semnificatiile comportamentale ale factorilor pulsionali

8/16/2019 Semnificatiile Comportamentale Ale Factorilor Pulsionali

http://slidepdf.com/reader/full/semnificatiile-comportamentale-ale-factorilor-pulsionali 1/98

SEMNIFICATIILE COMPORTAMENTALEALE FACTORILOR PULSIONALI(elemente de analiza si patoanaliza pulsionala)

- dupa Ines GRAMIGER

Traducere:

Psioholog principal – Dumitru IVANA



CUPRINS

1. Sfera functionala a factorului “h” …………….…………..……..……. 3 p

2. Sfera functionala a factorului “s” ……………….…….…………….. 11 p

3. Sfera functionala a factorului “hy” ………………....……..………… 21 p

4. Sfera functionala a factorului “e” ……………...………..……….….. 31 p

5. Sfera functionala a factorului “k” …….……….………..……..…….. 45 p

6. Sfera functionala a factorului “p” ……………..…………...….…….. 56 p

7. Sfera functionala a factorului “d” …………………………....……… 69 p

. Sfera functionala a factorului “!” ……………..…………...….……. 1 p

2



Sfera functionala factorului h

Imaginile testului. Reprezinta hermafroditi corporal, adica bisexuali biologicAcestia fac referire la tema homosexualitate !heterosexualitate

Psihoatologia hermafro!itilor."ermafroditii sunt #inte greu de de#nit din punct de $edereal proportiilor sexuale barbat % femie si care au, de regula,caractere sexuale secundare similare &oseda o trebuintaaccentuata spre erotica tactila (tactilitate)' aptitudinilepentru sensibilitatea intero % propriocepti$a, pentru tandrete,spre o hipertro#e eroticairectia de identi#care a hermafroditilor in test h*

Teoria ne"rotica !esre hermafro!iti."ermafroditii poseda trasaturi din inconstientul originarmostenit, trasaturi reprezentati$e pentru o puternicanecesitate de tactilitate si apropiere Adesea aceastatrebuinta apare ca surogat pentru o sexualitate genitalaimposibila si ca un triumf al tactilitatii in $arianta sapregenitala, adica in formele pregenitale ale eroticii si aleapropierii corporale Astfel, se e$identiaza una din puternicileluari in posesiune a corporalitatii autoerotice+i$elul de dez$oltare psihogenetica in sensul geneticiipatologice este ni$elul pregenital, adica sexualitateanediferentiata genital,#xare la ni$elul oral, faza primaraembirionara inainte de diferentierea sexuala

3



Functiuni normaleh#

h$

In normalitate

h

• Energie masculina % feminina actionand impreuna

• Reactie premanifesta

•isexualitate

• ituatie pregenitala, deci sexualitate nediferentiala

• In general h* este pus in legatura cu simtirea caldurii si aracelii (h* merge spre cald)

• Acceptarea tactilitatii, a inclinatiei personale sub forma actuluide tandrete

• Iubire pentru o persoana

• Eros Erosul pamantesc (&laton)

• .apacitatea de resimtire, sensibilitatea corporala, placereaprealabila, /ocul erotic

• Erotica pregenitala, a#rmarea corpului, a frumusetii si anuditatii

• &osesiune a corpului de tip autoerotic

• Acceptarea apropierii ensibilitatea Intimitatea

• imtul ra#nat, gusturile #ne 0dulcegarii in sens oral sauestetic1

•

entimantalitate, romantism liric• &resimtirea prezentelor inefabile sau a unei aure' simtirea unei

prezente imateriale• 0Al saselea simt1 dar tot tactil

• 2orma de contact feminina

• 2orma tactila a maternitatii

•h- merge cu raceala

•

Iubire pentru umanitate• Iubire platonica

• orinta pentru apropiere suprapersonala, apropiere degrupuri 3rebuinta de a se pastra distanta personala

•Apropiere de transcendent de alcatuirile nonmateriale

•Energia este in$estita intr-o #loso#e, ideologie

• 4egatura cu cei care sunt pe punctul de a muri, cu ceimuribunzi

•5iata celibatului

•Asceza erotico-sexuala

4



• E$entual, ambi$alenta in legatuara cu identitateasexuala

h%

• 6n eros satisfacut dupa o acti$itate erotica nati$a saudupa satisfactii de tip surogat

• 3rebuinta erotica relati$ slaba• E$entual, satisfacerea permanenta in profesii socio -

spirituale sau erotice• 4a oamenii foarte in $arsta sau la muribunzi

Tul&urari

h#

•"ermafrodism

•E$entual in$ersiune la barbat (homosexualitate latenta saumanifesta)

• 3rans$estitism (cu h7-8)

• 3ranssexualism

• Infantilism, regresiune (* 9 regresiune la faza primaraorala)

•&er$ersiuni (froteur) 0frecatorul1, fetisism cu obiecte(len/erie) h

•entimentaliate ne$rotica 4uare de distanta autoerotica,ne$rotic - narcisica

•E$entual alcoolici, 0lipiciosi1

•&edo#lie

•Erotomania, hipertro#a erotica in sensul posesiunii cusexualitatea manifesta de obicei in nimfomanie,promiscuitate sexuala, on :uanism

h$

•Reductie a sexualitatii' lupta cu anxietatea sexuala'frigiditate sau impotenta

•E$entual in$ersiune la femei

•.on;ictualiate ne$rotica in erotica feminina, adica atractiecantitati$ puternica, dar negati$a a dorintei

•Anxietatea de apropiere si homosexualitatea defansi$a sauhomofobie.

•Anxietate fata de atingere cu ch * - < autism5



•Anxietate de pipaire, contact la imaginea unei negari atrebuintei de tandrete

•"ipertro#a erotica

•Amenoree

h

•isexualitate•i#cultati in gasirea sexului, e$entual nediferentiere

sexuala• In pregenitaliate, atunci cand sexualitaea inca nu s-a

diferentiat

ho

• 3ulburari de tipul depasirilor tensionale erotice prinsatisfactii surogat

•labiciunea neurastenica in domeniul erotic 4ibidoul slab(impotenta sau frigiditate)

•.apacitatea de a iubi, pericolul tendintei acumulate ($ezi s)

•=nanie excesi$a (ipsatiune)

'i"erse ( Oerotroisme.Genotropismul este ansamblul de pulsiuni genetico - psihice

neconstiente, dar care imping la o profesie

Profesii in mediul “ h”.h* prostitutie, matrona, pornogra#e' profesii 0in$erse1profesii feminine la barbati si in$ers

Profesii feminine la barbati:

•chelnari, room-ser$ice

• balerini

• coafezi

• textilist

• costumier

• sora la psihiatrie

Profesii barbatesti la femei:

• profesii tehnice, grosiere

Profesii ce au de a face cu atingerea:

• maseur, maseuza6



• cosmeticiana, coafeza

• dermatologi

• manichiuristi, pedichiuristi

• tesaturi #ne, stofe, croitori de lux, fabricanti de len/erieintima• materiale #ne de tip blanuri, stofe, fulgi, absorbante,depilator

Profesii bazate pe motricitate na:

• ceasornicar, aurar, $ra/itor, magician

Profesii bazate pe medii umede:

• lucratori la saune, la bai termale, masa/

Ingri/irea animalelor $eterinari de animale mici

Ambianta sentimantala ambianta de >itsch (bibelouri detalcioc)

Ambianta spiritual-estetica exegeti ai frumosului, inclinatiede a sta in prea/ma poeziei, a liricii, romanticii, cu o anumitaromanticitate in $orbire, in ton

Meserii de tipul ginecologia, endocrinologia de tip sexualasau consilier sexolog

&ersoane carora le place muzica de tip armonic, romantic,muzica la instrumente de pipaire (harpa)&rofesiuni de tip $enusian chirurgie estetica

0h1 se manifesta in

• comuniati de acelasi sex (cazarme, comunitaticalugaresti)

• profesi umaniatre protectia mediului, ecologisti

• preoti, calugari, eremiti, eunuci

• profesii care pun in $aloare obiecte copilaresti (/ucarii)doica, bab7-sitter, educatoare, insotitori de orbi si depersoane handicapate

O&iecte. Materiale.

7



• blanuri, matasuri, fulgi, $elur, plus, mohair, angora,;ausate, dulciuri (mor#sme), dau do$ada de un anumitinfantilism

• preferinta pentru animale mici canis

• obiecte de genul papusilor, colanti

• cei care se ocupa de sugari, copii mici

• romane de iubire

• doctori de animale

Imbinari ale morfotropismului 0h1 cu criminaliatea

Somatizari

• boli de piele, imbolna$iri sexuale, tulburariintracorporale, menstruale, hormonale, de reglare atemperaturii

• forma unicat a cleptomaniei care functioneaza ca unsurogat de orgasm (asociata cu moti$atia de tip 0d1, 0>1,0e1)

• forma unicat a piromaniei, moti$ata prin frustratia deiubire sau de satisfactie sexuala

• forma unicat a sentimentului de urmarire (senziti$itateade relatie p- % h7-) Aceasta este moti$atia de proiectiahomosexualitatii latente proprii (pot # urmarit de homo)

.ontinutul homosexualitatii poate # transformat incontrariu, in mod secundar, de aceea indi$idul se simteurmarit agresi$ cu toate ca subiectul este 0s -1

'i"erse

• 4egaturi homosexuale tandre h* (tandrete) - ambisex.

• 4a femei, in general, legaturile de acelasi sex nu trebuieinterzise 2emeile se pot atinge zeci de ani fara a de$eni

homosexuale prin aceasta Ele pot trai trebuinta 0h*81prin manipularea hainelor, in timp ce barbatii nu auaceeasi chemare e aceea femeile sunt mai inclinatespre trans$estitism

• isexualitatea este natura originara a omului =mul esteobligat, prin in$atare si presiune sociala, la diferentiereabisexualitatii, la cat trebuie sa se imparta in homo sihetero. In cultura noastra, cultura homosexuala a fost

secole de-a randul condamnata, mai mult decat intinuturile arabe



• In$ersiunea autentica, reala, adica 0homosex $era1,presupune un inconstient primar si un Ego Ideal?in$estite, care mai tarziu se $or manifesta sub formascopului pulsional si al obiectului

• 2orma feminina in test' h*, s- ch ><9, p± 0Eul feminincare se abandoneaza1 (abandonatul)

• 2orma masculina in test h-, s* ch >±, p<9

• Metatropismul sexual ! feminitate su;eteasca intr-un corpmasculin sau in$ers Aceasta forma de in$ersiune nu estenecesara sa se desfasoare intr-o relatie homosexuala, sepoate manifesta si heterosexual

• 4ui 0h1 astrologic ii corespunde planeta 5enus

• =rbii isi pot compensa, cu caracter de surogat, simtul$ederii 0h71 prin cel al pipaitiului 0h1

• 6n 0h1 supratensionat, pofta de dulciuri, poate producegreata, rautate sau placere per$ersa de tip 0s1

• 3rairea timpului in stil /u$enil (roc>) 0h*81 , 0$ictorianistii1imbracati ca pe timpuri, cu pudoare

• 2ormele de celibat, e$reitatea ortodoxa impotri$a egalariifemeii cu barbatul

• omeniul polaritatii ! calugarita % prostituata

• In grafologie, 0h*1 se manifesta pe linii #ne, catifelate,ondulate, curgatoare print-un fel de pastuozitate, prinunghiuri inclinate in /os, prin netezime

• Idolii @ei Eros (Amor la romani), Afrodita (5enus laromani)• Actiunea lui 0h1 asupra lui 0s1 ! contactul tandru tactil

alina durerea corpului si su;etului omenesc (h* s-) 0h*1(Eros) si 0s*1 (3hanatos)

• &roblema despre pielea ca suprafata a creierului sisu;etului omenesc, suport originar, ectodermul, dar sediferentiaza prin contact cu lumea din afara, prin pieleatrupul isi organizeaza creierul si $iata emotionala

.opilul creste pe fondul insu#cientei contactului, ca un0nesimtit1 si in$ata prin aferentatia +. si periferica calumea nu are nici un sensAde$aratul sens existential este insusirea sistemului ner$ossi, in raport in$ersat prin piele, sub forma + periferic sisistemul hormonal 3esutul foetal este oceanul, apa care estemiscatoare, plina de $iata si datatoare de $iata, prin contactcu pielea $or genera excitatia $itala In cazul unei nemiscari

(secarea apei) apare o de#cienta in edi#ciul inelui, nu maiapare deosebire intre ine si non-ine si astfel au locimbolna$irile su;etesti (somatica auto-imuna) <

9



psihosomatica {* Ego Ideal (Ideal Ich) desemneaza Eul realcare ar fost obiect al primelor satisfactii narcisice. !lteriorsubiectul tinde sa regaseasca acest Eu Ideal caracteristicstarii asa"zise #atotputernice$ a narcisismului infantil din

perioada in care copilul #era pentru el insusi propriul ideal$%

• h7-, >-8 complex de inferioritate

• > - autodestructi$, autoreprimant Insul se spiritualizeazasa aiba o 0suprafata ci$ilizata, dar cu pretul izolarii delume, pleaca in cautare, dar se pastreaza atasamentul1

&ro#lul de prin plan ce este #aici si acum$ ca un fel de startactional

• d 9 este comportament depresi$

• h7-8 supratensiunea trebuintei de automasacrare, foamede autoa#rmare, dar datorita obstacolului nu reuseste

&asi de interpretare

• supratensiunile ! centrarea interpretarii

• ,. ! pulsiuni originare, primare, contactul esteultraprimar prin dispozitia de relatie cu lumea

• m8 ! retard dispozitional, inabilitate de administrare a

0pietei psihice1, acolo unde mergem sa adunam, sadepozitam

In astrologie

• 5enus reprezinta atractia instincti$a, sentimentele,iubirea si simpatia, armonia si blandetea, este astrul arteisi al acuitatii senzoriale, a placerilor (Micul bene#c)

• 3andretea, mangaierea, contopirea senzoriala,

frumusetea

1"



Factorul )s*

Reactia s9 - reactia transformata sa #e in comportamentgenuin, #e in comportament de tip surogat, dupa teoriasimptomului (2reud)

Reactia 0s±1 este o reactie supratensionta pe una dindirectii

Imaginile de test sunt ale unor criminali pasionali, crimnaliafeci$i 0e -1 (omor afecti$) adicii din test reprezinta cazuripatente psihopatologice in sfera maladi$a a sadismului

.omentariu in primul rand pentru ca #gura esteedi#catoare pentru o latenta patologica iar, pe de alta parte,a$and o trasatura genetica prin ascendenti simili (sipatologici si normali) si in al treilea rand, #gurile au fostchestionate prin alegere libera (asociatia factoriala)

e retinut ca orice in$estigatie destin - analitica se $a facepe dimensiuni Iubire, &rietenie, &rofesie, oala si Moartetinand cont de antecedentele heredo-colaterale (A".)

Psihoatologia sa!ismului.

4a criminalii sadici se a/unge in general la chin adicul sepoate manifesta prin superioritate, 0a # deasupra1, a-l facepe partener o $ictima pasi$a A 6&6+Eirectia de identi#care a sadicilor in test este 0s*1, iaridenti#carea masochista este 0s -1

11



Teoria ne"rotica a sa!ismului.

4a baza ne$rozelor stau per$ersiunile (dupa 2reud)

adismul este o per$ersiune printr-o barare puternica ainconstientului originar, asociata cu o tulburare a Eului care

consta in incapacitatea de participatie tulburata in fa$oareaunei functiuni supradimensionate, aceea a 0trebuintei de amaterializa1 aceasta posesiune

&er$ersiunea sadismului apare in test la 0s*1 combinat cu0>*1 adicul manifesta acea tulburare a Eului in care el,ne#ind capabil de participatie, are in schimb o functie 0>1(introiectie) predilecta, astfel incat este legat de tehnicademersului sexual El $rea o posesiune tehnica apartenerului si nu o legatura fuzionanta 0> B p1 RaporturileEului merg mai putin pe pulsiunea Eului de a se simti legat,ci mai mult merge in sensul functiunii 0>1 care estematerializanta, a luarii in posesiune a tehnicii

6n sadism extrem are loc atunci cand in functia 0>1 (amaterialitatii tehnice) nu exista deloc participarea lui 0>-1, ci este un 0> *1 autarhic (canibalism psihic)

&sihologia dez$oltarii, adica stadiile genetice ale dez$oltariisadismului

adismul reprezinta un defect al fazelor orale de tipparticipati$, capacitatea de relationare (> B p)In stadiile timpurii ale dez$oltarii, copilul, in fata anxietatiiexistentiale isi fructi#ca mecanismele de luare in posesiune,ca functie anala a Eului, in fond #ind un mecanism defensi$,se dez$olta astfel un control asupra obiectului e manifestaun cupla/ intre s si > care de$ine contra asociatiei intre p si

m in raport cu s si >

e manifesta o anxietate fata de dependenta de Mater (carede$ine obiect) si de extradare orala Apare aceastaprocedura de tip sadico-anal, de securizare supracompensatprin controlul constant prin 0a # si a sta sus1, prin acti$ism,masculinitate, faptuire si duritate

.u toate acestea sadicul este perfect dependent de un

partener polar care este sub el, care i se supune, o$ictima, un 0moale1 (masochist)

12



2orta agresi$a care se manifesta in asa-zisele deformarinonper$erse poate # gasita la toate etapele de dez$oltare

• faza oral-agresi$a s* % m- a musca, a roade cu dintii,sindromul crocodilului

• faza anal - agresi$a s* cu d*8 sau d-8 In desen copilulface o mazgaleala agresi$a, in /oc manifesta un fel de

retentie agresi$a de genul 0nu-ti dau /ucaria1• faza falic - agresi$a s* cu h7* tip acti$ si exhibitionist

Functiuni normale

s #

• Actiuni agresi$e cu instrumente agresi$e

• Acti$itate si agresiune de tip defensi$ (in aparare) inmodalitate $erbala, emotionala sau corporala Aspiratie la

dominatie, conducere• Modalitate agresi$a de aparare de circumstanta

• .ooperare generala Acti$ism locomotor 5italiate bazalaEnergie Motricitate grosolana

• Autoaparare, autodefensi$a, exprimare si exteriorizare adorintelor .onfruntare directa Re$endicare directa.apacitate de decizie

• in punct de $edere corporal, adesea se a#seaza cupieptul deschis, cu bustul impunator

• &ri$ire directa, de atac, incisi$a, agresi$a

• Impulsul de schimbare alloplastica

• .apacitatea de a spune +6, de a lua pozitie, criticism,capacitatea de a se confrunta

• 5orbeste cu $oce tare, sonora

• A reprosa, a acuza

s +

• 3rebuinta de a # supus, pasi$, oblati$, sumisi$, 0a te lasamai pre/os1

• 3oleranta la durere, la frustratie, capacitatea de a suferi

• 3endinta de a se lasa chinuit, 0 a $rea sa stai dedesupt1

• Mentinere in afara trebuintelor Abtinerea Retragerea inrenuntari Renuntarea in a se impune 0A inghitinedreptatea, de a se supune, a se adapta, a se conforma

.orporal, s- se manifesta adesea ca pantomimaRabdatoare, cu capul plecat, 0lo$it dupa ceafa1, cu ochiiplecati, cu miscari de retragere, cu moliciune (simbol

13



corporal al rugaciunii, al cersirii) ca expresie a atitudiniide $ictima, sacri#cat

• 5ocea soptita, putin capabil de a se impune, impulsul deschimbare autoplastica, de sumisiune

• Are un fel de energie feminina, pasi$a

• o$edeste recepti$itate, acceptare, autodelasare

• Gri/uliu, rabdator

• 0a lasa de la tine1, 0a slobozi1, 0 a # diligent1, politicos,ascultator si autocritic

s#

• A distruge (e$entual pentru a crea ce$a nou)

• ucuria unor excitatii tari

• .omportamente grosiere, grosolanie

• &lacerea de a irita, de a ataca, de a lucra cu $orba si cu

instrumente ascutite, incisi$e• Energie masculin-acti$a

• .utezanta, spirit de luptator, placerea de a se certa cu$irulenta, poate face loc sublimarii

• ucuria de a # in co;ict

• Ascutime spiritual - intelectuala, simt ager (astucitate),perspicacitate

• Agresiune ci$ilizator - tehnica (impotri$a naturii)

• ucuria de a boxa, chiar din iubire

• ucuria de a rani

Tul&urarile factorului s

s#

14



• .omportamente autocastratorii la isterici

s$

• adismul ca per$ersiune

• Acti$ismul in forta, $iolent, brutal

• 3rasaturi caracteriale sadice (s*, >*), sindromul sadicper$ers dar care nu se manifesta sexual

