3 SURSELE DE POLUANŢI ŞI PROTECŢIA FACTORILOR DE MEDIU3.1 PROTECŢIA CALITĂŢII APELORPerioada de executiePrincipalele surse potenţiale de poluare a apei în timpul executiei sunt următoarele: excavarea pământului manevrarea materialelor de construcţie, în special a betoanelor şi acoperirilor asfaltice circulaţia vehiculelor care vor transporta materiale de construcţie şi muncitorii traficul utilajelor de construcţii amplasamentul ales pentru organizarea de şantier.Astfel, lucrările de excavaţii pot determina poluarea apelor de suprafaţă cu particule de dimensiuni mici.Manipularea materialelor de construcţie determină emisii specifice de anumiţi compuşi chimici care, prin intermediul apelor pluviale, vor ajunge şi în albia apelor din zona. Accidental este posibil ca unele produse precum carburanţii sau uleiurile, sau alte produse folosite în construcţii în fază lichidă să se scurgă din recipientele de depozitare.Traficul vehiculelor grele va genera emisii ale unor poluanţi gazoşi (NOx, CO, SOx, compuşi din hidrocarburi, particule în suspensie etc.). În acelaşi timp, vor rezulta particule din frecarea dintre suprafaţa drumului şi a roţilor vehiculelor. Toate acestea vor fi spălate de precipitaţii şi depozitate pe sol, în apa subterană sau în corpurile de apă de suprafaţă.În acelaşi timp activităţile de tip şantier, depozitele intermediare (vrac) de materiale de construcţii (în special pulverulente) sunt spălate de apele pluviale, particulele fine fiind antrenate către terenurile adiacente, iar o parte din ele pot ajunge în cursurile de apa datorită morfologiei locale a terenului care are o influenţă deosebită în disiparea poluanţilor în zonă.De asemenea, lucrările de intervenţie în imediata apropiere a cursurilor de apă pot genera în mod inevitabil o creştere a turbidităţii apelor cu efecte negative asupra zonei fotice, respectiv asupra procesului de fotosinteză, dar şi asupra altor specii acvatice.În documentaţiile întocmite de proiectant pentru obţinerea acordului de gospodărirea apelor sunt analizate în detaliu lucrările executate, din analiza cărora rezultă următoarele: Lucrările se referă (cu exceptia celor doua variante de ocolire) la reabilitarea unui drum si a unor poduri existente, la care nu se executa lucrari majore în albia propriu zisă; Podurile existente evita perturbarea scurgerii apelor mari; Doar podul peste raul Vedea propune executare unor pile in alibia raului insa, avand in vedere debitul redus al acestui rau in perioade hidrologice normale, executarea lucrarilor nu va ridica probleme deosebite Pentru fiecare pod s-au efectuat verificări de debite de 1% pe baza datelor furnizate de S.N. Apele Române, precum şi a adâncimii de afluire.Ca urmare a celor precizate mai sus, nu se vor efectua lucrări majore, care să producă creşterea turbidităţii sau modificarea regimului de scurgere pe o perioadă îndelungată de timp.

Organizarea de santier va face obiectul unui set distinct de reglementari din punct de vedere al mediului.În cazul depozitelor temporare/permanente de materiale, care pot fi spălate de apele pluviale, se recomandăamenajarea platformelor de depozitare cu şanţuri perimetrale de gardă. Aceste şanţuri vor fi curăţateperiodic pentru a se evita colmatarea lor.Impactul potentialSe apreciază că emisiile de substanţe poluante (provenite de la traficul rutier specific şantierului, de lamanipularea şi punerea în operă a materialelor) care ar putea ajunge direct sau indirect în apele de suprafaţăsau subterane nu sunt în cantităţi importante şi nu modifică încadrarea în categorii de calitate a apei.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 44Cantităţile de poluanţi care vor ajunge în mod obişnuit în perioada de execuţie în cursurile de apă nu vorafecta ecosistemele acvatice sau folosinţele de apă. Numai prin deversarea accidentală a unor cantităţi mari decombustibili, uleiuri sau materiale de construcţii s-ar putea produce daune mediului acvatic.În ceea ce priveşte posibilitatea de poluare a stratului freatic, se apreciază că şi aceasta va fi relativ redusă. Seva impune depozitarea carburanţilor în rezervoare etanşe, întreţinerea utilajelor (spălarea lor, efectuarea dereparaţii, schimburile de piese, de uleiuri, alimentarea cu carburanţi etc.) numai în locurile special amenajate(pe platforme de beton, prevăzute cu decantoare pentru reţinerea pierderilor).Pentru apele uzate care vor rezulta de la organizările de şantier se va impune respectarea limitelelor deîncărcare cu poluanţi a apelor uzate evacuate în resursele de apă stabilite conform NTPA – 001, în cazul încare acestea se vor evacua după epurare într-un curs de apă din apropierea organizărilor. Dacă acestea se vorevacua în reţeaua de canalizare existentă a unei localităţi din vecinătate, concentraţiile maxime admisibile vorfi cele stabilite de NTPA – 002 “Normativ privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele decanalizare ale localităţilor”.Impactul este caracterizat astfel: minor advers; termen scurt; efect local sau regional.Distribuţia poluanţilor în bazinele de apă

Lucrările de construcţii nu sunt extrem de vaste şi, în măsura în care se respectă în totalitate măsurile deprotecţie a mediului, ele nu pot provoca un dezechilibru ecologic major. Însă echilibrul ecologic din zonaadiacentă şantierului de construcţii poate fi afectată prin: transportul materialelor (pământ, balast, nisip) necesare sau rezultate din lucrările de construcţie; poluare organică sau toxică, drept urmare a scurgerilor de petrol şi produse petroliere; tulburarea habitatelor locale ale biotopului acvatic, în zona lucrărilor de excavare a cursurilor de apă.Acest tip de accidente poate avea consecinţe grave asupra ecosistemului, datorită: creşterii încărcării apelor cu aluviuni, ca urmare a creşterii numărului de particule minerale în suspensie,ce pot reduce energia luminoasă ce străbate ecosistemul şi concentraţia oxigenului în apă impactului direct asupra ecosistemelor acvatice al lucrărilor desfăşurate în zona cursurilor de apă; anumitor pelicule formate pe apele de suprafaţă în apropiere de mal, unde debitul de curgere scade,prezenţa acestora în josul pârâului putând avea impact asupra unor zone depărtate de şantierul deconstrucţie.În timpul lucrărilor, pentru a reduce impactul asupra ecosistemelor acvatice, se recomandă următoarele: Evitarea adăugării de substanţe chimice sau materiale biogene, organice sau toxice, prin spălarea utilajelorfolosite pentru lucrări; Evitarea provocării unor modificări de adâncime sau debit al apei, prin săparea de gropi sau depozitareade materiale şi balast în albiile apelor. Interzicerea oricărei forme de pescuit în zonă.Obiectivele Legii Protecţiei Mediului şi ale Legii Apelor, actualizate, atrag atenţia asupra pericolelorreprezentate de orice tip de poluare şi de schimbările survenite în biotop la transportarea materialelor deconstrucţie de pe un amplasament în albiile de râu.Printr-o bună organizare a activităţilor de şantier se pot evita riscurile ecologice de mai sus, astfel ocrotindbiocenoza, menţinând echilibrul ecologic şi posibilităţile de utilizare a apei.Prejudicii aduse ecosistemelor acvatice şi folosinţelor de apăNu se cunoaşte încă locul în care vor fi amplasate organizările de şantier sau depozitele permanente ce vor fifolosite pentru lucrarea analizată şi deci principalele surse de poluare de menţionat se referă la apele pluviale

Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 45colectate de la depozitele temporare de materiale de construcţie. În acest caz anume, impactul asupraecosistemelor acvatice va fi redus, mai ales dacă stocurile de materiale de construcţie sunt bine protejate(canale exterioare perimetrale de drenaj; depozitarea carburanţilor în spaţii protejate).Se poate presupune că poluanţii generaţi din traficul la şi de la punctele de lucru ca şi cei generaţi prinmanevrarea materialelor de construcţii nu vor determina o creştere semnificativă a poluării apelor desuprafaţă, şi deci nici o modificare a categoriei de calitate a corpului de apă.Cantităţile de poluanţi ce pot ajunge de obicei în perioada construcţiei în apele de suprafaţă nu afectează înmod semnificativ ecosistemele acvatice sau celelalte folosinţe ale apei în aval. Desigur, evacuarea unorcantităţi mari de combustibili, produse petroliere sau materiale de construcţie, poate provoca prejudiciimediului acvatic.Perioada de exploatareInfluenţa istorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată a fi redusă astfel căprin îmbunătăţirea condiţiilor de circulaţie şi de construcţie a infrastructurii, nu este de aşteptat o îmbunătăţirea calităţii apei câtă vreme celelalte surse nu vor fi minimizate sau eliminate. Pentru orizonturile acvifere deprofunzime, construcţia şoselei nu reprezintă un factor de risc din punctul de vedere al poluării.Principalele surse de poluare a apei în faza de exploatare a proiectului analizat sunt următoarele: depunerea directă pe suprafaţa apei a poluanţilor generaţi de vehicule; evacuarea apelor neepurate în cursurile de suprafaţă; în acest caz apele uzate sunt considerate apeprovenite din şiroirile de pe carosabil, ca de exemplu ape pluviale care spală drumul şi ajung în albiarâului; evacuarea apelor poluate sau a compuşilor chimici generaţi prin accidentele de circulaţie în care suntimplicate cisterne ce transportă substanţe periculoase pe acest drum.Principala formă de poluare a corpurilor de apă de suprafaţă ca urmare a exploatării drumului se va produce înperioadele cu precipitaţii, prin spălarea particulelor solide şi a altor compuşi solubili depuşi temporar pesuprafaţa drumului.

Poluanţii transportaţi de apa din precipitaţii se scurg în canalele /şanţurile laterale şi apoi sunt evacuaţi înapele neutre, respectiv apele de suprafaţă traversate de drumul analizat.Debitul şi natura substanţelor poluante provenite din accidente de circulaţie, poluanţi potenţiali ai apelor desuprafaţă şi subterane nu sunt uşor de calculat. În caz de accidente, principala şu uneori singura măsură deminimizare a riscurilor de poluare a apelor constă din rapiditatea de adoptare a măsurilor de limitare adispersiei şi de colectare a scurgerilor de poluant.Apele pluviale colectate de-a lungul drumului sunt principala sursă de poluare. În anotimpul ploios, mai alesîn perioadele de precipitaţii abundente, suprafaţa drumului şi a taluzurilor de umplutură acumulează ocantitate de apă care este dirijată spre şanţurile şi canalele laterale ale şoselei.Problemele care pot apărea la “prima ploaie” sunt legate de spălarea suprafeţelor încărcate functie deintensitatea traficului cu substanţe poluante, precum: reziduuri de carburant nears, din gazele de eşapament,reziduuri rezultate din uzură, (în special la frâne puternice), reziduuri metalice din uzura vehiculelor, scurgeride uleiuri şi unsori minerale, reziduuri din uzura stratului carosabil. Iarna pot exista de asemenea substanţefolosite pentru înlăturarea poleiului, precum şi produsele solide sau lichide care se împrăştie pe drum în urmaaccidentelor.În condiţii normale de exploatare nu există evenimente care să producă un impact asupra resurselor de apă.Substanţele poluante evacuate în cursurile de apă nu vor modifica clasa de calitate a acestora. Influenţaistorică a traficului asupra calităţii apelor curgătoare din zonă este considerată ca minoră, astfel că prinîmbunătăţirea condiţiilor de trafic, respectiv prin reducerea noxelor emise, nu este de aşteptat o îmbunătăţire acalităţii apelor atâta vreme cât celelalte surse de afectare a acestora nu sunt eliminate sau minimizate.Exploatarea acestui drum poate avea efecte pozitive asupra sistemului hidrologic (îmbunătăţirea apelorsubterane sau de suprafaţă): Colectarea riguroasă a apelor pluviale, ameliorarea eroziunii solului, a încărcării cu particule solide;Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 46 Creşterea fluenţei circulaţiei, cu efecte benefice asupra reducerii emisiilor de poluanţi, respectiv asuprapoluării prin ape pluviale.3.2 PROTECŢIA AERULUI

Perioada de constructieRealizarea investiţiei propuse implică, în perioada de execuţie:lucrări în amplasamentul obiectivului:- lucrări cuprinzând reabilitarea drumului;- lucrări colateraletraficul auto de lucru.Lucrările de execuţie includ operaţii care se constituie în surse de emisie a prafului în atmosferă. Acesteoperaţii sunt aferente decaparii drumului.Aceste surse de praf sunt însoţite de surse de emisie a poluanţilor specifici motoarelor cu ardere internă,reprezentate de motoarele utilajelor care execută operaţiile respective.O altă sursă de poluanţi specifici motoarelor cu ardere internă este reprezentată de traficul auto de lucru(autovehiculele care transportă materiale şi produse necesare construcţiei).Utilajele, indiferent de tipul lor, funcţionează cu motoare Diesel, gazele de eşapament evacuate în atmosferăconţinând întregul complex de poluanţi specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compuşiorganici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particulecu metale grele (Cd, CU, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).Complexul de poluanţi organici şi anorganici emişi în atmosferă prin gazele de eşapament conţine substanţecu diferite grade de toxicitate. Se remarcă astfel prezenţa, pe lângă poluanţii comuni (NOx, SO2, CO,particule), a unor substanţe cu potenţial cancerigen evidenţiat prin studii epidemiologie efectuate sub egidaOrganizaţiei Mondiale a sănătăţii şi anume: cadmiul, nichelul, cromul şi hidrocarburile aromatice policiclice(HAP).Se remarcă, de asemenea, prezenţa protoxidului de azot (N2O) - substanţă incriminată în epuizarea stratului deozon stratosferic - şi a metanului care, împreună cu CO, au efecte la scară globală asupra mediului, fiind gazecu efect de seră.Este evident faptul că emisiile de poluanţi scad cu cât performanţele motorului sunt mai avansate, tendinţa înlume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cât mai mici pe unitatea de putere şi cu un control cat mairestrictiv al emisiilor. De altfel, aceste două elemente sunt reflectate de dinamica atât a Legislaţiei UE, cât şi aLegislaţiei SUA în domeniu.Principala arie de emisie a poluanţilor în atmosferă, specifică realizării lucrărilor, este amplasamentuldrumurilor analizate.Sursele de emisie a poluanţilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt surse la sol sau în apropierea

