator festival: Alina PincaÎn cadrul festivalului, sunt invitaþi cunoscuþii interpreþi:

Vasile Conea, Stana ªtepãnescuCiprian Pop, Daniel Pop

Bogdan CioranuCodruþa Rodean

Oana Carmen BozgaGabriel Dumitru, Ionela Sterp

Paula Medrea, Paul AnaniaTudor Barbu

Ora 22,00FOC DE ARTIFICII

Primarul Comunei TiliºcaDumitru Rãceu

Programul manifestãrilor

„SÃRBÃTOAREA OIERILOR TILIªCA15 AUGUST 2015"

Ediþia XI-a

Remember 2013 - 2014

publica|ie de informa|ie - distribu|ie gratuit{vãzând ghidul solicitantului pentru accesarea...

Documents