raport la studiul de impact asupra mediului · pdf filepoluarea existenta; tipuri de poluanti...

RAPORT LASTUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

PENTRU“PARC EOLIAN, INSTALARE TURNURI

MONITORIZARE SI CONTROL, RACORDARE LA SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL ” ,

„REABILITARE CALE DE ACCES SI CONSTRUIRE STATIE TRANSFORMARE

20 KV – 110 KV”JUDETUL TULCEA, COMUNA CASIMCEA

Beneficiar:S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L.

Elaborator:CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2009PROPRIETATE INTELECTUALA:

Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

RAPORT LA STUDIUL DE IMPACT ASUPRA MEDIULUI

PENTRU

“PARC EOLIAN, INSTALARE TURNURI MONITORIZARE SI CONTROL, RACORDARE LA

SISTEMUL ENERGETIC NATIONAL ” , „REABILITARE CALE DE ACCES SI

CONSTRUIRE STATIE TRANSFORMARE 20 KV – 110 KV”

JUDETUL TULCEA, COMUNA CASIMCEA

Beneficiar: S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L. Elaborator: CABINET EXPERT MEDIU - PETRESCU TRAIAN

2009

PROPRIETATE INTELECTUALA: Acest material nu poate fi reprodus sau utilizat fara acordul scris al autorului

Raport la Studiul de Impact asupra Mediului “Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national”,

“Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV” Judetul Tulcea, Comuna Casimcea

CABINET EXPERT MEDIU – PETRESCU TRAIAN Constanta, Stefan cel Mare, Nr. 126, Bl. F1B, Ap.1

Tel: 0721283395 Fax: 0241 514178 E-mail: [email protected]; [email protected]; www.expert-mediu.ro

1

CUPRINS

SCOPUL LUCRARII ............................................................................................. 7

1. INFORMATII GENERALE .............................................................................. 8

1.1. TITULARUL PROIECTULUI....................................................................... 8

1.2. AUTORUL LUCRARII ................................................................................. 8

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI ................................................................... 14

1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI ..................................................... 14

1.4.1. Accesul public pe amplasament .............................................................. 17

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului .................................................... 17

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite........................................................................... 17

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona ................................................... 18

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi ......................................... 21

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI .................................................................. 23

1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive................................. 23

1.5.2. Durata etapei de functionare.................................................................... 44

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati .......... 44

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei ................................................................................. 44

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice.......... 48

1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic ....................................................... 48

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii proiectului................................................................. 59

1.5.8. Durata etapei de functionare.................................................................... 65

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa .......................................................................... 65

1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele...................................................................... 80

1.5.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect ....................................................................................... 83

1.5.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate,





2

zone de protectie sanitara .................................................................................. 84

1.5.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului......... 85

1.5.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta ...................................................................................... 85

2. PROCESE TEHNOLOGICE .......................................................................... 86

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE.......................................... 86

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE............................................................ 91

2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate ....... 91

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB)............................ 92

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta......................................................... 92

2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie........................................... 92

3. DESEURI ........................................................................................................... 93

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE REDUCERE A ACESTORA........................................................................................................... 95

4.1. APA............................................................................................................... 95

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului .................................. 95

4.1.2. Alimentarea cu apa .................................................................................. 97

4.1.3. Managementul apelor uzate..................................................................... 98

4.1.4. Prognoza impactului ................................................................................ 99

4.1.5. Masuri de diminuare a impactului......................................................... 101

4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA”........................................................ 102

4.2. AERUL ....................................................................................................... 103

4.2.1. Date generale ......................................................................................... 103

4.2.2. Surse si poluanti generati....................................................................... 107

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ................................................................. 110


4.2.5. Harti si desene la capitolul „AER”........................................................ 113

4.3. SOLUL........................................................................................................ 113

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante ...................................................... 113

4.3.2. Conditii chimice din sol......................................................................... 116





3

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante................................. 117

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva ......................................... 119

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii ............................ 119

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti 120

4.3.7. Prognoza impactului .............................................................................. 122


4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL” ........................................................ 127

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI...................................................................... 128

4.4.1. Caracterizare generala ........................................................................... 128

4.4.2. Impactul prognozat ................................................................................ 140

4.4.3. Masuri de diminure a impactului........................................................... 140

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” ................................................ 141

4.5. BIODIVERSITATE.................................................................................... 142

4.5.1. Caracterizare generala ........................................................................... 142



4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE”............................... 180

4.6. PEISAJUL................................................................................................... 180

4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia......................................................................................... 180



4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” ................................................... 195

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC .......................................................... 196

4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice ..................................................................................................... 196


4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL.. 200

4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale . 200

4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu





4

cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice.................................. 200

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR ................................................................. 202

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA .................. 202

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII, VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE COMPONENTA DE MEDIU ........................................................................... 202

6. MONITORIZARE .......................................................................................... 203

7. SITUATII DE RISC........................................................................................ 207

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN, ETC.) .................................................................... 207

7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC) .............................. 207

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE GRANITELE TARII ......................................................................................... 208

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC ................................................ 208

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR.................................... 208

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR ............................................................ 209

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC.................................................. 209

9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII................................................................... 209

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI ....................................................... 210

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI ................................. 210

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL ....................................................................................................... 213





5

9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU............................................................................................................... 213

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT................................................................................. 217

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI ............................................................. 217

10. BIBLIOGRAFIE ........................................................................................... 221





6

PREZENTA LUCRARE A FOST REALIZATA NUMAI PE BAZA DOCUMENTELOR PUSE LA DISPOZITIE DE CATRE

BENEFICIAR SI PRIN OBSERVATII DIRECTE LA FATA LOCULUI DE CATRE ELABORATORII LUCRARII.

INTREAGA RESPONSABILITATE PENTRU CORECTITUDINEA DATELOR PUSE LA DISPOZITIA

ELABORATORULUI REVINE BENEFICIARULUI.





