4. PRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTE 4. PRINCIPII ŞI RAŢIONAMENTE NECESARE PRACTICII NURSINGNECESARE PRACTICII NURSING

4.1. Aspecte generale4.1. Aspecte generale

4.2. Aspecte privind culegerea de date4.2. Aspecte privind culegerea de date

4.3. Principii legate de dietă4.3. Principii legate de dietă

4.4. Aspecte privind tensiunea arterială4.4. Aspecte privind tensiunea arterială

4.5. Aspecte privind perfuzia tisulară4.5. Aspecte privind perfuzia tisulară

4.6. Aspecte privind hipotensiunea 4.6. Aspecte privind hipotensiunea arterialăarterială

4.7. Intervenţii nursing4.7. Intervenţii nursing

1. Aspecte generale1. Aspecte generale

Toate celulele organismului necesită oxigen. Toate celulele organismului necesită oxigen. Oxigenarea celulară depinde de funcţiile Oxigenarea celulară depinde de funcţiile inimiiinimii, , plămânilor, sistemului circulator şi de plămânilor, sistemului circulator şi de prezenţa adecvată a oxigenului în aerul prezenţa adecvată a oxigenului în aerul atmosferic.atmosferic.

Debitul cardiac reprezintă produsul dintre Debitul cardiac reprezintă produsul dintre frecvenţa cardiacă şi volumul sistolic.frecvenţa cardiacă şi volumul sistolic.

Volumul sistolic reprezintă cantitatea de Volumul sistolic reprezintă cantitatea de sânge expulzată de ventricul la fiecare sânge expulzată de ventricul la fiecare sistolă.sistolă.

Debitul cardiac este influenţat de frecvenţa Debitul cardiac este influenţat de frecvenţa cardiacă, umplerea ventriculară, contractilitatea cardiacă, umplerea ventriculară, contractilitatea fibrelor miocardice şi de rezistenţa periferică.fibrelor miocardice şi de rezistenţa periferică.

Scăderea debitului cardiac afectează întregul Scăderea debitului cardiac afectează întregul organism. Scăderea debitului cardiac determină, organism. Scăderea debitului cardiac determină, compensator, vasoconstricţie selectivă (pentru compensator, vasoconstricţie selectivă (pentru asigurarea oxigenului creierului şi inimii în asigurarea oxigenului creierului şi inimii în detrimentul organelor abdominale şi zonelor detrimentul organelor abdominale şi zonelor periferice). Rezultatul şuntării sângelui spre periferice). Rezultatul şuntării sângelui spre organele vitale este scăderea debitului urinar şi organele vitale este scăderea debitului urinar şi tegumente reci.tegumente reci.

Inima reacţionează prin creşterea frecvenţei Inima reacţionează prin creşterea frecvenţei (tahicardie), la fel şi sistemul respirator (tahicardie), la fel şi sistemul respirator (tahipnee), încercându-se astfel creşterea (tahipnee), încercându-se astfel creşterea oxigenului din circulaţie.oxigenului din circulaţie.

Dacă debitul cardiac continuă să scadă, anoxia Dacă debitul cardiac continuă să scadă, anoxia cerebrală va produce pierderea cunoştinţei, apoi cerebrală va produce pierderea cunoştinţei, apoi comă, iar ischemia cardiacă va determina aritmii comă, iar ischemia cardiacă va determina aritmii şi angină pectorală.şi angină pectorală.

Hipoxia tisulară prelungită determină producerea Hipoxia tisulară prelungită determină producerea de acizi metabolici, rezultaţi din metabolismul de acizi metabolici, rezultaţi din metabolismul anaerob, care dacă nu este corectat este urmat anaerob, care dacă nu este corectat este urmat de moarte.de moarte.

2. Aspecte privind culegerea de 2. Aspecte privind culegerea de datedate

La un bolnav cu o afecţiune cardiovasculară, La un bolnav cu o afecţiune cardiovasculară, interviul trebuie să precizeze:interviul trebuie să precizeze:

• antecedentele heredocolaterale: existenţa unor antecedentele heredocolaterale: existenţa unor boli cu răsunet cardiovascular la descendenţi - boli cu răsunet cardiovascular la descendenţi - hipertensiune arterială esenţială sau secundară, hipertensiune arterială esenţială sau secundară, diabet zaharat, accidente coronariene sau diabet zaharat, accidente coronariene sau cerebrale, ateroscleroză, arteritecerebrale, ateroscleroză, arterite

• antecedentele personale patologice:antecedentele personale patologice:– reumatism articular acut,reumatism articular acut,– infecţii de focar - angine, sinuzite,infecţii de focar - angine, sinuzite,– diabet zaharat,diabet zaharat,– bronşite cronice, astm, emfizem, pneumoconioze bronşite cronice, astm, emfizem, pneumoconioze – cauze frecvente de cord pulmonar croniccauze frecvente de cord pulmonar cronic– afecţiuni renaleafecţiuni renale

• simptomele afecţiunii:simptomele afecţiunii:

– DURERE PRECORDIALĂDURERE PRECORDIALĂ• localizarelocalizare• intensitateintensitate• caractercaracter• iradiereiradiere• duratădurată• factori declanşatorifactori declanşatori• factori de ameliorarefactori de ameliorare• simptome de însoţiresimptome de însoţire

– PALPITAŢIIPALPITAŢII• când apar ?când apar ?• la efort ?la efort ?• după abuz de alcool, cafea, tutun ?după abuz de alcool, cafea, tutun ?• după medicamente ? după medicamente ? • în condiţii de stres ?în condiţii de stres ?

– DISPNEEDISPNEE• tipul dispneei: respiratorie sau expiratorietipul dispneei: respiratorie sau expiratorie• apare în repaus, la efort sau în condiţii de apare în repaus, la efort sau în condiţii de

stres?stres?• ce poziţie o ameliorează ?ce poziţie o ameliorează ?• când apare ziua sau noaptea ?când apare ziua sau noaptea ?

– CIANOZACIANOZA• localizarelocalizare• intensitateintensitate

– PALOAREPALOARE

– TURGESCENŢA VENELOR JUGULARETURGESCENŢA VENELOR JUGULARE– OBOSEALĂ LA MERSOBOSEALĂ LA MERS– TUSETUSE

• când a apărut ?când a apărut ?• cât de frecventă este ?cât de frecventă este ?• este sau nu urmată de expectoraţie ?este sau nu urmată de expectoraţie ?• apare în anumite poziţii ?apare în anumite poziţii ?• accesele survin ziua sau noaptea ?accesele survin ziua sau noaptea ?

– EDEMUL MEMBRELOR INFERIOAREEDEMUL MEMBRELOR INFERIOARE– DUREREA CU SEDIUL ÎN GAMBĂDUREREA CU SEDIUL ÎN GAMBĂ

• este continuă sau intermitentă ?este continuă sau intermitentă ?• apare la efort ?apare la efort ?• este calmată de repaus ?este calmată de repaus ?• este însoţită de impotenţă funcţională ?este însoţită de impotenţă funcţională ?

• condiţii de viaţă şi de muncăcondiţii de viaţă şi de muncă• fumatfumat

– de când ?de când ?– ce fel de ţigări ?ce fel de ţigări ?– câte ţigări pe zi ?câte ţigări pe zi ?– alţi membri ai familiei fumează ?alţi membri ai familiei fumează ?

• alcoolalcool– cât bea. ?cât bea. ?– ce tip de alcool ?ce tip de alcool ?– zilnic sau ocazional ?zilnic sau ocazional ?– de cât timp ?de cât timp ?

• sedentarismsedentarism– efectuaţi o muncă sedentară ?efectuaţi o muncă sedentară ?– mergeţi pe jos la serviciu ?mergeţi pe jos la serviciu ?– practicaţi vreun sport ?practicaţi vreun sport ?– staţi timp îndelungat în picioare ?staţi timp îndelungat în picioare ?

• mediu - lucraţi sau locuiţi în mediu poluat ? (praf, mediu - lucraţi sau locuiţi în mediu poluat ? (praf, pulberi, umezeală, frig, etc.)pulberi, umezeală, frig, etc.)

• stres, anxietatestres, anxietate• alimentaţia.alimentaţia.

3. Principii legate de dietă3. Principii legate de dietă

• În funcţie de simptomele şi semnele prezente În funcţie de simptomele şi semnele prezente dieta poate fi hipocaiorică şi cu restricţie de dieta poate fi hipocaiorică şi cu restricţie de grăsimi (în obezitate), deodată şi cu restricţie grăsimi (în obezitate), deodată şi cu restricţie de lichide (în edeme).de lichide (în edeme).

• Se monitorizează natremia în cazul insuficienţei Se monitorizează natremia în cazul insuficienţei renale şi dieteirenale şi dieteihiposodate. Hipokalemia poate rezulta în cazul hiposodate. Hipokalemia poate rezulta în cazul utilizării diureticelor.utilizării diureticelor.

• Restricţia de sodiu poate fi:Restricţia de sodiu poate fi:– severă ( 250 mg/zi)severă ( 250 mg/zi)– strictă ( 500 mg/zi)strictă ( 500 mg/zi)– moderată (1000 mg/zi)moderată (1000 mg/zi)– uşoară ( 2000-3000 mg/zi).uşoară ( 2000-3000 mg/zi).

• Ingestia crescută de sodiu determină retenţia Ingestia crescută de sodiu determină retenţia apei.apei.

4. Aspecte privind tensiunea arterială4. Aspecte privind tensiunea arterială

• Tensiunea arterială depinde de doi factori:Tensiunea arterială depinde de doi factori:– debitul cardiacdebitul cardiac– diametrul vaselor sanguine.diametrul vaselor sanguine.

• Tensiunea arterială este influenţată de sistemul Tensiunea arterială este influenţată de sistemul nervos simpatic şinervos simpatic şiparasimpatic.parasimpatic.

• Tensiunea arterială depinde de volumul sanguin Tensiunea arterială depinde de volumul sanguin circulant (ex. deshidratarea este însoţită de circulant (ex. deshidratarea este însoţită de hipotensiune).hipotensiune).

• Contracţia vaselor sanguine determină creşterea Contracţia vaselor sanguine determină creşterea tensiunii, arteriale, în timp ce dilataţia vaselor tensiunii, arteriale, în timp ce dilataţia vaselor sanguine determină scăderea tensiunii arteriale.sanguine determină scăderea tensiunii arteriale.

• Tensiunea arterială sistolică depinde de volumul Tensiunea arterială sistolică depinde de volumul cardiac.cardiac.

