10. concentratii de poluanti admise la evacuarea 12 ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

ARPM GALAŢI AUTORIZAŢIA IPPC 25/02.11.2006

Pagina 2 din 67

CUPRINS 1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITATII ........................ pag. 4 2. TEMEIUL LEGAL ……………………………………………………………….. pag. 5 3. CATEGORIA DE ACTIVITATE .......................................................................... pag. 9 4. DOCUMENTATIA SOLICITARII ....................................................................... pag. 10 5. MANAGEMENTUL ACTIVITATII …………………………………………… pag. 12 6. MATERII PRIME SI AUXILIARE ...................................................................... pag. 16 7. RESURSE: APA, ENERGIE, GAZE NATURALE ............................................. pag. 17

7.1. APA ............................................................................................................. pag. 17 7.1.1. Alimentarea cu apa: .................................................................................. pag. 17 7.1.2. Evacuarea apelor uzate: ............................................................................ pag. 17 7.2. UTILIZAREA EFICIENTA A ENERGIEI ................................................. pag. 18 7.3. GAZE NATURALE .................................................................................... pag. 18

8. DESCRIEREA INSTALATIEI SI A FLUXURILOR TEHNOLOGIE EXISTENTE PE AMPLASAMENT ……. pag. 19 9. INSTALATII PENTRU RETINEREA, EVACUAREA SI DISPERSIA POLUANTILOR IN MEDIU - ELEMENTE DE CONFORMARE …………………………. ................................ pag. 25

9.1. AER ............................................................................................................. pag. 29 9.2. APA ………………………………………………………………………. pag. 29 9.3. SOL ……………………………………………………………………….. pag. 30 9.4. Alte măsuri ………………………………………………………………… pag. 31

10. CONCENTRATII DE POLUANTI ADMISE LA EVACUAREA IN MEDIUL INCONJURATOR, NIVEL DE ZGOMOT ........................................ pag. 32

10.1. EMISII IN AER ......................................................................................... pag. 32 10.1.1. Emisii dirijate …………………………………………………………. pag. 32 10.1.2. Emisii fugitive …………………………………………………………. pag. 33 10.2. EMISII IN APA ……………………………………………...................... pag. 33 10.3. ZGOMOT SI MIROSURI ……………………………………………….. pag. 35

11. GESTIUNEA DESEURILOR .............................................................................. pag. 37 12. INTERVENTIA RAPIDA/PREVENIREA SI MANEGEMENTUL SITUATIILOR DE URGENTA, SIGURANTA INSTALATIEI …………………. pag. 43

12.3. SITUATII DE URGENTA ……………………………………………… pag. 43 12.4. PROCEDURI DE URGENTA ………………………………………….. pag. 44 12.5. NOTIFICAREA AUTORITATILOR …………………………………… pag. 45


Pagina 3 din 67

13. MONITORIZAREA ACTIVITATII …………………………………………… pag. 47 13.1. PROCEDURI DE CONTROL SI URMARIRE A DEPOZITULUI…… pag. 47 13.2. AUTOMONITORINGUL......................................................................... pag. 48 13.2.1. Monitoringul tehnologic ………………………………………………. pag. 48 13.2.2. Monitorizarea emisiilor ……………………………………………….. pag. 49 13.2.3. Monitorizarea post-închidere …………………………………………. pag. 53

14. RAPORTARI LA UNITATEA TERITORIALA PENTRU PROTECTIA MEDIULUI SI PERIODICITATEA ACESTORA ……. pag. 55 15. OBLIGATIILE TITULARULUI ACTIVITATII ................................................ pag. 59 16. MANAGEMENTUL INCHIDERII INSTALATIEI, MANAGEMENTUL REZIDUURILOR ……………………………………………… pag. 62 17. GLOSAR DE TERMENI …………………………………………………………. pag. 66 18. ANEXA


Pagina 4 din 67

1. DATE DE IDENTIFICARE A TITULARULUI ACTIVITĂŢII Titular de activitate SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti cu sediul central in Şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr.17, Sector 1, Bucureşti Telefon: 021/ 233 17 62, 233 20 15, 233 20 16 Fax: 021/ 233 17 61 e-mail: [email protected] website: www.iridex.ro Adresa amplasament: Comuna Costineşti, sat Schitu, judeţul Constanţa Telefon: 0241 743376 Fax: 0241 743375 Nr. de înmatriculare Registrul Comerţului: J40/2292/1991 Cod fiscal: R398284

Depozitul este situat în extravilanul localităţii Costineşti, sat Schitu parcela A453/15 Vecinătăţi: La nord: teren agricol, localitatea Costineşti, la circa 1,2 km La est : teren cu destinaţie specială, faleza M. Negre la circa 1,6 Km La sud: tren agricol, localitatea 23 August, la circa 2 km La vest: teren agricol, DN39 Constanţa – Mangalia, la circa 1,4 km Accesul la depozit se poate face fie din DN 39 la cca. 2 Km, la est, pe un drum agricol, fie tot pe un drum ce porneşte din Costineşti, către sud, la cca. 1 Km.

mailto:[email protected]


Pagina 5 din 67

2. TEMEIUL LEGAL

Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi Str. Regiment 11 Siret, nr.2, Galaţi, Tel: 0236 460049, Fax: 0236 471009 e-mail: [email protected], www.arpmgl.ro in exercitarea atribuţiilor sale sub incidenta: OUG nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/ din 29 06 2006; OUG nr. 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării aprobată prin Legea 84/05.04.2006; Ordinului MAPAM 818/2003 pentru aprobarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, completat şi modificat prin Ordinul MMGA 1158/2005, Ordinului MAPAM 36/2004 pentru aprobarea Ghidului tehnic general, pentru aplicarea procedurii de emitere a autorizaţiei integrate de mediu, ca urmare a solicitării adresate de SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti – Depozitul ecologic de deşeuri menajere, stradale şi industriale asimilabile acestora, comuna Costineşti, sat Schitu, judeţul Constanţa înregistrată la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi cu nr. 10685/I/10.10.2005, în urma analizării documentelor transmise şi a verificărilor, autorizează : SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL cu sediul central în Şoseaua Bucureşti – Ploieşti, nr.17, Sector 1, Bucureşti Cod unic de înregistrare la Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Constanţa: 398284 să funcţioneze cu punct de lucru: Depozitul ecologic de deşeuri menajere, stradale şi industriale asimilabile acestora, comuna Costineşti, sat Schitu, judeţul Constanţa Această Autorizaţie conţine 67 de pagini şi anexa, intră în vigoare la 02.11.2006 şi este valabilă până la 01.11.2016. Nerespectarea prevederilor autorizaţiei conduce la suspendarea/anularea şi încetarea activităţii, după caz, conform OUG 195/2005 privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/2006 Verificarea conformării cu prevederile prezentului act se face de către Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi, Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Regional Galaţi, Garda Naţională de Mediu – Comisariatul Judeţean Constanţa. Prezenta autorizaţie include condiţiile necesare pentru a asigura că:

a) Sunt luate toate masurile preventive adecvate împotriva poluării, in special prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile;

b) Nu este cauzata poluare semnificativa; c) Este evitata generarea deşeurilor, iar acolo unde deşeurile sunt produse ele sunt recuperate sau

in cazul in care recuperarea este imposibila din punct de vedere tehnic si economic, deşeurile sunt eliminate evitând sau reducând orice impact asupra mediului.;

d) Energia este utilizata eficient e) Sunt luate masuri necesare pentru a preveni accidentele si a limita consecinţele lor; f) Este minimizat impactul semnificativ de mediu produs de condiţiile anormale de funcţionare;


Pagina 6 din 67

g) Sunt luate masurile necesare pentru încetarea definitiva a activităţii astfel încât sa se evite orice risc de poluare si sa se reface amplasamentul la starea iniţiala pentru a fi utilizat in circuitul economic.

h) Sunt respectate principiile BAT. Aceste tehnici includ tehnologia utilizată, construcţia instalaţiilor, întreţinerea, exploatarea şi dezafectarea acestora.

i) Operatorul a avut în vedere BAT-ul existent (Best Available Techniques - cele mai bune tehnici disponibile) care asigură minimizarea emisiilor.

Autorizaţia include valori limita de emisie pentru poluanţii emişi, care sunt enumeraţi în lista substanţelor poluante relevante din Anexa 2 a OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării aprobată completată şi modificată prin Legea 84/2006 şi ia in considerare natura lor şi potenţialul transferării poluării dintr-un mediu in altul. Valorile limită de emisie incluse în Autorizaţia de Gospodărire a Apelor emisa de AN “Apele Romane” sunt preluate în Autorizaţia Integrata de Mediu. Autorizaţia conţine cerinţe de monitorizare adecvate descărcărilor de poluanţi care au loc pe amplasament, metodologia specifică şi frecventa de măsurare a acestora, procedura de evaluare si obligaţia de a furniza autoritarii competente datele solicitate de aceasta pentru verificarea conformării cu autorizaţia. 2.1. Scopul autorizaţiei 2.1.1. Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi revizuieşte şi prelungeşte valabilitatea

prezentei autorizaţii după caz. 2.1.2. Instalaţia va fi controlată, exploatată şi întreţinută, iar emisiile vor fi evacuate aşa cum s-a

stabilit în prezenta autorizaţie integrată. Toate programele solicitate a fi duse la îndeplinire conform condiţiilor prezentei autorizaţii, devin parte a prezentei autorizaţii.

2.1.3. Nici o modificare sau reconstrucţie afectând activitatea sau orice parte a activităţii, care va rezulta sau este probabil să rezulte într-o schimbare în termeni reali sau creştere în ceea ce priveşte: Natura şi cantitatea oricărei emisii, Sistemele de reducere a poluării /tratare sau recuperare, fluxul tehnologic, combustibilul, materia primă, produsele intermediare, produsele sau deşeurile generate, sau orice schimbări în ceea ce priveşte managementul şi controlul amplasamentului, nu vor fi realizate sau impuse fără notificare şi fără acordul prealabil scris al ARPM Galaţi.

2.1.4. Prezenta autorizaţie este emisă în scopul autorizării integrate de mediu conform OUG 152/2005 privind protecţia mediului aprobata prin Legea 84/2006 şi nimic din aceasta nu va fi interpretat ca negând obligaţiile statutare ale titularului sau cerinţele altor acte juridice sau reglementări.

2.1.5. Orice referire la „amplasament” din prezenta Autorizaţie va însemna zona principală a planului cu limitele în negru anexat autorizaţiei.

2.1.6. Prezenta autorizaţie include acte de reglementare emise de celelalte autorităţi de specialitate ale administraţiei publice vezi cap 4 Documentaţia solicitării .

2.8. În cazul actualizării actelor de reglementare emise de alte autorităţi, care au stat la baza emiterii

prezentei autorizaţii integrate de mediu, titularul are obligaţia să prezinte ARPM Galaţi actul actualizat, în termen de 30 de zile de la obţinerea acestuia.

2.2. Motivarea deciziei Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi este convinsă, pe baza informaţiilor primite că, urmare a conformării cu condiţiile prezentei autorizaţii, orice emisie care rezultă din activitate nu va încălca nici o cerinţa legislativă românească în domeniul protecţiei mediului.


Pagina 7 din 67

Pentru a ajunge la această decizie, Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi a luat în considerare solicitarea şi documentele de susţinere a acesteia, primite de la titularul de activitate, toate documentele transmise şi obiecţiile primite, precum şi raportul CAT. Activităţile specifice societăţii se vor desfăşura obligatoriu în conformitate cu prevederile următoarelor acte normative :

• OUG 195/22.12.2005 privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/ din 29 06 2006 • OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării aprobată prin

Legea 84/2006; • OUG 78/16 06 2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea 426/2001şi modificată

prin OUG 61/2006; • HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor; • Ordin MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor,

modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 ; • Ordin MMGA 95/2005 pentru stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare si lista naţionala de deşeuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deşeuri;

• HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

• Legea nr. 24/06.05.1994 pentru ratificarea Conventiei-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice, semnata la Rio de Janeiro la 5 iunie 1992

• Ordin 2/211/118/2004, MAPAM /MTTc /MEC pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deşeurilor pe teritoriul României ;

• OUG 243/28 11 2000, privind protecţia atmosferei, aprobata prin Legea 655/20 11 2001 ; • STAS12574/1987 privind condiţiile de calitate a aerului în zone protejate(mai puţin pentru

indicatorii de calitate dioxid de sulf, dioxid de azot şi oxizi de azot, pulberi în sspensie-PM10 şi PM 2,5, monoxid de carbon, benzen, plumb);

• STAS 10009/1988 privind acustica urbană – limite admisibile ale nivelului de zgomot; • Ordinul nr. 756/1997 privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările

ulterioare • STAS 6156/1986 privind protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social–culturale

– limite admisibile şi parametri de izolare acustică; • Ordin MS nr. 536/1997- pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind

mediul de viaţă a populaţiei modificat şi completat prin Ordin MS 1028/2004; • Legea 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, modificată prin OG 69/2004,

aprobată prin Legea nr. 263/200 si modificata prin Legea 289/2006; • Legea 360/2003 privind regimul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase, modificată

prin Legea 263/2005; • Ordonanta de Urgenta a Guvernului 16/2001, privind gestionarea deseurilor

industriale reciclabile, aprobata prin Legea 465/18 07 2001 ( OUG16/2001 a fost republicata in MO 104/07 02 2001, dupa care a fost modificata , ulterior, prin OUG 61/25 06 2003 aprobata prin Legea 431/2003 si modificata prin Legea 138/12 05 2006);

• HG 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate, modificată prin HG 441/2002 şi prin HG 1159/2003;

• HG nr.1057/2001 privind regimul bateriilor şi acumulatorilor care conţin substanţe periculoase; • Ordinul MMGA 927/2005 privind procedura de raportare a ambalajelor şi deşeurilor de

ambalaje; • Ordinul MAPPM 756/1997 pentru aprobarea Reglementării privind evaluarea poluării mediului • OUG 196/2005 privind Fondul de mediu aprobată prin Legea 105/2006; • HG 188/2002, privind aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic

a apelor uzate, modificata prin HG 352/2005;


Pagina 8 din 67

• Legea 86/2000 pentru ratificarea Convenţiei privind accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu;

• HG 1209/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe maşini mobile nerutiere şi a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfă şi stabilirea măsurilor de limitare a emisiilor de gaze şi particule poluante provenite de la acestea, în scopul protecţiei atmosferei

Încălcarea prevederilor legislaţiei de mai sus atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Nerespectarea celor prevăzute în prezenta autorizaţie de mediu conduce la suspendarea acesteia şi la încetarea activităţii după caz, conform art.17 din Ordonanţa de Urgenta nr. 195/22.12.2005 privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/ 2006, precum şi la sancţionarea celor vinovaţi.

2.3. Transferul autorizaţiei Transferul autorizaţiei se face printr-o solicitare la ARPM Galaţi în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare.

2.4. Revizuirea autorizaţiei Prezenta autorizaţie poate fi revizuită, de către ARPM Galaţi în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare, la solicitarea titularului de activitate. Reexaminarea şi revizuirea autorizaţiei integrate de mediu este obligatorie în următoarele situaţii:

• poluarea cauzată de instalaţie necesită revizuirea valorilor limită de emisie existente în autorizaţie sau necesită stabilirea de noi valori limită de emisie,

• schimbările substanţiale şi extinderi ale instalaţiilor, precum şi modificarea celor mai bune tehnici disponibile care permit o reducere semnificativă a emisiilor,

• siguranţa exploatării şi a desfăşurării activităţii face necesară introducere de tehnici speciale şi măsuri de management,

• rezultatele acţiunilor de inspecţie şi control al conformării relevă aspecte noi, neprecizate de documentaţia depusă pentru susţinerea solicitării, sau modificări ulterioare emiterii actului de autorizare,

• emiterea unor noi reglementări legale.


Pagina 9 din 67

3. CATEGORIA DE ACTIVITATE

Cod CAEN 9002: Colectarea şi tratarea altor reziduuri

9003: Salubritate depoluare şi activităţi similare

3720: Recuperarea deşeurilor şi resturilor nemetalice reciclabile

5157: comerţ cu ridicata a deşeurilor şi resturilor

Cod NOSE-P 109.06 Cod SNAP 2 09 04 Clasa depozitului depozit de deşeuri nepericuloase Conform Anexa 1 a OUG 152/2005 aprobată prin Legea 84/05.04.2006;

pct. 5.4: Depozit de deşeuri care primeşte mai mult de 10 tone de deşeuri/zi sau având o capacitate totală mai mare de 25 000 tone de deşeuri.

Autorizaţia se refera la un depozit ecologic zonal cu următoarele caracteristici :

- capacitate de depozitare – 70.000 mc/an - suprafaţa totală proiectată – 10 ha, - suprafaţă celulă în exploatare – 1,45 ha - volum celulă în exploatare - 250.000 mc - zilnic se depozitează circa 40 t în extrasezon şi 100 t în sezon

Depozitul va ajunge in faza finala la :

- capacitate finală de depozitare 1.200.000 mc, - locuitori deserviţi - cca. 53.000 de locuitori din localitatile: Costinesti, Amzacea, Agigea,

Cumpana, Eforie, Techirghiol, Tuzla, Topraisar , la care se adauga sezonier 70.000 – 100.000 turisti / an;

- durata de funcţionare anticipată 20 ani.


Pagina 10 din 67

4. DOCUMENTAŢIA SOLICITĂRII Documentaţia care a stat la baza emiterii autorizaţiei integrate de mediu cuprinde: 4.1. Cerere pentru emiterea autorizaţiei integrate de mediu, întocmită de SC IRIDEX GROUP

IMPORT EXPORT SRL Bucureşti, înregistrată la ARPM Galaţi cu nr.10685/I/10.10.2005; 4.2. Raport de amplasament pentru Depozitul ecologic de deşeuri menajere şi industriale SC

IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti, comuna Costineşti, sat Schitu, Jud. Constanţa;

4.3. Formular de Solicitare a Autorizaţiei Integrate de Mediu; 4.4. Raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului pentru obiectivul „Depozit ecologic

de deşeuri menajere, stradale şi industriale asimilabile” Costineşti, judeţul Constanţa 4.5. Buletine de analiză; 4.6. Program de Acţiuni; 4.7. Plan de Prevenire şi combatere a poluărilor accidentale; 4.8. Adresa APM Constanţa nr. 3278 RP/ 24.08.2005 înregistrată la ARPM Galaţi cu nr.

9510/I/25.08.2005 de acceptare a solicitării de emitere a Autorizaţiei Integrate de Mediu pentru Depozitul ecologic de deşeuri menajere şi industriale SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti, comuna Costineşti, sat Schitu, Jud Constanţa;

4.9. Anunţ public apărut în ziarul ”Observator de Constanţa”, zece zile consecutiv; 4.10. Certificat de Înregistrare seria B nr. 0210647 eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe

lângă Tribunalul Bucureşti 4.11. Certificat Constatator eliberat de eliberat de Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă

Tribunalul Bucureşti 4.12. Contract nr. 733/01.02.2006 de delegare a gestiunii lucrărilor de depozitare, neutralizare şi

îngropare a deşeurilor menajere, stradale şi industriale din cadrul serviciului public de salubrizare către SC IRIDEX GROUP IMPORT – EXPORT SRL;încheiat cu Consiliul Local Costineşti

4.13. Ordin nr. 149/08.12.2003 al Autorităţii Naţionale de Reglementare pentru Serviciile Publice de Gospodărire Comunală de aprobare a eliberării licenţei

4.14. Acord de mediu nr. 6/24.06.2004 – Depozitul ecologic de deşeuri menajere şi industriale Costineşti, judeţul Constanţa, emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor, Direcţia evaluare impact, controlul poluării şi managementul riscului;

4.15. Autorizaţie de Gospodărire a Apelor nr. 983/21.12.2004 Administraţia Naţională „Apele Române”, Bucureşti

4.16. Proces verbal de recepţie la terminarea lucrărilor nr. 1/04.08.2004 4.17. Autorizaţie de construire nr. 83/12.05.2004 pentru Rampă ecologică de depozitare deşeuri

Costineşti, eliberată de Primăria comunei Costineşti, judeţul Constanţa 4.18. Contract abonament privind prestarea de servicii de gospodărire a apelor nr. 183/27.09.2004

încheiat cu Administraţia Naţională „Apele Române” Direcţia Dobrogea Litoral 4.19. Contract nr. E7889/07.09.2004 de branşare/racordare şi utilizare a serviciilor publice de

alimentare cu apă şi canalizare încheiat cu Regia Autonomă Judeţeană de apă Constanţa 4.20. Contract de vânzare cumpărare 10 ha teren extravilan sat Schitu, comuna Costineşti, judeţul

Constanţa parcela A 453/15 autentificat sub nr. 382/2004 de notar public Ionaşcu Aurelia Costineşti, judeţul Constanţa;

4.21. Certificat de Înregistrare şi anexe CUI 16259533, J40/2292/1991, emis de ORC Bucureşti 4.22. Certificat SRAC nr. 1303/2003 privind sistemul de management al calităţii ISO 9001/2000 4.23. Certificat SRAC nr. 157/2004 privind sistemul de management al mediului ISO 14001/1996 4.24. Certificat SRAC nr. 23/2004 privind sistemul de management al securităţii şi siguranţei în

muncă OHSAS 18001/1999 4.25. Plan de prevenire şi combatere a poluărilor accidentale la folosinţele de apă potenţial

poluatoare 4.26. Planul de urgenţă 4.27. Instrucţiuni de operare în depozitul de deşeuri menajere stradale şi industriale asimilabile –


Pagina 11 din 67

Costineşti, judeţul Constanţa; 4.28. Dovada constituirii fondului pentru închiderea şi urmărirea post-închidere a depozitului de

deşeuri şi urmărirea acestuia post-închidere conform art. 12 din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor

4.29. Lista Deşeurilor acceptate la depozitare in cadrul SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT GROUP Bucureşti - Depozitul ecologic de deşeuri menajere stradale şi industriale asimilabile acestora, comuna Costineşti, judeţul Constanţa codificate conform HG 856/2002

4.30. Autorizaţia de Mediu nr.92/28.02.2005 pentru funcţionarea obiectivului Sistemul de Canalizare şi Epurare a Apelor Constanţa Sud.