solului (înălţimi efective de emisie de până la 4 m faţă de nivelul solului), deschise (cele care implicămanevrarea de asfalt) şi mobile.Caracteristicile surselor şi geometria obiectivului înscriu amplasamentul, în ansamblu, în categoria surselorliniare.Se menţionează că emisiile de poluanţi atmosferici corespunzătoare activităţilor aferente lucrării suntintermitente.Instalatii pentru epurarea gazelor reziduale si retinerea pulberilor, pentru colectarea si dispersia gazelorreziduale in atmosfera, elemente de dimensionare, randamenteSursele de impurificare a atmosferei asociate activităţilor care vor avea loc în amplasamentul podului suntsurse libere, diseminate pe suprafaţa pe care au loc lucrările, având cu totul alte particularităţi decât surseleMemoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 47aferente unor activităţi industriale sau asemănătoare. Ca urmare, nu se poate pune problema unor instalaţii decaptare - epurare - evacuare în atmosferă a aerului impurificat şi a gazelor reziduale.Concentratii si debite masice de poluanti evacuati in atmosferaNormele legale în vigoare nu prevăd standarde la emisii pentru surse nedirijate şi libere. Referitor la surselemobile se prevăd norme la emisii pentru autovehicule rutiere, şi respectarea acestora cade în sarcinaproprietarilor autovehiculelor care vor fi implicate în traficul auto de lucru.În Tabele 3-4 se prezinta debitele masice de poluanti emisi in atmosfera estimate pentru perioada deexecutie/reabilitare.Tabel 3 Debite masice de particule emise în atmosferă în timpul lucrărilor de constructieDebite masice pe spectrul dimensionalNr.crt. Categorie lucrare / operaţie (kg/oră)d ≤30 m d ≤15 m d ≤10 m d ≤2,5 m1 Decapare pământ vegetal 0,157 0,094 0,078 0,0312 Săpături 0,176 0,106 0,088 0,0353 Umpluturi + compactare + nivelare 0,235 0,141 0,117 0,0474 Îmbrăcare taluzuri cu pământ 0,196 0,117 0,098 0,0395 Strat balast + strat agregate naturale 0,274 0,164 0,137 0,0556 Eroziune 0,215 0,129 0,108 0,043Tabel 4.a Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă de utilaje în timpullucrărilorNOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zn HAPg/h/km g/h/km*10-3

675,8 2,4 98,0 218,8 18,0 138,5 955,4 0,1 23,5 0,7 1,0 0,1 13,8 46,0Tabel 4.b Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă din traficul auto în timpul

lucrărilorNOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Cd Cu Cr Ni Se Zng/h/km g/h/km*10-3

1374.5 8.0 262.7 1100.9 3.9 278.4 138.4 0.3 54.7 1.6 2.3 0.3 32.2In baza experientei modelarilor efectuate pe proiecte similare, se poate afirma ca in situaţia impactului maximasupra calităţii atmosferei în perioada de construcţie pentru proiectele analizate, pot exista depăşiri alevalorilor limită pentru PM10, pe termen scurt de mediere (24h) daca nu se iau masuri de de udare asuprafetelor de lucru neasfaltate si de reducere a proceselor tehnologice care produc mult praf cum este cazulumpluturilor de pământ, în perioadele cu vânt puternic.Perioada de exploatareTraficul rutier este singura sursă de poluare a atmosferei în perioada de exploatare a drumului analizat. Pentruestimarea emisiilor din trafic la nivelul anilor 2030 au fost considerate prognozele referitoarea la traficulmediu zilnic pe tronsoanele studiate (în perspectiva unui scenariu mediu de exploatare) dar şi cele legate demodificările structurii parcului de autovehicule pe România, ceea ce presupune existenţa în majoritate aautovehiculelor echipate cu motoare EURO IV si EURO V şi foarte puţine motoare echipate EURO III. Deasemenea a fost luată în calcul modificarea compoziţiei carburanţilor în sulf şi plumb.Tabel 5 Debite masice maxime orare de poluanţi emişi în atmosferă în faza de exploatareNOx CH4 COV CO N2O SO2 PM10 Benzen Pb Cd Cu Cr Ni Se Zng/h/km g/h/km*10-3

635.8 2.3 74.7 472.8 1.7 147.6 21.0 0.7 0.2 0.8 141.9 4.2 5.8 0.8 83.5In baza experientei modelarilor efectuate pe proiecte similare, se poate afirma ca in situaţia impactului maximasupra calităţii atmosferei în perioada de operare pentru proiectele analizate, nu vor exista depăşiri aleMemoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 48valorilor limită pentru poluantii normati, proiectul generand un impact semnificativ diminuat fata de situatiaactuala.Aşa cum s-a precizat anterior, calculele de emisie de poluanţi s-au realizat în ipoteza existenţei la nivelulanului 2025 a unui parc auto predominant de tip EURO IV şi foarte puţin alcătuit din autovehicule EURO III.În realitate autovehicule dotate cu motoare EURO V, hibride sau funcţionând cu alt tip de carburant nepoluantdespre care literatura nu propune deocamdată factori de emisie, vor exista în acea perioadă de operare. Aşadaripoteza introdusă la calcul emisiilor ar fi putut conduce la uşoare supraestimări ale acestora.