• Aptitudini agresi$e fata de cei decazuti, autoaprecierenumai in masura in care se simte defaimat, excitatiegrosiera

• Esecuri agresi$e• Masculinitate ($irilitate) ne$rotica sau tulburari de psihic

ale potentei ca aparare fata de pasi$iatate, fata dehomosexualiate, anxietate de pasi$itate cu supra -compensare a impotentei

• Agresiune ca aparare sau ca impotenta la cei cu anxietatede incisi$itate sau de 0muscare1 (s* p-)

• "iperacti$itate % excitatie in hipomanie sau manie

•epresie agitata (s*, >*, d*) ca stare c$asipermanenta

• In$ersiune la femei

• .astrare constienta si ascundere a homosexualitatii labarbat

• "ospitalism autoagresi$ (care se lo$este cu capul depereti, constient)

15



stapani, de a pune sta$ila tensiunilor agresi$e sau aincarcaturilor tensionale

Oerotroism,

• Esca$atoristi

• .ioplitori, comercianti de cutite

• In sport, interese pentru echipamente agresi$e lant,catuse, piele tabacita

omenii ca un simbol al masculinitatii politist, roc>er(imbracaminte masculina in scop demonstrati$)

• &rofesii de subordonare, de slugarnicie de tip ser$ice (s-),meserii de sacri#ciu, ser$ile, secretariat, social-religioasa,de performanta sumisi$a

• arbati foto-model, manichiuristi % pedichiuristi,stomatolog

• &rofesii cu satisfactii ale antrenamentului locomotorbod7-bulding, maseuri ai sporti$ilor

• 2orme spirituale de agresi$itate criticul, cinicul,

caricatura, satira si sarcasmul• &rofesii artistice care lucreaza cu natura sculptori in

piatra sau lemn• Amatori de 0ascutime1, iute in acti$itate, mancare si

muzica tobosar % baterist

s$

• &rofesii de a/utor cu supunere si subordonare

• &rofesii de tipul pantei ! deasupra % dedesupt dentistii,relatii sef % subaltern

s#

• .rescatori, ingri/itori de animale agresi$e, dresori,$anatori sau ingri/itori de crocodili, specialisti in animalede prada, zoologi, pazitori de serpi, toreadori

•&rofesii cu discurs agresi$ comerciant de presa scumpa,aparatori, acuzatori, politicieni

17



O&iecte materiale

• .utite, secure, topor, ate, burghie, ferastraie, arme de foc,sageti, bat sau bata, lanturi, catuse, dinti, unghii, cuie,obiecte acutite in general' gusturi sarate, mirosurimuscatoare (s*d)

• &unc>eri, roc>eri• &astai, ardei iute

• 5ampiri (s*m), capuse, animale cu spini, animale, animalede prada, cu cioc sau cu gheara, animale cu danturaascutita

• 2luide iuti, cauterizatoare, asistente de dentisti, dictatori,militari, ipotecari

• .ei cu pieptul umfalat, piloti de incercare, tanchisti,pescari ! 0eu sunt tare, #i tu slab1

Acti"itati caracteristice,

• a lo$i, a intepa, a coase, a zgaria, a scarpina, a smulge, amusca, a boxa, a calca batatorit, a lupta, a se supune saua se apara la modul acti$, a certa si a se certa, a se lasacertat, a # un faptas imaginar (tap ispasitor), a # o$ictima, a indura, a se lasa la pamant, a se opri, a gauri (asfredeli), a lansa, a trage, a goni, a na$ali, a se repezi, a

susoti

Integrari ale morbotropismului cu criminalitatea

• 2ormele criminale comportament $iolent, de spargator

• 4egatura dintre faptas si $ictima realizata pe bazainrudirii genetice, similitudinii pulsionale sau pe baza depolaritate (faptasul, adesea, s* $ictima s-)

• adismul si masochismul balansat mai ales cu altecomponente dure unul care se misca dupa principiulmersului pe bicicleta, realizeaza pasarea $iolentei de la$ictima la faptas, ca si cum $iolentul este mai slab

Alte forme per$erse dar fara s

• 2roteur (/ucatori) se ocupa de atingeri h*, >*8 (dansatori)

• .opro#lia d*8, >*8

•Exhibitionisti h*8 h7*8 >*8

• 5o7euristi h-8 >*

• +ecro#l cu omor h*8 >-8

1



• 2etisismul h*8 >-8

• odomismul h*8 ><8# per$ersiunea ca umbra pol opus al ne$rozelor de refulare'

per$ersul refuleaza putin dar nu poate sa interzica saunega dorinta lui pregenitala care iz$oraste dininconstientul primar (das E3) >± B >-

• >* B >- psihastenici foarte duri cu sange rece care seincurca in proprile aspiratii +u sunt periculosi pentru altii,ci mai mult pentru ei insisi

• >- B >* ne$roticul refulant care neaga aproape totul, maimult refuza decat acumuleaza si, adesea, nu poate a$ea o$iata sexuala normala

• 3rasaturi de caracter masochiste, combinatie intre s-8, >

• 3rasaturi de caracter sadice s* >*

• 3rasaturi corporale autodestructi$e la meseriasi, careinstruiesc pe altii

• 3orturi si razboaie

• o$ezi de hipermotricitate 02ilip cel zbenguit care da dinmaini si din picioare1, sindrom hiper>inetic' la cronicidureri si suferinte cronice s*8

Carcacteristici ( Particularitati.

•4egaturi sado - maso, partenerii raman legati tenace,foarte strans, foarte dependenti unul de altul, adeseaincapabili de a se detasa e cele mai multe oriagresiunea trebuie sa $ina dintr-o a treia sursa pentru asepara perechea Adesea masochistul il pro$oaca pe sadicca sa-l agreseze In general, in relatiile sado-maso,excitatiile grosiere (s) sunt mai lesne simtite de cat cele#ne (h)

• Alte manifestri ale agresiunilor boli psihosomatice ca

expresie a pasi$itatii si regresiunii tip (s), muscareaunghiilor (onicofagie)• crasnirea din dinti

• iferite ratari

• Esecuri care ne indispun

• Ambianta grosiera cu propriul trup (tinuta negli/enta)

• 3endinta de a face distrugeri, chiar simbolice(c$asistereotipe)

• .rize de scarpinat si de muscare

• Eczemele ca expresie a pasi$itatii sau a regresiuniitendintelor agresi$ - masculine

19



• &olaritatea sadism-sentimentalism 0calaul cu inima deporumbel1, caracteristicile sadismului sisentimentalismului pot coexista in$azii de stergeri

Agresiune constructi"$!estructi"a.Agresiunea constructi$a se realizeaza de exemplu in

comportamente reprezentand satisfacerea trebuintelor prinlimitari, renuntari, prin stapanire de sine, prin capacitateade a spune +6Agresiunea destructi$a degradeaza, distruge, nu are simtulgustului edi#carii, al constructiei Agresiunea constructi$aeste mai putin prezenta astazi in $iata cotidianaPersonalitati ti s,

• "itler agresiune, razboi, refuzul slabiciunii' foloseste un

mecanism de ispasire, fanatic al sportului, a reprezentatun delir de masculinitate prin discursuri racnite (s* p*)• 3om7 6ngerer' desenator care a culti$at in tematica operei

sale satira, caricatura, insa in desen sado-maso• .hirurgul "achetal combate prin cu$inte agresi$e, taioase

in cazul operatiilor urgente de cancer .hirurgul 0datdracuC care te in/ura1' personalul medical care ia masuri inpregatirea preoperatorie fara mena/amente, cu cel maimare sadism

• "ell$ien sculptor si fotograf, a facut o prezentare dura adurerii si a mortii El deseneaza 5iena ca pe un loc deorigine al sado-masochismului

• +i>i de aint &halle culti$a #guri falice' ea insasi a fost o$ictima a incestului si a $iolului

• Dathe Dollitz sculptorita, admiratoare a razboiului, isitrimite #ul la razboi impotri$a dorintei acestuia Acestamoare iar ea se fragilizeaza in interior (extremistapulsional), regreta ce a facut iar apoi sculpteza imagini

0tipatoare1 pentru a intelege ce$a din semni#catia lui s*In sublimare are aceasta electi$itate 0tipatoare1 prin carecombate razboiul

'in !omeniul sihologiei colecti"e.

• Rascoala unor muncitori din @urich-Globus, care adeterminat pe politisti sa-si satisfaca potentialul agresi$care i-a pro$ocat pe demonstrantii, initial pasnici Arezultat o bataie cu pietre A fost un caz de soc pro$ocat

intr-o relatie dintre niste inruditi pulsional• Mica sirena a lui Andersen ! sacri#ciul dureros din iubire

2"



• .iufulici al lui E3A "oFman ! tehnica sadica depedepsire

• :urgen artsch criminal in serie, pedo#l A fost un sugarabandonat, a trait fara adapost pana la luni si apoi afost adoptat de niste macelari cu comportament dur,primiti$ Mama adopti$a a$ea momente de tandrete, daraplica pedepse crunte In scoala era un bataus, in scurta

copilarie a fost $iolat de tatal si de $arul adopti$, careerau pedo#li sadici 3atal il obliga la taiatul animalelor,a$ea obiceiul sa-i produca des panica, pro$ocandu-l laatractii si subiecte de tip pedo#lic' i-a inoculat anxietateafata de oamenii mai mari decat el Il punea sa-i aducacopii pentru placerile lui A fost obligat sa despice, satranseze, sa castreze, sa cioparteasca, sa taie capul cutoporul, sa $orbeasca agresi$ ca soferii In inchisoare nuaccepta sfaturile terapeutului Moare sub narcoza

efectuata pentru propria lui castrare• &assolini regizor de #lme cu tematica sado - maso, care a

fost ucis precum $ictimele din #lmele sale

21



Sfera functionala a factorului hy

Imaginile de test sunt ale unor isterici manifestandu-se cuexhibitionism, care sunt diferiti de cei cu angoasa

&sihopatologia isteriei manifeste ca si epilepsia istericaapartine tulburarilor de tip critic, de 0surpriza1 In isteria

manifesta sunt H faze

• 2aza de acumulare acumularea de afecte #ne(nostalgia, dorul de a # remarcat si o serie desentimente din tematicile iubirii =edipale)

• 2aza de criza 0 arcul isteric1, scene afecti$e, spasmelede strigat, crizele de ras % plans, paraliziile isterice,tremorul functional, ner$ozitatea si prabusireaner$oasa i$erse simptome somatice si $egetati$e,

crize de disperare• 2aza de acalmie

Alte siptome isteriforme

• .rize functionale tulburari de alimentatie, de apetit,tulburari de somn, de mers, de auz, 0globus histericus1,tulburari de circulatie, crize de transpiratie profunde( $aluri de transpiratie), crize de hiper$entilatie, iminenta

de a urina, crize febrile, de $oma, tulburari isterforme deacti$itate (ex un student bun, dintr-o data nu mai poatesa in$ete) Aceste crize sunt de tip periferic, simptomele

22



se schimba usor si rapid si sunt putin credibile Acesteanu merg prea adanc in corp ca in epilepsie

• .rizele de angoasa hipercondriaca, 0ne$rozele cardiace1$asculare, fenomenele de trac (febra re;ectoarelor)'instrainarile isterice (un fel de blac>-out), starea depericol (crepusculara) de tip isteroid (cade fara sa selo$easca), imitatia histeriforma a unor tulburari psihice

incepand cu criza de epilepsie pana la di$erse manifestariale otra$irii, pana la pseudogra$iditatea isterica Isterie,re;exele bazale raman indemne (abims>i), se pastreaza

2actori declansatori•Pierderea iubirii.

•&icultatile de parteneriat.

•Situatiile de neremarcare.

Mecanismele tipic histrionice sunt amanarea (cade intr-unanume loc) si deplasarea de sus in /osirectii de identi#care a imaginilor in test

• isterici manifesti sunt de tip h7*, iar cei de angoasasunt de tip h7- (care se mascheaza)

Teoria ne"rotica -freu!iana a h/.

• &uternica trebuinta de iubire, acceptare erotica de tip=edipal, incestuos orinta de # facut $izibil, de a seimpune

• orintele erotice sunt contracarate de anxietate dincauza situarii acestora intre ne$oia de apropriere sine$oia de detasare Ambi$alenta histeriforma este $izibilaintre 0a # in contact1 prin ;irt, a face curte prin petire,reclama, publicitate, 0codoseala1, a cauta sa atraga,toate dorintei de a castra, care inseamna cedare, ce

poate # brusca si prin reactii agresi$e (respingere,scarbire), nostalgia, tan/eala de a # cunoscut pe de altaparte, teama ulterioara de 0a # batut in cuie1

I!enti0care mai mare !ecat ose!area o&iectului.

Aici slabiciunea Eului se manifesta printr-o puternicaidenti#care cu obiectul, o renuntare la propriile dorintepulsionale si adoptarea unui comportament de rol, de fatada

la un sine fals Apare aici pericolul unei pierderi a Eului infa$oarea lui 36• tarea crepusculare histeroida

23



• Imitatia histeriforma a unor tulburari similare de tipparadoxal de la epilepsie pana la otra$iri, tulburari deorgan, pseudogra$iditate pre deosebire de epilepsiere;exele raman indemne

2actori declansatori

• Pirderea iubirii.• &icultati de parteneriat.

• 'eremarcarea neintelegerea.

- Mecanismele tipice amanarea si deplasarea (de sus in /os)- Mecanisme de #xare si generalizare- irectia de identi#care in test este h7* si a istericilor de

angoasa h7-(8)

Relatia este mai imortanta !ecat !orinta ulsionala,renuntarea la propria dorinta si cedarea in fa$oareapartenerului < tulburarea perceptiei trebuintei sub formaanxietatii de con;ict

• 3rebuinta de armonie puternica in relatie' istericul faceefortul de a nu produce dizarmonie in relatie

• orinta puternica de contopire dar si dorinta de a sedelimita, de a 0di$orta1, de a # altul, de a se schimba

Puternica asiratie la o relatie aelati"a, istericul este0inrobit1 de partener, are o puternica anxietate de pierderea iubirii (anxietate de pedeapsa)

Mecanisme defensi$e

Izolarea ca mecanism predilect al ne$rozei obsesionalepoate # conceput ca mecanism de aparare asemeni refularii

Izolarea consta in schimbarea dintre afect - sentiment sicontinutul percepti$ In timp ce afectul este prezent,imaginea lipseste 0imi $ine sa plang dar nu stiu de ce1

In tra$aliul biogenetic pur exista partial senzatii aleimpulsului dar si capacitatea de a le ordona biogra#c, caistoric al trairilor

eplasarea din punct de $edere psihologic consta dintr-un

numar de afecte care se detaseaza de reprezentareainconstienta de care este legat si se leaga de o alta, care nu

24



are cu prima decat slabe legaturi de asociatie sau chiarcontingente

In plan somatic se face de /os in sus (0podul isteric1) sauspre obiectul surogat eplasarea se mai poate manifestasub forma schimbarii rapide a simptomelor Este imposibilde diagnosticat lupta dintre dorinta pulsionala si apararea

impotri$a acesteia

In 0pod1 dorinta sexuala este clar simbolizata iar in paraliziaisterica este mai mult apararea impotri$a dez$aluirii dorinteipulsionale &uternica predispozitie la transpunereareprezentarilor afecti$e in plan corporal,0 in materie1

Manifestari paradoxale ale trebuintei

In criza histeriforma, adesea apar sentimente de repros,adica irumperea tendintelor agresi$e pana aici mascate, cuocazia frustratiei de iubire (s inlocuieste pe h) "isteroiduldoreste nu acceptarea, ci inlaturarea celuilalt din prea/ma sa(0 nu ma mai atinge nici macar cu o ;oare1) In fazele deindoiala agresi$a apare ambi$alenta dintre apropiere sidistantare

Atractia, prin comportamentul din triunghiul oedipal

3riangulatia din triada $a # solutionata ne$rotic prin intrigi,santa/, tradare, neloialitate, aliante schimbatoare,secretizare pana la tragedii, drame, di$ort si lupta pentrucopii

Psihologia !e1"oltarii,

• Etapa oedipala genitala - ani

• Isteria ca ne$roza genitala dupa ani

• &redominanta a triadei heterosexuale spre deosebirede triada epileptoida care este homosexuala

Functiuni normale

h/#

•

A se face $azut, a se expune, a se exhiba &lacerea de ade$eni bine $azut

25



• upunere, mascare a indi$idului, adaptare imt pentruintrigi, inselatorii

• &osibile inselari ale inelui printr-o fantezie intensa,reprimare a propriilor dorinte, a te ascunde in fatapropriilor ochi in punct de $edere corporal seobser$a o retragere

h/

• ubitati$ul isteric, cel cu dileme morale intre a $oi sa seexpuna si a $oi sa se ascunda

• imptome $egatati$e

• 5aicarelile e9, h7±

• 4amentati$ul

h/%

• uspendarea, caderea cenzurii morale si a mecanismelorde adaptare la expectatii

• 4ipsa de rusine, negli/enta morala

Factorul h/ in general

• Afecte si cerinte afecti$e supradimensionate

• ubiecti$ism

• ependenta de antipatie % simpatie' slaba obiecti$itate sislaba neutraliate' mecanisme de contagiune (rasul siplansul contagios)

• 4uciditatea

• Gustul pentru autoprezentare

• chimbul de culoare rapida de la roseata la paloare, la0in$erzeala1

• i$ersele grimase ar # purtatorul functiilor su;etestiparanormale adica al materializarii 3ocmai in h7 esteposibila transpunerea impulsurilor su;etesti si areprezentarilor in planul somaticului, al materailului ex !sarcina aparenta care poate merge pana la auzirea dezgomote, pana la $izualizarea pruncului in panteculmamei

3eza placerea de a santa/a pentru senzatii tari, pentru istoriitriunghiurare

27



Organe interesate, OC2IUL -"i1uali1are.

Functii atologice,

h/#

h/$

• Isteria de angoasa (h7 -88) cu > -8 < hipocondrie Anxietate;otanta fara obiect (& < e 9, h7)' (& < e -, h7 -8)' atacurilede panica

• Isteria de con$ersie < anxietatea duce la simptomesomatice, paralizii $egetati$e, la manifestri functionale

• .aracterul isteric cu pudoare, anxietate de exhibare

• Anxietate senziti$a de relatie (& < e 9, h7 -) < anxietate infata autoritatii Este o supraadaptare &resimtirea unor

scaderi a expectatiilor• 2orma de per$ersiune $o7eurismul - se uita el la cei

expusi (h7 -8, h *) sau cu (> *, p o)• Anxietatea de culpa si pedeapsa ipohondrie Aici participa

& * - sau & ± sau & o - impreuna cu ch - *, ch ! ±

(instrainatul), ch ! o (refulatul) "ipocondriacul 0$ana debaie1 e* h7- >- p* < toate ca cenzuri' totodata este si unmecanism de sal$are - iesire +e$roticii isi mobilizeaza totabelianismul din ei, iar pe dos sunt cain aca persista

sunt sursa de tulburare (sindrom hipocondriac, complexde inferioritate) Aceasta nu $a exista daca este e - sau p-

• Gelotofobie ! anxietatea de a nu te face de ras

• 4a ni$el psihosomatic apare sub forma ne$rozei de organ

& ± -, & o ! cu ch - -' p ! este proiectia asupra organului

O&iecte ( Materiale

- camelonul, $ualul, cortina, perdeaua, membrana, pielicica,hainele, tulul ($oalul miresei), mastile, lar$ele, ornamentatia,mica, lumina slaba, /arul mocnit, fastul, ochelarii de soare,

• Isteria manifesta, exhibitionista

• .aracterul isteric, exhibitionist• 5arianta isteric - falic (h7*, s*)

• 3ipul isteric - narcisic

• ( h7*, ch** sau ch 9*)

• &er$ersiunea isterica < exhibitionismul (h7*, >* (8))

2



isteric sau lesinul isteric ca pe $remea lui 2reud sau.haretfera destinologica histeriforma este legata de erotica(h) , de sexualitate Isteria se manifesta la femei darexista si la barbati care nu se comporta barbateste, ei secomporta ca niste cersetori de atentie sociala

•.orp' parti ale corpului $izibile si in$izibile, chiar partiinterzise (nu ne $edem fata, spatele, ceafa, nici organeleinterne, anusul si nici uterul)

• Apararea histeriforma impotri$a anxietatii gestul de a-tipune mainile pe obra/i, a te ascunde, a nu $oi sa $eziobiectele anxiogene, a ignora, a-ti intoarce pri$irea, a #distras in fata unei surse de pericol care apare in stareade confruntare cu pericolul si care merge pana latulburarea reala de $edere

In grafologie

• cris epatant, grosier, cu ma/uscule marite,expansiunea este mai mare decat forta

• &resiunea este mai mare decat expansiunea'ma/uscule si scris mic, tipul histrionic de martir h7 -

In astrologie

- posibila corelare cu scorpionul (8K), placerea de a da /osmasca

'istinctii intre isterie si o&sesii,

ISTERIEIzolarea isterica

• epararea continutului percepri$ de afect sau in$ers(#plang dar nu stiu de ce$).