Pagina 12 din 67

5. MANAGEMENTUL ACTIVITĂŢII 5.1. Sistemul de Management de Mediu Operatorul are implementat Sistemul de Management de Mediu conform ISO 14001:1996 – Certificat SRAC nr. 157/2003. Aceeaşi firmă a eliberat şi certificatul nr. 1303/2003 pentru Sistemul de management al calităţii în construcţiilor civile, industriale şi specifice pentru protecţia mediului, salubrizarea localităţilor, instalaţii de irigat, inclusiv lucrări de artă conform ISO 9001/2000. Deţine de asemenea certificarea SRAC pentru Securitate si Siguranţă în Munca - OHSAS 18001, certificatul 23/2004. În anul 2005 au fost elaborate un număr de 3 proceduri tehnice de execuţie şi exploatare:

1. încadrarea deşeurilor în categorii, conform criteriilor de acceptare a deşeurilor în depozit - Procedee de acceptare şi depozitare a deşeurilor;

2. manevrarea baloţilor de deşeuri, rezultaţi din presa şi transportarea acestora pe amplasamentul depozitului;

3. gestionarea corespunzătoare a funcţionarii sistemului de evacuare a apelor uzate si a levigatului Alte elemente ale SMM şi documente care au stat la baza implementării acestuia se prezintă mai jos. 5.2. Elemente ale sistemului de management de mediu

Nr Element SMM Documentul relevant An întocmire

Autor Responsabil

Raport la Studiul EIM pe baza căruia s-a obţinut acordul de mediu

2004 SC MEDEXPERT

SRL Constanţa

Director General 1 Identificarea potenţialelor efecte asupra mediului semnificative

Raport de amplasament 2005 SC IRIDEX GROUP IMPORT

EXPORT SRL

Director general

2 Obiective si ţinte măsurabile privind performanta de mediu

Autorizaţie de g.a. 2004 Apele Romane Direcţia Apelor DobrogeaLitoral

Departament Protecţia Mediului

Proceduri pentru primirea deşeurilor

2004 Departament Protecţia Mediului

Sef de depozit Procedura de circulaţie a autovehiculelor in interiorul depozitului Procedura pentru descărcarea deşeurilor Procedura pentru depozitarea deşeurilor

3 Proceduri documentate pentru desfăşurarea activităţilor

Procedura de monitorizare si control in timpul exploatării si după capsularea depozitului


Sef de depozit

Plan de prevenire si combatere a poluărilor accidentale

4 Proceduri pentru acţionare in caz de accidente

Plan de prevenire a incendiilor


Sef de depozit

5 Monitorizarea performantei de mediu pe ansamblul activităţii

Program de Management de Mediu



Pagina 13 din 67

Automonitorizarea conform legislaţiei

specifice

Sef depozit desfăşurata in instalaţie, in mod regulat

Monitorizarea realizării masurilor stabilite prin

Programul de Management de Mediu si

înregistrările aferente

Departament Protecţia Mediului

6 Alocarea clara a responsabilităţilor cu privire la performanta de mediu in general si in particular, pt. îndeplinirea aspectelor din autorizaţia IPPC

Manualul Sistemului de Management de Mediu , cap. 4 si Fisele de Post

aferente personalului din cadrul Direcţiei Protecţia

Mediului

2004 Conducerea SC IRIDEX GROUP

IMPORT EXPORT

7 Raportare periodica către ARPM, APM

Procedura de raportare a informaţiilor care descriu

performanta de mediu


5.3 Condiţii de Management 5.3.1. Titularul autorizaţiei trebuie să se asigure că toate operaţiunile de pe amplasament vor fi

realizate în aşa manieră încât emisiile să nu determine deteriorarea sau perturbarea semnificativă a zonelor de agrement sau recreaţionale sau a mediului din afara limitelor amplasamentului.

5.3.2. Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un Sistem de Management al Autorizaţiei (SMA). SMA va evalua toate operaţiunile şi va revizui toate opţiunile accesibile pentru utilizarea tehnologiei mai curate, producţiei mai curate şi reducerii si minimizării deşeurilor şi va include cel puţin elementele menţionate în Condiţiile 5.3.3 de mai jos.

5.3.3. Programul de măsuri - planificare a obiectivelor şi sarcinilor de mediu

5.3.3.1.Titularul autorizaţiei trebuie să pregătească o planificare a obiectivelor şi sarcinilor de mediu. Planificarea trebuie să conţină termene pentru atingerea seturilor de sarcini. Planificarea trebuie să prevadă o perioadă de minim 5 ani.

5.3.3.2. La stabilirea programului de sarcini şi obiective, titularul autorizaţiei trebuie să aibă în vedere aspectele menţionate în Cap.14 Raportarea.

5.3.3.3. Un raport privind realizarea măsurilor, incluzând succesul în îndeplinirea sarcinilor stabilite, sau modificările intervenite trebuie pregătit şi depus la ARPM Galaţi şi APM Constanţa ca parte a RAM. Astfel de rapoarte vor fi păstrate pe amplasament pentru o perioadă de cel puţin 7 ani şi vor fi puse la dispoziţia persoanelor cu drept de control conform legislaţiei in vigoare.

5.3.4. Contribuţia la Registrul Emisiilor de Poluanţi (REP)

Substanţele care trebuie incluse în raportul către Autoritatea de Mediu trebuie să fie cele specificate prin prezentul document, prin referire la lista menţionată în Îndrumarul REP. Contribuţia la REP va fi pregătită în conformitate legislaţia de mediu în vigoare şi va fi depusă/transmisă ca parte a RAM

5.3.5. Documentaţia

Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un sistem de management al documentelor de mediu, care va fi aprobat de către ARPM Galaţi.

5.3.6. Acţiunea de corecţie

Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină proceduri pentru a asigura faptul că sunt luate acţiuni de corecţie în cazul în care cerinţele impuse de prezenta autorizaţie nu sunt îndeplinite. În cazul raportării unei neconformări cu condiţiile prezentei autorizaţii, trebuie declarate responsabilitatea şi autoritatea pentru iniţierea de investigaţii şi acţiuni corective suplimentare.


Pagina 14 din 67

5.3.7. Conştientizare şi instruire

5.3.7.1. Titularul autorizaţiei trebuie să stabilească şi menţină proceduri pentru furnizarea de instruiri adecvate şi pentru toţi angajaţii a căror activitate poate avea un efect semnificativ asupra mediului. Registre adecvate privind instruirile trebuie păstrate.

5.3.7.2. Personalul care are sarcini clar desemnate trebuie sa fie calificat conform specificului instalaţiei pe bază de studii, instruiri şi/sau experienţă adecvată.

5.3.7.3. Titularul autorizaţiei trebuie să transmită câte o copie a prezentei autorizaţii tuturor angajaţilor ale căror sarcini sunt legate de oricare din condiţiile cuprinse în aceasta.

5.3.8. Responsabilităţi

Titularul autorizaţiei trebuie să se asigure că o persoană responsabilă va fi în orice moment disponibilă pe amplasament. De asemenea, persoana responsabilă trebuie să fie în orice moment disponibilă pentru a se întâlni cu persoanele autorizate ale ARPM Galaţi, APM Galaţi şi Gărzii Naţionale de Mediu.

5.3.9. Comunicare

5.3.9.1. Titularul Autorizaţiei trebuie să stabilească şi să menţină un program pentru a asigura faptul că publicul interesat poate obţine informaţii privind performanţele de mediu ale titularului autorizaţiei.

5.3.9.2. Titularul autorizaţiei trebuie să depună la ARPM Galaţi şi la APM Constanţa, nu mai târziu de 31 ianuarie în fiecare an, un RAM pentru întregul an calendaristic precedent, care trebuie să îndeplinească cerinţele ARPM Galaţi. Acest raport trebuie să includă cel puţin informaţiile menţionate în Cap.14 Raportarea. 5.4. Personal Personalul actual angajat pentru DEDMI Costineşti în număr de 18 persoane îndeplineşte următoarele funcţiuni:

Nr. Funcţiune Nr. persoane 1 Sef depozit – inginer 1 2 Operator calculator 2 3 Electrician 2 6 Muncitori deservire (calificaţi) 1 7 Muncitori necalificaţi 7 8 Paznici 5

Paza depozitului este asigurata de 5 paznici care aparţin sectorului Paza. 5.5. Program de funcţionare Activitatea de primire, descărcare şi depozitare deşeuri precum şi de înregistrare date/completare formulare se desfăşoară intr-un singur schimb de lucru astfel: • luni – vineri: 10 ore/zi • sâmbăta si duminica: 6 ore/zi. Obs.: la solicitarea Direcţiei de Gospodărire Comunala Constanţa în perioada sezonului estival (4 luni) programul este extins la 2 schimburi.


Pagina 15 din 67

5.6. Furnizorii de servicii SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL încheie contracte anuale de prestări servicii , după cum urmează:

Nr. Nume prestator Obiectul contractului

1 RAJA CONSTANTA Efectuarea vidanjării apelor uzate şi a levigatului preepurat

2 A.N. „APELE ROMANE” DIRECTIA DOBROGEA - LITORAL

Utilizarea apei din subteran

3 A.N.R.M. Eliberare date meteorologice de la staţia meteo Constanta: cantităţi zilnice de precipitaţii, temperaturi zilnice (maxime, minime), umiditatea aerului la ora 15, durata si viteza vântului

4 ROMPETROL QUALITY CONTROL S.R.L.

Efectuarea analizelor in cadrul procesului de automonitorizare tehnologica

3 Cabinet medical de medicina muncii - Efectuarea asistentei medicale conform legislaţiei muncii pentru angajaţii SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL

4 Firma specializata

Dezinsecţia si deratizarea incintelor


Pagina 16 din 67

6. MATERII PRIME ŞI AUXILIARE Materiile prime si materialele prezentate in tab. 6.1. sunt conforme cu cele mai bune practici atât în ce priveşte cantităţile cat si modul de depozitare. Datorita specificului activităţii, cantităţile de materiale folosite sunt mici. Cu excepţia motorinei folosite pentru alimentarea utilajelor şi încălzire, celelalte materiale nu sunt periculoase nici prin compoziţia chimica şi nici prin modul de depozitare. Tab.6.1. Materii prime

Materii prime

Proces tehnologic/activitate in

care se utilizează

Natura chimică/

Compoziţia

Cantităţi anuale/ Capacitaţi

maxime

Destinaţie Mod de depozitare Periculozitate pentru mediu

(datorita naturii chimice sau modului de depozitare)

Sol steril

Acoperirea deşeurilor depuse zilnic

Material inert

100% înglobat in depozit

Pe amplasament Nu

CLU Ardere in centrala termica pentru producerea agentului termic necesar la incalzirea spatiilor

Produs petrolier

4800 litri/an 100% in aer sub forma de gaze arse

Rezervor metalic cu pereti dubli, aerian, cu capacitatea de 20 tone

Nu

Motorină Carburant pentru alimentarea utilajelor

Produs petrolier

9200 litri/an 100% in aer sub forma de gaze arse

Butoaie metalice pastrate în gospodăria de combustibil

Nu

Consum potabil Apa comercială

Q = 0,03 mc/zi 80% evacuat Nu

Consum menajer Apa din sursa subterana

Qzi med.=3,3 mc/zi Qzi max.=4 mc / zi

100% evacuat Nu

Apa

Rezerva pentru caz de incendii

Apa prelevata din subteran

Stocata in bazinul pt. rezerva Incendiu

Bazin de dilutie 400 m3

Nu

Energie electrica

Iluminat interior si exterior, funcţionare electropompe

- Consum corespunzator duratei de functionare a consumatorilor 1000 KWh/luna

- - -


Pagina 17 din 67

7. RESURSE: APĂ, ENERGIE,GAZE NATURALE 7.1. Apa 7.1.1. Alimentare cu apa Asigurarea necesarului de apa în scop igienico-sanitar, pentru udat spatiile verzi şi pentru spălarea roţilor autovehiculelor se face din sursa subterana, prin intermediul unui put forat, echipat cu o electropompa tip Grundfoss, amplasat în incinta depozitului în partea de NE a acestuia. Forajul are adâncimea de 45 m şi a fost executat în sistem semimecanic uscat pana la adâncimea de 22,5 m. Şi este dotat cu pompă având următoarele caracteristici:Q = 1,5 l / s, H = 55 mCA, P=2,2,KW. În jurul puţului a fost asigurat un perimetru de protecţie sanitara cu raza de 5 m. Necesarul de apa: Q zi med = 3,3 mc / zi; Q zi max = 4 mc / zi; Apa necesară pentru stingerea unor eventuale incendii este asigurată din sursa subterană prin intermediul celor doi hidranţi din incintă şi din bazinul de diluţie Volumul de apa extras din subteran este contorizat, rezultând un consum mediu de 120 mc in extrasezon si 600 mc in sezon. Apa de băut este apa minerala comerciala, cantitatea medie necesara fiind de 27 litri / zi.

7.1.2. Evacuarea apelor uzate Evacuarea apelor uzate se face in sistem separativ in zona depozitului de deşeuri şi anume:

Volum total evacuat Categoria apelor uzate

Receptori autorizaţi Zilnic maxim

(mc) Zilnic mediu

(mc) Anual maxim

(mii mc) Ape uzate menajere

Staţia de epurare Constanţa Sud

3,17 2,64 1,0

Ape tehnologice (levigatul)

Staţia de epurare Constanţa Sud

0,8 0,7 0,3

Apele pluviale - 200 (l/s) -

Reţeaua de canalizare menajera din incinta administrativa se descărca intr-un colector menajer stradal cu Dn = 160 mm, L= 500 m ( pana la colectorul principal), din PEHD, care se racordează la colectorul administrat de RAJA Constanta, existent în zona. Preluarea apelor uzate în colectorul principal, administrat de RAJA Constanta se face in baza Contractului Nr.E788 B / 07.09.2004. Partea lichidă rezultată în urma procesului de presare în presa de deşeuri este colectată în bazinul de ape reziduale prevăzut cu separator de grăsimi care se descarcă în bazinul de diluţie. Levigatul si apele pluviale care cad pe suprafaţa activă a depozitului sunt colectate în bazinul betonat de 40 mc, respectiv în bazinul de diluţie de 400 mc de unde sunt transportate la Staţia de epurare Constanta Sud. Preluarea în Staţia de epurare Constanta Sud a apelor uzate (levigatul), conform acordului si prevederilor contractuale încheiate cu RAJA Constanta, se face în condiţiile respectării indicatorilor stabiliţi de Autorizaţia de Gospodărire a Apelor nr. 983/21.12.2004. .


Pagina 18 din 67

Asigurarea calităţii apelor uzate rezultate din incinta depozitului de deşeuri inclusiv a levigatului se realizează cu ajutorul instalaţiei de preepurare compusă din separator de grăsimi şi desnisipator amplasate adiacent bazinului de ape reziduale precum şi din bazinul de diluţie în care se descarcă aceste ape în amestec cu levigatul pompat din bazinul de levigat. Calitatea apelor uzate, evacuate prin vidanjare, din bazinul de diluţie este monitorizată permanent la vidanjarea de către RAJA Constanţa, conform contractului, asigurându-se indicatorii de calitate ai apelor evacuate în Staţia de epurare Constanţa Sud. Apele pluviale (cca.200 l/s) de pe platformele betonate din incinta si cele provenite din scurgerile de pe acoperişurile clădirilor sunt descărcate la teren, pe spaţiul verde. 7.2. Utilizare eficientă a energiei Energia electrica si termica este consumata pentru servicii proprii tehnologice.

Nr. Tipul de energie utilizat Cantitate anuala Emisii Masuri de reducere 1 Electricitate 12.000 KW Nu este cazul Echiparea cu becuri si aparatura cu

consum economic 2 Motorina 14.000 litri Nesemnificative Nu este cazul: centrala este echipata

cu termostat; reglarea functionarii se face automat in functie de temperatura ambientala

Trebuie identificate toate oportunităţile pentru reducerea energiei folosite şi creşterea eficienţei energetice, iar recomandările auditului vor fi preluate în autorizaţia integrată de mediu conform Condiţiei 2.1.2 de mai sus. 7.3. Gaze naturale Nu este cazul


Pagina 19 din 67

8. DESCRIEREA INSTALAŢIEI ŞI A FLUXURILOR EXISTENTE PE AMPLASAMENT 8.1. Date generale Depozitul ecologic de deşeuri este situat la cca. 1 Km sud de localitatea Costinesti, la cca. 1,5 Km est de DN 39 (Constanta Mangalia, imediat la sud de ramificaţia pentru Costinesti) si la cca. 1,6 Km vest de faleza M. Negre, in extravilanul satului Schitu; Accesul la depozit se poate face: din DN 39 la cca. 2 Km, la est, pe un drum agricol, pe un drum ce porneşte din Costineşti, către sud, la cca. 1 Km. Suprafaţa totala a terenului este de 10 ha din care 7 ha reprezintă suprafaţa ocupata de cele 3 celule de depozitare a deşeurilor iar diferenţa de 3 ha este ocupata de: diguri perimetrale şi de compartimentare, taluze terasă, drumuri de acces şi platforme tehnologice, clădiri tehnologice şi administrative, lucrări de utilităţi. Pana in prezent celula C1 este deja executata şi se afla în exploatare din anul 2005. Celulele C2 şi C3 nu sunt executate. Digul perimetral care va împrejmui în final depozitul va avea lungimea de 1448 m, înălţimea medie de 3 m, pantele taluzurilor fiind cuprinse intre 1:1,5 (taluz exterior) si 1:3 (taluz interior) Digurile de separaţie dintre celule au înălţimea medie de 1,20 – 1,80 m si lăţimea la baza de 11,5 m iar la coronament de 2,5 m. Celulele de depozitare se realizează succesiv, pe măsura ce capacitatea de depozitare a precedentei va fi aproape epuizata şi au următoarele suprafeţe şi volume de depozitare: - celula I: suprafaţa îndiguita S= 1,45 ha cu V = 250.000 mc, în operare - celula II: suprafaţa îndiguita S= 2,50 ha cu V= 425.00 mc, se va realiza - celula III: suprafaţa îndiguita S= 3,05 ha cu V = 525.000 mc, se va realiza Numărul de locuitori beneficiari şi localităţi arondate: cca. 53.000 de locuitori din localităţile: Costineşti, Amzacea, Agigea, Cumpana, Eforie, Techirghiol, Tuzla, Topraisar, la care se adăuga sezonier 70.000 – 100.000 turişti / an Caracteristicile generale sunt: - volumul util total este de cca.: 1.200.000 m3, respectiv 1.900.000 t ; - capacitatea de depozitare : 70.000 m3 /an ; - suprafaţa celulelor de depozitare : C1= 1,45 ha ; C2 + C3 = 5,55 ha - înălţimea finala la cota de închidere : 18 m - durata totala de funcţionare anticipata este de aprox. 15 ani ; - durata perioadei de monitorizare post închidere : in funcţie de stabilitatea depozitului dar nu mai

puţin de 30 de ani ; Sistemul de etanşare este alcătuit dintr-o bariera biologica naturala din argila, fundul cunetei şi pereţii laterali ai depozitului având montate straturi de impermeabilizare formate din : - geomembrana din PEHD cu grosimea de 2 mm - geotextil de protecţie, cu greutatea minima de 800 g/mp .Sistemul de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului este format din : - strat mineral filtrant de min. 40 cm, alcătuit din pietriş si balast cu dimensiuni de 16 – 32 mm ;


Pagina 20 din 67

- sistem de drenuri absorbante din PEID, prevăzute cu fante, cu diametrul de min. 250 mm si un dren colector din PEID cu diametrul minim 300 mm ;

Sistemul de colectare a biogazului se va realiza din : - aeratoare din tuburi de PEID cu fante, montate în coşuri din geogrila cilindrice cu diametrul de 1

m, umplute cu material granular ; - sistemul de colectare a gazului de depozit este dirijat spre arzătoare performante ; - arzătoare controlate de gaz capabile sa realizeze temperaturi de 1100 0 C ; În prezent, în afară de amenajările aferente celulei C1, (impermeabilizare, sistemul de drenare/colectare levigat, sistemul pentru colectarea gazului de depozit), sunt realizate: Zona administrativă este compusă din:

1. Sediul administrativ , construcţie parter, pe fundaţie din beton, cu structura metalica pereţi din rigips, cu suprafaţa de 135 mp, şi care cuprinde doua birouri, cabina cântar, doua grupuri sanitare compartimentate pe sexe şi vestiar cu cabine duş;

2. Platforma de cântărire cu cantar bascula; 3. Bazin dezinfecţie autovehicule; 4. Bazin de incendiu suprafaţă de 58 mp; 5. Cabină pază

Zona proceselor tehnologice este compusă din:

6. Platforma betonata pentru parcarea utilajelor cu suprafaţa de 2100 mp ; 7. Instalaţia de presare, balotare şi împachetare deşeuri Realizează sortarea, compactarea prin presare şi balotarea deşeurilor aduse la depozit, în baloti mari, cu dimensiunile de 1,20x1,20x1,80 m, iar apoi ambalarea acestor baloţi cu film din plastic în mai multe straturi. Baloţii astfel rezultaţi sunt transportaţi în interiorul celulelor de depozitare cu un echipament special de prindere, montat pe un încărcător, şi aşezate în straturi uniforme. Instalaţia care realizează balotarea este fabricată de firma italiana MacPresse si este de tip 110L/1. Deşeurile sunt descărcate într-o cuva speciala din beton, de unde sunt transportate cu o bandă transportoare pe o porţiune orizontala, unde sunt selectate manual, prin preluarea de către personalul de operare a materialelor reciclabile, care se vor balota separat. Restul, în principal materie organică, este condusa de banda transportoare la presare, unde este adusa sub formă de baloţi, strânşi cu câteva rânduri de sarma de 4 mm. Deşeurile ajung, de regula, la un grad de compactare de peste 0,9 t/mc. Toate operaţiile de presare, balotare, legare, debitare baloţi, se realizează automat. Capacitatea maxima de deşeuri balotate în instalaţie este de circa 40 tone/ora. Baloţii rezultaţi sunt dirijaţi automat către a doua instalaţie a fluxului tehnologic, cea de împachetare a deşeurilor. Aceasta este fabricata de firma finlandeza Cross Wrapp si este de tip CW 8000, având posibilitatea de preluare a fluxului de baloţi debitat de maşina de balotare şi de împachetare în film de material plastic cu grosimea de 25 microni, ambalarea făcându-se cu minim 4 straturi. Împachetarea se face automat pe toate direcţiile, în final rezultând baloţi complet închişi în film din material plastic. Baloţii împachetaţi rezultaţi sunt conduşi pe o ultima bandă transportoare, de unde sunt preluaţi de utilajul de transport la depozit. Întregul flux tehnologic este automatizat, cu excepţia selectării iniţiale a deşeurilor. Orice neregulă în funcţionarea instalaţiilor conduce la oprirea acestora şi semnalizarea personalului de supraveghere în vederea depanării defecţiunilor. Exploatarea se realizează în deplina siguranţă, iar gradul de fiabilitate al instalaţiilor este ridicat.