• Tensiunea arterială diastolică depinde de Tensiunea arterială diastolică depinde de rezistenţa vasculară.rezistenţa vasculară.

5. Aspecte privind perfuzia 5. Aspecte privind perfuzia tisularătisulară

• Perfuzia tisulară depinde de volumul Perfuzia tisulară depinde de volumul sanguin din microcirculaţie. sanguin din microcirculaţie.

• Oxigenarea celulară este dependentă de Oxigenarea celulară este dependentă de următoarele procese:următoarele procese:

– schimburile gazoase (oxigen-dioxid de schimburile gazoase (oxigen-dioxid de carbon) la nivelul plămânilorcarbon) la nivelul plămânilor

– schimburile gazoase la nivelul membranei schimburile gazoase la nivelul membranei alveolo-capilarealveolo-capilare

– capacitatea hematiilor de transport a capacitatea hematiilor de transport a oxigenuluioxigenului

– capacitatea inimii de a pompa sânge în capacitatea inimii de a pompa sânge în circulaţiecirculaţie

– capacitatea vaselor sanguine de transport a capacitatea vaselor sanguine de transport a sângelui spre periferie.sângelui spre periferie.

6. Aspecte privind hipotensiunea 6. Aspecte privind hipotensiunea arterialăarterială

• Hipotensiunea arterială este urmată Hipotensiunea arterială este urmată de alterarea perfuziei tisulare în de alterarea perfuziei tisulare în toate organele.toate organele.

• Extremităţile sunt mai puţin Extremităţile sunt mai puţin vulnerabile la hipotensiune decât vulnerabile la hipotensiune decât inima, creierul, plămânii şi rinichii.inima, creierul, plămânii şi rinichii.

• Scăderea perfuziei tisulare Scăderea perfuziei tisulare determină hipoxie celulară, determină hipoxie celulară, ischemie, tumefierea celulară şi în ischemie, tumefierea celulară şi în final moartea celulelor.final moartea celulelor.

7. Intervenţii nursing7. Intervenţii nursing

Intervenţii nursing în cazul edemelorIntervenţii nursing în cazul edemelor

• Restricţie de sodiu din dietă, restricţie de lichide, Restricţie de sodiu din dietă, restricţie de lichide, repaus şi tratament diuretic. repaus şi tratament diuretic.

• Se urmăreşte balanţa hidrică şi diureza. Pacientul va Se urmăreşte balanţa hidrică şi diureza. Pacientul va fi cântărit zilnic, cu acelaşi cântar, la aceeaşi oră (de fi cântărit zilnic, cu acelaşi cântar, la aceeaşi oră (de obicei înainte de micul dejun) şi purtând aceleaşi obicei înainte de micul dejun) şi purtând aceleaşi haine. haine.

• Se urmăresc apariţia unor semne de deshidratare: Se urmăresc apariţia unor semne de deshidratare: modificări ale tensiunii arteriale, debitului urinar şi modificări ale tensiunii arteriale, debitului urinar şi turgorului. Pacientul cu edeme necesită îngrijiri turgorului. Pacientul cu edeme necesită îngrijiri speciale ale tegumentului pentru că există riscul de speciale ale tegumentului pentru că există riscul de escare. Escarele pot fi prevenite prin schimbarea escare. Escarele pot fi prevenite prin schimbarea frecventă a poziţiei pacientului.frecventă a poziţiei pacientului.

Intervenţii nursing în cazul Intervenţii nursing în cazul sincopeisincopei

• Sincopa apare ca urmare a scăderii bruşte a Sincopa apare ca urmare a scăderii bruşte a debitului cardiac în caz de tulburări de ritm. debitului cardiac în caz de tulburări de ritm.

• Se asociază cu paloare, tegumente reci. Se asociază cu paloare, tegumente reci. • Se pune pacientul în decubit dorsal şi se Se pune pacientul în decubit dorsal şi se

ridică membrele inferioare. Asistenta ridică membrele inferioare. Asistenta medicală va măsura tensiunea arterială şi medicală va măsura tensiunea arterială şi pulsul, pentru a face diagnosticul diferenţial pulsul, pentru a face diagnosticul diferenţial cu stopul cardiac (în sincopă pulsul şi cu stopul cardiac (în sincopă pulsul şi respiraţia sunt prezente).respiraţia sunt prezente).

Suportul familieiSuportul familiei

• Bolile cardiace pot determina anxietate şi teama Bolile cardiace pot determina anxietate şi teama în rândul membrilor familiei pacientului. Adesea în rândul membrilor familiei pacientului. Adesea ei se simt izolaţi, lipsiţi de ajutor, speriaţi şi ei se simt izolaţi, lipsiţi de ajutor, speriaţi şi adesea se simt vinovaţi de apariţia bolii. adesea se simt vinovaţi de apariţia bolii.

• Familia pacientului necesită informaţii şi sprijin. Familia pacientului necesită informaţii şi sprijin. • Familia va fi ajutată să-şi exprime sentimentele. Familia va fi ajutată să-şi exprime sentimentele. • Familia poate furniza informaţii despre Familia poate furniza informaţii despre

obiceiurile pacientului. obiceiurile pacientului. • Familia va fi implicată în procesul de îngrijire, de Familia va fi implicată în procesul de îngrijire, de

educaţie şi recuperare.educaţie şi recuperare.

Recuperarea pacientuluiRecuperarea pacientului

• Pacienţii care au suferit un infarct miocardic Pacienţii care au suferit un infarct miocardic sau o intervenţie chirurgicală sunt incluşi sau o intervenţie chirurgicală sunt incluşi într-un program de recuperare. într-un program de recuperare.

• Recuperarea trebuie începută cât mai Recuperarea trebuie începută cât mai curând posibil, din faza acută. curând posibil, din faza acută.

• Prima etapă a acestui proces începe cu Prima etapă a acestui proces începe cu evaluarea nevoilor pacientului, stării fizice evaluarea nevoilor pacientului, stării fizice şi psihice, nivelului de cunoştinţe. şi psihice, nivelului de cunoştinţe.

• Trebuie identificate deficienţele pacientului Trebuie identificate deficienţele pacientului pentru a se lua măsurile corespunzătoare.pentru a se lua măsurile corespunzătoare.

Pacientul şi familia trebuie informaţi despre:Pacientul şi familia trebuie informaţi despre:• perioada spitalizăriiperioada spitalizării• manifestările clinice ale boliimanifestările clinice ale bolii• tratamentul medicamentos (doze, nume, tratamentul medicamentos (doze, nume,

efecte adverse)efecte adverse)• factorii de risc cardiovascularifactorii de risc cardiovasculari• nivelul activităţii pe care îl poate desfăşuranivelul activităţii pe care îl poate desfăşura• tratamentul de urgenţătratamentul de urgenţă• activitatea sexualăactivitatea sexuală• modul de determinare a pulsului.modul de determinare a pulsului.

5. BOLI ALE SISTEMULUI 5. BOLI ALE SISTEMULUI CARDIOVASCULARCARDIOVASCULAR

5.1. Bolile arterelor5.1. Bolile arterelor5.2. Bolile venelor5.2. Bolile venelor5.3. Boli cardiace congenitale5.3. Boli cardiace congenitale5.4. Valvulopatii5.4. Valvulopatii5.5. Endocardita5.5. Endocardita5.6. Pericardita5.6. Pericardita5.7. Miocardita5.7. Miocardita5.8. Cardiomiopatiile5.8. Cardiomiopatiile5.9. Bolile coronariene5.9. Bolile coronariene5.10. Tulburări de ritm şi de conducere5.10. Tulburări de ritm şi de conducere5.11. Hipertensiunea arterială5.11. Hipertensiunea arterială5.12. Hipotensiunea arterială5.12. Hipotensiunea arterială5.13. Hipertensiunea pulmonară5.13. Hipertensiunea pulmonară5.14. Insuficienţa cardiacă5.14. Insuficienţa cardiacă5.15. Stopul cardio-respirator5.15. Stopul cardio-respirator

5.1. Bolile arterelor5.1. Bolile arterelor

5.1. Bolile arterelor5.1. Bolile arterelor

• Arterele sunt afectate de Arterele sunt afectate de arterioscleroză, ateroscleroză, arterioscleroză, ateroscleroză, tromboză şi embolism.tromboză şi embolism.

• Trombozele apar mai rar în artere Trombozele apar mai rar în artere deoarece circulaţia arterială este deoarece circulaţia arterială este mai rapidă decât cea venoasă.mai rapidă decât cea venoasă.

5.1.1. Ischemia acută 5.1.1. Ischemia acută perifericăperiferică • Ischemia acută periferică este cauzată de Ischemia acută periferică este cauzată de

suprimarea bruscă a circulaţiei printr-o suprimarea bruscă a circulaţiei printr-o arteră principală, cu apariţia modificărilor arteră principală, cu apariţia modificărilor ischemice la nivelul ţesuturilor irigate de ischemice la nivelul ţesuturilor irigate de artera obstruată.artera obstruată.

• Tratamentul Tratamentul trebuie instituit rapid în trebuie instituit rapid în primele 6-8 ore,primele 6-8 ore, după această perioadă după această perioadă amputaţia membrului este obligatorie amputaţia membrului este obligatorie datorită apariţiei necrozei.datorită apariţiei necrozei.

EtiopatogenezăEtiopatogeneză

Ischemia acută periferică este determinată Ischemia acută periferică este determinată de:de:– embolieembolie– trombozătromboză– traumatism.traumatism.

Tablou clinicTablou clinic

Manifestările clinice ale ischemiei acute Manifestările clinice ale ischemiei acute periferice constau în:periferice constau în:

• dureredurere• paloarepaloare• parestezia, sensibilitatea tactilă se pierde parestezia, sensibilitatea tactilă se pierde

în prima oră de evoluţieîn prima oră de evoluţie• absenţa pulsului distal de locul obstrucţieiabsenţa pulsului distal de locul obstrucţiei• impotenţă funcţionalăimpotenţă funcţională• răcirea tegumentelor.răcirea tegumentelor.

Importanţa stabilirii diagnosticului Importanţa stabilirii diagnosticului diferenţialdiferenţial

• Este necesar ca asistenta medicală să Este necesar ca asistenta medicală să cunoască simptomele şi semnele ischemiei cunoască simptomele şi semnele ischemiei acute şi să supravegheze atent pacienţii acute şi să supravegheze atent pacienţii care au riscul dezvoltării ischemiei acute care au riscul dezvoltării ischemiei acute (pacienţi cu aparat gipsat, în timpul (pacienţi cu aparat gipsat, în timpul cateterizării cardiace sau arieriografiei). cateterizării cardiace sau arieriografiei).