7

SCOPUL LUCRARII Scopul prezentei lucrari este de evaluare a impactului asupra mediului

generat de o noua investitie, respectiv “Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national” si „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV”, in Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Casimcea. Fundamentarea intregii investitii se bazeaza pe:

- Legea Energiei Electrice nr. 13 din 09.01.2007; - H.G. 443/2003 promovarea productiei din surse regenerabile de energie

(*actualizata*); - H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din

surse regenerabile de energie (*actualizata*); - Ordin nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi; - Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei

de certificate, verzi-cote obligatorii pentru distribuitori. Din punct de vedere al impactului asupra mediului legislatia in baza caruia a

fost realizata este urmatoarea: - Ordinului 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului si de emitere a acordului de mediu (*actualizat*); - Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

- Ordonanta de Urgenta nr. 195/2005 aprobata de Legea 265/2006 pentru protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

- HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, publicat in M. Of. nr. 802 din 25.09.2006;

- Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementarii privind evaluarea poluarii mediului;

- Toata legislatia de mediu in vigoare care va fi mentionata in capitolul 10 al lucrarii.





8

1. INFORMATII GENERALE 1.1. TITULARUL PROIECTULUI Titularul proiectului: S.C. BLUE ENERGY S.R.L. si S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L. Forma de proprietate: societati cu raspundere limitata Reprezentate de: Nath Dacian 1.2. AUTORUL LUCRARII Elaborator: Cabinet Expert Mediu Petrescu Traian – Expert Evaluator

Principal Colaboratori: Selea Adriana – Expert Evaluator Principal S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Evaluator Principal S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L. –

Evaluator Principal Radu Stefan Robert – Ecolog Pahon Anca Mariana – Biolog Vasile Andreea – Biolog Postolache Georgeta – Inginer – energii regenerabile Petrescu Razvan – Tehnician-ecolog Blinda Antonia – Irina – Tehnician-ecolog S.C. ECOMED CONSULTING NEW SRL Adresa: Constanta, Str. Decebal, nr. 75 Persoana de contact: Petrescu Traian Telefon: 0721/283395 Fax: 0241/514.178 E-mail: [email protected]

[email protected] Web: www.expert-mediu.ro





9

Atestare: - Petrescu Traian – Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal, R-EIM-07-110/04.07.2007

- Selea Adriana – Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Expert Evaluator Principal, R-EIM-02-78/22.10.2008

- S.C. AS ORIMEX NEW S.R.L. – Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Evaluator Principal, EIM–05–408/04.07.2007

- S.C. HOUSE CONSTRUCT INVEST ENVIRONMENT S.R.L. – Certificat de Atestare, pentru elaborarea Studiilor de evaluare a impactului asupra mediului, Evaluator Principal, EIM–08–407/04.07.2007





10





11





12





13





14

1.3. DENUMIREA PROIECTULUI Denumirea proiectului este “Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul energetic national” si „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV”, si este localizat in Judetul Tulcea, Extravilan Comuna Casimcea, Sat Corugea. 1.4. AMPLASAMENTUL OBIECTIVULUI

Perimetrul studiat se afla situat pe teritoriul extravilan al comunei Casimcea, judetul Tulcea, sat Corugea, pe un teren cu o suprafata de 77,56 ha, cu o suprafata afectata pe perioada existentei parcului eolian de 47.894,38 mp, si o suprafata construita de 1.034,80 mp.

Zona studiata este situata in extravilanul cumunei Casimcea, intre localitatile Corugea, Haidar si Cismeaua Noua. Este o zona de terenuri arabile, folosite de localitatile invecinate pentru agricultura.

Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele, cu dimensiuni foarte variate. Pe o parcela se propun una sau mai multe centrale. Fiecare parcela este alipita de un drum de exploatare cu cadastru, drum pe care se propune traseul liniei de descarcare a curentului electric

Se propune amplasarea unui parc eolian ce produce energie din surse regenerabile, alcatuit din 36 centrale eoliene tip Gamesa G90-2.0 MW cu o putere totala de 72 MW, cu instalatiile auxiliare aferente, drumuri de acces la centrale si reabilitarea cailor de acces existente, racord electric si statie de transformare.

Amplasarea centralelor eoliene se face conform figurilor urmatoare.





15





16

Din punct de vedere al regimului economic Conform Certificatelor de Urbanism emise de Primaria comunei Casimcea,

judetul Tulcea: - folosirea actuala a terenului este de teren arabil conform incadrarii

cadastrale; - destinatia terenului, stabilita prin Planul Urbanistic general aprobat este de

teren arabil. Din punct de vedere al regimului juridic Amplasamentul este situat in extravilanul comunei Casimcea, conform

Planului Urbanistic General aprobat. Tipul de proprietate: teren proprietate privata, conform actelor de proprietate, pentru care s-au eliberat Certificate de Urbanism, in suprafata totala de 77,56 ha.

Zona studiata este identificata prin: T45; A 435, T 56; A 534, T57; A 546, T56; A531, T80; A718, A720, T46; A448, 449, T45; A432, A441, A437, A439, T54; A516, T55; A522, T44, A425, T58, A555; T147, A832, T148, A836; T47, A453; T52, A497; T147, A828, De 792. Tabel cu terenuri „Parc Eolian” Corugea Nr. Crt. Nr. turbina Nr. tarla Nr. parcela Suprafata

teren (ha) Nr. cadastral

1 1, 2 T147 A832 10.00 1153 2 3, 4, 5 T147 A832/8 10.00 932

3 6, 8 T44 A425 2.82 1169 1163

4 7, 9 T44 A427 1.20 1185 5 10, 11 T42 A720/1 8.00 1125 6 12 T80 A720 1.75 1150 7 13 T80 A718 3.00 1318 8 14 T45 A437 3.00 1122 9 15, 16, 17 T45 A432 2.00 1102 10 18 T58 A555 1.25 1108

11 19, 23 T57 A546 1.77 1129 1311

12 20 T57 A546 3.00 1097 13 21 T46 A449 2.50 1128 14 22 T45 A441 3.00 1130





17

15 24 T52 A497 3.00 489 16 25, 26, 27, 28 T55 A522 2.90 475 17 29, 30, 31 T47 A453 2.00 398 18 32, 33, 34, 35 T47 A453 4.00 477 19 36 T54 A516 2.330 1105 20 STATIE T147 A828/1 9.97 1214 TOTAL TEREN 77.56

1.4.1. Accesul public pe amplasament Accesul la obiectiv se va realiza din drumul judetean DJ 222 E - Rahmanu-

Corugea, la vestul amplasamentului existent.