Pagina 21 din 67

8. Platforma de spălare, cu suprafaţa de 312 mp 9. Platforma presa PET –uri 10. Depozit de materiale cu suprafaţa de 182 mp 11. Depozit de carburanţi compus din rezervor metalic cu pereţi dubli, suprateran, cu capacitatea

de 20 tone motorina , pompa pentru alimentare si sistem de conducte îngropate, copertina de tabla cutata, cuva din beton, şanţ perimetral cu descărcare în başă, pentru preluarea eventualelor scăpări de carburant, în timpul manipulării;

12. Platforma de depozitare deşeuri reciclabile, cu suprafaţa de 200 mp 13. Rigola perimetrala cu adâncimea de 0,40 m, b = 0,5 m, m = 1 : 1 14. Bazin de diluţie, suprateran, impermeabilizat si acoperit cu geomembrana PEHD cu g = 2 mm,

cu un volum V = 400 mc ; 15. Bazin de colectare levigat , suprateran, realizat din beton armat, cu capacitatea de 40 m3; 16. Bazin ape reziduale, ocupa suprafaţa de 105 mp., are capacitatea de 36 mc. şi este realizat în

semidebleu ; acesta deserveşte şi staţia de spălare a autovehiculelor şi este prevăzut cu decantor, deznisipator şi separator de grăsimi; se descărca în bazinul de levigat ;

17. Separator de grăsimi si deznisipator 18. Grup sanitar

Amplasamentul beneficiază de următoarele facilităţi:

19. Alimentare cu apă: asigurarea necesarului de apa in scop igienico-sanitar, pentru udat spatiile verzi si pentru spălarea roţilor autovehiculelor se face din sursa subterana, prin intermediul unui put forat, echipat cu o electropompa tip Grundfoss, amplasat în incinta depozitului în partea de NE a acestuia. Forajul are adâncimea de 45 m şi a fost executat în sistem semimecanic uscat pana la adâncimea de 22,5 m. Forajul a fost prevăzut cu apometru de 2”, pentru contorizarea apei extrasa din subteran. Apa de băut este apa minerala comerciala., cantitatea medie necesara fiind de 27 litri / zi.

20. Reţea canalizare din incinta administrativa se descarca intr-un colector menajer stradal cu Dn = 160 mm, L= 500 m (pana la colectorul principal), din PEHD, care se racordeaza la colectorul administrat de RAJA Constanta, existent în zonă

21. Centrala termica: funcţionează cu combustibil lichid uşor şi asigură încălzirea spatiilor şi apa calda menajera ;

22. Alimentarea cu energie electrica: se face, prin contract, din Sistemul Energetic Naţional, prin intermediul unui transformator, instalat în extremitatea nord-estica a depozitului, acesta având puterea instalată de 250 KVA şi care deserveşte atât iluminatului general al obiectivului cât şi funcţionarii instalaţiei de balotare şi de aer condiţionat. Consumul de energie este contoriza, acesta fiind de cca.1000 KWh / luna

23. Drumul de acces: Depozitul ecologic de deşeuri este situat la cca. 1Km sud de localitatea Costineşti, la cca. 1,5 Km est de DN 39 (Constanta Mangalia, imediat la sud de ramificaţia pentru Costineşti) şi la cca. 1,6 Km vest de faleza M. Negre. Accesul la depozit se poate face fie din DN 39 la cca. 2 Km, la est, pe un drum agricol, pietruit, cu doua benzi de circulaţie, fie tot pe un drum ce porneşte din Costineşti, către sud, la cca. 1 Km.

24. Drumuri si platforme interioare: toate drumurile şi platformele din incinta depozitului sunt executate din beton armat cu o grosime de 22 cm, inclusiv platforma de descărcare a autogunoierelor de lângă presa de deşeuri, suprafaţa totala destinată platformelor şi căilor de acces din incinta fiind de 3221 mp. Drumul interior situat pe laturile de nord şi vest este construit pe digul perimetral al depozitului. Pe sensul de ieşire din depozit, înainte de poarta principală, s-a executat o başă de dezinfecţie în care rotile autovehiculelor sunt spălate cu o soluţie de cloramina.

25. Împrejmuirea depozitului: incinta depozitului s-a împrejmuit cu un gard din plasă de sârmă şi stâlpi metalici, cu înălţimea de 2,5 m, prevăzut cu 2 porţi de acces şi perdea vegetala. La fiecare din etapele următoare, împrejmuirea se va extinde, cuprinzând şi noile celule de depozitare.


Pagina 22 din 67

8.2. Activităţile şi procesele desfăşurate pe depozit Activităţile şi procesele desfăşurate pe depozit se pot urmări pe figura 1 iar descrierea acestora se prezintă în tabelul nr. 8.2. Tab. nr. 8.2. Descrierea activităţilor şi proceselor Nr. Denumirea procesului / Frecventa

procesului Descrierea procesului si subproceselor Parametri

Emisii/Evacuari

1 Controlul intrării deşeurilor/zilnic 40 t/zi în extrasezon 100 t/zi în sezon 70 t/zi (val. medie)

-

2 Transport deşeuri in incinta depozitului de la cantar la celula/zilnic

Transport de la poarta pana la cantar, cântărirea deşeurilor si transportul deşeurilor pana la punctul de descărcare

40 t/zi în extrasezon 100 t/zi în sezon 70 t/zi (val. medie)

Particule de praf; Gaze de eşapament de la mijloacele de transport deşeuri

Descărcare din mijloacele de transport Selectarea manuala a deşeurilor reciclabile : materiale

plastice, PET-uri Transportarea deşeurilor cu banda transportoare pana la pâlnia presei

3 Descărcarea deşeurilor pe platforma adiacenta benzii transportoare

− Presarea deşeurilor (vezi punctul 8.1. Date gen.) − Balotarea deşeurilor (vezi punctul 8.1. Date gen.) − Încărcarea baloţilor in IFRON − Transportul baloţilor in depozit − Aşezarea baloţilor cu îngrijire, in depozit

Particule de praf; Gaze de eşapament de la utilaje

4 Dezinfecţia roţilor mijloacelor de transport deşeuri care părăsesc incinta depozitului / zilnic

Înainte de părăsirea incintei, mijloacele de transport deşeuri trec prin şanţul de dezinfecţie care conţine soluţie de cloramina

5 Descompunerea anaeroba a deşeurilor / permanent

Proces natural Levigat; Biogaz

6

Producerea agentului termic pentru încălzirea pavilionului administrativ / iarna si a apei calde menajere / in tot timpul anului

Microcentrala termica pe motorina cu funcţionare: - iarna 20 ore/zi x 5 luni - vara 1 -2 ore/zi

7 Colectarea apelor uzate menajere permanent

Printr-o reţea de tuburi PEHD Dn 160, apele uzate fecaloid – menajere sunt dirijate către canalizarea comunala existenta, pe un tronson cu lungimea de 500 m., pana la colectorul principal si sunt transportarea la Staţia de epurare Constanta Sud.

V max.ev= 3,17 m3/zi V med.ev= 2,64 m3/zi

Ape uzate, descărcate in colectorul RAJA Constanta, pe baza de Contract Nr.E788 B / 07.09.2004

8 Vidanjarea apei uzate / levigat diluat periodic

Vidanjarea si transportul se face de către compania cu care s-a încheiat contractul de prestări servicii de vidanjare, pe

V max.ev= 0,80 m3/zi V med.ev= 0,70 m3/zi

Ape uzate, transportarea la staţia de epurare Constanta Sud; emisii fugitive in aer


Pagina 23 din 67

baza de Contract Nr.E788 B / 07.09.2004 , transportarea la Staţia de epurare Constanta Sud.

9 Colectarea levigatului prin sistemul de drenaj si pomparea acestuia in bazinul de levigat/periodic

Sistem de drenaj propriu fiecărei celule: • Pozat la baza depozitului in stratul drenant de 40 cm grosime format din pietriş spălat sort 16 – 32 mm aşternut peste stratul de geotextil; • Format dintr-o reţea de tuburi PEHD cu diametrul de 250-300 mm, perforate, in lungime totala de 500-850 m (in funcţie de suprafaţa fiecărei celule), interconectate la căminele de colectare levigat; daca o ramura a reţelei este scoasa accidental din funcţiune, celelalte ramuri ii preiau funcţiunile; • Căminele/puţurile colectoare sunt realizate din tuburi de beton de secţiune circulara (l=1000 mm) si sunt prevăzute cu goluri in pereţi (Ǿ 60 mm), deoarece au totodată rolul de puţuri de evacuare gaze de fermentaţie; • Reţeaua de drenaj urmează pantele fundului celulei (1% panta longitudinala si 3% panta transversala) iar levigatul colectat in reţea se scurge gravitaţional in puţurile colectoare. • Din puţul colector care e amplasat la cea mai joasa cota a celulei, levigatul este pompat in bazinul de colectare levigat unde are loc o decantare a particulelor grosiere iar faza lichida este pompata in bazinul de diluţie

Levigat; emisii fugitive de gaz de depozit in aer

10 Vidanjarea levigatului (faza lichida) si transportarea lui la staţia de epurare / periodic

Transportat periodic cu vidanja si deversare in secţiunea canal-aport a staţiei de epurare Constanta Sud.

Levigat; emisii fugitive in aer

11 Colectarea nămolului din bazinul de colectare levigat / periodic

Colectare manuala, încărcare in auto si transport pe depozit

- Nămol care se readuce pe celula de depozitare.

12 Ridicarea puţurilor de colectare biogaz o data cu creşterea stratului de deşeuri depuse/ când e cazul

Tuburile din beton găurite pentru colectarea biogazului se suprapun treptat o data cu ridicarea cotei deşeurilor depuse;

- -

13 Alimentarea cu apa / permanent Alimentarea cu apa potabila se realizează din sursa de apa subterana, prevăzuta cu apometru si staţie hidrofor. Prin racord se asigura apa necesara consumului menajer, consumului tehnologic si acumularea pentru incendiu.

15 Evacuarea apelor meteorice / când e cazul

Apele meteorice căzute pe suprafaţa limitrofa depozitului se colectează in canalizaţia pluviala perimetrala si sunt descărcate pe terenurile adiacente

Ape convenţional curate


Pagina 24 din 67

Fig. 1 Diagrama activităţilor şi proceselor desfăşurate pe depozit

Materiale inerte pentru acoperire

Primire deseuri

Deşeuri

Depozitare Descompunere anaeroba Proces Proces natural

tehnologic

Praf şi Zgomot Gaze de Mirosuri Levigat gaze de depozit esapament

Colectare levigat

Vidanjare levigat diluat

Transport la staţia de epurare a orasului Constanta

COV Mirosuri

Activitati

administrative

Producere agent termic pentru

incalzire

Trafic auto vehicule

Racord la canalizare

existenta

Gaze arse Gaze Zgomot esapament

Functionare utilaje

Carburanti

Transport la statia de epurare Constanta

Ape uzate menajere

Combustibil Ccarburanti


Pagina 25 din 67

9. INSTALAŢII PENTRU REŢINEREA, EVACUAREA ŞI DISPERSIA POLUANŢILOR ÎN MEDIU – ELEMENTE DE CONFORMARE Directiva 96/61/EC privind prevenirea si controlul integrat al poluării, transpusa in tara noastră prin OUG 152/2005 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării aprobată completată şi modificată prin Legea 84/2006, cere ca instalaţiile IPPC sa instituie un sistem de masuri pentru prevenirea sau reducerea emisiilor de poluanţi in aer, ape si pe sol, inclusiv masuri privitoare la deşeuri, astfel încât sa se asigure un înalt nivel de protecţie a mediului considerat ca întreg. In acest scop, urmează sa se stabilească valori limita de emisie bazate pe cele mai bune tehnici disponibile (BAT). In unele cazuri, printre care si cel al depozitelor de deşeuri, valorile limita de emisie pot fi înlocuite cu parametri sau masuri tehnice echivalente care trebuie sa fie de asemenea conforme cu BAT. Cerinţele tehnice BAT pentru depozitele de deşeuri sunt cele din HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor si respectiv prin Ordinul MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor si acoperă întreg ciclul de viata unui depozit (proiectare, construire, exploatare, închidere si post-inchidere).

Contaminarea actuala este posibila doar in cazul nerespectării tehnologiei de depozitare sau in caz de accidente si anume: - infiltrarea levigatului in sol si in pânza freatica in cazul unei neetanşeităţi a impermeabilizării sau a defecţiunii drenurilor; - producerea de explozii sau de arderi necontrolate ale deşeurilor in cazul nefuncţionării corespunzătoare a sistemului de colectare a gazelor de depozit; Tabelul 9 Evaluarea conformării cu cerinţele BAT Nr. Prescriptii din normativ / ce se controleaza Modul de conformare Observatii 1 Natura şi provenienţa deşeurilor ce urmează a fi depozitate In depozit pot fi acceptate:

- a) deseuri municipale - b) deseuri nepericuloase de orice alta origine care

indeplinesc criteriile de acceptare in depozite de deseuri nepericuloase stabilite in Anexa 3 din HG 349/2005 sau tipurile de deseuri prezentate detaliat in lista cuprinsa in HG 856/2002

Exista procedura de control vizual al deseurilor aduse. Conformare cu cerintele BAT

2 Prescripţii generale referitoare la instalaţiile şi echipamentele fixe principale din componenta depozitului si la amplasarea acestora Un depozit trebuie sa aiba in componenta urmatoarele

instalatii si echipamente fixe principale: Poartă de acces şi sistem de pază şi supraveghere; echipament de cântărire şi echipament de recepţie pentru cantităţi mici de deşeuri; facilităţi pentru verificarea deşeurilor şi laborator; drumuri interioare; zone pentru depozitarea deşeurilor; instalaţii pentru tratarea levigatului, respectiv pentru colectarea şi evacuarea gazului de depozit; garaje, ateliere şi spaţii de parcare

Depozitul Costinesti are urmatoarele parti componente:

− pavilionul administrativ; − depozitul propriu-zis (cu celulele de depozitare) − basa dezinfectie pentru autovehiculele care parasesc

incinta depozitului; − imprejmuire + porti de acces; − echipament electronic de cantarire − drumuri + platforme betonate

Conformare cu cerintele BAT.


Pagina 26 din 67

pentru utilaje; echipament pentru curăţarea roţilor vehiculelor; birouri administrative şi construcţii sociale.

− garaj + atelier reparatii minore − sistem de paza si supraveghere − reteaua de colectare si evacuare levigat − reteaua de colectare si evacuare biogaz − Perdea vegetala de protectie (copaci + arbusti)

3 Impermeabilizarea depozitului de deşeuri / poluarea apei subterane, a solului si subsolului

1. Caracteristicile barierei geologice pentru depozitele de deşeuri nepericuloase: - grosime ≥ 1 m - k ≤ 10-9 m/s 2. Cand aceste condiţii nu sunt îndeplinite în mod natural, bariera geologică va fi completată cu un strat de argilă sau alt material natural cu proprietăţi echivalente. 3. Stratul natural de impermeabilizare va fi completat cu un strat sintetic format din a) geomembrană, b) geotextil şi cu un strat de drenare

− sistemul de etansare al depozitului este alcatuit dintr-o bariera biologica naturala din argila, fundul cunetei si peretii laterali ai depozitului avand montate straturi de impermeabilizare formate din : • geomembrana din PEHD cu grosimea de 2 mm • geotextil de protectie, cu greutatea minima de 800 g/mp – sistemul de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului este format din : • strat mineral filtrant de min. 40 cm, alcatuit din pietris si balast cu dimensiuni de 16 – 32 mm ; • sistem de drenuri absorbante din PEHD, prevazute cu fante, cu diametrul de min. 250 mm si un dren colector din PEhD cu diametrul minim 300 mm ;

Avand in vedere faptul ca celulele depozitului sunt impermeabilizate cu straturi succesive de argila, geomembrana si geotextil, ca bazinele de stocare temporara a levigatului si a altor ape reziduale rezultate in urma procesului tehnologic sunt betonate ca si canalele perimetrale, contruite pentru preluarea oricaror scurgeri accidentale de apa uzata sau de produs petrolier iar platformele si zonele de acces auto si pietonal sunt betonate se poate afirma ca nu sunt emisii in sol datorate tehnologiei specifice acestui gen de obiectiv.

4 Realizarea sistemului de drenare şi evacuare a levigatului /poluarea apei subterane, a solului si subsolului, a apelor de suprafata Sistemul de drenare şi evacuare a levigatului trebuie sa

fie format din:

- strat de pietriş Φ = 16–32 mm, cu grosime minimă de 0,5 m; dimensionarea stratului drenant se face pe baza unui calcul hidraulic riguros care ţine cont de curba granulometrică a stratului mineral, debitul ce urmează a fi drenat şi coeficientul de permeabilitate care trebuie asigurat (k > 10-2 m/s);

- sistem de drenuri absorbante şi colectoare: drenurile absorbante sunt confecţionate din tuburi PEHD prevăzute cu fante şi rezistente la o presiune nominală de 10 bar, cu Φ recomandat 110–180 mm, iar drenurile colectoare sunt confecţionate din tuburi PEHD fără fante, Φ = 300–500 mm, rezistente la o presiune nominală de 10 bar.

Sistemul de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului este format din : - strat mineral filtrant de min. 40 cm, alcatuit din pietris si

balast cu dimensiuni de 16 – 32 mm, asternut peste stratul de geotextil;

- sistem de drenuri absorbante din PEHD, prevazute cu fante, cu diametrul de min. 250 mm si un dren colector din PEHD cu diametrul minim 300 mm ; - interconectare la caminele de colectare levigat; daca o ramura a retelei este scoasa accidental din functiune, celelalte ramuri ii preiau functiunile; - caminele/puturile colectoare sunt realizate din tuburi de beton de sectiune circulara (Dn=1000 mm); reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei (1% panta longitudinala si 3% panta transversala) iar levigatul colectat in retea se scurge gravitational in puturile colectoare.

Conformare cu cerintele BAT


Pagina 27 din 67

- din putul colector care e amplasat la cea mai joasa cota a celulei, levigatul este pompat in bazinul de colectare levigat unde are loc o decantare a particulelor grosiere, apoi namolul este readus in depozit ; - faza lichida este trimisa prin pompare in bazinul de dilutie de unde este vidanjata la statia de epurare Constanta Sud.

5 Evacuarea controlata a gazului de depozit rezultat din descompunerea anaeroba a deseurilor / poluarea aerului - Ventilatie pasiva sau activa

- Ardere la facla sau tratare până la diferite stadii de puritate, în funcţie de cerinţele utilizării ulterioare

Sistem de ventilatie pasiva format din puturi de extractie gaz de depozit, va fi montat dupa atingerea grosimii primului pachet de deseuri, de cca.4 m. In prezent gazul se elibereaza liber in atmosfera. Sistemul de colectare a biogazului este format din : aeratoare din tuburi de PEHD cu fante, montate in cosuri din geogrila cilindrice cu diametrul de 1 m, umplute cu material granular ; sistemul de colectare a gazului de depozit este dirijat spre arzatoare performante ; arzatoare controlate de gaz capabile sa realizeze temperaturi de 1100 0 C ; In faza finala de acoperire a celulelor, ultimele doua tuburi vor fi fara goluri. Penultimul tub va fi montat in stratul de acoperire iar ultimul tub va depaşi cota finala cu 1 m. Pe capatul tubului se va monta un dispozitiv pentru arderea gazului la facla.


6 Procedura de acceptare a deşeurilor la depozitare Etapele procedurii de acceptare a deşeurilor la depozitare

sunt reglementate prin Ordinul Nr.95 / 2005 privind criteriile de acceptare a deseurilor

Exista procedura de acceptare a deşeurilor ca parte a SMM Conformare cu cerintele BAT

7 Descarcarea si depozitarea deseurilor Descarcarea:

- Existenta unui supraveghetor - Respectarea de catre toti cei implicati a unor reguli

stricte de descarcare.

Exista procedura de descarcare ca parte a SMM Conformare cu cerintele BAT


Pagina 28 din 67

Depozitarea: - Depozitarea pe suprafata sau prin inaintarea

frontului de lucru - Delimitarea frontului de lucru prin celule zilnice sau

marcaje temporare - Nivelare si compactare cu mijloace mecanice - Acoperirea zilnica cu sol obisnuit, materiale inerte de

la demolari, sau alte materiale (folii groase de plastic, filme de plastic nerecuperabile, ţesături din fibre, geotextile, spume, pastă de hârtie, deşeuri de grădină mărunţite)

Depozitarea balotilor de deseuri se face cu ingrijire, prin inaintarea frontului de lucru deoarece suprafata depozitului este in panta. Delimitarea frontului de lucru se face prin marcaje temporare Se utilizeaza mijloace mecanice: incarcator frontal tip IFRON, Acoperirea cu material de acoperire, provenit din maturare stradala si pamant rezultat din sapaturi, intr-un strat de cca.10 cm grosime.


8 Monitorizarea Automonitorizarea tehnologică Vezi Cap. 13

Automonitorizarea emisiilor Vezi Cap. 13

Automonitorizarea calitatii factorilor de mediu în zona de influenta

Vezi Cap. 13

9 Componentele şi caracteristicile sistemului de acoperire a depozitului in faza de inchidere / poluarea apei subterane, a solului si subsolului, a apelor de suprafata, a aerului,

impactul vizual, emisiile de mirosuri Factori care influenteaza componenta:

- Disponibilitatea materialelor necesare; - Caracteristicile materialelor (permeabilitatea faţă de

apă şi gaze, rezistenţa mecanică şi faţa de condiţiile meteo);

- Modul de amplasare a conductelor de evacuare a gazului de fermentare, respectiv a celor de colectare a levigatului;

- Asigurarea stabilităţii, în corelaţie şi cu necesităţile de încadrare în peisaj şi de utilizare ulterioară a terenului.