• Orice modificare trebuie raportată prompt Orice modificare trebuie raportată prompt şi se va interveni rapid pentru salvarea şi se va interveni rapid pentru salvarea membrului afectat.membrului afectat.

Examinări paracliniceExaminări paraclinice

1) Ultrasonografia Doppler1) Ultrasonografia Doppler• metodă neinvazivă, pune în evidenţă sediul metodă neinvazivă, pune în evidenţă sediul

obstacoluluiobstacolului• pacientul nu necesită o pregătire specialăpacientul nu necesită o pregătire specială• în ischemia acută stabileşte prezenţa/absenţa în ischemia acută stabileşte prezenţa/absenţa

fluxului sanguin şi diferenţiază ocluzia venoasă fluxului sanguin şi diferenţiază ocluzia venoasă de cea arterială.de cea arterială.

2) Arteriografia 2) Arteriografia - localizează sediul ocluziei, dă - localizează sediul ocluziei, dă date despre circulaţia colaterală şi axul arterial date despre circulaţia colaterală şi axul arterial principal şi tendinţa de extindere a trombozei.principal şi tendinţa de extindere a trombozei.

3) Alte examinări: 3) Alte examinări: pletismografie, tomografie pletismografie, tomografie computerizată, tomografie cu substanţă de computerizată, tomografie cu substanţă de contrast, teste de coagulare (TQ, TH), număr de contrast, teste de coagulare (TQ, TH), număr de trombocite, fibrinogen.trombocite, fibrinogen.

Tratament Tratament

a) chirurgicala) chirurgical• embolectomie dacă ischemia acută este embolectomie dacă ischemia acută este

produsă de un embolprodusă de un embol• grefa în cazul ischemiei acute produse grefa în cazul ischemiei acute produse

prin traumatismprin traumatism• by-pass în cazul ischemiei acute produse by-pass în cazul ischemiei acute produse

prin tromb ocluzivprin tromb ocluzivb) medicamentos b) medicamentos - heparină, iar în - heparină, iar în

continuare anticoagulante orale 3 luni continuare anticoagulante orale 3 luni pentru prevenirea complicaţiilor pentru prevenirea complicaţiilor tromboembolice.tromboembolice.

Plan de îngrijirePlan de îngrijire

PROBLEMA SCOP INTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENT

Risc de hemoragie Risc de hemoragie în timpul intervenţiei în timpul intervenţiei şi tratamentuluişi tratamentuluianticoagulantanticoagulant

DepistareaDepistarearapidă a rapidă a sângerâriisângerârii

- determinarea TA, pulsului- determinarea TA, pulsului- urmărirea aspectului- urmărirea aspectuluitegumentului (tegumente reci, palide tegumentului (tegumente reci, palide şi uscate)şi uscate)- se urmăreşte locul puncţiei pentru - se urmăreşte locul puncţiei pentru a observa dacă există sângerări sau a observa dacă există sângerări sau s-a format un hematoms-a format un hematom- se urmăresc alte sângerări: - se urmăresc alte sângerări: epistaxis, hematurieepistaxis, hematurie

- hemoragia poate fi- hemoragia poate fidepistată prin scădereadepistată prin scădereaTA şi accelerarea TA şi accelerarea pulsuluipulsului- modificările de la - modificările de la nivelul tegumentuluinivelul tegumentuluipoate indica prezenţa poate indica prezenţa şoculuişocului

Risc de trom-Risc de trom-boembolismboembolismpostoperatorpostoperator

PrevenireaPrevenireatromboem-tromboem-bolismuluibolismului

- se urmăresc sensibilitatea şi - se urmăresc sensibilitatea şi circulaţia în ambele membrecirculaţia în ambele membre

- prin urmărirea culorii - prin urmărirea culorii şi temperaturii şi temperaturii tegumentului se poate tegumentului se poate depista rapid o depista rapid o reocluziereocluzie

Principiile tratamentului cu Principiile tratamentului cu anticoagulante oraleanticoagulante orale

• anticoagulantele se administrează în doza anticoagulantele se administrează în doza prescrisă de medic.prescrisă de medic.

• utilizarea concomitentă cu anticoagulante a utilizarea concomitentă cu anticoagulante a aspirinei, vitaminelor, antibioticelor şi aspirinei, vitaminelor, antibioticelor şi antiinflamatoareior se face numai în acordul antiinflamatoareior se face numai în acordul medicului.medicului.

• întreruperea tratamentului nu se face brusc întreruperea tratamentului nu se face brusc deoarece există riscul formării de trombi.deoarece există riscul formării de trombi.

• efectuarea la intervale regulate de timp a efectuarea la intervale regulate de timp a testelor de coagulare (TQ, TH).testelor de coagulare (TQ, TH).

• informarea medicului stomatolog asupra informarea medicului stomatolog asupra tratamentului anticoagulant.tratamentului anticoagulant.

• pacientul să cunoască reacţiile adverse ale pacientul să cunoască reacţiile adverse ale tratamentului anticoagulant: hematurie, tratamentului anticoagulant: hematurie, sângerare care nu se opreşte, melenă, cefalee, sângerare care nu se opreşte, melenă, cefalee, vertij, hematemeză, dureri epigastrice.vertij, hematemeză, dureri epigastrice.

5.1.2. Arteriopatia 5.1.2. Arteriopatia perifericăperiferică

• Arteriopatia periferică sau arteriopatia Arteriopatia periferică sau arteriopatia cronică obliterantă are ca substrat cronică obliterantă are ca substrat etiopatogenic ateroscleroza cu factorii etiopatogenic ateroscleroza cu factorii de risc cunoscuţi: fumat, de risc cunoscuţi: fumat, hiperlipoproteinemia şi mai puţin diabet hiperlipoproteinemia şi mai puţin diabet zaharat şi HTA.zaharat şi HTA.

• Este localizată mai frecvent la membrele Este localizată mai frecvent la membrele inferioare şi apare mai frecvent la inferioare şi apare mai frecvent la bărbaţii peste 50 ani.bărbaţii peste 50 ani.

Tablou clinicTablou clinic• tegumente reci, modificări de culoare ale tegumente reci, modificări de culoare ale

tegumentului (paloare,tegumentului (paloare,lividitate, marmorare) datorită reducerii aportului lividitate, marmorare) datorită reducerii aportului sanguin,sanguin,

• reducerea sau absenţa pulsului distal de obstrucţie.reducerea sau absenţa pulsului distal de obstrucţie.• durerile de repaus sunt mai accentuate noaptea, durerile de repaus sunt mai accentuate noaptea,

diminua în poziţie declivă,diminua în poziţie declivă,• claudicaţia intermitentă este simptomul claudicaţia intermitentă este simptomul

caracteristic, are caracter de crampă musculară, caracteristic, are caracter de crampă musculară, apare la efort, cel mai frecvent cu localizare în apare la efort, cel mai frecvent cu localizare în molet, dispare la scurt timp după oprirea efortului.molet, dispare la scurt timp după oprirea efortului.

• tegumente uscate, lipsa pilozităţii la nivelul tegumente uscate, lipsa pilozităţii la nivelul membrului afectat, unghii friabile - datorită scăderii membrului afectat, unghii friabile - datorită scăderii aportului de oxigen şi substanţe nutritive la nivelul aportului de oxigen şi substanţe nutritive la nivelul ţesuturilor.ţesuturilor.

• gangrena apare când aportul sanguin este gangrena apare când aportul sanguin este insuficient pentru menţinerea viabilităţii insuficient pentru menţinerea viabilităţii tegumentului.tegumentului.

Examinări paracliniceExaminări paraclinice

• Examenul Doppler Examenul Doppler - - localizează obstrucţia, localizează obstrucţia, evaluează importanţaevaluează importanţa circulaţiei colaterale.circulaţiei colaterale.

• Angiografia cu substanţă de contrast Angiografia cu substanţă de contrast - - este este rezervată pacienţilor care vor beneficia de rezervată pacienţilor care vor beneficia de intervenţie de revascularizare.intervenţie de revascularizare.

• Oscilometria Oscilometria evidenţiază o scădere a evidenţiază o scădere a pulsaţiilor arterialepulsaţiilor arteriale..

TratamentTratament

• medicamentos: medicamentos: vasodilatatoarevasodilatatoare

• chirurgical:chirurgical:– angioplastie percutană transluminală - dilatarea angioplastie percutană transluminală - dilatarea

cu balonaş urmăreşte distrugerea plăcii de cu balonaş urmăreşte distrugerea plăcii de aterom şi creşterea lumenului vascularaterom şi creşterea lumenului vascular

– trombendarterectomia - dislocarea zonei trombendarterectomia - dislocarea zonei stenozate împreună cu peretele intern arterialstenozate împreună cu peretele intern arterial

– by-pass cu autogrefă venoasă (vena safenă) sau by-pass cu autogrefă venoasă (vena safenă) sau materiale sintetice - Dacronmateriale sintetice - Dacron

– SimpatectomiaSimpatectomia..

Plan de îngrijire a unui pacient Plan de îngrijire a unui pacient cu arteriopatie perifericăcu arteriopatie periferică

PROBLEMA SCOP INTERVENŢII RAŢIONAMENT

Scăderea Scăderea aportului sanguin aportului sanguin în extremităţiîn extremităţi

- ameliorarea - ameliorarea circulaţiei şi circulaţiei şi prevenirea prevenirea tulburărilor tulburărilor troficetrofice

-- se explică pacientului se explică pacientului necesitateanecesitateade a renunţa la fumatde a renunţa la fumat-- se evită ortostatismul se evită ortostatismul prelungit în timpul prelungit în timpul mobilizării sau mobilizării sau transportului pacientuluitransportului pacientului-- tăierea unghiilor se face tăierea unghiilor se face cu atenţiecu atenţie-- se urmăreşte aspectulse urmăreşte aspectultegumentelor pentru tegumentelor pentru depistarea rapidă a depistarea rapidă a eventualelor modificărieventualelor modificări-- se evită băile cu apă rece se evită băile cu apă rece sau fierbintesau fierbinte-- se pudrează pielea cu se pudrează pielea cu talctalc

-- fumatul accelerează fumatul accelerează evoluţia boliievoluţia bolii-- leziunile cutanate se leziunile cutanate se vindecă mai greu la vindecă mai greu la pacienţii cu pacienţii cu arteriopatie periferică arteriopatie periferică -- băile fierbinţi sau băile fierbinţi sau reci nu sunt dureroase reci nu sunt dureroase pentru pacient, dar pentru pacient, dar pot duce la necroze pot duce la necroze

