NURSING ÎN NURSING ÎN AFECŢIUNILE AFECŢIUNILE SISTEMULUI SISTEMULUI

CARDIOVASCULARCARDIOVASCULAR

• SEMNE ŞI SIMPTOMESEMNE ŞI SIMPTOME

• EXAMENE PARACLINICEEXAMENE PARACLINICE

• PRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTE PRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTE NECESARE PRACTICII NURSING NECESARE PRACTICII NURSING

• BOLI ALE SISTEMULUI BOLI ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULARCARDIOVASCULAR

SEMNE ŞI SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE SEMNE ŞI SIMPTOME ÎN AFECŢIUNILE SISTEMULUI CARDIOVASCULARSISTEMULUI CARDIOVASCULAR

• DispneeaDispneea

• Durerea precordialăDurerea precordială

• PalpitaţiilePalpitaţiile

• CianozaCianoza

• Semne culese prin inspecţieSemne culese prin inspecţie

• Semne culese prin palpare Semne culese prin palpare

• Semne culese prin auscultaţieSemne culese prin auscultaţie

• Semne din partea altor sistemeSemne din partea altor sisteme

11.. Dispneea Dispneea reprezintă dificultatea de a reprezintă dificultatea de a respira, se caracterizează prin sete de aer respira, se caracterizează prin sete de aer şi senzaţie de sufocare. şi senzaţie de sufocare.

• Apare în insuficienţa cardiacă stângă, în Apare în insuficienţa cardiacă stângă, în care scade rezerva cardiacă, cu care scade rezerva cardiacă, cu incapacitatea inimii stângi de a evacua incapacitatea inimii stângi de a evacua întreaga cantitate de sânge primită de la întreaga cantitate de sânge primită de la inima dreaptă, deci stază în circulaţia inima dreaptă, deci stază în circulaţia pulmonară, cu creşterea rigidităţii pulmonară, cu creşterea rigidităţii pulmonare şi scăderea elasticităţii sale, pulmonare şi scăderea elasticităţii sale, fenomene care măresc efortul respirator fenomene care măresc efortul respirator şi duc la apariţia dispneei. şi duc la apariţia dispneei.

Cauze ale insuficienţei cardiace stângi:Cauze ale insuficienţei cardiace stângi:

• hipertensiunea arterialăhipertensiunea arterială

• valvulopatii mitrale sau aorticevalvulopatii mitrale sau aortice

• ateroscleroză coronarianăateroscleroză coronariană

Dispneea cardiacă se caracterizează Dispneea cardiacă se caracterizează prin respiraţii frecvente (polipnee) şi prin respiraţii frecvente (polipnee) şi superficiale.superficiale.

Tipuri de dispnee:Tipuri de dispnee:• dispneea de efortdispneea de efort - apare în faza iniţială a - apare în faza iniţială a

insuficienţei cardiace stângiinsuficienţei cardiace stângi• dispneea de repausdispneea de repaus - în fazele tardive ale - în fazele tardive ale

insuficienţei cardiace stângiinsuficienţei cardiace stângi• ortopneeortopnee• dispnee vesperalădispnee vesperală• astmul cardiacastmul cardiac - apare în accese, de obicei - apare în accese, de obicei

noaptea, la câteva ore după culcare, brusc, noaptea, la câteva ore după culcare, brusc, trezind pacientul care prezintă senzaţie de trezind pacientul care prezintă senzaţie de sufocare, tuse şi nelinişte.sufocare, tuse şi nelinişte.

În formele severe apare edemul pulmonar acut în În formele severe apare edemul pulmonar acut în care care simptomul principal este dispneea simptomul principal este dispneea paroxistică, cu ortopnee, însoţită de tuse paroxistică, cu ortopnee, însoţită de tuse productivă cu spută spumoasă, rozată, chiar productivă cu spută spumoasă, rozată, chiar hemoptoică.hemoptoică.

Intervenţii nursingIntervenţii nursing

• intervenţiile nursing sunt orientate spre intervenţiile nursing sunt orientate spre reducerea congestiei. reducerea congestiei.

• se asigură poziţia şezândăse asigură poziţia şezândă ( (poziţie care nu poziţie care nu influenţează în mod direct respiraţia ci influenţează în mod direct respiraţia ci scade întoarcerea venoasă, reducând scade întoarcerea venoasă, reducând astfel congestia venoasă pulmonarăastfel congestia venoasă pulmonară)). . Acest efect este mai evident în caz de Acest efect este mai evident în caz de ortopnee şi dispnee paroxistică nocturnă. ortopnee şi dispnee paroxistică nocturnă.

