R O M Â N I A

TRIBUNALUL CĂLĂRAŞI

Operator de date cu caracter personal nr.2992

RAPORT DE ACTIVITATE

PENTRU ANUL 2014

CAPITOLUL I – STAREA INSTANŢEI ÎN ANUL 2014

I.1 – Activitatea instanţei în anul 2014

1.1. Volumul de activitate la nivelul instanţei, pe secţii/complete specializate/materii

1. Volumul total de activitate

Volumul total al cauzelor aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi în anul 2014 a fost de 4975, înregistrându-se o scădere semnificativă faţă de anul precedent, când total cauzelor a fost de 5.694, şi faţă de anul 2012, când totalul cauzelor a fost de 5.909.

Din totalul cauzelor deduse judecăţii în anul 2014, un număr de 3877 au fost dosare nou intrate, iar diferenţa de 1098 reprezintă stocul anterior. Faţă de anul 2013, când totalul cauzelor nou intrate a fost de 4.471, se remarcă o scădere cu 594 dosare.

Numărul total al cauzelor soluţionate a fost, în anul 2014, de 3.811, în timp ce în anul 2013 a fost de 4.596, înregistrându-se o scădere cu 785 dosare.

Prezentarea generală a datelor

Anul

Stoc anterior

Intrate în cursul anului

Total

Soluţionate

Stoc la sfârşit de an

Suspendate

2012

970

4939

5909

4686

1223

248

2013

1223

4471

5694

4596

1098

229

2014

1098

3877

4975

3811

1164

189

Reprezentarea grafică

Volumul de activitate pe materii în anul 2014

Penal

Prezentarea datelor

Stadiul procesual

Stoc anterior

Intrate în cursul anului

Total

Soluţionate

Stoc la sfârşit de an

Suspendate

Fond

34

531

565

513

52

0

Contestaţii

0

127

127

121

6

0

Apel

0

9

9

9

0

0

Recurs

8

21

29

29

0

0

TOTAL

42

688

730

672

58

0

Reprezentarea grafică

Analiza datelor

Volumul de activitate la nivelul Secţiei penale a Tribunalului Călăraşi a cunoscut o scădere destul de semnificativă în anul 2014, când au fost înregistrate 688 cauze penale, la care se adaugă stocul de 42 cauze(în total 730 dosare), faţă de 823 dosare în 2013 şi 861 dosare în 2012.

Această tendinţă a fost determinată de restrângerea sferei de competenţă materială, în materie penală a tribunalului, iniţiată încă de la intrarea în vigoare a Legii 202/2010 şi continuată prin intrarea în vigoare, la 1 februarie 2014, a Noului Cod de procedură penală (Legea 135/2010), cum şi de transformarea de substanţă pe care procedura penală a cunoscut-o prin separarea funcţiilor judiciare exercitate de judecător în procesul penal şi apariţia celor de judecător de drepturi şi libertăţi şi de judecător de cameră preliminară.

Civil

Prezentarea datelor

Stadiul procesual

Stoc anterior

Intrate în cursul anului

Total

Soluţionate

Stoc la sfârşit de an

Suspendate

Fond

861

1824

2685

1947

738

152

Apel

138

1187

1325

1000

325

22

Recurs

57

178

235

192

43

15

TOTAL

1056

3189

4245

3139

1106

189

Reprezentarea grafică

Analiza datelor

Analiza indicatorului „Volum de activitate la nivelul Secţiei civile a Tribunalului Călăraşi” relevă o scădere a numărului de cauze civile înregistrate în anul 2014, în comparaţie cu anul 2013 şi anul 2012.

Potrivit situaţiei statistice, înregistrată la sfârşitul anului 2014, rezultă că la secţia civilă au figurat pe rol un număr de 4245 cauze (stoc + nou intrate) aflate pe rolul Tribunalului Călăraşi, faţă de 4871 dosare în anul 2013 şi 5048 dosare în anul 2012.

Din numărul cauzelor civile aflate pe rolul secţiei, 3189 cauze au fost nou înregistrate şi 1056 cauze provin din stocul de la sfârşitul anului 2013.

Pentru o corectă evidenţiere a volumului de activitate al secţiei civile la nivelul anului 2014, trebuie arătat că din cele 4245 dosare aflate pe rol, în anul 2014 au revenit spre soluţionare secţiei penale, potrivit celor stabilite prin hotărârea de colegiu de conducere, un număr de 554 dosare având ca obiect recursuri şi apeluri în plângeri contravenţionale.

Datele statistice, supuse unei analize pe stadii de judecată, dovedesc în continuare că deşi numărul cauzelor a scăzut, se menţine ponderea foarte ridicată a cauzelor de fond civile, care au fost în număr de 2685, faţă de apel 1325 şi 235 recursuri.

Scăderea s-a produs la dosarele judecate de Tribunalul Călăraşi în primă instanţă, de la 3873 dosare în anul 2012 la 3438 dosare în anul 2013 şi la 2685 în anul 2014, în condiţiile în care numărul cauzelor judecate în căile de atac (apel + recurs) au crescut în anul 2014, de la 1175 în anul 2012, la 1433 în anul 2013, la 1560 în anul 2014.

Scăderea numărului cauzelor de fond la Tribunalul Călăraşi s-a datorat menţinerii trendului descrescător din anul 2012, care a continuat în anul 2013 şi în anul 2014, cu privire la cauzele din materia litigiilor de muncă şi asigurărilor sociale.

Astfel, în materia asigurărilor sociale s-a ajuns de la 906 dosare în anul 2012, la 331 dosare în anul 2013 şi la 176 dosare în anul 2014, iar în materia litigiilor de muncă de la 588 dosare în anul 2012, la 393 dosare în anul 2013 şi la 368 dosare în anul 2014. Aceeaşi situaţie se reţine şi în materia insolvenţei, unde numărul de dosare a ajuns de la 339 în anul 2013, la 251 în anul 2014.

Şi în materia contenciosului administrativ şi fiscal numărul de dosare a scăzut de la 1321 în anul 2013, la 1031 în anul 2014, iar în materia minori şi familie a ajuns de la 349 dosare în anul 2013 la 253 în anul 2014. În celelalte materii, în dosarele de fond s-a înregistrat o uşoară creştere, cu menţiunea că în anul 2014 nu s-au înregistrat cauze având ca obiect proprietate intelectuală.

De asemenea, a scăzut numărul cauzelor înregistrate în civil, în fond, în materia restituirii proprietăţilor – Legea nr. 10/2001 sau reparării prejudiciilor cauzate persoanelor care au suferit condamnări politice ori s-au luat măsuri administrative politice în perioada 6.03.1945 – 22.12.2009, apărând litigii noi privind acordarea de despăgubiri din erori judiciare, revendicări cu valoare de peste 2 miliarde de lei, anularea actelor false la cererea parchetelor.

În contencios administrativ a crescut uşor numărul de dosare având ca obiect obligarea universităţilor particulare la eliberarea diplomelor de licenţă.

Multitudinea naturii cauzelor intrate pe rolul secţiei civile în cursul anului 2014 este semnificativ oglindită de graficul, „Volumul de activitate pe complete specializate”.

Se remarcă menţinerea în continuare a unui întreg evantai de cauze civile deduse judecăţii.

Această diversitate a cauzelor a determinat perpetuarea şi accentuarea specializării pe materii a judecătorilor, condiţii fără de care nu se poate realiza un act de justiţie de calitate.

Ca şi în anii precedenţi, s-a reuşit a se respecta specializarea judecătorilor în litigii de fond, precum şi aprobarea unei planificări de permanenţă care să respecte pe cât posibil specializarea pe fond a judecătorilor secţiei civile.

La nivelul secţiei civile, potrivit hotărârilor de colegiu, funcţionează în continuare complete specializate pe următoarele materii:

· civil

· litigii cu profesioniştii

· contencios administrativ şi fiscal

· minori şi familie

· litigii de muncă şi asigurări sociale

· insolvenţă/faliment

· proprietate intelectuală.

De asemenea, majoritatea judecătorilor de la secţia civilă soluţionează şi dosare de insolvenţă judiciară şi îndeplinesc şi alte atribuţii conform Regulamentului de organizare şi funcţionare a instanţei (judecător delegat la executări civile, judecător delegat cu supravegherea activităţii arhivei, judecător responsabil cu activitatea FCD, judecător responsabil cu învăţământul profesional al personalului auxiliar, judecător delegat cu practica de casare, judecător delegat cu atribuţii privind unificarea practicii judiciare, judecător desemnat pentru supravegherea activităţii ulterioare soluţionării cererilor privind acordarea personalităţii juridice formulate în baza Legii nr. 62/2011 şi OG nr. 26/2000.

1.2. Încărcătura pe judecător

Prezentarea datelor

Anul

Încărcătura medie/judecător

Operativitate medie/judecător*

2012

491

490

2013

477

401

2014

399

292

* operativitate medie/judecător – raportare dosare soluţionate la nr. jud.

Încărcătura medie/judecător şi operativitatea medie/judecător la secţiile Tribunalului Călăraşi

Prezentarea datelor

Anul

Secţia

Încărcătura medie/judecător

Operativitate medie/judecător

2012

Civilă

558

438

Penală

308

303

2013

Civilă

562

461

Penală

256

246

2014

Civilă

465

348

Penală

160

148

Pe secţii, în anul 2014:

Secţia

Stadiu procesual

Operativitate medie/judecător

Civilă

Fond

150

Apel

154

Recurs

44

Penală

Fond

103

Contestaţii

24

Apel

4

Recurs

17

Analiza datelor

Încărcătura medie pe judecător în cadrul Secţiei penale a Tribunalului Călăraşi a cunoscut o scădere semnificativă în anul 2014, fiind de 160 de dosare faţă de 256 în anul 2013 şi 308 în anul 2014, însă încărcătura reală trebuie calculată şi în funcţie de faptul că judecătorii Secţiei penale au constituit în 2014, două complete de apel şi două complete de recurs civil (contencios administrativ şi fiscal), care au avut de soluţionat 641 dosare (554 intrate + 87 stoc), în această materie înregistrându-se o încărcătură suplimentară de 256 dosare pentru fiecare judecător al secţie penale, pronunţând în total 495 de hotărâri.

În cadrul Secţiei civile, acest indicator cu efect direct asupra calităţii actului de justiţie este determinat de numărul efectiv al judecătorilor secţiei, numărul cauzelor aflate pe rol şi complexitatea acestora.

