10 sfarsitul vietii

7/21/2019 10 Sfarsitul vietii

1/19

1

CURS 10 MODUL BIOETICA

EUTANASIA

CONF. DR. C. CURCA

1. Repere istorice

In 8.01.1988, JAMA publica un articol anonim ("It's Over, Debbie" vezi anexa 1-)care a lansat discutiile privitor la E. La putine luni dupa aceea, probabil si ca rezultat al

publicarii unor cazuri dar si al dezbaterilor ce au urmat, Council on Ethical and JuridicalAffairs al American Medical Association, AMA devenita ulterior World Medical AssociationWMA (asociatia medicala internationala ce coordoneaza toate colegiile medicilor din toatalumea), si-a reconfirmat opozitia fata de E.

In 1991 o dezbatere a Parlamentului European asupra eutanasiei a stimulat discutiile inintreaga Europa. Ele continua si astazi si vor continua inca.In trecut termenul sugera o moarte usoara, naturala, neindusa de factori externi

(termenul a aparut pentru prima data intr-un text de Suetoniu referindu-se la Augustis Cezar.Prima persoana care a pus problematica eutanasiei asa cum o stim astazi este F.

Bacon1(1561-1626) care a promovat ideea ca medicul trebuie sa aiba cunostintele necesarepentru a isi putea ajuta pacientii sa moara usor (euthansia exteriori, numita asa pentru a odiferentia de moartea care se intampla atunci cand esti impacat cu ideea ei si cu tine insutithat euthanasia, or sweet calm dying , procured by a due preparation of the soul (Bacon, pp124-125, Beaty).

Prin urmare termenul nu insemna in acea perioada moarte indusa de medic ci usurarea

mortii naturale de catre medic.Aceasta conceptie s-a pastrat pentru urmatoarele doua secole si jumatate, pana in

1870 cand notiunea a fost asociata de catre Samuel D. Williams cu moartea usoara,nedureroasa, indusa de medic.

Eutanasia a fost utilizata pentru ambele notiuni pana in anii 1920, dupa care in uz aramas predominant definitia actuala (cea veche fiind inlocuita cu notiunea de euforie si apoide grija pentru modul in care o anumita persoana inceteaza din viata.

Sunt inca vii in mintea noastra aspre amintiri ale ideologiei naziste si a legitimizariieugeniei din perioada 1939-1943 (Actiunea T4) prin care au fost omorati peste 70.000 oameni(existente fara valoare vitala ale unor persoane cu probleme psihice, degenerati, diformi,etc.) vezi Anexa 2-

Alte asocieri alte eutanasiei au fost realizate cu: (1) utilizarea sedativelor pentru a seasigura o moarte usoara (South Carolina Medical Association); (2) moartea asistata saumoartea asistata de medic; (3) intreruperea suportului artificial pentru persoane care nu ar maifi putut supravietui fara acestea.

E revine in discutie atat in SUA prin Actul Mortii cu Demnitate (Death with DignityAct) trecut de legislativul din Oregon in 1994, Actul Alegerii compasionate (CompassionateChoices Act) respins in California in 2006, Legea Ingrijirii futile (Futile Care Law) trecut inTexas in 1999.

1F.Bacon:Obiectulmediciniiesterefacereasanatatiisicalmareadurerilrdarnunumaicandaceastacalmare

poateducelainsanatosirecisiatuncicandpoateserviuneimortiseninesiusoare


2/19

2

In Europa devine legala in Belgia (2002), Olanda -ca E din compasiune mercy killing-(1993, 2002), Elvetia (lege aprobata privind suicidul asistat (one way tickets to Zurich).Inntre 2002-2006 se pune in dezbatere publica eutanasia in Regatul Unit, Franta, Cehia fiindrespins.

Numarul E efectuate in Olanda nu este precis cunoscut. Conform Comisiei de cercetare a actului

medical si E (Committee Onderzoeck Medische Praktijk InzKE Euthanasie) in 2000 au fost inregistrate peste20.000 cereri de E din care au fost indeplinite cel mult 6.000.

Problematica E este alimentata continuu de dezbateri mediatice ample precum cazurileKaren Ann Quinlan, 1985, Nancy Cruzan, 1990, Jack Kevorkian (Doctor Death, inchis in1999 urmand a iesi in 2007), Terry Schiavo, 2005.

Repere istorice

Juramantul Hippocratic (400 300 BC) Nu voi da curs cererii nimanui si nu voi prescrie unmedicament (drog) si nici nu void a sfat prin care sa-i produca moartea - To please no one will I

prescribe a deadly drug nor give advice which may cause his death-

Legea Comuna din Anglia incepand cu 1930 pana astazi dezaproba suicidal si suicidal asistat1828 euthanasia este explicit scoasa in afara legii in SUA1900 (in jurul) euthanasia capata support in unele cercuri intelectuale1935 apare o societate care promoveaza euthanasia in Anglia1937 suicidal asistat devine legal in Elvetia1938 apare o societate care promoveaza euthanasia in USA1939 Action T4 Germania nazista1948 procesul de la Nuremberg1977 living wills in California (ulterior si in alte state ale SUA)1990 Dr. Jack Kevorkian (Michigan, USA) care a incurajat si asistat personae in comitereasuicidului este judecat, condamnat in 1999 pentru un omor televizat si eliberat conditionat in 20071993 Olanda decriminalizeaza suicidal asistat de medic1994 statul Oregon (SUA) Death with Dignity Act (US Supreme Court decision 1997, incearca sa

opreasca legea prin amendarea legii utilizarii drogurilor esuat in 2001)1995 Teritoriile Nordice Australiei: euthanasia bill; respins de legislativul Australian in 19971999 Texas (USA) Futile Care Law: aprobat2002 Legile Eutanasiei in Olanda si Belgia2005 cazul Terri Schiavo2005 Protocolul de la Groningen privind eutanasia la copil

2. Definitii, concepte si aprecieri de baza cu valoare de norme

Etimologic in limba greacvecheeutanasieeste un derivat al adjectivuluieuthanatos,care nsemna etimologic moarte buna (eu nseamnbun i tanatos nseamn moarte)sau cel care moare uor, fericit.

Moarte fara dureri; metoda de provocare de catre medic a unei morti precoce,nedureroase unui bolnav incurabil pentru a-i curma o suferinta grea sau prelungita(Dictionarul explicativ al limbii romane)

Eutanasia, care este actul deliberat de a pune capat vietii unui pacient chiar daca lacererea pacientului sau a apartinatorilor, este neetic. Aceasta nu trebuie sa impiedicemedicul de la respectarea dorintei pacientului de a permite ca procesul mortii sa-sidesfasoare cursul sau natural in fazele terminale ale bolii (Asociatia MedicalaMondiala, Declaration on Euthanasia)

Eutanasia este omor la cerere si se defineste ca fiind actiunea unui doctor care in modintentionat suprima viata unei persoane prin administrarea unor substante/droguri la


3/19

3

solicitarea voluntara si competenta a acelei persoane (European Association forPalliative Care, EAPC)

Conform EAPC, definitia E nu trebuie sa includa oprirea sau renuntarea la tratamentulconsiderat zadarnic, sedarea terminala sau situatia ntreruperii ori a nenceperiitratamentului, care ar asigura alinarea simptomatica bolnavului.

In opinia EAPC medicalizarea unei persoane atunci cand este nonvoluntara (prin lipsaposibilitati de consimtamant) sau involuntara (impotriva vointei) este apta de a ficonsiderata omor.