Teama de a semobiliza datorităapariţiei durerii

-- mobilizarea mobilizarea să se facă în să se facă în limitele limitele posibilităţiiposibilităţii

-- pacientul este încurajat pacientul este încurajat să se mobilizeze, iar în să se mobilizeze, iar în cazul apariţiei durerii se cazul apariţiei durerii se indică repausulindică repausul-- se efectuează exerciţii se efectuează exerciţii active izometriceactive izometrice-- se administrează se administrează analgezicele prescrise de analgezicele prescrise de medicmedic-- evitarea purtării de evitarea purtării de pantofi strâmţipantofi strâmţi-- se evită poziţia cu se evită poziţia cu picioarele ridicate şi picior picioarele ridicate şi picior peste piciorpeste picior

-- exerciţiile favorizează exerciţiile favorizează circulaţia sanguină şi circulaţia sanguină şi dezvoltarea circulaţiei dezvoltarea circulaţiei colateralecolaterale- pantofii strâmţi - pantofii strâmţi îngreunează circulaţia îngreunează circulaţia arterială şi venoasăarterială şi venoasă

Obezitate şi dietă bogată în grăsimi

- educarea - educarea pacientului pacientului pentru o pentru o alimentaţie alimentaţie raţionalăraţională

-- reducerea grăsimilor din reducerea grăsimilor din dietădietă-- aport hidric corespunaport hidric corespun--zător (1-2 l/zi)zător (1-2 l/zi)

-- dieta joacă un roldieta joacă un rolimportant în procesulimportant în procesulde atero sclerozăde atero scleroză-- lipsa aportului lichi-lipsa aportului lichi-dian duce la deshidra dian duce la deshidra tare cu creşterea vâs-tare cu creşterea vâs-cozităţii sanguine şicozităţii sanguine şireducerea aportuluireducerea aportuluisanguin în extremităţisanguin în extremităţi

Recomandări la externare:Recomandări la externare:

• pacientul să cunoască riscul continuării fumatului.pacientul să cunoască riscul continuării fumatului.• pacientul să evite folosirea de săpun care usucă pacientul să evite folosirea de săpun care usucă

pielea.pielea.• pacientul să evitepacientul să evite purtarea de îmbrăcăminte şi purtarea de îmbrăcăminte şi

încălţăminte strâmtă.încălţăminte strâmtă.• să evite băi foarte reci sau fierbinţi.să evite băi foarte reci sau fierbinţi.• să evite poziţia picior peste picior.să evite poziţia picior peste picior.• alimentaţia să fie echilibrată în glucide, lipide, alimentaţia să fie echilibrată în glucide, lipide,

proteine.proteine.• examinarea la intervale regulate de timp a examinarea la intervale regulate de timp a

tegumentelor picioarelor pentru depistarea rapidă a tegumentelor picioarelor pentru depistarea rapidă a leziunilor.leziunilor.

• efectuarea de controale medicale periodice.efectuarea de controale medicale periodice.

5.2. Bolile venelor5.2. Bolile venelor

Tromboza venoasăTromboza venoasă

Cauzele trombozei venoase:Cauzele trombozei venoase:• Leziunea peretelui venos - după administrarea i.v. de Leziunea peretelui venos - după administrarea i.v. de

substanţe iritante, traumatisme, intervenţii substanţe iritante, traumatisme, intervenţii chirurgicale, inflamaţii.chirurgicale, inflamaţii.

• Hipercoagulabilitatea sângelui.Hipercoagulabilitatea sângelui.– Deshidratarea şi policiternia pot duce la creşterea Deshidratarea şi policiternia pot duce la creşterea

vâscozităţii sanguine. De asemenea, întreruperea bruscă vâscozităţii sanguine. De asemenea, întreruperea bruscă a tratamentului anticoagulant, utilizarea de a tratamentului anticoagulant, utilizarea de anticoncepţionale orale, infarctul miocardic, naşterea pot anticoncepţionale orale, infarctul miocardic, naşterea pot duce la o creştere a coagulabilităţii sanguine.duce la o creştere a coagulabilităţii sanguine.

• Staza venoasă - în cazul imobilizării prelungite, Staza venoasă - în cazul imobilizării prelungite, paraliziei.paraliziei.– Apare în 25 - 35% postoperator şi la 20 - 50% din pacienţi Apare în 25 - 35% postoperator şi la 20 - 50% din pacienţi

cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral.cu infarct miocardic sau accident vascular cerebral.– Tromboza venoasă este localizată mai frecvent la Tromboza venoasă este localizată mai frecvent la

membrul inferior.membrul inferior.

Tablou clinicTablou clinic

• În tromboza venoasă profundă apare În tromboza venoasă profundă apare edemul care împiedică drenajul venos. edemul care împiedică drenajul venos. Tegumentele supraiacente sunt calde, Tegumentele supraiacente sunt calde, roşii, iar venele superficiale apar roşii, iar venele superficiale apar proeminente. Pacienţii pot prezenta proeminente. Pacienţii pot prezenta febră. În 50% din cazuri pacienţii pot fi febră. În 50% din cazuri pacienţii pot fi asimptomatici.asimptomatici.

• Principala complicaţie este embolia Principala complicaţie este embolia pulmonară, care poate fi fatală uneori.pulmonară, care poate fi fatală uneori.

Examinări paracliniceExaminări paraclinice

• Venografia Venografia - - constă în injectarea unei constă în injectarea unei substanţe de contrast radioopace şi substanţe de contrast radioopace şi efectuarea de radiografii succesive. efectuarea de radiografii succesive. Dă relaţii asupra localizării şi Dă relaţii asupra localizării şi extinderii trombozei şi asupra extinderii trombozei şi asupra circulaţiei colaterale.circulaţiei colaterale.

• Ecografia Doppler Ecografia Doppler - - permite permite localizarea trombozelor în vena iliacă localizarea trombozelor în vena iliacă şi femurală.şi femurală.

Tratament:Tratament:

a) profilactica) profilactic• administrarea de doze mici de heparină la administrarea de doze mici de heparină la

pacienţi cu riscpacienţi cu risc• compresie externă (ciorapi elastici)compresie externă (ciorapi elastici)b) curativb) curativ• heparinoterapie, continuată apoi cu heparinoterapie, continuată apoi cu

terapie anticoagulantă orală (8-12 terapie anticoagulantă orală (8-12 săptămâni)săptămâni)

• în caz de tromboze extinse în caz de tromboze extinse streptokinază sau alţi agenţi tromboliticstreptokinază sau alţi agenţi trombolitic

Plan de îngrijire a unui pacient cu tromboză venoasă Plan de îngrijire a unui pacient cu tromboză venoasă

profundăprofundă PROBLEMAPROBLEMA SCOPSCOP INTERVENŢIIINTERVENŢII RAŢIONAMENTRAŢIONAMENT

1. Pacienţii cu risc de 1. Pacienţii cu risc de dezvoltare a dezvoltare a trombozei venoase trombozei venoase profundeprofunde

- prevenirea - prevenirea trombozei venoase trombozei venoase profunde prin profunde prin asigurarea uneiasigurarea uneiîntoarceri venoase întoarceri venoase normalenormale

*pacientul va fi încurajat să se pacientul va fi încurajat să se mobilizeze precoce postoperator, mobilizeze precoce postoperator, să evite imobilizarea prelungităsă evite imobilizarea prelungită*dacă imobilizarea este necesară dacă imobilizarea este necesară efectuarea de exerciţii active şi efectuarea de exerciţii active şi pasive; se fac mişcări de flexie-pasive; se fac mişcări de flexie-extensie din articulaţia extensie din articulaţia tibiotarsiană (mişcări active) şi tibiotarsiană (mişcări active) şi din articulaţia genunchiului din articulaţia genunchiului (mişcări pasive)(mişcări pasive)*nu se vor pune perne sub nu se vor pune perne sub genunchi sau gambă, genunchi sau gambă, postoperatorpostoperator*pacientul trebuie avertizat să nu pacientul trebuie avertizat să nu stea picior peste picior sau pe un stea picior peste picior sau pe un scaun care comprimă spaţiul scaun care comprimă spaţiul popliteupopliteu*utilizarea de ciorapi elasticiutilizarea de ciorapi elastici*să se evite purtarea de ciorapi să se evite purtarea de ciorapi elastici prea lungi sau prea scurţielastici prea lungi sau prea scurţi*ciorapii se dau jos de două ori ciorapii se dau jos de două ori pe zi pentru o scurtă perioadă de pe zi pentru o scurtă perioadă de timptimp

*o cauză a trombozei o cauză a trombozei venoase profunde este staza venoase profunde este staza venoasă; mobilizarea precoce venoasă; mobilizarea precoce o previneo previne*mişcările active şi pasive mişcările active şi pasive prin contracţia musculară prin contracţia musculară asigură, întoarcerea venoasă asigură, întoarcerea venoasă şi. previne stazaşi. previne staza-- respiraţiile profunde cresc respiraţiile profunde cresc presiunea negativă presiunea negativă intratoracică favorizând intratoracică favorizând astfel întoarcerea venoasăastfel întoarcerea venoasă- adoptarea unor poziţii - adoptarea unor poziţii necorespunzătoare împiedică necorespunzătoare împiedică întoarcerea venoasă. cu întoarcerea venoasă. cu apariţia stazeiapariţia stazei-- ciorapii elastici comprimă ciorapii elastici comprimă venele superficiale şi crescvenele superficiale şi crescfluxul sanguin spre venele fluxul sanguin spre venele profundeprofunde-- în perioada în care ciorapii în perioada în care ciorapii elastici sunt daţi jos, se elastici sunt daţi jos, se inspectează tegumentele inspectează tegumentele pentrupentrudepistarea unor eventuale depistarea unor eventuale leziunileziuni

2. Pacient cu 2. Pacient cu tromboză tromboză venoasă venoasă profundăprofundă

- prevenirea - prevenirea extensiei extensiei trombozei şi trombozei şi emboliei emboliei pulmonarepulmonare

- repaus la pat 5-zile- repaus la pat 5-zile- menţinerea unei poziţii - menţinerea unei poziţii cu picioarele cu picioareledeasupra planului deasupra planului patuluipatului- prevenirea complica-- prevenirea complica-ţiilor repausului la pat: ţiilor repausului la pat: infecţii respiratorii, infecţii respiratorii, urinare şi constipaţieiurinare şi constipaţiei- administrarea analge-- administrarea analge-zicelor prescrise de zicelor prescrise de medicmedic- utilizarea ciorapilor - utilizarea ciorapilor elastici la indicaţia elastici la indicaţia mediculuimedicului- pacientul este încurajat - pacientul este încurajat să efectueze exerciţii să efectueze exerciţii active în pat pentru active în pat pentru prevenirea trombozei prevenirea trombozei venoase în celălalt venoase în celălalt membrumembru- prevenirea deshidra-- prevenirea deshidra-tării prin consum crescut tării prin consum crescut de lichidede lichide