Analizând încărcătura medie/judecător în materie civilă în anul 2014, se poate observa o scădere faţă de anul 2013; reducerea volumului de activitate şi a încărcăturii medii/judecător este benefică şi tinde spre o normalitate pentru sistemul judiciar, permiţând judecătorilor să acorde mai mult timp pregătirii profesionale şi soluţionării cu celeritate a cauzelor.

De asemenea, trebuie avută în vedere şi complexitatea cauzelor din primă instanţă date în competenţă tribunalelor.

Cât priveşte gradul de complexitate, se constată că acesta nu a fost depăşit faţă de cel stabilit prin Programul pentru stabilirea volumului optim de muncă în instanţe, de 5060 de puncte, aprobat prin hotărârea nr. 945/2010 actualizată cu hotărârea nr. 976/2012 ale C.S.M.

Pe de altă parte, sporirea gradului de dificultate a cauzelor civile, creşterea competenţei materiale a tribunalului prin Noul Cod de procedură civilă şi prin legi speciale, instabilitatea crescută a legislaţiei, aplicarea Noului Cod civil, sporeşte timpul alocat pentru soluţionarea unor astfel de dosare, aşa încât o reducere a încărcăturii judecătorilor este benefică, sperând a se menţine şi pe viitor.

1.3.Operativitatea pe instanţă/secţii/complete specializate, în diferitele materii şi pe judecător

Operativitatea la Tribunalul Călăraşi

Prezentarea datelor

Anul

Operativitate

%

2012

82,78

2013

84,10

2014

79,63

Reprezentarea grafică

Operativitatea la secţiile Tribunalului Călăraşi

Anul

Secţia

Operativitate

%

2012

Civilă

80,38

Penală

96,17

2013

Civilă

82,18

Penală

94,90

2014

Civilă

77,39

Penală

92,05

Operativitatea soluţionării cauzelor de către judecătorii Secţiei penale a Tribunalului Călăraşi a înregistrat o uşoară scădere faţă de anii precedenţi (92,05% faţă de 94,90% în 2013 şi 96,17% în 2012), motivat de introducerea procedurii de cameră preliminară prin Legea 135/2010, dar şi de complexitatea cauzelor cu soluţionarea cărora a fost investit tribunalul.

În raport de cifrele prezentate, la secţia civilă se observă o uşoară scădere a operativităţii.

Operativitatea a fost influenţată de introducerea etapei de regularizare a acţiunilor şi comunicarea cererilor între părţi, etapă introdusă de Noul Cod de procedură civilă.

Indicele mai mic de operativitate în materia falimentului faţă de celelalte materii, de doar 56,37%, este datorat complexităţii şi duratei mari de soluţionare a acestor cauze, pe lângă alţi factori specifici acestei materii, care cresc durata de soluţionare a acestor cauze; acest lucru a condus la creşterea stocului de dosare de acest fel la finalul anului 2014 şi influenţează în continuare în mod negativ indicele general de operativitate pe secţia civilă.

1.4. Managementul resurselor umane

Organigrama instituţiei

Tribunalul Călăraşi are prevăzute 18 posturi de judecător, integral ocupate, ceea ce facilitează buna funcţionare a instituţiei şi o organizare eficientă.

Instanţele de fond funcţionează cu schemă completă, în ceea ce priveşte numărul de judecători.

Astfel, la Judecătoria Călăraşi funcţionează 12 judecători.

La Judecătoria Olteniţa funcţionează 8 judecători, care acoperă integral organigrama.

La Judecătoria Lehliu-Gară toate cele 5 posturi de judecător sunt ocupate. Pe parcursul anului 2014 a existat stabilitate în ceea ce priveşte numărul judecătorilor, spre deosebire de anii anteriori, când au existat fluctuaţii, generate de plecările judecătorilor la instanţele din Bucureşti. Această stabilitate a creat premisele eficientizării actului de judecată în sine.

Personalul auxiliar şi conex al Tribunalului Călăraşi totalizează 42 de angajaţi, respectiv 22 de grefieri, 5 arhivari, 4 şoferi, 2 aprozi, 2 asistenţi judiciari, 7 funcţionari publici, 4 angajaţi cu statut de personal contractual.

Activitatea Tribunalului Călăraşi se derulează în cadrul a două secţii – civilă şi penală. În secţii au fost înfiinţate complete specializate în diverse materii, iar urmare a Hotărârii nr. 523/2012 a Consiliului Superior al Magistraturii magistraţii au optat pentru a doua specializare. La instanţele de fond nu funcţionează secţii întrucât volumul de activitate şi schema de personal nu ar fi justificat o astfel de organizare, însă au fost stabilite complete specializate, în respectarea prevederilor legale ori pentru tipuri de cauze cu incidenţă frecventă.

În structura organizatorică a Tribunalului Călăraşi regăsim compartimente auxiliare ( grefă, registratură, arhivă, serviciu documentare, executări penale ), birouri (informare şi relaţii publice, IT, birou local de expertize tehnico-judiciare ), precum şi departamentul economico-financiar şi administrativ – cu compartiment financiar contabil şi compartiment administrativ – sub conducerea managerului economic.

Judecătoriile Călăraşi, Lehliu-Gară şi Olteniţa, aflate în raza de competenţă a Tribunalului Călăraşi au în structura organizatorică compartimente ( grefă, registratură, arhivă, bibliotecă ) şi birou de informare relaţii publice.

Activitatea de judecată pe secţia civilă are loc în zilele de marţi, miercuri şi joi, funcţionând în prezent un număr de 15 completuri fond, 9 completuri apel, 7 completuri recurs şi 11 completuri faliment.

Activitatea de judecată pe secţia penală are loc, de regulă, în fiecare zi, funcţionând un număr de 5 completuri de fond, camera preliminară şi contestaţii, 5 completuri de judecător de drepturi şi libertăţi, 2 completuri pe executarea pedepselor, 2 completuri apel şi 2 completuri recurs.

Repartizarea cauzelor se face prin intermediul aplicaţiei Ecris, ceea ce asigură distribuirea aleatorie şi, cu mici excepţii, echilibrarea şedinţelor în complexitate şi volum.

1.5. Probleme de management al instanţei

Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti defineşte competenţa judecătorilor cu atribuţii de conducere prin „realizarea unui management eficient al resurselor umane pentru asigurarea unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare angajat”.

Managementul juridic reprezintă conducerea curentă, efectivă a activităţii administrativ-judiciare, în scopul folosirii eficiente a resurselor umane şi materiale al asigurării unei dimensionări echilibrate a volumului de activitate raportat la fiecare lucrător.

1.5.1 Resurse umane

Planificarea şedinţelor de judecată se realizează în 3 din cele 5 zile ale săptămânii. De aici rezultă şi o oarecare aglomerare a şedinţelor, cazuri în care completele – în special cele civile - încep şedinţele dincolo de ora prestabilită şi comunicată părţilor sau avocaţilor.

De aceea, considerăm că se impune includerea unei zile suplimentare pentru fiecare săptămână în planificarea şedinţelor de judecată, pentru a asigura decongestionarea calendarului orar al zilelor de şedinţă. Măsura va fi supusă spre analiză colegiului de conducere al instanţei.

Structura actualei planificări a generat o disfuncţie sesizată ca atare şi de către corpul avocaţilor şi de justiţiabili,analiză desprinsă din evaluarea răspusurilor la chestionarul alaborat şi remis acestei categorii de repondenţi în luna decembrie 2014.

Nu au existat dezechilibre în privinţa compunerii completelor de judecată, a competenţei funcţionale a acestora sau a compunerii secţiilor.

La finele anului au intervenit modificări în componenţa colegiului de conducere ca urmare a expirării mandatului colectiv anterior, dar şi la nivelul conducerii secţiei civile. Schimbările nu au afectat însă eficienţa şi managementul instanţei ori al secţiei civile, fiind totuşi necesare anumite corecţii în privinţa redistribuirii atribuţiilor pe compartimentele instanţei, corecţii aplicate la finele anului 2014 în şedinţa de colegiu.

1.5.2 Resurse materiale

În privinţa gestionării resurselor materiale nu au existat probleme demne a fi semnalate, principalele obiective propuse fiind îndeplinite. Avem aici în vedere derularea investiţiei de la Lehliu Gară, reparaţii curente la sediul Judecătoriei Olteniţa şi întreţinerea sau suplimentarea bazei materiale care deserveşte Tribunalul Călăraşi şi instanţele de fond.

Singura problemă notabilă a fost cea cauzată de avariile produse la sediul tribunalului de explozia puternică a unui sistem de alimentare cu gaze la imobilul situat în imediata vecinătate a Palatului de Justiţie.La foarte scurt timp după constatările tehnice şi stabilirea necesarului tehnic, Ministerul Justiţiei a asigurat fondurile necesare astfel încât activitatea instituţiei noastre a fost perturbată la minim.

I.2. - Infrastructura şi capacitatea instituţională a instanţei

Anul 2014 a contabilizat investiţii consistente în infrastructura ce deserveşte Tribunalul Călăraşi şi instanţele arondate acestuia.

Cu siguranţă, un sediu modern şi dotat la standardele actuale ameliorează substanţial nu doar percepţia publică asupra instituţiei rezidente ci şi calitatea activităţii personalului. Tribunalul şi Judecătoria Călăraşi funcţionează începând cu luna ianuarie 2007 într-o clădire spaţioasă, demnă de afilierea la sistemul european iar logistica încorporată oferă premizele unui climat de muncă extrem de favorabil. Palatul de Justiţie Călăraşi este amplasat într-o zonă centrală şi totalizează o suprafaţă construită de 7919mp din care 5578mp asigură funcţionarea Tribunalului Călăraşi, restul de 2341 mp fiind alocaţi Judecătoriei Călăraşi. Tribunalul dispune de 51 de birouri pentru personal şi de 5 săli de şedinţă dintre care 4 au sistem de înregistrare audio perfect funcţional şi camere de deliberare. Cele 2 săli pentru şedinţe penale au legătură securizată cu camerele de arest iar transportul arestaţilor se realizează prin curtea interioară închisă.