EAPC Task Force la nivelul anului 2008 are 41 Asociatii Nationale din care 25 se afla in tot atatea tariEuropene; totalizeaza peste 50.000 de lucratori si voluntari in domeniul ingrijirilor paleative.

3. Clasificare

In relatie cu consimtamantul persoanei, E determina 3 relationari:o Voluntara (cu consimtamantul direct al persoanei)o Non-voluntara (fara consimtamantul direct al persoanei dar cu consimtamantul

indirect al apartinatorilor persoane incompetente, etc.-)o Involuntara (impotriva vointei persoanei si apartinatorilor sau fara exprimarea

acestora-)

Se apreciaza de catre EAPC ca E nu poate fi altfel decat voluntara si ca urmareconceptul de E voluntara trebuie abandonat fiind un pleonasm.

In literatura se face de asemenea diferenta intre E activa si pasiva prin modalitatea derealizare:

o Activa-Agresiva (administrarea de medicatie letala)-Non-agresiva (oprirea suportului vital)

o

Pasiva (neacordarea, oprirea medicatiei care intretine viata stiind ca drepturmare va urma moartea)

EAPC considera ca distinctia este nepotrivita. In intelegerea EAPC cat si a legislatieiolandeze actuale prin care E este considerata legala in aceasta tara, E nu poate fi altfel decatactiva intrucat fie ca actiune fie ca inactiune consecinta este activa asupra persoanei, adica

producerea decesului; altfel spus E pasiva se afla in contradictie de termeni si aceastaasociere trebuie evitata.

Spre deosebire de E a carei intelegere si aplicare poate genera dezbateri, EAPCconsidera ca suicidul asistat de medic reprezinta actiunea unui medic care intentionat ajuta o

persoana sa comita sinuciderea prin punerea la dispozitie pentru proprie administrare desubstante/droguri la solicitarea voluntara si competenta a acelei persoane. Aceasta actiune areun statut clar, ilegal si incompatibil cu profesiunea medicala.

Se mai regaseste in literatura notiunea de eutanasie cu dublu efect care secaracterizeaza prin administrarea unui medicament ce se afloricum n schema terapeuticaunui bolnav incurabil sau aflat ntr-o faz terminal a bolii a (de exemplu, morfin), i acrei cretere continu a dozei poate provoca suprimarea funciei respiratorii i n finalmoartea.

Curent termenul de eutanasie se suprapune peste cel de eutanasie activa; eutanasiapasiva ca termen a fost inlocuita cu intreruperea asistarii vitale, luarea de pe aparate,intreruprea ventilatiei mecanice. intreruperea suportului cardiorespirator samd.


4/19

4

4. Argumente

Testamentul Papei Pius XII in anul 1957: Ai dreptul si obligatia ca in caz de boalagrava sa faci pasii necesari pentru a conserva viata si sanatatea. Aceasta datorie revine dinmila ordonata de Creator, din justitia sociala si chiar din lege. Dar doctorul este obligat in

permanenta sa asigure doar masuri de tratament obisnuite...adica masuri care sa nu reprezinte

o povara nici pentru medic si nici pentru pacient.

4.1 Argumentatie pro E

Societatea este datoare smanifeste sentimente de compasiune i milfadedurere dar i fade agonia semenului suferind.

Respectarea dreptului bolnavului la autodeterminare (Carta drepturilor Omului)care include dreptul de a hotr autonom asupra modului de abordare achestiunii sntii sale, n care poate fi induspotenial i eutanasia-

Dreptul la o viata demna dar si la o moarte demna. Dreptul la viata incumba sidreptul la moarte. Cat timp are dreptul la a trai cum poate fi lipsit de dreptul de amuri?

Autori relevanti: Timothy Quill ("Death and Dignity," 1991), Richard Selzer,

Betty Rollin, Sidney Hook

4.2 Argumentatie contra E

Valoarea vietii: viaa umaneste o valoare prin sine, valoare care nu poate nnici un caz fi confundatcu succesul profesional ori social ori cu activitateaindividului; este un dar Divin. Adversarii eutanasiei resping opinia conformcreia n condiii de durere insuportabilviaa i pierde valoarea i se transformn martiriu fizic i psihic. Oricat de bolnav este un om...el este indreptatit saaiba toate orele de viata pe care Dumnezeu i le-a harazid pe acest pamanat.

Aceste ore pot fi cele mai pretioase si mai importante din intreaga sa viata. Pot fiafaceri de facut, testamente, cadouri, se pot da si primi iertari, 101 motive care sajustifice aceste cuvinte... (depozitia procurorului in cazul dr. Carr)

Riscul politizarii E si a eugeniei. Crearea unei politici sociale privind eutanasianu poate fi acceptat intrucat ar putea screascposibilitatea ori chiar sa faca

probabila reluarea unei politici de eugenie sau de E involuntar. Riscul abuzurilor criminale. Orice metod activ avnd ca scop moartea

incurabililor, anomaliilor, diformilor sau delicvenilor, deoarece orice doctrinmedical sau social care nu respect principiile vieii, ajunge inevitabil laabuzuri criminale (Academia Francez)

Autori relevanti: Scrieri ale Bisericii (ex. Testamentul Papei Pius XII,1957), Nat

Hentoff, Leon R. Kass, Ronald Dworkin

5. Aspecte ale E la nou-nascut derivate din dilema a omori/a lasa sa moara

Desi lasat in urma subiectul E nou-nascutului ridica cele mai numeroase controversecentrate de diferenta intre a ucide si a lasa sa moara.

Nou-nascutul plurimalformat pune problema E pasive sau a tratamentului nonselectivpoate mai intens decat adultul constient sau nu. Consimtamantul sau privind tratamentul estebiologic absent si este transmis medicului prin intermediul parintilor si din partea acestora.Daca mama poate dispune de propriul corp (ca in cazul avortului sau altor forme de terapie)din momentul in care copil s-a nascut, ambii parinti trebuie sa accepte intrerupereatratamentului un singur consimtamant nemaifiind suficient.


5/19

5

Daca acordul unuia dintre ei devine obligatoriu, atunci nu ar mai fi nici o diferenta intreneonaticid si contraceptie. Sigur ca argumentul care afirma ca nou-nascutul nu isi poatemanifesta personalitatea este adevarat, dar nici un pediatru nu poate ucide. Se poate acceptaca a lasa un copil sa moara poate fi in interesul copilului la un moment dat. Nontratamentulselectiv al celor plurimalformati nu este discordant cu obligatia medicului de a sprijini viata

de la coneptie si pana la moarte. A lua in mod activ viata unui bolnav inseamna omucidere siin aceasta definitie varsta nu este importanta.Argumente care promoveaza existenta diferentei intre a ucide si a lasa sa moara

(Campbell si Downie, Practica pediatrica moderna, 1989).Este o diferenta uriasa psihologica intre a permite moartea sau a ucide, diferenta care

este foarte importanta pentru personalul unitatilor de terapie intensive. Pentru acestia este omare diferenta intre a nu folosi un incubator pentru a tine in viata un copil de 600 gr. si a faceo injectie ucigasa, indiferent ca rezultatul este similar.

Argumente care promoveaza lipsa diferentei intre a ucide si a lasa sa moara, J. RachelIn the first [instance], Smith stands to gain a large inheritance if anything should

happen to his sixyear-old cousin. One evening, while the child is taking his bath, Smith

sneaks into the bathroomand drowns the child, and then arranges things so that it will looklike an accident.