- repausul de 7 zile - repausul de 7 zile este necesar pentru este necesar pentru ca inflamaţia şi ca inflamaţia şi simptomele asociate simptomele asociate să se remităsă se remită- poziţia cu picioarele - poziţia cu picioarele ridicate deasupra ridicate deasupra patului favorizează patului favorizează întoarcerea venoasăîntoarcerea venoasă- reducerea durerii - reducerea durerii prin administrarea prin administrarea analgezicelor asigură analgezicelor asigură confortul pacientuluiconfortul pacientului- deshidratarea creşte - deshidratarea creşte vâscozitatea sanguină vâscozitatea sanguină care duce la care duce la formarea de trombiformarea de trombi

3.Urmărirea3.Urmărireapacienţilor cupacienţilor cutratamenttratamentanticoagulantanticoagulant

- recunoaşterea - recunoaşterea reacţiilor reacţiilor adverse ale adverse ale tratamentului tratamentului anticoagulant şi anticoagulant şi intervenţia intervenţia promptăpromptă

- verificarea dozei - verificarea dozei administrateadministrate- urmărirea apariţiei - urmărirea apariţiei unor reacţii, adverse:unor reacţii, adverse:hematurie, melenă, hematurie, melenă, epistaxis, hematemezăepistaxis, hematemeză

- în cazul apariţiei - în cazul apariţiei reacţiilor adverse se reacţiilor adverse se intervine prompt intervine prompt prin administrarea prin administrarea de sulfat de de sulfat de protaminăprotamină

4.4. Îngrijirea Îngrijirea după trombozădupă tromboză venoasă venoasă profundăprofundă

- asigurarea - asigurarea unei întoarceri unei întoarceri venoase co-venoase co-respunzătoarerespunzătoare

- pacientul trebuie - pacientul trebuie avertizat că mobilizarea avertizat că mobilizarea se face cu ciorapi se face cu ciorapi elasticielastici- pacientului i se va - pacientului i se va explica că nu este explica că nu este benefică poziţia şezândă benefică poziţia şezândă şi ortostatismuî prelun-şi ortostatismuî prelun-gitgit- evitarea fumatului- evitarea fumatului- efectuarea de exerciţii - efectuarea de exerciţii la intervale regulate dela intervale regulate detimptimp

- purtarea de ciorapi - purtarea de ciorapi elastici previne elastici previne stazastaza- ortostatismul- ortostatismulprelungit şi poziţia prelungit şi poziţia şezândă favorizeazăşezândă favorizeazăstaza venoasăstaza venoasă- fumatul creşte - fumatul creşte agregarea trom-agregarea trom-bocitară şi astfel bocitară şi astfel riscul formării de riscul formării de trombitrombi

Bolile Bolile coronarienecoronariene

• Principala afecţiune a arterelor coronare Principala afecţiune a arterelor coronare este ateroscleroza, proces patologic care este ateroscleroza, proces patologic care afectează intima vaselor sanguine.afectează intima vaselor sanguine.

• Se consideră că peste 40 de ani aproape Se consideră că peste 40 de ani aproape toţi indivizii prezintă ateroscleroza, iar din toţi indivizii prezintă ateroscleroza, iar din punct de vedere clinic unii sunt punct de vedere clinic unii sunt asimptomatici, dar cei mai mulţi prezintă asimptomatici, dar cei mai mulţi prezintă cardiopatie ischemică prin reducerea sau cardiopatie ischemică prin reducerea sau obstrucţia totală a lumenului vascular.obstrucţia totală a lumenului vascular.

• Bolile coronariene reprezintă o problemă Bolile coronariene reprezintă o problemă de sănătate publică în multe ţări. Scoţia de sănătate publică în multe ţări. Scoţia are una din cele mai ridicate rate de are una din cele mai ridicate rate de mortalitate prin boli coronariene.mortalitate prin boli coronariene.

Factorii de risc Factorii de risc cardiovascular:cardiovascular:

a) majori:a) majori:• hipercolesterolemia (HDL - high density component of hipercolesterolemia (HDL - high density component of

cholesterol) are rol protector, LDL - low density component cholesterol) are rol protector, LDL - low density component of cholesterol - intervine în aterosclerozaof cholesterol - intervine în ateroscleroza

• fumatul - fumătorii au un risc de 2-3 ori mai mare decât fumatul - fumătorii au un risc de 2-3 ori mai mare decât nefumătorii de dezvoltare a bolii coronarienenefumătorii de dezvoltare a bolii coronariene

• HTA riscul de apariţie a bolii coronariene este de 2-3 ori HTA riscul de apariţie a bolii coronariene este de 2-3 ori mai mare dacă TA sistolică este peste 150 mmHg, iar TA mai mare dacă TA sistolică este peste 150 mmHg, iar TA distolică peste 95 mmHgdistolică peste 95 mmHg

b) alţi factori de risc:b) alţi factori de risc:• vârstavârsta• sexul (rata mortalităţii este mai mare la bărbaţi)sexul (rata mortalităţii este mai mare la bărbaţi)• antecedente heredeocolateraleantecedente heredeocolaterale• diabet zaharatdiabet zaharat• obezitateobezitate• sedentarismsedentarism• stresul şi tipul de personalitatestresul şi tipul de personalitate• factori socio-economici şi geograficifactori socio-economici şi geografici• consum de contraceptive orale, alcoolism şi acid uric consum de contraceptive orale, alcoolism şi acid uric

crescutcrescut

Angina pectoralăAngina pectorală

Principala cauză a anginei pectorale Principala cauză a anginei pectorale este ateroscleroza, alte tulburări ca este ateroscleroza, alte tulburări ca spasmul arterelor coronare, anemie spasmul arterelor coronare, anemie severă şi tahicardia pot fi incriminate.severă şi tahicardia pot fi incriminate.

Tablou clinicTablou clinic

• sediul durerii: sediul durerii: retrosternal, mai rar precordial sau retrosternal, mai rar precordial sau predominant epigastrică, interscapularpredominant epigastrică, interscapular

• iradierea durerii: iradierea durerii: cel mai frecvent umăr stâng şi pe faţa cel mai frecvent umăr stâng şi pe faţa internă a braţului, antebraţului şi ultimele două degete ale internă a braţului, antebraţului şi ultimele două degete ale mâinii stângi sau baza gâtului, mai rar în tot toracele mâinii stângi sau baza gâtului, mai rar în tot toracele anterior, dinţii, uneori, intercapsular, laterocervical stâng în anterior, dinţii, uneori, intercapsular, laterocervical stâng în mandibulă, dinţi, epigastru.mandibulă, dinţi, epigastru.

• senzaţia dureroasă anginoasă senzaţia dureroasă anginoasă este de constricţie sau este de constricţie sau presiune retrosternală precordialăpresiune retrosternală precordială

• durata şi intensitatea durerii: durata şi intensitatea durerii: relativ tipic accesul dureros relativ tipic accesul dureros durează 3-5 minutedurează 3-5 minute

• condiţiile de apariţie a durerii anginoase: condiţiile de apariţie a durerii anginoase: efort fizic, efort fizic, expunere la frig, frica, emoţiile intense pozitive sau expunere la frig, frica, emoţiile intense pozitive sau negativenegative

• frecvenţa frecvenţa acceselor anginoase poate ţine de prezenţa acceselor anginoase poate ţine de prezenţa condiţiilor care declanşează durereacondiţiilor care declanşează durerea

• condiţii de încetare a accesului anginos - condiţii de încetare a accesului anginos - spontan, după spontan, după încetarea efortului sau după administrarea perlingual de încetarea efortului sau după administrarea perlingual de nitroglicerină în 1-3 minutenitroglicerină în 1-3 minute

• simptome asociate: simptome asociate: transpiraţii, anxietate, dispnee, greţuritranspiraţii, anxietate, dispnee, greţuri

Examinări paracliniceExaminări paraclinice

• Electrocardiograma Electrocardiograma poate fi normală sau evidenţiază poate fi normală sau evidenţiază modificări ale segmentului ST şi undei T.modificări ale segmentului ST şi undei T.

• Electrocardiograma de efort Electrocardiograma de efort este folosită pentru este folosită pentru obiectivarea ischemiei miocardice.obiectivarea ischemiei miocardice.

• Ecografia cardiacă Ecografia cardiacă pune în evidenţă modificări de cinetică pune în evidenţă modificări de cinetică ale pereţilor cordului.ale pereţilor cordului.

• Scintigrama de perfuzie miocardică Scintigrama de perfuzie miocardică cu Taliu-201 cu Taliu-201 constituie metoda neinvazivă cea mai bună pentru constituie metoda neinvazivă cea mai bună pentru identificarea ischemiei miocardice.identificarea ischemiei miocardice.

• Examenul radiologic Examenul radiologic oferă date privind dimensiunile şi oferă date privind dimensiunile şi silueta inimii sau aortei toracice, precum şi elemente silueta inimii sau aortei toracice, precum şi elemente privind funcţia VS (stază venoasă pulmonară).privind funcţia VS (stază venoasă pulmonară).

• Arteriografia coronară Arteriografia coronară este metoda cea mai bună pentru este metoda cea mai bună pentru aprecierea extensiei şi severităţii bolii coronariene.aprecierea extensiei şi severităţii bolii coronariene.

Tratament Tratament

Măsuri generale:Măsuri generale:• întreruperea fumatuluiîntreruperea fumatului• tratamentul HTAtratamentul HTA• reducerea greutăţii corporale la obezireducerea greutăţii corporale la obezi• tratamentul corect şi echilibrarea DZtratamentul corect şi echilibrarea DZ• stabilirea pragului de efortstabilirea pragului de efort• evitarea stresului emoţional şi a factorilor psihogeni evitarea stresului emoţional şi a factorilor psihogeni

care influenţează tonusul vegetativcare influenţează tonusul vegetativ• exerciţii fizice regulate exerciţii fizice regulate Tratament medical:Tratament medical:• nitraţinitraţi• ß-biocanteß-biocante• blocante ale canalului de calciublocante ale canalului de calciu• în cazurile rezistente la tratament by-pass în cazurile rezistente la tratament by-pass

coronarian,coronarian,angioplastie transluminală percutană coronară.angioplastie transluminală percutană coronară.