• în timpul dispneei pacientul este anxios, în timpul dispneei pacientul este anxios, se teme să nu se sufoce, să nu moară, de se teme să nu se sufoce, să nu moară, de aceea trebuie intervenit rapid.aceea trebuie intervenit rapid.

2. Durerea precordială2. Durerea precordială

Cauze extracardiace:Cauze extracardiace:• embolii pulmonareembolii pulmonare• pneumotoraxpneumotorax• pleureziepleurezie• nevralgii intercostalenevralgii intercostale• zona zosterzona zoster• hernie diafragmaticăhernie diafragmatică• litiază biliarălitiază biliară• leziuni ale coloanei vertebrale sau aleleziuni ale coloanei vertebrale sau ale• articulaţiilor vecinearticulaţiilor vecine• leziuni ale peretelui toracic.leziuni ale peretelui toracic.

Cauze cardiace:Cauze cardiace:

• pericarditepericardite

• anevrism aorticanevrism aortic

• aritmii cu ritm rapidaritmii cu ritm rapid

• cardiopatii ischemice cronice cardiopatii ischemice cronice dureroasedureroase

• infarct miocardic acut.infarct miocardic acut.

Intervenţii nursingIntervenţii nursing

• evaluarea atentă a durerii toracice, evaluarea atentă a durerii toracice, ameliorarea durerii este un element esenţial ameliorarea durerii este un element esenţial din procesul de îngrijire. din procesul de îngrijire.

• Fiecare pacient are o reactivitate diferită la Fiecare pacient are o reactivitate diferită la durere şi anxietatea poate duce la durere şi anxietatea poate duce la accentuarea durerii. De exemplu, durerea accentuarea durerii. De exemplu, durerea toracică este foarte mare când pacientul este toracică este foarte mare când pacientul este acasă, dar poate fi mai mică în spital, unde acasă, dar poate fi mai mică în spital, unde ştie că se poate interveni medicamentos. ştie că se poate interveni medicamentos.

• de obicei, orice durere precordiaiă este de obicei, orice durere precordiaiă este interpretată ca infarct miocardic acut. Durerea interpretată ca infarct miocardic acut. Durerea are o serie de reacţii asociate: anxietate, are o serie de reacţii asociate: anxietate, agitaţie, tahicardie. De aceea este important agitaţie, tahicardie. De aceea este important să se intervină pentru ameliorarea durerii.să se intervină pentru ameliorarea durerii.

• Durerea este expresia unui aport inadecvat de Durerea este expresia unui aport inadecvat de oxigen, de aceea se vor lua măsuri de scădere oxigen, de aceea se vor lua măsuri de scădere a necesarului de oxigen. Aceasta se realizează a necesarului de oxigen. Aceasta se realizează prin limitarea efortului fizic, menţinerea unui prin limitarea efortului fizic, menţinerea unui climat de linişte. climat de linişte.

• Asistenta medicală administrează tratamentul Asistenta medicală administrează tratamentul antialgic prescris de medic şi urmăreşte antialgic prescris de medic şi urmăreşte efectul său. efectul său.

• Se monitorizează tensiunea arterială, greţurile Se monitorizează tensiunea arterială, greţurile şi vărsăturile, respiraţia.şi vărsăturile, respiraţia.

• Oxigenoterapia ameliorează durerea prin Oxigenoterapia ameliorează durerea prin creşterea aportului de oxigen la nivelul creşterea aportului de oxigen la nivelul miocardului. miocardului.

• Alte măsuri pentru reducerea durerii constau Alte măsuri pentru reducerea durerii constau în asigurarea unei poziţii confortabile, în asigurarea unei poziţii confortabile, asigurarea unui mediu de calm şi linişte.asigurarea unui mediu de calm şi linişte.

3. Palpitaţiile3. Palpitaţiile

• bătăi ale inimii resimţite de pacient bătăi ale inimii resimţite de pacient ca senzaţii neplăcute, supărătoare, ca senzaţii neplăcute, supărătoare, sub forma unor lovituri repetate în sub forma unor lovituri repetate în regiunea precordială. regiunea precordială.