1.4.2. Cai de acces in zona amplasamentului Amplasamentul are acces la DJ 222 E, Rahmanu - Corugea spre partea de vest si

este strabatut de mai multe drumuri de exploatare, care leaga solele de arabil, dar si deservesc canalul de irigatii, statiile de pompare.

Traseul de acces se realizeaza pe drumuri de exploatare de pamant, mai mult sau mai putin conturate: De442, De444, D451, De496, De520, De523, De533, De536,De 532, De542, De719, De834.

In interiorul incintei s-a propus un drum ce va servi ca drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene. El va fi realizat cu o latime de 5 m pentru a permite accesul vehiculeler agabaritice, ce vor transporta echipamentul la locul de asamblare.

Drumul de acces din incinta interioara va fi nivelat si balastat pentru a face posibil accesul la obiectiv in orice anotimp. Drumurile interne ce vor fi construite vor avea lungimea de 8.848 m iar drumurile de exploatare ce vor fi modernizate vor avea lungimea de 21.658 m.

1.4.3. Vecinatati. Zone locuite Zona studiata este situata in extravilanul cumunei Casimcea, intre localitatile

Corugea, Haidar si Cismeaua Noua. Este o zona de terenuri arabile, folosite de localitatile invecinate pentru agricultura.





18

Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna Casimcea este compusa din sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22 minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog. Teritoriul administrativ se compune din urmatoarele localitati:

- Casimcea-resedinta de comuna - Rahmanu-situat la 15 km fata de Casimcea - Corugea-situat la 4 km fata de Casimcea - Razboieni-situat la 7 km fata de Casimcea - Cismeaua Noua-situat la 14 km fata de Casimcea - Haidar-situat la 11 km fata de Casimcea

Zona studiata se invecineaza: - la nord: sat Cismeaua Noua - la est: padure din extravilan Corugea - la sud: intravilan Corugea, extravilan Corugea - la vest: DJ222 E, STATIE 110 KV.

De la zona studiata la aceste localitati sunt urmartarele distante: - fata de Cismeaua Noua aprox. 600 m - fata de Corugea aprox. 1,8 km - fata de Haidar aprox. 2 km

Distantele au fost considerate de la parcelele cele mai apropiate fata de localitatile invecinate.

1.4.4. Infrastructuri publice existente in zona (sub 5 km distanta fata de amplasament)

Retele electrice Din punct de vedere al administrarii retelelor electrice, zona in care va fi

amplasat parcul eolian apartine de ENEL ELECTRICA Dobrogea care este structurata pe patru sucursale de retele: Constanta, Tulcea, Calarasi, Slobozia.

Interfata intre reteaua electrica de 110 kV a Enel Dobrogea cu reteaua





19

nationala electrica de transport se realizeaza prin statiile: - Tulcea 400/110kV 2x2250MVA - Constanta 400/110kV 2x2250MVA - Medgidia Sud 400/110kV 2x2250MVA - Gura Ialomitei 400/110kV 2x2250MVA - Pelicanu 400/110 kV 2x2250MVA (1x250MVA pentru zona + 1x250MVA

pentru combinat) - Mostistea 220/110kV 1x200MVA

Liniile de legatura intre reteaua de 110 kV ENEL Dobrogea si sistemul energetic de distributie sunt:

LEA 110 kV Urziceni – Valea Calugareasca, fiind legatura cu FDFEE Muntenia de Nord si care in regim normal este deconectata;

LEA 110 Oltenita Nord – Hotarele, fiind legatura cu FDFEE Muntenia Sud si care in regim normal este deconectata.

Reteaua de 110 kV apartinand ENEL Dobrogea are o structura complex buclata, functionarea in regim normal fiind – in anumite zone radiala.

Trebuie mentionat ca in statia de 400/110kV Gura Ialomitei functionarea la 110 kV este cu cupla deschisa, o sectie de bare cu cele doua transformatoare 400/110 fiind integrata in reteaua de 110 kV a ENEL Electrica Dobrogea, iar cealalta sectie de bare fiind integrata in reteaua de 110kV a FDFEE Muntenia Nord.

Parcul eolian analizat este amplasat in zona sucursalei Tulcea denumita in continuare zona Dobrogea, in zona de retea aferenta UTR Tulcea.

Zona Dobrogea are de asemenea, doua linii de legatura la 400 kV cu sistemul energetic al Bulgariei (LEA 750 V Isaccea – Varna, functionand la 400 kV si Isaccea – Dobruja).

Reteaua de 400 kV din aceasta zona a fost construita (istoric) pentru: - alimentarea zonei (incepand cu statia 400/220/110 kV Gura Ialomitei); - interconectarea cu fosta URSS si Bulgaria; - racordarea la SEN a CNE Cernavoda in conditii de siguranta

corespunzatoare. Reteaua de 400 kV de pe teritoriul Dobrogei este curprinsa intr-o bucla de





20

400 kV (Smardan) – Isaccea – Tulcea – Constanta Nord – CNE Cernavoda – Gura Ialomitei – (Lacu Sarat) – (Smardan), care confera un mare grad de siguranta in alimentarea consumatorilor din zona prin statiile de injectie in reteaua de 110 kV din Gura ialomitei (2x250 MWA), Constanta Nord (2x250 MWA), Medgidia Sud (2x250 MWA) si Tulcea Vest (2x250 MWA)

Pe partea de vest, exista o retea electrica functionala de 20kV, paralela cu canalul de irigatii. La limita vestica a zonei o statie de transformare de 110 kV si doua linii de 20 kV si una de 110 kV pozitionate la est de DJ 222E (situate paralel cu drumul judetean, pe partea de est a drumului, la aproximativ 25 m de limita carosabilului), vor permite o buna legatura la reteaua de descarcare in reteaua nationala. Reteaua electrica de medie tensiune are o lungime de 20.050 m iar reteaua electrica de 110 kV se intinde pe o lungime de 850 m.