In the second, Jones also stands to gain if anything should happen to his six-year-oldcousin. Like Smith, Jones sneaks in planning to drown the child in his bath. However, just ashe enters the bathroom Jones sees the child slip and hit his head, and fall face down in thewater, Jones is delighted; he stands by, ready to push the childs head back under if it isnecessary, but it is not necessary. With only a little thrashing about, the child drowns all byhimself, accidentally, as Jones watches anddoes nothing.

6.

Ingrijiri paliative, IP

Ingrijirile paliative reprezinta in Europa o parte integranata si pe cale de extindere aingrijirilor medicale. Pot exista diferente culturale regionale si nationale in ce privesteorganizarea ingrijirilor paliative pentru sanatate care se pot reflecta in practica medicala.Totusi n 1989 EAPC a reusit definirea ingrijirilor paliative de o maniera recunoscuta de catreOMS in Cancer Pain Relief and Palliative Care. Recent o noua definitie a OMS a aparut.

Astfel IPreprezinta imbunatatirea calitatii vietii pacientilor si a familiilor acestora infata problemlor de sanatate pe care le asociaza boliel letaleprin preventia si usurarea suferintei

prin identificarea precoce si evaluarea impecabila si tratamentul durerii si a altor problemefizice, psihologice si spirituale.

IP:-usureaza durerea si alte simptome suparatoare

-afirma viata si privesc mmoartea ca pe un proces normal-nu incearca nici sa grabeasca si nici sa amane moartea-integreaza aspectele psihologice si spirituale ale ingrijirii pacientului-ofera un suport pentru a ajuta viata pe cat de activ se poate pana la sfarsit-ofera un sistem pentru a ajuta familia pe timpul bolii apartinatorului si a propriei

suferinte-foloseste o echipa care sa se adreseze nevoilor pacientilor si familiilor lor-cresc calitatea vietii si pot dea semenea sa influenteze pozitiv evolutia bolii-aplicata devreme in evolutia bolii poate impreuna cu alte mijloace terapeutice precum

chemoterapia, radioterapia sa prelungeasca viata si suportabilitatea complicatiilor clinice


6/19

6

Solicitarile pentru eutaanasie si suicid asistat de catre medic sunt adesea alterate deacordarea unor IP de calitate. Persoanele care solicita E sau suicidul asistat de medic ar trebuisa aiba acces la expertiza IP.

Realizarea E sau facilitarea suicidului asistat nu au nici o legatura cu IP.Respectul pentru autonomie este un tel important al IP care incearca sa intareasca

autonomia si nu sa o slabeasca. Accesul la IP de calitate trebuie sa constituie o politicanationala si internationala.

7. Omorul prin medicalizare, retinerea/retragerea tratamentelor inutile, sedarea

terminala

Medicalizarea unei persoane fara consimtamantul acesteia in doze letale fienonvoluntara (cand persoana nu poate sa isi acorde consimtamantul) fie involuntara(impotriva vointei pacientului) este omor si trebuie pedepsita de legile tarii.

Retinerea/retragerea tratamentelor inutile si sedarea terminala NU constituie E.Sedarea terminala sau paliativa reprezinta folosirea medicatiei sedative pentru a usura

o suferinta intolerabila in ultimele zile ale vietii si nu constituie E.In sedarea terminala:

Intentia este de a usura suferinta intolerabilaProcedura este de a folosi un drog pentru controlul simptomuluiFinalitatea este indepartarea suferintei

In eutanasie:Intentia este de a suprima viata pacientuluiProcedura este de a folosi un drog letalFinalitatea este moartea imediata

In IP sedarea blanda poate fi folosita terapeutic si nu va avea efecte adverse de alterarea constientei pacientului sau a posibilitatilor sale de comunicare.Uneori insa sunt necesaredoze mai mari pentru a atinge scopuri terapeutice chiar daca starea de constienta estealterata.Cu toate acestea acest nivel de sedare se revizuieste permanent si nu este de regulamentinut decat temporar. Hidratarea artificiala si hrana trebuie administrate artificial ori decate ori se ipune necesitatea lor pe aceasta cale.

8. Sinuciderea asistata de medic, SAM si eutanasia voluntara, EV

Ambele sunt interzise in majoritatea tarilorIn ambele cazuri decizia este a pacientului si poate fi anulata pana in momentul in care

procesul devine ireversibil

Diferenta intre sinucidere asistata si E voluntara este reprezentata de cine face ultimulact: pacientul in cazul sinuciderii asistate de medic respectiv medicul in cazul eutanasieivoluntare.

In cazul SAM pacientul se sinucide sau luarea vietii este luata in comun acord cumedicul

In cazul EV medicul este cel responsabil el este cel care il ucide pe pacient.

9. Aspecte legislative

9.1 Legislatia in Olanda

In ciuda faptului ca E este inca discutata la nivelul public (vezi si art. 293 din CodulPenal Olandez), guvernul olandez a formulat o legislatie unitara acceptata. Astfel treptat lanivelul tuturor puterilor judecatoresti incepand cu 1973 a predominat opinia ca daca medicul


7/19

7

respecta si urmeaza anumite instructiuni procedurale, totdeauna in cazuri de necesitateurgenta ori caracterizate ca situatii de forta majora, nu este acuzat de efectuarea E activevoluntare. Drept conditii ale practicarii eutanasiei in Olanda au fost stabilite urmatoarele:

1. sa existe in urma informarii solicitarea autonoma clara, continua si repetata abolnavului insusi, care sa nu lase loc de indoiala privind dorinta sa de a-si pune

capat vietii2. vatamarea spirituala, psihica si fizica a bolnavului sa fie apreciata ca deosebit degrava si fara nici o perspectica de remediere

3. imposibilitatea aplicarii altor metode alternative de tratament si conditia ca toatetratamentele aplicate sa fi esuat sau sa existe refuzul bolnavului la aplicarea alteimetode

4. E se realizeaza exclusiv de catre medic dar se cere si consimtamantul scris alunui alt medic cu experienta in domeniu. In plus se propune si prezenta cu rolconsultatic a unui infirmier, preot sau a altui profesionist cu experienta

5. Existenta unei boli incurabile sau a durerilor insuportabile.6. Aducerea la cunostinta pacientului a tuturor solutiilor alternative.

7.

Formularea unei a doua opinii de catre specialisti.8. Cererea eutanasiei de catre pacientul insusi, in deplinatatea facultatilor sale.9. Interzicerea faptului ca propunerea sa vina din partea medicilor curanti

9.2Legislatia in Belgia

Actul de Eutanasie, Belgia 28 May 2002Stabileste conditiile in care un emdic poate practica E fara a fi pedepsitCriterii (similar cu Olanda):

pacientul sa fie adult si constientcererea sa fie facuta de catre pacient prin propria vointa dupa refelctie si repetat

sa nu existe nici o solutie medicala la boalapacientul are constant suferinte fizice/psihice de neindurat care nu pot fiindepartatestarea pacientului ca rezultat al bolii sau accidentului sa fie grava si incurabila

Solicitarea prin declaratie a cererii de eutanasie in eventualitatea inconstientei care inraport cu cunostiintele medicale nu este reversibila este pentru orice cetatean adult in

posesia facultatilor ireversibila pentru urmatorii 5 ani si reinnoibila.Cei care fac astfel de declaratii pot desemna unul sau mai multi reprezentanti care sainformeze medicul responsabil de dorintele pacientului insconstient.Aceasta stipulare trebuie sa fie vazuta in contextual mai larg al Actului DrepturilorPacientului, lege cu character mai larg privind drepturile si obligatiile medicilor

practicieni in raport cu pacientii in care reprezentantii pacientilor au un rol mai larg insensul in care apara drepturi pe care pacientul nu poate sa si le exercite pentru el insusi

prin incapacitate temporara sau permanenta.Procedura de urmat pentru medic:

a furniza informatia catre pacient;a confirma persistent simptomelor si a dorintei pacientuluia consulta un al doilea medica consulta echipa care ingrijeste si daca pacientul doreste si alte terte parti

observarea pe o durata de timpdocumentarea in fisa pacientului

declararatie inaintata catre comisia federala a caror sarcini sunt:


8/19

8

Sa asigure ca procedura este corespunzator urmataSa realizeze statistici anuale catre ParlamentSa inainteze catre Parchet orice declaratii sau constatari prin care se

poate suspecta ca procedurile si conditiile statutorii nu au fostrespectate

9.3 Legislatia comunitara, EU

Conventia

pentru

Protectia

fiintei umane si demnitatii omului in raport cu aplicareabiologiei si medicinii: Conventia asupra Drepturilor Omului si Biomedicinii, Oviedo,4.IV.1997:Capitolul 1 Aspecte generale, Art. 2- Primatul fiintei umane: Interesele si

bunastarea fiintei umane va prevala asupra interesului societatii sau stiinteiCarta Drepturilor Omului: In exercitarea dreptului unei persoane nu poate fi incalcatdreptul altei persoane.Recommendation 1418 (1999) Protection of the human rights and dignity of theterminally ill and the dying(Anexa 3)

Art. 3In 1976, in its Resolution 613, the Assembly declared that it was

"convinced that what dying patients most want is to die in peace and dignity, ifpossible with the comfort and support of their family and friends", and added inits Recommendation 779 (1976) that "the prolongation of life should not in itselfconstitute the exclusive aim of medical practice, which must be concernedequally with the relief of suffering".

9.4 Legislatia in RomaniaIn momentul de fata nu exista o legislatie romaneasca ce sa reglementeze specific

eutanasia. Principalele norme legislative ce pot fi invocate sunt:

Codul Penal Roman reglementeaza doar omorul (art. 178) si anume: "uciderea uneipersoane se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unordrepturi".In aceste conditii, eutanasia si suicidul asistat ar putea fi interpretate ca fiind izvoarede circumstante atenuante tinand cont de motivatia particulara (omor din mila) si de

participarea victimei.o Determinarea sau inlesnirea sinuciderii este incriminata de art. 182 care

prevede:(1) Fapta de a determina sau inlesni sinuciderea unei persoane, dacasinuciderea sau incercarea de sinucidere a avut loc, se pedepseste cu inchisoarestricta de la 2 la 7 ani.

(2) Cand fapta prevazuta in alin (1) s-a savarsit fata de un minor sau fata de opersoana care nu era in stare sa-si dea seama de fapta sa ori nu putea fi stapanape actele sale, pedeapsa este inchisoarea stricta de la 3 la 10 ani.

Noul Cod Penal, aflat in momentul de fata in dezbatere publica reglementeazaeutanasia prin Art. 188 "uciderea savarsita la cererea explicita, serioasa, constienta sirepetata a victimei care suferea de o boala incurabila sau de o infirmitate grava atestatemedical, cauzatoare de suferinte permanente si greu suportat se pedepseste cuinchisoare de la 3 la 7 ani"

Codul deontologic al medicului, sectiunea D Atentarea la viata si integritatea fizica a

bolnavului in care eutanasiei si suicidului asistat respectiv:


9/19

Art. 120 Medicul trebuie sa incerce reducerea suferintei bolnavuluiincurabil, asigurand demnitatea muribundului.

Art. 121 Se interzice cu desavarsire eutanasia, adica utilizarea unorsubstante sau mijloace in scopul de a provoca decesul unui bolnav,indiferent de gravitatea si prognosticul bolii, chiar daca a fost cerut

insistent de un bolnav perfect constient. Art. 122 Medicul nu va asista sau indemna la sinucidere sau

autovatamare prin sfaturi, recomandari, imprumutarea de instrumente,oferirea de mijloace. Medicul va refuza orice explicatie sau ajutor inacest sens.

Pacientul nevindecabil va fi tratat cu aceeasi grija si atentie ca si ceicare au sanse de vindecare (art. 26).

10.Cazuri celebre

8.1.Karen Ann Quinlan, 1985

Nascuta in 29 Martie 1954 decedata in 11 Iunie1985 a fost considerata o persoana importanta inistoria controverselor drepturilor de a muri in SUA.

9

Cand a avut 21 a devenit inconsteinta dupa opetrecere cazand intr-o stare vegetativa persistenta,PVS. A fost tinuta in viata pe respirator mai multeluni fara imbunatatiri evidente; parintii au solicitatintreruperea activa a suportului asistat si a i se

permite sa moara. Spitalul a refuzat si astfel ainceput prima mare dezbatere legala care a generatimportante precedente juridice.Cazul a fost considerat juridic important dar aapelat si la principii religioase. Intrucat fata sifamilia ei erau catolici s-au pus iin discutie principiicatolice ale moralei teologice care au influentatrezultatul si dezvoltarea legii in SUA, influente cares-au multiplicat de-a lungul planetei. Cazul a fost considerat piatra de turnura pentrudezvoltarea moderna a bioeticii.Quinlan a fost indepartata de pe suportul activ pentru viata (removed from active lifesupport) in 1976, a mai trait inca circa 10 ani in coma pana la moartea sa prin

pneumonie in 1985.

Cazul Quinlan continua sa ridice intrebari importante in morala teologica, bioetica,eutanasie, institutia legala si drepturilor civile. Ca urmare directa s-au creat comitetelde etica in spitale si s-au dezvoltat antedirectivele de sanatate (advance healthdirectives)Antedirectivele de sanatate numite si antedirective sau antedecizii sunt instructiunidate de persoane care specifica ce actiuni vor trebui luate in situatia in care nu vor maifi apti de a lua decizii ca urmare a unei boli sau incapacitatii. Testamentul medical(living will) este o forma de antedirectiva care lasa instructiuni pentru tratament. Alteforme care pot fi intalnite in SUA pot fi imputernicirea unei autoritati sau avocat(power of attorney) sau imputernicirea unui apropiat sau apartinator (health care

proxy) care sa execute instructiunile pentru tratament. Testamentul medical poate fi

general sau specific: ex. Daca sufar o boala sau o conditie incurabila, ireversibila si
http://en.wikipedia.org/wiki/1976http://en.wikipedia.org/wiki/Living_willhttp://en.wikipedia.org/wiki/Living_willhttp://en.wikipedia.org/wiki/Power_of_attorneyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Health_care_proxyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Health_care_proxyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Health_care_proxyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Health_care_proxyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Power_of_attorneyhttp://en.wikipedia.org/wiki/Living_willhttp://en.wikipedia.org/wiki/Living_willhttp://en.wikipedia.org/wiki/1976


10/19

medicul meu stabileste ca este terminala, indic ca masurile de sust

inere a vietii careservesc doar prelungirii agoniei mele sa fie oprite si intrerupte (If I suffer anincurable, irreversible illness, disease, or condition and my attending physiciandetermines that my condition is terminal, I direct that life-sustaining measures thatwould serve only to prolong my dying be withheld or discontinued.)