3.3 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRAŢIILORPerioada de constructieSursele actuale de zgomot si vibratii sunt reprezentate de traficul rutier (si feroviar), de o serie de activităţigospodăreşti din zonele locuite, precum şi de eventuale activităţi industriale din zonele adiacente.In perioada de construire, procesele tehnologice descrise anterior presupun folosirea unor grupuri de utilajecare, atat prin activitatea in punctele de lucru (amplasamentul drumurilor analizate) cat si prin deplasarile lor,constituie surse de zgomot si vibratii, care se suprapun peste fondul descris anterior.Utilajele de lucru genereaza intre 70dB(A) si 110dB(A) in regim normal de functionare. Se estimează cănivelurile de zgomot în zonele de lucru nu pot atinge Leq.24h mai mari de 65dB(A). În ceea ce priveştetraficul de lucru în eventualele localităţile traversate, se estimează că nivelurile de zgomot la margineaşoselelor nu pot atinge Leq.24h mai mari de 55dB(A), valoare limită impusă de STAS 10 144 / 1 – 80 şipentru drumurile folosite (categoria I -III).În ceea ce priveşte vibraţiile, deşi pot fi motive de apariţie a lor în structura terasamentului, în special în cazulcirculaţiei utilajelor grele, drumul analizat nu este direct fundat în roca de bază, existând în sistemul rutierstraturi intermediare, care au şi cu rol de rupere a vibraţiilor. Din aceasta cauză nu se consideră necesar să sepună problema apariţiei de niveluri ale intensităţii vibraţilor peste cele admise prin SR 12025:1994.Perioada de exploatareSursele de zgomot şi vibraţii, în perioada de operare sunt reprezentate de vehiculele de toate categoriile degreutate aflate în circulaţie.În 2030, nivelele de zgomot la marginea şoselei vor fi de 74 -76 dB(A) in afara localitatilor. Deşi in intravilanpot exista case amplasate la circa 30-100 m de şosea, deorece nu se considera posibila depasirea limitei de35db(A) in interiorul locuintelor, nu se consideră necesară instalarea de pereţi fonoabsorbanţi în acestmoment.Trebuie efectuată periodic o monitorizare a traficului şi a nivelurilor de zgomot. În cazul depăşirii limitei dezgomot, in situatia in care nu este posibila asigurarea limitei de zgomot in interiorul caselor, vor fi montatepanouri fonoabsorbante sau se vor institui restricţii de viteză.3.4 PROTECŢIA ÎMPOTRIVA RADIAŢIILORPerioada de constructieÎn cadrul obiectivului analizat în prezentul memoriu tehnic nu se vor folosi surse de radiaţii.

Eventualele testari ale materialelor permanente se vor face de catre firme autorizate CNCAN, cu surse mici deradiatii gamma. Operarea si transportul se va face de catre personal autorizat, in mijloace auto omologateARR.Nu pot rezulta în condiţii normale de operare şi în situaţia actuală surse de radiaţii pentru personalul ce valucra sau pentru populatie.Perioada de exploatareÎn cadrul obiectivului analizat în prezentul memoriu tehnic nu se vor folosi surse de radiaţii.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 493.5 PROTECŢIA SOLULUI ŞI SUBSOLULUIPerioada de constructiePrincipalul impact asupra solului în perioada de execuţie este consecinţa ocupării permanente de terenuripentru variantele ocolitoare. Desi se poate produce o ocupare provizorie pentru baze de aprovizionare şiproducţie, organizări de şantier, zone de depozitare intermediara materiale inerte (de ex. sol vegetal) etc,impactul este considerat unul mediu, reconstrucţia ecologică a zonelor ocupate fiind obligatorie.Impactul produs asupra solului de cumulul de activităţi desfăşurate în perioada de execuţie poate fi importantin conditiile in care toate suprafetele ocupate vor induce modificări stucturale în profilul de sol.Pe timpul executării lucrărilor de construire, formele de impact identificate pot fi:Înlăturarea stratului de sol vegetal şi construirea unui profil artificial prin lucrările de terasamenteexecutate pe ampriza drumului.Deteriorarea profilului de sol pe o adâncime de 3-5 m prin exploatarea gropilor de împrumutApariţia eroziunii.Pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil prin depozitare neadecvată a acestuia înhaldele de sol rezultate din decopertări.Înlăturarea/degradarea stratului de sol fertil în zonele unde vor fi realizate noi drumuri tehnologice, saudevieri ale actualelor căi de acces.Izolarea unor suprafeţe de sol, faţă de circuitele ecologice naturale, prin betonarea acestora.Deversări accidentale ale unor substanţe/compuşi direct pe sol.Depozitarea necontrolată a deşeurilor, a materialelor de construcţie sau a deşeurilor tehnologice.Modificări calitative ale solului sub influenţa poluanţilor prezenţi în aer (modificări calitative şi cantitativeale circuitelor geochimice locale).

Se recomandă ca platformele bazelor de producţie să aibă o suprafaţă de beton sau piatră spartă, stabilizatapentru a împiedica sau reduce infiltraţiile de substanţe poluante; prevederea unor rigole de dirijare a eventualelorscurgeri, cu debuşarea în başe impermeabilizate din care să se poată colecta operativ lichidele contaminante.Tot pentru bazele de producţie, trebuie avut în vedere ca platformele de întreţinere şi spălare a utilajelor să fierealizate cu pantă astfel încât să asigure colectarea apelor reziduale (rezultate de la spălarea maşinilor), auleiurilor, a combustibililor, şi apoi introducerea acestora într-un decantor care să fie curăţat periodic, iardepunerile să fie transportate la cea mai apropiată staţie de epurare sau la un depozit de deseuri.În incinta organizărilor de şantier trebuie să se asigure scurgerea apelor meteorice, care spală o suprafaţă mare,pe care pot exista diverse substanţe de la eventualele pierderi, pentru a nu se forma bălţi, care în timp se potinfiltra în subteran, poluând solul şi stratul freatic. Evacuarea lor poate fi făcută la cel mai apropiat emisar sauchiar pe terenul înconjurător după trecerea printr-un bazin –decantor.Apele uzate menajere provenite de la organizarea de şantier trebuie introduse într-o fosă septică care va fividanjată periodic şi evacuată la o staţie de epurare din apropiere cu care s-a încheiat în prealabil un contract deservicii.Pentru perioada de execuţie constructorul are obligaţia de a realiza toate măsurile de protecţie a mediului pentruobiectivele poluatoare sau potenţial poluatoare (bazele de producţie, depozitele de materiale, organizările deşantier, carierele de pământ).Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest senso atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit specialastfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 50refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.Respectarea prevederilor mentionate şi monitorizarea din punct de vedere al protecţiei mediului constituieobligaţia factorilor implicaţi pentru limitarea efectelor adverse asupra solului şi subsolului în perioadaexecuţiei obiectivului.Impactul pentru perioada de xecuţie este caracterizat astfel:negativ moderat, pe termen scurt;