Doua linii electrice, care traversau de la nord la sud amplasamentul,

pozitionate la est de canalul de irigatii, sunt distruse aproape in totalitate. Surse de putere In zona Dobrogea sunt urmatoarele centrale:

- CNE Cernavoda cu 2x700MW, debitand direct la 400kV; - CET Palas cu 2x50MW, debitand la 110 pe barele statiei 110 kV Constanta

Nord; - CET Navodari cu 2x50 MW, debitand tot in zona Constanta.

Regimul de functionare a CET Palas este dependent de cerintele de caldura din zona. De regula, functioneaza un grup. In anumite perioade de iarna functioneaza ambele grupuri. In prezent, CET Navodari nu functioneaza. Regimul de functionare al acesteia este incert. Pana acum a produs in anumite perioade pana





21

la 35 MW. Consumul total al ENEL ELECTRICA Dobrogea este de 561,1 MW

conform citirilor din ziua caracteristica de iarna 2007, defalcarea pe zone de consum fiind prezentata in continuare.

Zona de consum Putere consumata (MW) Zona de consum Putere consumata

(MW) Constanta - Navodari 201.9 Mircea Voda 9.0 Nazarcea 3.1 Faclia 0 Constanta 47 Topalu 0 Lumina 0.2 Harsova 2.8 Sitorman 2.0 Mangalia 32 Ovidiu 5.6 Neptun 23.6 Navodari 55.0 Eforie Nord 8.1 Sacele 0 Costimesti 0 Mihai-Viteazu 0 Tulcea 70.2 Fantanele 0 Ostrov 1 CET Palas 57.1 Traian 1.7 Palas Sud 7.9 Macin 5.5 Tataru 0.6 Isaccea 2.2 CNE 8.0 Tulcea 50.4 Basarabi 15.4 Babadag 2.4 Medgidia 55.5 Zebil 2.1 Medgidia Nord 6.9 Topolog 1 Medgidia Sud 31.8 Baia 3.9 Medgidia 1 5.0 Alimentare cu apa Nu exista retea alimentare cu apa pe amplasament sau in apropierea acestuia. Retea de canalizare Nu exista retea de canalizare (nici nu este necesar in cazul unor astfel de activitati).

1.4.5. Folosinta actuala a terenului din imprejurimi In conformitate cu Certificatele de Urbanism emise, folosinta actuala si

destinatia propusa a amplasamentului este de teren arabil. Zona de amplasament este formata din mai multe parcele, conform

incadrarii cadastrale, cu functiunea de teren arabil. Printre parcelelede teren arabil exista cateva parcele ocupate de pasuni, la estul zonei exista o padure, la nord si la





22

sud –vest exista pasuni cu suprafate importante. Canalele de irigatii existente sunt partial colmatate, statiile de pompare sunt

dezafectate. Este posibil, ca in viitorul apropiat sistemul de irigatii sa fie modernizat, fiind vital pentru agricultura din podisul Casimcea. Lucrarile de modernizare, atat pentru canalele majore cat si pentru antenele de irigatii, se vor face, pe de o parte prin respectarea investitiilor deja executate, pe de alta parte prin acordul proprietarilor pentru lucrarile viitoare de intretinere a sistemului, pe terenurile acestora.

Conform avizului de specialitate ANIF, autorizarea construirii centralelor se va face cu repectarea conditiilor de departare fata de antenele si canalele de irigatii. Se vor respecta detaliile de intersectie, ale retelelor de descarcare cu antenele si canalele de irigatii, avizate de ANIF.

In extremitatea vestica exista o statie de transformare de 110 kV. Terenul este situat fata de Marea Neagra la o inaltimea maxima de 315 m. Zona studiata, face parte dintr-un areal mai mare de teren agricol de podis,

ajutat de un sistem de irigatii care in prezent este in mare parte colmatat. Folosirea in continuare a terenului pentru culturi agricole este conditionata de cooperarea pentru folosirea sistemului de irigatii, indiferent de proprietarii terenurilor.

In zona nu sunt amenajate spatii verzi. In afara limitei studiate, in imediata vecinatate nu exista constructii, in afara

statiei de transformare. Pe amplasament exista ruine ale unor constructii edilitare, statii de pompare.





23

1.5. DESCRIEREA PROIECTULUI 1.5.1. Descrierea lucrarilor de arhitectura si constructive Se va realiza un parc compus din 36 turbine Gamesa G90 – 2 MW ce produc

energie neconventionala cu o putere totala de 72 MW cu instalatiile auxiliare aferente.

Turbinele vor fi pozitionate in conformitate cu coordonatele in Proiectie Stereografica 1970 prezentate in tabelul urmator.

Turbine Coordonate stereo 70 Turbine Coordonate stereo 70 Nume

Turbina X Y Nume Turbina X Y

CO_01 763214 369030 CO_19 766289 369908 CO_02 763610 369099 CO_20 765440 371286 CO_03 763212 368050 CO_21 763898 369890 CO_04 763628 368144 CO_22 764332 369967 CO_05 764060 368226 CO_23 765936 370281 CO_06 763762 367671 CO_24 764294 371448 CO_07 764363 367856 CO_25 765193 370916 CO_08 764154 367388 CO_26 764801 370843 CO_09 764752 367575 CO_27 764412 370771 CO_10 765349 367895 CO_28 764025 370700 CO_11 765634 368224 CO_29 763564 370576 CO_12 765145 368413 CO_30 763173 370503 CO_13 765790 368757 CO_31 762786 370429 CO_14 764934 368874 CO_32 762692 371137 CO_15 763953 369270 CO_33 763080 371207 CO_16 764318 369341 CO_34 763474 371282 CO_17 764672 369411 CO_35 763870 371365 CO_18 766876 369909 CO_36 765864 371090

Cele 36 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de

conexiuni si in continuare prin LES 110kV la statia de transformare existenta Cismeaua Noua (110 kV/20kV) apartinand SC ENEL DISTRIBUTIE SA in baza unui studiu de solutie existent.