Componenta recomandata: - Strat de sustinere (pentru acoperirea deşeurilor) - Strat pentru colectarea şi evacuarea gazului de

depozit; - Strat de impermeabilizare (argilă); - Strat pentru colectarea şi evacuarea apelor pluviale; - Strat geotextil; - Strat de recultivarel (min. 1m)

Acoperirea fiecarei celule se realizeaza prin: - Strat de argila de 0,5 m grosime pentru a se asigura

impermeabilizarea - Strat de pamant vegetal de 0,1 – 0,15 m pentru inierbare

si plantatii reprezentative ale florei locale

Pentru conformarea cu cerintele BAT se vor intreprinde urmatoarele: Se vor respecta prevederile Ordinului MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 pct. 3.7.2


Pagina 29 din 67

Din activitatea obiectivului rezulta ape uzate si gaze de descompunere a deşeurilor depozitate. Pentru evacuarea acestora s-au prevăzut instalaţii speciale astfel:

9.1 Aer. Evacuarea gazelor de descompunere Sistemul de ventilaţie pasivă format din puţuri de extracţie gaz de depozit, va fi montat după atingerea grosimii primului pachet de deşeuri, de cca.4 m. In prezent gazul se eliberează liber in atmosfera.

Gazele de fermentaţie se evacuează din masa deşeurilor prin intermediul tuburilor de evacuare amplasate conform proiectului tehnic. Aeratoarele din tuburi de PEHD cu fante sunt montate în coşuri din geogrila cilindrice cu diametrul de 1 m, umplute cu material granular. Sistemul de colectare a gazului de depozit este dirijat spre arzătoare performante capabile să realizeze temperaturi de 1100 0

C ;

In faza finală de acoperire a celulelor, ultimele doua tuburi sunt fără goluri. Penultimul tub este montat in stratul de acoperire iar ultimul tub depăşeşte cota finala cu 1 m. Pe capătul tubului se montează un dispozitiv pentru arderea gazului la facla.

Puţurile realizate din tuburi PVC, perforate, prevăzute cu arzătoare cu ventil, cu protecţie metalică sub formă de con sunt introduse în masa de deşeuri. Fiecare puţ are o rază de acţiune de 50m. 9.2. Apa. Evacuarea apelor uzate

9.2.1. Apele uzate menajere Sistemul de canalizare al apelor uzate menajere este format dintr-o reţea de tuburi PEHD Dn 160, cu cămine la schimbările de direcţie, asigurând scurgerea apele uzate fecaloid – menajere către canalizarea comunala existenta, pe un tronson cu lungimea de 500 m., pana la colectorul principal si sunt transportate la staţia de epurare Constanta Sud.

9.2.2. Apele din bazinul de dezinfecţie sunt completate cu apa si soluţie dezinfectantă pe măsura ce aceasta se evapora. 9.2.3. Apa pluviala care se scurge de pe spaţiile betonate aflate în incinta platformei administrative sunt direcţionate prin intermediul canalelor de scurgere şi se descarcă în canalizaţia pluvială perimetrală, şi sunt descărcate pe terenurile adiacente. 9.2.4. Levigatul şi apele pluviale care cad pe suprafaţa activă a depozitului sunt colectate prin sistemul de drenuri absorbante din PEHD, prevazute cu fante, cu diametrul de min. 250 mm şi prin drenul colector din PEHD cu diametrul minim 300 mm interconectare la caminele de colectare levigat. Daca o ramura a retelei este scoasa accidental din functiune, celelalte ramuri îi preiau functiunile. Din putul colector care e amplasat la cea mai joasa cota a celulei, levigatul este pompat în bazinul de colectare levigat de 40 mc unde are loc o decantare a particulelor grosiere. Nămolul este readus în depozit. Faza lichida este trimisa prin pompare în bazinul de dilutie de 400 mc de unde este vidanjata la statia de epurare Constanta Sud Asigurarea calităţii apelor uzate rezultate din incinta depozitului de deşeuri inclusiv a levigatului se realizează cu ajutorul instalaţiei de preepurare compusă din separator de grăsimi şi desnisipator amplasate adiacent bazinului de ape reziduale precum şi din bazinul de diluţie în care se pompează aceste ape în amestec cu levigatul pompat din bazinul de levigat. Se asigura astfel intrarea levigatului in staţia de epurare la parametrii calitativi corespunzători cerinţelor impuse de Autorizaţia de gospodărire a apelor nr. 983/21.12.2004. Aceasta prevede ca in cazul în care efluentul total nu îndeplineşte condiţiile de calitate prevăzute de Anexa nr.2 NTPA-002/2002, H.G. 188/2002–modificată şi completată de HG 352/2005, titularul are obligaţia de a prezenta un program etapizat pentru realizarea unei staţii de preepurare a levigatului


Pagina 30 din 67

9.2.5. In corelaţie cu caracteristicile depozitului si cu condiţiile meteorologice se vor asigura permanent prin măsuri corespunzătoare: a) controlul cantităţii de apa din precipitaţiile care pătrund in corpul depozitului; b) prevenirea pătrunderii apei de suprafaţa si/sau subterane in deşeurile depozitate; c) colectarea apei contaminate si a levigatului; d) preepurarea apei contaminate si a levigatului colectat din depozit la standardul corespunzător cerut pentru evacuarea lor din depozit. 9.3 Sol Construcţiile au fost realizate conform proiectului si cu respectarea reglementarilor legale in vigoare. Nu s-au folosit materiale periculoase. Toate construcţiile se afla in perfecta stare de funcţionare. Stratul natural de material argilos, care constituie bariera biologica, a depozitului are grosimea de 1 m , fiind compactat astfel încât sa respecte următoarele condiţii : - gradul de compactare D – min. 98%, conf. STAS 9850-89 ; - abaterile limita la gradul de compactare - mai mici de 3% pentru cel mult 10 % din numărul

punctelor de verificare ; - permeabilitatea – k<10-9 m/s ; Sistemul de etanşare al depozitului asigura impermeabilizarea cuvetei depozitului prin realizarea hidroizolatei taluzurilor şi patului depozitului. Fundul cunetei şi pereţii laterali ai depozitului au montate straturi de impermeabilizare formate din : - geomembrana din PEHD cu grosimea de 2 mm - geotextil de protecţie, cu greutatea minima de 800 g/mp ; Straturile de etanşare au fost aplicate numai după recepţia fundaţiei de către factorii responsabili in conformitate cu prevederile normativului NP 074/2002, aprobat prin Ordinul MLPTL nr. 1216/29.08.2002. La executarea impermeabilizării au fost respectate prescripţiile tehnice în legătura cu îmbinarea membranei, cat si substanţele folosite la aceasta operaţiune. După executarea lucrărilor de impermeabilizare s-a verificat etanşeitatea îmbinărilor geomembranei. Sistemul de drenaj al levigatului colectat la baza depozitului este format din : - strat mineral filtrant de min. 40 cm, alcătuit din pietriş si balast cu dimensiuni de 16 – 32 mm; - sistem de drenuri absorbante din PEHD, prevăzute cu fante, cu diametrul de min. 250 mm si un

dren colector din PEHD cu diametrul minim 300 mm ; Dacă sistemul de drenaj – captare – tratare şi evacuare a levigatului este exploatat corect, există premizele ca levigatul să nu producă poluare asupra pânzei freatice şi în consecinţă nici asupra solului şi apelor de suprafaţă. Caminele/puturile colectoare sunt realizate din tuburi de beton de sectiune circulara (Dn=1000 mm); reteaua de drenaj urmeaza pantele fundului celulei (1% panta longitudinala si 3% panta transversala) iar levigatul colectat in retea se scurge gravitational in puturile colectoare. La închiderea depozitului se va asigura impermeabilizarea stratului de acoperire prin :

a) realizarea hidroizolatei alcătuita dintr-un strat de impermeabilizare din pământ argilos cu grosimea minima de 0,50 m ;

b) executarea unui sistem de drenaj al apei din acoperişul depozitului format din : - reţea de drenuri absorbante si colectoare - strat drenant cu grosime mai mare de 0,50 m - geotextil cu rol de protecţie si filtrare ;


Pagina 31 din 67

Stocarea carburanţilor utilizaţi pentru funcţionarea utilajelor şi mijloacelor auto se face într-un rezervor metalic cu pereţi dubli, aerian, dispus pe o estacada metalică, având dedesubt o cuva din beton, care permite preluarea in totalitate a carburantului deversat în caz de avarie la rezervor sau scăpat din manipulare greşita. Canalul colector perimetral are panta de scurgere către o başa care permite preluarea carburantului scurs accidental. Gospodăria de combustibil este dispusa sub o copertina din tabla ondulata aşezata pe structura metalica; Combustibilul folosit la centrala termică este depozitat în butoaie metalice, amplasate în incinta gospodăriei de combustibil, pe platforma betonată. Este supravegheat continuu a traseul de acces la depozit, pentru a se evita riscul de descărcare necontrolata a deşeurilor în alte zone decât cele amenajate. Spaţiile de acces betonate, şanţurile perimetrale de garda de la baza taluzelor, platformele betonate pentru depozitarea deşeurilor recuperate precum şi bazinele betonate pentru preluarea apelor uzate şi a levigatului, bazinele şi cuvele de retenţie ale rezervoarelor asigură protecţia solului. 9.4. Alte masuri - efectuarea dezinfectiei si a deratizarii lunare, de catre firmele specializate; - descarcarea, presarea, balotarea şi depozitarea rapida a deseurilor


Pagina 32 din 67

10. CONCENTRAŢII DE POLUANŢI ADMISE LA EVACUAREA ÎN MEDIU ÎNCONJURĂTOR, NIVELUL DE ZGOMOT 10.1 Emisiile în aer 10.1.1. Emisiile dirijate 10.1.1.1. În conformitate Ordinului MAPM 1144/2002 privind înfiinţarea Registrului poluanţilor emişi pentru emisiile de gaze cu efect de sera: bioxid de carbon (CO2), metan (CH4 exprimat ca echivalent CO2), şi compuşi organici volatili nonmetanici (CONM) titularul de activitate are obligaţia de raportare a acestora la ARPM Galaţi şi APM Constanţa Determinarea cantităţii de gaz de depozit nu este posibilă în această fază de dezvoltare a depozitului deoarece puţurile de extracţie sunt realizate din conducte deschise la capăt, prevăzute cu fante până la partea superioara. Construcţia actuală a acestor puţuri nu permite măsurarea corectă a concentraţiilor de componenţi principali ai gazului de depozit şi nici debitele volumice/masice de gaz evacuat, pentru a permite calculul cantităţilor de CH4, CO2 şi H2S emise din depozit. 10.1.1.2. Titularul de activitate are obligaţia de plată a taxelor la fondul de mediu conform OUG 196/2005 privind Fondul pentru mediu, cu obligaţia de a face dovada achitării sumelor atât la ARPM Galaţi cât şi la APM Constanţa. 10.1.1.3. În cazul instalaţiilor IPPC de tipul “depozite de deşeuri” nu sunt prevăzute valori limita de emisie pentru emisiile provenite din activitatea principala, adică pentru emisia de gaz de depozit/biogaz. 10.1.1.4. Informaţii privind emisiile dirijate. Deoarece emisiile de la centrala termică sunt extrem de mici, singura sursa semnificativa de emisii in aer o constituie masa de deşeuri depozitate în care se produce fenomenul de descompunere. Datorita sistemului de colectare a biogazului prin puţurile de colectare aferente fiecărei celule, emisia de biogaz se evacuează in atmosfera aproape in totalitate dirijat.

Tabel 10 Debitul masic al emisiei de biogaz estimat prin calcul T(ani) Anul CH4 (T/an) CO2(T/an) T(ani) Anul CH4 (T/an) CO2(T/an)

1. 2005 280.77 772.12 24 2028 1188.09 3267.23 2 2006 550.53 1513.97 25 2029 1141.50 3169.12 3 2007 809.72 2226.73 26 2030 1096.74 3016.04 4 2008 1058.75 2911.54 27 2031 1053.74 2897.77 5 2009 1298.00 3569.50 28 2032 1012.42 2784.15 6 2010 1527.88 4201.66 29 2033 972.72 2674.98 7 2011 1748.74 4809.04 30 2034 934.56 2570.09 8 2012 1960.95 5392.60 31 2035 897.94 2469.32 9 2013 2164.83 5953.28 32 2036 862.73 2372.50

10 2014 2079.94 5719.84 33 2037 828.90 2279.47 11 2015 1998.39 5495.57 34 2038 796.40 2190.09 12 2016 1920.03 5280.08 35 2039 765.17 2104.21 13 2017 1844.75 5073.05 36 2040 735.17 2021.71 14 2018 1772.41 4874.13 37 2041 706.34 1942.43 15 2019 1702.91 4683.02 38 2042 678.65 1866.27 16 2020 1636.14 4499.39 39 2043 652.03 1793.09 17 2021 1571.99 4322.97 40 2044 626.47 1722.78 18 2022 1510.35 4153.46 41 2045 591.36 1650.00 19 2023 1451.13 3990.60 42 2046 569.58 1594.56 20 2024 1394.23 3834.12 43 2047 535.92 1528.56 21 2025 1339.56 3683.79 44 2048 518.76 1462.88 22 2026 1287.03 3539.35 45 2049 415.80 1395.86 23 2027 1236.57 3400.56


Pagina 33 din 67

Calculele au fost efectuate pe baza cantităţilor şi compoziţiei deşeurilor depozitate pe primele 6 luni de funcţionare, coroborate cu aceleaşi perioade de funcţionare ale depozitelor în depozitele similare, administrate de SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT S.R.L. şi anume Depozitul de deşeuri Chiajna – Bucureşti şi cel din localitatea Boldeşti – Scăeni, judeţul Prahova, presupunând ca aceste cantităţi de deşeuri se vor păstra relativ constante şi se vor repeta şi în anii următori. Eventualele modificări semnificative ale cantităţii anuale depozitate sau compozitei deşeurilor vor conduce la reevaluarea cantităţii anuale a gazului de depozit produs. 10.1.2 Emisii fugitive Emisiile fugitive sunt în cantităţi nesemnificative. Informaţiile privind emisiile fugitive in aer sunt prezentate in tabelul 10.2. Se poate vedea ca acestea sunt în cantităţi nesemnificative. Tab. 10.2 Emisii fugitive/nedirijate in aer

Nr. Sursa de emisii Cantitati Echipament pentru reducerea emisiilor

1 Scăpări de biogaz necaptat prin cămine

cantităţi nesemnificative; nu se pot nici controla nici estima;

Nu este cazul

2 Fosa septica cantităţi presupuse mici dar neestimate Capac etanş existent. 3 Bazinul de levigat depind de cantitatea de levigat colectata Nu este cazul 4 Traficul autovehiculelor si

funcţionarea utilajelor cantităţi mici datorita nr. redus de utilaje Conformare cu prevederile

HG 1209/2004.

10.1.2.1 Toate echipamentele de control şi monitorizare trebuie calibrate şi întreţinute corespunzător. 10.1.2.2. Monitorizarea emisiilor de gaz produs in procesul de fermentare anaeroba a deşeurilor se asigura conform Cap. 13 Monitorizare a prezentei Autorizaţii. O data pe an analizele specificate în cap. 13 vor fi realizate o data pe an de către laboratoare autorizate RENAR. 10.1.2.3. Un raport privind rezultatele monitorizării de la punctul 10.1.2.2. trebuie depus la ARPM Galaţi cât şi la APM Buzău semestrial şi anual ca parte a RAM. 10.2. Emisiile în apă 10.2.1. Nici o emisie în apă nu trebuie să depăşească valorile limită de emisie menţionate în Cap.13

Monitorizarea. al prezentei autorizaţii. Se vor respecta prevederile Autorizaţiei de Gospodărire a Apelor nr. 983/21.12.2004

10.2.2. Monitorizarea şi analizele fiecărei emisii trebuie realizate aşa cum s-a precizat în Cap.13 Monitorizarea a prezentei autorizaţii. Un raport privind rezultatele acestei monitorizări trebuie depus la Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi şi la Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa cu frecventa stabilita.

10.2.3. Evacuări în ape de suprafaţa şi canalizări 10.2.3.1 Evacuări punctiforme Reţeaua de canalizare menajera din incinta administrativă se descărca într-un colector menajer stradal cu Dn = 160 mm, L= 500 m ( până la colectorul principal), din PEHD, care se racordează la colectorul administrat de RAJA Constanta, existent in zona. Preluarea apelor uzate in colectorul principal, administrat de RAJA Constanta se face in baza Contractului Nr.E788 B / 07.09.2004. Apele pluviale (cca.200 l/s) de pe platformele betonate din incinta si cele provenite din scurgerile de pe acoperişurile clădirilor sunt descărcate la teren, pe spaţiul verde.


Pagina 34 din 67

Levigatul si apele pluviale care cad pe suprafaţa activa a depozitului sunt colectate in bazinul betonat de 40 mc, respectiv in bazinul de diluţie de 400 mc, după care sunt vidanjate şi transportate la Staţia de epurare Constanta Sud. Preluarea în Staţia de epurare Constanta Sud apelor uzate (levigatul), conform acordului si prevederilor contractuale încheiate cu RAJA Constanta, se face în condiţiile respectării indicatorilor stabiliţi de H.G.Nr.188 / 2002 Anexa nr.2 – NTPA – 002 / 2002, modificata de art.1, punctul 21 din H.G. Nr.352 / 2005 . Cap.13 Monitorizare

10.2.3.2. Apele uzate vor fi vidanjate de către o firmă specializată, autorizată în acest sens cu respectarea prevederilor legislaţiei de mediu în vigoare.

10.2.3.3. Bazinele betonate trebuie verificate în fiecare an şi nămolul evacuat cel puţin anual, iar titularul autorizaţiei trebuie să păstreze documente doveditoare ale acestor inspecţii.

Levigatul produs în lunile cele mai favorabile formării acestuia a fost estimat la 8 mc/zi. Tab. 10.2.3.1 Evacuări punctiforme in ape de suprafaţa şi canalizări

Nr. Sursa de ape uzate Mod de tratare Natura efluentului

Cantitate (m3/zi)

Mod de evacuare

1 Ape uzate menajere evacuate

Decantare in bazinele betonate Separator de grăsimi Desnisipator

Ape uzate 2,64 m3/zi (Vmediu)

Colector RAJA Constanţa care deversează în Staţia de epurare Constanţa Sud

2 Levigat evacuat Decantare in bazinele betonate Omogenizare bazin diluţie

Ape uzate Cca. 0,70 mc/zi Transportate periodic cu vidanja si deversate in secţiunea canal-aport a Staţiei de epurare Constanţa Sud.

10.2.4. Emisii fugitive/scăpări în apele de suprafaţa, subterane si pe sol Nu exista posibilitatea unor emisii fugitive in apele de suprafaţa. Pot să apară astfel de emisii în subteran şi pe sol datorită exfiltratiilor de ape uzate menajere din reţeaua de canalizare şi din bazinul colector de levigat precum şi, datorita scurgerii apelor meteorice, eventual poluate. Prin exploatarea corectă a instalaţiilor deţinute, aceasta posibilitate este foarte redusa. Tab. 10.2.4. Emisii fugitive/scăpări în apele de suprafaţă, subterane si pe sol. Nr. Sursa Natura

emisiei Cantitate Echipament de control/ mod de evacuare

1 Exfiltraţii din reţeaua de canalizare

Apa uzata menajera

Val. estimată a exfiltratiilor = 0

S-au folosit materiale de construcţie noi si teoretic impermeabile. Conductele au fost pozate sub adâncimea de îngheţ, pe pat de nisip. S-a efectuat proba de presiune si etanşeitate. Masuri de prevenire: control periodic vizual pentru depistarea eventualelor deteriorări ale pereţilor si fundului căminelor.

2 Exfiltraţii din bazinele colectoare (bazinul de levigat)

Faza lichida din levigat

Val. estimată a exfiltratiilor= 0

Bazinul de levigat, bazinul de dilutie, sunt constructii impermeabile, etansate si impermeabilizate la interior cu geomembrana PEHD, la fel ca celulele de depozitare a deseurilor, care sunt protejate cu geomembrana si geotextil; Avand in vedere faptul ca celulele depozitului sunt impermeabilizate cu straturi succesive de argila, geomembrana si geotextil, ca bazinele de stocare temporara a levigatului si a altor ape reziduale rezultate in urma procesului tehnologic sunt betonate ca si canalele perimetrale, contruite pentru preluarea oricaror


Pagina 35 din 67

scurgeri accidentale de apa uzata sau de produs petrolier iar platformele si zonele de acces auto si pietonal sunt betonate,nu sunt exfiltratii in sol datorate tehnologiei specifice acestui gen de obiectiv.

3 Ape meteorice colectate de pe suprafaţa platformei tehnologice

Apa convenţional curata

In funcţie de cantitatea de precipitaţii

Suprafaţa platformei este betonata; apa se colectează prin rigole si se evacuează in canalul perimetral de unde ajung in rigolele drumului.

Indicatorii care se analizează in probele prelevate se aleg pe baza calităţii apei freatice din zona si a compoziţiei prognozate a levigatului. Pragurile de alerta se determina ţinându-se cont de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei in care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compoziţia medie determinata din variaţiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control ţinând cont de nivelul de referinţă (buletine de analiză efectuate pentru susţinerea documentaţiei de autorizare). Cap.13 Monitorizare . Indicatorii de calitate ai solului vor respecta valorile de referinta pentru soluri cu folosinta mai putin sensibila din Ordinul nr. 756/1997 privind evaluarea poluării mediului, cu modificările şi completările ulterioare, astfel: Tab. 10.2.4.2. Emisii pe sol.

Nr. Crt.

Indicatori de calitate Prag de alerta mg/kg s.u.

Prag de interventie mg/kg s.u.

1. Cu 250 500 2. Zn 700 1500 3. Pb 250 1000 4. Co 100 250 5. Ni 200 500 6. Cr 300 600 7. Cd 5 10 8. Mn 2000 4000

10.3. Zgomot şi mirosuri 10.3.1. Zgomotul generat de sursele prezentate in tabelul următor se manifesta continuu, pe durata activităţii care, de la caz la caz, are frecventa prezentata in col. 2. Datorita masurilor de control întreprinse şi amplasării depozitului la o distanta mare fata de receptorii umani, contribuţia la zgomotul ambiental este nesemnificativa.