Plan de îngrijire a unui pacient cu angină Plan de îngrijire a unui pacient cu angină pectoralăpectorală

PROBLEMAPROBLEMA SCOPSCOP INTERVENŢII NURSINGINTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENTRAŢIONAMENT

1. Durere 1. Durere retrosternală retrosternală

- prevenirea - prevenirea dureriidurerii

-- încurajarea pacientului pentru a încurajarea pacientului pentru a identifica factorii declanşatori ai identifica factorii declanşatori ai anginei pectoraleanginei pectorale-- pacientul va fi sfătuit să-şi pacientul va fi sfătuit să-şi schimbe stilul de viaţăschimbe stilul de viaţă- limitarea plimbărilor la urcatul - limitarea plimbărilor la urcatul câtorva scări sau o pantăcâtorva scări sau o pantă- evitarea efortului fizic sau - evitarea efortului fizic sau stresurilor psihice după masăstresurilor psihice după masă- evitarea exerciţiilor izometrice- evitarea exerciţiilor izometrice- efectuarea unor activităţi care nu - efectuarea unor activităţi care nu determină angină, dispnee sau determină angină, dispnee sau astenieastenie- alternarea perioadelor de efort cu - alternarea perioadelor de efort cu cele de repauscele de repaus- pacientul va fi încurajat să se - pacientul va fi încurajat să se odihnească după mese, să evite odihnească după mese, să evite mesele copioase, să-şi menţină mesele copioase, să-şi menţină greutatea corporală, să evite excesul greutatea corporală, să evite excesul de cafea, să nu mai fumeze, de cafea, să nu mai fumeze, să evite expunerea la temperaturi să evite expunerea la temperaturi extreme, evitarea situaţiilor extreme, evitarea situaţiilor conflictualeconflictuale- pacientul va fi încurajat să ducă o - pacientul va fi încurajat să ducă o viaţă normală din toate punctele de viaţă normală din toate punctele de vederevedere

- efortul fizic exagerat - efortul fizic exagerat creşte necesarul de oxigen creşte necesarul de oxigen al inimiial inimii- repausul după masă - repausul după masă permite un flux sanguin permite un flux sanguin adecvat îa nivelul tractului adecvat îa nivelul tractului digestiv digestiv - exerciţiile izometrice - exerciţiile izometrice cresc frecvenţa cardiacă şi cresc frecvenţa cardiacă şi TATA- obezitatea, creşte lucrul - obezitatea, creşte lucrul mecanic al inimiimecanic al inimii- fumatul creşte lucrul - fumatul creşte lucrul mecanic al inimii şi scade mecanic al inimii şi scade aportul de oxigenaportul de oxigen

PROBLEMAPROBLEMA SCOPSCOP INTERVENŢIINURSINGINTERVENŢIINURSING RAŢIONAMENTRAŢIONAMENT

1. Durere 1. Durere retrosternală retrosternală

- ameliorarea - ameliorarea dureriidurerii

- pacientul va fi sfătuit să ia - pacientul va fi sfătuit să ia nitroglicerină profilacticnitroglicerină profilactic- pacientul va fi sfătuit să - pacientul va fi sfătuit să poarte nitroglicerina tot poarte nitroglicerina tot timpul la eltimpul la el- când durerea apare, - când durerea apare, pacientul va fi sfătuit să se pacientul va fi sfătuit să se oprească din efort şi să se oprească din efort şi să se odihnească, să ia odihnească, să ia nitroglicerină tablete sau nitroglicerină tablete sau spray la fiecare 3-5 minute spray la fiecare 3-5 minute până se obţine o până se obţine o ameliorare a durerii.ameliorare a durerii.- dacă durerea persistă mai - dacă durerea persistă mai mult de 15 minute să se mult de 15 minute să se prezinte la medicprezinte la medic- pacientul trebuie sfătuit - pacientul trebuie sfătuit asupra dozei corecte şi asupra dozei corecte şi modului de administraremodului de administrare

- evitarea apariţiei - evitarea apariţiei durerii în timpul durerii în timpul desfăşurării desfăşurării activităţiiactivităţii- repausul scade - repausul scade necesarul de oxigennecesarul de oxigen- scăderea consu-- scăderea consu-mului de oxigen mului de oxigen ameliorează ameliorează ischemia miocardică ischemia miocardică şi previne anginaşi previne angina- obţinerea efectului - obţinerea efectului doritdorit

2. Anxietate, 2. Anxietate, teama apariţiateama apariţia infarctului infarctului miocardic (IMA)miocardic (IMA)

- reducerea - reducerea anxietăţiianxietăţii

- evaluarea prezenţei - evaluarea prezenţei anxietăţiianxietăţii- discuţii cu pacientul- discuţii cu pacientul- furnizarea de informaţii - furnizarea de informaţii despre boală, tratament, despre boală, tratament, complicaţiicomplicaţii

- anxietatea poate - anxietatea poate predispune sau predispune sau agrava angina agrava angina pectorală.pectorală.

3. Deficit de 3. Deficit de cunoştinţe despre cunoştinţe despre boală şi boală şi complicaţiile complicaţiile posibileposibile

- furnizarea de informaţii - furnizarea de informaţii astfel ca pacientul să astfel ca pacientul să înţeleagăînţeleagă-uneori se pot da informaţii uneori se pot da informaţii scrisescrise- furnizarea de informaţii furnizarea de informaţii despre:despre:- modul de alimentare- modul de alimentare- exerciţii- exerciţii- consum de alcool- consum de alcool- repaus- repaus- renunţarea la fumat- renunţarea la fumat

- fumatul este o - fumatul este o cauzăcauzămajoră a bolii majoră a bolii coronarienecoronariene- exerciţiile fizice - exerciţiile fizice regulate regulate îmbunătăţesc fluxul îmbunătăţesc fluxul sanguin coronarian sanguin coronarian şi asigură o stare de şi asigură o stare de binebine- alcoolul în - alcoolul în cantitatecantitatemoderată previne moderată previne angina în timp ce angina în timp ce consumul crescut consumul crescut determină HTA şi determină HTA şi hipercolesterolemiehipercolesterolemie

Infarctul miocardic acut Infarctul miocardic acut (IMA)(IMA)

• Infarctul miocardic acut reprezintă necroza Infarctul miocardic acut reprezintă necroza zonală a muşchiului cardiac datorată zonală a muşchiului cardiac datorată ischemiei acute a teritoriului respectiv,ischemiei acute a teritoriului respectiv,

• IMA este produs de obstrucţia trombotică a IMA este produs de obstrucţia trombotică a arterei coronare, ca urmare a fisurii plăcii arterei coronare, ca urmare a fisurii plăcii de aterom. Localizarea şi întinderea zonei de aterom. Localizarea şi întinderea zonei de necroză depinde de aria musculară de necroză depinde de aria musculară irigată de artera obstruată şi de circulaţia irigată de artera obstruată şi de circulaţia colaterală.colaterală.

Tablou clinicTablou clinic

Caracteristicile durerii din IMA Caracteristicile durerii din IMA sunt:sunt:• localizare: localizare: retrosternală, cu extensie precordialăretrosternală, cu extensie precordială• iradiere: iradiere: în umăr şi membrul superior stâng pe latura în umăr şi membrul superior stâng pe latura

cubitală sau la baza gâtului, în epigastru, mandibulă, cubitală sau la baza gâtului, în epigastru, mandibulă, interscapulo-vertebralăinterscapulo-vertebrală

• caracterul durerii: caracterul durerii: de constricţie, strivire, apăsarede constricţie, strivire, apăsare• intensitatea durerii: intensitatea durerii: foarte marefoarte mare• durata durerii: durata durerii: de zeci de minute - 1 orăde zeci de minute - 1 oră• durerea durerea nu cedează la nitroglicerină şi nici la analgezicele nu cedează la nitroglicerină şi nici la analgezicele

uzualeuzuale• de obicei nu există factori declanşatori evidenţi şi constanţi de obicei nu există factori declanşatori evidenţi şi constanţi

ai durerii din infarct, ai durerii din infarct, cel mai frecvent incriminaţi au fost cel mai frecvent incriminaţi au fost efortul fizic deosebit, stresul psihic intens,efortul fizic deosebit, stresul psihic intens,

Simptome asociate:Simptome asociate:• anxietate, uneori extremăanxietate, uneori extremă• tegumente palide şi transpiratetegumente palide şi transpirate• greţuri, vărsăturigreţuri, vărsături• dispneedispnee• ppalpitaţiialpitaţii..

Examinări paracliniceExaminări paraclinice

• Electrocardiograma Electrocardiograma - - evidenţiază cele trei tipuri evidenţiază cele trei tipuri principale de modificări funcţionale: ischemia, principale de modificări funcţionale: ischemia, leziunea şi necroza.leziunea şi necroza.

• Ecografia Ecografia - evidenţiază tulburări de cinetică, - evidenţiază tulburări de cinetică, prezenţa trombilor intraventriculari şi/sau atriaii, prezenţa trombilor intraventriculari şi/sau atriaii, rupturi de sept, plieri, cordaje.rupturi de sept, plieri, cordaje.

• Radiografia toracică Radiografia toracică arată silueta cardiacă şi arată silueta cardiacă şi starea circulaţiei pulmonare.starea circulaţiei pulmonare.

• Scintigrafia miocardică Scintigrafia miocardică pune în evidenţă fixarea pune în evidenţă fixarea radioizotopuiui în zona de necroză,radioizotopuiui în zona de necroză,

• Date biologice Date biologice - enzimele miocardice crescute - - enzimele miocardice crescute - creatinfosfokinaza (CK), lactico-dehidrogenaza creatinfosfokinaza (CK), lactico-dehidrogenaza (LDH), transaminaza glutamoxalică (TGO).(LDH), transaminaza glutamoxalică (TGO).

