Clasa: a VII a B
Propuntor: Corina Bîrsan
Tipul leciei: mixt
dezvoltarea atitudinilor pozitive i capacitilor creative
contientizarea copiilor în legtur realitile lumii înconjurtoare
Obiective operaionale O1 s defineasc noiuni precum ”stereotip”,”prejudecat”,”discriminare”
O2 s identifice diferite comportamente discriminatorii la care sunt supuse
categoriile de persoane cu dizabiliti
O3 s argumenteze importana respectrii drepturilor persoanelor cu dizabiliti
O4 s descopere consecinele care se asociaz comportamentelor discriminatorii
O5 s stabileasc msuri utile care vin în sprijinul copiilor cu dizabiliti
Metode i procedee: metoda plriilor gânditoare ( ”Thinking hats ”), expunerea, explicaia, con-
-versaia euristic, dezbaterea, imageria mental
Mijloace de învmânt : retroproiector, laptop, film, mulaje , hârtie glasat, markere, flip-chart,
fie
Bibliografie: Lemeni , G.- ”Consiliere i orientare ”, ghid de educaie pentru carier. Activiti
Pentru clasele V-VIII, Ed. ASCR, 2004
Evenimente
instrucionale
Ob.
operaionale
Coninuturi
operaionale
Se prezint regulile corespunztoare organizrii acestui tip de activitate.
· Ideile fiecruia sunt valoroase !
· Criticm opinii nu persoane !
· S fim întotdeauna ateni la ceea ce se spune !
Se realizeaz prin vizionarea unui material video ”O voin de neclintit ”.
Se poart o scurt discuie despre mesajul materialului vizionat care face referire la mreia fiinei umane, mreie care se concretizeaz în încercarea de a-i depi limitele, în dorina de a învinge obstacolele, în a lupta atunci când totul pare imposibil.
Se prezint titlul leciei ”Diferii, dar prieteni ” i obiectivele operaionale ale acestei activiti.
Astzi vom desfura o activitatea în care vom vorbi despre persoanele cu dizabiliti care , aa cum ai observat din filmul vizionat anterior îi demonstreaz permanent mreia, prin lupta pe care o duc cu dizabilitatea pe care o au, precum i prin lupta cu prejudecile celor din jur.
Se identific dificultile pe care le întâmpin persoanele cu dizabiliti în interaciunile pe care acetia le au cu cei din jur : gândirea bazat pe stereotipuri, prejudecile care apar ca urmare a existenei stereotipurilor i comportamentele discriminatorii.
Se solicit elevilor s precizeze sensurile noiunilor ”stereotip ”, ”prejudecat” i ”discriminare”.
Se propune efectuarea exerciiului individual:
”Copacul cu comportamente discriminatorii ” ( vezi Anexa nr.1 ).
Fiecare elev primete mulajul unui copac , în care trebuie s completeze acele comportamente discriminatorii pe care le cunoate i cu care se confrunt persoanele cu dizabiliti.
Aceste comportamente discriminatorii vor fi completate de ctre elevi pe conturul unor frunze.
Ulterior se discut pe marginea comportamentelor identificate i se concluzioneaz faptul c prejudecile sunt cele care conduc la apariia acestor discriminri.
Se menioneaz de asemenea faptul c, atunci când discriminm persoanele cu dizabiliti le înclcm drepturile.
Se solicit elevilor s gseasc dou argumente care s evidenieze necesitatea respectrii drepturilor persoanelor cu dizabiliti.
· drepturile sunt universale
·
Se realizeaz prin intermediul unui studiu de caz ( vezi Anexa nr.2).
Cu ajutorul metodei ”Plriilor gânditoare” se supune analizei un studiu de caz care prezint povestea unui copil cu handicap fizic care este supus unui tratament discriminatoriu în cadrul colectivului de elevi din care face parte.
Clasa este organizat în cinci grupe corespunztoare plriilor albe, roii, negre, galbene, verzi.
Rolul plriei albastre este interpretat de ctre profesor.
Fiecare tip de plrie reprezint o latur a gândirii.
-plria alb-gândirea obiectiv
-plria roie-gândirea intuitiv
-plria neagr-gândirea negativ
-plria galben-gândirea pozitiv
-plria verde-gândirea lateral
-plria albasr-gândirea neutr
Plria alb definete problema, în sensul prezentrii ideilor principale, a reformulrii ideilor .