Pagina 36 din 67

Tab. 10.3. Surse de zgomot Nr. Sursa Frecventa

activităţii in 24 ore; nr.

Total ore de funcţionare

Distanta fata de receptori Masuri de control

1 Transportul deşeurilor pe traseul poarta de acces – depozit; descărcarea deşeurilor

In funcţie de cantitatea de deşeuri colectata

- externi (localităţile învecinate): depozitul este amplasat la dist. min. de 1 km faţă de ultima locuinţă din Costineşti;

- personalul din pavilionul administrativ: 20 m

Interzicerea claxonatului; ambalarea la minim a motoarelor; optimizarea traseelor pt a reduce durata de manifestare a zgomotului

2 Funcţionarea utilajelor care lucrează la depozitarea deşeurilor

luni – vineri: 10 ore/zi sâmbăta si duminica: 6 ore/zi.

- externi (localităţile învecinate): amplasat la dist. min. de 1 km faţă de ultima locuinţă din Costineşti;

- personalul din pavilionul administrativ: min 100 m

Nu este cazul

3 Funcţionarea electropompei pentru pompare levigat

Intermitent - externi externi (localităţile învecinate): amplasat la dist. min. de 1 km faţă de ultima locuinţă din Costineşti;

- personalul din pavilionul administrativ: min 100 m

Electropompa amplasata în căminul de cea mai joasă cotă nu produce zgomot

10.3.2. Activităţile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 10009/88: In timpul zilei - 65 dB(A) curba de zgomot Cz60. 10.3.3. Măsurătorile de zgomot se vor efectua semestrial de către laboratoare autorizate. Un registru al rezultatelor măsurătorilor trebuie să fie disponibil în orice moment, iar un raport care descrie pe scurt aceste măsurători trebuie inclus ca parte a RAM. 10.3.4. Mirosurile sunt din categoria celor care se simt numai in interiorul depozitului. 10.3.5. Surse, categorii, măsuri de control şi prevenire a mirosurilor

Nr. Sursa Intensitatea mirosului Masuri de control 1 Deşeurile descărcate si depozitate in cursul

zilei, pana la acoperirea periodica cu strat de pământ

Miros puternic in zona platformei de descărcare

Acoperirea periodica a straturilor de deşeuri depozitate cu un strat de pământ de 15 – 20 cm grosime, prin pudrare

2 Bazine betonate, cămine de vizitare ale sistemului de canalizare ape uzate menajere

Practic insesizabil Acoperirea cu capace etanşe;

3 Bazine omogenizare levigat Practic insesizabil Nu este cazul, nu se practica acoperirea

Pentru reducerea mirosurilor s-au efectuat şi se vor efectua plantari de copaci, arbuşti si flori pentru realizarea perdelei vegetale de protecţie care are ca scop si reducerea perceperii mirosurilor.


Pagina 37 din 67

11. GESTIUNEA DEŞEURILOR

11.1. Eliminarea si valorificarea deşeurilor se va face in conformitate cu prevederile următoarelor acte legislative:

- OUG 78/16 06 2000 privind regimul deseurilor, aprobata prin Legea 426/2001şi modificată prin OUG 61/2006;

- HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, - Ordin MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor,

modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 - Ordin MMGA 95/2005 pentru stabilirea criteriilor de acceptare şi procedurilor preliminare de

acceptare a deşeurilor la depozitare şi lista naţională de deşeuri acceptate în fiecare clasă de depozit de deşeuri,

- HG nr.856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv deşeurile periculoase;

- Ordin2/211/118/2004, MAPAM/MTTc/MEC pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deşeurilor pe teritoriul României

11.2. Clasa depozitului: depozit de deşeuri nepericuloase 11.3 Capacitate finală de depozitare 1.200.000 mc, 11.4 Cerinţele pentru pregătirea depozitului Au fost respectate cerinţele pentru pregătirea depozitului prevăzute în legislaţia de mediu privind depozitarea deşeurilor, în vigoare la data realizării investiţiei şi au fost cuprinse în Acordul Integrat de Mediu nr. 6/24.06.2004 emis de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor. 11.5 Deşeurile primite la depozitare se regăsesc în Tabel 11.5

11.5.1. Nu este permisă depozitarea următoarelor deşeuri:

a) deşeuri lichide; b) deşeuri explozive, corozive, oxidante, foarte inflamabile sau inflamabile, proprietăţi ce sunt definite in anexa I E la O.U.G. 78/2000, aprobata cu modificări şi completări prin Legea 426/2001; c) deşeuri periculoase medicale sau alte deşeuri clinice periculoase de la unităţi medicale sau veterinare cu proprietatea H9, definita in anexa I E şi având categoria prevăzută la lit. A pct. 14 din anexa I C la O.U.G. 78/2000, aprobata cu modificări şi completări prin Legea 426/2001; d) toate tipurile de anvelope uzate, întregi sau tăiate, excluzând anvelopele folosite ca materiale în construcţii într-un depozit; e) orice alt tip de deşeu care nu satisface criteriile de acceptare, conform prevederilor anexei 3 la HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor municipale.

11.5.2. Este permisa depozitarea următoarelor deşeuri: a) deşeuri municipale; b) deşeuri nepericuloase de orice altă origine, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase; 11.5.3. Deşeurile primite trebuie sa fie: - aduse de transportori autorizaţi; - însoţite de documente doveditoare, in conformitate cu normele legale sau cu cele impuse de operatorul depozitului; - cântărite; - verificate pentru stabilirea conformării cu documentele însoţitoare.


Pagina 38 din 67

Tabel 11.5. Lista deşeurilor acceptate

Cod deşeu Denumire deşeu Se recomanda aplicarea unei metode de valorificare (X)

Deşeuri municipale si asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat

20 01 fracţiuni colectate separat (cu excepţia 1501) X

20 01 08 deşeuri biodegradabile de la bucătarii si cantine X

20 01 25 uleiuri si grăsimi comestibile X

20 01 41 deşeuri de la curtatul coşurilor

20 02 deşeuri din grădini si parcuri (incluzând deşeuri din cimitire)

20 02 01 deşeuri biodegradabile X

20 02 03 alte deşeuri nebiodegradabile care nu se încadrează in lista deşeurilor periculoase

20 03 alte deşeuri municipale

20 03 01 deşeuri municipale amestecate X

20 03 02 deşeuri din pieţe X

20 03 03 deşeuri stradale

20 03 04 nămoluri din fosele septice

20 03 99 deşeuri municipale, fără alta specificaţie X - deşeuri pentru care se cunoaşte sau pentru care exista deja o soluţie fezabila de valorificare.

Se vor primi la depozitare şi alte deşeuri nepericuloase asimilabile cu cele de mai sus provenite din domenii industriale, care satisfac criteriile de acceptare a deşeurilor la depozitul pentru deşeuri nepericuloase, cu acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi al operatorului conform Ordinului MMGA 95/2005 pentru stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deşeurilor la depozitare si lista naţionala de deşeuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deşeuri. 11.6. Operatorul depozitului trebuie să se asigure ca deşeurile pe care le primeşte la depozitare se încadrează în condiţiile impuse de autorizaţia de mediu şi respectă cerinţele legate de protecţia mediului şi a sănătăţii umane. 11.7. Operatorul depozitului de deşeuri trebuie să asigure garanţia financiară, conform legislaţiei in vigoare, pentru siguranţa depozitului şi pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie.

11.7.1. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire post-închidere a depozitului.


Pagina 39 din 67

11.8. Operaţiile de depozitare Operatorul depozitului are obligaţia să respecte, la primirea deşeurilor în depozit, următoarele proceduri de recepţie în conformitate cu cerinţele BAT: a) verificarea documentaţiei privind cantităţile şi caracteristicile deşeurilor, originea şi natura lor, inclusiv buletine de analiză pentru deşeurile industriale, iar pentru deşeurile municipale, când există suspiciuni, precum şi date privind identitatea producătorului sau a destinatorului deşeurilor; b) inspecţia vizuală a deşeurilor la intrare şi la punctul de depozitare şi, după caz, verificarea conformităţii cu descrierea prezentată în documentaţia înaintată de destinator, conform procedurii stabilite la pct. 3.1 nivelul 3 din anexa 3 la HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor. c) păstrarea, cel puţin o luna, a probelor reprezentative prelevate pentru verificările impuse conform prevederilor cuprinse la pct. 3.1 nivelul 1 sau nivelul 2 din anexa 3 la HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor, precum şi înregistrarea rezultatelor determinărilor; d) păstrarea unui registru cu înregistrările privind cantităţile, caracteristicile deşeurilor depozitate, originea şi natura, data livrării, identitatea producătorului, a deţinătorului sau, după caz, a colectorului - in cazul deşeurilor municipale. Pentru depozitele de deşeuri zonale, datele se introduc şi pe suport electronic tip bază de date. In mod obligatoriu, operatorul depozitului eliberează celui care predă deşeurile o confirmare scrisă a recepţiei fiecărei cantităţi livrate acceptate la depozit, conform anexei 3 la Procedura de reglementare si control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, aprobata prin Ordinul MAPAM, al MTCT si al MEC nr. 2/211/118/2004. 11.9. Proceduri preliminare pentru acceptare la depozitare 11.9.1 Caracterizarea generală a deşeurilor : Generatorul de deşeuri, are responsabilitatea si obligativitatea caracterizării fizico-chimice a deşeurilor generate si este răspunzător pentru corectitudinea datelor de caracterizare a deşeurilor proprii.

11.9.1.2. Caracterizarea generala a unui deşeu/Fisa tehnica a unui deşeu cuprinde următoarele informaţii: a) sursa si originea deşeului; b) date referitoare la procesul care generează deşeul respectiv (descrierea procesului tehnologic cu precizarea punctelor de unde rezulta deşeuri, date privind materiile prime, produsele si cantitatea de deşeu pe unitatea de măsura a produsului finit obţinut din proces); c) descrierea modului de tratare aplicat deşeului, sau declararea motivelor pentru care acest mod de tratare nu a fost considerat necesar; d) date privind compoziţia deşeului si comportarea la levigare, atunci când acestea sunt considerate relevante; e) aspectul deşeului (miros, culoare, stare fizica); f) codul, conform H.G. nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deşeurilor si Lista deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase, si alte informaţii considerate necesare; h) clasa de depozit in care poate fi acceptat deşeul; i) informaţii suplimentare sau alte restricţii si precauţii necesare pentru activitatea de depozitare propriu-zisa; j) testarea daca deşeul poate fi reciclat sau valorificat. 11.9.1.3.Dacă în urma caracterizării generale a deşeului rezulta ca acesta îndeplineşte criteriile stabilite pentru clasa de depozit de deşeuri nepericuloase, se considera ca deşeul poate fi depozitat pe un depozit din clasa respectiva. 11.9.1.4. Operatorul depozitului păstrează înregistrări ale informaţiilor necesare pentru


Pagina 40 din 67

fiecare tip de deşeu, pentru o perioada de 1 an.

11.9.2. Teste pentru verificarea conformării În vederea verificării periodice a fluxurilor de deşeuri care vin la depozitare, în cazul in care, pe baza informaţiilor de caracterizare generala, rezulta ca un deşeu îndeplineşte criteriile de acceptare în depozit, se va proceda la teste ulterioare pentru verificarea conformării - pentru a se stabili daca deşeul respectiv este conform cu datele de caracterizare generala si cu criteriile de acceptare din Ordinul 95/2005, Secţiunea 2.

11.9.2.1 Indicatorii relevanţi, specifici, care trebuie analizaţi sunt stabiliţi in cadrul caracterizării generale si ei diferă in funcţie de natura deşeului. Verificarea trebuie sa arate ca deşeurile se încadrează in valorile limita stabilite pentru indicatorii critici. 11.9.2.2. Testele si analizele pentru verificarea conformării se realizează prin aceleaşi metode utilizate in cadrul caracterizării generale si ele cuprind cel puţin un test de levigare discontinua. Pentru acest scop se folosesc metodele listate in Ordinul 95/2005 Secţiunea 3 sau orice alte metode care asigura o calitate ştiinţifica unitara. 11.9.2.3. Deşeurile pentru care nu sunt necesare analize de caracterizare generala, conform Ordinului 95/2005 sunt exceptate si de la efectuarea testelor de conformare. Ele se verifica pentru conformarea cu caracterizarea generala. 11.9.2.4. Testele de verificare a conformării se realizează cel puţin anual si, in orice situaţie, operatorul trebuie sa se asigure ca efectuarea testelor de conformare se desfăşoară in conformitate cu scopul si frecventa stabilite in cadrul caracterizării generale. 11.9.2.5. Înregistrările rezultatelor sunt păstrate pentru o perioada de 1 an.

11.9.3. Verificarea la locul de depozitare

11.9.3.1. Fiecare transport de deşeuri adus la un depozit se inspectează vizual înainte si după descărcare. 11.9.3.2. Se verifica documentaţia însoţitoare. 11.9.3.3. Deşeul se accepta la depozitare numai daca este conform cu cel descris in cadrul caracterizării generale si testării de conformare, respectiv cu cel pentru care sunt prezentate documente însoţitoare. Daca nu sunt îndeplinite aceste condiţii, deşeul nu este acceptat in depozit. 11.9.3.4. Dacă în urma caracterizării generale a deşeului rezultă că acesta îndeplineşte criteriile stabilite pentru clasa de depozit de deşeuri nepericuloase se consideră că deşeul poate fi depozitat. 11.9.3.5. Este necesara testarea aleatoare a deşeului înainte ca acesta sa fie depozitat. In acest scop, se utilizează metode corespunzătoare de testare rapida. 11.9.3.6. După depozitarea deşeului, probele se prelevează periodic. Probele prelevate se păstrează după acceptarea deşeului, timp de 1 luna 11.9.3.7. La controlul efectuat de autoritatea competenta pentru protecţia mediului, operatorul depozitului este obligat sa demonstreze cu documente ca deşeurile au fost acceptate in conformitate cu condiţiile din autorizaţie si ca îndeplinesc criteriile pentru clasa de depozit respectiva. 11.9.3.8. In cazul in care deşeurile nu sunt acceptate in depozit, operatorul are obligaţia de a informa imediat autorităţile competente pentru protecţia mediului cu privire la refuzul de a accepta deşeurile. 11.9.3.9.Se interzice amestecarea deşeurilor in scopul de a satisface criteriile de acceptare la o anumita clasa de depozite. 11.9.3.10. Este interzisa recircularea levigatului in corpul depozitului.

11.10. Criterii de acceptare a deşeurilor 11.10.1. Deşeuri care pot fi acceptate fără testare Pot fi acceptate fără a fi supuse unei testări, deşeurile municipale care îndeplinesc criteriile definite conform HG 349/2005, care se regăsesc in Categoria 20 a Listei Europene a Deşeurilor "Deşeuri


Pagina 41 din 67

municipale si asimilabile din comerţ, industrie, instituţii, inclusiv fracţiuni colectate separat" precum si alte deşeuri similare acestora din alte surse. Aceste tipuri de deşeuri nu sunt admise la depozitare daca sunt contaminate la un nivel suficient de ridicat încât sa determine apariţia de riscuri asociate si deci sa justifice eliminarea lor in alt mod. 11.11. Operatorul de la recepţia deşeurilor trebuie sa fie instruit astfel încât sa aibă competenta necesara pentru verificarea transporturilor de deşeuri si a documentelor însoţitoare si pentru a sesiza neconformările, de exemplu: - documentele însoţitoare sunt incorecte, insuficiente sau necorespunzătoare; - deşeurile transportate nu corespund cu cele descrise in documentele însoţitoare, sau nu se încadrează in condiţiile impuse de autorizaţia de mediu sau de normele legislative in vigoare. In caz de neconformare, operatorul trebuie sa aplice procedurile stabilite, vehiculul de transport fiind direcţionat către o zona special amenajata, unde va rămâne pana ce autoritatea competenta de control a depozitului ia o decizie in ce priveşte deşeurile transportate. In cazul in care deşeurile au fost deja descărcate, acestea vor fi izolate pe cat posibil, iar vehiculul de transport va rămâne in depozit pana la luarea unei decizii. 11.12. In Registrul depozitului vor fi consemnate toate neconformările înregistrate, împreuna cu date referitoare la acţiunile întreprinse, cine a luat deciziile si daca au fost înregistrate daune. 11.13. Înregistrarea deşeurilor acceptate la depozitare se face conform formularului de înregistrare a transportului de deşeuri prevăzut in Ordinul pentru aprobarea Procedurii de reglementare si control al transportului deşeurilor pe teritoriul României, Anexa 3 (MAPAM - 2/2004, MTCT - 211/2004, MEC - 118/2004). Se întocmesc doua exemplare, unul pentru transportatorul de deşeuri si unul pentru operatorul depozitului, conform Ordinului MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 . 11.14. Deşeurile tehnologice rezultate din activităţile de exploatare a depozitului vor fi gestionate in conformitate cu natura lor:

• deşeurile nevalorificabile, nepericuloase vor fi depozitate pe depozit, • deşeurile nevalorificabile periculoase, provenite de la garaj (13 05 07* - ape

uleioase, 13 02 08*- uleiuri uzate de motor, de transmisie si de ungere), vor fi eliminate in funcţie de natura lor, de firme specializate, autorizate.

• deşeurile periculoase aduse si depuse accidental pe depozit vor fi izolate in containere unde vor rămâne pana ce autorităţile de mediu iau o decizie in ce priveşte eliminarea acestora.

• substanţele toxice utilizate in depozit (raticide, insecticide) vor fi depozitate si utilizate in condiţii specifice conform prevederilor legale în vigoare.

11.15. Titularul de activitate trebuie sa asigure gospodărirea deşeurilor in conformitate cu definirea clasei de depozit prevăzută de proiect:

• depozitarea deşeurilor se va face în celule , ce se vor acoperi periodic ( zilnic, daca condiţiile climatice si mirosul degajat o impun) cu un strat de materiale inerte de aproximativ 10-20 cm;

• deşeurile se vor compacta imediat după depozitare, urmărindu-se obţinerea unui grad de compactare de 0,8-1,1 t/m3.

11.16. La recepţia deşeurilor pentru depozitare se vor respecta prevederile OUG 78/2000, modificata si aprobata prin Legea 426/2001 precum si prevederile planurilor naţional si regional de gestiune a deşeurilor privind colectarea selectiva a acestora. Operatorul poate institui un sistem diferenţiat de taxe pentru deşeurile colectate selectiv. De asemenea poate realiza, sistemul propriu de selectare a deşeurilor folosind tehnici si instalaţii agreate de autoritatea pentru protecţia mediului si autoritatea de sănătate publica.


Pagina 42 din 67

11.17. O copie a registrului privind Managementul Deşeurilor trebuie depusă la ARPM Galaţi şi APM Constanţa ca parte a RAM pentru amplasament

11.18 Gospodărirea deşeurilor proprii.

Nr. Sursa Categoria Cantităţi Masuri de control / mod de eliminare

1 Activitatea de tip domestic a personalului care lucrează in incinta depozitului

Nepericulos: menajer Reduse Depozitare direct in depozit.

2

Curăţirea periodica a bazinelor de levigat

Nepericulos: nămol rezultat din decantarea particulelor grosiere

Reduse: cca 300kg/ o curăţare

Depozitare direct in depozit

11.19 Minimizarea deşeurilor proprii Nu este cazul


Pagina 43 din 67

12. INTERVENŢIA RAPIDĂ/PREVENIREA ŞI MANAGEMENTUL SITUAŢIILOR DE URGENŢĂ. SIGURANŢA INSTALAŢIEI 12.1. Titularul autorizaţiei trebuie să asigure un Plan operativ de prevenire si management al situaţiilor

de urgenta, care trebuie să trateze orice situaţie de urgenţă care poate apărea pe amplasament. Acest plan trebuie să includă prevederi pentru minimizarea efectelor asupra mediului apărute in urma oricărei situaţii de urgenţă.

12.2. Planul operativ de prevenire si management al situaţiilor de urgenta menţionat la punctul 12.1 trebuie revizuit anual şi actualizat după cum este necesar. El trebuie să fie disponibil pe amplasament în orice moment pentru inspecţie de către personalul cu drept de control al autorităţilor de specialitate.

12.3. Situaţii de urgenţă 12.3.1. Situaţii de urgenţă din cauze naturale

Depozitul este situat intr-o zona care nu poate fi afectata de inundaţii ci doar de averse de ploaie de mare intensitate si durata. 12.3.2. Situaţii de urgenţă provocate de accidente industriale

Nr. Sursa potenţiala

Cauze Impact potenţial

Probabilitate de producere

Mărime impact

Masuri de prevenire

1 Explozie la rezervorul de motorină/GPL

Uzura Rănirea personalului

mica mic

Amplasarea si montarea rezervorului conform prescripţiilor tehnice si a cerinţelor Comandamentului de Paza contra incendiilor

2 Incendii Scurtcircuit electric

Poluare atmosferica; Impact vizual; pagube materiale

mica mic Întreţinere corespunzătoare

3 Avarii la instalaţii hidro-edilitare

Montaj/întreţinere improprii

Poluarea solului si a apei freatice

mica

foarte mic

Conform Regulamentului de exploatare si întreţinere

4 Scurgerea

sau deversarea levigatului din bazinele de levigat

Montaj/întreţinere improprii, lipsa vidanjării la momentul oportun,

Poluarea solului si a apei freatice

mica

mic

- Inspectarea periodica a stării impermeabilizării si observarea eventualelor infiltraţii

- Supravegherea nivelului apei in bazinul de levigat si vidanjarea periodica

- Planul de intervenţie in caz de poluări accidentale

5 Ruperea hidroizolatei din baza depozitului

Seism; uzura; montaj impropriu

Poluarea apei freatice

mica mare Materiale de calitate superioara. S-au luat toate masurile pentru asigurarea unui montaj corespunzător conform Agrementelor Tehnice


Pagina 44 din 67

12.4. Proceduri de urgenţă În conformitate cu Planul de intervenţie pentru combaterea poluării accidentale se stabilesc:

− Componenţa colectivelor constituite pentru combaterea poluării accidentale − Lista punctelor critice din unitate unde pot proveni poluări accidentale; − Fişa poluantului potenţial; − Programul de măsuri şi lucrări în vederea prevenirii poluării accidentale; − Componenţa echipelor de intervenţie; − Lista dotărilor şi materialelor necesare pentru sistarea poluării accidentale; − Programul anual de instruire a lucrătorilor de la punctele critice şi a echipelor de intervenţie; − Responsabilităţile conducătorilor.