Linia electrica de transport energie electrica din parc la statia de conexiuni va fi montata subteran, stabilindu-se trasee optime de racordare, corelat cu configuratia retelei de drumuri de exploatare amenajate pentru realizarea si intretinerea parcului.





24

Fiecare turbina eoliana este compusa dintr-un pilon tubular cu un diametru la baza de 4,65 m, nacela care include generatorul, cutia de viteza si sistemul de comanda si rotorul cu cele 3 pale.

Fiecare turbina se monteaza pe o fundatie de beton armat formata dintr-o talpa patrata de 16,5 m x 16,5 m x 1,80 m, avand o suprafata de 272,25 mp. Talpa se va turna pe un strat de egalizare de beton de 15 cm.

Peste fundatie se va executa un inel cilindric, cu diametrul de 4,65m si inaltimea de 0,80m. Cilindrul iese din pamant inca 35 cm, pe el urmand a fi fixat primul tronson al centralei eoliene. De jur imprejurul turbinei se va realiza un trotuar pentru a proteja fundatia turbinei eoliene. La suprafata se amenajeaza o platforma de 7,42 m x 7,42 m, cu suprafata de 55,00 mp, suprafata ce va fi scoasa din circuitul agricol pentru fiecare eoliana. Inelul bazal al centralei eoliene si trotuarul de garda al acesteia, vor fi pozate in interiorul platformei de 55 mp.

Sapatura se va executa mecanizat, iar ultimii 10 cm se vor sapa manual si se

vor compacta cu maiul mecanic. Adancimea de fundare va fi de 3 m fata de suprafata terenului urmand ca

fundatiile sa fie asezate pe o perna de loess compactat in grosime de minimum 2 m. Aceasta perna va fi cauzata cu cel putin 2 m fata de perimetrul radierului de fundatie din beton al amenajarii eoliene.

In zona turnurilor vor fi luate stricte masuri de prevenire a infiltratiilor de apa in terenul de fundatie.

Se va turna betonul de egalizare. Dupa montarea armaturii si a confectiei metalice se va turna betonul fundatiei propriu-zise.

Inainte de turnarea betonului se va realiza impamantarea instalatiei.





25

Pentru pozarea cablurilor subterane se vor practica santuri cu adancimea de

1,2 m si latimea de 0,8 m. Dupa pozarea cablurilor pe pat de nisip se umplu santurile cu pamant compactat si se reface forma initiala a terenului.

Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata se va utiliza de catre Primaria Comunei Casimcea pentru diferite lucrari de constructii si impietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de catre autoritatile competente.

Procesul tehnologic utilizat impune tolerante stricte ceea ce asigura un grad ridicat de exactitate.

In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.

Pentru faza de instalare si pentru fazele de control si intretinere sunt necesare platforme tehnologice si drumuri de acces.

Sunt prevazute masurile necesare ca pe timpul executarii lucrarilor de constructii - montaj sa fie afectate suprafete minime de teren.





26

Factorii de mediu pot fi afectati numai pe perioada lucrarilor de ridicare a turbinei si a cailor rutiere de acces si sunt de natura temporara. Toate modificarile aduse solului sunt reversibile. La incetarea activitatii toate echipamentele vor fi demontate si evacuate iar terenul va fi readus la starea initiala.

La inlocuirea turbinelor se vor folosi fundatiile existente pentru turbinele viitoare. La dezafectare materialul din care sunt construite turbinele va fi valorificat ca material refolosibil.

Lucrari electromecanice Se va analiza situatia parcului eolian care ar putea fi compus din mai multe

turbine eoliene independente Gamesa G90 – 2.0 MW, dispuse si conectate corespunzator amplasarii acestuia. Fiecare generator este independent din punct de vedere geografic, structural si electric. Totodata este independent in ceea ce priveste functiile de control si de protectie.

Fiecare turbina functioneaza independent una de alta, functie de domeniul de viteza in care a fost construita, ea fiind actionata independent de vant, functie de cerintele impuse de beneficiar.

Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la

randul lor sunt conectate la cabina de tablouri de MT (Medie Tensiune). In acelasi





27

tablou este situat si sistemul de monitorizare, control, de masurare si de supraveghere (MCM) al parcului eolian, care permite evaluarea de la distanta functionarea si performanta globala in scopul gestionarii acestora.

Pentru introducerea in retea, energie produsa de masini, turbine eoliene vor fi conectate prin intermediul cablurilor subterane de medie tensiune (30 kV), care includ mai multe linii, cu scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de scaderea tensiunii.

Traseul cablurilor pentru conexiunile din interiorul parcului este planificat, acolo unde este posibil, de-a lungul drumurilor si cailor existente.

Cabluri MT Pentru conectarea generatoarelor in interiorul parcurilor vor fi folosite

cabluri unificate Enel utilizate predominant pentru linii electrice subterane de tip tripolare, cu conductori din aluminiu, cu izolatie extrudata (HEPR sau XLPE), cu ecran de cupru (DK 5310). Sectiunea maxima a cablului, utilizata, cu caracteristicile electrice sunt raportate in tabelulul urmator.

Cabluri subterane

Materiale Sectiune (mm2)

Curent nominal (A)

Rezistivitate la 20°C (Ω/km)

Reactanta (Ω/km)

Aluminiu 185 324 0.164 0.115

Dimensionarea cablurilor se va face conform reglementarilor din Normativul pentru proiectarea si executia retelelor de cabluri electrice. Traseele de cabluri au fost alese astfel incat sa fie realizate legaturile cele mai scurte, cu evitarea zonelor in care integritatea cablurilor ar putea fi periclitata prin deteriorari mecanice, agenti corozivi, vibratii, supraincalzire sau prin arcuri electrice provocate de alte cabluri si pentru interventii in caz de incendiu.

La pozarea cablurilor se va prevedea o rezerva de cablu pentru compensarea deformarilor si pentru a permite inlocuirea cutiilor terminale si a mansoanelor in urmatoarele cazuri:

- la toate mansoanele cablurilor, indiferent de locul de pozare, tensiunea nominala sau tipul cablului

- la capetele traseului cablurilor cu tensiunea nominala de 6 kV si mai mare indiferent de tipul cablului.