local ca arie de manifestare;efecte reversibile.Perioada de exploatareDupă punerea în exploatare a drumului sursele de poluare a solului se constituie în:Surse de poluare sezonieră, determinate de intervenţiile din timpul ierniiÎn timpul iernii, pentru topirea gheţii de pe carosabil, se împrăştie cca. 1-2 m3 de sare pe 1 km de şosea.Se apreciază că efectul poluării sezoniere asupra drumurilor ce urmează a fi reabilitate este redus. Aceastăapreciere are în vedere lucrările de colectare şi evacuare a apelor din precipitaţii, lucrări care asigurăreducerea poluării terenurilor adiacente lucrării.Surse de poluare cronică specifică circulaţiei rutierePoluarea cronică are în vedere substanţele poluante sub formă solidă, lichidă sau gazoasă evacuate înmediu prin circulaţia autovehiculelor în timpul reabilitării şi exploatării drumului.Poluanţii proveniţi din circulaţia rutieră au următoarele surse:reziduuri din combustibil nears;reziduuri provenite din uzura pneurilor;reziduuri metalice provenite de la uzura şi coroziunea vehiculelor;eventuale pierderi accidentale de uleiuri şi grăsimi minerale;reziduuri provenite din uzura drumului;În ţara noastră, până în prezent nu s-a evidenţiat poluarea terenurilor ca rezultat al circulaţiei rutiere.Concentraţiile de Pb, Ni, Zn în sol în vecinătatea drumurilor s-au încadrat în prevederile Ordinului 756/1997privind evaluarea poluării mediului, respectiv au rezultat mai mici decât pragurile de alertă pentru soluri maipuţin sensibile.În perioada de exploatare o problemă ar putea fi depozitarea ilegală pe sol a deşeurilor rezultate de laactivităţile care se vor desfăşura la marginea drumului. Colectarea şi depozitarea acestora vor fi reglementatepentru fiecare unitate în parte atunci când acestea vor solicita Agenţiei de Protecţia Mediului teritorialeautorizaţia de mediu.Se apreciază că nu pot interveni schimbări în calitatea şi structura solului şi subsolui, decât în cazul unordeversări accidentale semnificative şi a neintervenţiei la timp a celor abilitaţi.Caracterizarea impactului este dată de următoarele atribute:minor, cu componente pozitive, având în vedere fluentizarea traficului, reducerea ambuteiajelor,minimizarea consumului de carburanţi, reducerea timpului de deplasare, creşterea duratei de exploatarea aautovehiculelor participante la trafic;impact regional;termen lung.

Pentru protecţia calităţii apelor subterane şi a solului, adminsitraţiei naţionale a drumurilor îi revinurmătoarele obligaţii:Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 51dotarea parcărilor cu coşuri de colectare a deşeurilor, descărcarea periodică a acestora, întreţinereagenerală a spaţiilor de parcare prin curăţarea periodică, vopsirea, igienizarea acolo unde este cazul;promovarea unui program de educare, conştientizare a participanţilor la trafic pentru menţinerea unuimediu curat şi protecţia acestuia;organizarea unui sistem de control prin care să poată fi depistate operativ depunerile clandestine dedeşeuri sau orice alte materiale inutilizabile în vecinătatea drumului;dotarea echipelor de intervenţie cu mijloacele necesare remedierii oricăror degradări fizice, chimice ceapar în perimetrul drumului ca urmare a traficului sau a accidentelor de circulaţie;semnalizarea traficului va fi riguros organizată astfel încât să asigure minimizarea accidentelor decirculaţie.3.6 PROTECŢIA AŞEZĂRILOR UMANE ŞI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLICPerioada de constructieLocuitorii din zonele imediat adiacente nu vor fi afectaţi prin expunerea la atmosfera poluată generate delucrările din timpul fazei de construcţie, in conditiile impunerii prin fisa tehnica a respectarii recomandarilorde la factorul aer.Perioada de construire nu va implica riscuri ieşite din comun asupra infrastructurii prezente, în proiect fiindprevăzute lucrări de mutare şi de protecţie a acestora.Contribuţia poluanţilor emişi (gaze şi particule agresive) în perioada de construcţie la creşterea ratelor decoroziune a construcţiilor şi instalaţiilor este minoră.Perioada de exploatareNivelul de poluare generat de emisiile din traficul rutier imediat după terminarea lucrărilor de reabilitare şi înviitor nu va determina situaţii critice de sănătate a populaţiei.Adoptarea în legislaţia naţională a viitoarelor Directive EU privind emisiile de la autovehicule va conduce ladiminuarea concentratiilor de poluanti in aerul ambiental.În ceea ce priveşte obiectivele construite, trebuie făcuta precizarea că o parte din emisiile de poluanţi suntreprezentate de gaze agresive. Se apreciază că, indiferent de intensitatea traficului, concentraţiile de SO2 şiNOx se situează în grupa A de agresivitate. Totodată traficul auto este responsabil de prezenţa particulelor slab

solubile, care determină încadrarea mediului atmosferic de la slab agresiv până la agresiv. Se apreciază că înperioadele caracterizate de umezeală ridicată a aerului atmosferic (în principal sezonul rece), acţiunea acestorparticule poate fi considerată agresivă.3.7 PROTECŢIA ECOSISTEMELOR TERESTRE ŞI ACVATICEPerioada de constructieO parte din arborii plantati de AND in zona de protectie/siguranta a drumurilor vor fi taiati definitiv, dinconsiderente care tin de largirea drumului in zona care se afla in proprietatea CNADNR. Cum in unele cazurizonele respective se suprapun cu santurile noi de scurgere a apelor, si deoaece nu se vor expropria zoneleapartinand zonelor de siguranta/protectia a drumurilor nationale, proiectul nu isi poate propune plantare deperdele de protectie pe terenuri care apartin unor persone private. Prin proiect se va asiguraconservarea/reinstalarea plantatiei de Tamarix sp. existenta pe marginile rambleului podului de pe parteastanga a Oltului, in zona ROSPA0107 de pe DN6Majoritatea păsări din zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse şi sunt răspândite uniform pe întreaga suprafaţă asitului. Desi pot exista unele specii care cuibăresc punctiform, deoarece aceste nu cuibăresc in proxmitateadrumului, considerăm impactul lucrarilor de reabilitare/constructie a drumului ca fiind neglijabil.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 52Fragmentarea habitatelor nu este importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se hrănesc pesuprafeţe mari de o parte şi alta a drumului. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de o ratăcrescută de accidentare a acestora, motiv pentru care se insita pe necesitatea conservarii plantatiei de Tamarixsp. existenta pe marginile rambleului podului de pe partea stanga a Oltului, in zona ROSPA0107 de pe DN6.Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va exista un impact negativ evident.Impactul asupra eventualelor specii de amfibieni este considerat redus in conditiile in care se asiguracontinuumul tuturor cursurilor de apa, in proximitatea drumului neexistand zone cu exces de umididate.Fragmentare produsă de lucrarea propusă este estimată a avea o intensitate redusă până la medie, care nupoate conduce la pierderi semnificative de populaţii animale pe termen lung.Se considera necesara monitorizarea implementarii proiectului, inclusiv din punct de vedere al speciilorNatura 2000 semnalate in ROSPA0107.Proiectul a fost evaluat din punct de vedere al biodiversitatii, conform legislatiei in vigoare, obtinand acordul