OBSESIEIzolarea obsesionala

• &astrarea reprezentarii cu pierderea afectului

O&sesia si isteria ot 0 ri"ite ca functiuni olare,

3rebuninte isteriforme

3"



Izolarea obsesionala

&ersonalitati

•eputatul Durt 2urgler politician frapant•criitorul Max 2risch (h7 ! patent), relatii exhibitioniste

erotice despre sine, dar el era foarte timid, retras, oblati$,cu puternice stari de trac

• :err7 4ouis (comic), h7 * (americanii ca natiune)

•Gunter LallraF ! /urnalist de scandal, cu tehnici detra$estire, de /ucare de rol, de asumare de identitatistraine, cand de fapt era un s#os

•Artistul .hristo cu designul ambala/elor•"eidi ucher artista care despoaie obiectul

•A 4upin pungasul deghizat

• Instrainarea isteriforma (h7 -8 > - p -)

• omatizarea isteriforma intersecteaza +. care nu duce lamodi#cari de organ

• Autoprote/are pentru ca nu exista trebuinta de pedeapsa

• 2urtuna de miscari (e * h7 *)

• .autarea apropierii, a armoniei, a concordantei

• 2actori declansatori pierderea iubirii, necazurile in iubire,frustrarile erotice ale acceptarii oedipiale in triunghiulheterosexual

• 3ipul de cenzura upraeul autonom e *

• Instrainarea epileptiforma (e - > - p - )• omatizarea epileptiforma in profunzime (spasm, crampe)

pro$ocand adesea transformarea organului prin hipertoniecronica

• Gra$e autolezari 3rebuinte inconstiente de autopedeapsa

• Re;exul mortii (e - h7 -)

• 2uria, ura, sentimentul de separare in relatii pro$ocatoare dedizarmonii, tulburari distrugeri, dezacorduri, non-acceptari

• 2actori declansatori ri$alitatea, gelozia, triada relationaladar fara problematica sexuala

31



•2rancisc din Assisi se dezbraca ca protest impotri$a 3atalui,el innota langa muribunzi in compania calugaritelor

•@ell7 cu schimbari corporale in functie de situatie

•Ed Munch ( a pune mainile pe fata in situatii de angoasa)

•al$ador ali cu supradimensionarea semnaturii pe picturiminuscule

•Madonna ! exhibitionista erotica

• :aponezii ca popor puternic sentiment de pudoare h7-,fara indi$idualism

•Islamul ortodox al nord-africanilor (in$aluirea completaa corpului)

Sfera functionala a factorului e

Imaginile de test epileptici in faza de calm (faza abeliana),post-accesuala, post-critica, de 0binefacere1

&sihopatologia epilepsiei ! 02all-sucht1 atractie tip toxic,pofta de cadere, cautarea, 0mania caderii, reprezintasemni#catia ultragenerala a factorului e1

Epilepsia este o bola de tip paroxismal, boala acceselor, acrizelor, a surprizei

32



zondi denumeste pulsiunea &, paroismala de surpriza,pentru ca a$em de a face cu realitati psihice care au la bazaacest mecanism, al aparitiei accesuale, a fazicitatii (nu ca laagresiunea s) manifestarii crizelor de $iolenta

3ulburarile critice au trei faze

•2aza de acumulare a impulsurilor de manie % furie, in$idie,gelozie, razbunare, ca faza .ain sau faza de aura Aceastafaza are mai mult decat un sens psihiatric, un sensprodromal foarte polimorf cu semne psihosomatice siuneori halucinatii Acestea sunt acumulari de auralatenta

• 2aza de criza propriu-zisa grand % petit mal Absenteleepileptiforme sau instrainarile de tip epileptiform, bruscapare sentimentul ca esti in alta lume sau se pierde

familiaritatea lumii' con$ulsii tonico - clonice cu pierdereaconstiintei ($igilentei), chiar si in echi$alente (excleptomania)

• 2aza de calm, faza de remuscare, cainta, bunatate, 0fazaabeliana1, se poate manifesta ca sentimentaliate,conduita de reparatie, de a face din nou binele

inamica fazica a epilepsiei este caracteristica afectelor desurpriza sau asa-ziselor afecte dure (e) sau #ne, tandre (h7)

In faza de acumulare (aura) corpul de$ine adesea foartesenziti$ (sensibil) si pot a$ea loc asa - zisele $iziuniparanormale e remarca, de asemeni, conduitele de tip0critic miror1 a-si face cuib, a se cuibari, a face mici miscaristereotipe, a acuza niste ameteli, di$erse ticuri oculare (bataiale pleoapelor), gemete, tulburari de articulare, miscariparazite de inghitire sau pseudoinghitiri, stereotipii demasticatie In aceasta faza se manifesta echi$alentele

epileptice•&iromania, impulsul de a da foc, ca un ritual anxiolitic,satisfactie tip inlocuitor, surogat pentru ca a dat foc, afacut o criza, o descarcare a unei pulsiuni

•&oriomania, impulsul de a calatori, a $agabonda, a fugi, ae$ada, de a parasi, de a abandona locul in care aretensiuni ca aparare impotri$a pulsiunii de a ucide e - >- p ! (afecte dure, destructi$, proiecti$)

•ipsomania, pulsiunea de a bea in exces, conduita orala de

a bea alcool si a nu se opri pana nu a/unge la coma 2acepauze de inter$ale mari (pana la luni) si la o ocazieoarecare o ia de la capat e intalneste uneori la diabetici

33



si schizofreni +u este speci#ca epilepsiei e intalnestesi-n alte tulburari ma/ore

•.leptomania, impulsul de a fura sub acces cu pierdereaconstiintei de moment (luare in posesiune la modulimpulsi$ si-n acces maladi$) #ind in afara responsabilitatiilegale

•+arcomania si narcolepsia (adormirea brusca), nu oricine

poate de$eni dependent, ci cei doar cu sensibilitatiepileptice

•=niomani, mania de a cumpara (e- >*), de a lua inposesiune $alori

• 3hanatomania, posesiune cu fantezii de ucidere 0crizele deamo>1 care sunt legate de iubire si merg pana la ucidereaobiectului

3oate fenomenele mentionate pot a$ea si alte surse

2actorii fa$orizanti externi ai aparitiei simptomelor epileptice• Acumularea de afecte dure

• 4I (stimularea luminoasa intermitenta)

• Electrosocul, care realizeaza o rotire a scenei pulsionale cu

9°Escrocul e-8 m*8 cu >* pasionalitate agatare ahtiat dupa

castig- e- p* paranoia pe baza epileptica ($on ucholz) de tip

in;ati$, de grandoare

&entru stimularea epileptogena

• Alcoolul

• 4I

• "iper$entilatia (hiperpneea)

•&ubertatea la care se poate uneori constata $indecarispontane genuine prin modi#carile hormonale antrenatesau cel putin o ameliorare a simptomatologiei

4ezarile, ranirile din timpul crizei pot pro$oca sau sustinecriza, muscaturile de limba, la fel ecelam o legaturastransa intre afect si #ziologia cerebrala, situatie in care$orbim de fundalul organic al crizelor epileptice ! putem$orbi de o epilepsie afecti$a Astfel, unele tensiuni afecti$e

sunt generate de tulburari cerebrale si in$ersin punct de $edere istoric, epilepsia a fost considerata oboala sfanta (morbus acer), boala sacrului la samani,

34



preoti, medici care il intrupau pe $indecator 0zondi test1deceleaza o epilepsie latenta -a do$edit ca prin aplicareaelectrosocului pre si post operatoriu se rastoarna scenapulsionala &e prim plan trece fundalul (3hD& si ED&)

Identi#carea epilepticilor

• Epilepticii in faza de calm, e* (a face bine, mustrari deconstiinta)

• Epilepticii in faza de acumulare de afecte dure (mania,ura, in$idia, instrainarea)

• Instrainarea ch >- p± de tip impulsi$

3eoria ne$rotica a epilepsiei dupa 2reud

• Impulsul de a ucide si fanteziile ucigase sunt combatuteprin imobilizare, adica in con$ulsii tocico - clonice si prinpierderea constiintei =biectul de relatie amenintat estee$itat iar impulsul ucigas nu se mai traduce incomportament

• Autolezarile ar constitui o manifestare a trebuintei depedeapsa inconstienta pentru impulsul ucigas upa crizaurmeaza o faza de calm sau de re$enire la conduita debinefacere care corespunde unei edi#cari a functiei de

control a upraeului

Exista o dialectica intre impulsurile la ucidere (dupa zondi,afecte dure) si interdictiile upraeului care se manifesta prinsentimentul de culpa, al mustrarilor de constiinta conformsintagmei 0sa nu ucizi81

&osedarea obiectului este e$itata prin imobilizare sipierderea constiintei astfel incat furia nu mai este indreptata

spre un obiect exterior ci asupra lui insusi (e- m-) Estenecesar sa postulam existenta unui complex .ain, cari$alitate intre doi frati (gelozia si impulsul de a ucide la .ainin raport cu fa$oarea 3atalui) In complexul .ain nu este$orba ca in complexul =edip de o $arianta sexuala ci de ori$alitate fraterna in lupta pentru fa$oarea unui adult, a uneiautoritati

Mama Tatal

35



Fiul Tatal Fiul Fiul

$o!ple% &edip $o!ple% $ain

in punct de $edere testologic reactiile epileptiforme e- suntcrescute in prim - plan, iar inaintea oricarei reactii e- existatablouri epileptiforme ale Eului pulsional In sindromul .aintrebuie decelate combinatiile componentei fundamentale asindromului si anume, trasatura thanatica

• e- >* p- incapatanarea epileptiforma, autismul

• e- >± p- cel care pleaca, e$adatul

• e- >- p± negarea pasi$itatii, instrainarea de tip impulsi$• e- >9 p9 lesinul, crizele de afect fara o cenzura a Eului

.ombinatiile speci#ce epileptoidiei pulsionale

• criminalul cu sange rece e- >-(8) p-

• criminalul pasional e- p± m-

• m- detasarea, retragerea posesiunii, dar acest lucru este

facut pentru sal$area obiectului• . d9 m- pseudomanie, toxicomanie

Psihologia !e1"oltarii sau etaele genetice.

In fond, in toate fazele si chiar in primele faze orale,acest factor se manifesta la gemeni ca o problematica ari$alitatii intrauterine Gelozia masi$a se produce in fazade in;orire a fazei anale H- ani Enurezisul este o

manifestare instincti$a de a ri$aliza cu ceilalti A douaperioada N9-9 ani incapatanarea bartaneasca IntreH9-O9 ani hiperprincipalitatea este suspecta decriminalitate

Functiuni normale ale factorului e

e#

• 2aza abeliana, faza de acalmie, buna$ointa

• 5ointa de a # bun, upraeu autonom

36



• Edi#carea constiintei etice

• .enzura sociala

• Eticitate

• imtul dreptatii, /ustitiar, /udecata, atitudineasententioasa iscernamantul

• Interdictia omorului

• Instalarea porunci 0sa nu ucizi81, care suplineste

insu#cienta inhibitiei, instinctului thanatic la om• Educatie sociala

• 3endinta religioasa

• .apacitatea de a se cai' a se resemna, ispasirea,sentimente de $ino$atie

• 3endinta de iertare din +oul 3estament

• 5ointa de a # pur, curat

• A # saritor, sa a/uti

• A $rea sa $indeci, sa sal$ezi• 5indecarile miraculoase, miracolul in general, al apei

si al focului din 5echiul 3estament

e$

•2aza cainita furie, in$idie, ura, gelozie, 0presentimentulmortii1, 0monta/ thanatic1

•2antezii de moarte, pulsiuni ucigase, e$entual, actiuni

ucigase•&ornirea de a # rau

•=mul iute la manie, nestapanitul

•Mania razbunarii, principiul 3alionului

• 3endinta social - negati$a de amenintare a obiectului

•.rizele de incapatanare

•&lacerea a$enturii, indrazneala, cura/ul, riscul

•&asionalitate intensi$a &atima' afectele dimanice,

$i$acitatea, $oiciunea•ucuria competitiei, de a te masura cu cine$a

•ucuria miscarii care implica si pe poriomani

•umnezeul manios din 5echiul 3estament

•Iconoclastia A distruga magia, miracolele

•&lacerea pentru inaltimi, profunzimi

•&lacerea anxietatii

• Entuziasm explozi$, rapid &lacerea caderii

ententiozitatea' placerea de a se prabusi &lacereade a face sa #crape de necaz$.

37



e

•Reactie premanifesta

•ilema de constiinta, de principialitate generala

•cupulele etice sau atitudinea de meditatie etica profunda2ramantarile

•A # bun si a # rau, ca ambi$alenta intre upraeul autonom

si tendinta de competitie social - negati$a (a face pe-aldracuC)

e%

• Reactie nula

•uspendarea cenzurii etice, a upraeului autonom

•Apare dupa o descarcare afecti$a reala % surogat a$ino$atiei printr-o conduita de ispasire

• e amorseaza procesul de acumulare de e- (de afectedure)

e#

•incronismul intre .ain si Abel

•2aza de nediferentiere a lor sau de echilibrare si cumpanire,de ni$elare

•Ambi$alenta intre sentimentul de culpabilitate si impulsul lafurie•tare propice producerii unei tensiuni puternice sau a unui

act $iolent•Este de remarcat in totalitatea reactiilor inrudirea afectelor

cu cele patru elemnete ale naturii (trifazicitatea indesfasurarea lor) si $aloarea polara cu acele elemente alenaturii bune % rele, sal$atoare sau care imping la moarte

3rebuie remarcata compatibilitatea intre fazele afectului sifazele furtunii afecti$e

In plan afecti$ a$em• ispozitia

• Acumularea si accesul

• Acalmia

Organe ( Simturi interesate

3



• imtul echilibrului ca aparare impotri$a caderii

• 3onusul general al corpului Relaxareamaruntaielor

e#

e$

• .omplexul .ain este legat de ne$roza epileptiforma

• 3ema de baza este aceea ca afectele dure, energizantedetermina impulsul ucigas fata de ri$al (ri$alitateafraterna)

• oi parteneri din aceeasi generatie se a;a in relatiereciproca cu o #gura adulta cu care este in lupta (mamasau tata)

• .omplexul .ain apare pe la H-O ani

• 3"A+A3=3R=&IM Apartenenta la sexualitate nu esteimportanta

Funciuni atologice,

Tul&urari e#

• +e$roza de culpa

• elirul de culpabilitate

• Actiuni ne$orice de ispasire

• Masochism moral sau metatropism

• &osedarea religioasa, autoraniri

• indromul complicelui, al acolitului' mentorul, educatorule* p* m*

Tul&urari e$

• .omplexul =edip este legat de ne$roza histeriforma

• 3ema de baza a complexului =edip este cautareaidentitatii psihoxesulale in sfera iubirii homosexuale,erotica de tip h7' trebuinta de a iubi si homo siheterosexual

• In complexul =edip este $orba de un copil care se a;a inrelatie cu doua #guri paterne +u conteaza sexulbiologic, ci psihosexualitatea, pentru ca o mamabaietoasa poate /uca rolul patern

• =edip isi are originea in primul stadiu al genitalitatii

•ER=3=3R=&IM

39



• Epilepsia si echi$alentele ei

• .omplexul .ain ne$rotic, ri$alitatea ne$rotica

• 2antezii si chiar actiuni ucigase

• 3ulburari asociale si criminale s* e-

• 3ipuri predispuse la accident, ratatii , ghinionistii

• Re;exul mortiii (Dretschmer) e- h7- Incremenirea,paloarea, atacul de panica (e9 h7-8) .ei care seblocheaza

• 3ulburare generala de #ziologie ner$oasa (enurezis)

• 3ulburari de echilibru statutar

• isforia epileptiforma (e- d*), indispozitia ener$anta,mahnirea, ambele creatoare de accese

• .ombinatia inre un e- si un d- egal, colanta,adezi$itate, $ascozitate, a tine la cine$a dar nu cudintii ci doar cat sa nu plece Acest mecanism

utilizeaza un $entil de tip anal speci#c epilepsieilatente• .onduitele de autosabota/' 0nostagia noroiului1, care

se pare ca apartine persoanelor predispuse ladecadere sociala =amenii coplesiti de $indicati$itateacontra propriei persoane sau impotri$a parintilor

• oua su;ete in piept epileptoidul si paranoidul se

realizeaza ca proiectie a spiritului cainit (impresia de a# urmarit)' anxietate fata de moarte cu semni#catiiasociate (c$erulentii, procesomanii)

• &roiectie a impulsului ucigas contra propriilor organein forma 0ne$rozei de organ1, egal, tulburaric$asiorganice (0organul $rea sa moara persoana1) e$ede prelucrarea paranoida

• 2obia de inaltime (ameteala) ca aparare impotri$atentatiei de a te arunca in gol

e 3

• .onstrangeri ale upraeului

• ubitati$ul ne$rotic, nehotaratul, so$aitorul, care potmerge pana la incapacitatea de a actiona

• +e$rozele de constrangere (psihastenia)' e P' > P' Eulobsesional

e o

4"



• e descarca trebuinta de a actiona cu furie, slabautocontrol, de#cit de toleranta la tensiuni si frustrari in$iata afecti$a

• 2aza de dupa criza de furie, criza somatica, faza ucigasa-a consumat in faptul genuin

• omatizati permanente in tensiuni afecti$e

• .riza afecti$a actioneaza ca $entil pentru alte acumulari

pulsionale, ca furie pentru frustratia unei alte trebuinte(factori latenti care iau di$erse cai)

Interse si oerotroism.

•&rofesii care cer un extraordinar simt al echilibrului artistiide circ, trapezistii, lucratorii pe acoperisuri, , cataratorii,planoristii In cadrul #rmelor de reparatie a ceasurilor dinturnurile bisericilor, spalatorii de geamuri ale cladirilor

inalte•&rofesii in legatura cu pericole $itale sporturi de risc, pilotii

de incercare auto, alpinisti, actiuni de sal$are de marerisc, genisti, munca cu armament de razboi, pompieri

•&rofesii de tip porimanic (profesii ce implica parasirealocului, care au de a face cu calatorii) soferi, ciclisti,schiori, excursionisti, ghizi, pelerini

•&rofesii care au de a face cu elementele naturalemeteorologii, pilotii, $elierii, groparii, gradinarii,mineralogii, pomprii, fochistii, oceanogra#i, schioriinautici, expertii in diguri, scafandrii, electricienii

•=cupatii de ri$alitate sporturi de competitie, concurentaindustriala .apitalismul

•&rofesii care presupun a/utorul asistent social, medic,profesii de sal$ator .ei care iau hotarari de#niti$e prinsententiozitate, /uristii, calaii, gardienii de inchisoare, ceicare se ocupa cu profesiuni intr-un mediu cu pedepse sicu criminali

•&rofesii in antura/ul mortii functionar la cimitir, gropar,cioclu 5anatorul

•.riminlul de profesie

•&reoti, calugarite, sectanti

O&iecte ( Materiale

• focul, bombele, rachetele, incendiul, oala de #ert, copilul

incapatanat, baloanele explozi$e, obiecte de pro$ocatfrica, starterul, porcul mistret manios, indicatorul depricol, lupping-ul, caruselul, montaignerul, nomazii,

41



turistii, emigrantii, $agabonzii, pelerinii, sta#ile, sosiile,transportori, na$igatorii, cataratorii, /ocurile de arti#cii

Acti"itati conectate la sfera )e*.

• a face pe surdu, a te infuria

• a plesni, a crapa de furie

• a face o crima din impuls, a-l apuca amo>ul• a blestema, a in/ura

• a se speria, a # speriat

• a exploda de manie

• a tremura, a te crampona

• a a$ea crize, accese

• a # gelos, a # furios

• a rataci, a con$inge cu orice pret

• a pedepsi, a # pedepsit• a amenda, a # amendat

• a face un bine reparatoriu

• a sal$a, a a/uta, a face acte de socializare

Comlementaritati -imliniri ale mor&otroismului cucriminalitatea.