12.4. 1. Protecţia muncii si prevenirea incendiilor pe depozitele de deşeuri Toate activităţile de administrare a unui depozit de deşeuri se executa in baza prevederilor legale referitoare la protecţia muncii si prevenirea incendiilor. 12.4.2. Toate persoanele care desfăşoară o activitate pe depozit trebuie sa fie instruite corespunzător in ceea ce priveşte prevenirea incendiilor si protecţia muncii. Instruirea trebuie sa se realizeze pentru următoarele aspecte: - drepturile, obligaţiile si responsabilităţile personalului in ceea ce priveşte protecţia muncii si prevenirea incendiilor pentru fiecare loc de munca in parte, - cerinţele de protecţia muncii si prevenirea incendiilor pe timpul tuturor fazelor de funcţionare ale depozitului, atât pentru funcţionarea normala cat si pentru accidente sau cazuri de urgenta, - echipamentul de protecţie necesar, - amplasarea mijloacelor de combatere a incendiilor, - masurile de prim-ajutor, - alte cerinţe specifice fiecărui loc de munca (utilaje, cantar, curtarea anvelopelor, laborator etc.). 12.4.3. Personalul angajat trebuie sa fie instruit anual in următoarele domenii si sa fie informat imediat la apariţia de noi legi, aprobări si reglementari legate de funcţionarea depozitului: - organizarea activităţilor pe depozit (planul de funcţionare, instrucţiuni de funcţionare, planul de alarma etc.) - modificarea obligaţiilor si responsabilităţilor fiecărui angajat, in vederea asigurării condiţiilor de protecţie a mediului; - modul de comportare si acţiune in caz de accidente si in cazuri de urgenta. 12.4.4. Construcţiile si instalaţiile, in special cele pentru depozitarea si/sau utilizarea combustibililor, se proiectează, amenajează, funcţionează si se verifica conform normelor legale si standardelor tehnice pentru prevenirea incendiilor. 12.4.5. In funcţie de tipul deşeurilor acceptate si de mărimea depozitului, si conform prevederilor legale, administratorul depozitului asigura funcţionarea in incinta depozitului a unei unităţi PSI. 12.4.6. Pe depozitele unde este permisa depozitarea deşeurilor cu risc de autoaprindere (clasa a si b), trebuie sa existe o rezerva de minimum 200 m3 de pământ, pentru stingerea eventualelor incendii.


Pagina 45 din 67

12.5 Notificarea autorităţilor 12.5.1. Titularul Autorizaţiei trebuie să notifice fără întârziere prin fax si/sau nota telefonica şi

electronic, dacă este posibil, APM Constanţa şi ARPM Galaţi, imediat ce se confruntă cu oricare din următoarele situaţii: 12.5.1.1. Orice emisie în aer, semnificativă pentru mediu, de la orice punct potenţial de emisie.

12.5.1.2. Orice funcţionare defectuoasă sau defecţiune a echipamentului de control sau a echipamentului de monitorizare care poate conduce la pierderea controlului oricărui sistem de reducere a poluării de pe amplasament, inclusiv cele precizate la pct. 10.1Emisile în Aer:

12.5.1.3. Orice incident cu potenţial de contaminare a apelor de suprafaţă şi subterane sau care poate reprezenta o ameninţare de mediu pentru aer sau sol sau care necesită un răspuns de urgenţă din partea Autorităţii Locale (Municipalităţii).

12.5.1.4. Orice emisie care nu se conformează cu cerinţele prezentei Autorizaţii.

Titularul autorizaţiei trebuie să includă, ca parte a notificării, data şi ora incidentului, detalii privind natura oricărei emisii şi a oricărui risc creat de incident şi măsurile luate pentru minimizarea emisiilor şi evitarea reapariţiei, conform Cap. 14 Raportări Autoritatea competenta pentru protecţia mediului stabileşte masurile de remediere care se impun din analiza informărilor prezentate de operator, in urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.

12.5.2. Titularul Autorizaţiei trebuie să înregistreze orice incident, aşa cum este precizat în Condiţia 4.1 de mai sus. Această înregistrare trebuie să includă detalii privind natura, extinderea şi impactul incidentului, precum şi circumstanţele care au dat naştere incidentului. Înregistrarea trebuie să includă toate măsurile corective luate pentru gestionarea incidentului, minimizarea deşeurilor generate şi a efectelor asupra mediului şi evitarea reapariţiei. După notificarea incidentului, titularul autorizaţiei trebuie, cât mai curând posibil, să depună la ARPM Galaţi şi APM Constanţa raportul privind incidentul.

12.5.3. Un raport care descrie pe scurt incidentele consemnate trebuie depus la ARPM Galaţi şi APM Constanţa ca parte a RAM.

12.5.4. În cazul oricărui incident precizat în Condiţiile 12.5.1 de mai sus care are legătură cu deversările în apă, titularul autorizaţiei trebuie să notifice Apele Române imediat după incident.

12.5.5. In cazul oricărui incident sau situaţia de urgenta, persoanele autorizate de titularul activităţii vor anunţa, după caz, si alte autorităţi, in cel mai scurt timp posibil:

• in cazul contaminării solului , apelor subterane, apelor de suprafaţa: Direcţia Apelor. • in cazul incendiilor: Inspectoratul pentru situaţii de urgenţă • in cazul susceptibilităţii unei îmbolnăviri sau mortalităţii unui număr mare a animalelor din

zona: Direcţia Sanitar-veterinara . • in caz de îmbolnăviri ale personalului: Direcţia de Sănătate Publica .

12.5.6. În cazul oricărei situaţii de mai jos trebuie trimisă o notificare scrisă:

• Încetarea permanentă a oricărei părţi sau a întregii Instalaţii Autorizate; • Încetarea oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate pentru o perioadă care poate depăşi un an; • Reluarea exploatării oricărei părţi sau a întregii instalaţii autorizate după oprire.


Pagina 46 din 67

12.5.7. Orice modificare privind următoarele detalii depuse de operator în solicitare trebuie notificată Agenţiei în scris în 14 zile de la apariţia ei:

• modificări privind numele sub care societatea este înregistrata la Registrul Comerţului, adresa sediului social al Operatorului;

• modificări privind aspecte specifice ale ultimului deţinător al instalaţiei, acţionariatului (inclusiv detalii ale unui consorţiu final în cadrul căruia Operatorul a devenit o sucursală)

• măsuri luate privind implicarea Operatorului în administraţie, intrarea Operatorului într-un aranjament voluntar al companiei sau în proces de lichidare;

12.5.8. Orice modificare care se referă la Condiţia 2.1.2 trebuie notificată APM Constanţa şi ARPM Galaţi anterior implementării. 12.5.9 Termenele de raportare si frecventa raportărilor poate fi modificata la solicitarea scrisa a autorităţii competente pentru protecţia mediului.


Pagina 47 din 67

13. MONITORIZAREA ACTIVITĂŢII Titularul autorizaţiei trebuie să asigure realizarea prelevărilor, analizelor, măsurătorilor, examinărilor, întreţinerii şi calibrării în vederea conformării cu prevederile prezentei autorizaţii. O data pe an analizele specificate în prezentul capitol vor fi realizate o data pe an de către laboratoare autorizate RENAR. 13.1.Proceduri de control si urmărirea depozitelor de deşeuri în exploatare şi după închidere Prin activitatea de urmărire si control trebuie sa garanteze ca: a) depozitul este realizat conform proiectului si sistemele de protecţie a mediului funcţionează integral; b) depozitul îndeplineşte condiţiile din autorizaţie; c) deşeurile acceptate la depozitare sunt cele ce îndeplinesc criteriile pentru categoria respectiva de depozit. Metodele aplicate pentru controlul, prelevarea si analiza probelor sunt cele standardizate la nivel naţional sau european ori sunt metodologii cuprinse in Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor. Probele prelevate pentru determinarea unor indicatori, in vederea definirii nivelului de afectare a calităţii factorilor de mediu, vor fi analizate de laboratoare acreditate.

Sistemul de control si urmărire a calităţii factorilor de mediu va pune accentul pe: • cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; • analiza principalilor indicatori caracteristici ai apelor subterane – se vor preleva probe din

forajele de observaţie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe direcţia de curgere a apei subterane

• calitatea aerului si producţia de biogaz; • regimul de tasare si comportarea straturilor din acoperişul depozitului; • calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evoluţia noilor biocenoze dezvoltate pe

suprafeţele redate circuitului natural. Sistemul de control si urmărire va cuprinde datele meteorologice care vor servi la realizarea balanţei apei din depozit si implicit la evaluarea volumului de levigat ce se acumulează la baza depozitului sau se deversează din depozit. Datele necesare întocmirii balanţei apei se colectează de la cea mai apropiata staţie meteorologica sau prin monitorizarea depozitului. Frecventa urmăririi atât in faza de exploatare, cat si in cea de urmărire postinchidere este prezentata in tabelul 13.1. Tab 13.1. Nr. crt.

Date meteorologice In faza de funcţionare

In faza de urmărire postinchidere

1 Cantitatea de precipitaţii zilnic zilnic, dar si ca valori lunare medii

2 Temperatura minima, maxima, la ora 15,00 zilnic medie lunara

3 Direcţia si viteza dominanta a vântului zilnic nu este necesar

4 Evapotranspiratia zilnic zilnic, dar si ca valori lunare medii

5 Umiditatea atmosferica, la ora 15,00 zilnic medie lunara Rezultatele determinărilor sunt consemnate intr-un registru si vor fi arhivate pe toata durata monitorizării. Ele vor demonstra evoluţia procesului de reconstrucţie ecologica si vor permite stabilirea momentului finalizării acestuia.

• Utilizarea ulterioara a amplasamentului se va face ţinând seama de condiţiile si restricţiile specifice impuse de existenta depozitului acoperit, in funcţie de stabilitatea terenului si a


Pagina 48 din 67

gradului de risc pe care acesta il poate prezenta pentru mediu si sănătatea umana. • Suprafeţele care au fost ocupate de depozite de deşeuri se înregistrează in registrul de cadastru

si se marchează vizibil pe documentele cadastrale. In cazul in care capacitatea de măsurare a parametrului unui poluant este afectată de amestecul înaintea emisiei, atunci, cu acord prealabil scris al ARPM Galaţi, parametrul poluantului poate fi măsurat înainte ca amestecarea să se producă. Echipamentele de monitorizare şi analiză trebuie exploatate şi întreţinute astfel încât monitorizarea să reflecte cu precizie emisiile sau evacuările. Frecvenţa, metodele şi scopul monitorizării, prelevării şi analizelor, aşa cum sunt prevăzute în prezenta Autorizaţie, pot fi modificate doar cu acordul scris al Agenţiei după evaluarea rezultatelor testărilor.

Titularul autorizaţiei trebuie să asigure accesul sigur şi permanent la următoarele puncte de prelevare şi monitorizare:

• Puncte de prelevare a emisiilor în aer, • Sursele de zgomot pe amplasament, • Zone de depozitare a deşeurilor pe amplasament, • Evacuarea apelor meteorice, • Puţuri de monitorizare a apei subterane pe amplasament, • Puncte de prelevare a probelor de apa potabila, uzata tehnologic si meteorica, • La orice alte puncte de prelevare şi monitorizare cerute de ARPM Galaţi

13.2.Automonitoringul Operatorul depozitului este obligat sa instituie un sistem de automonitorizare a depozitului de deşeuri şi să suporte costurile acestuia. Automonitoringul are următoarele componente:

• monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces; • monitoringul emisiilor si calităţii factorilor de mediu; • monitoringul post – închidere, după capsularea fiecare celule

Automonitorizarea calităţii factorilor de mediu pentru faza de exploatare se realizează conform prevederilor din Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor. Determinările prevăzute in Normativul tehnic privind depozitarea deşeurilor se efectuează de laboratoare acreditate, conform prevederilor legale in vigoare, iar rezultatele acestor determinări se păstrează intr-un registru pe toata perioada de monitorizare. 13.2.1Monitoringul tehnologic/monitoringul variabilelor de proces Monitoringul tehnologic este o acţiune distincta si are ca scop verificarea periodica a stării si funcţionarii amenajărilor din DEDMI SC IRIDEX IMPORT EXPORT SRL Bucureşti, Judeţul Constanţa, comuna Costineşti, respectiv:

a) Verificarea permanentă a stării de funcţionare a tuturor componentelor depozitului si anume:

• starea drumului de acces si a drumurilor din incinta; • starea impermeabilizării depozitului • starea sistemelor de drenaj – levigat; • starea taluzurilor si a digurilor; • urmărirea anuala a gradului de tasare a zonelor deja acoperite; • funcţionarea instalaţiilor de preepurare a levigatului; • funcţionarea instalaţiilor de captare (si ardere) a gazelor de depozit; • funcţionarea instalaţiilor de evacuare a apelor pluviale; • starea başei de dezinfecţie a roţilor maşinilor de transport deşeuri;

b) Urmărirea gradului de tasare şi stabilităţii depozitului:


Pagina 49 din 67

• comportarea taluzurilor si digurilor; • apariţia unor tasări diferenţiate si stabilirea masurilor de prevenire a lor; • aplicarea măsurilor de prevenire a pierderii stabilităţii – modul corect de depunere a straturilor

de deşeuri; c) Controlul intrărilor de deşeuri:

• verificarea documentelor care însoţesc transporturile de deşeuri; • verificarea calităţii deşeurilor in scopul stabilirii încadrării în condiţiile prevăzute de autorizaţia

de mediu; Controlul intrării deşeurilor se face prin procedura de acceptare/recepţie a deşeurilor primite pe depozit, fiind efectuate instruiri ale personalului in acest scop. Monitoringul tehnologic asigura reducerea riscului de accidente datorate următoarelor cauze:

• incendii si explozii; • distrugerea integrităţii straturilor de impermeabilizare a compartimentelor de depozitare; • colmatarea sistemelor de drenaj; • tasări inegale după închiderea depozitului; • fenomene de sărăturare prin stagnarea apei din precipitaţii in zonele mai puternic tasate;

13.2.2. Monitorizarea emisiilor şi al calităţii factorilor de mediu Automonitorizarea emisiilor în faza de exploatare are ca scop verificarea conformării cu condiţiile impuse de autorităţile competente (autorizaţia de mediu, autorizaţia de gospodărire a apelor) si consta in următoarele acţiuni:

• controlul levigatului şi al apelor uzate: • urmărirea producerii gazului de fermentare

13.2.2.1 Emisiile de efluent din bazinele de levigat şi apele uzate menajere Tab. A.13.2.2.1. Monitorizarea efluentului din bazinul de levigat şi a apelor uzate menajere

Indicatori urmariti In faza de functionare Debit / Volum Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform

specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

PH Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

MTS Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

CBO5 (mg/l) Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

CCO-Cr (mg/l) Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Azot amoniacal (mg/l) Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Cianuri Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Sulfuri şi hidrogen sulfurat Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Sulfiţi Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Sulfaţi Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform


Pagina 50 din 67

specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Fenoli (mg/l) Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Subst. extractibile cu solvenţi organici (mg/l)

Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Ioni metale grele (mg/l) Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

Detergenţi Lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate conform specificării din autorizaţia de gospodarirea apelor si contractului cu RAJA Constanta

In prezent, levigatul diluat este deversat preepurat in influentul Staţiei de epurare Constanţa Sud. Prin diluţie începând din această secţiune, se asigură valori ale indicatorilor de calitate care se încadreze în prevederile normativului NTPA 002/2002 în conformitate cu prevederile Autorizaţiei de gospodărire a apelor nr. 983/21.12.2004 Urmărirea indicatorilor de calitate ai levigatului se face si in vederea stabilirii timpului de descărcare a conţinutului vidanjat in secţiunea canal de aport. Măsurarea volumului levigatului, prelevarea si analizarea probelor de levigat se efectuează pentru fiecare punct de evacuare a acestuia din depozit. Apele uzate menajere sunt colectate de reţeaua de canalizare din incinta administrativa şi se descarcă intr-un colector menajer stradal cu Dn = 160 mm, L= 500 m (pana la colectorul principal), care se racordează la colectorul administrat de RAJA Constanta, existent în zonă. Tabel B.13.2.2.1 Valori de referinţă pentru emisii din apa uzata şi levigat - influent staţie de epurare secţiunea canal de aport

Limite de emisie conform legislaţiei naţionale Nr. Categoria apei

Mod de evacuare Indicator/metoda de

analiza

Ord. 757/2004 HG 352/2005

CMA conform NTPA 002/2002

PH /SR ISO 10523-97 6,5 – 8,5 MTS / STAS 6953-81 350 mg/l CBO5 / SR EN 1899 2/2002

300 mg/l

CCOCr / SR ISO6060-96

500 mg/l

Azot amoniacal / SR ISO 7150-1/2001

30 mg/l

Fosfor total / STAS 10064-75

5,0 mg/l

Cianuri/ SR ISO 6703/1-98-2/00

1,0 mg/l

1 Ape Reziduale şi levigat

Ape uzate deversate în sistemul de canalizare RAJA Constanţa şi levigat preepurat transportat periodic cu autovidanja si deversat in influentul Statiei de epurare

Sulfuri si hidrogen sulfurat/ SR ISO 10530-97

1 mg/l


Pagina 51 din 67

Sulfiti /STAS 7661-89 2,0 mg/l Sulfati /STAS 8601-70 600 mg/l Fenoli / SR ISO 6439-01 SR ISO 8165/1/00

30 mg/l

Substante extractibile cu solventi organici/ SR 7587-96

30 mg/l

Ioni metale grele/ SR ISO 8288-01

Suma concentratiilor <5,0 mg/l

Constanta-Sud,

Detergenti / SR ISO 17875:1996 SR EN 903:2003

25 mg/l

Frecvenţa de determinare de către operator a indicatorilor de calitate: lunar şi ori de cate ori se realizează evacuarea apelor uzate

13.2.2.2.Protectia apei subterane Urmărirea calităţii apei subterane în zonele adiacente depozitului oferă informaţii privind contaminarea acesteia datorata depozitarii deşeurilor. Controlul calităţii apei subterane se realizează prin 3 foraje de observaţie special amenajate: 1 NE în amonte, 2 S în aval. Pentru determinarea influentei depozitului asupra stratului freatic, se vor realiza analize semestrial, pe probe recoltate din cele trei foraje de observaţie. Indicatorii care se analizează în probele prelevate se aleg pe baza calităţii apei freatice din zona si a compoziţiei prognozate a levigatului (vezi tabelul de mai jos). Tab. 13.2.2.2. Nr. crt. Parametrii urmăriţi In faza de funcţionare In faza de urmărire postinchidere

1 Nivelul apei subterane la fiecare sase luni la fiecare sase luni

2 Compoziţia apei subterane frecventa in funcţie de viteza de curgere 1) frecventa in funcţie de viteza de curgere 1) 1)Cand, prin determinarile efectuate pe probele prelevate, se constata atingerea unui prag de alerta, se repeta prelevarea si se reiau determinarile efectuate. Daca nivelul de poluare este confirmat, trebuie urmat planul de interventie specificat in autorizatie. Pragurile de alerta se determina ţinându-se cont de formaţiunile hidrogeologice specifice zonei in care este amplasat depozitul si de calitatea apei. Nivelul de control al poluării se bazează pe compoziţia medie determinata din variaţiile locale ale calităţii apei subterane pentru fiecare foraj de control ţinând cont de nivelul de referinţă (buletine de analiză efectuate pentru susţinerea documentaţiei de autorizare). 13.2.2.3 Topografia depozitului Tab A13.2.2.3. Urmărirea topografiei depozitului Nr. crt. Parametrii urmăriţi In faza de funcţionare In faza de urmărire postinchidere

1 Structura si compoziţia depozitului 1) anual

2 Comportarea la tasare si urmărirea nivelului depozitului anual citire anuala ^1) Date pentru planul de situatie al depozitului: suprafata ocupata de deseuri, volumul si compozitia deseurilor, metode de depozitare, timpul si durata depozitarii, calculul capacitatii remanente de depozitare.


Pagina 52 din 67

13.2.2.4.Emisiile de gaz de depozit In cazul instalaţiilor IPPC de tipul “depozite de deşeuri” nu sunt prevăzute valori limita de emisie pentru emisiile provenite din activitatea principala, adică pentru emisia de gaz de depozit/biogaz. Emisiile care vor fi măsurate provin de la gazul produs in procesul de fermentare anaeroba a deşeurilor. Indicatorii urmăriţi si frecvenţa de analiză pentru urmărirea cantităţii şi calităţii gazului de depozit sunt prezentaţi in tabelul de mai jos.

Tab.13.2.2.4.

Indicatori urmariti

Frecvenţa de analiză

CH4 (mg/m3) Anual funcţie de apariţia gazului de depozit CO2 (mg/m3) Anual funcţie de apariţia gazului de depozit H2S (mg/m3) Anual funcţie de apariţia gazului de depozit Compuşi organici volatili (mg/m3) Anual funcţie de apariţia gazului de depozit

Urmărirea cantităţii si calităţii gazului de depozit se efectuează pe secţiuni reprezentative ale depozitului. Frecventa prelevării probelor se adaptează morfologiei depozitului (rambleu, debleu etc.) Sistemul de colectare a gazului trebuie verificat regulat în faza realizare şi de urmărire postînchidere 13.2.2.5. Monitorizare zgomot Activităţile de pe amplasament vor respecta limitele nivelului de zgomot pentru incinte industriale conform STAS 10009/88: In timpul zilei - 65 dB(A) curba de zgomot Cz60. Măsurătorile de zgomot se vor efectua anual de către laboratoare autorizate. Un registru al rezultatelor măsurătorilor trebuie să fie disponibil în orice moment, iar un raport care descrie pe scurt aceste măsurători trebuie inclus ca parte a RAM. 13.2.2.6. Metode si proceduri de monitorizare; Tipul de monitorizare propus

• Analizele şi determinările necesare pentru automonitorizarea emisiilor vor fi realizate de către laboratoare acreditate pe baza de contract, pentru gazul de depozit

• Se vor folosi metodele de analiză standardizate prevăzute in Ord. 757/2004 - Normativul Tehnic privind depozitarea deşeurilor. Valorile determinate în urma analizării probelor vor fi comparate cu cele impuse în autorizaţia integrata de mediu, în conformitate cu normele legale în vigoare.

• Rezultatele determinărilor vor fi înregistrate pe toată perioada de monitorizare.