CMN si avizul Natura 2000.Perioada de exploatareMajoritatea păsări din zonă cuibăresc pe suprafeţe întinse şi sunt răspândite uniform pe întreaga suprafaţă asitului. Desi pot exista unele specii care cuibăresc punctiform, deoarece aceste nu cuibăresc in proxmitateadrumului, considerăm impactul drumului ca fiind neglijabil.Fragmentarea habitatelor nu este importantă pentru aceste specii deoarece ele cuibăresc şi se hrănesc pesuprafeţe mari de o parte şi alta a drumului. Singurul aspect potenţial negativ ar putea fi reprezentat de o ratăcrescută de accidentare a acestora, motiv pentru care se insita pe necesitatea conservarii plantatiei de Tamarixsp. existenta pe marginile rambleului podului, pe partea stanga a Oltului.Pentru alte categorii fenologice de păsări (migratoare) nu va exista un impact negativ evident.Impactul asupra eventualelor specii de amfibieni este considerat redus in conditiile in care se asiguracontinuumul tuturor cursurilor de apa, in proximitatea drumului neexistand zone cu exces de umididate.Fragmentare produsă de lucrarea propusă este estimată a avea o intensitate redusă până la medie, care nupoate conduce la pierderi semnificative de populaţii animale pe termen lung.Deoarece zona traversată este antropizata, pentru protecţia sa nu se consideră necesară masuri suplimentare dediminuare a fragmentarii/impactului. Se are in vedere traficul extrem de ridicat din zona si gradul deantropizare deja atins de ecosistemele suport.3.8 GOSPODĂRIREA DEŞEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENTPerioada de constructiePentru imbracamintea rutiera si celelalte constructii se vor pune in opera produse ca betoanele de ciment sauasfaltice, caramida, alte elemente prefabricate.Deseurile din constructii se clasifica dupa cum urmeaza:01.04.08 deseuri de piatra si sparturi de piatra;17.01.07 beton, caramizi, materiale ceramice;17.02.01 lemn;17.02.02 sticla;Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 5317.02.03 materiale plastice;17.04.07 amestecuri metalice;17.09.00 deseuri amestecate de materiale de constructie.Examinând lista de mai sus, se constata ca nu apar deseuri periculoase întrucât aceasta categorie de deseuri nuse genereaza prin lucrarile de constructie proiectate.Deseurile de lemn, sticla, materiale plastice se încadreaza în categoria deseurilor menajere; sunt generate depersonalul de executie a lucrarilor de constructii.

Deseurile de pamânt si materiale excavate, piatra si sparturi de piatra, beton sunt deseuri provenite de laexcavatiile necesare pentru realizarea lucrarilor proiectate.Se apreciaza ca nivelul de pierderi tehnologice inevitabile, cu ocazia transportului, depozitarii sau punerii inopera va fi de ordinul a cca. 2%. Din acestea se vor putea folosii pentru a realiza diverse umpluturi locale cca.75%.Toate aceste deşeuri inerte asimilabile deşeurilor de demolare, intre 100-500 t/lună, vor fi evacuate şidepozitate într-o groapă ecologică de deşeuri de pe traseu. Pentru acestea antreprenorul general al lucrărilor vatrebui să încheie contracte cu operatorii de salubritate locali în vederea depozitării lor.Deseurile menajere rezultate in amplasament de la personalul de executie hartie, pungi, folii de plastic, butelii,resturi alimentare vor fi depozitate in conteinere la locurile de munca in continua miscare si ele se estimeaza afi de ordinul a 0,3 kg/om şi zi deci fata de numarul de personal de cca. 350 vor reprezenta cca. 3t/luna.Eliminarea lor se va efectua periodic prin grija executantilor, la o rampa ecologica apropiata (Alexandria,Rosiori de Vede, Caracal, Slatina, Craiova).Deşeurile reciclabile şi cele de ambalaj vor fi colectate diferenţiat şi valorificate conform legislaţiei învigoare.Perioada de exploatareCa urmare a scurgerii apelor de pe suprafaţa carosabilului, sunt de precizat următoarele:Materialul colectat în şanţuri şi camerele podeţelor este asimilabil nămolului provenit din epurarea apeloruzate, iar potenţialul toxic este indus de concentraţia potential mare de metale grele;Acestea urmează a fi curăţate periodic, nămolul urmând a fi evacuat în localităţile de capăt într-un depozitamenajat corespunzător.3.9 GOSPODĂRIREA SUBSTANŢELOR TOXICE ŞI PERICULOASEPerioada de constructieSubstanţele toxice şi periculoase pot fi: carburanţii (motorina) si lubrifianţii necesari funcţionarii utilajelor.Date fiind distanţele reduse pana la eventualele puncte de aprovizionare, nu este necesară depozitarea înamplasament a acestora.Alimentarea cu carburanţi a utilajelor va fi efectuată cu cisterne auto, ori de câte ori va fi necesar.Utilajele cu care se va lucra vor fi aduse în şantier în perfectă stare de funcţionare, având făcute reviziiletehnice şi schimburile de lubrifianţi.Schimbarea lubrifianţilor si întreţinerea acumulatorilor auto se vor executa în ateliere specializate.

Perioada de exploatareLucrările de întreţinere a tronsonului de drum presupun utilizarea unor categorii de materiale care pot fiîncadrate în categoria substanţelor toxice şi periculoase. Aceste materiale sunt:motorina - carburant utilizat de utilaje şi în bună parte şi de vehiculele de transport;benzina;Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 54lubrifianţi (uleiuri, vaseline);lacuri şi vopsele, diluanţi - utilizate în cadrul lucrărilor de întreţinere, protecţie şi marcaje rutiere.Pot să apară probleme în timpul manipulării şi utilizării acestor produse de către unităţile specializate înlucrări de întreţinere şi reparaţii ale drumurilor. Personalul angajat al acestor unităţi trebuie să respectenormele specifice de lucru pentru desfăşurarea în condiţii de siguranţa deplină a operaţiilor respective.Recipienţii folosiţi trebuie recuperaţi şi valorificaţi corespunzător.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 55

4 LUCRĂRI DE REFACERE/RESTAURARE A AMPLASAMENTULUIVor fi acoperite cu sol vegetal si insamantate cu gazon toate acostamentele noi si terenurile adiacente, afectatede lucrari.La podul peste raul Olt va fi mentinuta perdeaua de Tamarix sp. plantata la reabilitarea precedenta, deoareceaceasta are rol de mascare vizuala si reducere a riscului de coliziune pentru fauna ornitologica din zona larga.Constructorul are de asemenea obligaţia reconstrucţiei ecologice a terenurilor ocupate sau afectate. În acest senso atenţie specială se va acorda zonelor ocupate temporar pentru realizarea lucrarilor:limitarea la minimul necesar a suprafeţei ocupate;înainte de construirea variantelor de ocolire, solul vegetal va fi excavat şi depozitat într-un depozit specialastfel încât, la terminarea lucrărilor, să asigure materialul de refacere a structurii vegetale a solului;refacerea structurii solului prin discuire si aşezarea solului vegetal.Prin caietele de sarcini se vor impune masuri de management corespunzator:datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va executacuratarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid decarbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai duparemedierea eventualelor defectiuni.se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni in

totalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment inparcursul din santier sau drumurile publice.procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari oumectare mai intensa a suprafetelor.la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 56