Se refer la fapte, figuri, informaii disponibile sau necesare.
Plria roie evideniaz tot ceea ce este legat de sentimente i intuiie.
Plria neagr evideniaz ce este incorect, greit, care sunt pericolele.
Plria galben subliniaz ce este pozitiv, care sunt avantajele.
Plria verde decide ce trebuie fcut, care sunt soluiile .
Ea va folosi limbajul gândirii creatoare.
Plria albastr este cea care definete problema i extrage concluziile .
Ea trebuie s ofere o vedere de ansamblu, trebuie s fac recapitularea final, este ca un ” dirijor al orchestrei ”.
Elevii lucreaza în grup , pe foi de flip-chart.
Fiecare grup prezint ,ulterior modul în care au soluionat sarcinile primite.
Rolul prezentrii activitii realizate de ctre fiecare grup revine raportorului acelui grup.
Dup fiecare prezentare, se afieaz la tabl foaia de flip-chart care red modul în care a fost efectuat sarcina.
Se va realiza prin desfurarea jocului ”Comparaii ”.
Scopul jocului este formularea de comparaii ,unde unul din termenii comparaiei este imaginea unuia dintre obiectele desenate pe un cub.
Profesorul indic numele unui copil, acesta primete cubul, îi alege o imagine de pe cub cu ajutorul creia efectueaz o comparaie.
Comparaiile efectuate de elevi trebuie s se raporteze la coninutul discuiilor derulate în cadrul activitii ( de ex.: stereotip, prejudecat, dizabilitate, copil, discriminare, soluii, societate, obstacole, provocare, sprijin)
Ca activitate de follow-up se propune elevilor un exerciiu de imagerie mental care se numete ”Tabr fr prejudeci ” ( vezi Anexa nr. 3)
Se solicit elevilor feed-back în legtur cu activitatea la care au participat.
Se fac aprecieri legate de modul în care elevii s-au implicat în derularea activitii
Expunerea
Conversaia
Explicaia
Dezbaterea
Expunerea
Explicaia
Conversaia
euristic
Expunerea
Explicaia
Explicaia
Expunerea
Conversaia
Euristic
Expunerea
Explicaia
Dezbaterea
Metoda
MENIONAI CÂTEVA COMPORTAMENTE DISCRIMINATORII CU CARE SE CONFRUNT PERSOANELE CU DIZABILITI !
ARGUMENTAI NECESITATEA RESPECTRII DREPTURILOR PERSOANELOR CU DIZABILITI !
ANEXA NR.2 – STUDIU DE CAZ – ”POVESTEA LUI DAN ”
DAN ESTE UN ELEV CONTIINCIOS, SOCIABIL,DAR PARE MEREU TRIST.
VIAA LUI S-A SCHIMBAT CÂND, ÎN URMA UNUI ACCIDENT DE MAIN NU A MAI PUTUT MERGE.
DEI ESTE UN COPIL PRIETENOS, MAI MULI COLEGI DE CLAS REFUZ S INTERACIONEZE CU EL, UNEORI ADRESÂNDU-I REMARCI IRONICE.
VORBETE GREOI I, DIN ACEST MOTIV,UNII COLEGI REFUZ S COLABOREZE CU EL LA ACTIVITILE DE GRUP.
I-AU RMAS ALTURI PRIETENII LUI CEI MAI BUNI, RADU I ALEXANDRU, PRECUM I FAMILIA SA CARE CARE-L APRECIAZ I-L SPRIJIN PERMANENT.
DAN SPER C ÎNTR-O ZI I CEILALI COLEGI S ÎNELEAG C POT FI PRIETENI, CHIAR DAC SUNT DIFERII.
ANEXA NR.3 – ”TABR FR PREJUDECI ”
IMAGINAI-V C SUNTEI ORGANIZATORII UNEI TABERE DE VAR PENTRU ELEVI . ESTE VORBA DESPRE O TABR LA CARE VOR PARTICIPA ATÂT ADOLSCENI SNTOI, CÂT I PERSOANE CU DIFERITE TIPURI DE DIZABILITI.