• Rezultatele activităţii de automonitorizare se vor raporta semestrial de către operatorul depozitului de deşeuri către ARPM Galaţi şi APM Constanţa. Orice efect negativ înregistrat prin programul de automonitorizare va fi raportat către ARPM Galaţi şi APM Constanţa în maximum 12 ore.

• Anual se vor raporta către ARPM Galaţi şi APM Constanţa valorile emisiilor conform cerinţelor OM 1144/2002 (pentru Registrul Poluantilor Emisi).


Pagina 53 din 67

13.2.2.7. Monitorizarea mediului Automonitoringul calităţii factorilor de mediu va consta in următoarele acţiuni:

• urmărirea nivelului si calităţii apei freatice in zonele adiacente depozitului, prin intermediul forajelor de observaţie special amenajate

• urmărirea calităţii aerului ambiental din zona de influenta a depozitului; • urmărirea calităţii solului din zona de influenta a depozitului; • urmărirea evoluţiei florei si faunei in zonele învecinate depozitului precum si a gradului de

înierbare a zonelor care ating cota finala de depozitare deşeuri si a dezvoltării perdelei vegetale de protecţie.

Toate punctele de monitorizare a apei subterane trebuie incluse în programul de întreţinere a amplasamentului.

Titularul de activitate trebuie să instaleze într-o locaţie mai înaltă pe amplasament o săgeată rotativă sau alt indicator al direcţiei vântului, care trebuie să fie vizibil de pe drumul public din afara amplasamentului. 13.2.2.7.1.Indicatori monitorizaţi Indicatorii, frecventa si metodele de determinare/sondare pentru urmărirea calităţii componentelor mediului în zona de influenţă a depozitului sunt prezentaţi in tabelul de mai jos

Tab. 13.2.2.7.1. Indicatorii pentru automonitorizarea calităţii componentelor mediului Natura indicatorilor urmariti si modul de monitorizare/sondare Frecventa Date meteorologice – cantitatea de precipitaţii, variatiile de temperatură şi direcţia dominanta a vântului – in zona depozitului

Zilnic

Principalii indicatori de calitate a apelor subterane (pH, conductibilitatea, CBO5, COT- ca total C, nitraţi, azot amoniacal, sulfaţi, fosfaţi –ca fosfor total, cloruri, metale grele, Ca, Mg, duritate totala, indicatorii biologici) – probe prelevate din forajele de monitorizare deja existente Alţi poluanţi conf. Ord. 1144/2002: cianuri (ca total CN), compuşi organohalogenati (ca AOX), hidrocarburi policiclice aromatice.

Semestrial Anual / mai frecvent in caz de accidente

Indicatori specifici în aerul ambiental din zona de influenţă a depozitului (CH4, H2S, compuşi organici volatili non-metanici- NMVOC, pulberi in suspensie) – probe prelevate de staţii mobile fixate de-a lungul direcţiei principale a vântului dominant (la distanta stabilita prin autorizaţia integrata de mediu si in conformitate cu normele legale in vigoare)

Anual sau mai frecvent in caz de accidente

Concentraţii de poluanţi în sol, în zona de influenţă a depozitului.(Cd, Cr, Cu, Hg, Ni, Pb, Zn)- probe prelevate din 2 puncte dispuse de-a lungul direcţiei dominante a vântului la circa 50 m de limita rampei.

Anual sau mai frecvent in caz de accidente

13.2.3. Monitorizarea post – închidere Emisia de poluanţi in apa si aer va continua si după închiderea finala a depozitului, fapt pentru care monitorizarea acestora va trebui sa continue pe o perioada de 30 ani.

Se va pune accentul pe: • cantitatea si calitatea levigatului evacuat, pana la epuizarea producerii acestuia; • analiza principalilor indicatori caracteristici ai apelor subterane – se vor preleva probe din

forajele de observaţie situate in amonte, respectiv in aval de depozit, pe direcţia de curgere a apei subterane

• calitatea aerului si producţia de biogaz; • regimul de tasare si comportarea straturilor din acoperişul depozitului;


Pagina 54 din 67

• calitatea solului in zona de influenta a depozitului si evoluţia noilor biocenoze dezvoltate pe suprafeţele redate circuitului natural.

Numărul de puncte de recoltare, precum şi frecvenţa de analiză, in cazul acestui depozit se vor stabili în autorizaţia pentru închidere, în conformitate cu cele mai bune practici pe plan internaţional

3.2.4. Puncte de monitorizare (perioadă de operare şi postînchidere)

Tab. A.13.2.4. Ce se analizează Numărul de puncte de recoltare/ supraveghere

Efluentul la Statiei de epurare, din bazinul de diluţie a levigatului

1 punct

Apa subterană 3 puncte de recoltare , 1 la NE (amonte) şi 2 la S de depozit (aval).

Gazul de fermentare 4 coşuri / ha, respectiv 7-11 cosuri/celula, in functie de marimea suprafetei acoperite a celulei

Gradul de tasare 4 borne pe acoperisul si taluzurile depozitului, cate 1 la fiecare 5000 mp

Principalii indicatori care trebuie urmăriţi în cadrul activităţii de monitorizare postînchidere pentru caracterizarea levigatului, a apelor subterane şi a gazului de depozit sunt: Tab. B.13.2.4.

Parametrii urmăriţi Frecvenţa de analiză Volumul levigatului si compoziţia levigatului o dată la 6 luni Compoziţia apei subterane o dată la 6 luni Volumul şi compoziţia gazului de depozit (CH4, CO2, H2S, etc.) o dată la 6 luni

(*) – Indicatorii de analizat se stabilesc în conformitate cu prevederile autorizaţiei de mediu de închidere a depozitului

Tab. C.13.2.4. Datele meteorologice necesare pentru întocmirea balanţei apei Parametrii urmăriţi Frecvenţa de analiză

Cantitatea de precipitaţii zilnic + valori medii lunare Temperatura min. şi max. la ora 1500 valori medii lunare Direcţia dominantă şi viteza vântului conform practicilor de urmărire

meteorologică Evapotranspiraţia valori medii lunare Umiditatea atmosferică la ora 1500 valori medii lunare


Pagina 55 din 67

14. RAPORTĂRI ÎNREGISTRAREA ŞI RAPORTAREA CĂTRE AGENŢIE 14.1. Toate documentele, informaţiile şi instrucţiunile care se refera la activităţile depozitului începând cu faza de proiect pana la reconstrucţia ecologica se păstrează într-un registru de funcţionare. Registrul va consta din: a) documentele de aprobare b) planul organizatoric c) instrucţiunile de funcţionare d) manualul de funcţionare e) jurnalul de funcţionare f) planul de intervenţie g) planul de funcţionare/de depozitare h) planul stării de fapt Registrul de funcţionare se realizează in forma scrisa si in forma electronica si se prezintă, la cerere, autorităţii competente pentru protecţia mediului. Documentele registrului se completează in timp. Documentele menţionate mai sus trebuie sa conţină următoarele date: a) documentele de aprobare La depozit trebuie sa existe un exemplar complet si autentificat al documentelor care au stat la baza obţinerii tuturor autorizaţiilor si aprobărilor. b) planul organizatoric Organizarea activităţii in cadrul depozitului de deşeuri se va prezentata intr-un plan organizatoric, care va conţine numele si responsabilităţile fiecărei persoane. La înlocuirea persoanelor se va actualizează planul organizatoric. c) instrucţiunile de funcţionare Instrucţiunile de funcţionare conţin prevederile relevante pentru siguranţa si ordine. Ele reglementează întregul proces de funcţionare de la depozit si sunt valabile pentru toţi utilizatorii. De aceea ele se vor afişa la loc vizibil, in zona de acces. In instrucţiunile de funcţionare se includ si reglementari de manipulare a deşeurilor de la transportatorii de cantităţi mici. De asemenea, se va prevedea interzicerea fumatului in incinta depozitului. d) manualul de funcţionare In manualul de funcţionare se stabilesc toate masurile pentru funcţionarea in stare normala, pentru întreţinere si pentru cazuri anormale de funcţionare. Masurile necesare in cazurile neobişnuite se corelează cu planul de intervenţie. Sarcinile si domeniile de responsabilitate ale personalului conform pct. b), instrucţiunile de lucru, masurile de control si întreţinere, obligaţiile de informare, documentare si păstrare a documentelor se stabilesc in manualul de funcţionare. e) jurnalul de funcţionare Jurnalul de funcţionare conţine toate datele importante pentru funcţionarea zilnica a depozitului, in special: - date despre deşeurile preluate (determinarea greutăţii, stabilirea tipului de deşeuri inclusiv codul deşeurilor, rezultatele controalelor vizuale si ale analizelor efectuate), - formularul de înregistrare (confirmarea de primire) pentru recepţia deşeurilor, - cazurile de neacceptare a deşeurilor la depozitare, inclusiv cauzele si masurile întreprinse, - rezultatele controalelor proprii si a celor efectuate de autorităţi, - evenimente deosebite, in special defecţiuni de funcţionare, inclusiv cauzele si masurile întreprinse, - programul de funcţionare al depozitului, - rezultatele programului de monitorizare. Jurnalul de funcţionare se realizează in forma electronica si trebuie sa fie asigurat împotriva accesului


Pagina 56 din 67

neautorizat. Jurnalul trebuie sa fie controlat periodic de conducătorul depozitului, pana la sfârşitul perioadei de monitorizare post-inchidere. f) planul de intervenţie Pentru fiecare depozit se întocmeşte un plan de intervenţie care descrie toate masurile in cazuri de incendiu, accidente, poluările accidentale produse pe raza de activitate a depozitului si alte situaţii de necesitate. In planul de intervenţie se menţionează persoanele responsabile si sunt descrise masurile care trebuie luate. In planul de intervenţie se menţionează si datele de contact pentru următoarele instituţii: pompieri, salvare, apărare civila. Planul de intervenţie trebuie sa fie cunoscut de toţi angajaţii si sa fie afişat intr-un loc vizibil. Planul de intervenţie se întocmeşte in acord cu toate autorităţile implicate, iar un exemplar se preda autoritarii competente pentru protecţia mediului. g) planul de funcţionare/de depozitare Se întocmeşte un plan de funcţionare, care conţine toate reglementările importante despre: - procedura de acceptare si control al deşeurilor, - modul de depozitare si realizare a corpului depozitului, - gestionarea levigatului, - gestionarea gazului de depozit, - colectarea si gestionarea apei din precipitaţii, - colectarea si gestionarea apelor uzate menajere. Planul de funcţionare conţine un plan referitor la modul de depozitare, inclusiv împărţirea celulelor de depozitare in zone de maximum 2.500 m2. Mărimea celulelor de depozitare trebuie sa fie cat se poate de mica, pentru a reduce cantitatea de levigat formata. Daca se depozitează tipuri de deşeuri diferite (nepericuloase, deşeuri cu azbest etc.), atunci aceste informaţii trebuie sa fie cuprinse in planul de depozitare. h) planul stării de fapt După încheierea umplerii unei celule de depozit se întocmeşte un plan al stării de fapt. Planul se prezintă intr-un raster de 60 m x 60 m si la o scara adecvata (M = 1:500). Planul stării de fapt se înaintează autoritarii competente, la cel târziu 6 luni după încheierea umplerii celulei. Pentru depozitele pe care se depozitează un singur tip de deşeuri (depozite de deşeuri municipale, depozite pentru un anumit tip de deşeuri de producţie), cerinţele de conţinut pentru jurnalul de funcţionare si pentru planul de funcţionare se pot reduce după analizare si aprobare de către autoritatea competenta pentru protecţia mediului. 14.2. Vor fi înregistrate în registre special înfiinţate: - orice disfuncţie, avarie sau funcţionare anormală a instalaţiei, echipamentului sau tehnicilor,

inclusiv timpul de nefuncţionare şi orice măsuri de remediere pe termen scurt sau lung şi care pot crea un risc de mediu,

- monitorizarea, prelevările, analizele , calibrările, examinările, măsurătorile, testele şi controale efectuate si orice evaluare realizata pe baza unor asemenea date realizate conform cerinţelor prezentei autorizaţii;

- orice plângere privind efectul instalaţiei sau pretinsul efect asupra mediului. 14.3. Operatorul trebuie să înregistreze şi să investigheze sesizările referitoare la mediu. Registrul trebuie să precizeze data sesizării, timpul sesizării, un rezumat al oricărei investigaţii şi rezultatele unei astfel de investigaţii precum şi orice acţiune întreprinsă. 14.4. Vor fi puse la dispoziţia autorităţii de mediu în vederea inspecţiei oricând registrele specificate mai sus şi orice alt registru realizat de către operator cu referire la funcţionarea instalaţiei autorizate. Se va ţine evidenţa situaţiei deşeurilor şi a substanţelor toxice şi periculoase în conformitate cu HG 856/2002 privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei cuprinzând deşeurile, inclusiv


Pagina 57 din 67

deşeurile periculoase. 14.5. O copie a oricăror înregistrări specificate sau alte registre vor fi furnizate autorităţii de mediu la cerere si fără taxă. 14.6. ARPM Galaţi va plasa informaţiile furnizate de operator în Registrul Public conform Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public cu toate modificarile ulterioare, HG 123/07 02 2002, privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 544/2001, HG 878/28 07 2005, privind accesul publicului la informatia privind mediul si Ordinului MAPM 1182/2002, pentru aprobarea Metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul. Dacă operatorul consideră că anumite informaţii furnizate sunt confidenţiale din punct de vedere comercial, poate solicita ARPM Galaţi ca informaţiile respective să nu fie publicate în Registru, aşa cum este prevăzut în legislaţie. Pentru a da posibilitatea agenţiei să determine dacă informaţiile sunt sau nu confidenţiale din punct de vedere comercial, operatorul trebuie să precizeze clar informaţiile respective şi să ofere motive clare şi precise pentru confidenţialitatea acestora. 14.7. Titularul autorizaţiei trebuie să înregistreze toate reclamaţiile de mediu legate de exploatarea activităţii. Fiecare astfel de înregistrare trebuie să ofere detalii privind data şi ora reclamaţiei, numele reclamantului şi să ofere detalii cu privire la natura reclamaţiei. De asemenea, trebuie păstrat un registru privind măsura luată în cazul fiecărei reclamaţii. Titularul autorizaţiei trebuie să depună un raport la Agenţia Regională de Mediu Galaţi în luna următoare primirii reclamaţiei, oferind detalii despre orice reclamaţie care apare. Un rezumat privind numărul şi natura reclamaţiilor primite trebuie inclus în RAM. 14.8. Formatul tuturor registrelor cerute de prezenta Autorizaţie trebuie agreat de ARPM. Registrele trebuie păstrate pe amplasament pe o perioadă de minim 7 ani şi trebuie să fie disponibile pentru inspecţie de către personalul cu drept de control al autorităţilor de specialitate în orice moment. 14.9. Rapoartele tuturor înregistrărilor, prelevărilor, analizelor, măsurătorilor, examinărilor, calibrărilor şi întreţinerilor trebuie depuse la sediul ARPM Galaţi din Galaţi, strada Regiment 11 Siret nr. 2. Formatul acestor rapoarte trebuie agreat de ARPM Galaţi. Un original şi 3 copii trebuie depuse la momentul şi în modalitatea precizată.

14.10. Trebuie stipulate, de asemenea, prevederi privind transferul informaţiilor de mediu în legătură

cu prezenta autorizaţie în format electronic către ARPM Galaţi şi APM Constanţa. 14.11. Toate rapoartele trebuie certificate ca fiind precise şi reprezentative de către managerul

agentului economic titular al autorizaţiei sau de către altă persoană desemnată de managerul instalaţiei. 14.12. Toate procedurile scrise de control al funcţionarii, care pot afecta prezenta autorizaţie, trebuie să

fie disponibile pe amplasament în orice moment pentru inspecţie de către personalul cu drept de control al autoritarilor de specialitate. 14.13. Operatorul depozitului este obligat sa raporteze autorităţii competente pentru protecţia mediului după cum urmează: a) semestrial, datele înregistrate in urma monitorizării, pentru a demonstra conformitatea cu prevederile autorizaţiei integrate de mediu, b) in maximum 12 ore de la constatare, orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul de monitorizare.

14.14. Frecvenţa şi scopul raportării, aşa cum sunt prevăzute în prezenta autorizaţie, pot fi modificate cu acordul scris al ARPM Galaţi după evaluarea rezultatelor test.


Pagina 58 din 67

Autoritatea competenta pentru protecţia mediului stabileşte masurile de remediere care se impun din analiza informărilor prezentate de operator, in urma producerii unor evenimente cu impact semnificativ asupra mediului, iar costul acestora este suportat de operator.

14.15. Titularul autorizaţiei trebuie să menţină un dosar pentru informarea publică, care să fie disponibil publicului, la cerere, la ARPM Galaţi, la APM Constanţa şi la sediul instalaţiei. Acest dosar trebuie să conţină minimum:

- Copii ale corespondenţei (alta decât cea desemnată a fi confidenţială) între ARPM Galaţi şi titularul autorizaţiei

- Autorizaţia - Solicitarea - Raportarea anuală privind aspectele de mediu netehnice - Alte aspecte pe care titularul autorizaţiei le consideră adecvate

14.16. Un raport privind rezultatele monitorizării calităţii apelor trebuie depus trimestrial la ARPM

Galaţi şi APM Constanţa iar un raport rezumat trebuie depus ca parte a RAM. Raportarea se va face pentru toate tipurile de apa: potabila, uzata, meteorica, pe categorii. Rapoartele trebuie depuse astfel:

Raportările Frecventa raportărilor Data limita a raportării

Raportul anual asupra calităţii mediului (RAM) anual 31ianuarie

Raportul anual pentru Registrul poluanţilor emişi conform OM

1144/2003. anual 31 martie

Raport privind monitorizarea emisiilor în aer semestrial

Zece zile de la încheierea semestrului pentru care se face

raportarea

Raport privind monitorizarea emisiilor in apa

lunar şi semestrial

Data de 15 a lunii următoare (transmiterea lunara a buletinelor

de analiză)

Reclamaţii (când ele exista). ocazional In termen de o luna de la depunerea reclamaţiei

Raportarea incidentelor semnificative ocazional Alte raportări:

Raportarea lunara cu privire la cantităţile de deşeuri recepţionate,

deşeuri reciclabile recuperate in cadrul activităţii si a cantităţii de deşeuri

depozitate Raportarea potrivit HG 856/2002

lunar

anual

Data de 15 a lunii următoare

30 ianuarie

Orice efecte ecologice negative semnificative constatate prin programul

de monitorizare.

la max 12 ore de la

constatare


Pagina 59 din 67

15. OBLIGAŢIILE TITULARULUI ACTIVITĂŢII Operatorul are obligaţia:

• să respecte prevederile prezentei autorizaţii şi să anunţe Agenţia Regională de Protecţie a Mediului Galaţi asupra modificărilor intervenite în activitatea desfăşurată,

• să asigure personal calificat responsabil cu protecţia mediului cât şi perfecţionarea continuă a acestuia,

• să asigure accesul sigur şi permanent al autorităţii competente de protecţie a mediului la punctele de prelevare probe şi monitorizare solicitate de ARPM Galaţi, la zonele de depozitare a deşeurilor şi sursele de zgomot de pe amplasament,

• să solicite reactualizarea autorizaţiei de mediu cu minim 30 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al acesteia,

• să declare, să calculeze şi să verse, în termenul legal, sumele rezultate în urma desfăşurării activităţilor care intră sub incidenţa OUG 196/2005 aprobată prin Legea 1005/2006 cu modificările ulterioare.

• să identifice împreună cu administraţia publică locală modalităţi de îmbunătăţire a gestiunii deşeurilor prin adoptarea unor soluţii de colectare selectivă a deşeurilor

15.1 Protecţia apei de suprafaţa si a celei subterane • se va respecta tehnologia de depozitare in vederea păstrării integrităţii hidroizolatei din baza si

de pe taluzele depozitului si verificarea periodica a acesteia; • se va asigura întreţinerea si verificarea sistemului de drenaj al levigatului, a pompei de

evacuare a levigatului in bazinul de acumulare precum si a etanşeităţii acestui bazin; • se va asigura întreţinerea corecta a puţurilor de observaţie (zona de protecţie sanitara) si se va

urmări calitatea apei subterane conform prevederilor prezentei autorizaţii; • se va asigura evacuarea ritmica a apelor uzate din bazinele betonate; • se va asigura respectarea tehnologiei de vidanjare si deversare a levigatului in influentul staţiei

de epurare RAM Buzău (conform autorizaţiei de gospodărirea apelor); • se va asigura buna funcţionare a viitoarei staţii de epurare a levigatului

5.1.1.Instalaţii pentru protecţia calităţii apei subterane şi de suprafaţă

Toate zonele de depozitare, rezervoarele şi cisternele trebuie impermeabilizate pentru materialele pe care le depozitează. Zonele de amplasare a rezervoarelor şi cisternelor trebuie să fie prevăzute cu cuve de retenţie, la un volum nu mai mic decât:

• 110% din capacitatea celui mai mare rezervor sau a celei mai mari canistre inclusă în cuva de retenţie,

• 25% din volumul total de substanţă care poate fi depozitată, inclusă în cuva de retenţie. Toate cuvele de retenţie trebuie testate cel puţin o dată la 3 ani. Un raport al acestor testări trebuie inclus în RAM. Integritatea şi rezistenţa la apă a tuturor structurilor de retenţie, precum şi rezistenţa lor la penetrarea de către apă sau alte materiale pe care le depozitează, trebuie testate şi demonstrate de către titularul autorizaţiei într-un mod agreat de ARPM Galaţi şi trebuie raportate acesteia. Încărcările şi descărcările de materiale trebuie să aibă loc în zone desemnate, protejate împotriva pierderilor din scurgeri şi levigat.

Titularul autorizaţiei trebuie să iniţieze un program de testare şi verificare a tuturor rezervoarelor şi conductelor subterane. Un program de testare şi verificare trebuie iniţiat pentru a asigura faptul că


Pagina 60 din 67

toate structurile sunt testate cel puţin o dată la trei ani. Un raport privind aceste teste trebuie inclus în RAM. Toate flanşele şi valvele de pe conductele de suprafaţă folosite pentru transportul de substanţe, altele decât apa necontaminată, caz pentru care nu este stipulată nici o prevedere permanentă privind siguranţa scurgerilor, trebuie să facă subiectul verificărilor vizuale săptămânale sau al altor modalităţi de monitorizare a scurgerilor agreate de ARPM Galaţi. Toate aceste verificări trebuie înregistrate într-un dosar care trebuie să fie disponibil pentru inspecţiile personalului cu drept de control conform legislaţiei in vigoare.