Cauze extracardiace:Cauze extracardiace:• stări de excitaţie psihicăstări de excitaţie psihică• febrăfebră• abuz de excitante (tutun, cafea, alcool)abuz de excitante (tutun, cafea, alcool)• anemiianemii• hipertiroidismulhipertiroidismul• eforturi fizice marieforturi fizice mari• unele medicamente (extracte tiroidiene, unele medicamente (extracte tiroidiene,

atropină, simpaticomimetice)atropină, simpaticomimetice)• unele tulburări digestive.unele tulburări digestive.

Cauze cardiace: Cauze cardiace:

-- tulburări de ritm (aritmia tulburări de ritm (aritmia extrasistolică, fibrilaţia atrială, extrasistolică, fibrilaţia atrială, tahicardia paroxistică)tahicardia paroxistică)

- stenoza mitrală- stenoza mitrală

- hipertensiunea arterială.- hipertensiunea arterială.

În cazul palpitaţiilor trebuie precizat:În cazul palpitaţiilor trebuie precizat:

• dacă apar izolat sau în accesedacă apar izolat sau în accese

• dacă durează puţin sau un timp mai dacă durează puţin sau un timp mai îndelungatîndelungat

• dacă sunt regulate sau neregulatedacă sunt regulate sau neregulate

• condiţiile de apariţie.condiţiile de apariţie.

4. Cianoza4. Cianoza

• CColoraţia violacee a tegumentelor şi oloraţia violacee a tegumentelor şi mucoaselor (obraji, nas, buze, degete) mucoaselor (obraji, nas, buze, degete) datorită creşterii hemoglobinei reduse datorită creşterii hemoglobinei reduse în sângele capilar. în sângele capilar.

• Cianoza este cel mai important simptom Cianoza este cel mai important simptom al insuficienţei cardiace drepte. al insuficienţei cardiace drepte.

• Mai poate apărea în:Mai poate apărea în:– boli congenitale ale inimiiboli congenitale ale inimii– insuficienta cardiacă globalăinsuficienta cardiacă globală– cord pulmonar cronic.cord pulmonar cronic.

5. Semne culese prin 5. Semne culese prin inspecţieinspecţie

Inspecţia cuprinde: Inspecţia cuprinde:

-- inspecţia generalăinspecţia generală

- inspecţia regiunii precordiale. - inspecţia regiunii precordiale.

Inspecţia generală poate evidenţia:Inspecţia generală poate evidenţia:

• poziţia pacientului:poziţia pacientului:– ortopneea indică o insuficienţă cardiacă stângăortopneea indică o insuficienţă cardiacă stângă– poziţia genupectorală apare în pericardita poziţia genupectorală apare în pericardita

exudativăexudativă

• culoarea tegumentelor şi a mucoaselor:culoarea tegumentelor şi a mucoaselor:– paloarea apare în cardita reumatismală, paloarea apare în cardita reumatismală,

endocardita subacută, insuficienţa cardiacăendocardita subacută, insuficienţa cardiacă– cianoza apare în boli cardiace congenitale, cianoza apare în boli cardiace congenitale,

insuficienţă cardiacă globalăinsuficienţă cardiacă globală

• turgescenţa venelor jugulare - semn de turgescenţa venelor jugulare - semn de insuficienţă cardiacă dreaptăinsuficienţă cardiacă dreaptă

• artere hiperpulsatile („dansul artere hiperpulsatile („dansul arterial”) indică o insuficienţă arterial”) indică o insuficienţă aortică sau hipertiroidismaortică sau hipertiroidism

• bombarea abdomenului prinbombarea abdomenului prin– ascităascită– hepatomegalie de stază este un semn hepatomegalie de stază este un semn

de insuficienţă cardiacă dreaptăde insuficienţă cardiacă dreaptă

• edeme declive (regiunea sacrată, edeme declive (regiunea sacrată, membre inferioare), degete membre inferioare), degete hipocratice (endocardita subacută).hipocratice (endocardita subacută).

6. Semne culese prin 6. Semne culese prin palparepalpare

Prin palpare se apreciază şocul apexian - în mod Prin palpare se apreciază şocul apexian - în mod normal este în spaţiul V intercostal stâng, pe normal este în spaţiul V intercostal stâng, pe linia medioclavicuiară. linia medioclavicuiară.