8.2.Nancy Cruzan, 1990

Nancy Cruzan a devenit o figura publica importanta dupa ce a intrat in "persistentvegetative state", PVS.In 1983 in urma unui accident rutier a ramas

permanent inconstienta si fara functie cerebrala,intretinuta in viata prin gavaj si ingrijiri medicaleatente. Familia sa a condus o lupta indelungata

pentru ca sa i se inlature tubul de alimentatie.Cazul a ajuns la curtea Suprema a SUA care au

stabilit ca familia sa nu a putut aduce o clara siconvingatoare probatiune ca Nancy Cruzan nu arfi dorit ca masurile artificiale sa nu fie continuate.Ulterior familia au prezentat o astfel de marturie

judecatoriei din statul Missouri care au decis infavoarea lor in 1990. Famili a a incetatalimentarea corpului lui nancy in decembrie 1990si ea a murit mai tarziu in aceeasi luna.Sindromul PVS; definitie: a fost descris prima data in 1940 de catre Ernst Kretschmersub numele de sd. apalic. Termenul a fost reinventat in 1972 de catre chirurgul scotianBryan Jennett si neurologul american Fred Plum pentru a descrie un sindrom care adevenit posibil prin cresterea capacitatii medicinii de a tine in viata corpurile umane.Semne si simptome ale PVS: pacientul aflat in stare vegetativa este de obiceiinconstient. Este neresponsiv la stimuli externi probabil cu exceptia stimulilordurerorosi. Spre deosebire de coma in care ochii sunt inchisi, pacientul cu PVSdeschide adesea ochii care pot sa se gaseasca intr-o pozitie fixa sau urmarind obiectesau in miscari neconjugate. Ochii pot descrie cilcuri asemantoare somnului sau sa seafle intr-o stare de trezire cronica. Pot prezenta comportamente care pot fi apreciate carezultate din stari partiel de constienta precum scrasnitul dintilor, inghitirea, zambetul,curgerea lacrimilor, mormaitul, cascatul, tipatul aparent fara un stimul externevidentiabil.

Diagnostic: multi pacienti pot iesi din starea vegetativa in cateva saptamani dar cei cenu recupereaza in 30 zile se numesc a fi in stare vegetativa persistenta, PVS. Sansarecuperarii depinde de extinderea leziunii cerebrale si de varsta: tinerii au prognosticmai bun decat varstnicii. La 6 luni in general adultii au 50% sanse de recuperare aconstientei in timp de copii 60 %. Dupa an sansele scad foarte mult si recuperarea esteinsotita de severe disabilitati. Cu cat mai mult se afla o persoana in PVS cu atat maigrave sunt dizabilitatile cu care va ramane.

10
http://www.answers.com/topic/ernst-kretschmerhttp://www.answers.com/topic/ernst-kretschmer


11/19

8.3.Jack Kevorkian

nascut in 26 Mai, 1928, patolog american. Declara caa asistat cel putin 130 pacienti pentru a muri. A spusca a muri nu este o crima(Doctor Death,. A fostcondamnat 8 ani intre 1999-2007 pentru omor grd. II.

A fost eliberat in 1 Iunie 2007 conditionat pentrucomportament bun.

8.4.

Theresa Marie Schindler, Terry Schiavo, 2005

Theresa Marie Schindler numita si "Terri" Schiavo s-a nascut in 3 Decembrie 1963. A

cazut in propria casa pe 25 feb. 1990 intrand in stop cardio-respirator. A fostresuscitata si a ramas cu stare vegetativa

persistenta, PVS dependenta de alimentatieprin gavaj si ingrijire medicala stricta timp de15 ani.

11

In 1998 sotul sau Michael Schiavo, care eralegal si tutorele sau, a cerut Judecatoriei Curtiidin Comitatul Pinellas sa aprobe intrerupereaalimentarii artificiale. Parintii ei, Robert siMary Schindler, s-au opus admitand ca esteconstienta.Curtea a stabilit ca Terry nu si-ar fi dorit sa secontinue masurile de intretinere artificiala avietii. Judecata a durat 7 ani si a inclusgrupuri avocatiale, pro sustinerea vietii, a respectarii drepturilor celor cu dizabilitati,

politizandu-se intens.Inainte ca decizia curtii locale sa fie luata in 18 Martie 2005 guvernatorul de Florida siSUA a trecut legi care urmau sa previna intreruperea alimentatiei dar fara succes. Ointensa mediatizare nationala si internationala s-a derulat pentru 7 ani.Pana in martie 2005 avusesera loc 14 apeluri precum si numeroase petitii, audieri in

judecatoriile din Florida, 5 procese la Curtea Federala Districtuala, Curtea Suprema

din Florida, subpoena de catre comitetul congresului care sa o califice drept martorsub protectie federala, legislatia federala, Curtea Suprema a SUA de 4 ori. A murit laSp. Pinellas Park pe 31 Martie 2005 la 41 ani. Multi au considerat ca moartea sa a fostcrima. Parintii lui Terry l-au acuzat pe sotul sau de abuz si de omor.

8.5 Ramon Sanpedro

Ramon Sanpedro, 1998 Dorinta de a muri: "O viafrlibertate nu e via!". Ramon triete de 30 de anitetraplegic. Ramon vrea smoar, dar, dupcumrezultinclusiv dintr-o sentinjudectoreasc, nu este

proprietarul propriei viei. A tri este un drept i nu o

obligaie, spune el, nsjustiia este de altprere.
http://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Schiavohttp://en.wikipedia.org/wiki/Michael_Schiavo


12/19

12

8.6 Vincent Humbert

24 septembre2000- 26. September2003Vincent, un tanar pompier, victima a unui grav accident rutier ramane mut, orb sitetraplegic dar lucid si constient.

A cerut presedintelui Frantei J. Chiraq si apoi lui Sarcozy ca sa fie eutanasiat ceranddreptul de a muri dar nu i-a fost acordat.

8.7 Piergiogio Welby

Roma, Italia, 2006Biserica Romano-catolica refuza funeralii religioase pentru un romancier italian care amurit dupa ce medicul sau l-a deconectat de la aparatele de sustinere a vietii declarandca decesul s-a produs prin sinucidere voluntara asistata.Sotia lui Piergiogio Welby care a aparat decizia medicului a sustinut ca va realizatotusi inmormantarea intr-o zi de Duminica daca Biserica refuza. Militantii anti-eutanasie au considerat moartea romancierului ca fiind un omor. Biserica a refuzat

acordarea aprobarii.

8.8 Immaculada Echevarria, 2007

Inmaculada Echevarra este o femeie cu Distrofie Musculara Progresiva Duchennetotal dependenta de respiratie mecanica timp de 20 ani. In Octombrie 2006 a cerut

public sa fie deconectata de pe aparat sustinand ca aceasta nu este eutanasie intrucatnu intreruperea aparatului ii va determina moartea ci progresia bolii in lipsa suportuluimecanic respirator.S-a sustinut ca a nu i se da apa si mancare inseamna eutanasie intrucat va duce dirct lamoarte dar intreruperea respiratorului inseamna doar oprirea unei masuri extraordinarecare va duce indirect la moarte prin progresia bolii: oamenii constienti au dreptullegal sa refuze tratamentul medical extraordinar.Problema Echevarriei este ca nu poate fi convinsa ca viata ei mai are valoare siutilitate sociala cat timp toata lumea este doar amabila cu ea dar in final nimeni nuramane cu ea si nimeni nu doreste sa o ajute, fiind singura in fata bolii fara salvare.Insingurarea este mai rea decat durerea a spus ea in motivatia solicitarii de eutanasiedupa 20 ani de boala. Pentru mine, a spus ea, viata a incetat sa mai aiba un rost cumult timp in urma. Vreau sa ii determin sa ma ajute sa mor pentru ca mi-am petrecutcea mai mare parte a vietii in suferinta.Guvernul socialist al lui Zapattero incearca sa promoveye legislatia pro+eutanasie in

pachetul cu casatoria celor de acelasi sex, admiterea cercetarii asupra celulelor

embrionice si facilitarea accesului la divort.Biserica catolica impreuna cu conservatorii se opun cu indarjire: A provoca moarteaunei persoane indiferent cat de umanitare ar fi motivele sfarseste prin a afectademnitatea fiintei umane a spus cardinalul Braulio Plaza.