• =morul pasional ca pedeapsa

• imptomele de tip crampa % tremor se produc inregiuni profunde ale somaticului, spre deosebire deacelasi tip de simptome din histeroidie, care seadreseaza laturii super#ciale ale somaticului

• pasme ale organelor intarne

• .rize de rigiditate

• 3romboze, embolii, si 0ne$roze $asculare1

Totalitatea ta&lourilor clinice !e )ietri0cari*-galeni0care,

• &ietre la rinichi, $ezica

• 3onusul general crescut, manifestari prin tensiuneagenerala a corpului, crampe in ceafa sau in omoplati,adesea se insotesc de impulsuri ucigase

• pasme ale cailor alimentare spasmul piloric, crampeale gatului

• Anomalii ale tensiunii arteriale .ain in defensi$a !transformare in contrariu

• pasme cerebrale migrenele, algii craniene

42



• tari generale de epuizare dupa spasme durabile,situatii de stres prelungit in care poate a$ea loc uninfarct prin supratensionare

• pasmele respiratorii crizele de astm (respiratieepileptiforma), angine pectoris

• Abcesele si tumorile maligne, ulcerul gastric,eczemele

• Acti$itatea defensi$a supradimensionata impotri$aunor substante alergogene febra de fan ca alergieAlergia este pornirea auto$iolenta folosindu-se deelementele naturii

• .rampe ale $orbirii balbism, $orbirea explozi$a

• &redispozitia la tulburari de iradiere solara

• In;amatile percepute ca foc in corp, gat, faringe

• In;amatiile oaselor, $ezicii, rinichiilor Artrita

• 3usea spasm, tulburari ale ritmului, enurezis

• Iritabilittea crescuta in planul #ziologiei cerebrale,lipsa autocontrolului, somnambulism, tulburaripsihomotorii

• Absenta de 0spirit1, starea bloc>-out (pana decurent) 3oate acestea se intampla prin conectarea lare;exul mortii' manifestarile instrainarii(depersonalizarea si derealizarea)

• In$inetiri prin spasme la sugari

• 3ulburari de tip ocular glaucom sau prin di$erselegrade de spasticitate ale fundului de ochi, cataracte,nistagmus

• imptome afecti$e de tipul oralitatii primare

• Alergii la lapte, refuzul de a bea, accese de tipat

• 3riada epi epilepsie, migrena, balbaiala

• 3ulburari generale de tip motor sau nichtemerale

3eza exista argumente pentru o aparteneta a bolilorsistemului autoimun la aceasta sfera pulsionala scleroza,IA, boala lui ectere

=mul se autodistruge atacandu-si laturile interioare alecorpului, un fel de suicid c$asisomatic I Graniger

Autoura inconstienta impulsi$a, ca si cum chestiunea ar #delegata in corp (morbus diaboli)

5orbirea unui .ain este adesea sacadata, despicata, cuintonatie mieroasa, uneori pastorala Mimica unui .ain este

43



adesea fortata, rigida, intr-o tensiune musculara pana la untremur crispat ! #guri mistice din 5echiul 3estament .ain,Abel, Moise• .ain reprezentant al imupsului ucigas

• Abel cel bra$, cel bun

• Moise este integrarea lui .ain si Abel

Ei sunt simboluri ale istoriei umane, ale nasterii upraeului, adinamicii, de la inconstientul originar (Es % Id) spre Eu siupraeu

in punct de $edere sociopsihologic reactia (e- p-) aresemni#catia posibila a proiectiei furiei asupra unui 0tapispasitor1 ' 0 a $edea paiul din ochiul altuia1 care conduce laurmarire minoritatilor, xenofobie din punct de $ederepsihiatric

Echi"alente astrologice, Uranus si Marte.

• 6ranus forta cosmica ce pro$oaca schimbari si tulburarisubite, bruste si nepre$azute, inter$entii, creatii originaresi progres &osedat de instinctul lipsei de masura esteomul progresului, in cautarea unei $arste noi Arhetipulhiper ! indi$idualizarii in cadrul unui paroxism al Eului, incare cautarea unitatii celei mai explozi$e si tanara catreun absolut

• Marte energie, $ointa, ardoare, tensiune si agresi$itate(Micul Male#c) imbolizeaza $apaia dorintelor,dinamismul, $iolenta si organele genitale ale omului

iferitele forme de suicid ! analiza thanatropismului aca e-se combina cu un p atunci apeleaza la ota$a, medicamentesau droguri

• e- s* apel la re$ol$er, cutit

• e- d- apel la innec sau defenestrare• e- >- se arunca in fata trenului' este cel atras de

tehnologie

inamica defensi$a cea mai frec$enta ar #• anxietatea de culpa (h7- >-) nucleul hipocondriac, dorinta

nemuririi ca aparare impotri$a dorintelor cainite e- h7*>* p-

• obsesia ca aparare impotri$a naturii cainite e- >±, Eul

anancastic, obsesional, dur, masculin

44



tarea de somn inrudita cu apararea epileptiforma prinimobilizare si pierdere a constiintei Astfel, $or # temperateacele impulsuri acti$ate motor de catre $ise aca aceastaimobilizare este defecta, apare somnambulismul +u esterecomandat trezirea puternica a acestora pentru ca apare oputernica criza afecti$a

in punct de $edere grafologic, scrisul unui .ain este apasat,contine o tensionare, are $olute apacate crisul coleric,rapid si inclinat sau $ascos Abelianul scrie frumos, lipsit depresiune, scrie religios

=pozitii re;exe instincti$e cu $aloare de mecanismedefensi$e

• Re;exul mortii e- h7- si 0furtuna de miscari1 (afecte) e*

h7* ca mecanism histrionic Re;exul mortii se manifestaprintr-o imobilizare, este paralizat de spaima 2urtuna deafecte miscari dezordonate de cautare, fara masura sieronata e poate manifesta si prin fuga sau e$adare

Cen1urile Eului.

upraeul autonom, opus lui h7- (upraeul preautonom) sicare se manifesta prin anxietate de pedeapsa in fataautoritatilor, prin supunere la regulile de grupisforia epileptiforma (e- d*), acumularea de furie duce laindispozitie si apare sub forma de accese ca iritabilitate saumanie In opozitie, apare depresia clasica, introiecti$a s-8 >*d- nucleul psihopatologic al depresiei endogene Inhibareaagresi$itatii duce la indispozitie care nu este nemi/locitcritica (impulsi$a) In structura caracteriala aceasta starepsihologica ar # indispozitia cronica de munca Apare in fazade debut ale schizofreniei, depresiei

• e- se opune lui h7-

• e- ura, furie, refuzul apropierii, gelozia ca nostalgiasepararii

• h7- se refera la obiecte #ne, nostalgia, dorul, trebuinta deiubire, de a i se acorda atentie, nostalgia pentru apropiere

=pozitie intre e- cu semni#catia domeniului criminal de tipafecti$, in timp ce s* sta la baza omorului premeditat, cu

sange rece

Personalitati,

45



• Moise, Abel, .ain, ostoie$s>i (su;etul rusesc), alzac,Icar, atmosfera epi ! in olero de Ra$el, l ox si ahmer(criminali in serie), Dlauss 4oitsch (actor cu schimbarebrusca intre bonomie si rautate) Energia e- are si un sensbene#c, de moti$atie spre innoire, de pornire spreschimbare

Caracteristici !i"erse ale manifestarilor !e ti e,

• imilitudini intre criza epi- si orgasm ( se bazeaza pefazicitate, tensionare si detensionare, pe actiuneasimultana a afectelor si laturilor #ziologice)

• .ircumstantele in care apar afectele de tip e- apar nu inoprimarea acestor porniri cat mai ales in etalarea (trairea)furiei ca model de afect, in fantezii, in absente Acestetrairi in fantezie sub forma absentelor are semni#catia

unei detensionari si in acelasi timp $orbim de o cenzuraAcelasi monta/ de furie care este socialmente daunator,este cenzurat si ne a;am in fata unor fantezii ucigase.enzura conduce, de regula, la refulare, la negare caexpresie a unui control adec$at si a unei trairi,detensionari creati$e Atitudinea $ituperanta $izibila inpam;et, discurs caustic (#lipica) dar sublimat Exista siposibilitatea bene#ca de descarcare motorie, prin tehniciterapeutice (masa/) Reprimarea religioasa a furiei poate

conduce la puternice sentimente de culpabilitate, mergepana la somatizarea problemelor afecti$e• 4egatura intre complexul .ain si homosexualitate

• .ain are o stransa legatura cu $alorizarea proprieipersoane si ahtierea dupa puterea a$erii ( dorinta depunere in $aloare h7* si dorinta de luare in posesiune>*)

46



Factorul 4

Imaginile din test sunt ale unor schizofreni

&sihopatologia catatoniei

.atatonia este o tulburare a pulsiunilor si a Eului Este unmecanism defensi$, o incercare de auto$indecare $is-Q-$isde tendintele expansi$e ale unui Eu paranoid e aceea inclinica obser$am faza catatonica in etapa prepsihotica a unuibufeu paranoid .atatonicul isi limiteaza motricitateagenerala in tentati$a de a tine sub control tendintele

paranoide (p* , p-)

Aceasta functiune reprezinta acea forta de limitare a Euluisau de delimitare .atatonicul poate # atat de inhibat inexpresia $erbala incat este foarte greu de diferentiat demutismul propriu-zis sau de depresie Isi delimiteaza drasticmiscarile si chiar perceptiile pana la a de$eni cataleptic (stain coltul lui, 0perna psihica1), nu aude nimic si nureactioneaza la nimic 3endinta negati$ista interna se

manifesta in organele $itale interne - ex paralizii de organ

47



in punct de $edere al psihologiei dez$oltarii cea maiputernica functiune negati$anta a Eului se manifesta intimpul intarcarii Este faza interdictiilor pulsionale, acontrolului realist si a nasterii Eului realist A intarca dinpunct de $edere psihologie inseamna 0a-l lasa sa sedescurce1

•.atatonia s* 88, >- 8, do , m-8

• Melancolia s-88, >* 8, d9 ,m* 8

3raseul negati$ismului

• e porneste de la p -, faza primara orala sau fazasimbiotica de dependenta

• p*, faza mai tarzie, narcisist halucinatorie,autoconsulatorie de ni$el infantil

• >*, faza anala cuprinzand motricitatea (de manipulare aobiectului sau de incapatanare)

• >-, faza de negare, scolarul educat sa #e curat

'ealitatea

(dupa ).

S*ondi+

Functiuni normale.

4#

• 2unctiunea aprobati$a in luarea de pozitie, egal,acceptarea dorintelor pulsionale Asumarea realitatiicorpului, materiei si a actiunii

• Aprobarea, unanimitatea, consensul, luarea de atitudine,de capitalizare

• 0.anibalismul psihic1 sta la baza magiei, a miraculosuluicare are de a face cu inconstientul familial culti$at ritual

• Incorporarea puterii, a cunostintelor, a banilor,alimentelor, simbolurilor de staut

• Incorporarea partenerului, idealurilor, modelelor

• Identi#carea profesionala prin identi#care acti$a

• Identi#carea acti$a in general, in sensul imitatiei in carepropria acti$itate, ca imitare materiala este importanta

(identi#carea pasi$a p*)

k, p,

k# p#

49



• A /uca un rol, functia de compulsiune la repetitie,repetarea actiunii care poate merge pana la punerea inscena

• Egofunctiunea perceperii prin care mediul este incorporatprin sensibilitate Exersarea functiilor senzoriale in scopulposedarii

• .apacitatea puternica de a in$ata prin introiectia

cunostintelor, prin imitare acti$a

4$

• 4uarea de atitudine in Eu cu sensul de negare de sine side altii

• &ulsiunea de a nega, a inlatura, a limita, de a depozita, dea exclude

• A63=E3R6.3IE

• .onectare la principiul realitatii Rationalizare .apacitateade a astepta

• 6ltima instanta din comportament care blocheazatrebuintele pulsionale si pericolele pulsionale incomportament ( a astepta, a considera urmarile faptelor)

• 6n +6 accentuat in actiune, in comportament Retinere inrealizarea, in transpunerea in realitate, in corporalitate, inmaterie (cenzura realista a actiunii)

• .apacitatea de negare pentru a desemna limitele, pentrua-si percepe limitele si a le respecta realmente <capacitatea de adaptare

• 3endinta la renegare, tagaduire, e$itare, regulareRenuntarea la egoism, la egocentrism, autism Adaptareaprin renuntare la impunerea necorespunzatoare a Eului

• +egarea introiectantului Autorestrictia siautode$alorizarea sau allode$alorizarea Allorestrictia

• .apacitatea critica, e$entual, pana la cinism, satira

• +6-ul ca facultate intelectuala de a catagorisi, de adeosebi' spiritul analitic

• 4imitarea afecti$itatii, raceala Glacialitate Rezer$a inexprimare, in afecti$itate Inhibitie

• +egarea reprezentariii, respecti$ mecanismele de limitare'0a inchide cu zgomot1, concentrarea, a refuza, a trimiteinapoi

• .apacitatea de separare, de decuplare de la di$ersiexcitanti

• +egarea si % sau delimitarea acti$itatii fantasmastice p*sau p- Adaptare la realitate, iar ca inhibitie menifestatacerea Mutismul

5"



• Aspiratia spre putere este controlata in sensul negariifanteziilor narcisice 88 Interzicerea puterii de a a$ea totulsi incorporarii obiectelor .enzura rationala prinaccentuarea intelegerii

• tructurarea si sublinierea formei prin delimitare

• &uternica cenzura actionala prin imobilitate

• Interdictie oedipala a incestuozitatii

• 2ormarea imaginii Interzisului. • 2orma autoa#rmarii anale sau puterea prin critica

&uterea prin critica si negati$itate, e$entual, prinse$eritate, asprime, strictete, 0prabusire1,0napastuire1, aruncare

Tul&urarile factorului 4.

4

• A% +6' ambi$alenta atitudinala' nediferentiereatitudinala

• E$entual, faza de decizie in fata realizarii unei actiunipulsionale' di#cultati de decizie' constrangere pana lane$roza obsesionala

4%

• Exprimarea propriu-zisa a luarii de atitudine pri$indfunctiunea anala a Eului

• labiciunea Eului, adica pierderea de sine &ierdereacapacitatii de probare cu realitatea pierderea cenzuriiactionale < infrangerea (bresa) facuta principiului placerii&rabusirea capacitatii introiecti$e, 0incapacitatea de a luacu imprumut1 Esecul sau pierderea capacitatii deidenti#care masculina

=rgane interesate

• coloana $ertebrala, oasele (scheletul dur, chiar in sensmoral)

• diagnostic diferential aparari catatoniforme printr-onegatie totala, prin asceza (blocare, 0infundarepulsionala1)

4$

51



• .A3A3=+IA

• +e$rozele de refulare ch ! 9, - *, - ±

• Aparari generale catatoniforme in sensul fenomenelor deparalizie sau negare, prin blocare fortata, asceza saublocare pulsionala, ca aparare impotri$a paranoidiepulsionale ( p * sau p -)

• +EGA3I5IM64 sau constrangerea masi$a, in a condamna

dinainte (impulsul de a critica mergand pana la cinism)• istructie puternica allo- si auto- orientata sub forma de

terorism % >ami>aze, suicid, alcolism cronic, automutilare(la cei negli/enti, decazuti, deposedati)

• E2E.3E4E (de#ciente, lipsuri, metehne, mizerie) 4apubertate anorexia si bulimia ( s ! > ! m *)

• MA+IA (s * > ! m ! )

• Imobilizarea ne$rotica Inhibitia, refuzul adolescentin

• Atractia ne$rotica pentru puteri misterioase de tip male#c

• elictul ucigas prin mutilare

• &er$ersiunea necro#liei

• upraadaptarea (> - p -) +ormopatia

• Mania criticii, negati$ism, de$alorizarea < resemnareaabisala si % sau suferinta $itala

• Inhibitii ale $orbirii si ale limbii

• &sihosomatic a se supune peste masura si a renunta la

trebuintele spirituale % su;etesti (& * -' & 9 -' & ± - cu ch

- -)

4#

• +AR.IIM64 .A&3A3I5

• &er$ersiunea cu diferitele aspecte

• ca introiectie ad 0 hoc

• ca re,e conditionat si ca automatism. Perersiunile sunt

adesea legate de tehnica introiectata de desfasurareaseuala si care include o legatura mai stransa cu materia1tehnica mai impotanta decat materia si decat persoana

participanta.

• 2ormarea caracterului ca functie introiecti$a Anxietatile inloc sa apara ca simptome $or # acceptate in sferacaracteriala #ind traite la ni$elul Eului

• Actiuni autarhice in condiile in care lipseste functionareap ( a omului actional 0* 91) +u exista constrangere, si de

aceea, prin repetarea actiunilor, a traumatismelor,subiectul cauta sa le constientizeze nu in actiune ci infantezie (> * p -)

52



• (s ! > * d * m ! ) sindrom melancolic epresia endogenaintroiecti$a (s- > * d *) tine de bolile puternic narcisist -captati$e

In criminalitate

• 2urtul prin efractie

• Sustragerea printr"o aspiratie foarte captia - .• Autism > * p !

• 2aza magica (* -) si faza anxietatilor, a ritualurilor$ra/itoresti

• Reactii de puternica imbufnare, de independenta

• Identi#care masculina fortata ca aparare impotri$a

tendintelor feminine (> ±) contra (p ±) elirul de forta sidelirul de masculinitate (s* > *)

Tul&urarea 4 ±

• Ambi$alenta ne$rotica di#cultati de decizie, pana debloca/e, mania ne$rotica a indoielii, actiuni obsesionalesau reprezentari obsesi$ (> B p)

• +e$roza obsesionala (in cazul unei frec$ente mariri a > ±

intr-un pro#l la ch ± 9 sau in mai mult de H in acelasipro#l 4a obsesie aparare prin izolare (continutul este

constient si separat de sentiment) si in$ers, fata deizolarea isterica =bsesia si isteria sunt simbolic polaropuse

• In$ersiunea in munca Eul in$ersunat in munca ch ± *,entuziastii in munca (hei-rupistii), actiuni posesi$e legatede o posedare (cu bitendinte)

• E$aluari obligate (obsesi$e), epileptiforme ch ± -

• 2ormatiuni reactionale ! ambi$alente in luarea deatitudine, adica o latura a trebuintelor 6na este

acceptata, cealalta negata, ex furia curateniei,acceptatea inconstienta se $ede in atmosfera murdarieianale, iar negarea se $ede in forma indepartarii murdariei

• 3rebuinta ne$rotica pre$enti$a de a parasi un partener ca

aparare impotri$a pericolului de a # parasit ch ± 9,

partenerul parasit ch 9 ±

Tul&urarea 4

• labiciunea Eului ca insu#cienta a luarii de pozitie(slabiciune caracteriala si structurala)

• &rabusirea Eului situati$a, momentana (suspendare)

53



• &rabusirea Eului prin cenzuri actionale (prin care strabatimpulsurile inconstientului, ex nestapanirea, psihopatia,criminalitatea, instabilitatea si decadenta

• &rabusirea controlului realist, e$entual tulburarilereprezentarilor prin izbucnirea halucinatiilor, iluziilor

• &ierderea identitatii (insu#cienta propriei identitati, apropriei legaturi cu propria corporalitate materiala)

• 3ulburari ale identi#carii acti$e si a imitatiei de unde situlburarile de in$atare si transpunere, di#cultati in gasireaunei profesii

• &rabusirea capacitatii de actiune, de schimbare(transpunere) sau de realizare, executie' ex la idealisti safantasticii $isatori, insu#cienta capacitatii de realizare aunei idei (ch * 9) ' de aici urmeaza tulburarea capacitatiide munca e$entual pe tematica geniilor pierdute

• &ierderea Eului in prepsihoza (ch 9 9)

• &ierderea Eului ca forma a schimbarii in Eu inhomosexualitate, in$ersiune, bisexualitate

• 3ulburarea identi#carii masculine a Eului (adesea urmarea unei lipse a imaginii parentale sau a lipsei legaturii cutatal)

• .riza de anxietate ca slabiciune a Eului si a structuriiEului

• 04esinul su;etesc si corporal1

•&sihopatia ! de#nita prin slabiciunea Eului' cadereacenzurilor actionale h7 9, si > 9, sau e$entual ch 9 9asociate cu facori sociali negati$i s *, e -, p -

Interese ( Oerotroism.