Patologic, şocul apexian se deplasează:Patologic, şocul apexian se deplasează:– în jos şi spre stânga (în hipertrofia ventriculară în jos şi spre stânga (în hipertrofia ventriculară

stângă )stângă )– numai spre stânga (în hipertrofia ventriculară dreaptă numai spre stânga (în hipertrofia ventriculară dreaptă

))– freamătele (vibratil provocate de unele sufluri freamătele (vibratil provocate de unele sufluri

valvulare mai intense şi mai aspre şi care dau o valvulare mai intense şi mai aspre şi care dau o senzaţie tactilă asemănătoare cu aceea percepută senzaţie tactilă asemănătoare cu aceea percepută aplicând palma pe spatele unei pisici care toarce)aplicând palma pe spatele unei pisici care toarce)

– palparea arterelor periferice (radială, humerală, palparea arterelor periferice (radială, humerală, carotidă, femurală, tibială posterioară, pedioasă) carotidă, femurală, tibială posterioară, pedioasă) permite aprecierea elasticităţii, permeabilităţii permite aprecierea elasticităţii, permeabilităţii arteriale.arteriale.

7. Semne culese prin 7. Semne culese prin auscultaţieauscultaţie

La inima normală, prin auscultaţie se La inima normală, prin auscultaţie se percep două zgomote:percep două zgomote:

• zgomotul I sau sistoliczgomotul I sau sistolic este surd şi este surd şi prelungit datorat închiderii valvelor prelungit datorat închiderii valvelor atrioventriculare şi contracţiei atrioventriculare şi contracţiei miocardului, se aude mai bine la vârfmiocardului, se aude mai bine la vârf

• zgomotul II sau diastoliczgomotul II sau diastolic este mai scurt este mai scurt şi mai înalt datorat închiderii valvelor şi mai înalt datorat închiderii valvelor sigmoide aortice şi pulmonare, se aude sigmoide aortice şi pulmonare, se aude mai bine la bază.mai bine la bază.

• Între zgomotul I şi zgomotul II este o Între zgomotul I şi zgomotul II este o pauză mică (sistola), iar între zgomotul pauză mică (sistola), iar între zgomotul II şi zgomotul I al revoluţiei cardiace II şi zgomotul I al revoluţiei cardiace următoare este o pauză mai mare următoare este o pauză mai mare (diastolă). (diastolă).

• În stări patologice apar:În stări patologice apar:– modificări de zgomote (întărite, diminuate )modificări de zgomote (întărite, diminuate )– zgomote supraadăugate (sufluri)zgomote supraadăugate (sufluri)– tulburări de ritm.tulburări de ritm.

8. Simptome din partea altor 8. Simptome din partea altor sistemesisteme

• simptome respiratorii:simptome respiratorii:– tuseatusea– hemoptiziahemoptizia

• simptome digestive:simptome digestive:– dureri în epigastru şi hipocondrul dreptdureri în epigastru şi hipocondrul drept– greţuri, vărsăturigreţuri, vărsături– meteorismmeteorism

• simptome nervoase: cefalee, vertij, tulburări simptome nervoase: cefalee, vertij, tulburări vizuale şi auditivevizuale şi auditive

• accidente motorii tranzitorii sau definitive accidente motorii tranzitorii sau definitive (hemiplegii, afazii, pareze)(hemiplegii, afazii, pareze)

EXAMENE PARACLINICEEXAMENE PARACLINICE ÎN ÎN AFECŢIUNILE AFECŢIUNILE

CARDIOVASCULARECARDIOVASCULARE

Explorările cardiovasculare urmăresc:Explorările cardiovasculare urmăresc:• stabilirea capacităţii funcţionale şi a stabilirea capacităţii funcţionale şi a

posibilităţilor de adaptare la efort a inimii posibilităţilor de adaptare la efort a inimii şi a vaselor sanguineşi a vaselor sanguine

• evidenţierea tulburărilor funcţionale evidenţierea tulburărilor funcţionale incipiente, precizarea gradului şi incipiente, precizarea gradului şi intensităţii acestor tulburăriintensităţii acestor tulburări

• stabilirea mecanismului prin care s-a stabilirea mecanismului prin care s-a instalat deficitul funcţional.instalat deficitul funcţional.