Concluzii

Preluand opiniile EAPC opiniem la randul nostru ca legalizarea E poate manifesta unpotential negativ prin:

Presiune asupra persoanelor vulnerabileSubutilizarea si devaluarea mijloacelor de IPConflict intre cerintele legale si valorile profesionale ale medicilor si celorlalte

categorii de personal
http://fr.wikipedia.org/wiki/24_septembrehttp://fr.wikipedia.org/wiki/2000http://de.wikipedia.org/wiki/26._Septemberhttp://de.wikipedia.org/wiki/2003http://de.wikipedia.org/wiki/2003http://de.wikipedia.org/wiki/26._Septemberhttp://fr.wikipedia.org/wiki/2000http://fr.wikipedia.org/wiki/24_septembre


13/19

Largirea criteriilor clinice de includere a altor grupuri in societateCresterea incidentei medicalizarii letale nonvolutare si involuntareOmorul poate deveni acceptat in societate prin cresterea tolerantei

Sistemele medicale moderne nasc meritat temeri asupra unui abuz in ce priveste

dreptul unei persoane devenita incompetenta de a fi solicitat intreruperea masurilor medicaleextraordinare incat pentru unele situatii limita E sau suicidul asistat de catre medic sa para ooptiune acceptabila.

In fata acestor alegeri dificile fie medicul va deveni opozant (pe criterii deontologice,deon = obligatie) fie isi va incalca normele deontologice prejudiciindu-si pozitia sa

profesionala si sociala. De aceea nu consideram ca aceaste optiuni sunt acceptabile nici atat peplan individual si nici social.

O alternativa pentru ca astfel de situatii limita sa nu se repete este folosireaantedirectivelor de

tratament (livingwill) care sa

contribuie laimbunatatirea

comunicarii intrepacient si medic

precum si laplanificarea

ingrijirilormedicale intarind

autonomiapacientului.

BIBLIOGRAFIE

1 Roy DJ, Rapin C-H, the EAPC Board of Directors.Regarding euthanasia.Eur J Palliat Care 1994; 1: 57 /59.

(Available in full text at: http://www.eapcnet.org/download/Euthanasiastatement94(E).pdf, accessed 24January 2003)2 Haverkate I, Onwuteaka-Philipsen BD, van der Heide A,Kostense PJ, van der Wal G, van der Maas PJ.

Refusedand granted requests for euthanasia and assisted suicidein the Netherlands: interview study withstructured questionnaire.BMJ 2000; 321: 865 /66. (Fulltext:http://bmj.com/cgi/content/full/321/7265/865, accessed 24 January 2003)

3 Rights of the Terminally Ill Amendment Act 1996. (F ull text of law: ht tp://www.nt.gov.au/lant/parliament/committees/rotti/rottiamendmentact96.pdf, accessed 24 January 2003)4 Parliament of Australia. http://www.aph.gov.au/, accessed 24 January 2003.5 The Oregon Death with Dignity Act. Ballot measure no. 16. Oregon Revised Statute 127.800-127.897. (Full

text of law: http://www.ohd.hr.st ate.or.us/chs/pas/ors.htm,accessed 24 January 2003)6 The Netherlands Department of Justice. Press Releases.

http://www.minjust.nl:8080/c_actual/persber/index.htm, accessed 24 January 2003.

13
http://www.aph.gov.au/http://www.minjust.nl:8080/c_actual/persber/index.htmhttp://www.minjust.nl:8080/c_actual/persber/index.htmhttp://www.aph.gov.au/


14/19

14

7 The Netherlands Ministry of Foreign Affairs. Euthanasia Policy. http://www.minbuza.nl/default.asp?CMS_ITEMMBZ257609, accessed 24 January 2003.

8 Kimsma G, van Leeuwen E. The new Dutch law on legalizing physician-a ssisted death. Cambridge Q HealthCare Ethics 2001; 10: 445 /50.9 International Task Force on Euthanasia and Assisted Suicide: Hollands euthanasia law.

http://www.internationaltaskforce.org/hollaw.htm, accessed 24 January 2003.

10 Belgium legalizes euthanasia. BBC News, 16 May 2002. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/1991995.stm,accessed 24 January 2003.11 Hume D.A treatise of human nature. Selby-Bigge LA ed. Oxford: Oxford University Press, 1958. 12 ten

Have H, Janssens R eds. Palliative care in Europe:concepts and policies. Amsterdam: IOS Press, 2001.13 ten Have H, Clark D eds. The ethics of palliative care:European perspectives. Facing death series.Oxford: Open

University Press, 2002.14 Clark D, ten Have H, Janssens R. Common threads? Palliative care service developments in seven European

countries. Palliat Med 2000; 14: 479 /90.15 The EAPC denition of palliative care. http://www. eapcnet.org/about /denition.html, accessed 24 January2003.16 World Health Organization. Cancer pain relief and palliative care. Technical Repor t Series 804. Geneva,1990. http://www.who.int/dsa/cat98/can8.htm#Palliative%20Care, accessed 24 January 2003.

17 Sepu lveda C, Marlin A, Yoshida T, Ullrich A. Palliative care: the World Health Organizations globalperspective.J Pain Sympt Manage 2002; 24: 91 /96.100EAPC Ethics Task Force18 Materstvedt LJ, Kaasa S. Euthanasia and physicianassisted suicide in Scandinavia / with a conceptual suggest

ion regarding international research in relation to the phenomena. Palliat Med 2002; 16: 17 /32.19 Grifths J, Bood A, Weyers H.Euthanasia and law in the Netherlands. Amsterdam: Amsterdam University

Press,1998.20 Kimsma GK. Euthanasia and euthanizing drugs in the Netherlands. In Battin MP, Lipman AG eds.Drug use

inassisted suicide and euthanasia . New York: The Havorth Press, 1996: 193 /210.21 Kimsma GK, van Leeuwen E. Comparing two euthanasia protocols: the Free University of Amsterdam

Academic Hospital and the Medical Center of Alkmaar. In Thomasma DC, Kimbrough-Ku shner T,Kimsma GK, Ciesielski-Carlucci C eds.Asking to die: inside the Dutchdebate about euthanasia .Dordrecht: Kluwer, 1998: 115 /33.

22 Seventh EAPC Congress. http://www.kenes.com/eapc/, accessed 24 January 2003.

23 Norwegian University of Science and Technology (NTNU). ht tp://www.ntnu.no /indexe.php24 Lars Johan Materstvedt, et al. Euthanasia and physician-assisted suicide: a view from an EAPC Ethics TaskForce , Palliative Medicine 2003; 17: 97 /101

25 Jozef Glasa. Euthanasia as a European topic present debate in Europe & in the USA, www.schloss-hartheim.at/redsyspix/download/DrGlasa_Euthanasia_as_a_European_Topic_a.ppt

26 Materstvedt LJ, Kaasa S. Euthanasia and physicianassisted suicide in Scandinavia / with a conceptualsuggest ion regarding international research in relation to the phenomena. Palliat Med 2002; 16: 17 /32.27 Griffiths J, Bood A, Weyers H.Euthanasia and law in the Netherlands. Amsterdam: Amsterdam University

Press,1998.28 Kimsma GK. Euthanasia and euthanizing drugs in the Netherlands. In Battin MP, Lipman AG eds.Drug use

inassisted suicide and euthanasia . New York: The Havorth Press, 1996: 193 /210.29 Kimsma GK, van Leeuwen E. Comparing two euthanasia protocols: the Free University of Amsterdam

Academic Hospital and the Medical Center of Alkmaar. In Thomasma DC, Kimbrough-Ku shner T,

Kimsma GK, Ciesielski-Carlucci C eds.Asking to die: inside the Dutchdebate about euthanasia .Dordrecht: Kluwer, 1998: 115 / 33.