5 PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI5.1 FAZA DE CONSTRUCTIEIn vederea supravegherii calitatii factorilor de mediu si a monitorizarii activitatii se propune angajarea de catreantreprenorul general a unei firme de specialitate, care sa efectueze o monitorizare cu raportare trimestriala aperformantelor activitatii acestuia cu privire la protectia mediului.Se mentioneaza totodata ca, in conformitate cu legislatia actuala, stabilirea terenurilor de amplasare aorganizarilor de santier, a bazelor de productie, a gropilor de imprumut si a depozitelor de deseuri, precum si acelorlalte terenuri ocupate temporar se face de catre constructori la elaborarea ofertelor.In acest sens, constructorului ii va reveni obligatia−de a obtine certificatele de urbanism pentru lucrarile proprii;−de a obtine toate avizele si acordurile pentru acestea;−de a obtine autorizatie de construire pentru lucrarile provizorii,−de a reda terenurile ocupate temporar la forma initiala cu amenajarile stabilite de organele competente.5.2 FAZA DE EXPLOATARENu se consideră necesare acţiuni speciale de monitorizare. Se face menţiunea că determinări ale nivelurilor depoluanţi specifici (noxe, calitatea apelor evacuate în receptori naturali şi zgomot) pot fi asigurate periodic,odată cu solicitarea unei noi autorizaţii de mediu.5.3 FAZA DE INCHIDERE A UNOR COMPONENTE SI DE REFACERE A MEDIULUIIn acest domeniu se propune realizarea urmatoarelor:−datorita folosirii drumurilor publice pentru transportul betoanelor sau al altor materiale, se va executacuratarea pneurilor de pamant sau de alte reziduuri din santier.−utilajele si mijloacele de transport vor fi verificate periodic in ceea ce priveste nivelul de monoxid decarbon si concentratiile de emisii in gazele de esapament si vor fi puse in functiune numai duparemedierea eventualelor defectiuni.−se va exercita un control sever la transportul de beton din ciment cu autobetoniere, pentru a se preveni intotalitate descarcari accidentale pe traseu sau spalarea tobelor si aruncarea apei cu lapte de ciment in

parcursul din santier sau drumurile publice.−procesele tehnologice care produc praf vor fi reduse in perioadele cu vant puternic, sau se va urmari oumectare mai intensa a suprafetelor.−lucrările eventuale de reprofilare a albiei raurilor se vor efectua in perioadele secetoase, in scopul de adiminua impactul asupra calitatii apelor−la sfarsitul saptamanii se va efectua curatirea fronturilor de lucru, eliminandu-se toate deseurile.Monitorizarea acestor activităţi se va asigura de către o firmă de specialitate, care va efectua totodată şimonitorizarea performanţelor activităţii antreprenorului general cu privire la protecţia mediului.Având în vedere durata lungă de viaţă a proiectului, precum şi probabilitatea extrem de ridicată de extindereulterioară a duratei sale de viaţă, nu se consideră necesară evaluarea fazei de închidere finală aamplasamentului proiectat.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 575.4 PLAN DE MONITORIZAREFaza Factor demediu?Unde? Parametrii? Frecventa?Conditii iniţiale Nu este cazulAer Cele mai afectatezone rezidentialeNOx, CO, SO2, PM10,pulberi totaleApa Cele mai vulnerabilezone la emisiipH, suspensii solide, Ca2+,Mg2+, SO4

2+, CBO5, CCOCrSol Cele mai vulnerabilezone la deversariTPHZgomot Cele mai afectatezone rezidentialeNivel de zgomot – dB(A)ConstuireFauna Cele mai afectatezoneZone Natura 2000Specii protejateTrimestrial, de catre o firmaspecializataOperare Zgomot Cele mai afectatezone rezidentialeNivel de zgomot – dB(A) Periodic, impreuna curecensamantul de traficDezafectare Nu este cazul; inainte de receptia finala este efectuata de aceeasi firma specializata, pentru toti

factorii de mediu, incluzand managementul deseurilor5.5 IMPACTUL REMANENTSe apreciază că măsurile de atenuare şi eliminare a impactului, propuse în prezentul document, împreună cuobligaţia antreprenorului de respecta legislaţia de mediu existentă la data semnării contractului sunt suficientepentru adresarea majorităţii impacturilor semnificative identificate a apare în perioada de execuţie a lucrării.Aceste măsuri vor fi cuprinse în caietele de sarcini. Perioada de operare are un impact redus asupra mediului,în condiţiile în care atât traficul actual cât şi cel prognozat este unul redus.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 58

6 ANALIZA ALTERNATIVELORAlternativele posibile au fost urmatoarele:−alternativa 0 (nerealizarea lucrarilor propuse);−alternativa de a realiza „minim”;−alt moment pentru demararea proiectului;−solutii tehnice şi tehnologice.6.1 ALTERNATIVA 0Nerealizarea investiţíei va avea ca primă consecinţă deteriorarea în continuare a condiţiilor de trafic, cumenţinerea riscului pentru aciddente, ambuteiaje cu emisii importante, lungirea timpilor de parcurs,deteriorarea vehiculelor participante la trafic, cresterea disconfortului atât pentru participanţii la trafic cât şipentru populaţia locală.6.2 ALTERNATIVA DE A REALIZA „MINIM”Alternativa de a realiza „minim” s-ar fi rezumat doar la reabilitarea primara a acestui sector de drum, careconsta in asternerea a maximum doua straturi de mixturi asfaltice.Avand in vedere pierderile de capacitate portanta ale drumului si degradarea accentuata a imbracamintiiprecum si a celorlalte elemente ale profilului transversal (drenaje, acostamente, etc), strangularea traficului laintrarea in municipiile Caracal si Alexandria, frecventele ambuteiaje din sectorul DN6 amplasat in acestemunicipii, aceasta solutie nu a fost considerata viabila, neaducand nici o imbunatatire conditiilor de trafic.Aceasta alternativa nu se exclude, dar infrastructura propusa a fi reabilitata nu poate fi facuta functionaladaca nu se aduce la caracteristicile tehnice si de exploatare care sa corespunda in totalitate normelor tehnice invigoare in Uniunea Europeana.Totodata, in cazul acestei alternative, nu se poate efectua o analiza fundamentata atata timp, cat nivelul minimeste perceput in mod diferit, iar finalitatea efortului investitional de cele mai multe ori nu este vizibil, fiind inacelasi timp o pierdere financiara pe termen lung.6.3 ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA PROIECTULUI