• tiintele naturii

• &rofesii realiste matematician, #zician, geograf, geolog

• &lacerea de a da ordine a arhi$a, a imparti, a sistematiza

• Atmosfera limitarilor economie, economie rationala,management, legislatie

• Atmosfera materiei comert, mestesug, manufacturier,munci de rutina, breslas

• Mediul structurilor ierarhice armata, biserica, scoala,administratia, functionarii

• Mediu proprietatii bani si simboluri statutare, banci

• Mediu realist al perceptiblului (palpabilului)

• &lacerea de a arhi$a, de a tine strans, de a nota, de a faceliste, de a calcula, de a face sisteme, de a lucra lacomputer

54



• &referinta pentru procese de masurare, de targuiala, decompetitie, animator, $eri#cator

3ehnica masini, constructii inalte sau subterane, arhitectura

• &lacerea acti$itatilor de control paznic, politist, controlor,re$izor

• &lacerea criticii si a negatiei

• &lacerea unei acti$itati excentrice cu caracter derecluziune (pustnic, tipii cu toane, capriciosii)

• Gustul pentru abstractie, restructurare, proiectare, design,obsesionalitate ! constructi$itate

• Atmosfera materialelor dure cioplitori in piatra, pa$atori,slefuitori beton, piatra, otel, pietre pretioase, cariera depiatra

• Atmosfera masinilor puternice tren, macara, tractor,camion

• Atmosfera mortii cioclu, medicina legala

• &rofesii care au de a face cu renuntarea religiosi aisaraciei, ai castitatii, umanistii socialisti, comunistii,colhozuri, ascetii, organizatii non-pro#t

O&iecte ( Materiale.

• Materiale drepte si tari #er, beton, piatra, piatra

pretioasa, cristale, diamant, sticla, margini si linii drepte,patrat, patrulater, unghiuri, masini de forta• &utere, autoritate, forta, institutii, monarhii, regate

• .oloana $ertebrala, oase, cimitir, piatra funerar,inmormantare, ca$ou, pi$nita, sicriu, dracula, $ampiri,gropari, aparate de masura (cantare, ceasuri)

• .omputer, denunt - anunt, aratator, statistica, tehnica,arhitectura, statica, recipient, lada, dulap, container,sertar, compartiment, arhi$a

• Inchizatoare (obturator, ocluzie, rezer$a, secret), usisecrete, ziduri, cladiri mari, inalte

• Rece, inghet, gheata, turturi, intuneric, noapte, iarna,obscuritate, necro#li, moarte, cada$re, dusmani ai $ietii,destructia, negati$ismul

• .unostinte tinute strans, carti, cartoteci, lexicoane,enciclopedii, carti de telefon, registre

• Imperati$e, interdictie, tabuuri, cu$inte incrucisate, /ocuride cunostinte

• "aine tari, stranse, in culori intunecate, gulere tari sistranse, paricid

55



• 0Materializare1 in materie, actiune, corp, forma, formare,schite care delimiteaza

• :uraminte de renuntare, /uramantul solemn

Acti"itati

• A a$ea, a porunci, a interzice, a ordona, a # sef, a stapani,

a strange, a bloca, a poseda, a $rea, a urmari, a renunta,recomandari, culinare, a refula, a respinge, a tagadui,negare, a aproba

• A lua pozitie, a de$aloriza, a constrange, a exersa, a #fara re$enire, a manipula, a in$ata, a refuza, a actiona(imperati$), a repeta, a astepta, a incorpora, a se supune,a adapta, a inhiba, a paraliza

Imbinari ale morbotropismului cu criminalitatea

• 3ransformarile organice ale oaselor si coloanei $ertebrale

• &araliziile, in general, determinate psihic sau organic(tetra-paraplegii)

• .leptomanii, inselaciunea din moti$e de putere si imboldulde a a$ea

• .rime prin $iolenta (incorporarea puterii prin luarea inposesie a celor ucisi >*)

• .rime, $iolente, $andalism, tulburari ale moti$atiei dede$alorizare, negati$ism, dusmani ai $ietii >-

• uicid prin a te pune in calea trenului, prin ;amanzire

• "osomatic dureri de spate prin actiuni fortate,sentimentul slabiciunii, depresie, nesiguranta, criza,supracompensare

• Aceleasi actiuni ale coloanei $ertebrale nu pro$oacaaceleasi durei urerea incepe curand, datorita unuiputernic control emotional, concomitent unei $i/elii fortate,

interzise (>-)' la izbucnirea sentimntului de slabiciune,suprasolicitare sau depresie, durerea re$ine• Incestul, abuzul sexual, frec$ent in structurile familiale cu

insu#cienta limitare (>- slab) usi de L. neinchise, a/utorintim, lipsa ingri/irii, lipsa de respect pentru cele su;etesti+egatia familiala ca inderdictie a incestului

.aracteristici

• &racticarea unui caracter narcisic - egocentric prinsupretensiunea >*

56



• 4a >-, o puternica dezidealizare si tendinte la de$alorizare,rigiditate pana la paralizie de organ, bloca/ afecti$ sirigiditate, limitarea capacitatii de preceptie

• Moarte < #nal al $ietii noastre .eea ce moare este partea> a $ietii, care se separa de p .e se intampla cu parteap K Adesea o puternica anxietate si frica de moarte, iarcand % daca cine$a traieste predominant in lumea lui > ,

atunci nu poate edi#ca nici o legatura cu lumea lui p(anxietate de dizol$are, destramare, desfacere,descompunere, anulare), fata de incontrolabil (IGramiger)

• > corespunde ecno#liei preferinta pentri spatii inguste,pentru obiecte apropiate

• e#cienta in capacitatea narcisica de luare in posesiune sia urmaririi intentiilor lui > puternic

• Grafologic linii, unghiuri, scris organizat, control, o buna

articulare, ma/uscule, litere dezmembrate, scris $ertical,nelegat, apasat, condensat

• Astrologic > corespunde lui aturn (e$entual, partial luiMarte), aturn corespunde principiului condensariii,concentrarii, #xatiei, reprezinta forta care cristalizeaza,este marele Male#c simbolizand obstacolele de oricenatura, opririle, carentele, ghinionul, neputinta, paralizia&artea cea buna a in;uxului sau ii confera capacitateaunei patrunderi in urma unor lungi eforturi de re;ectare si

corespunde #delitatii, constantei, stiintei, renunterii,religiei In organism in;uenteaza sistemul osos

• > corepunde partii drepte a corpului (spanga lui p) siemisfera cerebrala drepta

• > este factorul beton armat ( a in;uenta, a formacaracterul)

• > reprezinta in corp in lumea limitelor (de materie, tiimp,spatiu) a opozitelor Iesirea principala in lumea lui p inincarnatie inseamna excluderea din paradisiac

• Ritualuri si obiceiuri de natura indi$iduala si colecti$a caresunt repetitii ale unor actiuni si structuri si auurmatoarele functiuni

• Sunt aniolitice (dupa 2reud).

• corda indiidului putere prin autodeterminarea

Eului.

• Sunt producatoare de placere.

• 3abuul incestului este in toate culturile o negatie colecti$a

(adesea in contradictie cu negatia mai puternicaindi$iduala sau familiala), astfel incat la actionar nu maiexista nici o recunoastere sau remuscare

57



• Remercabile constrangeri familiale cu rol de control a)constrangeri la mancare si control (adesea tulburari demancare asociate), b) control prin spalarea len/eriei(adesea exista un control al mamelor asupra copiilor si inadolescenta inca neparasite)

'eose&iri s 4 $6

• s * este de regula alloplastic, adica $ersus agresiune

• >- este, dimpotri$a, o echi$alare allo- si autoplastica ce$amai profund, care se situeaza in Eu si cronicizeazatendinta la de$alorizare atat impotri$a Eului cat siimpotri$a 3u-ului In cazul >-8 nu se mai poate aplica unmecanism de autoasigurare atata timp cat inca maifunctioneaza probabil s*

e# -furia e$ 4 # -furia 4$

• Este aprins,in#erbantat, manios,puternic afecti$,impulsi$, patimas

• Este un tip accesual(critic) si necontrolat,

trait puternic in$entre, inima, corp caun 0foc1

• Este ura rece, furiacare te ingheata,adesea traitaintelectual,rationalizata, cronica,accesuala nemoti$at,e$entual calcul rece,

socotire, adesea trairestraine de simtire

Personalitati,

• =bsesie contra in;atiei, ordine obsesionala pe masa,pozitii ale mainilor, multe intreruperi, asociatiisupradimensionate, napustiri, $orbire in;ati$a (logoree)

• udismul tibetan oasele rituale• Daf>a tematica insingurarii' masini de tortura

5



Factorul

Imaginile din test sunt ale unor paranoizi cu delir degrandoare, de urmarire si de pre/udiciu

&sihopatologia paranoida schizofrenia ca tulburare a Eului,monomanie (autarhie) ca si tulburare a inconstientuluioriginar (das Es)

• p* megalomanie, in;atie egotica

• p- proiecti$itate, participatie in ambele ipostaze #ind

$orba de um;area de sine Alegerea antipatica fata de ceicu p- este proprie celor cu un sentiment de sine defecti$(redus) Alegerea simpatica p* arata un puternicsentiment de sine, de depasire a limitelor proprieipersonalitati

3eoria ne$rotica (psihanalitica) a paranoiei

• dilatarea de sine supratensionata egodiastola se

manifesta sub forma fanteziilor, a unor reprezentari ireale,a impacarii unor contradictii care nu mai sunt recunoscuteintr-o depasire a temporalitatii, spatialitatii, materialitatii

Paranoi!ul roiecti" -micromania.

6n sentiment de sine de#citar este exteriorizat si atribuitaltora, astfel el se apara $ersus sentimentul de incapacitate,impotenta, un fel de lesin intern atribuit altora &ropria forta

$itala o atribuie altora =mul chiar daca are o reprezentare aimplinirii, a dumnezeirii, trebuie sa realizeze de la acestpunct un tra$aliu de doliu sau o deceptie pri$ind limitelesale Aceste reprezentari trebuie sa se transfere nu numaiasupra ce$a di$in, transcendent, altfel $or conduce la boaladaca se $or referi la oameni Intotdeauna a se compara cufunctiunea > (8)

Psihologia !e1"oltarii ( Etaele genetice,

• p - a) faza orala primara uniune duala, simbioza,amestec, E6 ! 36 b) regresiune senila (e$entual,paranoia senila)

59



#

• In;atia ca functiune a Eului (a constientiza imaginileinconstiente, simbolurile, reprezentarile, sentimentelede introspectie directa sa creati$itate)

• &urtator al de$enirii constiente si al actiunii constiente(calea directa spre inconstient)

• &urtatorul fanteziilor de $is, fanteziilor creatoare, alreprezentarilor

• &urtator al imaginii artistice si al creati$itatii

• Intuitie, patrundere, in$enti$itate, asociati$itate&articipatia mistica cu imaginatie, fantezii, sentimentemistice depre transcendent, religios $ia imaginiImagini ale implinirii Idealurile

• .apacitatea de a se indragosti, de a imbratisa lumeaElaborarea functiei materne, de dadaceala intr-osimbioza (la polul celui care ofera a/utorul)

• .apacitatea de a participa cu ceilalti (independent deprezenta materiala a acestora)

• entimentul de indatorire in afara prezentului materialsi fara controlul acestuia

• 2unctiunea de raportare materiala Elaborareasentimentului de $aloare, elaborarea unui sentimentoceanic a bunei stari (Lohlbe#nden), de sanatate

• .apacitatea de a se entuziasma pana la posesiune (cu) ! e$entual prin aceasta, o moti$atie afecti$aputernica pentru performanta (4eistung)

• Elaborarea unei fuziuni cu un obiect narcisic

• Elaborarea unei identi#cari pasi$e ( a # un fan fara aadera acti$) nu este egal cu > * care este identi#careacti$a

• .apacitate meta#zica a putea sa depasesti limitelecorporale si temporale prin fantezie, lumea gandurilor,

utopii, $iziuni, intuitie, capacitati telepatice, a # capabilsa adulmeci, sa presimti

• Idei de perfectiune, amintiri despre puterea de a terealiza di$in, a putea sa-ti # su#cient, a # independentEdi#carea increderii

• .apacitatea de indenti#care prin participare, intuitie sicapacitatea de reprezentare

• orinta de dublare narcisica a Eului (in partener, indorintele copilaresti)

61



• entimentul de abandon, de delasare (faza precedenta aetapelor si J orale)

• Ambi$alenta intre dorinta de a ramane in simbioza sau de

a se dez$olta singur, de a a/unge prin sine insusi, de a seconsola singur

• ubitatia intre a regresa si a trebui sa se maturizeze, intrea inainta in dez$oltarea Eului sau a merge inapoi, intre a #independent sau dependent

• Ambi$alenta in sentimentul de sine (sa #u mare sau sa #umic K) Autodubitatie, e$entual, obsesia idealului de sine2antezii obsesionale (si nu actiuni obsesionale ce tin de > ±

)

%

• 0 Gol in sentimentul de sine1, adica prabusireasentimentului de sine, e$entul insu#cienta aspiratiei de ade$eni pur

• 5idul narcisic

• .aderea in trairea puterii de a # si a capacitatii deainterpreta

• Impotenta (lesiunul) de natura corporala sau su;eteasca

• entimentul de a nu mai # nimic

• &rabusirea oricarei cenzuri ideale

Organe ( Simturi.

• &laman respiratia ca functiune de depasire a limitelor, cadependenta totala fata de aer, ca extindere prin

participatie la aer, depasirea granitelor in lumeaexterioara Respiratia ca mentinere a $ietii, care nu poate# intrerupta fara a te confrunta cu moartea ependentaabsoluta fata de transcendent ca intretinere (conser$are)a $ietii

• In;atia ca inspiratie (p*), de;atia ca expiratie (p-)

• Respiratia nu poate # asimilata materiei, hranei, posesiuniica depozit, nu poate # normal, nici prin $ointa sa #e impusarbitrar, ea se sustrage domeniului >

• Inspiratia si expiratia ca ritmuri sunt, de asemenea, unmesa/ tensionat ! detensoinat pentru organe importante(abdomen, stomac, intestin, metabolism' trecerea de la

62



organele p ! la cela > ! ) Respiratia este si un fundamentsi pentru miros (d), fundament pentru $orbire, pentrucomunicare $erbala (m)

• Aerul este singurul element pe care oamenii si l-auimpartit noncon;ictual in mare masura

• Auzul ca simt de care nimic nu poate # delimitat pana inmomentul in care urechile nu mai pot functiona acti$ .a

simt al participarii, al atoateauzitului(@uzammengehorens) ! asa cum ochiul, din momentul incare de$ine acti$, este primul simt al embrionului

• imturi ! presimtiri telepatice, capacitati, medium,clar$iziune, $iziuni

63



• 2icat ! reprezinta starea ideala (p) echilibrul total alcorpului si un dezintoxicant Astrologia considera #catul caprintre analogii p ai lui :upiter

Tul&urari.

Siste!ele de solidari*are paranoide- in fa!ilii auto/aricadarea intre pereticu proiectia

elir de urmarire' delir de micime in psihoza paranoid

proiecti$a "alucinatii si reprezentari delirante

Autodeprecierea ne$rotica entimentul de inferioritate

3ulburarea narcisica a sentimentului de sine i#cultati de delimitare si de separatie datorita simbiozei efensamaturizarii a # impotri$a maturizarii Inhibitia ne$rotica ade$enirii in cariera sau in profesie 2ormarea caracteriala paranoida (personalitati nesigurede sine, adesea prezenta la personalitatile 0stan/enite1 spiritual,la cele simbiotice) +e$rozatii de organ, proiectii a con;ictelor su;etesti asupra

organismului, de#cultati de constientizare 2ixatiile orale primare sau retardarile, regresiunile(inclusi$ cele cu $arsta, de$enirea maladi$a, regresiunilesu;etesti) Mecanisme defensi$e proiecti$e colecti$e in sensulmecanismelor de gasire a tapului ispasitor ($ezi "itler ! e$reii, izgonirea unormembrii din grup) Epi-paranoidul e- p- proiectia continuturilor e' c$erulentii si

procesomanii In suicidalitate moti$ul este dorinta de reintoarcere inparadisul originar, in simbioza, in existenta de copil,in nediferentiat fara raspundere proprie.

istemele de solidarizare paranoide in familii, autobaricadareaintre pereti cu proiectia celor negati$e asupra strainilor2ormarea de secte, so$inism, maria/ asortati$ in sanatoriu'citadela paranoida.el care musca de frica (p- cu s*)' agresiunea ca o consecinta

a anxietatii paranoide, ca intampinare a anxietatiip - cu s - sentiment puternic de impotenta ( atat in domeniul Es

cat si domeniul Eu)

&sihosomaticul ale carui trebuinte su;etesti si con;icte se

proiecteaza asupra organului sau corpului (& * -, & 9 ! cuch - -) Gelozia paranoida (e - p -)

64



#

• elirul de grandoare, halucinatii, iluzii, tablouri delirante

• tari de posesiune cu continut erotoman, demonoman

• 3hananomia posesiunea cu moartea (cu e)' delirul deculpabilitate (cu e *) Idealizarile ne$rotice cu deziluziilecorespunzatoare Aspiratia spre implinire

supradimensionata, referitoare la sine si la partenerAnxietatea, frica de greseli si de slabiciuni i#cultati destabilire a limitelor &reocuparea (defensi$a) a tra$aliuluide doliu sau de deceptie

• 2ormatiuni caracteriale narcisice (narcisism in a # <strategia #intarii) Autodilatarea AutosupraapreciereaEdi#carea unui sine grandios, e$entual cautarea obiectuluisupradimensionat narcisic in lumea exterioara

• .autarea (in sens toxicoman) maniforma, droguri care sa

pro$oace imagini, halucinatii• Mecanisme de automontare, compensatie a

nerecunoasterii propriilor limite &seudologii (h7-8 cu p*)2antezii $izionare, escrocherie, inselaciune

• .aracterul arogant, a domina asupra tuturor' protectorul

• .onsolidarea fortata a independentei % autonomiei(anxietatea de dependenta), e$entual progresiunea indez$oltare ca aparare (maturizare precoce, impertinent,cel care $rea sa de$ina adult mai de$reme fara a a$ea oincredere sau un fundament autentic

• 3ipul geniului pierdut crede ca stie totul dar nu facenimic' nelimitat in realitate cu narcisismul sau loca/,tulburari de acti$itate (munca) prin neagatarea de ce$adatorita anxietatii de confruntare, e$entual tulburari alemuncii

• entiment de inferioritate fenomenologic puternic caurmare intre idealul de sine, supradimensionat, si cel reale aici rezulta o insatisfactie masi$a (≠ p ! ca sentimentde inferioritate direct originar)

• 3ablou caracterial exhibitionist - narcisic h7 * cu p*,puternica aspiratie la conducere si $alorizare

• Personalitati multiple.

• Excitatie narcisica cu insomnie

• 3ematica ne$rotica a abandonului

65



• 2antezii obsesi$e si reprezentari obsesi$e Indoiala de sinede tip ne$rotic ubitatia

7 %

• 3ulburari in trairea sinelui si ale sentimentului de sine

• 3rairea golului, a $idului de sine Absenta sentimentului

narcisic de sine normal' de obicei tulburari orale precocee#cienta a increderii primare si a a uniunii dualesanatoase % normale

• 3ulburari de participatie

Interese ( Oerotroism.

Profesiuni accentuat e!i0cate $

• &rofesiuni anxiofuge si % sau de asigurare ( securitate,antitero)

• &rofesii pri$ind inlaturarea suspiciunii profesii deobser$atie (detecti$, supercontrol, spiona/, #la/, $ames,criminologi, cei care adulmeca urmele)

• Meserii de puteri oculte medium, parapsihologi, spiritisti,magi

• &rea/ma persoanelor regresi$e copii mici, batrani sihandicapati

• &rofesii alchimice farmacisti, deparazitologi si $egetarieni

• &rofesii cu statut social si sentiment de sine redus (e)

Profesiuni accentuat e!i0cate #

• &rofesii cu un inalt sentiment de sine si statut (profesiiacademice, profesii de cariera, ari$isti, aristrocrati, 5I&-uri)

•&rofesii creati$e accentuat fanteziste arta, profesii#lozo#ce nematerialiste

• &rofesii ale cu$antului oratori, traducatori

• &rofesii #lozo#ce, teologice, mistice

• &rofesii de constiinta psihologi, cercetatori sociali,sociologi

• &rofesii cu preponderenta auzului muzicanti si =R4

• 5izionari, profesii orientate spre $iitor ocultism, utopisti,in$entatori, proiectanti, re$olutionari, ino$atatori

• &rofesii de sugestibilitate sau ale puterii de con$ingerepoliticieni si oratori

66



O&iecte ( Materiale.