În cursul anului 2014 a fost pusă în practică o idee mai veche şi anume înlocuirea afişajelor de la uşa sălilor de şedinţă. Studiul listelor cu procesele aflate pe rol în fiecare dintre cele 4 săli utilizate în mod curent nu mai presupune utilizarea hârtiei clasice,datele fiind oferite printr-un sistem conectat la terminalele operate de grefierii de şedinţă. Afişarea informaţiilor legate de şedinţa curentă de judecată, compunerea completului, soluţia adoptată pentru fiecare dintre cauze se realizează pe monitoare LED cu diagonală mare, informaţiile fiind oferite în timp real de către grefierul de şedinţă prin accesarea unei interfeţe concepute special de specialiştii în informatică angajaţi ai Tribunalului Călăraşi. În paralel, sunt afişate şi listele cu dosare pentru şedinţele care se derulează ulterior, în aceeaşi zi, pentru fiecare din sălile de judecată.

În holul central a fost amplasat un monitor cu plasmă, de mari dimensiuni, pe care rulează informaţii esenţiale despre funcţionarea instanţei de judecată - programul arhivei, accesul în sălile de şedinţă, elemente esenţiale pentru diverse cereri, evenimente ce se derulează în cadrul instanţei în anumite ocazii, etc.

Tot în cursul anului 2014 s-a reuşit extinderea parcului auto prin procurarea unui autoturism Dacia Logan în stare perfectă de funcţionare, Camera Deputaţilor transferând în proprietatea Tribunalului Călăraşi vehiculul menţionat în luna iulie 2014.

Logistica IT a fost dezvoltată prin încheierea unui contract cu SC „Ecocart” SRL pentru anul 2014 (contract prelungit şi pentru anul 2015). Tribunalul Călăraşi a primit spre folosinţă un număr de 30 imprimante Lexmark T640, 12 staţii multifuncţionale Lexmark X 646 E MFP, 5 copiatoare HP 9000 MFP. Urmare a negocierilor societatea furnizoare, instanţa a primit în proprietate, gratuit, o imprimantă Lexmark T 652 N cu o valoare de 5000 Ron şi 3 imprimante Lexmark E 360 cu o valoare de 1200 Ron. Toate aceste echipamente au fost distribuite în mod echilibrat, în raport de necesităţi, către tribunalul şi toate instanţele arondate acestuia.

Aşa fiind, reţeaua informatică a tribunalului oferă terminale relativ noi pentru magistraţi şi grefieri, reţea intranet – ECRIS,conexiune internet, comunicaţii securizate, imprimante individuale sau de reţea, sisteme de supraveghere video cu monitorizare şi D.V.R.

În holul central sunt instalate info-chioşcuri pentru accesarea informaţilor publice de pe portalul instituţiei, iar în sălile de şedinţă echipamente D.V.R. cu cameră de comandă separată. În plus, una din încăperile sediului pune în valoare echipamentul de ascultare a martorilor sub acoperire – audio-video-call. La intrarea publică în sediu funcţionează şi porţi de securitate cu detectoare de metale iar accesul este supravegheat de efectivele de jandarmi care formează dispozitivul de pază a obiectivului. Calea de acces a personalului în clădire este separată de cea a justiţiabililor iar uşile ce delimitează zonele publice de cele afectate exclusiv instituţiei sunt operabile doar pe baza cartelelor magnetice individuale.

Biblioteca Tribunalului Călăraşi oferă acces la diverse lucrări de specialitate iar consultarea Monitorului Oficial al României este facilitată prin intermediul server-ului Ministerului Justiţiei, fiecare judecător având ulterior posibilitatea de a accesa publicaţia în format PDF. Pentru studiul sistematizat al legislaţiei, jurisprudenţei şi doctrinei este accesibilă aplicaţia „Lex Expert” instalată în reţea şi distribuită către toate terminalele.

Sediul Judecătoriei Olteniţa a fost inaugurat în anul 1999, clădirea totalizând 3088 mp construcţie, un număr de 34 de birouri, 2 săli de şedinţă cu echipament D.V.R. Au fost necesare însă anumite investiţii într-un proiect de reparaţii şi întreţinere având în vedere că de la data punerii în folosinţă clădirea nu a beneficiat de nici o reparaţie capitală.

În intervalul 20.03 -24.06.2014 s-au realizat lucrări de reparaţii curente la instalaţia centralizată de climatizare - punerea în funcţiune a unui chiller şi recondiţionarea a 7 ventilo-convectoare, lucrări cu o valoare de 62. 144 lei.

S-a investit şi în lucrări de reparaţii curente la arhitectură - instalaţii în sediul Judecătoriei Olteniţa, mai exact în instalaţii sanitare, centrală termică, arhivă curentă, arhivă veche, acoperiş, săli de şedinţă, scară de acces principală, instalaţia de climatizare interioară, plasă de protecţie la ferestrele arhivelor, uşi de acces. Valoarea totală a investiţiilor însumează pentru Judecătoria Olteniţa, la nivelului anului 2014, 205 088 lei.

Judecătoria Lehliu-Gară utilizează încă un sediu vechi, impropriu şi insuficient dimensionat (comun cu cel al Consiliului Local şi Primăriei Lehliu Gară), însă în anul 2011 a fost finalizată procedura de achiziţie publică pentru reabilitarea şi reamenajarea unui nou sediu, inclusiv echipamentele de confort şi utilitate aferente iar lucrările sunt în curs de derulare.

Valoarea totală a contractului de lucrări pentru noul sediu al Judecătoriei Lehliu-Gară se ridică la 3.578.826 lei iar în anul 2014 lucrările la acest obiectiv au fost continuate într-un ritm susţinut. Anul trecut, investiţiile totale s-au ridicat la 1.248.485 lei (comparativ cu anul 2013 – 995 189 lei), rămânând de executat pentru anul 2015 un rest de 1 353 215 lei, cu lucrări suplimentare estimate la 715.700 lei. De asemenea este prevăzută a fi alocată şi suma de 484.000 lei pentru dotări ce urmează a fi achiziţionate în vederea punerii în funcţiune a noului sediul ( mobilier, echipament IT etc.). Deşi s-a dorit inaugurarea construcţiei în anul 2014, motive de ordin tehnic au amânat acest eveniment pentru anul în curs, existând convingerea că finele acestui an va oferi magistraţilor şi personalului Judecătoriei Lehliu Gară sediul pe care şi-l doresc şi îl merită cu prisosinţă.

Sintetizând, dotarea materială şi infrastructura operaţională sunt quasi-complete, puţine şi secundare fiind detaliile care pot primi pe viitor corecţii.

I.3. – Calitatea actului de justiţie

I.3.1.Ponderea hotărârilor atacate din totalul hotărârilor pronunţate. Indicele de desfiinţare

1.Ponderea atacării hotărârilor secţiilor Tribunalului Călăraşi

Prezentarea centralizată

Anul

Nr. hotărâri pronunţate

Nr. hotărâri atacate

Ponderea atacării

%

2012

4686

1421

30.32

2013

4596

1364

29,68

2014

3811

925

24,27

Reprezentarea grafică

Prezentarea detaliată a datelor

Anul

Secţia

Nr. hotărâri pronunţate

Nr. hotărâri atacate

Ponderea atacării

%

2012

Civilă

3858

1123

29,11

penală

828

298

35,99

2013

Civilă

3815

1210

31,72

penală

781

154

19,72

2014

Civilă

3139

747

23,80

penală

672

178

26,49

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Civilă

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Penală

2. Indicii de casare a hotărârilor secţiilor Tribunalului Călăraşi

Prezentarea centralizată

Anul

Nr. hotărâri pronunţate

Hotărâri desfiinţate (modificate/casate)

Indice

%

2012

4686

375

8

2013

4596

297

6,46

2014

3811

328

8,60

Prezentarea detaliată a datelor

Anul

Secţia

Nr. hotărâri pronunţate

Hotărâri desfiinţate (modificate/casate)

Indice

%

2012

Civilă

3858

330

8,55

penală

828

45

5,43

2013

Civilă

3815

260

6,82

penală

781

37

4,74

2014

Civilă

3139

270

8,60

penală

672

58

8,63

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Civilă

Ponderea hotărârilor desfiinţate din totalul hotărârilor desfiinţate

– Secţia Civilă

Reprezentarea grafică a datelor – Secţia Penală

Ponderea hotărârilor desfiinţate din totalul hotărârilor desfiinţate

– Secţia Penală

În anul 2014 indicele de desfiinţare a hotărârilor penale a fost direct influenţat de schimbările majore pe care le-a cunoscut justiţia penală, dintre cele 55 de hotărâri desfiinţate/casate, 16 fiind desfiinţate în aplicarea legii penale mai favorabile (majoritatea sub aspectul pedepselor aplicate şi al încadrării juridice a faptelor conform Noului Cod penal).

Individualizarea pedepselor (în alte cazuri decât incidenţa legii penale mai favorabile) este alt motiv principal de modificare a sentinţelor pronunţate de Tribunalul Călăraşi, dintr-un număr de 17 hotărâri desfiinţate în apel/casate în recurs sub acest aspect, 10 vizând cuantumul pedepselor şi 7, modalitatea de executare şi regimul pedepselor complementare.

Alte motive de desfiinţare a încheierilor pronunţate în materia măsurilor preventive se referă la:

-îndeplinirea/neîndeplinirea condiţiilor de admitere a propunerii de arestare preventivă – 3 încheieri penale;

-îndeplinirea/neîndeplinirea condiţiilor de admitere a cererilor de liberare provizorie sub control judiciar - 1 încheiere penală;

- soluţionarea cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive – 1 încheiere, cu privire la acest aspect remarcându-se reducerea considerabilă a numărului de încheieri desfiinţate în această materie, faţă de anii anteriori.

Hotărârile tribunalului au fost desfiinţate şi sub alte aspecte, cum ar fi încadrarea juridică a faptelor şi soluţionarea laturii civile (sub acest aspect, înregistrându-se singurul caz de desfiinţare în apel, cu trimitere spre rejudecare), înregistrându-se două cazuri de schimbare totală a soluţiei în apel (achitarea după condamnarea la fond, respectiv condamnare, după achitarea la fond).

Potrivit situaţiei statistice, înregistrată la sfârşitul anului 2014, indicele de casare a hotărârilor secţiei civile a crescut de la 6,82 % în 2013 la 8,60% în 2014 în condiţiile în care au fost atacate mai puţine hotărâri judecătoreşti în anul 2014 faţă de anul 2013, procentul de atacare a hotărârilor civile fiind de 23,80% în anul 2014, faţă de 31,72% în anul 2013.

În anul 2014, cel mai mare procent de atacare la nivelul secţiei civile a fost în materia litigiilor de muncă şi asigurări sociale şi contencios administrativ, ca urmare a numărului mare de dosare în aceste materii, mai puţin în materie civilă şi familiei.