TratamentTratament::

• repaus la patrepaus la pat• prinderea unei linii venoaseprinderea unei linii venoase• monitorizare ECG şi TAmonitorizare ECG şi TA• oxigenoterapie pe sondă nazală sau pe mascăoxigenoterapie pe sondă nazală sau pe mască• se administrează analgezice, nitraţi, antiaritmice, se administrează analgezice, nitraţi, antiaritmice,

sedativesedative• tratament trombolitic - se face în primele 6 ore de tratament trombolitic - se face în primele 6 ore de

la debutul IMA; principalii agenţi trombolitici sunt la debutul IMA; principalii agenţi trombolitici sunt streptokinaza, urokinaza, activatorul tisular al streptokinaza, urokinaza, activatorul tisular al plasminogenului, anistreptlaza; tratamentul plasminogenului, anistreptlaza; tratamentul trombolitic trebuie continuat cu cel anticoagulant trombolitic trebuie continuat cu cel anticoagulant pentru prevenirea reocluziei; se vor urmări pentru prevenirea reocluziei; se vor urmări apariţia unor reacţii adverse: sângerare, durere, apariţia unor reacţii adverse: sângerare, durere, anxietate, modificări ale debitului cardiac, reacţii anxietate, modificări ale debitului cardiac, reacţii alergice, aritmiialergice, aritmii

• asistenta medicală trebuie să explice pacientului asistenta medicală trebuie să explice pacientului necesitatea tratamentului, reacţiile adversenecesitatea tratamentului, reacţiile adverse

Plan de îngrijire a unui pacient cu IMAPlan de îngrijire a unui pacient cu IMA

PROBLEMAPROBLEMA SCOPSCOP INTERVENŢII NURSINGINTERVENŢII NURSING RAŢIONAMENTRAŢIONAMENT

1. Durere 1. Durere toracică şi toracică şi disconfortdisconfort

- ameliora-- ameliora-reareadurerii şidurerii şidisconfor-disconfor-tuluitului- reducerea- reducereaanxietăţiianxietăţii

- evaluarea durerii şi dis-- evaluarea durerii şi dis-confortuluiconfortului- se administrează analgezice - se administrează analgezice prescriseprescrise- se observă apariţia efectelor - se observă apariţia efectelor adverse, de ex: hTA, deprimarea adverse, de ex: hTA, deprimarea respiraţieirespiraţiei- se asigură un climat de linişte- se asigură un climat de linişte- oxigenoterapie pe sondă nazală- oxigenoterapie pe sondă nazală- evitarea efortului fizic- evitarea efortului fizic- asigurarea unei poziţii con-- asigurarea unei poziţii con-fortabile pentru pacientfortabile pentru pacient

- reducerea durerii, anxietăţii, - reducerea durerii, anxietăţii, fricii şifricii şiasigurarea somnuluiasigurarea somnului- anxietatea creşte efortul cardiac - anxietatea creşte efortul cardiac şi accentuează durereaşi accentuează durerea- prin oxigenoterapie creşte - prin oxigenoterapie creşte aportul sanguin la nivelul zonei de aportul sanguin la nivelul zonei de necrozănecroză- sonda nazala nu împiedică - sonda nazala nu împiedică mâncatul, băutul şi comunicareamâncatul, băutul şi comunicarea-- efortul fizic creşte consumul de efortul fizic creşte consumul de oxigen şi determină durereaoxigen şi determină durerea-- asigurarea unei poziţii asigurarea unei poziţii confortabile reduce durerea şi confortabile reduce durerea şi disconfortuldisconfortul

2. Risc de 2. Risc de extindere extindere aainfarctului infarctului miocardic şimiocardic şiapariţie apariţie aacomplicaţiilorcomplicaţiilor

- limitarea - limitarea zoneizoneinecrozatenecrozate

- repaus la pat - mai ales în - repaus la pat - mai ales în primele 24 ore când există primele 24 ore când există riscul apariţiei de complicaţiiriscul apariţiei de complicaţii- se asigură o temperatură şi - se asigură o temperatură şi umiditate ambientală cores-umiditate ambientală cores-punzătoare, se evită zgomote-punzătoare, se evită zgomote-le, se asigură confortul le, se asigură confortul pacientului pentru a se odihnipacientului pentru a se odihni-- se reduce la minim efortul în se reduce la minim efortul în primele 24-48 de ore (se serveşte primele 24-48 de ore (se serveşte pacientul la pat cu plosca)pacientul la pat cu plosca)-- când pacientul se poate când pacientul se poate mobiliza se indică baia şi nu mobiliza se indică baia şi nu duşulduşul-- reducerea anxietăţiireducerea anxietăţii-- se administrează tratamentulse administrează tratamentultrombolitic şi se urmăresc trombolitic şi se urmăresc reacţiile adverse: sângerare sau reacţiile adverse: sângerare sau hipersensibilitatehipersensibilitate

- repausul, scade consumul de - repausul, scade consumul de oxigen permiţând refacerea zonei oxigen permiţând refacerea zonei de necrozăde necroză- consumul de oxigen este mai. - consumul de oxigen este mai. mare în timpul duşuluimare în timpul duşului- agenţii trombolitici determină - agenţii trombolitici determină revascularizarea arterei coronare revascularizarea arterei coronare obstruate şi reperfuzia zoneiobstruate şi reperfuzia zonei

3. Risc de3. Risc decomplicaţiicomplicaţiidatoritădatorităimobilizării imobilizării la patla pat

- absenta- absentacomplicaţiilorcomplicaţiilor

- mobilizare precoce în limita- mobilizare precoce în limitaposibilităţilorposibilităţilor- se efectuează exerciţii active şi pasive- se efectuează exerciţii active şi pasive- se încurajează efectuarea de - se încurajează efectuarea de respiraţii profunderespiraţii profunde-- tegumentele se menţin uscate şi tegumentele se menţin uscate şi curatecurate-- lenjeria de pat. să fie întinsă, să nu lenjeria de pat. să fie întinsă, să nu facăfacăcutecute-- administrarea de lichide în cantitateadministrarea de lichide în cantitatecorespunzătoarecorespunzătoare-- administrarea de laxative pentruadministrarea de laxative pentrupreveni rea constipaţi eipreveni rea constipaţi ei

- mobilizarea, reduce riscul - mobilizarea, reduce riscul complicaţiilor şi tromboza venoasă complicaţiilor şi tromboza venoasă profundă, embolia, pulmonarăprofundă, embolia, pulmonară- prin menţinerea integrităţii - prin menţinerea integrităţii tegumentelor se previn escareletegumentelor se previn escarele

4. Risc de4. Risc deinstabilitateinstabilitateHemodinami-Hemodinami-căcă

- stabilitate- stabilitatehemodinamicăhemodinamică

- monitorizare cardiacă- monitorizare cardiacă- în cazul apariţiei aritmiilor trebuie - în cazul apariţiei aritmiilor trebuie raportat imediatraportat imediat-- se urmăreşte apariţia simptomelor şise urmăreşte apariţia simptomelor şisemnelor scăderii debitului cardiacsemnelor scăderii debitului cardiac-- se măsoară TA, pulsul, respiraţiile şise măsoară TA, pulsul, respiraţiile şitemperatura la 1-4 oretemperatura la 1-4 ore- se urmăreşte apariţia dispneei, - se urmăreşte apariţia dispneei, cianozei, edemului pulmonarcianozei, edemului pulmonar-- se urmăreşte culoarea şi se urmăreşte culoarea şi temperaturatemperaturaextremităţilorextremităţilor- se stabileşte bilanţul lichidian- se stabileşte bilanţul lichidian

- depistarea şi tratamentul precoce al - depistarea şi tratamentul precoce al aritmiiloraritmiilor- depistarea precoce a. oricărei - depistarea precoce a. oricărei anomalii, şi tratamentul rapid poate anomalii, şi tratamentul rapid poate scădea riscul apariţiei complicaţiilor: scădea riscul apariţiei complicaţiilor: insuficienţă cardiacă stângă, şoc insuficienţă cardiacă stângă, şoc cardiogencardiogen

5. Teama, 5. Teama, anxietate,anxietate,neliniştenelinişte

- reducerea- reducereaanxietăţii şi friciianxietăţii şi fricii- schimbarea- schimbareaconcepţiei despreconcepţiei despreviaţăviaţă

- ascultarea pacientului- ascultarea pacientului- se asigură o supraveghere - se asigură o supraveghere permanentăpermanentă- se permite vizita rudelor- se permite vizita rudelor- se adoptă o atitudine empatică faţă de - se adoptă o atitudine empatică faţă de pacientpacient- se dă informaţii despre toate tehnicile - se dă informaţii despre toate tehnicile de îngrijire şi explorările la care va fi de îngrijire şi explorările la care va fi supussupus-- se identifică împreună cu pacientulse identifică împreună cu pacientulfactorii de risc şi se încearcă găsirea defactorii de risc şi se încearcă găsirea desoluţii pentru reducerea lorsoluţii pentru reducerea lor-- se oferă pacientului reviste, broşurise oferă pacientului reviste, broşuridespre boala luidespre boala lui

- pacientul are nevoie de a-şi exprima - pacientul are nevoie de a-şi exprima sentimentelesentimentele- se evită izolarea pacientului- se evită izolarea pacientului- educaţia pacientului poate influenţa - educaţia pacientului poate influenţa evoluţia afecţiuniievoluţia afecţiunii

6. Deficit 6. Deficit de cunoştinţe de cunoştinţe referitoare referitoare la tratament la tratament şi şi simptomesimptome

- pacientul şi - pacientul şi familia să familia să înţeleagă ce s-a înţeleagă ce s-a întâmplat şi cumîntâmplat şi cum

-- se poartă discuţii cu familia, şise poartă discuţii cu familia, şipacientulpacientul-- se vor da explicaţii clare despre toatese vor da explicaţii clare despre toateintervenţiileintervenţiile-- se explică ce înseamnă un atac se explică ce înseamnă un atac cardiaccardiacîn termeni accesibili pacientului şiîn termeni accesibili pacientului şifamilieifamiliei-- se furnizează materiale scrise şise furnizează materiale scrise şiaudiovizualeaudiovizuale

- informarea pacientului reduce - informarea pacientului reduce anxietatea şi stresul, asigură anxietatea şi stresul, asigură complianţa pacientului la tratamentcomplianţa pacientului la tratament

7. Pierderea7. Pierdereaindependenţeiindependenţeipacientuluipacientului

- refacerea şi - refacerea şi păstrarea păstrarea independen-independen-ţeiţei

- pacientul va fi încurajat să - pacientul va fi încurajat să desfăşoare activităţile curente desfăşoare activităţile curente în limita posibilităţilor în limita posibilităţilor- se asigură implicarea - se asigură implicarea pacientului în luarea deciziilorpacientului în luarea deciziilor- se asigură intimitatea - se asigură intimitatea pacientului în timpul toaletei, pacientului în timpul toaletei, vizitei familieivizitei familiei

- se asigură creşterea - se asigură creşterea încrederii în forţele proprii şi încrederii în forţele proprii şi recâştigarea independenţeirecâştigarea independenţei

STOPUL STOPUL CARDIORESPIRATORCARDIORESPIRATOR

• Stopul cardiac reprezintă încetarea Stopul cardiac reprezintă încetarea bruscă a activităţii cardiace, urmată bruscă a activităţii cardiace, urmată invariabil şi de stopul respirator.invariabil şi de stopul respirator.