30 www.eapcnet.org/Howtojoin/memberscolllist.html31 ***Convention on Biomedicine and Human Rights (Oviedo, 1997)32 ***Recommendation 1418 (1999) of the Parliamentary Assembly of the Council of Europe Protection of the

human rights and dignity of the terminally ill and the dying
http://www/http://www.who.int/dsa/cat98/can8.htmhttp://www.kenes.com/eapc/http://www.schloss-hartheim.at/redsyspix/download/DrGlasa_Euthanasia_as_a_European_Topic_a.ppthttp://www.schloss-hartheim.at/redsyspix/download/DrGlasa_Euthanasia_as_a_European_Topic_a.ppthttp://www.schloss-hartheim.at/redsyspix/download/DrGlasa_Euthanasia_as_a_European_Topic_a.ppthttp://www.eapcnet.org/Howtojoin/memberscolllist.htmlhttp://www.eapcnet.org/Howtojoin/memberscolllist.htmlhttp://www.eapcnet.org/Howtojoin/memberscolllist.htmlhttp://www.schloss-hartheim.at/redsyspix/download/DrGlasa_Euthanasia_as_a_European_Topic_a.ppthttp://www.schloss-hartheim.at/redsyspix/download/DrGlasa_Euthanasia_as_a_European_Topic_a.ppthttp://www.kenes.com/eapc/http://www.who.int/dsa/cat98/can8.htmhttp://www/


15/19

15

ANEXE

ANEXA 1

It's Over, Debbie

The call came in the middle of the night. As a gynecology resident rotating through a large,

private hospital, I had come to detest telephone calls, because invariably I would be up forseveral hours and would not feel good the next day. However, duty called, so I answered the

phone. A nurse informed me that a patient was having difficulty getting rest, could I pleasesee her. She was on 3 North. That was the gynecologic-oncology unit, not my usual dutystation. As I trudged along, bumping sleepily against walls and corners and not believing Iwas up again, I tried to imagine what I might find at the end of my walk. Maybe an elderlywoman with an anxiety reaction, or perhaps something particularly horrible.

I grabbed the chart from the nurses station on my way to the patient's room, and the nursegave me some hurried details: a 20-year-old girl named Debbie was dying of ovarian cancer.She was having unrelenting vomiting apparently as the result of an alcohol drip administered

for sedation. Hmmm, I thought. Very sad. As I approached the room I could hear loud,labored breathing. I entered and saw an emaciated, dark-haired woman who appeared mucholder than 20. She was receiving nasal oxygen, had an IV, and was sitting in bed sufferingfrom what was obviously severe air hunger. The chart noted her weight at 80 pounds. Asecond woman, also dark-haired but of middle age, stood at her right, holding her hand. Bothlooked up as I entered. The room seemed filled with the patient's desperate effort to survive.Her eyes were hollow, and she had suprasternal and intercostal retractions with her rapidinspirations. She had not eaten or slept in two days. She had not responded to chemotherapyand was being given supportive care only. It was a gallows scene, a cruel mockery of heryouth and unfulfilled potential. Her only words to me were, "Let's get this over with."

I retreated with my thoughts to the nurses station. The patient was tired and needed rest. Icould not give her health, but I could give her rest. I asked the nurse to draw 20 mg ofmorphine sulfate into a syringe. Enough, I thought, to do the job. I took the syringe into theroom and told the two women I was going to give Debbie something that would let her restand to say good-bye. Debbie looked at the syringe, then laid her head on the pillow with hereyes open, watching what was left of the world. I injected the morphine intravenously andwatched to see if my calculations on its effects would be correct. Within seconds her

breathing slowed to a normal rate, her eyes closed, and her features softened as she seemedrestful at last. The older woman stroked the hair of the now-sleeping patient. I waited for theinevitable next effect of depressing the respiratory drive. With clocklike certainty, within four

minutes the breathing rate slowed even more, then became irregular, then ceased. The dark-haired woman stood erect and seemed relieved.It's over, Debbie.

Name withheld by requestFromA Piece of My Mind, a feature in the Jan. 8, 1988, issue of JAMA (Vol 259, No. 2),http://web.missouri.edu/~bondesonw/Debbie.HTM
http://web.missouri.edu/~bondesonw/Debbie.HTMhttp://web.missouri.edu/~bondesonw/Debbie.HTM


16/19

16

ANEXA 2

Ideologia National Socialista Germana a fundamentat ncdin 1923 eutanasia ca fiinda metoda care permite degrevarea statului "arian" - de "nveliuri goale", adic bolnavii

psihici i incurabili.

n lucrarea de fundamentare a naional-socialismului, "Mein-Kampf, Hitler a scris:"Povara economicpe care o reprezintpersoanele suferinde de boli ereditare reprezintunpericol pentru stat i societate.... suntem convini c, n curnd, fiecare ari va da seama cputerea sa se gsete n puritatea sngelui sau i a spiritului su. Singura garanie a unei vieilinitite se afla n diferenierea dintre snge i snge. Considerm lipsit de sens ca alienaii

periculoi pentru societate i pentru existena lor, idioi care nu cunosc noiuni elementare deigieni nici mcar nu pot sa mnnce singuri, sfie crescui i meninui n viacu preulunor mari eforturi i a unor mari cheltuieli. n mijlocul naturii aceste creaturi n-ar putea existai ar fi exterminate, conform legilor divine...."

Hitler da dat si o lege privind eutanasia activ pe care a denumit-o "eliberare prinmoarte a persoanelor care, n limitele judecaii omeneti i n urma unui examen medical

temeinic, sunt declarate incurabile" - decretul eutanasiei - 1 sept. 1939. n urma acesteihotrri, n doi ani au fost exterminai foarte multi oameni care nu aveau alta vindect aceeaca erau bolnavi.

n timp ce trei echipe de medici ai Ministerului de Interne German (AsociaiaFilantropic pentru ngrijiri, Corporaia de Transport a Bolnavilor i Serviciul Colectiv deMunc) desfurau adevrate sisteme de triaj pentru "eliberarea" bolnavilor, alte echipecutau diagnostice pentru certificatele de deces care urmau s fie transmise familiilor iaparintorilor bolnavilor. S-a ajuns astfel la o situaie criticn ntreaga Germanie cuprinsde rzboi. Indignarea face loc mniei iar preoii, din amvon, fac apel la umanitate i etic.

Monseniorul von Galen, episcopul de Munster i Cardinalul Faulhaber, arhiepiscop deMunchen, sunt arestai i nchii n lagre de concentrare. Spre surprinderea generala aprut

prima micare de dizident colectiv antinazist care a determinat oprirea programului deeutanasie si eliberarea inaltilor preoti.