Un factor care determină ponderea mare a atacabilităţii hotărârilor din aceste materii este că aceste acţiuni în majoritate sunt scutite de plata unei taxe judiciare de timbru sau taxele judiciare sunt foarte mici, astfel încât părţile care pierd procesele doresc să-şi valorifice toate posibilităţile procedurale legale pentru a obţine o soluţie favorabilă.

Cele mai multe hotărâri ale tribunalului au fost desfiinţate în dosarele având acelaşi obiect şi în care opinia juridică a C.A.B. a fost diferită de cea a tribunalului, iar în momentul în care s-a cunoscut practica instanţei de control judiciar, cauze de acelaşi fel mai erau foarte puţine sau deloc la nivelul primei instanţe.

Pentru o justă apreciere asupra calităţii activităţii judecătorilor secţiei civile, trebuie făcută o distincţie între motive imputabile şi motive neimputabile de casare/modificare a hotărârilor supuse controlului judiciar.

Analizând motivele de casare/modificare a hotărârilor pronunţate de Tribunalul Călăraşi în materie civilă, a rezultat că aceste motive au fost în principal următoarele: încălcarea formelor de procedură prevăzută sub sancţiunea nulităţii; pronunţarea asupra a ceea ce nu s-a cerut şi, implicit nepronunţarea asupra capetelor de cerere care au făcut obiectul acţiunii, considerente contradictorii sau care nu au legătura cu cauza; soluţionarea greşită a excepţiilor; calificarea greşită a litigiului, cu influenţarea componenţei legale a completului de judecată şi a normelor juridice aplicabile; netemeinicia hotărârii ca urmare a administrării în calea de atac a unor probe noi, fără culpa judecătorilor; apariţia, după pronunţarea hotărârii, a unor hotărâri pronunţate de ÎCCJ în RIL sau modificări legislative apărute până la soluţionarea căii de atac, care determinau o soluţie contrară; netemeinicia hotărârii determinate fie de neadministrarea de către instanţă a tuturor probelor care se impuneau în cauză, fie de aprecierea greşită a probelor administrate; interpretarea greşită a legii, în cele mai multe cazuri existând ori practică judiciară neunitară la nivel naţional, ori la nivelul Curţii de Apel Bucureşti, iar în doctrină, interpretările fiind diferite; aplicarea greşită a dispoziţiilor dreptului de apărare şi a principiului disponibilităţii.

Toate aceste motive de casare/modificare a hotărârilor pronunțate de tribunal au fost reținute în referatele întocmite lunar şi pe materii de judecătorii responsabili cu practica de casare, dezbătute în întâlnirile lunare de învăţământ profesional. Din aceste referate a mai rezultat că la nivelul tribunalului a existat în general o practică unitară în litigiile de acelaşi gen.

Practică neunitară a fost sesizată în cauzele având ca obiect deschiderea procedurii adopţiei interne, respectiv problema de drept vizând suplinirea consimţământului pârâtului – părinţilor în situaţia în care minorul a fost abandonat, iar pârâţii – părinţii acestuia nu s-au mai interesat de situaţia lui şi nu mai sunt găsiţi la domiciliu, fiind sesizată CAB cu privire la existenţa practicii neunitare în cauzele arătate.

I.3.2.Durata de soluţionare a cauzelor(inclusiv pe materii)

Materia

Dosare soluționate (total)

Durata medie de soluţionare a cauzelor

0-6 luni

6-12 luni

1-2 ani

Peste 2 ani

Nr. ds. soluționate

Pro-cent

(%)

Nr. ds. soluționate

Pro-

cent

(%)

Nr. ds. soluționate

Pro-

cent

(%)

Nr. ds. soluționate

Pro-cent

(%)

1

2

3

4

(col. 3 X 100/col.2)

5

6

(col. 5 X 100/col.2)

7

8

(col. 7 X 100/col.2)

9

10

(col. 9 X 100/col.2)

penal

672

651

96,88

16

2,38

5

0,74

0

0

civil

648

596

91,98

33

5,09

16

2,47

3

0,46

proprietate intelectuală

2

1

50

0

0

1

50

0

0

litigii cu profesioniştii

361

350

96,95

5

1,39

5

1,39

1

0,27

faliment

323

200

61,92

70

21,67

26

8,05

27

8,36

litigii de muncă

331

294

88,82

20

6,04

10

3,02

7

2,12

asigurări sociale

181

161

88,95

8

4,42

5

2,76

7

3,87

contencios administrativ şi fiscal

1032

962

93,22

48

4,65

17

1,65

5

0,48

Minori şi familie

261

250

95,78

6

2,30

5

1,92

0

0

TOTAL cauze soluționate

3811

3465

90,92

206

5,41

90

2,36

50

1,31

Durata de soluţionare a cauzelor în materie penală

(Analiză situaţie durată soluţionare: Dosare cu o vechime între 1 şi 2 ani)

Este de remarcat faptul că, din cele 672 dosare penale soluţionate în anul 2014, 96,88% au fost soluţionate în perioada cuprinsă în intervalul 0-6 luni şi 2,38% în perioada cu prinsă între 6 şi 12 luni, o scurtă analiză a cauzelor pentru care s-a depăşit termenul de un an relevând următoarea situaţie:

Dosar nr.1730/116/2012 (soluţionat) – dosar cu 8 inculpaţi şi 4 părţi civile, durata soluţionării a fost influenţată de complexitatea probatoriului (45 martori din acte), martori părţi, expertiză contabilă, împotriva concluziilor acesteia formulându-se obiecţiuni;

Dosar 2900/116/2012 – cauză strămutată de la Tribunalul Vâlcea după începerea cercetării judecătoreşti; cauza a impus un probatoriu complex: 41 martori propuşi de DNA, expertize tehnice, contabile şi imobiliară; s-au invocat excepţii de neconstituţionalitate.

Dosar nr.1183/116/2013 – în raport de data înregistrării cauzei au fost incidente dispoziţiile art.6 din Legea 255/2013 şi s-a prelungit durata de soluţionare a cauzei pentru neîndeplinirea procedurii de citare cu inculpatul IY, cetăţean elveţian, cu domiciliul în Elveţia.

Dosar nr.623/116/2013 (soluţionat) – probatoriu complex (avizare acte medico-legale, efectuarea unei noi expertize medico-legale şi avizarea raportului de nouă expertiză medico-legală, necropsie).

Dosar nr.3090/2/2013 – incidente dispoziţiile art.6 din Legea nr.255/2013; probatoriu complex – martori şi expertiză, răspuns la obiecţiuni, ascultare expert.

Nu există cauze penale care să fie înregistrate pe rolul instanţei cu mai mult de 2 ani.

Durata de soluţionare a cauzelor a fost influenţată de prevederile noului Cod de procedură penală privind procedura camerei preliminare dar şi de normele tranzitorii cuprinse în art.6 din Legea nr.255/2013, potrivit cărora şi cauzele penale înregistrate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr.135/2010 şi în care nu s-a început cercetarea judecătorească se judecă de instanţa competentă potrivit legii noi, situaţie în care cauza este trimisă judecătorului de cameră preliminară pentru a proceda potrivit art.342-348 Cod procedură penală.

Durata de soluţionare a cauzelor în materie civilă

Analiza datelor statistice relevă că în materia civilă, peste 90% din dosare au fost soluţionate într-un termen de cel mult 6 luni, iar dosarele cu durată de soluţionare mai mare sunt în materia falimentului şi în dosarele de fond ale instanţei.

În toate materiile şi pe toate stadiile procedurale s-au verificat periodic în anul 2014 dosarele mai vechi de 1 an, iar cauzele care determină creşterea perioadei de soluţionare a acestora este dată de complexitatea mare, specifică cauzelor aflate în competenţa tribunalului, ceea ce necesită administrarea unui probatoriu vast şi în special proba cu expertiză. De remarcat este şi situaţia cauzelor de insolvenţă întrucât procedura prevăzută de lege se desfăşoară pe o perioadă mai mare de timp, iar în unele dosare calitatea de debitoare au societăţile comerciale cu un patrimoniu consistent şi litigii pe rol legate de bunurile acestora.

De asemenea, din cauza crizei economice, bunurile societăţilor aflate în insolvenţă nu se pot vinde, chiar dacă uneori preţurile de vânzare ajung la valori aproape derizorii, iar licitaţiile sunt săptămânale.

În ceea ce priveşte dosarele la care durata de soluţionare depăşeşte 6 luni, în aproape toate cazurile durata de soluţionare a fost mai mare întrucât a cuprins şi o perioadă în care dosarele au fost suspendate conform art.244 Cod de procedură civilă, art.36 din Legea nr.85/2006 şi art.4 din Legea nr.554/2004.

Ca urmare a intrării în vigoare a Noului Cod de Procedură Civilă s-a constatat că introducerea fazei preliminare de regularizare a cererii de chemare în judecată şi de comunicare a cererilor între părţi a crescut durata de soluţionare a dosarelor de complexitate redusă (dizolvări, radieri, litigii de muncă, taxe de poluare, plasamente minori, recalculări pensii) care, în cele mai multe cazuri, se soluţionau la primul termen de judecată.

I.3.3.Mecanisme de unificare a practicii judiciare

Una din deficienţele cu care se confruntă sistemul judiciar român şi, implicit, Tribunalul Călăraşi ca subsistem al acestuia, cu incidenţă directă asupra calităţii de justiţie şi a credibilităţii justiţiei, o reprezintă aplicarea în mod neunitar a legislaţiei în vigoare. Această deficienţă rezidă atât în soluţii diferite în speţe de aceeaşi natură în cadrul completelor specializate în aceeaşi materie, cât şi prin raportare la soluţiile instanţelor de control judiciar.

Faptul se datorează, în principal, fluctuaţiei legislative, necorelării normelor juridice şi lipsei de promptitudine a instanţei supreme în clarificarea problemelor de drept controversate, prin intermediul deciziilor pronunţate în recursurile în interesul legii, precum şi lipsei unor instrumente eficiente pentru întărirea forţei obligatorii a deciziilor pronunţate de instanţa supremă în recursurile în interesul legii.

Asigurarea finalităţii procesului de reformă depinde în mod esenţial de realizarea unui cadru legislativ, coerent, în sensul corelării tuturor actelor normative adoptate sau modificate, precum şi a eliminării neconcordanţelor şi paralelismelor în elaborarea acestora.

La nivelul Tribunalului Călăraşi se impune în continuare a fi supuse dezbaterii în cadrul întâlnirilor lunare – pe secţii - a problemelor de drept care au generat practică neunitară. Demersul trebuie să urmărească şi armonizarea practicii instanţei cu cea a instanţelor superioare.