1. Determinarea tensiunii 1. Determinarea tensiunii arterialearteriale

Condiţii necesare pentru măsurarea corectă Condiţii necesare pentru măsurarea corectă a a tensiunii arteriale:tensiunii arteriale:

• măsurarea tensiunii arteriale se face după 2-3 măsurarea tensiunii arteriale se face după 2-3 minute de la prezentarea pacientului, după 2-3 minute de la prezentarea pacientului, după 2-3 minute de repaus, în clinostatism şi ortostatismminute de repaus, în clinostatism şi ortostatism

• manşeta tensiometrului trebuie să fie puţin largămanşeta tensiometrului trebuie să fie puţin largă• dezumflarea camerei de presiune trebuie făcută dezumflarea camerei de presiune trebuie făcută

foarte lent, mai ales în cazul existenţei foarte lent, mai ales în cazul existenţei tulburărilor de ritm sau conduceretulburărilor de ritm sau conducere

• pentru diagnostic sunt necesare trei seturi de pentru diagnostic sunt necesare trei seturi de determinări la interval de cel puţin o săptămânădeterminări la interval de cel puţin o săptămână

• înainte de determinare pacientul nu trebuie să înainte de determinare pacientul nu trebuie să consume cafea, stimulente adrenergice, să nu consume cafea, stimulente adrenergice, să nu fumeze.fumeze.

2. Determinarea pulsului2. Determinarea pulsului

Se studiază :Se studiază :• frecvenţa şi ritmulfrecvenţa şi ritmul

– normal frecvenţa este de 70-80 pulsaţii pe normal frecvenţa este de 70-80 pulsaţii pe minutminut

– în stări patologice pulsul se accelerează în stări patologice pulsul se accelerează (tahicardie) sau se răreşte (bradicardie)(tahicardie) sau se răreşte (bradicardie)

– pulsul bigeminat se caracterizează prin două pulsul bigeminat se caracterizează prin două pulsaţii - una puternică şi alta slabă, urmată pulsaţii - una puternică şi alta slabă, urmată de o pauză mai lungă, apar în extrasistolede o pauză mai lungă, apar în extrasistole

– deficitul de puls apare în fibrilaţie atrială deficitul de puls apare în fibrilaţie atrială (bătăile cardiace sunt mai numeroase decât (bătăile cardiace sunt mai numeroase decât pulsaţiile periferice)pulsaţiile periferice)

• amplitudinea sau intensitatea amplitudinea sau intensitatea

3. Presiunea venoasă3. Presiunea venoasă

• Presiunea venoasă reprezintă presiunea Presiunea venoasă reprezintă presiunea exercitată de sângele venos asupra exercitată de sângele venos asupra pereţilor venelor.pereţilor venelor.

• Măsurarea presiunii venoase este Măsurarea presiunii venoase este indicată pentru aprecierea insuficienţei indicată pentru aprecierea insuficienţei cordului drept şi a gradului de umplere a cordului drept şi a gradului de umplere a patului vascular venos.patului vascular venos.

• Presiunea venoasă creşte în :Presiunea venoasă creşte în :– insuficienţa cardiacă dreaptă şi globalăinsuficienţa cardiacă dreaptă şi globală– pericardite constrictive pericardite constrictive

• Presiunea venoasă scade în :Presiunea venoasă scade în :– colapsul periferic. colapsul periferic.

4. Timpul de circulaţie4. Timpul de circulaţie

• Timpul de circulaţie este perioada Timpul de circulaţie este perioada de timp (în secunde) în care o de timp (în secunde) în care o substanţă parcurge un segment substanţă parcurge un segment vascular.vascular.

• Durata timpului de circulaţie este în Durata timpului de circulaţie este în funcţie de :funcţie de :– viteza de circulaţieviteza de circulaţie– debitul cardiacdebitul cardiac– volemie. volemie.

5 Electrocardiograma5 Electrocardiograma

• Electrocardiograma reprezintă înregistrarea Electrocardiograma reprezintă înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. cursul unui ciclu cardiac.

• Permite diagnosticul unei suferinţe miocardice, Permite diagnosticul unei suferinţe miocardice, coronariene sau boli de inimă care evoluează coronariene sau boli de inimă care evoluează clinic latent. clinic latent.