In conditiile in care executia lucrarilor de reabilitare a drumului se va face in cel mai scurt timp, investitia vafi mai redusa, iar in cazul in care executia se amana lucrarea va fi mai costisitoare datorita degradarilor cesurvin ulterior in structura sistemului rutier. Pentru eliminarea acestor deficiente si avand in vedere crestereaprognozata a traficului rutier solutia optima pentru asigurarea continuitatii traficului la nivel admisibil estemodernizarea drumului in cel mai scurt timp.In concluzie, necesitatea si oportunitatea investitiei este evidenta si cu repercusiuni pozitive atat pentrulocuitorii localitatilor strabatute de drumul judetean cat si pentru agentii economici care isi desfasoaraactivitatea in prezent în zonele adiacente traseului DN6.Având în vedere aceste considerente, proiectul va demara în anul 2009, odată cu asigurarea finanţării.6.4 SOLUTII TEHNICESolutiile tehnice au fost adoptate cu adaptarea la situatia existenta si in urma efectuarii studiilor siinvestigatiilor de teren. In vederea alegerii solutiilor tehnice optime au fost efectuate studii geotehnice,investigatii de capacitate portanta prin incercari dinamice nedistructive, studii hidraulice si topografice.Lucrarile de arta au fost expertizate de catre experti tehnici autorizati.Memoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 596.4.1 TRASEUDN6Intru-cat scopul temei de proiectare a fost reabilitarea DN6, la proiectarea elementelor geometrice ale traseuluiin plan s-a urmarit ca axa proiectata sa se suprapuna pe cat posibil pe axa drumului existent. Tinand seama deconditiile existente din teren, au mai existat situatii unde s-au facut mici corectii in plan, in functie deposibilitatile de largire.Varianta de ocolire a municipiului AlexandriaIn 2005 a fost relizat de catre S.C. CONSITRANS S.R.L. un studiu de fezabilitate in care s-a studiat doauavariante de traseu ce sint evidentiate in planul de ansamblu dupa cum urmeaza:- Pe partea dreapta a raului Vedea cu albastru- Pe partea stanga a raului Vedea cu rosuAmbele variante au avut avantaje si dezavantaje dupa cum urmeazaPe partea stangaavantaje:- efortul de investitie este mult redus deoarece in lungul VARIANTEI nu sunt necesare volume mari deramblee si lucrari de aparare pe lungimi mari;- amplasamentul variantei este situat complet in afara zonei de extindere a municipiului Alexandria si a

localitatii Nanov,mai exact in afara perimetrului construibil prevazut in cele doua Planuri de UrbanismGeneral;- amplasamentul este situat in afara albiilor minora si majora ale raului Vedea cu exceptia traversariiacestui rau;- lucrarile de terasamente sunt echilibrate, cu cantitati mult reduse si costuri mult mai mici, deoarece seevita rambleele inalte din lungul raului;- lucrarile hidrotehnice de aparare sunt minime, numai la traversarea raului Vedea, deoareceamplasamentul VARIANTEI este pe coasta;- terenurile din amplasament sunt stabile nefiind traversate zone umede sau de balta;- procentul cel mai mare din suprafata de teren ocupata este pasune;dezavantaje:- este mai lunga cu cca 530 de metri fata de varianta de pe partea dreapta ;- traverseaza in plus, fata de varianta din dreapta, o zona cu padure tanara si lastaris dar pe o lungimescurta de 475m;Pe partea dreaptaavantaje:- este mai scurta cu cca. 530 m decat varianta de pe stanga;- nu traverseaza in plus o zona de padure tanara si cu lastaris comparativ cu varianta stanga;- este necesar un singur pod ( peste raul Vedea ) si se evita cel de-al doilea pod peste paraul Adamesti.dezavantaje:- necesita un efort de investitie mult mai mare datorita volumului mare de rambleu, volume mari delucrari de aparare si lucrari pentru rectificarile de albii;- conform Planului de Urbanism General, traverseaza zona de extindere a localitatii Nanov in partea deNORD pana in raul Vedea, aceasta ducand la situatia ca drumul nou sa-si piarda rolul de VARIANTAMemoriu tehnic necesar obtinerii acordului de mediuPagina 60DE OCOLIRE, situatie care nu este acceptata de Compania Nationala de Autostrazi si DrumuriNationale din Romania.- Varianta se interpune intre Alexandria - Nanov si raul Vedea - situatie neacceptata pentru dezvoltareacelor doua localitati.Solutia avizata de catre CNADNR a fost solutia pe partea stanga.Tinand cont de acest lucru traseul ales (pe planul de ansamblu este cu verde) a fost amplasat tot pe parteastanga dar a fost imbunatatit prin corectii ale traseului atat in plan cat si in profil longitudinal, evitand a seexpropia padurea de la marginea comunelor Nanov si Buzescu.

Traseul ales a fost analizat si prezentat autoritatilor locale care au fost de acord cu viitorul amplasament alvariantei de ocolire.Varianta de ocolire a municipiului CaracalIn 2005 a fost relizat de catre S.C. CONSITRANS S.R.L. un studiu de fezabilitate in care s-a studiat doauavariante de traseu ce sint evidentiate in planul de ansamblu dupa cum urmeaza:- Prin partea de nord a municipiului Caracal cu albastru- Prin partea de sud a municipiului Caracal cu rosuIntru-cat la prezentarea ambelor variante, solutia pe partea de nord nu a primit acceptul MapN solutia alesdrept traseu a fost cea pe partea de sud.Tinand cont de acest lucru traseul ales (pe planul de ansamblu este cu verde) a fost amplasat tot prin partea desud, dar a fost imbunatatit prin corectii ale traseului atat in plan cat si in profil longitudinal..Traseul ales a fost analizat si prezentat autoritatilor locale care au fost de acord cu viitorul amplasament alvariantei de ocolire.6.4.2 SISTEM RUTIERLa stabilirea solutiei proiectate pentru sistemul rutier s-a tinut seama de clasa tehnica a drumului, alcatuireasistemului rutier existent (zestrea drumului), traficul actual si de perspectiva si de starea tehnica a drumului.Perioada de perspectiva pentru care s-a facut acest calcul de dimensionare este de 15 ani.S-au studiat trei solutii de sistem rutier (cu aceeasi configuratie a straturilor prezentate in cadrul acestuimemoriu) dar avand latimi de platforma diferite.a) 7m parte carosabila (10m platforma) cu caseteb) 7m parte carosabila (9m platforma) cu casetec) 7m parte carosabila (10m platforma) fara caseteIntrucat actualul sector de drum studiat este drum european (E70) s-a ales solutia a)6.4.3 PROFILE TRANSVERSALEDiversitatea dimensiunilor in profilele transversale existente, precum si multitudinea de solutii de ranforsarepe diferite sectoare de drum au impus o mare varietate de profile transversale tip, caracteristice atat pentrutraversarea localitatilor, cat si pentru traseele situate in afara acestora. La aceasta s-a adaugat limitarile impusede punctele obligate (pasaj inferior pe sub CF si drum de centura) care au dus la nerespectarea standardelor inceea ce priveste latimea caii de rulare si a elementelor de siguranta.