Rezolvarea acestor situaţii şi uniformizarea practicii implică, în esenţă, identificarea hotărârilor judecătoreşti care au generat practică neunitară, discuţia în colectiv a acestor cazuri pentru reliefarea punctelor de vedere şi a argumentelor fiecărui magistrat în favoarea uneia sau altei soluţii, identificarea şi expunerea punctelor de vedere exprimate în doctrină asupra problematicii respective, identificarea prezentării practicii altor instanţe în materia respectivă, sesizarea Colegiului de Conducere al Curţii de Apel pentru demersuri în vederea exercitării recursului în interesul legii.

Rezolvarea cât mai rapidă a aspectelor de practică neunitară rămâne o problemă la a cărei rezolvare trebuie să contribuie colectivul de judecători ai instanţei, cât şi instanţele de control judiciar, inclusiv Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prin soluţiile pronunţate şi participarea reprezentanţilor acestei instanţe la întâlnirile trimestriale organizate de Curtea de Apel Bucureşti.

Pe lângă recursul în interesul legii şi întâlniri între practicieni, soluţiile viabile se leagă de respectarea specializării activităţii completelor de judecată, de accesul judecătorului la jurisprudenţă (publicaţii, culegeri de practică judiciară şi publicarea hotărârilor judecătoreşti), de formarea profesională şi de crearea unui mecanism special pentru unificarea practicii unitare.

În această direcţie, la nivelul Tribunalului Călăraşi se aplică şi se au în vedere şi următoarele măsuri: în cadrul secţiilor se organizează şedinţe lunare pentru unificarea practicii; discuţii în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional asupra situaţiilor în care practica s-a conturat iniţial a fi neunitară, prin raportarea şi la practica instanţei superioare în materie; analiza practicii de casare; analizarea problemelor de drept cu referire la practica judiciară a altor instanţe; analizarea unor decizii relevante; facilitarea unor canale de comunicare între completele de judecată care soluţionează cauze vizând acelaşi obiect; discuţii cu privire la cazurile de practică neunitară atât în cadru formal (întâlniri lunare pentru discutarea situaţiilor de practică judiciară neunitară) cât şi informal; diseminarea informaţiilor acumulate cu ocazia dezbaterilor din cadrul comisiilor de unificare a practicii şi a seminariilor organizate de INM; comunicarea imediată şi discutarea deciziilor pronunţate de ÎCCJ în recursurile în interesul legii şi a deciziilor Curţii Constituţionale; monitorizarea practicii la nivel de secţie şi dezbaterea argumentelor ce au stat la baza unor soluţii diferite; publicarea soluţiilor instanţei pe portalul instanţelor; diseminarea de îndată, prin sistemul informatic, a problemelor şi a soluţiilor de practică relevante, comunicate trimestrial de curţile de apel, atât la nivelul tribunalului cât şi la nivelul instanţelor din teritoriu; dezbaterea actelor normative nou apărute; asigurarea accesului rapid la informaţia necesară prin comunicarea prin sistemul informatic a deciziilor ÎCCJ, Curţii Constituţionale , CEDO şi a actelor normative noi; asigurarea în limita posibilităţilor a dotării instanţelor cu lucrări doctrinare şi publicaţii periodice de specialitate;

Alte măsuri necesare: organizarea mai multor seminarii la nivel centralizat de către I.N.M., dar şi la nivel descentralizat la nivelul instanţelor; acces real la seminarii şi conferinţe pe probleme de practică neunitară; dezvoltarea portalului de jurisprudenţă „Jurindex”; reformarea şi restructurarea cadrului legislativ în sensul asigurării coerenţei şi simplificării acestuia; dotarea corespunzătoare a instanţelor cu lucrări doctrinare, publicaţii periodice de specialitate şi culegeri de jurisprudenţă.

I.3.4.Situaţia pregătirii profesionale a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Formarea profesională continuă a judecătorilor, atât în mod centralizat (în special INM), cât şi prin programele de formare/perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.

SECŢIA PENALĂ

Esenţială în sporirea eficienţei şi responsabilizării sistemului judiciar este pregătirea continuă a corpului de judecători, atât prin activităţile de formare profesională la nivelul instanţelor, cât şi prin formele de pregătire profesională organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. Apreciem ca o cerinţă permanentă îmbunătăţirea activităţii de formare profesională continuă, prin elaborarea şi distribuirea la instanţă a unui program de pregătire bazat pe propunerile magistraţilor şi pe nevoile concrete de perfecţionare ale acestora, cu accent pe pregătirea judecătorilor ce formează completele specializate.

Este de remarcat aici insuficienţa numărului de programe de formare continuă la nivel naţional şi de locuri alocate participanţilor dintr-o zonă geografică, în domenii de strictă actualitate, respectiv drept comercial,fiscal, drept penal, etc. Este motivul pentru care conducerea instanţei trebuie să aprecieze asupra competenţei şi disponibilităţilor profesionale ale judecătorilor desemnaţi a participa la astfel de seminarii, pentru că aceştia, la rândul lor, dobândesc rolul de diseminatori de informaţii, trebuind să difuzeze colectivului cunoştinţele acumulate şi elementele de noutate.

Judecătorii Tribunalului Călăraşi-secţia penală - au participat în anul 2014 la cursuri sau forme de pregătire şi perfecţionare profesională organizate la nivelul INM la 4 seminarii la nivel centralizat. Toţi judecătorii secţiei penale au participat la seminarii pe tema noului cod penal şi noului cod de procedură penală organizate de INM sau de Curtea de Apel Bucureşti .

Judecătorii au participat în mod activ, inclusiv prin prezentarea de referate tematice, la colocviile de învăţământ profesional organizate la nivelul Tribunalului Călăraşi, precum şi la întâlnirile lunare, respectiv trimestriale în care au fost dezbătute probleme de drept care au generat o practică neunitară.

Studiul profesional la nivelul instanţei se înfăptuieşte prin prezentarea de către fiecare judecător a unor lucrări şi referate, cu privire la o temă aleasă, conform planificării de la începutul fiecărui an, prin participarea la şedinţe în care sunt dezbătute probleme de drept.

Având în vedere necesitatea continuării pregătirii şi formării profesionale, ţinând seama şi de principiul specializării judecătorilor, se impune ca şi pe viitor aceste activităţi să fie efectuate, cel puţin în egală măsură, urmărindu-se totodată ca fiecare magistrat să-şi aloce timpul necesar studierii legislaţiei şi jurisprudenţei, să participe în mod activ la şedinţele de învăţământ profesional, să-şi exprime liber şi argumentat părerile, indiferent dacă opinia sa concordă sau nu cu aceea a majorităţii colectivului.

SECTIA CIVILĂ

Problema realizării unei practici unitare – pilon de importanţă maximă în înfăptuirea reformei în sistemul judiciar, reprezintă o direcţie prioritară în atenţia tuturor organismelor ce funcţionează în sistemul judiciar.

În acest sens, formarea profesională continuă a judecătorilor constituie una dintre cele mai importante garanţii ale independenţei

Organizarea învăţământului profesional al judecătorilor la nivelul secţiei civile reprezintă o formă de pregătire profesională continuă a acestora.

În vederea sprijinirii judecătorului responsabil de organizarea întâlnirilor lunare de formare profesională continuă în cadrul programului de formare continuă descentralizată, la nivelul secţiei civile a Tribunalului Călăraşi s-au luat măsuri privind organizarea de consultări şi dezbateri, astfel încât întreg colectivul de judecători al instanţei să participe la stabilirea în fiecare an a tematicii specifice fiecărei instanţe în raport de problemele de drept ivite în soluţionarea dosarelor acesteia şi în cazurile de aplicare neunitară a legii, fiecare dintre aceştia propunând o temă.

Pe fiecare temă au avut loc dezbateri, cu participarea reprezentanţilor judecătoriilor arondate Tribunalului Călăraşi atunci când tematica a fost de interes general comun.

Lunar la nivelul secţiei civile a Tribunalului Călăraşi a fost organizat învăţământul profesional al judecătorilor condus de preşedintele secţiei.

În cadrul acestor întâlniri, prin rotaţie, fiecare judecător a prezentat o temă stabilită la începutul anului şi care a constituit baza de studiu şi dezbatere pentru ceilalţi judecători.

De asemenea, cei trei judecători delegaţi cu practica de casare în materiile –civil, comercial, contencios administrativ-fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, şi-au prezentat referatele întocmite.

În cadrul acestor întâlniri, preşedintele secţiei civile a pus în discuţie problemele noi de drept, apărute în vederea clarificării acestora, cât şi problemele de practică neunitară ivite.

De asemenea, în cadrul activităţii de formare profesională continuă centralizată a judecătorilor secţiei civile, s-au luat măsuri de participare a tuturor judecătorilor, conform specializării lor, la programele de pregătire organizate de INM, Curtea de Apel Bucureşti, în cursul anului 2014 aceştia participând la 13 seminarii organizate de aceste instituţii.

Formarea profesională continuă a personalului auxiliar de specialitate, atât în mod centralizat (în special SNG), cât şi prin programele de formare/perfecţionare profesională desfăşurate la nivelul instanţei.

O atenţie deosebită trebuie acordată şi pregătirii personalului auxiliar, care asigură un sprijin important activităţii magistraţilor, în perspectiva îmbunătăţirii calităţii actului de justiţie, dar şi a preluării sarcinilor administrative de la judecător.

În cadrul activităţii de formare continuă a personalului auxiliar trebuie pus un accent deosebit pe învăţământul profesional, temele dezbătute urmând a fi stabilite la propunerea acestuia şi a judecătorului delegat prin ordinul de serviciu.

Totodată, trebuie încurajată participarea la seminariile şi cursurile de pregătire organizate de Şcoala Naţională de Grefieri în colaborare cu Institutul Naţional al Magistraturii.

Aceste seminarii se desfăşoară în baza unui program aprobat pentru fiecare an calendaristic, în centrele de formare din mai multe localităţi din ţară, cum ar fi : Bârlad, Sovata, Cheia.

În cursul anului 2014, al seminariile organizate de SNG au participat 4 grefieri ai secţiei penale şi cinci grefieri ai secţiei civile, tematica acestor seminarii axându-se în special pe noile atribuţii şi responsabilităţi ale grefierului, în reglementarea noilor coduri civile şi penale.