28

Liniile de caburi vor fi protejate impotriva curentilor de suprasarcina si de scurtcircuit cu sigurante fuzibile sau cu instalatii de protectie prin relee, conform normativelor I 7 si PE 501.

Legarea la pamant a invelisurilor metalice ale cablurilor (cu asigurarea continuitatii pe traseu) se face conform STAS 12604.

Adancimea de pozare „ H” a cablurilor in santuri va fi dupa cum urmeaza: - in cazul cablurilor cu tensiunea nominala pana la 20 kV inclusiv....0,7-0,8m - in cazul cablurilor cu tensiunea nominala peste 20 kV.......1,0-1,2m

Adancimea de pozare va putea fi redusa la 0,5 m in incinta statiilor de conexiuni si de transformatoare, pe portiuni scurte (sub 5 m lungime), iar intrarea cablurilor in cladiri, la pozarea sub plansee de beton si la pozarea in tuburi de protectie. Adancimea de pozare a cablurilor pe trasee paralele sau in zona de intersectie cu linii electrice aeriene 110 kV...750kV se poate mari (pana la 1,5 m) daca va rezulta necesar pentru reducerea influentelor. Cablurile se pozeaza in santuri intre doua straturi de nisip de circa 10 cm fiecare, peste care se pune un dispozitiv avertizor (de exemplu, benzi avertizoare si/sau placi avertizoare) si pamant rezultat din sapatura(din care s-au indepartat toate corpurile care ar putea produce deteriorarea cablurilor) Intre cablurile cu tensiuni diferite sau intre cablurile de medie tensiune (de aceeasi tensiune) pozate in acelasi sunt la distante intre ele de pana la 10 cm se vor monta distantiere amplasate pe traseu la intervale minime prescrise intre cabluri. Trecerea cablurilor din pamant prin peretii cladirilor, canalelor, galeriilor, va fi protejata prin tuburi incastrate in constructii. Cablurile cu functiuni diferite se vor instala in tuburi diferite. Cablul electric va fi ingropat la o adancime de 1,20 m, inglobat intr-un strat de nisip de 60 de cm.

Cablul va fi protejat in conformitate cu normele in vigoare: - cablurile trebuie protejate impotriva interventiilor neautorizate - trebuie asigurate legarile la pamant pentru a reduce riscul aparitiei

accidentelor - cablurile trebuie sa fie dimensionate corespunzator valorilor de tensiune si

curent care le vor strabate





29

In aceleasi transee, deasupra cablului electric, va fi pozat cablul de comunicatii care transmite toate datele asupra functionarii centralei eoliene la un calculator de procesare si prin radio la o unitate de control unde se monitorizeaza buna functionare a instalatiei.

Lungimea retelei electrice subterane va fi de 25.050,00 ml. Viata normala a cablurilor este de 40 ani. Cablurile care vor fi alese vor fi in

concordanta cu legislatia in vigoare. Racordarea grupurilor se va face in sistem radial sau inelar, functie de

solutia avizata. Impamantarea Toate instalatiile, inclusiv turbina transformatorului, structura metalica,

armatura fundatiei, vor fi impamantate prin intermediul unui fir de cupru cu diametrul de 50 mm prevazut cu dispersori laterali

Statie de transformare Amplasamentul este alcatuit dintr-o parcela, cu suprafata de 9,97 ha. Parcela este alipita de drumul de exploatare cu cadastru, De 834, drum pe

care se propune traseul liniei de descarcare a curentului electric, in statia Enel Distributie Dobrogea, existenta pe amplasament.

Descriere elemente fizice Statia de transformare propusa va fi conectata la o substatie de colectare,

aflata la o distanta de 1 km. Conexiunea HV (linia electrica subterana de inalta tensiune) dintre cele doua substatii va fi construita, operata si detinuta de Blue Energy SRL si Blue Line Impex SRL.

Noua substatie va include: - O legatura de 110 kV cu cabluri, lungime totala 1 km - Doua comutatoare trifazice

Suprafete afectate de constructia statiei de transformare Suprafata totala afectata de statia de transformare este 1.458,38 mp, din care

suprafata construita este de 210,40 mp.





30

Totalul suprafetei de teren pentru statia de transformare care se va scoate definitiv din circuitul agricol va fi de 1.458,38 mp.

Fundatii Pentru realizarea efectiva a fundatiilor turbinelor eoliene, este necesara

stabilirea structurii geologice a subsolului si realizarea calculelor de rezistenta, in asa fel incat tipul de fundatie ales sa asigure prevenirea accidentelor si stabilitatea in functionare a turbinei.

Ca regula generala, tipul de fundatie, adancimea de fundare se aleg dupa realizarea studiilor geotehnice definitive care vor furniza toate datele necesare realizarii proiectului de fundatie, functie de tipul de sol si conditiile specifice zonei de fundare.

In mod curent o fundatie de turbina este alcatuita dintr-o placa beton armat. Pentru amplasarea fundatiei este necesara executarea unei excavatii pana la adancimea recomandata de proiect. Unghiul de inclinare al sapaturii trebuie adaptat conditiilor concrete ale solului; fosa executata trebuie sa fie uscata prin asigurarea unui sistem de drenaj sau prin absenta apei de subsol.

Inaltimea fundatiei se poate adapta conditiilor concrete ale solului, tinand cont de adancimea panzei freatice; nivelul panzei freatice trebuie sa fie sub nivelul de baza al fundatiei.





31

In functie de zona, trebuie luat in considerare tipul de sol, in asa fel incat suprafata fundatiei trebuie adaptata corespunzator. Fundatiile sunt realizate avand la baza aceste notiuni elementare si, de regula, sunt instalate la adancimi reduse.

Studiile geotehnice preliminare privind amplasarea viitoarelor obiective proiectate contin recomandarile ce tin cont de amplasarea constructiilor proiectate din cadrul prezentului proiect si de faptul ca in perimetrul viitoarelor obiective nu sunt probleme de stabilitate a terenului in nici una din ariile interne, sunt urmatoarele: eolienele vor trebui sa fie fundate fie pe depozitele de pamanturi sensibile la umezire (loessuri), fie stancoase (sisturi verzi).