• Creierul este cel mai sensibil la Creierul este cel mai sensibil la lipsa de oxigen, de aceea circulaţia lipsa de oxigen, de aceea circulaţia trebuie restabilită în 4-6 minute trebuie restabilită în 4-6 minute pentru a preveni leziunile pentru a preveni leziunile ireversibile. ireversibile.

Asistenta medicală trebuie să ştie:Asistenta medicală trebuie să ştie:– cum să recunoască stopul cardiaccum să recunoască stopul cardiac– cum să acorde primul ajutorcum să acorde primul ajutor– cum să iniţieze resuscitarea cum să iniţieze resuscitarea

cardiorespiratoriecardiorespiratorie– unde găseşte materiale necesare. unde găseşte materiale necesare.

Stopul cardiac se caracterizează prin:Stopul cardiac se caracterizează prin:– pierderea bruscă a stării de conştientăpierderea bruscă a stării de conştientă– absenţa pulsului carotidianabsenţa pulsului carotidian– absenţa respiraţiilor.absenţa respiraţiilor.

Manevrele de reanimare încep cu:Manevrele de reanimare încep cu:• eliberarea căilor respiratorii superioare, eliberarea căilor respiratorii superioare,

prin hiperextensia capului şi luxaţia prin hiperextensia capului şi luxaţia anterioară a mandibulei, cu o mână anterioară a mandibulei, cu o mână aşezată pe frunte se împinge capul spre aşezată pe frunte se împinge capul spre spate, iar cu două degete de la cealaltă spate, iar cu două degete de la cealaltă mână se luxează mandibula.mână se luxează mandibula.

• se verifică respiraţiile prin urmărirea se verifică respiraţiile prin urmărirea mişcărilor cutiei toracice, zgomotele mişcărilor cutiei toracice, zgomotele respiratorii timp de 5 secunderespiratorii timp de 5 secunde

• se verifică circulaţia prin palparea pulsului se verifică circulaţia prin palparea pulsului carotidian timp de 5 secunde.carotidian timp de 5 secunde.

INTERVENŢII NURSING:INTERVENŢII NURSING:

Dacă pulsul şi respiraţia sunt prezente şi pacientul Dacă pulsul şi respiraţia sunt prezente şi pacientul nu răspunde:nu răspunde:

• se tratează orice cauză care poate ameninţa viaţase tratează orice cauză care poate ameninţa viaţa• se pune pacientul în poziţie corespunzătoarese pune pacientul în poziţie corespunzătoare• se cheamă ajutoarese cheamă ajutoareDacă pacientul nu răspunde, nu respiră dar pulsul Dacă pacientul nu răspunde, nu respiră dar pulsul

este prezent:este prezent:• se fac 10 respiraţii artificialese fac 10 respiraţii artificiale• se cheamă ajutoarese cheamă ajutoareDacă pacientul nu răspunde, nu respiră, nu are puls:Dacă pacientul nu răspunde, nu respiră, nu are puls:• se cheamă ajutoarese cheamă ajutoare• se începe ventilaţia artificială şi masajul cardiacse începe ventilaţia artificială şi masajul cardiac

Complicaţiile resuscitării cardio-Complicaţiile resuscitării cardio-respiratorii:respiratorii:

• aerul insuflat poate ajunge în tubul aerul insuflat poate ajunge în tubul digestiv, provocând dilatarea digestiv, provocând dilatarea stomacului, cu riscul apariţiei de stomacului, cu riscul apariţiei de vărsături şi aspirarea lor în căile aerienevărsături şi aspirarea lor în căile aeriene

• fracturi costale, ale sternuluifracturi costale, ale sternului

• hemotorax, pneumotoraxhemotorax, pneumotorax

• căderea limbii şi ineficacitatea căderea limbii şi ineficacitatea insuflaţiilor.insuflaţiilor.

Semnele sigure de moarte:Semnele sigure de moarte:

• absenţa activităţii electrice a inimii absenţa activităţii electrice a inimii pe o perioadă de 60 minute (traseu pe o perioadă de 60 minute (traseu izoelectric pe ECG)izoelectric pe ECG)

• midriază fixămidriază fixă

• opacitatea corneeiopacitatea corneei

• apariţia cianozei şi lividităţiiapariţia cianozei şi lividităţii

Educaţia pentru sănătateEducaţia pentru sănătate

• Asistenta medicală joacă un rol important Asistenta medicală joacă un rol important în prevenirea bolilor cardiace şi în special în prevenirea bolilor cardiace şi în special al bolilor coronariene. al bolilor coronariene.

• Diferenţele existente în ceea ce priveşte Diferenţele existente în ceea ce priveşte incidenţa bolilor cardiace între diferite ţări incidenţa bolilor cardiace între diferite ţări sau între regiuni diferite ale aceleiaşi ţări, sau între regiuni diferite ale aceleiaşi ţări, sugerează importanţa factorilor de risc în sugerează importanţa factorilor de risc în apariţia bolii. apariţia bolii.

• Educaţia pentru sănătate permite Educaţia pentru sănătate permite schimbarea stilului de viaţă pentru schimbarea stilului de viaţă pentru menţinerea stării de sănătate.menţinerea stării de sănătate.

Prevenirea bolilor Prevenirea bolilor coronarienecoronariene

• Este o preocupare majoră a personalului medical. Este o preocupare majoră a personalului medical. • Ideal, acesta ar trebui să se înceapă în copilărie Ideal, acesta ar trebui să se înceapă în copilărie

când placa de aterom începe să se dezvolte. când placa de aterom începe să se dezvolte. • Un număr mare de oameni încep să fumeze din Un număr mare de oameni încep să fumeze din

adolescenţă, de aceea educaţia pentru sănătate adolescenţă, de aceea educaţia pentru sănătate trebuie să înceapă din şcoală şi din perioada trebuie să înceapă din şcoală şi din perioada prenatală când mamele sunt foarte receptive la prenatală când mamele sunt foarte receptive la informaţii despre sănătate. informaţii despre sănătate.

• Modificarea stilului de viaţă este un proces dificil Modificarea stilului de viaţă este un proces dificil şi care se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp.şi care se desfăşoară pe o perioadă lungă de timp.

FFactorii de risc actorii de risc cardiovascularicardiovasculari

Măsuri care pot influenţa factorii de Măsuri care pot influenţa factorii de riscrisc

Dacă unii factori de risc nu pot fi Dacă unii factori de risc nu pot fi influenţaţi, de ex: antecedentele influenţaţi, de ex: antecedentele heredocolaterale, sexul şi rasa, heredocolaterale, sexul şi rasa, altele ca: hipercolesterolemia, altele ca: hipercolesterolemia, fumatul HTA pot fi modificaţi, astfel fumatul HTA pot fi modificaţi, astfel împiedicând evoluţia sau apariţia împiedicând evoluţia sau apariţia bolilor coronariene.bolilor coronariene.

1. Dieta1. Dieta

• Deşi încă există controverse referitoare la Deşi încă există controverse referitoare la beneficiile reducerii colesterolului din dietă, în beneficiile reducerii colesterolului din dietă, în general se recomandă ca grăsimile totale să general se recomandă ca grăsimile totale să reprezinte 35% din dietă, iar grăsimile saturate reprezinte 35% din dietă, iar grăsimile saturate (animale) 11%. (animale) 11%.

• Carnea ar trebui pregătită la grătar; se Carnea ar trebui pregătită la grătar; se recomandă mai ales carnea slabă. recomandă mai ales carnea slabă.

• Sarea trebuie redusă din alimentaţie. Sarea trebuie redusă din alimentaţie. • Se recomandă creşterea fibrelor vegetale din Se recomandă creşterea fibrelor vegetale din

dieta, care reduc absorbţia colesterolului din dieta, care reduc absorbţia colesterolului din intestin. intestin.

• În caz de colesterolemii severe se recomandă În caz de colesterolemii severe se recomandă tratament medicamentos.tratament medicamentos.

2. Alcoolul2. Alcoolul

• Alcoolul în cantitate moderată nu Alcoolul în cantitate moderată nu este dăunător. este dăunător.

• Consumul de alcool în cantitate Consumul de alcool în cantitate crescută duce la creşterea TA, crescută duce la creşterea TA, creşterea în greutate şi dislipidemii.creşterea în greutate şi dislipidemii.

3. 3. Greutatea corporalăGreutatea corporală

• Obezitatea predispune Obezitatea predispune la HTA, creşterea la HTA, creşterea efortului inimii. efortului inimii.

• De aceea, se De aceea, se recomandă menţinerea recomandă menţinerea unei greutăţi unei greutăţi corespunzătoare corespunzătoare înălţimii, vârstei şi înălţimii, vârstei şi sexului.sexului.

4. Fumatul4. Fumatul

• Există o corelaţie strânsă Există o corelaţie strânsă între fumatul de ţigarete şi între fumatul de ţigarete şi boala coronariană. boala coronariană.

• Se recomandă oprirea Se recomandă oprirea fumatului. Fumatul contribuie fumatului. Fumatul contribuie la apariţia HTA.la apariţia HTA.

5. HTA5. HTA

• S-a observat că reducerea valorilor TA la S-a observat că reducerea valorilor TA la pacienţi hipertensivi a dus la scăderea pacienţi hipertensivi a dus la scăderea mortalităţii şi morbidităţii. mortalităţii şi morbidităţii.

• Se recomandă efectuarea regulată de Se recomandă efectuarea regulată de exerciţii fizice, păstrarea ritmului somn-exerciţii fizice, păstrarea ritmului somn-veghe şi păstrarea unei greutăţi corporale veghe şi păstrarea unei greutăţi corporale corespunzătoare vârstei, sexului şi corespunzătoare vârstei, sexului şi înălţimii.înălţimii.

6. Activitatea fizică6. Activitatea fizică• Efectuarea regulată de Efectuarea regulată de

exerciţii fizice este elementul exerciţii fizice este elementul esenţial în prevenirea bolilor esenţial în prevenirea bolilor coronariene. coronariene.

• Exerciţiile fizice la pacienţii Exerciţiile fizice la pacienţii cu boli coronariene trebuiesc cu boli coronariene trebuiesc monitorizate.monitorizate.

7. 7. StresulStresul

Pentru reducerea stresului se Pentru reducerea stresului se folosesc tehnici de relaxare ca folosesc tehnici de relaxare ca yoga, meditaţia, ascultarea de yoga, meditaţia, ascultarea de muzică, exerciţii fizice.muzică, exerciţii fizice.