Având în vedere complexitatea atribuţiilor, precum şi responsabilitatea personalului auxiliar de specialitate, potrivit legii, formarea profesioanală continuă organizată de SNG este completată şi de formarea profesională organizată trimestrial la nivelul instanţelor judecătoreşti şi periodic de Curtea de Apel Bucureşti.

Activitatea de formare continuă a personalului auxiliar s-a desfăşurat trimestrial, pe secţii, temele dezbătute în cadrul seminariilor organizate fiind stabilite la propunerea acestui personal şi a judecătorului delegat prin ordinul de serviciu, acestea vizând în mod special aspecte de ordin administrativ şi judiciar privind punerea în aplicare a prevederilor noilor coduri penale şi civile.

CAPITOLUL II – PRINCIPALELE MODIFICĂRI LEGISLATIVE CU IMPACT ASUPRA ACTIVITĂŢII SISTEMULUI JUDICIAR ÎN ANUL 2014

Anul 2014 a marcat reformarea sistemului justiţiei penale prin intrarea în vigoare a Noului Cod penal (Legea 286/2009) şi a Noului Cod de procedură penală (Legea 135/2010), a Legii pentru punerea în aplicare a Legii 286/2009 privind Codul penal (Legea 187/2012) şi a Legii pentru punerea în aplicare a Legii 135/2010 privind Codul de procedură penală şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziţii procesual penale (Legea 255/2013).

Schimbările de substanţă pe care le-a cunoscut dreptul material dar şi procedura penală, au influenţat şi activitatea Secţiei penale a Tribunalului Călăraşi, impunând schimbări organizatorice pe care le-a permis schema de personal (5 judecători – 5 grefieri de şedinţă + grefier şef de secţie –2 grefieri-arhivari).

S-a urmărit asigurarea constituirii completelor de judecată specifice funcţiilor judiciare stabilite pentru judecător în cadrul procesului penal şi, în raport de numărul redus de judecători şi de opţiunile acestora, s-a stabilit îndeplinirea prin rotaţie, conform planificării, a atribuţiilor de judecător de drepturi şi libertăţi, constituindu-se 5 astfel de complete.

Având în vedere extinderea sferei de incompatibilităţi prin art.64 al.4 c..p.p., s-a stabilit ca soluţionarea cererilor de competenţa judecătorului de drepturi şi libertăţi să se soluţioneze de acelaşi judecător de drepturi şi libertăţi care a soluţionat prima cerere (conform art.103 ind.8 c.p.p.) şi, în cazul absenţei acestuia, de judecătorul din planificarea de permanenţă pe măsuri preventive, pentru a se evita generarea de alte incompatibilităţi care să determine excluderea de la repartizare a tuturor judecătorilor secţiei penale, menţinându-se (prin hotărâre a Colegiului de conducere) şi cele trei complete rezervă penal în componenţa cărora au intrat judecători ai secţiei civile, pentru cazurile în care se ivesc incompatibilităţi afectând toţi cei cinci judecători ai secţiei.

Având în vedere norma de procedură cuprinsă în art.346 al.7 c.p.p. s-au constituit cinci complete de cameră preliminară şi judecată în fond (FCP-uri), la acestea adăugându-se cele trei complete penale rezervă amintite anterior pentru cazurile în care completele FCP au devenit incompatibile în condiţiile art.64 c.p.p.

Principalele efecte ale modificărilor legislative se regăsesc în indicatorii vizând durata de soluţionare a cauzelor (procedura prevăzută de art.342-348 fiind obligatorie), respectiv operativitate în soluţionarea cauzelor, iar modificarea competenţei materiale a tribunalului (în continuarea celei iniţiate prin Legea 202/2010) a determinat reducerea volumului de activitate al secţiei penale a Tribunalului Călăraşi.

Modificări legislative cu impact asupra activităţii secţiei civile în anul 2014 au fost:

OUG nr. 10/2014 – în materia contenciosului administrativ şi fiscal – a înlăturat prevederile art. 10 alin. 5 şi 6 din Legea nr. 393/2006, art. 5 din HG 286/2004, art. 38 alin. 5 şi 6 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, art. 2 alin. 4 şi 5, precum şi art. 18 alin. 5 şi 6 din Normele Metodologice pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, în ceea ce priveşte perioada în care se achită titlurile de plată, în sensul că plata despăgubirilor stabilite prin hotărârea comisiei judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, pentru aplicarea Legii nr. 290/2003, prin ordine emise de şeful Cancelariei Primului-Ministru în temeiul Legii nr. 9/1998 şi respectiv prin deciziile de plată emise de către vicepreşedintele ANRP care coordonează aplicarea Legii nr. 9/1998, Legii nr. 290/2003 şi Legii nr. 393/2006 se suspendă până la data de 31.12.2014.

Prin acelaşi act normativ s-a suspendat până la data de 31.12.2014, emiterea hotărârilor prevăzute la art. 7 alin. 1 din Legea nr. 9/1998 şi art. 8 alin. 2 din Legea nr. 290/2003.

Pe aceeaşi perioadă s-a suspendat emiterea de către ANRP a deciziilor de validare sau invalidare a hotărârilor comisiei judeţene, respectiv a mun. Bucureşti pentru aplicarea Legii nr. 9/1998.

Efectul acestor dispoziţii a constat în scăderea volumului de activitate a completurilor specializate în contencios administrativ şi fiscal, în condiţiile în care nu au mai fost înregistrate dosare având ca obiect plată despăgubiri şi obligaţie de a face – emitere decizie ANRP.

Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, care a adunat într-un singur corp legislativ uniform, subordonat unei serii de 13 principii fundamentale, a mai multor domenii de aplicare, anterior tratate disparat la nivel legislativ, (Legea nr. 381/2009 privind introducerea concordatului preventiv şi mandatului ad-hoc, Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea şi lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, Legea nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei, OG nr. 10/2004 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului instituţiilor de credit) a cuprins reglementarea că Legea nr. 85/2006 şi Legea nr. 85/2014 vor funcţiona totuşi, o perioadă în paralel, urmare a aplicării celei dintâi procedurilor deschise sub imperiul său.

Faptul că cele două legi funcţionează în paralel solicită o atenţie sporită din partea judecătorilor sindici care sunt obligaţi să aplice procedura sub imperiul căreia s-a deschis procedura insolvenţei.

Legea nr. 138/2014 privind modificare şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă a dat în competenţa judecătoriei cererile de declarare judecătorească a morţii unei persoane.

De asemenea, prevede un nou termen pentru declararea sau, după caz, motivarea căii de atac prevăzută de lege, atunci când instanţa dispune recalificarea căii de atac.

A reintrodus investirea cu formulă executorie a titlurilor executorii altele decât hotărârile judecătoreşti şi a dat în competenţa judecătoriei cererea de învestire cu formulă executorie, a modificat competenţa executorului judecătoresc, în sensul că încuviinţarea executării silite nu se mai face de către instanţa judecătorească, ci de către executorul judecătoresc. Încheierea prin care executorul judecătoresc a dispus încuviinţarea executării silite poate fi supusă controlului instanţei de executare pe calea contestaţiei la executare.

Această reglementare a stopat litigiile având ca obiect declararea judecătorească a morţii şi a generat noi litigii cu privire la învestirea cu formulă executorie, urmare promovării căilor de atac.

Legea nr.17/2015 privind unele măsuri de reglementare a vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan şi de modificare a Legii nr. 268/2001 a stabilit unele măsuri privind reglementarea vânzării-cumpărării terenurilor agricole situate în extravilan. Pe lângă celelalte proceduri necesare vânzării terenurilor ce fac obiectul legii, o prevedere importantă, cu impact asupra libertăţii contractuale este cea cuprinsă în art. 5 alin. 1 din lege referitoare la necesitatea formei autentice pentru a putea beneficia de executarea în natură a unui antecontract cu privire la un astfel de teren.

Acest act normativ a determinat mărirea volumului de activitate completurilor specializate în materie civilă şi a generat practică neunitară în problema de drept vizând pronunţarea unor hotărâri care să ţină loc de contract autentic de vânzare.

CAPITOLUL III - RĂSPUNDEREA JUDECĂTORILOR ŞI PERSONALULUI AUXILIAR

III.1-Răspunderea disciplinară a judecătorilor şi personalului auxiliar.

În anul 2014 a fost formulată o cerere de către unul dintre magistraţii instanţei prin care s-a cerut Consiliului Superior al Magistraturii să se constate că judecătorului i-a fost afectată reputaţia profesională iar prin Hotărârea nr.1388/ 11.12. 2014 Consiliul a dat curs acestei cereri.

Din nefericire, în luna noiembrie a anului trecut, Inspecţia Judiciară s-a sesizat din oficiu în privinţa începerii procedurii răspunderii disciplinare relativ la 4 judecători ai Secției civile însă la data redactării acestui material nu sunt cunoscute măsurile dispuse ca urmare a analizei efectuate de inspectorii judiciari.

Nu au fost înregistrate abateri disciplinare în rândurile personalului auxiliar din cadrul Tribunalului Călăraşi şi cu atât mai puţin se poate discuta despre răspundere disciplinară sau sancţiuni de acest gen. Membrii personalului auxiliar al instanţei şi cel conex au dovedit responsabilitate în îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, astfel că nu s-a pus problema aplicării de sancţiuni, nefiind semnalate incidente majore sau depistate situaţii care să reflecte neglijenţă ori superficialitate în modul de abordare a sarcinilor de serviciu.

III.2.Răspunderea penală a judecătorilor şi a personalului auxiliar

Nu au existat în anul 2014 situaţii în care pentru judecători sau angajaţii care compun personalul auxiliar să fie antrenată o formă de răspundere penală.

CAPITOLUL IV - ROLUL INSTANŢEI ÎN DEZVOLTAREA SPAŢIULUI EUROPEAN ŞI COOPERAREA INTERNAŢIONALĂ

Unul din obiectivele esentiale ale Uniunii Europene il constituie crearea unui spatiu al libertatii, securitatii si justitiei.

In legatura cu acest aspect trebuie avut in vedere Tratatul de la Lisabona de modificarea a Tratatului privind Uniunea Europeana si a Tratatului de instituire a Comunitatii Europene, semnat de statele membre UE la 13.12.2007 si intrat in vigoare la 1.12.2009, tratat care doreste sa consolideze realizarea unui spatiu european comun, in care persoanele sa circule liber si sa beneficieze de protectie judiciara eficace, ceea ce presupune o cooperare la nivel european.