Toate puţurile de alimentare cu apa sau de monitorizare a apelor subterane trebuie etanşate corespunzător, pentru a preveni contaminarea de la suprafaţă. Titularul de activitate trebuie să aibă în depozit o cantitate corespunzătoare de substanţe de absorbţie adecvate pentru ţinerea sub control şi absorbţia oricărei pierderi prin scurgere. 15.2 Protecţia aerului :

15.2.1. Se va asigura verificarea funcţionarii coşurilor de evacuare gaze in vederea evitării riscului de incendii datorita acumulării gazului metan in spatii închise; 15.2.2. Se va asigura acoperirea zilnica cu materiale minerale care să împiedice antrenarea materialelor uşoare la viteze mari ale vântului in special in sezonul cald; 15.2.3. Deşeurile cu risc de dezvoltare excesiva a prafului vor fi umezite după descărcarea din autoutilitare; 15.2.4. Utilajele de împrăştiere si compactare vor fi verificate tehnic periodic pentru a respecta normele de emisii conform Conformare cu prevederile HG 1209/2004. 15.2.5. O data cu dezvoltarea depozitului, se vor realiza puţurile de captare a gazului de depozit care vor fi menţinute în stare de funcţionare conform proiectului de execuţie, funcţie de stadiul depunerilor, pentru evitarea formarii efectului de sera care se datorează evacuării CH4 si CO2, se va urmării arderea completa a gazelor la facla.

15.3 Protecţia solului si subsolului:

15.3.1. Se va asigura păstrarea integrităţii impermeabilizării cuvei depozitului prin respectarea prevederile Ordinului MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 pct. 3.7.2 15.3.2. Pământul excavat pentru amenajarea viitoarelor celule, va fi folosit ca pământ tehnologic si de acoperire a celulelor care se închid; 15.3.3. Se va sigura îngrijirea si plantarea in continuare a perdelei vegetale pe conturul depozitului; 15.3.4. Se va urmări ca sa se respecte întocmai traseul autogunoierelor, astfel încât sa se evite descărcările necontrolate pe terenurile agricole din zona sau pe altele de pe traseu; 15.3.5. În etapa de închidere a celulelor, se va realiza reintegrarea terenului in mediu prin plantare, pe suprafaţa superioara acoperita cu pământ, de specii vegetale adaptate zonei climatice; 15.3.6. Se va realiza controlul periodic al stabilităţii digului de contur şi a stării canalului colector a apelor pluviale şi se vor lua măsuri de combatere a cârtiţelor şi a altor dăunători care pot afecta stabilitatea digului prin galeriile săpate. Se va controla dezvoltarea plantelor (vegetaţiei arboricole) mai ales in zonele unde stratul de deşeuri depozitate este mai mic, deoarece in aceste zone exista posibilitatea ca arborii sa facă rădăcini adânci care sa afecteze hidroizolaţia. 15.3.7. Se va menţine înierbarea taluzelor

15.4 Protecţia cadrului natural si vegetaţiei:


Pagina 61 din 67

15.4.1. Se va sigura evitarea afectării biotopurilor învecinate prin plantarea şi refacerea perdelei vegetale silvice pe tot perimetrul depozitului prin plantarea în perioadele optime de vegetaţie a unor specii de arbori corespunzători pedo-climatic; 15.4.2. După acoperirea cu pământ a acoperişului si a taluzelor depozitului, la închiderea acestuia, se vor face înierbări si plantari forestiere pentru stabilizarea zonei afectate si reintegrarea ei in mediu; 15.4.3 Se va asigura supraînălţarea gardului de protecţie pe direcţia predominantă a vântului; 15.4.4 Periodic se vor contacta firme specializate pentru operaţiile de deratizare si dezinsecţie;

Respectarea proiectelor si a obligaţiilor care revin operatorului conform prezentei autorizaţii si o monitorizare adecvata a tuturor factorilor de mediu vor conduce la păstrarea actuala a calităţii factorilor de mediu astfel încât depozitul sa nu afecteze zonele adiacente si nici localităţile învecinate.


Pagina 62 din 67

16. MANAGEMENTUL ÎNCHIDERII INSTALAŢIEI În conformitate cu art.10 din OUG 195/22.12.2005 privind protecţia mediului aprobata prin Legea 265/ din 29 06 2006 în caz de vânzare a pachetului majoritar de acţiuni, vânzarea de active, fuziune, divizare, concesionare sau în alte situaţii care implică schimbarea titularului activităţii, precum şi în caz de dizolvare urmată de lichidare, lichidare, faliment, încetarea activităţii, conform legii, este obligatorie solicitarea şi obţinerea avizului de mediu pentru stabilirea obligaţiilor de mediu privind refacerea calităţii mediului în zona de impact a activităţilor desfăşurate pe amplasament. La încetarea operării pe depozit se va solicita la APM Constanţa Avizul de mediu pentru închiderea depozitului care se va emite în conformitate cu prevederile legislaţiei de mediu în vigoare. 15.2. Închiderea depozitelor se realizează conform prevederilor HG 349/2005 privind depozitarea deşeurilor si ale Ordin MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 15.3. Proceduri de închidere a depozitelor de deşeuri si urmărirea postinchidere a acestora 15.3.1. Depozitul sau o secţiune a depozitului se închide in următoarele situaţii: a) când sunt îndeplinite condiţiile cuprinse in autorizaţia integrata de mediu referitoare la perioada de funcţionare; b) la cererea operatorului depozitului si după analiza si aprobarea acesteia de către autoritatea competenta pentru protecţia mediului; c) prin decizie motivata a autoritarii competente pentru protecţia mediului. 15.3.2. Închiderea depozitului se realizează după ce autoritatea competenta pentru protecţia mediului comunica operatorului depozitului decizia de închidere luată în urma inspecţiei finale a amplasamentului şi a evaluării tuturor rapoartelor înaintate de operator conform HG 349/2005, art. 20. 15.4. Operatorul depozitului are obligaţia să îşi constituie un fond pentru închiderea şi urmărirea postinchidere a depozitului, denumit Fond pentru închiderea depozitului de deşeuri şi urmărirea acestuia postinchidere.

Operatorul depozitului are constituită garanţia financiară, conform legislaţiei in vigoare, pentru asigurarea îndeplinirii obligaţiilor privind siguranţa depozitului, pentru respectarea cerinţelor de protecţie a mediului şi a sănătăţii populaţiei, care decurg din autorizaţie. Această garanţie va fi menţinută pe toată perioada de operare, închidere şi urmărire postînchidere a depozitului. 15.4.1. Fondul prevăzut la 15.4. se păstrează într-un cont purtător de dobândă deschis la o banca comerciala. Dobânda obţinuta constituie sursă suplimentară de alimentare a fondului. 15.4.2. Fondul se constituie în limita sumei stabilite prin proiectul depozitului pentru închiderea şi urmărirea postînchidere a depozitului şi se realizează prin eşalonarea anuală a acestei sume, astfel: a) din cota-parte din tarifele de depozitare percepute de operator din prima zi a intrării în funcţiune a depozitului unde se realizează depozitarea deşeurilor pentru terţa persoană; b) cota-parte anuală din suma stabilită prin proiectul depozitului la depozitele unde operatorii realizează eliminarea propriilor deşeuri. 15.4.3. Cota-parte din tarifele de depozitare care alimentează fondul stabilită prin proiect se recalculeaza la cel mult 3 ani în vederea asigurării sumei stabilite conform 15.4.2. 15.4.4. Fondul se alimentează trimestrial, după finalizarea încasărilor contravalorii operaţiunilor de depozitare pe perioada acelui trimestru, iar controlul depunerii sumelor previzionate se face anual pe toată perioada exploatării depozitului; aceste sume sunt previzionate. 15.4.5. Consumul fondului se face pe baza situaţiilor de lucrări care se întocmesc o data cu realizarea


Pagina 63 din 67

lucrărilor, la închiderea depozitului sau a unei parţi a depozitului. Operatorul utilizează fondurile previzionate constituite în acest scop pe baza situaţiilor de lucrări justificative. 15.4.6. Fondul nu se include la masa credală în caz de lichidare judiciară, el urmând să fie folosit numai în scopul pentru care a fost constituit. 15.4.7. Controlul alimentării şi utilizării fondului se realizează de către autorităţile competente ale administraţiei publice locale pentru finanţe publice, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 15.4.8. Autorităţile administraţiei publice locale asigura transparenta informaţiei privind costul depozitarii deşeurilor şi al implicaţiilor realizării depozitului de deşeuri.

15.5. Planul de închidere trebuie să identifice resursele necesare pentru punerea lui în practică şi să declare mijloacele de asigurare a disponibilităţii acestor resurse, indiferent de situaţia financiară a titularului Autorizaţiei. 15.6. Cerinţe pentru închiderea depozitelor (celulelor) pentru deşeuri nepericuloase/municipale (clasa b) Se vor respecta prevederile Ordinului MMGA 757/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind depozitarea deşeurilor, modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 pct. 3.7.2 Imediat după umplerea completa şi nivelarea unei celule de depozit, se aplică un sistem de impermeabilizare conform alternativelor prezentate în Ordinul MMGA 757/2005. 15.6.1. Sistemul de impermeabilizare trebuie sa îndeplinească următoarele cerinţe:

• sa fie rezistent pe termen lung si etanş fata de gazul de depozit, • sa retina si sa asigure scurgerea apei din precipitaţii, • sa formeze o baza stabila si rezistenta pentru vegetaţie, • sa prezinte siguranţa împotriva deteriorărilor provocate de eroziuni, • sa fie rezistent la variaţii mari de temperatura (îngheţ, temperaturi ridicate), • sa împiedice înmulţirea animalelor (şoareci, cârtite), • sa fie circulabil, • sa fie uşor de întreţinut.

Aşezarea ultimului strat al sistemului de impermeabilizare la suprafaţa se realizează numai atunci când tasările corpului depozitului sunt intr-un stadiu la care nu mai pot determina deteriorarea acestui sistem. In perioada principala de tasare se poate realiza o acoperire temporara conform cu 4.2.2.2. Capul puţului de gaz trebuie insa demontat conform Ordinul MMGA 757/2005 modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005 figurii 3.5.2.b. Conductele de gaz trebuie sa fie confecţionate dintr-un material rezistent la îngheţ si sa fie poziţionate sub un strat de amant cu grosime cel puţin egala cu adâncimea maxima de îngheţ, dar nu mai mica de 80 cm. La proiectarea si realizarea sistemului trebuie sa se respecte cerinţele minime prevăzute in Ordinul MMGA 757/2005 modificat prin Ordinul MMGA 1230/2005. 15.6.2. Stratul de susţinere Pe suprafaţa nivelata a deşeurilor se aplica un strat de susţinere cu o grosime minima de 50 cm si o grosime maxima de 1,00 m, care se nivelează. Stratul de susţinere trebuie sa permită pătrunderea gazului, iar valoarea coeficientului de permeabilitate trebuie sa fie >= 1 x 10-4 m/s. Stratul trebuie sa asigure preluarea sarcinilor statice si dinamice, care apar odată cu realizarea sistemului de impermeabilizare. Modulul de elasticitate la suprafaţa trebuie sa fie de minim 40 MN/m2. Ca material pentru stratul de susţinere se pot utiliza deşeurile din construcţii si demolări, amantul excavat, cenuşa, deşeurile minerale adecvate sau materiale naturale. Conţinutul de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masa). Stratul de susţinere nu are voie sa conţină componente organice (lemn), materiale plastice, asfalt cu conţinut de gudron, fier/otel si metale. Mărimea maxima a granulelor materialului nu poate depăşi 10 cm. Stratul de susţinere trebuie sa fie omogen si rezistent la eforturi in


Pagina 64 din 67

mod uniform, suprafaţa trebuie sa fie plana si nivelata. Nu se poate utiliza material coeziv. 15.6.3. Colectarea gazului de depozit Pe stratul de susţinere se aplica un strat de drenare a gazului cu o grosime >= 0,30 m. Suprafaţa trebuie sa fie nivelata. Materialul de drenare trebuie sa aibă un coeficient de permeabilitate de minim 1 x 10-4 m/s. Mărimea granulelor nu trebuie sa fie mai mare de 32 mm, domeniul optim al diametrului granulelor este intre 8 si 32 mm. Procentul de granule superioare si inferioare nu poate depăşi 5%. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie sa fie mai mic de 10% (masa). Siguranţa la sufoziune fata de stratul de susţinere trebuie sa fie asigurata. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie dovedita atât rezistenta acestora fata de apa din condens si gazul de depozit, precum si rezistenta pe termen lung la eforturile pe care le preia stratul de drenaj. 15.6.4. Stratul de impermeabilizare mineral Stratul de impermeabilizare minerala a suprafeţei trebuie sa aibă o grosime minima de 0,50 m si un coeficient de permeabilitate < 5 x 10-9 m/s. Conţinutul de carbonat de calciu trebuie sa fie mai mic de 10% (masa), conţinutul de argila cu diametrul granulelor < 0,005 mm sa fie minim 20% (masa). Mărimea maxima a granulelor este limitata la 63 mm. Conţinutul de componente organice din argila este limitat la maxim 5% (masa), iar componentele din lemn (rădăcini, crengi etc.) nu sunt permise. Impermeabilizarea cu material argilos se aplica in 2 straturi compactate cu compactorul cu role. Stratul de impermeabilizare trebuie sa aibă toleranta la planeitate de maximum 2 cm/4,0 m. Densitatea Proctor trebuie sa fie >= 92%. Alternativ se poate utiliza o impermeabilizare echivalenta. Caracteristicile materialului, rezistenta acestora pe termen lung si gradul de echivalenta trebuie dovedite autoritarii competente înainte de aplicare. 15.6.5. Stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii Stratul de drenaj se realizează cu o grosime minima de 0,30 m. Coeficientul de permeabilitate trebuie sa fie > 1 x 10-3 m/s, proporţia de carbonat de calciu nu poate depăşi 10% (masa). Materialul de drenare trebuie sa fie stabil pe taluzuri si sa se aplice uniform pe întreaga suprafaţa a depozitului. Mărimea granulelor materialului de drenare trebuie sa fie cuprinsa intre 4 mm si 32 mm. La utilizarea materialelor de drenare artificiale trebuie sa se probeze funcţionalitatea hidraulica si rezistenta pe termen lung a materialului. 15.6.6. Geotextilele ca strat separator Pe stratul de drenaj pentru apa din precipitaţii se aplica un strat separator, pentru a împiedica pătrunderea componentelor din stratul de recultivare in stratul de drenaj. Geotextilele utilizate sunt din materiale rezistente pe termen lung, cum ar fi polipropilena (PP) sau polietilena de înalta densitate (PEHD), cu masa pe unitatea de suprafaţa >= 400 gr/m2. Geotextilele trebuie sa permită pătrunderea apei si sa respecte cerinţele de calitate conform prevederilor standardelor in vigoare. Nu este permisa utilizarea materialelor reciclate. Se poate renunţa la utilizarea stratului de separare, daca este probata siguranţa la sufoziune. 15.6.7. Stratul de recultivare Stratul de recultivare se realizează cu o grosime totala >= 1,00 m. La realizarea stratului de recultivare, utilajele pot circula numai pe căile de circulaţie amenajate in acest scop. Stratul de recultivare nu se compactează. Stratul de recultivare consta dintr-un strat de reţinere a apei (d >= 85 cm), din stratul de sol vegetal (d >= 15 cm), precum si din vegetaţie (gazon). Plantarea tufişurilor este permisa numai după 2 ani de la plantarea gazonului. Pot fi plantate numai


Pagina 65 din 67

specii de tufişuri cu rădăcini scurte. Materialul pentru stratul de reţinere a apei consta din nisip uşor coeziv si din pietriş. 15.6.8. Protecţia cadrului natural si vegetal.

• se va evita afectarea biotopurilor învecinate prin realizarea unei perdele verzi pe laturile • depozitului, amenajata pe rânduri succesive de arbuşti si arbori cu nălţimi si coronamente • diferite; anual se va urmări dezvoltarea perdelei vegetale. • in urma lucrărilor de închidere si reamenajare se va reface vegetaţia si se vor amenaja zone

verzi in spatiile care delimitează diferite activităţi din incinta; • se va înierba si planta cu arbuşti taluzurile digului exterior; • se vor recultiva cu plante ierboase, terenurile eliberate de sarcini tehnologice; • se vor contacta firme specializate pentru operaţiile de dezinsecţie si deratizare; • se va preveni înmulţirea vectorilor de agenţi patogeni sau a pasărilor, prin acoperirea celulelor

de lucru cu material inert si folosirea numai in cazuri extreme a insecticidelor si raticidelor. 15.7. Operatorul depozitului este responsabil de întreţinerea, supravegherea, monitorizarea si controlul postinchidere al depozitului. 15.7.1. Perioada de urmărire postinchidere se stabileşte de autoritatea competenta pentru protecţia mediului şi este de minimum 30 de ani si putând fi prelungita daca prin programul de monitorizare postinchidere se constata ca depozitul nu este încă stabil si prezintă un risc potenţial pentru factorii de mediu. 15.7.2. Monitorizarea postinchidere va fi efectuata conform procedurilor prevăzute in anexa 4 din HG 349/2005, Cap.13 Monitorizare iar rezultatele determinărilor efectuate vor fi păstrate de operator intr-un registru pe toata perioada de monitorizare. 15.7.3. Operatorul depozitului este obligat să anunţe în mod operativ autorităţii competenţe pentru protecţia mediului producerea de efecte semnificativ negative asupra mediului, relevante prin procedurile de control, şi să respecte decizia autoritarii teritoriale pentru protecţia mediului privind măsurile de remediere impuse în perioada postînchidere.


Pagina 66 din 67

Glosar de termeni

acoperire provizorie Strat de acoperire care se aplica peste deşeurile depozitate in primii ani după sistarea activităţii, atunci când au loc cele mai importante tasări

ARPM Galaţi Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Galaţi anual Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 12

luni consecutive APM Agenţia pentru Protecţia Mediului autoritatea locală Municipalitatea Constanţa autoritate competenta Autoritatea teritoriala (regionala sau locala) căreia îi

revin atribuţii şi responsabilităţi ce decurg din prezenta hotărâre

BAT Cea Mai Bună Tehnică Disponibilă CAT Comisia de Analiză Tehnică CED Catalogul European al Deşeurilor (94/3/EEC aşa

cum a fost modificată) colectare Strângerea, sortarea şi/sau regruparea (depozitarea

temporară) a deşeurilor, în vederea transportului lor dB(A) Decibeli (ponderaţi) DEDMI Depozitul ecologic de deşeuri menajere şi

industriale depozit Un amplasament pentru eliminarea finala a

deşeurilor prin depozitare pe sol sau în subteran deşeu Definit in anexa I A la O.U.G. 78/2000 privind

regimul deşeurilor, aprobată prin Legea 426/2001 şi modificată prin OUG 61/2006

deşeuri biodegradabile Deşeuri care suferă descompuneri anaerobe sau aerobe, cum ar fi deşeurile alimentare ori de gradina, hârtia şi cartonul

deşeuri municipale Deşeuri menajere şi alte deşeuri, care, prin natură sau compoziţie, sunt similare cu deşeurile menajere

eliminare Orice operaţiune prevăzută în anexa nr. II A Legea 426/2001

eluat Soluţia obţinuta printr-un test de levigare a deşeurilor efectuat in laborator

gaz de depozit Amestecul de compuşi în stare gazoasă generat de deşeurile depozitate

Ghidul Tehnic General Ghidul aprobat prin OM 36/2004 IPPC Prevenirea şi Controlul Integrat al Poluării levigat orice lichid care a percolat deşeurile depozitate şi

este eliminat sau menţinut în depozit lunar Cel puţin de 12 ori pe an la intervale de aproximativ

o lună operatorul depozitului orice persoana juridica, investita cu atribuţii şi

responsabilităţi pentru administrarea unui depozit conform legislaţiei naţionale; aceasta persoana juridică poate fi alta la faza de pregătire faţă de cea de la urmărirea postînchidere


Pagina 67 din 67

operaţiunea de eliminare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de eliminare a deşeurilor inclusă în Legea 426/2001

operaţiunea de recuperare a deşeurilor

Înseamnă orice operaţiune de recuperare inclusă în legea 426/2001

prag de alerta nivelul peste care există un risc pentru sănătatea oamenilor în urma unei expuneri de scurtă durată şi faţă de care trebuie să se ia măsuri imediate conform legislaţiei în vigoare

program de modernizare Programul activităţilor identificate de către titularul activităţii în cadrul Sistemului propriu de Management de Mediu

RAM Raportul Anual de Mediu rambleu Lucrare de terasament executată în scopul ridicării

unui teren la nivelul necesar construcţiei unei căi ferate, unei şosele, unui dig etc

REP Registrul Emisiilor de Poluanţi săptămânal În timpul tuturor săptămânilor de exploatare a

instalaţiei, iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe săptămână

sistem de colectare a gazului totalitatea instalaţiilor şi echipamentelor prin care circulă gazul de depozit, din corpul depozitului până la exhaustor

semestrial Toată perioada sau o părţi ale unei perioade de 6 luni consecutive

SMA Sistem de Management al Autorizaţiei solicitant Orice persoană care solicită un acord sau o

autorizaţie de mediu pentru depozitarea deşeurilor, conform prezentei hotărâri

titularul autorizaţiei SC IRIDEX GROUP IMPORT EXPORT SRL Bucureşti

tratarea levigatului Procesul sau succesiunea de procese fizico-chimice şi biologice prin care valorile indicatorilor caracteristici levigatului sunt aduse în limite care să permită evacuarea acestuia în canalizare sau receptori naturali

trimestrial Toată perioada sau părţi ale unei perioade de 3 luni consecutive, începând cu prima zi a lunii ianuarie, aprilie, iulie sau octombrie

zi Orice perioadă de 24 de ore zilnic În timpul tuturor zilelor de exploatare a instalaţiei,

iar în cazul emisiilor, când realmente apar emisii; cu maxim o măsurătoare pe zi

10. concentratii de poluanti admise la evacuarea 12 ...apmgl-old.anpm.ro/files/arpm...

Documents