• În practica curentă se înregistrează 12 derivaţii În practica curentă se înregistrează 12 derivaţii (conduceri): (conduceri): – 3 derivaţii bipolare notate D3 derivaţii bipolare notate DII, D, DIIII , D , DIIIIII– 3 derivaţii unipolare ale membrelor notate a VR, aVL, 3 derivaţii unipolare ale membrelor notate a VR, aVL,

aVFaVF– 6 derivaţii precordiale notate V1 , V2 , V3 , V4 , V5 , V66 derivaţii precordiale notate V1 , V2 , V3 , V4 , V5 , V6

ECG normalECG normal

R

Q

T

UP

S

mV

+

-

PWave

PQSpaceQRS

ST

T

Montarea electrozilor pe membre se Montarea electrozilor pe membre se face astfel:face astfel:

• roşu - mâna dreaptăroşu - mâna dreaptă

• galben - mâna stângăgalben - mâna stângă

• verde - piciorul stângverde - piciorul stâng

• negru - piciorul dreptnegru - piciorul drept

Montarea electrozilor precordiali se face Montarea electrozilor precordiali se face astfel:astfel:

• V1 - în spaţiul IV intercostal pe marginea V1 - în spaţiul IV intercostal pe marginea dreaptă a sternuluidreaptă a sternului

• V2 - în spaţiul IV intercostal pe marginea V2 - în spaţiul IV intercostal pe marginea stângă a sternuluistângă a sternului

• V3 - între V2 şi V4V3 - între V2 şi V4• V4 - spaţiul V intercostal pe linia V4 - spaţiul V intercostal pe linia

medioclaviculară stângămedioclaviculară stângă• V5 - ia intersecţia de la orizontala dusă V5 - ia intersecţia de la orizontala dusă

din V4 şi linia axilară anterioară stângădin V4 şi linia axilară anterioară stângă• V6 - la intersecţia dintre orizontala dusă V6 - la intersecţia dintre orizontala dusă

din V4 şi liniadin V4 şi linia axilară mijlocie stângăaxilară mijlocie stângă

• Pe o electrocardiogramă normală Pe o electrocardiogramă normală definim:definim:– unde numite P, Q, R, S, T, Uunde numite P, Q, R, S, T, U– segmente - reprezintă distanţa dintre segmente - reprezintă distanţa dintre

două unde PQ, STdouă unde PQ, ST– intervale (unda P şi segmentul PQ).intervale (unda P şi segmentul PQ).

6. Alte metode grafice6. Alte metode grafice

• Vectocardiografia Vectocardiografia este o metodă grafică derivată este o metodă grafică derivată din electrocardiogramă, care dă o reprezentare din electrocardiogramă, care dă o reprezentare spaţială a activităţii electrice a inimii.spaţială a activităţii electrice a inimii.

• Fonocardiograma Fonocardiograma reprezintă înregistrarea reprezintă înregistrarea grafică a zgomotelor şi suflurilor produse de grafică a zgomotelor şi suflurilor produse de inimă în cursul unui ciclu cardiac.inimă în cursul unui ciclu cardiac.

• Sfigmografia Sfigmografia constă în înscrierea grafică a constă în înscrierea grafică a pulsului arterial, în special a celui radial, dar şi pulsului arterial, în special a celui radial, dar şi carotidian.carotidian.

• FIebografia FIebografia reprezintă înregistrarea pulsaţiilor reprezintă înregistrarea pulsaţiilor venei jugulare.venei jugulare.

• Apexograma Apexograma reprezintă înregistrarea grafică a reprezintă înregistrarea grafică a şocului apexian.şocului apexian.

7. Ecocardiografia7. Ecocardiografia

• este o metodă de explorare bazatăeste o metodă de explorare bazată pe înregistrarea ultrasunetelor pe înregistrarea ultrasunetelor străbătute şi reflectate la nivelul străbătute şi reflectate la nivelul cordului.cordului.

8. Cateterismul cardiac8. Cateterismul cardiac

• Este o metodă de explorare a cordului şi Este o metodă de explorare a cordului şi constă în introducerea unei sonde constă în introducerea unei sonde radioopace speciale prin sistemul vascular radioopace speciale prin sistemul vascular periferic, permiţând recoltări de sânge şi periferic, permiţând recoltări de sânge şi înregistrări de presiuni în cavităţile inimii.înregistrări de presiuni în cavităţile inimii.

• Metoda permite:Metoda permite:– precizarea diagnosticului unor boli precizarea diagnosticului unor boli

congenitale, prin evidenţierea traiectelor congenitale, prin evidenţierea traiectelor anatomice (sonda fiind radioopacă, este anatomice (sonda fiind radioopacă, este vizibilă radiologie)vizibilă radiologie)

– măsurarea presiunilor intracavitare, recoltări măsurarea presiunilor intracavitare, recoltări de probe de sânge pentru dozarea oxigenului de probe de sânge pentru dozarea oxigenului şi dioxidului de carbon, efectuarea unor şi dioxidului de carbon, efectuarea unor examene speciale: electrocardiograma şi examene speciale: electrocardiograma şi fonocardiograma intracavitară.fonocardiograma intracavitară.