Tratatul de la Lisabona imparte temele referitoare la spatiul de libertate, securitate si justitie in 4 domenii :

· politicile referitoare la controlul de frontiere, la azil si imigratie;

· cooperarea judiciara in materie civila;

· cooperararea judiciara in materie penala;

· cooperarea politieneasca

În privinta coperarii judiciare in materie civila, Tratatul de la Lisabona autorizeaza institutiile europene sa adopte noi masuri in ceea ce priveste : punerea in aplicare a principiului recunoasterii reciproce : fiecare sistem juridic trebuie sa recunoasca drept valabile si aplicabile deciziile adoptate de sistemele judiciare ale celorlalte state membre; accesul efectiv la justitie; dezvoltarea metodelor alternative de solutionare a litigiilor; formarea magistratilor si a personalului din justitie.

În privinta coperarii judiciare in materie penala, Tratatul de la Lisabona autorizeaza institutiile europene sa stabileasca reguli minime in ceea ce priveste definirea si sanctionarea infractiunilor penale cele mai grave. UE poate sa intervina, de asemenea, in definirea unor reguli comune in ceea ce priveste derularea procedurilor penale, de exemplu in ceea ce priveste admisibilitatea probelor sau drepturilor persoanelor.

Tratatul de la Lisabona intentioneaza sa intareasca rolul Europol şi Eurojust pentru a putea răspunde într-un mod mai operativ actelor de criminalitate organizată, reţelelor de spălare de bani.

Europol (Oficiul european de poliţie ) este un corp alcătuit din ofiţeri de poliţie din statele membre şi se ocupă de criminalitatea organizată transnaţională(schimb de informaţii între serviciile statelor membre privind infracţiuni precum terorismul,traficul cu fiinţe umane etc.). Nu are atribuţii operaţionale.

Eurojust este un corp alcătuit din procurori, magistraţi sau ofiţeri de poliţie, detaşaţi de statele membre în vederea întăririi cooperării judiciare în domeniul penal şi a coordonării anchetelor şi a urmăririlor penale între autorităţile competente din statele membre.

In prezent, Eurojust nu detine decat competenta de a inainta propuneri : acesta poate solicita autoritatilor nationale declansarea unor anchete sau urmariri penale. De acum inainte, Tratatul de la Lisabona ofera institutiiloe europene posibilitatea de a extinde misiunile si atributiile Eurojust prin procedura legislativa ordinara.

Mai mult, Tratatul de la Lisabona are ain vedere posibila creare a unui veritabil Parchet European pornind de la Eurojust. Un astfel de parchet ar detine competente importante, intrucat ar putea ancheta, urmari penal si trimite in judecata autorii unor infractiuni. Parchetul European ar fi in masura sa exercite el insusi actiunea publica in fata instantelor judecatoresti competente ale statelor membre. Si totusi, Tratatul de la Lisabona nu instituie inca Parchetul European. Acesta autorizeaza numai Consiliul sa adopte, in unanimitate, un regulament in acest sens.

Pentru consolidarea spatiului de libertate, securitate si justitie al Uniunii Europene, instantele au un rol deosebit de important, intrucat ele trebuie sa asigure aplicarea politicilor europene in materie de justitie, fara insa a aduce atingere independentei sistemului judiciar.

Armonizarea legislatiei interne cu cea a Uniunii Europene si aplicarea unitara a ei de catre toate instantele, va avea un impact pozitiv asupra cetatenilor, care vor putea sa accepte si sa respecte intr-o mai mare masura sistemul judiciar al U.E. daca vor intelege cum si de ce acesta functioneaza la nivel national.

In acest sens hotararile judecatoresti vor circula rapid si liber pe intreg teritoriul U.E., fara controalele si masurile de protectie traditionale, iar cetatenii europeni se vor bucura de servicii juridice de inalta calitate, oriunde s-ar afla pe teritoriul U.E. Este necesar, in acest sens ca programele legislative ale U.E. sa fie adoptate in stransa legatura cu realitatile juridice existente, pentru a putea fi aplicate in mod corespunzator de instantele nationale si implementate fara nici un fel de probleme.

Aria de libertate, securitate si justitie presupune ca cetatenii U.E. sa se bucure printre altele de acces liber la justitie, in mod egal, motiv pentru care instantele nationale trebuie sa acorde un interes sporit aplicarii corecte si cu celeritate a normelor ce guverneaza cooperarea judiciara in materie civila si penala. Nu in ultimul rand, instantele trebuie sa asigure in timp util recunoasterea deciziilor din alte state U.E., pentru a intari astfel certitudinea cetatenilor ca exista si functioneaza un spatiu european al justitiei.

Legea nr. 189/2003 privind cooperarea internaţională în materie civilă şi comercială reglementează o serie de proceduri de cooperare între autorităţile judiciare române străine în vederea soluţionării litigiilor de această natură, proceduri care trebuie efectiv realizate şi de instanţele judecătoreşti.

În anul 2014 la nivelul secţiei civile a Tribunalului Călăraşi s-au înregistrat 5 cereri având ca obiect încuviinţarea executării silite a hotărârilor pronunţate într-un stat membru, în care au fost aplicate regulamentele europene emise în acest scop.

În anul 2014 în mai multe cauze s-a făcut aplicarea Regulamentului CE nr. 1393/2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare şi extrajudiciare în materie civilă sau comercială.

De asemenea, la nivelul anului 2014, în hotărârile pronunţate s-au reţinut hotărâri CEDO relevante pentru argumentarea raţionamentelor care au stat la baza hotărârilor judecătoreşti pronunţate.

În materie penală, cooperarea judiciară internaţionlă în ţara noastră este reglementată prin Legea nr. 302/2004.

În anul 2014 la Tribunalul Călăraşi – secţia penală au fost emise 15 mandate de arestare europene şi 15 cerei de dare în urmărire internaţională, din care 6 au fost executate.

CAPITOLUL V - RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ SI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME, PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

În cursul anului 2014 instanţele din raza de activitate a Tribunalului Călăraşi au derulat raporturi cu Consiliul Superior al Magistraturii, cu Ministerul Justiţiei, cu parchetele, cu barourile de avocaţi, cu experţii judiciari, cu asociaţiile profesionale, societatea civilă, instituţiile şi organismele internaţionale, precum şi cu mass-media.

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii s-au derulat în condiţii corespunzătoare, în limitele competenţelor legale, relaţiile fiind caracterizate prin respect, dialog, bună-credinţă.

Cooperarea cu Consiliul Superior al Magistraturii a vizat în special măsurile

luate de Consiliul Superior al Magistraturii cu privire la activitatea instanţelor, cariera judecătorilor, examenele de admitere şi promovări în funcţii de execuţie şi de conducere, delegarea, detaşarea şi transferul judecătorilor, verificarea sesizărilor

primite de la justiţiabili, activitatea de inspecţie judiciară.

Raporturile cu Ministerul Justiţiei

Justiţia, ca unul din cei mai importanţi piloni pentru funcţionarea statului, are

nevoie de parametri moderni de organizare şi funcţionare, în concordanţă cu sistemele de justiţie performante ale ţărilor din Uniunea Europeană. Pentru aceasta preocuparea trebuie să se focalizeze spre protecţia, promovarea şi garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, a accesului facil şi eficace al cetăţeanului la justiţie, respectiv spre asigurarea şi garantarea independenţei justiţiei şi a magistraţilor.

Raporturile cu Ministerul Justiţiei s-au limitat la solicitări de fonduri, prin intermediul ordonatorului secundar de credite, la aplicarea programului informatic Ecris. 4.

Raporturile dintre instanţă şi parchetul corespunzător în grad

La nivelul tuturor instanţelor, raporturile cu parchetul s-au desfăşurat în limitele stabilite de dispoziţiile legale şi regulamentare, fiecare instituţie urmărind să îşi îndeplinească propriul rol în procesul de înfăptuire a justiţiei.

Problemele privind cauzele penale ce impun soluţionare urgenţă au fost rezolvate operativ, iar activitatea procurorilor de şedinţă desemnaţi să participe în

cauzele civile s-a desfăşurat în condiţii bune.

Dialogul profesional cu reprezentanţii parchetelor pentru unificarea soluţiilor propuse în cadrul proceselor penale a existat şi se impune a fi menţinut şi chiar intensificat.

Raporturile cu barourile de avocaţi, precum şi cu experţii judiciari

Colaborarea cu diferiţii parteneri (avocaţi, consilieri juridici, experţi) are ca scop găsirea de soluţii în probleme majore ca: celeritatea procedurilor judiciare, respectarea dreptului la apărare în procesele penale, asigurarea asistenţei judiciare gratuite, administrarea probelor, respectarea drepturilor fundamentale ale omului.

Realizarea unui asemenea deziderat nu poate avea loc fără un efort colectiv şi

de bună-credinţă a tuturor partenerilor.

Raporturile cu Baroul de avocaţi Călăraşi si cu alte barouri din ţară cu care instanţele din raza teritorială a Tribunalului Călăraşi au venit în contact prin avocaţii angajaţi în diverse cauze, au fost în general bune, ele desfăşurându-se în limitele deontologiei profesiei.

Raporturile cu experţii au fost stabilite în limitele normelor procedurale şi ale deontologiei profesiei de judecător, în condiţiile în care cel mai important factor

obiectiv care generează întârzieri în soluţionarea unei cauze îl constituie numărul

insuficient de experţi topografi.

La nivelul instanţelor din raza teritorială a Tribunalului Călăraşi,principala cauză care influenţează semnificativ operativitatea şi care generează o încălcare continuă a noţiunii de „termen rezonabil” o reprezintă imposibilitatea administrării probei cu expertiza tehnică topografică.

Există astfel riscul ca eforturile legislative făcute pentru accelerarea judecăţii să fie practic anihilate. Deşi au fost aplicate cu rigurozitate dispoziţiile procedurale privitoare la sancţionarea experţilor, finalitatea acestei măsuri nu a fost cea scontată.

Principalul instrument de restabilire a normalităţii nu trebuie să fie cel sancţionator, ci înţelegerea de către experţi a importanţei activităţii de expertiză în

cadrul unui proces şi asumarea responsabilă a misiunii lor profesionale.

Ca atare, relaţia instanţelor cu experţii judiciari, a fost una deficitară, pe anumite segmente de activitate. Lipsa implicării eficiente a Ministerului Justiţiei duce la agravarea situaţiei, la cronicizarea ei, alterând o dimensiune fundamentală a ideii de justiţie şi anume judecarea cu celeritate a cauzelor.