• enzatii, #intare, respiratie

• Auz, muzica, ton, melodii

• &ercepti$itate exagerata' intuitie, presimtire,parapsihologie

• enzational, fabulatoriu, creator, in$entator, utopist,

spiritualizatii• 5ant, zbor, tornada, lumea larga, cosmos, galaxi, uni$ers,

in#nit, eternitate, nori, baloane, obiecte de zbor, =@+, $isede zbor

• aloane, balonare, in;atie, $astitate, largimeaorizonturilor, a pustiului, a marii

• entimentul $ital, 0oceanic1, narcisismul normal si % saupatologic, participatia, simtul fraternitatii, senzualitate,indragostirea, imbratisarea

• Ingerul pazitor, sil#de, dia$ol, spirite

• asme, inchipuiri, fantezii

• 5iziuni, $izionari, proiecte, idei, reprezentari

• racula, $ampirul, sfarleaza si in$artitorile

• +eincrezatorul si neincrezatorul genuin % increzatorul

• =glinda (oglindirea narcisica)

• 3estele proiecti$e

• 3raditia orala, a lectura prin traire, a experimenta

• 5italitatea, $arietatea trairii, tineretea spiritului• Idea de implinire, de totalitate, perfectiunea in

reprezentari, in aspiratii, imagini de inalta idealitate aluiumnezeu, credinta, simtul $ietii

• Animale moi, nestructurate amiba, meduza, melci

• Mistica, mituri astrologice, ocultism, spiritism, oracol,tehnici de intrare in transa, hipnoza, +4& (programareneuroling$istica)

Acti"itati

• A #, a amesteca, a participa, a se simti fermecat, a sesimti, a reprezenta, a imagina, a fantaza, a gasi (ain$enta), a depasi limitele, a zbura, ase distinge prinridicare, a $isa, a $izualiza, a se identi#ca, a intui, a auzi, arespira, a trai, a constientiza, a crea, a in$enta, a regresa,a adulmeca, a $edea clar dincolo de aparente, a urmari, a

te simti putin % mic, a (te) simti mare, a predomina sau ate supune, a te face mic, a se entuziasma, a imbratisa, ase indragosti, a halucina, a con$inge, a indupleca, aintoxica (a otra$i)

67



.omplementaritatea morbotropism % criminalitate

• &rin functiunea p auz absolut si surzenie (eethoen)

• 3ulburari generale de auz

• imptome pulmonare (3., tulburari de respiratie)

• 4a p - criminalitate (otra$itor, omor pin otra$ire)• 4a p * forme de moarte spectaculara, exceptionala,

publica (omor al politicienilor, martirii)• Incest, delimitarea insu#cienta a generatiilor (p B >,

e$entual > < 9) Inactiunea tabuului >• &rocesomanie paranoida, c$erulenta

• &aranoia batranetii (dependenta de regresiune)

• &ersonalitate multipla M& (& :anet) este o scindare a

constiintei in diferite tablouri de personalitate cutulburarea integritatii personalitatii in urma unuitraumatism sau o defensa in fata unei suferinte &entru ase reface dupa suferinta persoana se identi#ca cu o altapersonalitate libera de suferinta tructurile unitare saudiferite ca $arsta, $oce, limba/ adesea chiar in frec$entacerebrala, tensiune arteriala, hormoni, alergii 8 M& estesi o dilatare (p *) a lumii prin difetitele structuri de Eu

• 2umatori pasionati sunt mai mult inconstient dependenti

de erotica pulmonara (h % p) de excitatia puternicapulmonara ascutita, prin inhalare &entru dezobisnuire sepoate gasi un surogat pentru erotica pulmonara ex

/ogging, tricota/, urcarea scarilor, sporturi de lupta ( IGramiger)

• 3hanatotropism sinucidere prin otra$a si suicidul multiplu

• Interferenta psihoza ! halucinogene aceste droguri pote$identia o psihoza latenta sau sa pro$oace o recadere

Caracteristici .

Astrologie

• 4ui p ii corespud :upiter (p*) si +eptun (p-)

• :upiter simbolizeaza ordinea autoritara, impusa dinexterior igur pe dreptul lui si pe temeinicia acestuia nuaccepta nici dialogul nici persuasiunea tuna

• :upiter incarneaza, in astrologie, principiul de echilibru de

autoritate, de ordine, de stabilitate in progres, de belsug,de ocrotire a ierarhiei stabilite Este planeta legalitatiisociale, a optimismului si a increderii (Marele ene#c)

6



• +eptun (p-) este expresia chtoniana a fortelor creatoareEfortul de spiritualizare, diri/eaza legalitatea ce tine in fraupe$ersa satisfacere a dorintei' principiul recepti$itatiinoci$e ce se manifesta atat prin inspiratie, intuitie,facultati supranormale cat si prin utopie, nebunie, oper$ersitate si anxietate nebanuita Gu$erneazasubconstientul

• &artile corpului si creierul lui p ii corespunde parteastanga a corpului si respecti$ emisfera dreapta acreierului, care este legata de functii ca $orbirea,limba/ul, sentimentele Rasturnarile frec$ente ale lui p *in p -' cu cat este mai celebru, cu atat este mai paranoidsi cu atat mai mult adopta mecanisme de sal$areparanoide ($ezi "itler, poloticieni, 5I&)

• p * ca aspiratie la perfectiune trebuie transferat asupraunor instante transcendente, dumnezeiesti 4a o

transferare asupra oamenilor apare pericolulautosupraestimarii narcisice, zei#care sau pretentii(aspiratii) exagerate de la partener &erfectionistul trebuiecorectat prin tra$aliul de doliu sau prin elaborareadeziluziei (deziluzie ! deceprie pri$ind limitele existenteiumane) Este necesara o conciliere cu aceste limite

• Raportul dintre reprezentare si realitate determinasentimentul de fericire si de bune stare .u cat este maimica diferenta cu atat este mai mare satisfactia

• Analiza cenzurii e * cu p * formeaza cenzura ideala (e *cu upraeu automon si p * cu un Eu ideal, idealist)' pe dealta parte inter$ine cenzura realista a comportamentului siproba cu realitatea > -)

• 4ui p ii apartine imaginea formelor materiei formelerotunde cerc, arc, arcade etc

• p corespunde in grafologie cu ghirlande, $olute, arcade,

legaturi arcuite (≠ > linii, colturi, forme slabe, ingroseli)

• p corespunde #lobatilor (K) (alint), predilectie pentru

amploare, mai degraba obiecte indepartate• Actiunea .ernobal plante uriase, um;aturi dependente

radioacti$• .ircuitul Eului % fazele de dez$oltare ale Eului

• p -, p ±, p * desfasurarea fazelor orale de la a # copil spreautodubitatie ! sentiment de sine de 0a # mare1 2iintare 0a #-ului1

• >*, > - faza anala, dez$oltarea acceptarilor, $ointei,

impunerea $oluntara a interdictiei, supunerea la realitatesi negatia (a spune +6) 0 a a$ea-ul1 (realizare %infaptuire, efectuare % actionare) pentru intregul continut

69



de in$atare, acest circuit este parcursul normal alfunctiilor Eului)

• 4egatura intre auz si participatie - auzul a/uta la formareasentimentului ascultarii sociale &articipatia se lanseazaesentialmente prin auz ! ascultare =rbirea separade lucruri, surditatea de oameni urdul se simte adeseaexclus dintre oameni, se izoleaza, nu mai aude modulatia

$ocii ambasadorilor emotionali, care ca informatieemotionala tine de p &rin lectura $izuala a miscarilorbuzelor (h7) se poate percepe numai continutul (>)+onperceperea modulatiilor $ocii la neauzitori conduce, deasemenea la probleme de comunicare (p, pJ) 4a copiiadultilor surzi se constat sentimentul precoce de abandonsi de insingurare, adultii neputand sa-i auda

• &recizari suplimentare# h7 ! este upraeu preautonom

# e * upraeul autonom# > ! 0proba cu realitatea1, prudenta, atentionarea,toate formand spiritul realist

• iferentieri (8) functiunea p trebuie considerata fata defunctiunea >

'eose&iri intre !iferitele forme !e lim&a8.

Lim&a8

• 4irica, creatia litarara, poezie colorata sentimental, limba/afecti$, emotional, limba/ epic, placerea de a fabulapentru placerea de sine, pentru muzica, pentrusubiecti$itate

• imensiunea interpretarii' .64=AREA

• 3rairea lui 0A-"A1, a e$identei, EI+I."3-64

• tiintele de spirit si maniera de prezentare cazuistica

• 3rairea, /ubilarea calitatii

• Epoca medie$ala a superstitiilor si a misticii• Medicina alternati$a

• Meta#zica, #zica teoretica, matematicile superioare

• 4umea feminina

• In$atarea din experienta si traire' traditia prin mostenireaorala a cunostintelor (su#sm)

• +arcisismul existential' in test apare sub forma autarhieiin;ati$itatii >9 p*' A&IRA3IA

Lim&a8 4

7"



• 4imba/ /uridic, al tratatelor stiinti#ce, limba/ul rational cuaccentul pe continutul obiecti$ - informational' limba/ulpurtatorului de cu$ant si nu cel al expresi$itatii

• MA6RA, do$ezi materiale si 2=RMA ($ezi Rorschach)

• tatistica

• tiintele naturii

• .antitatea• 3ehnica, epoca elucidarii' 0Ego cogito, cogito ergo sum1

• Medicina tehnica

• 2izica si matematica elementara

• 4umea masculina

• A in$ata din carti, teorii, in$atarea uni$ersitara, 0din celescrise1, in$atarea prin copiere, reproducere' introiectiaautoritatilor

• +arcisismul posesional >* p9

Formula combinata k p! " #$B%$ &'R(ISI(.

Personalitati ,

• "itler (zugra$ de #rme, la inceput) si care foloseamecanismul de tap ispasitor

• eetho$en schimbarea de la auzul absolut la surzenie'

muzica de tip in;ati$, posedata cu o puternica atitudinematerna fata de surorile sale

• .lanul Denned7 familie de artisti si carieristi, mai multesacri#ci mortale ca /ertfe politice cu o celebritateputernica

• Michelangelo posesiunea artistica

• Mesnner imagineaza totalitatea detaliilor unei ascensiuni(in#rm #ind in munti fara a realiza practic' realizeazaspiritul muntalui si incearca sa depaseasca limitele umane

necesare pentru ascensiune, cu toate ca el nu are nici unfel de dotare =bsesia independentei e schimba de laconditia de profesor de matematica la alpinism (p)

• G teiner intrucat ca mic copil era lipsit de speranta,de$ine la batranete un caine /alnic, pentru ca i s-a inchisde tanar usa sperantei, nu i-a mai ramas decat /ocul inoglinda e$ine depresi$ la batranete, ca cel care nu maiare nici iluzii, nici fantezii, cand acestea au fost ingropateodata cu tine

• Gotlieb $on Guntern cercetator al creati$itatii 0emblema;uturelui1 ca demostrare a trecerii de la > la p

• Seen 0Le are the champions171



• Adolf Lol#e sculptor schizofren

• 0.roitorasul cel $iteaz1 micul delirant expansi$, micul+apoleon, incurcatura, confuzia $erbala, 0sapte dintr-olo$itura1

• 0Micul print1 (Exuper7) ! opus lucrurilor (p) precum.osmosul, Intregul, toate structurile (>) ample, complexe,precum casierii, geogra#i

• 2ranz Daf>a (3., ne$roza de angoasa psihotica),tematizeaza anxietatea, scenele horror, moartea,exterminarea, distrugerea, nimicirea, spulbererea 0eusunt bolna$ pshihic oala de plamani este numai TT ore$arsare peste maluri BB a bolii psihice1 - 2D

• Emma Dunz cercetatoare, geomanta, $indecatoare,radiestezista, descopeirtoare de AG(K) de pesteri, iz$oareale lui AI=+ ! piatra sacra, este o iluminata, o $izionara,lucreaza cu pendulul magic, face mandale geometrice cu

linii ingrosate de tip >, care cuprind toate cunostintelemeta#zice corespunzatoare (p)

• .hina antica practica #lozo#ei, idei de sincronicitate,limba/ul simbolic, scrieri simbolice, tehnica oracolara( .artea transformarilor a$and ca principiu calauzitor peTT u ei BB adica, #a face nefacand$.

• Indienii care interpreteaza pamantul, natura sau tinutul ca0mama ! cea ! mare1 care nu poate # luata in posesie,adica are o calitate (p), spre deosebire de cea de tip > la

europeni• Georg "aupt este mi/locitor in acoperirea criminalilor

germani o#ciali, traieste intr-o anxietate particularaparanoiaca (9) si totusi reala de a nu # demascat de ceia$uti in gri/a' J9 de luni arestat < deziluzie totala, inacrire,resemnare, resentiment (pO)

72



Factorul !

Imaginile din test sunt imagini ale unor depresi$i clasici,melancolici (depresi$i endogeni)

&sihopatologia depresiei este $orba aici de desciereadepresiei clasice, a depresiei endogene (introiecti$a) Inaceasta forma de depresie, tulburarea de dispozitie sitematica depresi$a sunt profund introiectate in caracter,spre deosebire de alte forme de depresie

Tul&urari !e &a1a,

• ispozitie depresi$a, anxietate, lipsa de speranta

(deznade/de, disperare) pana la suicidalitate• Inhibitie psihomotorie (stupor) e$entual mutism

• Mimica si miscari lentate sau obosite, lipsa initiati$ei,gandire inhibata in forma si in continut

• 3ulburari $egetati$e sub forma insu#cientei sentimentului(elanului) $ital

• 3ulburari de somn pre ! si post - , inapetenta

• 3ulburari digesti$e, cefalee, e$entual dureri corporale

generale• Adesea, puternice oscilatii diurne, un maximum depresi$

dimineata si cu ameliorare (iluminare) $esperala• &ierderea totala a bucuriei de a trai, a moti$atiei si a

capacitati de a se bucura (entuziasma)• entimentul de $ino$atie, culpabilitate

• 3rairea zilnica a lipsei de sens, a tonalitatii cenusii

• 3ulburare de contact (nebulos, $ag, confuz, paclos,neguros, cetos)

• epresia aparea adesea periodic, fara a # legata in modclar de factori externi

73



I!enti0carea !eresiilor in test, ! #.

Sin!romul !eresiei introiecti"e, s + 4 # ! #.

• s ! arata inhibitia tipica a agresi$itatii

• >* arata structura narcisic captati$a introiecti$a a Eului

• d* atarat tulburarea de dispozitie (indispozitia $ital

contactuala) si cautarea % a$iditatea interna

s$

• inhibitia agresi$itatii in Es (inconstientul primar) exista o

energie agresi$a puternica, care este insa indreptata spresine, adica o inhibitie a potentialului agresi$ Aceasta ca sicum ar exista o stagnare tipica in a # batut si chinuit,pedepsit, ca si cum si-ar # asumat o /ertfa Agresiunea serealizeaza astfel indirect, blocheaza propriu-zis acti$itateaEnergia agresi$a sau potentialul fortei este prezent, darnu se poate manifesta in afara, ci mai degraba estetransformat de upraeu contra Eului sau Esului Aceastase e$identiaza de asemenea in reprosuri $ehemente,

mecanisme autodestructi$e Agresiunea impotri$aobiectelor de relatie este cu precadere negata, refulatasau se cumuleaza (se face claia de fan). Agresiuneapoate numai indirect sa se exprime ca refuz, teroare adispozitiei, ca intoarcere depresi$a spre sine insusi, caactiune de pedepsire indirecta a partenerului epresi$ulare intodeauna si o nota agresi$ - santa/ista, e$entual otacere agresi$ ! reprosanta (de repros agresi$)

4#

• Eul narcisic aspiratie puternic captati$a fata depersoanele de relatie, $ointa puternica de impunere siautodominatie, indica un caracter narcisic, in sensulnarcisismului posesic &artenerul $a # luat in posesienarcisica din care cauza abandonul, frustrarile in iubirecare actioneaza extrem de maladi$ si depresant =armonie narcisica in sensul consonantei, iar in relatii

dizarmoniile $or # traite ca pierdere a relatiei pana lapierderea de sine i#cultati ale functiei negatiei, dedelimitare, de interdictie (>-) izarmonia si limitarea se

74



traiesc ca pierdere totala a relatiei si a iubirii &uternicafunctiune introiecti$a a Eului pro$oaca la depresi$iincorporarea con;ictelor in propria structura Agresiuneacare apare in con;ictul relational, nu este traita in cadrulrelatiei, ci ca agresiune in propria structura &rin aceasta,relatia se poate pastra destul de $erosimil armonic, astfeldispare si constiinta con;ictului si orice perceptie a

con;ictului Apararea impotri$a frustratiei orale prinprogresia in faza anala a Eului o formare accentuata afunctiei anala - introiecti$e a Eului (>*) este un surogatpentru participatia orala a Eului (p) nesatisfacuta orintade amalgamare (alia/ in existenta prin armonie' alianta $a# compensata prin dorinta de posesiune (dorinta de tip >),a poseda partenerul, de manipulare a obiectului)epresi$ul descrie Eul ca #ind secatuit, 0non$iabil1, ca0posomorare-intunecare1 sau ca un impersonal

I!enti0carea . Pose!area o&iectului.

&uternica identi#care si incorporarea partenerului actioneazaca o $ointa de a # acelasi (narcisica in fond) care complica %ingreuneaza admiterea alteritatii, a deosebirii eosebireasau separarea $or # traite ca amenintatoare pentru Eu .uprecadere $or # amenintate alegerile narcisice de partenerorinta de armonie este asa de mare incat agresiunea saucearta este echi$alenta cu pierderea relatiei Aceastaegalitate agresiune < pierdere a relatiei poate # depistata siistoria $ietii (biogra#e)

Relatia Es$ul -I! $ inconstientul rimar.

Armonia relationala poate # alcatuita din tendinte agresi$e,asa incat acestea nu $or aparea in relatie ci $or # indreptateimpotri$a sa insusi orinta puternica de armonie umbrestela Eul narcisic izbucnirea Esului agresi$ impotri$a

exteriorului In aceeasi masura insa, energia agresi$a seindreapta insu#cient impotri$a interiorului si creeazadispozitia depresi$a

'iso1itii ( Sentimente.

Indispozitia difuza , fara sesizarea con;ictelor exterioare2actorii depresi$i nu $or # perceputi din aceasta cauza, ci $or# estompati sau ignorati (negati) ispozitia $a # astfel

ni$elata, nu mai are nici o directionare in sus sau in /os, semisca intr-o zona cenusie +ici bucuria nici tristetea (necazulsau nefericirea) clare nu mai sunt posibile Agresiunea $a #

75



astfel blocata si indepartata de partener e stabileste osuferinta in sine difuza

Incaacitatea !e a 0 in!oliat - !e a !elange.

&entru a incepe un doliu dupa o pierdere relationala in cazde moarte sau dupa un con;ict relational, trebuie ca acest

con;ict si agresiunea nerezol$ata sa #e percepute ca atare.on;ictul si agresiunea in relatii trebuiesc constientizate,prelucrate si apoi retrase din relatie i#cultatea indispozitieise bazeaza in principal pe energia agresi$a a con;ictuluinetrait .u cat este mai puternica agresi$itatea latenta, cuatat este mai mare si actiunea agresi$a indirecta a depresiei,a tacerii, a refuzului &rin negarea sentimentului (in principalin sentimentele negati$e) se edi#ca un fals sine, negare desine, autonegari, autoraportari In relatii si indispozitii aparaca un terci, o mlastina, incetosare fara claritate saudelimitare Aceasta creea za de asemena tendinta primara,de simbioza, de amestec ce poate crea si o atmosferaapasatoare, greata si sentimentul de sufocare incontratransfer

• d* pledeaza pentru indispozitia amara sau depresi$a saupentru pofte, pentru insatisfatie % cautarea (nostalgia)obiectului narcisic pierdut

Falsul continut !e in"atare al !eresi"ilor.

+6-ul, delimitarea, alteritatea, agresiunea < pierderearationala, pierderea iubirii Aceste continuturi trebuiescschimbate in terapie epresi$ul trebuie sa in$ete caagresiunea, disponibilitatea con;ictuala, rezistenta ladizarmonie pot duce la o relatie solida si nu la o demolare(surpare, intrerupere) relationala Insa, de cele mai multe oribiogra#ile arata ca aceasta egalizare relationala falsa seexplica realmente familial, de ex ca refuzul si izgonirea unuimembru al familiei la prima opozitie % rezistenta sauincercare de delimitare

4 # 7 alte forme ale unei uternice functiuniintriecti"e ale Eului.

• Ruminatia interna a con;ictelor, a tulburarilor exterioare• Aspiratiile capti$ narcisice in relatii fata de partener

76



• 5ointa de a poseda, chinul cu interdictia si separarea

• Aspiratia indirecta la putere prin manipulare

• 3eroare dispozitionala si contaminare intensi$a cuindispozitie prin inhibitie a agresi$itatii

• A nu se preta la un partener

• A $oi sa tii mortis la iluzii sau la relatii care nu sunt

efecti$e de mult timp• A nu $oi sa te detasezi de partenerul abandonat sau

mort % pierdut• A nu $oi sa termini cu forma de tulburare depresi$a a

capacitatii de munca, atunci cand depresia este traitasinton cu propriul Eu (de unde si rezistenta la terapie)

• .apacitatea de delimitare prin functia polara a Eului > -,de a spune nu pentru sine si pentru altii

• Incapacitatea de delimitare a calitatilor sentimentale

• i#cultati de separatie, in expulzare in locul unui con;ictextern E6 !36, apare un con;ict structural intern de tipagresi$ (intre upraeu si Eul ideal sau intre Eu si Es)epresia se$era contine intotdeauna forma de existentamasohica (s- >*) in sensul formarii caracterialemasochice

Somatic.