17/19

17

ANEXA 3

Recommendation 1418 (1999)1Protection of the human rights and dignity of the

terminally ill and the dying (Extract from the Official Gazette of the Council of Europe June 1999)

1. The vocation of the Council of Europe is to protect the dignity of all human beings and therights which stem therefrom.2. Medical progress, which now makes it possible to cure many previously incurable or fataldiseases, the improvement of medical techniques and the development of resuscitationtechniques, which make it possible to prolong a persons survival, to defer the moment ofdeath. As a result the quality of life of the dying is often neglected, and their loneliness andsuffering ignored, as is that of their families and care-givers.3. In 1976, in its Resolution 613, the Assembly declared that it was "convinced that whatdying patients most want is to die in peace and dignity, if possible with the comfort andsupport of their family and friends", and added in its Recommendation 779 (1976) that "the

prolongation of life should not in itself constitute the exclusive aim of medical practice, whichmust be concerned equally with the relief of suffering".4. Since then, the Convention for the Protection of Human Rights and Dignity of the HumanBeing with regard to the Application of Biology and Medicine has formed important

principles and paved the way without explicitly referring to the specific requirements of theterminally ill or dying.5. The obligation to respect and to protect the dignity of a terminally ill or dying personderives from the inviolability of human dignity in all stages of life. This respect and

protection find their expression in the provision of an appropriate environment, enabling ahuman being to die in dignity.6. This task has to be carried out especially for the benefit of the most vulnerable members ofsociety, a fact demonstrated by the many experiences of suffering in the past and the present.Just as a human being begins his or her life in weakness and dependency, he or she needs

protection and support when dying.7. Fundamental rights deriving from the dignity of the terminally ill or dying person arethreatened today by a variety of factors:

i. insufficient access to palliative care and good pain management;ii. often lacking treatment of physical suffering and a failure to take into account

psychological, social and spiritual needs;iii. artificial prolongation of the dying process by either using disproportionate medical

measures or by continuing treatment without a patients consent;

iv. the lack of continuing education and psychological support for health-careprofessionals working in palliative medicine;v. insufficient care and support for relatives and friends of terminally ill or dying

patients, which otherwise could alleviate human suffering in its various dimensions;vi. patients fear of losing their autonomy and becoming a burden to, and totally

dependent upon, their relatives or institutions;vii. the lack or inadequacy of a social as well as institutional environment in which

someone may take leave of his or her relatives and friends peacefully;viii. insufficient allocation of funds and resources for the care and support of the

terminally ill or dying;ix. the social discrimination inherent in weakness, dying and death.
http://assembly.coe.int/Main.asp?link=http://assembly.coe.int/Documents/AdoptedText/ta99/erec1418.htm#1http://assembly.coe.int/Main.asp?link=http://assembly.coe.int/Documents/AdoptedText/ta99/erec1418.htm#1


18/19

18

8. The Assembly calls upon member states to provide in domestic law the necessary legal andsocial protection against these specific dangers and fears which a terminally ill or dying

person may be faced with in domestic law, and in particular against:i. dying exposed to unbearable symptoms (for example, pain, suffocation, etc.);ii. prolongation of the dying process of a terminally ill or dying person against his or her

will;iii. dying alone and neglected;iv. dying under the fear of being a social burden;v. limitation of life-sustaining treatment due to economic reasons;vi. insufficient provision of funds and resources for adequate supportive care of the

terminally ill or dying.9. The Assembly therefore recommends that the Committee of Ministers encourage themember states of the Council of Europe to respect and protect the dignity of terminally ill ordying persons in all respects:a. by recognising and protecting a terminally ill or dying persons right to comprehensive

palliative care, while taking the necessary measures:

i. to ensure that palliative care is recognised as a legal entitlement of the individual in allmember states;

ii. to provide equitable access to appropriate palliative care for all terminally ill or dyingpersons;

iii. to ensure that relatives and friends are encouraged to accompany the terminally ill ordying and are professionally supported in their endeavours. If family and/or

private networks prove to be either insufficient or overstretched, alternative orsupplementary forms of professional medical care are to be provided;

iv. to provide for ambulant hospice teams and networks, to ensure that palliative care isavailable at home, wherever ambulant care for the terminally ill or dying may befeasible;

v. to ensure co-operation between all those involved in the care of a terminally ill ordying person;

vi. to ensure the development and implementation of quality standards for the care ofthe terminally ill or dying;

vii. to ensure that, unless the patient chooses otherwise, a terminally ill or dying personwill receive adequate pain relief and palliative care, even if this treatment as aside-effect may contribute to the shortening of the individuals life;

viii. to ensure that health professionals are trained and guided to provide medical,nursing and psychological care for any terminally ill or dying person in co-ordinated teamwork, according to the highest standards possible;

ix. to set up and further develop centres of research, teaching and training in the fieldsof palliative medicine and care as well as in interdisciplinary thanatology;x. to ensure that specialised palliative care units as well as hospices are established at

least in larger hospitals, from which palliative medicine and care can evolve as anintegral part of any medical treatment;

xi. to ensure that palliative medicine and care are firmly established in public awarenessas an important goal of medicine;

b. by protecting the terminally ill or dying persons right to self-determination, while takingthe necessary measures:

i. to give effect to a terminally ill or dying persons right to truthful and comprehensive,yet compassionately delivered information on his or her health condition while

respecting an individuals wish not to be informed;


19/19

19

ii. to enable any terminally ill or dying person to consult doctors other than his or herusual doctor;

iii. to ensure that no terminally ill or dying person is treated against his or her will whileensuring that he or she is neither influenced nor pressured by another person.Furthermore, safeguards are to be envisaged to ensure that their wishes are not

formed under economic pressure;iv. to ensure that a currently incapacitated terminally ill or dying persons advancedirective or living will refusing specific medical treatments is observed.Furthermore, to ensure that criteria of validity as to the scope of instructions givenin advance, as well as the nomination of proxies and the extent of their authorityare defined; and to ensure that surrogate decisions by proxies based on advance

personal statements of will or assumptions of will are only to be taken if the willof the person concerned has not been expressed directly in the situation or if thereis no recognisable will. In this context, there must always be a clear connection tostatements that were made by the person in question close in time to the decision-making situation, more precisely at the time when he or she is dying, and in an

appropriate situation without exertion of pressure or mental disability. To ensurethat surrogate decisions that rely on general value judgements present in societyshould not be admissible and that, in case of doubt, the decision must always befor life and the prolongation of life;

v. to ensure that notwithstanding the physicians ultimate therapeutic responsibility the expressed wishes of a terminally ill or dying person with regard to particularforms of treatment are taken into account, provided they do not violate humandignity;

vi. to ensure that in situations where an advance directive or living will does not exist,the patients right to life is not infringed upon. A catalogue of treatments whichunder no condition may be withheld or withdrawn is to be defined;

c. by upholding the prohibition against intentionally taking the life of terminally ill or dyingpersons, while:

i. recognising that the right to life, especially with regard to a terminally ill or dyingperson, is guaranteed by the member states, in accordance with Article 2 of theEuropean Convention on Human Rights which states that "no one shall bedeprived of his life intentionally";

ii. recognising that a terminally ill or dying persons wish to die never constitutes anylegal claim to die at the hand of another person;

iii. recognising that a terminally ill or dying persons wish to die cannot of itselfconstitute a legal justification to carry out actions intended to bring about death.

______1. Assembly debate on 25 June 1999 (24th Sitting) (see Doc. 8421, report of the Social, Health and FamilyAffairs Committee, rapporteur: Mrs Gatterer; and Doc. 8454, opinion of the Committee on Legal Affairs andHuman Rights, rapporteur: Mr McNamara).Text adopted by the Assembly on 25 June 1999 (24th Sitting).