Având în vedere caracteristicile fizico-mecanice ale pamânturilor din perimetrul cercetat se considera ca acestea se constituie:

- într-un teren bun de fundare, favorabil executarii unor constructii de diferite tipuri si dimensiuni în plan orizontal si vertical, în situatia fundarii pe formatiunile de sisturi verzi;

- într-un teren dificil de fundare, pe care, executarea unor constructii de diferite tipuri si dimensiuni în plan orizontal si vertical va necesita luarea unor masuri speciale în acest scop, în situatia fundarii pe loessuri. Adâncimile de fundare a constructiilor ce urmeaza a fi realizate vor fi cele

impuse prin proiect si vor fi mai mari decât cea de maxima de înghet (0,90 m). In conformitate cu studiile geotehnice, ca sisteme de fundare, având în

vedere proprietatile fizico-mecanice ale formatiunilor ce se dezvolta în perimetrul de interes si structura litologica pe verticala a acestora consideram ca se pot adopta urmatoarele variante:

a) Fundare directa – în amplasamentele în care sisturile verzi se gasesc la zi sau la o adâncime relativ mica care sa permita adoptarea unei astfel de solutii, dupa îndepartarea straturilor alterate si/sau puternic fisurate;

b) Fundare indirecta – în amplasamentele în care sisturile verzi se gasesc la adâncimi medii sau mari.

Fundarea indirecta se va face prin intermediul unor piloti forati de diametru mare (Ø ≥ 600 mm), ale caror caracteristici se vor stabili individual, functie de stratificatia fiecarui amplasament în parte.





32

Pilotii de diametru mare se vor executa (fora) si betona fie cu snec, fie sub protectie de coloane metalice recuperabile, fara protectie de noroi de foraj.

Pilotajul se va realiza fie de la baza unei excavatii generale, fie de la baza unei platforme de lucru de la suprafata terenului. În ambele variante, platforma de lucru se va organiza ca o umplutura din material granular (balast, piatra sparta), cu grosimea de cca. 0,3 – 0,4 m. Aceasta (platforma) se va îndeparta ulterior din lucrare, concomitent cu pamânturile excavate pentru realizarea radierului.

b1) Pilotii de diametru mare se vor considera de tip flotant, cu baza oprita în formatiunile loessoide, în amplasamentele unde sisturile verzi se gasesc la o adâncime prea mare astfel încât sa nu se mai justifice executia unor piloti de lungime mare.

Orientativ, pentru un pilot izolat s-au efectuat calcule de capacitate portanta în ipotezele: fisa activa L = 10,0 , 15,0 sau 20,0 m si diametrul Ø = 600, 800 sau 1000 mm. Fisa pilotului s-a aproximat (ca lungime) de la suprafata terenului.

b2) Pilotii de diametru mare se vor considera purtatori pe vârf, cu baza oprita (încastrata) în sisturile verzi, în amplasamentele unde acestea se gasesc la o adâncime care sa permita adoptarea unei astfel de solutii.

Orientativ, pentru un pilot izolat purtator pe vârf s-au efectuat calcule de capacitate portanta în ipotezele: diametrul Ø = 600 si diferite valori ale rezistentei la compresiune a rocilor σcs = 20.000 kPa, 70.000 kPa, 120.000 kPa si 150.000 kPa.

Pentru centralele eoliene s-a adoptat soluatia de fundare prin intermediul

unei talpi patrate, cu dimensiunile de 16,5 m x 16,5 m x 1,80 m, peste care va fi un inel cilindric, cu diametrul de 4,65 m si inaltimea de 0,80 m.





33

In timpul construirii fundatiei, pentru o perioada scurta de timp suprafata afectata de lucrari este de aproximativ 300 mp, suprafata care nu necesita schimbarea destinatiei.

Pentru imbunatatirea portantei pamantului, avizul geotehnic prevede fundarea pe piloti. Sub fiecare fundatie vor fi 24 piloti, cu diametrul de 1,0 m si adancimea de 30 m.





34





35

Dupa realizarea fundatiei, aceasta se acopera cu pamant pana se obtine cota initiala a terenului.

Surplusul de excavatie, constand in piatra sfaramata, se pot utiliza de catre

administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate in locurile indicate de catre autoritatile competente. Drumuri de acces

Accesul la obiectiv se va realiza din drumul judetean DJ 222 E, la vestul amplasamentului existent. In zona locatiei analizate exista drumuri pe care se poate realiza accesul cu utilaje specifice. Traseul de acces se realiza pe drumuri de exploatare, cu cadastru, care se vor moderniza prin pietruire, in baza unui proiect tehnic care se va supune autorizarii. Se vor alege acele cai de acces care sa nu depaseasca o declivitate maxima de 8˚.

Drumul de exploatare va fi racordat la un drum intern, pe fiecare parcela, care va servi si ca drum de serviciu si intretinere pentru centralele eoliene propuse. Pentru a permite accesul vehiculelor agabaritice pe timpul transportului utilajelor la locul de asamblare si pentru accesul autospecialelor de ridicare, se vor studia posibilitatile de acces, ca spatiu de drum si ca raza de bracaj.

Drumurile de acces trebuie sa fie functionale, indiferent de conditiile climaterice si pe toata durata constructiei si functionarii parcului.

Pentru asigurarea spatiului pentru caile de acces, la faza de proiect tehnic, investitorul va procura, prin cumparare sau inchirire, terenul necesar. Pe aceste





36

spatii, necesare numai in timpul executiei, se vor face amenajari temporare de drumuri, care vor proteja solul.

Criteriul care trebuie sa stea la baza construirii drumurilor este sa sigure transportul pentru incarcaturi mari si grele, cum ar fi containerele care transporta palele, nacelele, transformatoarele si sectiunile de turn. Astfel, drumurile trebuiesc proiectate si realizate tinand cont de supradimensionarea trailerelor si a macaralelor. Capacitatea drumurilor trebuie sa asigure traficul pe o scurta perioada de timp deoarece pe perioada de mentenanta utilizarea drumurilor va fi minima.