Analog intoarcerii agresi$itatii, apare in domeniul somaticadesea ca o intoarcere anala in sensul repudierii ca simbolcorporal al introiectatului, al a nu $oi sa pierzi % abandonezi,a nu $oi sa domini

Psihologia !e1"oltarii. Fa1ele genetice.

3ulburari ale simbiozei orale, de unde progresiune a fazeioral - narcisice (puternica tendinta la incorporare anala inlocul asocierii existentiale si a sentimentului de relationare)

In sindromul derpresi$, dupa zondi, se manifesta putinetrebuinte orale frapante ca restrangeri ale functiunilor analeinconstiente ale Esului si ale Eului >*, ca introiectie analafortata, d* ca nostalgii anale in sensul impulsurilor de a luain posesiune

Functiuni normale

!#

77



• ispozitia nostalgica, melancolie, a$iditate, insatisfactie indomeniul relational, impulsul de a lua in posesiune

• .uriozitatea, interese de cercetare, cautare, pasiune pentrucercetarea stiinti#ca, impulsul de transformare ! schimbarein /oaca

• .autare de noi proiecte, schite, nazuinte, dorintelepro$oaca transformarea si dez$oltarea personalitatii,

$iziunea batranetii, spre deosebire de stagnare, $id si lipsade sens

• .orespunde trebuintei anal + eliminati"e dupa Eric>son !slobozire, a da drumul, a face cadou, a irosi

• In domeniul somatic corespunde tinerii scaunului (e$entualpana al diaree)

• In domeniul sentimental, e$entual risipa de sentimente sauexprimare a sentimentelor, exteriorizarea cu pulsiunea spredaruire, de a face cadouri

! +

• Constanta o&iectala (#delitate, a tine, a conser$a, a tinemortis la obiect)

• Impulsul de a colectiona, conser$a, de a pastra

• &erse$erare

• .orespunde trebuintei anal + retenti"e (Eric>son)

• Mai curand intoarcere spre trecut, retragere dupa trecut

• In domeniul corporal pastrarea scaunelor, tendinta lastocare

• In domeniul su;etesc pastrarea sentimentelor,redobandirea lor, e$entual pana la zgarcenie

• A putea sa pastrezi sentimente si aminitiri, relatii

• Adesea gandire buna

!

• Ambi$alente relationale (intre a ramane si a pleca din )

• ubitatii in relatii, adesea dileme de relatie

• ilema anala, sau obsesie in 0a iesi sau a ramane1'legaturi 0periculoase1

!%

7



• 4ipsa unor trebuinte anale clare, 0$idul1 anal si e$entualinstabilitate

• &utina energie in pri$inta pastrarii sau a parasiriiobiectelor, relatiilor, legaturilor

• Mai degraba a abandona propriile impulsuri

• i#cultati de a te opri in relatii, gandire sau posesiuni' deaici a putea sa abandonezi (eliberezi, sa dai drumul) sau

sa pierzi

Organe. Simturi.

• imtul buna$ointei ca sensatie anala

• E$entual simtul tactil (cand te dai cu culori casurogat pentru excremente)

Tul&urari.

! #

• 'eresia introiecti"a, melancolia, depresia endogenas->*d*

• 'eresie agitata ca faza premergatoare manieis*>*d*

• 'eresia !e refulare 0psihogenia1 reacti$a, ne$roticas->-d*

• epresie de parturitie, de di$ort, de descarcare,descongestionare, de detentie

• epresii narcisice, fara inhibitie a agresi$itatii ch * *,ch * 9 (cu s - si d *)

• &e baza idealului narcisic de Eu adesea chiar fara d*apare p diferenta intre ideal si real care conduce al oindispozitie pasi$a, la nemultumire (insatisfactie)'depresia apare aici nu primordial pe fondul agresiunilor

netraite in relatii, ci de cele mai multe ori pe baza unuiideal inalt care nu s-a implinit• epresiile primei copilarii, negli/area precoce, depri$area

si hospitalismul * 9 cu d * si e$entual p ! si m *(aici se $ede o puternica trebuinta orala probabilrecompensata prin functii anale puternice

• isforia epileptiforma (indispozitie critica, paroxismala) e! cu d *

• 'eresii !e organ (psihosomatice) sau $egetati$e'

distonia $egetati$a, depresia de epuizare $itala & * -, &- ±, & 9 ! cu ch - -

• In!iso1itia negati"ista (>atatoniforma) > -8 d *

79



• 'eresia histeriforma, h7 cu d *

• 'eresia sihotica, sindromul depresie psihoticeintroiecti$e cu puternic bloc de irealitate . - -' p- Aceastacuprinde forme delirante, irealiste, delirul de saracire saude culpabilitate

• 'eresia lar"ata sau depresia 0surazatoare1

• Curio1itatea ne$rotica, impulsul la schimbare, nelinistea,

incapacitatea de relationare (do$ada testologica ainsu#cientei capacitatii de posedare ! anxietatea delegatura, etc)

• &ofta ne$rotica de /oc, cautarea, apetitul, lacomia,0risipitorul1 (de ce$a si de sine)

! +

• Formarea caracteriala anal retenti$a incapatanarea

anala, #xatia, retentia sentimentala sau zgarcenia,impulsul anal la colectionare, incapacitatea de a!ti gasidrumul sau a te lasa de ce$a

• Fi9atiile ne"rotice in relatii.

• i#cultati de terminare (rezol$are), legatura oedipalaputernica, di#cultati de separare

• E$entual anxietati de sarcire sau de pierdere (ne$roticasau psihotica)

• Anxietatea patologica fata de nou, schimbare, $iitor

• E$entual !eresie !efensi"a cu d -88

• Per"ersiuni anale cu > *, accentuare anala insexualitate, copropraxii, coprofagii

• O&sesia anala si curatenie exagerata (8)

• Fi9atii ne"rotice la trecut sau, la adulti, anxietate de$iitor, de schimbare de noutate 2ixatie oedipala

4

• Ne"ro1a o&sesionala cu o&sesii anale uternice.

• Am&i"alenta relationala ne"rotica.

4 +

• Indispozitie scurta, pasagera dar rapida si adesea cu

simptom surogat• Insta&ilitatea (neinfranarea)' chinul de a ramane in

legatura, posesiune"



• 3ulburari de concentrare

• 3ulburari de memeorie

• 3ulburari de relationare prin insu#cienta franei si aconstantei obiectului

• 3ulburari in tra$aliau si in in$atare

Interese. Oerotroism .

&rofesii anale

• .u componente olfacti$e drogherii, farmacisti, chimisti,fabricanti de parfum, cizmari, tabacari, sondori, profesii inlegatura cu gazul, cu $aporii cu azbestul

• .u material anal noroi (murdarie, pamant), pamant,excremente, culori, bai de namol, taranul cu balegarul,cautatorii in saci postali

• .uratatorie anala ca formatiune reactionala impotri$amurdariei anale spalatoreasa, femeie de ser$iciu,spalatorie chimica, maturatori de strada, profesii pri$indordinea, instalatii de epurare, masini de gunoi, de colectarea deseurilor, $idan/ori, colectori de ziare

• &rofesii puternic ordonate, pana la obsesie, profesii delaborant, arhi$ar, anticar, administratie

• &rofesii in legatura cu trecutul anticar, cercetator almostenirii, genealogii, heraldica, istoric si profesor deistorie, colectoinar de $echituri, negustor de maruntisuri

• &rofesii de colectionare si acumulare profesii de banca deeconomie nationala, cercetator in stiinte economice,in$estitor bancar, speculant, agent la bursa, colectionar dearta, muzeograf

• 2anatici ai curateniei in domeniul etic si al ideologieimoralisti, eticieni, puristi

• &rofesii in ce prei$este curiozitatea cercetatori,

obser$atori, detecti$i• &rofesii de cautare trupe de cautatori si de sal$are % a/utor,

birouri de obiecte gasite• &rofesii de innoire re$olutionari, futurologi, utopisti

• &rofesii in legatura cu intestinul ca obiect eterologi,medicina interna, clisma

O&iecte. Materiale.

• Excremente, murdarie, pamant, namol, smarc, argila, lut,guma, plastic, cauciuc, aluat, material de ferment,

1



• 4ipici, clei, gudron, balegar, duhoare, L., camere de baie,groapa de gunoi, clisma, arhi$a, conducta de laturi,

• 4ada de gunoi, casta de colectionar, $itrina de colectie,recipient de colector, banci, bani, trezorerei, tezaur,

• .ase de bani, portmonee, certi#cat de depunere,cartoteci, biblioteci, lexicoane, carte de telefon, colectoride informati,

• rosuri, programe, manifeste, mi/loace de spalare, carpe(la$ete), maturi, aspiratoare, deseuri

• .u$inte de ocara, insulte, limba/ caprolalic, maimutarelifacute cu anumite parti ale corpului, se expun anumitezone paroase, mirosuri accentuate, dar si amintiri,su$eniruri, perse$erenta, inertie su;eteasca, tenacitaterabdare

Acti"itati.

• A (-si) dori, a se plange, a /elui, a-i mirosi, a santa/a, acurata, a (se) murdari, a (se) asigura, a apara, a pastra, aconser$a prin #erbere, a tezauriza, a colectiona, a sezgarci, a economisi % a risipi, a pierde la /oc, a (se)schimba, a framanta

Interatrun!eri mor&otroism ( criminalitate.

• iaree (somatica) d * sau d 9 sau constipatie psihica sausomatica (d -)

• 3ulburari sau boli anale tulburari intestinale sau abceseintestinale, cancer intestinal, ;atulenta, hemoroizi, toatecuprin triada h, e si d

• iadetul gasit foarte des in arborele genealogic aldepresi$ilor, e$entual diabetul ca surogat pentru crizelede dispozitie depresi$a e cercetat 0este diabetul osomatizare a unei tulburari de dispozitie primara (decontact, sau de relationare)K

• =scilatii ale insulinei ca oscilatii ale agresi$itatii <afectarea primara a unor trebuinte bazale se intalnesteagresi$itate crescuta la $alori mari ale insulinei Agresiunesi indispozitie analoage depresiei (endogene) diabeticiisunt $azuti cu timpul ca niste depresi$i terni ispozitiadepresi$a a diabeticilor este dependenta somatic'depresi$ii psihosomatic sunt niste dependenti din punctde $edere psihic Este necesar a se face o diferentiereintre diabeticii dependenti inconstient de factori somaticisi diabeticii cu complicatii (depresi$ii care depind derezonanta depresi$a a con;ictelor su;etesti)

2



• In criminalitate) furtul, /ocul patologic, banul ca mi/locde a$iditate, castigul % pierdere ca regulatori aisentimentului de sine &olaritatea puternica a pierderiianal 0 eliminatia si bene#ciul anal 0 retenti.

Caracteristici !,

• +otiunea de depresie endogena < aceasta notiune inpsihiatria generala s-a nascut de la impresia pe caredepresi$ul insusi $rea sa o faca despre depresia sa sianume, ca nu ar a$ea de a face cu relatii con;ictualeexterne &sihiatria $eche admite ca depresia ar # cauzatade inferioritatea lor fara a a$ea legatura cu relatiilecon;ictuale

• &entru depresi$ apare hazliu comportamentul medicilorcare sunt con$insi ca nu trebuie sa acordam atentie

con;ictelor interne ci trebuie sa consideram con;icteleexterne 5om deosebi conceptul de depresie introiecti$acare implica pe > * de alte depresii' in depresiaintroiecti$a se cuprinde persistenta introiectiei adesea subforma unei formatiuni caracteriale per$ers ! masohica(masochismul intrinsec al depresi$ului endogen)

• Aceasta forma de depresie este rezistenta la terapie, in$irtutea ergosintoniei

• ebutul fazei depresi$e in &M are intotdeauna legatura

cu mediul .u toate ca depresi$ul intretine mediulcon;ictual, cooperarea stransa a acestora nu poate #diferita aca intr-un simptom depresi$ se$er nu apare niciun > ! in 5G&, se con#rma incapacitatea depresi$ilorendogeni de a nega (di#cultatea lor de a di$orta)

Teraia !i"erselor forme !e !eresie.

In depresia introiecti$a s -8, > *, d * trebuie sa e$identiem

inhibitia agresi$itatii, a con;ictelor, trebuie sa ne anga/am inrezol$area continuturilor in$atate (identitate, agresiune,pierdere a relatiei)

A se face antrenamente de rezol$are a certurilor, sa iiin$atam la mecanismele de elaborare inconstienta atulburarilor de relationare = in$atare a modalitatilor deconstruire a sentimentelor negati$e, adica o clari#careintelectuala a aparitiei depresiei .onstientizarea legaturii cu

con;ictele, adica a nu accentua impreuna cu pacientul tezaconform careia depresia $ine din interior 88 A stimulaperceptia si cercetarea con;ictelor pentru a furniza un nou

3



continut care ar consta in existenta celor doua tipuri defactori, exteriori si interiori si a faptului ca cearta ar puteaampli#ca o relatie depresogena

Medicamentos sustinere cu neuroleptice, mai ales inendogenie

In depresiile epileptiforme (e *, d -) $om proceda laclari#carea legaturii cu furia (ura ascunsa)' e$identiereaproblematicii ri$alitatii (gelozie) in complexul .ain si a-iinstrui cum sa-si manifeste ura, plus medicamentatieantiepileptiforma In depresiile narcisice (> *, e$entual p *fara s -, d *) Eul ideal supradimensionat care trebuieredimensionat A elabora tra$aliul de doliu pentru limitareaexistentei umane' incarnarea capacitatii de a gresi si de aa$ea slabiciuni' a in$ata sa suporti ambianta durerii si adeceptiei A in$ata sa de$ii modest in aspiratii si sa-ti iertigreselile

i$ersele forme de depresie se manifesta adesea in$ariabilitatea respiratiei, in depresia agitata a$em orespiratie rapida, 0daracita1, sacadata, dar apasatoare, farapauze de expiratie si fara o respiratie profunda

In depresiile mistice, un doliu, o indispozitie care dautonaliatea de melancolie, nostalgie dupa trairile uniunilorduale interiorizate sau de grup in care un rol preponderent ilare identi#carea cu un maestru= indispozitie relationala acompaniata de tan/ala dupa o altadimensiune dintr-un 0de mult1 &ericol de accident sau depierdere de sine (lezare de sine)

Raportul dintre depresie si indispozitie usureaza indispozitia

In cazul unei suicidalitati < legatura de dependenta

depresi$a, subiectul nu poseda nici un $entil comunicationalprin care sa-si relaxeze gri/a, necazul, supararea i#cultatilerelationale si de contact cresc riscul de suicid < cerinta dea/utor < indici grafologici pentru $entile de usurare in caz deintro$ersie se$era sunt grafemele cu sensul strangere(supracontrol), trasaturile #nale rectilinii, rulouri si arcade

Asecte relationale in "ectorul C

• d* impuls la desprindere• d- constanta obiectului

• m* prindere de obiect4



• m- retragerea ocuparii

Temele !e ti !,

• relatia % raportul, contactul, analitatea, legatura sitemporalitatea, un d puternic indica mai intai o puternicalegatura cu temporalitatea

• d * indica o #xatie la trecut exact la fel ca si d -

E9istenta mor&i!a m ( !.

chimbarea fazelor d cu cele maniforme zondi $ede maniaca o forma de auto$indecare a depresiei, similar cu cazulcatatoniei ca sal$are de paranoia

in punct de $edere grafologic ghirlande profund apasate,

taieturi ale depasantelor superioare innodate cris greuapasat, cu randuri apasate, po$arnite, mazgalituri anale(coloratura de inconstient primar)

4a batranete d ! constituie o necesitate $itala ca oconser$are a spiritului de cautator, de interesat Apare $idul,lipsa de sens ca in depresia senila

Factorul m

Imaginile din test sunt imagine de maniacali

Psihoatologia maniei.• Mania este o tulburare a Eului si a contactului, cuprinde

negatia in Eu si a $alorii relationarii, prin aceasta lasadlibera agresiunea &uternica stare de excitatie si deneliniste, aderenta

• Incapacitatea de stabilitate si concentrare (s *) 3rebuintade somn dimineata

• &uternica agitatie, acti$itate

• upraincarcare a potentialului agresi$ (s*)

• ispozitie euforica (m-) diferita de dispozitia fericita, debuna dispozitie

5



• Idei de grandoare upra-autoapreciere (inclusi$corporala) =ptimism excesi$ entimentul atotputernicieiRisipa

• Idei supraincordate (capti$ante) uprasensibilitate psihicasi corporala

• chimbare relationala, inconstanta in legaturi, e$entualchiar puternica dorinta la contact, dorinta de public dar

toate acestea fara autenticitate• Excitatia pulsionala si nelinistea stimuleaza actiuni

periculoase care pot de$eni ulterior autodaunatoare• Autodaunarea nu este insa o intentie si apare prin

incapacitatea de a frana acti$itatea si excitatia• Mania se poate asocia atat cu reprezentati ne$rotice cat si

psihotice• Mania sau faza maniacala poate apare dupa o faza de

normalitate sau dupa o faza depresi$a alcatuind boalamaniaco - depresi$a deseori intalnita la personalitaticiclotimice (Dretschmer)

'irectia !e i!enti0care a maniacalilor in test.

• m - .omentariu maniacalii apartin din grupele de boalarara Ei insisi le resping ca antipatice (ca si la catatonici)Aceasta reprezinta de asemenea o autorespingere defundal (8) care la maniacali abia s-ar putea remarca

• irectia de identi#care la ne$roza de acceptare din test m-

• +e$roticii de acceptare infatiseaza grupa contrariemaniacalilor in m

Teoria ne"rotica a maniei.Mania poate # inteleasa numai in corelatie cu depresia Maniaapare la zondi ca tentatia de autoindecare, care apareimpotri$a depresiei Mania este o incercare de a se eliberaprintr-o detasare interna sau externa de gra$itatea depresiei(detasarea interna < > -, detasarea externa < m- )indromul

maniform s *, > ! (8), m -

6



3laricarea testologica dinamica a proceselor defensie in combaterea depresiei prin manie.

Depresie Sindr s !" #$ d $ Depresie Sindr s $ # – m !

• 0nconstient pri!ar s- s # repri!area aresiitatii spre sine aresiune internali*ata

de unde parali*ia deitali*area autoaresiunea suicidul eitarea conflictelor acerturilor. sul a fi repri!at in faoarea leaturii si idealurilor.

• 0nconstient pri!ar (s+- s ,.

• li/erarea aresiunii in afara aresiunea a fi e%ternali*ata de unde nelinistea

forta !otricitatea crescuta italitate crescuta si spirit intreprin*ator.

• s#ul a fi li/er printr#o dealori*are lo/ala k# printr#o neatie totala a tututror

idealurilor si repre*entatrilor de aloare. $and nu !ai e nici o aloare atunci

pulsiunile se pot trai li/er si necen*urat co!/aterea aresiitatii si i!potentei printr#o crescuta actiitate proprie de!onstratie de putere. $o!/aterea oricarui rol

de ecti!a prin supraco!pensare.

ul k ,-

• uternica aspiratie narcisica de i!aine alorica ideal introiectia pretentie crescuta

fata de sine si fata de persoanele de relatie.

• 8spiratia captiata de a poseda si dorinte narcisice de autoolindire o puternica

tendinta la i!/olnaire si ulnera/ilitate.

• )eatura stransa cu idealul de u si cu repre*entarea ului.

ul k #-

• unctiunea ului de dealori*are de*i!ainare de*ilu*ionare nearea tuturor

idealurilor de u si a oricaror introiectii.

• k# este aici o respinere a dorintelor de relationare a dorintelor orale a leaturii cu

lu!ea si fata de iata.

• 8ceasta dealori*are enerala este si destructiitate latenta orientata spre sine si

spre altii o autorespinere (aleeri antipatice+.

• $astiul este insa independenta in relatie (detasarea ! #+ eli/erarea celor ascunse

(repri!ate+ a repre*entarilor a%ioloice care tre/uie sa fie suficiente (:+.

• ;earea tuturor alorilor actionea*a ca si cu! n#ar !ai e%ista nici o diferenta intre

ul ideal si ul real ceea ce conduce !ai curand la dispo*itie euforica si la unsenti!ent su/iecti de !ultu!ire fara o satisfacie reala.