• Contraindicaţiile cateterismului cardiac:Contraindicaţiile cateterismului cardiac:– infarct miocardic acutinfarct miocardic acut– reumatism articular acutreumatism articular acut– insuficienţă cardiacăinsuficienţă cardiacă– stări febrile. stări febrile.

• Complicaţiile cateterismului cardiac:Complicaţiile cateterismului cardiac:– tulburări de ritmtulburări de ritm– febrăfebră– edem pulmonaredem pulmonar– accidente tromboembolice.accidente tromboembolice.

9. Examenul radiologic al 9. Examenul radiologic al inimiiinimii

Se efectuează:Se efectuează:• radioscopia radioscopia - este un examen subiectiv, care nu - este un examen subiectiv, care nu

permite o comparaţie în timppermite o comparaţie în timp• radiografia radiografia - oferă o imagine obiectivă care - oferă o imagine obiectivă care

permite comparaţia în timppermite comparaţia în timp• teleradiografiateleradiografia• angiocardiografia angiocardiografia este un examen care pune în este un examen care pune în

evidenţă cavităţile inimii şi marile vase cu evidenţă cavităţile inimii şi marile vase cu ajutorul unei substanţe radioopace, introduse ajutorul unei substanţe radioopace, introduse prin cateterism. Este utilă în diagnosticul prin cateterism. Este utilă în diagnosticul cardiopatiilor congenitale.cardiopatiilor congenitale.

10. Explorări funcţionale ale 10. Explorări funcţionale ale vaselor perifericevaselor periferice

1. Proba mersului 1. Proba mersului sau ridicarea pe vârful sau ridicarea pe vârful picioarelor permit aprecierea claudicaţiei picioarelor permit aprecierea claudicaţiei intermitente.intermitente.

2. Ischemia plantară2. Ischemia plantară• în mod normal ridicarea unui membru timp de în mod normal ridicarea unui membru timp de

30 secunde produce o uşoară paloare,30 secunde produce o uşoară paloare,• în obstrucţiile arteriale apare rapid o lividitate.în obstrucţiile arteriale apare rapid o lividitate.3. 3. Eritroza declivă: Eritroza declivă: în mod normal coborârea în mod normal coborârea

membrului ridicat sub nivelul patului readuce membrului ridicat sub nivelul patului readuce culoarea normală în 5-10 secunde.culoarea normală în 5-10 secunde.În insuficienţele arteriale timpul este mult În insuficienţele arteriale timpul este mult prelungit.prelungit.

4. 4. Timpul de umplere venoasă Timpul de umplere venoasă este revenirea la este revenirea la coborârea piciorului a turgescenţei venelor coborârea piciorului a turgescenţei venelor colabate prin ridicarea membrului.colabate prin ridicarea membrului.

• La individul normal are loc în 10 secunde, timpul La individul normal are loc în 10 secunde, timpul este prelungit în insuficienţa arterială.este prelungit în insuficienţa arterială.

5. 5. Oscilometria Oscilometria măsoară oscilaţiile arteriale cu măsoară oscilaţiile arteriale cu oscilograful Pachon.oscilograful Pachon.Valorile se înregistrează la ambele membre Valorile se înregistrează la ambele membre inferioare, dar şi antebraţ şi braţ.inferioare, dar şi antebraţ şi braţ.

• În mod normal valorile variază între 3-6 diviziuni În mod normal valorile variază între 3-6 diviziuni la coapsă, 2-4 diviziuni în treimea superioară a la coapsă, 2-4 diviziuni în treimea superioară a gambei şi 3-4 diviziuni la membrele superioare. gambei şi 3-4 diviziuni la membrele superioare.

6. 6. Arteriografia Arteriografia constă în injectarea constă în injectarea intravenoasă a unei substanţeintravenoasă a unei substanţeradioopace pentru evidenţierea radioopace pentru evidenţierea sistemului arterial.sistemului arterial.

• Arteriografia Arteriografia poate da relaţii asupra:poate da relaţii asupra:– sediuluisediului– naturiinaturii– întinderii leziunilor.întinderii leziunilor.