Raporturile cu mass-media

În ce priveşte relaţia cu mass-media, la nivelul Tribunalului Călăraşi nu au existat deficienţe care să impieteze asupra dialogului cu societatea civilă, urmărindu-se continuu o deschidere spre comunicare şi informare, asigurând astfel transparenţă şi promptitudine, fapt ce să conducă la îmbunătăţirea constantă a relaţiei instanţă – mass-media. Colaborarea cu mass-media a constat în:

- acordarea accesului la informaţiile de interes public ori de câte ori acest lucru a fost solicitat, în condiţiile şi competenţa prevăzută de Legea nr. 544/2001, precum şi de Ghidul de bune practici pentru cooperarea între instanţe şi mass-media.

- s-au acordat interviuri de către purtătorul de cuvânt ori de către preşedintele instanţei de fiecare dată când s-a solicitat un punct de vedere oficial cu privire la unele aspecte privind instanţa;

În cursul anului 2014, în mass-media locală au apărut câteva articole referitoare la justiţia din judeţul Călăraşi, în care nu au fost aduse acuze în mod obiectiv, prezentându-se doar un punct de vedere subiectiv al părţilor nemulţumite, fără a se arăta interes pentru cunoaşterea legii şi pentru prezentarea unor motive legale în baza cărora s-a ajuns la concluziile prezentate în articole, jurnaliştii prezentând în mod obiectiv şi nepărtinitor unele litigii aflate pe rolul instanţelor din judeţul Călăraşi.

În perioada următoare se urmăreşte continuarea îmbunătăţirii relaţiei cu mass-media prin susţinerea în mod periodic a unor conferinţe de presă cu participarea membrilor Biroului de informare şi relaţii publice şi a conducerii instanţei, fapt care să conducă la un grad ridicat de transparenţă a instituţiei şi care să asigure, constant, o informare corectă asupra activităţilor şi măsurilor instanţei, în condiţiile şi în cadrul legal oferit de legile aplicabile.

Raporturile cu justiţiabilii

Raportul instanţă – justiţiabili s-a axat pe transparenţă instituţională şi informare promptă asupra aspectelor sesizate asigurându-se în mod consecvent accesul la informaţiile de interes public.

Biroul de informare şi relaţii publice asigură legăturile instanţei cu publicul şi cu mijloacele de comunicare în masă, în vederea garantării transparenţei activităţii judiciare, în condiţiile legii.

În cadrul activităţii biroului s-au oferit, la cerere, informaţii de interes public, în baza Legii nr. 544/2001, s-au indicat justiţiabililor modalităţile de sesizare în mod legal a instanţelor, s-au oferit informaţii despre compartimentele instanţei şi atribuţiile acestora, s-au indicat justiţiabililor diferite date generale privind actele procedurale şi alte aspecte legate de procedura în faţa instanţei, s-a răspuns la petiţiile justiţiabililor.

Petiţiile adresate Tribunalului Călăraşi au fost soluţionate cu respectarea termenului legal şi în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare, acordându-se o mare atenţie calificării obiectului în vederea luării măsurilor necesare unei juste soluţionări. În soluţionarea acestor petiţii s-a urmărit o informare concretă şi promptă a justiţiabililor cu privire la aspectele sesizate, în majoritatea cazurilor punându-se accentul pe faptul că în afara cadrului procesual legal prevăzut de actele normative în vigoare care permite luarea măsurilor conforme cu legea, precum şi pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti, orice altă măsură, lipsită de suport legal, nu poate influenţa soluţiile date în dosare, atâta timp cât potrivit art. 2 din Legea nr. 304/2004 judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii, iar orice ingerinţă în realizarea actului de justiţie, din partea vreunei persoane, instituţii, organizaţii sau autorităţi este strict interzisă. De asemenea, în aceste cazuri, s-a arătat că potrivit art. 10 alin. 2 din Legea nr. 303/2004, judecătorii şi procurorii nu pot să dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, şi nu pot îndeplini orice altă activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

CAPITOLUL VI - CONCLUZII

Evaluarea globală a activităţii Tribunalului Călăraşi pentru anul 2014 scoate la iveală detalii pozitive privind instanţa de referinţă însă în egală măsură reliefează şi anumite puncte slabe ce urmează a primi corecturi şi rectificări în anul 2015.

Dacă în privinţa volumului total de activitate nu există instrumente prin care acest indicator poate fi influenţat, urmează a fi identificate cele mai bune soluţii pentru îmbunătăţirea indicilor de casare şi de operativitate, analizate distinct pentru fiecare dintre secţiile civilă şi penală.

Pentru secţia civilă a Tribunalului Călăraşi concluzia ar fi că, deşi cifrele arată o reducere a volumului de muncă, abordarea mult prea relaxată a normelor procedurale, evaluarea uneori prea puţin riguroasă a probelor necesare şi utile soluţionării cauzei sunt motive ce au condus la scăderea operativităţii în soluţionarea cauzelor. Este adevărat că stocul de dosare preluat la finele anului 2013 a influenţat negativ acest parametru însă cauzele existenţei stocului sunt aceleaşi şi prin urmare ar trebui eliminate.

În ceea ce priveşte calitatea actului de justiţie, rezultatele Secţiei civile nu sunt nici ele prea optimiste, majorarea indicelui de casare cu 2,2 % ridicând semne de întrebare în privinţa aprofundării normelor de drept substanţial/ procedural pozitiv sau a cunoaşterii practicii de casare de la nivelul instanţelor de control judiciar. Se impun analize detaliate la nivelul secţiei, o mai bună prelucrare şi transmitere a datelor de către judecătorii delegaţi cu practica de casare, un accent sporit pus pe studiul deciziilor instanţei de control în contextul şedinţelor de pregătire profesională a judecătorilor.

Se poate reţine însă şi că în anul 2014 numărul dosarelor neredactate în termen a fost unul foarte scăzut; excepţiile de la regula s-au înregistrat mai ales în dosarele în care termenele de redactare sunt scurte (faliment, fond funciar,achiziţii publice) şi nu a fost mai mari de câteva zile.

Un element pozitiv poate fi reţinut în privinţa duratei medii de soluţionare a dosarelor, 92 % dintre cauze fiind judecate în cel mult 6 luni, 2,47 % în 1-2 ani, doar 3 dosare având o vechime mai mare de 2 ani.

Vulnerabilităţile cu care s-ar putea confrunta activitatea secţiei civile în anul următor se referă în special la posibilitatea apariţiei unor interpretări diferite în special a textelor Noului Cod de Procedură Civilă şi a Noului Cod Civil, care pot determina aplicarea diferită a acestor dispoziţii legale.

Conducerea instanţei şi a Secţiei civile se vor asigura că diferenţele de aplicare a legii vor fi observate din timp, prezentate de judecătorul care răspunde de unificarea practicii judiciare şi preşedintele secţiei civile la întâlnirile lunare de învăţământ profesional pentru a fi discutate şi clarificate de judecătorii secţiei.

Este absolut obligatoriu ca unul din obiectivele fundamentale pentru 2015 să fie creşterea calităţii hotărârilor judecătoreşti prin aprofundarea practicii instanţei de control şi a înlăturării cazurilor de aplicare neunitară a legii.

La nivelul secţiei penale, anul 2014 a fost marcat de intrarea în vigoare a Noului Cod de procedură penală, de apariţia instituţiilor judecătorului de drepturi şi libertăţi şi a celui de cameră preliminară astfel că scăderea minoră a operativităţii este cumva justificată. O explicaţie pentru numărul mai mare de hotărâri desfiinţate a fost oferită în detaliu la secţiunea 1.3.1 însă le revine vicepreşedintelui şi preşedintelui de secţie penală adoptarea de măsuri pentru reducerea casărilor, cu atât mai mult cu cât apreciem că anul 2014 este suficient ca perioadă de tranziţie în asimilarea şi implementarea riguroasă a noilor norme de procedură.

În ansamblu, activitatea Tribunalului Călăraşi pentru anul 2014 poate fi apreciază drept pozitivă însă pe deplin perfectibilă în raport de volumul de activitate al acestei instanţe, de statutul profesiei de magistrat, de rolul unei instanţe în societatea civilă. Răspunderea pentru ameliorarea parametrilor deficitari şi înlăturarea vulnerabilităţilor revine în mod primar conducerii Tribunalului Călăraşi însă în egală măsură şi fiecăruia dintre judecătorii şi grefierii acestei instanţe şi avem convingerea că întreg personalul instituţiei conştientizează responsabilităţile specifice atingerii obiectivelor propuse pentru anul 2015.

Stoc anteriorFondContestaţiiApelRecurs34008Intrate în cursul anuluiFondContestaţiiApelRecurs531127921SoluţionateFondContestaţiiApelRecurs513121929Stoc la sfârşit de anFondContestaţiiApelRecurs52600SuspendateFondContestaţiiApelRecurs0000

Stoc anteriorFondApelRecursTOTAL861138571056Intrate în cursul anuluiFondApelRecursTOTAL182411871783189SoluţionateFondApelRecursTOTAL194710001923139Stoc la sfârşit de anFondApelRecursTOTAL738325431106SuspendateFondApelRecursTOTAL1522215189

Operativitate20122013201482.7884.179.63

Nr. hotărâri pronunţate201220132014468645963811Nr. hotărâri atacate20122013201414211364925Ponderea atacării %20122013201430.3229.6824.27Nr. hotărâri pronunţate201220132014385838153139Nr. hotărâri atacate20122013201411231210747Ponderea atacării %20122013201429.1131.7223.8Nr. hotărâri pronunţate201220132014828781672Nr. hotărâri atacate201220132014298154178Ponderea atacării %20122013201435.9919.7226.49Nr. hotărâri pronunţate201220132014385838153139Hotărâri desfiinţate (modificate/casate)201220132014330260270Indice %2012201320148.55000000000000076.828.6Nr. hotărâri pronunţate201220132014828781672Hotărâri desfiinţate (modificate/casate)201220132014453758Indice %2012201320145.434.748.63000000000000082012Stoc anteriorIntrate în cursul anuluiTotalSoluţionateStoc la sfârşit de anSuspendate97049395909468612232482013Stoc anteriorIntrate în cursul anuluiTotalSoluţionateStoc la sfârşit de anSuspendate122344715694459610982292014Stoc anteriorIntrate în cursul anuluiTotalSoluţionateStoc la sfârşit de anSuspendate10983877497538111164189

Raport de activitate pentru anul 2014 – Tribunalul Călăraşi

Pagina 27 din 47