7



• <ispo*itia de contact- d ,. 0ndispo*itie depresie nostalie cautari interne.

• 8tat aresiitatea inhi/ata cat si diferenta puternica dintre ul ideal si ul real duc la

indispo*itie.

• 0ncapacitatea de a fi trist (a purta doliu+ de a se sustrae detasa d , repre*inta aici nu

un i!puls e%terior la detasarea sau cautarea de noi o/iecte ci cautarea o/iectuluiintern (pierdut+.

• <ispo*itia de contact- ! #.

• <ispo*itie euforica (≠ de dispo*itia fericita+ dispo*itia hipo!aniacala sau

!anifor!a eselia supratensionata (co!/aterea doliului sau a depresiei princontratransfer+.

• a+. uforia aparea prin caderea tuturor idealurilor asa incat nu !ai e%ista nici o

diferenta intre ul ideal si ul real ( k#+.

• /+. uforia apare si prin respingerea masiva a persoanelor de relationare in contact

(nu !ai e%ista nici o posesie o/iectual ci !ai curand o detasare si o cadere de tip

hipo!aninsta/ila nelinistita a o/iectelor sau persoanelor de relatie.



• 'egarea tuturor dorintelor orale (combaterea trebuintelororale) abandonul dorintelor de legare a omului cu lumeaApropierea mortii latente prin abandonul $ietii

• entimentul de libertate, de independenta si autonomie inrelatii

• &ro#laxie a deziluziei cand nimic nu mai $aloreaza nu $oi

mai # deziluzionat sau frustrat• Maniacalul realizeaza inconstient ca obiectul este pierdut

pentru totdeauna, pentru el• Incapacitatea de contact ca tulburarea capacitatii de

concentrare si a capacitatii de lucru prin incapacitatea dea stapani ce$a (mentine in posesie ! control)

• In locul unor posesiuni reale sau posibile posesiuni ireale'impre/urari manipulati$e cu persoane' abuzul de persoanapentru propriile fantezii, e$entual fantezii delirante despre

obiect• Impuls de deposedare rapida legata de placere %

neplacere, slaba capacitate de amanare a impulsului• &osibila necunoastere (ignoranta) a realitatii, di#cultate de

autocunoastere• E$entual apucare a$ida fara aprofundare (0ni$elarea

reprezentarilor1 ! Lernic>e, gandirea are un caracterreprezentati$, deci este mai mult un mod de reprezentaresi de succesiuni de continuturi decat o succesiune de

abstractiuni si de sinteze ! este constiinta 0dez$oltata1 in0suprafata1)

• m ! cu s * hiperacti$itatea sugarilor nesatui, acautatorilor orali

PSI2OLO:IA 'E;5OLTARII. ETAPELE :ENETICE.

MANIA.

&ro#laxia primara orala a deziluziilor (deceptiilor), aparareatrebuintelor orale de$ine corelata cu apararea anala din Eu(> -)' negare si exteriorizare a introiectiilor si $alorilorIn mod normal la pierderea unui obiect (prin constrangereareala m -) obiectul pierdut se introiecteaza prin > *

.and m ! se combina cu > ! se constituie o elaborarepatologica a frustratiei interzicerea totala sau situatia de

pierdere totala (obiectul $a # pierdut nu numai extern prin m! ci si intern prin > -) In prim plan maniacalul actioneazaeliberat, in fundal exista o destructie totala, ura de sine,

9



autode$alorizarea, ura fata de obiect si denigrarea strainilorsunt resimtite

Mersul !e1ilu1iei< !ecetiei orale.

a) m * trebuinta orala normala cantitati$, re;exul suptului,de agatare (prindere), increderii primare, dorinta de legate

In frustratie aceste trebuinteb) m * 8 (88, 888) trebuinta orala crescuta si acumulata, darneadmisa, adica foarte puternice asteptari, dorinte decontact, sperante .and aceste trebuinte orale $or #frustrate in continuarec) m ± ambi$alenta trebuintelor orale (0trebuie sa maiastept ce$a sau nuK1) .and aceste trebuinte sunt incontinuoare frustrated) m ! combaterea trebuintei orale sau a posedarii

(trebuinta se neaga, se $or pierde speranta si increderea %asteptarea < +eincredere)

&ro#laxia deceptiei ! se $orbeste de foarte precoce deceptiiorale sau intoarceri inapoi, chiar la persoanele cu multipleprabusari relationale e aceea nu mai accepta noi legaturiEste e$ident ca mainacalii se agata de apararile de tipultrebuintelor primare orale

Functiuni normalem ! $a # plasat in parte stanga intrucat m ! este de$iatcatre maniacali in timp ce m * reprezinta grupa contraramaniei

m +

• +egarea trebuintelor orale' aparare (combatere) de tiporal a trebuintei

•

Asceza, postire, taceri, intreruperi ale contactului• Retragere a in$estitiei in situatiile reale de di$ort, dupadespartire (separare) abandonul copiilor, insingurarileacti$e

• Retragerea in somn

• A putea sa # singur si a $oi insingurarea

• 3rebuinta de calm, meditatie, stabilitate

• A $oi sa te desparti de lume, $ointa de moarte, e$entualcon$ingerea ca trebuie sa mori

• Abandon pre$enti$ al partenerului datorita anxietatii de anu # abandonat

• +eincrederea originara datorita dezamagirilor orale

9"



• 3rebuinta de independenta si libertate, de autonomie inrelatii, e$entual anxietate fata de dependenta

• Retragerea intr-o lume a fantezie irationale, lume de $is(e) in stare de $eghe si in somn

• uportarea refuzului, nonacceptarea recunoasteriiulterioare

• E$entual dispozitiue hipomaniacala, euforica

• .autarea glumei, ironia• 2orme de contact hipomaniacal neliniste instabila,

schimbare, sociabilitate multipla, tipul nestapanit fara olegatura autentica

m #

• &uternica ocupare, dorinta de legatura, capacitatea detransfer, atasament, agatare

• .apacitatea de relationare cu oamenii' capacitatea delucru, de obiecte, de $iata, de a sa$ura

• Acceptarea trebuintelor orale (puternica trebuinta deacceptare, de iubire ! dar teama de pierdere a iubirii si aplacerii de a # acceptat)

• ependenta si supunere (ascultare) in relatii

• .apacitatea de transfer, de relationare, sociabilitatea(Gesselich>eit), contacte autentice, apropiere, atingere

• .rearea sentimentului de siguranta, de buna dispozitie'capriciozitate (4aune) care merg foarte bine cucapacitatea de asociere si cu creati$itatea (m B p) m 8

Numai e m +

• 4ogoreea hipomaniacala (e$entual fara legatura cupartenerul < monologorea)

• Insingurare si trebuinta de decedere a putea sa te

desprinzi, sa lasi, sa te dezici' renuntarea la bucurii• .apacitatea de a nu # intotdeauna in prezenta

partenerului' a lua distanta (a putea sa parasesti pecine$a)

• Rapiditatea ideilor, asociatiilor, fuga de idei ! inundatie(Mereschemmung)

• &osesiuni ideale < manipulari fanteziste ale obiectelor, cadescarcarea frustratiilor

m

91



• Ambi$alenta intre dorinta de contact si dorinta deintoarcere intre posesiune si aparare impotri$a posedarii

• Adesea, in cazul dubitatiei de relationare, in faza dedespartire sau de achitare' e$entual ambi$alenta cronicade relationare (relatie)

• Adesea, ca indice pentru legaturi 0nefericite1 , a 0iubiriiprin ura1 (e$identa in cuplul s * e)

m %

• 3rebuinta momentana de satisfacie orala sauincapacitatea de a acumula trebuinte orale ( e$entualsatisfactii orale de tip oral)

• E$entual, di#cultati in ambianta de contact' slabiciuni decontactare, putina energie si putine contacte

• E$entual, penurie a intereselor $eritabile de contact

• 2aza de saturatie in legatura cu trebuinta de contact(e$entual profesiile contactuale prin excelenta)

Organe. Simturi.

• @ona gurii, palat (e$entual esofag)

• tomac

• 2unctiune alimentara, gustul, placeri gustati$e

•Re;exul de apucare (grassping re;ex) de dupa nastere

• Re;exul oral al suptului postnatal

'iagnostic !iferential.

Tul&urari m +

• MA+IE s * > ! m !

• .aracter hipomaniacal

• &sihotici (m ! cu sindromul de irealitate . ! p ! si indici deschizofrenie)

• Epileptici (cu 0centrul epileptiform1 e ! > ! sau retragererelationala p ! m - )

• ecadere, negli/enta, dezordine sociala

• 3ulburarea generala relationala' tendinta de insingurare'tuburarea contactului, capacitatii de lucru si in$atarii

• 3ulburarile lucrului si in$atarii dupa di#cultati derelationare posesi$a cu obiectul muncii

• Irealitate (deosebire irealitate deliranta, psihotica,irealitate epileptiforma, histeriforma, irealitateprepsihotica, irealitate psihopatica)

92



• 3entati$a suicidara sau idei de suicid (prin dorinta deseparare de lume)

• 4ogoree

Tul&urari m #

• +e$roza de acceptare

• +e$roza de transfer• ependenta ne$rotica

• Incapacitate ne$rotica de separare, de parasire

• =rgii orale ne$rotice' dependenta de placere, excese sitoxicomanii, logoree, fumat, alcolism, droguri

• ependenta mitica de adulti cu supralicitatre miturilorinrudirii de sange in pri$inta fazei magice, nerealiste

Tul&urari

• =bsesii orale

• Ambi$alenta ne$roti$a de relationare' relatii nefericitecronice' incapacitatea de a se implica ire$ersibil intr-orelatie

Tul&urari m %

• 4ipsa caracteriala de relationare generala' cruzimeasociala, indiferenta• Instabilitate generala < lipsa de frau' incapacitatea de a

se abtine

2ormele de toxicomanie (poftire, cautare ) orala , pot apareain toate reactiile m (m *, m -, m 9)

Interese. Oerotroism.

• &reocuparii in legatura cu zone gurii stomatolog, chirurgiemaxilara, cosmetica, muzicieni de su;at, cantareti, oratori(politicieni), degustatori, $anzatori, purtatori de cu$ant,telefoniste, retori, informatori

• &rofesii ling$istice traducatori, logicieni, logopezi, scriitori,profesori de limba

• &reocupari cu mi/loace de alimentatie produse

alimentare, productie alimentara, restaurante, producatoride $inuri si bauturi, meserii cu mi/loace alimentare si detoxicomanizare

93



• &rofesii de contact, a$ad de a face cu o puternicaocupatie psihologi, asistenti sociali < in legatura cuposesiuni de suprafata (mai curand m -) degustatori,$anzatori si profesii de comunicare tip media

• Renuntare la contact pustnic, $iata monahala, ordinecontemplati$e, eremiti, ciobani

• Ambianta oamenilor care se retrag (adesea m) pre/ma

suicidalilor, muribunzilor, mortilor, muti, muntisti, izolati,singuratate, inchisori, prea/ma psihoticilor, irealisti,epileptici, prea/ma dezordonatilor

• Ambianta toxicomanilor prezenta drogurilor, terapiadrogatilor, medicii in institutii de reeducare, ingri/itori siasistenti sociali ai alcoolicilor, specialisti in tulburarialimentare (anorexie, bulimie)

• .ercetatori ai rasului si umorului (gelotologi), terapeutiprin ras, etologia bufonilor, cercetatori ai 0cu$antului de

spirit1 2reud• .ataratori cu mainile libere

• &rofesii hipomaniacale oamenii de bursa (care striga, tipa,suna tare, febrilitate ! agitatie)' impresari, maistru deceremonii

O&iecte. Materiale.

• Gura, cerul gurii, stomac, limba, dinti, maxilar, scuipat,

maini, agrafe si capse• &roduse alimentare, bauturi, bomboane, acadele, guma de

mestecat, tigarete, droguri, medicamente, sticle de lapte,pai de baut, bucatarie, dulap de bucatarie, sufragerie

• chimbarea ritmului $eghe ! somn' a prinde in clame, ada drumul

• Instrumente de su;at

• 0&apusi arbie in cautarea slabiriiC

• 0Intruniri1 studentesti cu obsesia bauturii• erbari, solemnitati, mese, ospete

• Rasplata, hobb7, adoptare

• Ras, umor, acceptare, $orbe de spirit, gadilare

• .ascat

Acti"itati.

• A manca, a bea, a fuma, a suge delicatese, a sorbi, a suge

(pe furis) , a gusta ! degusta, a te alimenta, a musca, amesteca, a te agata, a intra in contact, a $oi sa # iubit, asa$ura, a trai o placere, a iubi $iata si lumea, a $orbi, a

94



saruta, a plescai ( a saruta cu zgomot), a saruta lipicios(unsuros), a cauta, su;a, a ;uiera, a # maniacal, euforic, a# fericit, a te simti iubit, a # ocrotit, a # singur, a # strain,lipsit de legatura, de contact, a # parasit, a $oi sa mori, sate treci, sa pleci, a $oi sa te desparti, a di$orta, a tedesprinde

Integrare mor&otroism + criminalitate.

• imptome somatice < tulburari alimentare, digesti$e,simptome in regiunea stomacului, esofagului si a ca$itatiibucale' tulburari reumatice ale maxilarelor (dureri dedinti)

• Reactii somatice < greata, $omismente, ragaieli acre,balonari, sughit

• Roaderea unghiilor, scraisniri din dinti, supt batator la

ochi, sorbiri zgomotoase• 3ulburari generale de $orbire

• .riminalitate' asocial, escroc, falimentari, bancnota falsa,delicte pe tulburari reactionale, ale racelii relationale,bigamie, promiscuitate, nimfomanie, don /uanism,toxicomanii orale, a fuma, a bea, a te droga

5ariatiuni.

Teoria ne"ro1ei !e accetare.

• .ontactul achiziti$ (de cautare pofticioasa) si dorinta deacceptare (tocmai in respingere, in ciuda K respingerii)' anu putea parasi pe cei care nu te accepta, anxietatea depierdere a iubirii (incapacitatea de m -)' a trebui adesea saramai indelung in contact, a nu putea sa te retragi, a nuputea sa taci, adesea a nu putea sa renunti la ceilaltioameni, a nu-i (putea) inlatura, a trebui sa # iubit de

ceilalti, a porni ($eni) adesea in prea/ma si a te agata desiesti imbrancit' a trebui (sa in$eti, sa-ti insusesti anumitereactii m -), a in$ata sa accepti

• A forma ne$rotica a refularii s -8 >- m *88 Interesul sidorinta pulsionala au fost refulate, de unde supunerea,robirea fata de persoana de relatie

• forma narcisica ch * * % * 9 % 9 * cu m * 88' oputernica ofensa (lezare) in implinirea dorintelor, e$entualcu o prelucrare depresi$a

=ulimia.

95



• Adesea poseda caracteristicile unui sindrom al ne$rozei deacceptare' a te supune excesi$ pentru a # iubit fara asimti aceasta, simptomatica bulimiei si ale acceselor deinfulecare apar deci atunci cand propria trebuinta esteintotdeauna incalcata, $iolata' di#cultatea generala deintroiectie si negatie (> * , > -) apare de asemenea incomportamentul alimentar si prin acces masi$ de

ingurgitare (introiectie a alimentelor > * cu m *) precumsi simptomul de greata ( a da afara mancarea, negareaintroiectatului), functionarea normala a palatului estedefecta

• chimbul intre postire si mancare in unele culturi si religiieste ritualizat (4asata secului, perioada postului mare,diete)

• Apar azi mai multe tulburari alimentare pentru caritualurile nu mai sunt practicate K &osibilitatea de

$indecare prin $eritabile posturi mari K• i$erse ritualuri mistice impartasania (Euharistia, ritualui

dionisiace) .ina cea de taina• .autarea a$ida (toxicomania) ca surogat pentru relatia

(raportul) oral ! a$anta/ul obiectului toxic nici o deceptie %deziluzie in caz de simbioza durabila

• indromul principiului placerii atunci cand in factorii p, d,m nu apare nici un minus Aceasta inseamna caaccetuarea placerii, $iata conform principilui placerii se

de#neste ca lipsa interdictiilor in;ati$ului, analului,oralului

• indromul neincrederii originale p ! m -

• .anibalismul < ca incorporare de tip somatic si % saupsihic (spiritual)

• Grafologie maniforma, scris agitat, grabit (haituit), alergatde colo-colo, centrifugal, orizontal, inclinat spre dreapta

• Increderea funciara % increderea se re;ecta cel mai mult inaspiratie plus increderea intr-un bine somatic, pro$oaca orespiratie $entrala, diafragmatica si profunda <cenestezia

• Rasul este o franare a agresiunii, face un masa/ aldiafragmei prin con$ulsii diferite de tip tonic (arin)Rasul este un 0chit1 social, mi/loceste o sociabilitatepoziti$a cu un efesct de recuplare (este o asigurareimpotri$a eliminarii din grup)

• Rasul, o buna dispozitie, rasplata actioneaza poziti$

asupra capacitatii de asociere, asupra creati$itatii (p) siasupra capacitatii de a gandi (>) gluma, comicul inainteaunui test de inteligenta acti$eaza, conditioneaza

96



performante mai bune, constituie 0bomboane1 pentrumedic (in anticiparea) unei mai bune diagnoze (m8)

• Gorilele rad analog cu oamenii numai la expiratie (spredeosebire de alte maimute) si numai la un contact sau uncontract corporal Rasul ca zadarnicire a unei certi(dispute s *) actioneaza dezarmant

• 3inerii de la internate dezordonati (neingri/iti) reactioneaza

adesea la schimbarea relatiilor din copilarie si laschimbarea ulterioare a educatorilor cu o reintoarcere la$echile ocupatii ca pro#laxie a suferintei si % sau deziluziei(m -)

• .omunicarea de tip m - < a nu $orbi in fata altora, a nuintelege corect, a nu considera intrebarea si raspunsulimpreuna 5orbitorul nu este in contact cu ascultatorul,nu mai remarca atunci cand acesta nu-l asculta

'istinctii. 'eose&iri.

• Moti$ele cautarii toxicomanice cautarea ca fenomen sisimptom se poate origina in di$ere moti$e pulsonale saucombinatii factoriale

• p * 8 m * dorinta de expansiune a constiintei de sine prinimagini, $iziuni, prin participatie religioasa si prin tablouri,transcendenta (adesea chiar prin droguri)

• In d * in depresiile latente sau manifeste sau inindispozitie (tristete)

• s - 8 cu m * 8 ca autoagresiune, e$entual in suicidalitatepermanenta (adesea in toxicomania prin alcool simedicamente)

• s ! e - autoura, e$entual in constelatie epileptiforma

• > - 8 puternica auto si allo destructi$itate

• h7 - 8 impotri$a manifestarii anxietatii sau inhibitiei'anxietatea de realtie in sentimentul de rusine sau in

anxietatea de pedeapsa• h7 * 8 in foamea de senzatii tari (K) si de excitatii

• e * impotri$a sentimntului de culpabilitate

• In sindroamele de in$ersiune ca aparare impotri$ahomosexualitatii latente sau manifeste sau abisexualitatii

• Es-ul oral si Eul oral alcatuiesc impreuna structuragenerala a oralitatii

• +u este un Es oral (cu posibilitatea de acceptare si negarea placerilor sau relatiilor orale)

97



• p este Eul oral (p ! este functiune orala a Eului, a fazeisimbiotic ! dependenta' p* este functiuneaautoconsolatoare a Eului din a doua faza orala cusatisfacerea halucinatorie a trebuintei)

Personalitati.

• +ic>laus $on 2lue post indelungat si nebautor, schimbareintre contacte intense si existenta eremita &arasireafamiliei, $arsarea anafurei

• Mani Mater dispozitie hipomaniacala cu ocazia unordesfrauri (orgii)' considera moartea sau lo$itura mortalaca placuta, este bagatelizata in tonaliatetea $ocii, apararegenerala impotri$a depresiei K

• Appenzeller cultura hipoman ! depresi$a, puternica poftade gluma cu ofensa latenta, cu o mare rata suicidala,

foarte gra$e incantatii epresia, ofensa si agresiuneasunt combatute prin umor Alungarea cui$a care nuglumeste +ici un $entil de comunicare corespunzatorlezarii prin gluma A remarca intepaturile mai tarziu

• 2rancisc din Assisi schimbare intre sociabilitate si $iata dedesfatare cu asceza si retragere

• 6nele culturi africane cu poligamie, slabiciunea #delitatiisi legaturii cu partenerul

• Er7sichtion (zeu grec) a fost pedepsit cu o foame

incoercibila (m * 888) dupa ce a fost lo$it cu un lemn insala sa de festi$itati din gradina lui emeter

semnificatiile comportamentale ale factorilor pulsionali

Documents