Suprafata drumurilor de exploatare existente care vor fi modernizate este de 21.658,0 m x 5 m = 108.290 mp, suprafata care nu intra in bilantul de suprafete de teren afectate si care nu isi schimba destinatia, ele devenind doar niste drumuri mai bune.

Accesul la amplasamentul fiecarei turbine se va face pe drumuri de exploatare nou amenajate pe terenul agricol. Suprafata acestor drumuri, care se vor amenaja ca accese la centrale este de 8 848,0 ml x 5,0 m = 44 240,0 mp.

Drumul va avea dimensiunea transversala de 5 m, sectiunea transversala fiind prezentata in figura urmatoare:

In interiorul parcelelor, se vor amenaja platforme pentru depozitarea

segmentelor de centrala eoliana. La tronsonul de capat al drumului, pentru fiecare turbina eoliana, se vor

executa doua evazari, doua talpi dreptunghiulare, pietruite, de 12 m x 2 m x 2 bucati = 48 mp, pe care se vor depozita componentele centralei eoliene.

Pentru a raspunde la exigenta producatorului de utilaj, de a nu murdari parti ale centralei pe timp ploios, si pentru a nu scoate din circuit agricol suprafete de teren pentru platforme betonate, care, ulterior edificarii, nu se mai justifica ca si amenajare, se vor folosi dispozitive speciale prefabricate la standarde, care se vor aseza pe terenul scarificat.





37

Dupa finalizarea constructiei turbinei aceste evazari vor fi inlaturate si terenul va fi redat circuitui agricol (se readuce terenul la starea initiala). Raman pe langa turbine doar platforme de 7,42 m x 7,42 m cu o suprafata de 55 mp (cuprinzand inclusiv turbina), pietruite, racordate la drumul de acces.

Asigurarea distantelor optime pentru evitarea turbulentelor Asigurarea unui spatiu propice intre turbine are implicatii directe in viata

turbinelor si a componentelor sale. Turbulenta curentilor de aer este un factor care cauzeaza un stres si o oboseala pentru diferite componente incluzand palele, lagarele si cutia de viteza. Este vorba de asa numita turbulenta de ambianta aplicata curentilor de aer de catre asperitatile terenului (vegetatii, cladiri, stanci, etc.) si turbulentele adaugate de catre celelalte turbine ale parcului.

Impactul turbulentei pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie calculat si analizat prin soft-uri specializate. Media anuala ponderata a turbulentelor pentru fiecare turbina individuala trebuie sa fie mai mica decat valoarea critica de 16 % intensitate turbulenta pentru IEC turbine Clasa A si 14 % pentru turbine clasa B, la o viteza a vantului de 15 m/s. Mai mult, media anuala calculata, directia curbei turbulentei ponderate trebuie sa ramana sub clasa A si B pentru intreaga gama de viteze care au loc in zona amplasamentului.

Este necesara o consultare a producatorului turbinelor pentru verificarea impactului turbulentelor.

O regula comuna impune in general: • spatiu de trei diametre de rotor intre turbine in raza fiecarui rand; • spatiu de cinci diametre de rotor intre randuri in directia predominanta a

vantului.

Organizarea de santier Organizarea de santier se va realiza in doua parti: a) Langa fiecare centrala eoliana, paralel cu tronsonul terminal al drumului

de exploatare, capatul de langa platforma de 7,42 m x 7,42 m. Pe o parte a drumului de exploatare se vor monta doi suporti metalici, acoperind o suprafata de 48 mp (2 buc. x 2 m x 12 m). Acesti suporti metalici se vor folosi pentru





38

depozitarea celor 3 palete ale centralei eoliene. In completarea necesarului de platforme de lucru, este spatiul ramas liber, din platforma de 7,42 m x 7,42 m, din care se foloseste pentru construirea turnului centralei 16,9 mp, restul, de 38,1 mp vor fi folositi pe timpul executiei pentru depozitarea diverselor componente, mici, ale centralei, iar dupa executie, pentru parcare, sau pentru interventii pentru depanare. Nu se vor depozita tronsoane ale turnului pe amplasament, deoarece acestea se vor deforma. Tronsoanele de turn aduse se vor monta direct din autospeciale, care aduc tronsoanele din autospeciale care le transporta pe suporti speciali. Platforme temporare de lucru

Pe langa fiecare turbina se va construi cate o platforma de lucru, care va fi realizata numai pentru perioada de santier. Platforma va fi pietruita, cu dimensiunele de 30 m x 40 m si suprafata de 1200 mp.

Pe aceasta platforma se va face o mica organizare de santier, pentru acele parti, componente mici ale turbinelor, depozitate pentru scurt timp (fiind deformabile, in general partile de turn nu se scot din suportul autospecialei in care vor fi transportate, fiecare parte fiind ridicata si montata, cu ajutorul macaralei, direct din autospeciala), pentru macara, pentru atelierul mobil, pentru autospecialele care transporta diverse materiale si care stationeaza cateva ore, pentru generatorul electric si alte activitati.

Macaraua va avea de capacitatea de 400 t, bratul de 115 m, ecartamentul caii de rulare de 4,0 m si lungimea caii de rulare de 10 m.

Pentru fiecare turbina se va face aceasta suborganizare de santier. La fiecare punct de lucru se va asigura cate un grup sanitar ecologic, cu bazin vidanjabil. Pe langa acest grup sanitar, se va aduce si cate un bazin cu apa, pentru igienizare. Apa uzata (de la spalat pe maini), va fi colectata in bazinul de la grupul sanitar vidanjabil. Toate aceste amenajari se vor desface in momentul terminarii lucrailor la o turbine se vor reface, pe rand, la alte turbine





39

b) Organizarea generala de santier Se va amenaja o organizare de santier generala, in incinta parcului eolian

autorizat. Organizarea de santier generala va avea urmatoarele parti si lucrari, care vor asigura conditiile de lucru pentru intregul santier: imprejmuire, platforma betonata, baraca contatiner pentru muncitori, baraca container pentru birouri administratie, containere pentru materiale, container oficiu (servit masa), atelier mobil, grupri sanitare ecologice, cu bazin vidanjabil propriu. Fiecare container va avea grup sanitar cu cuva vidanjabila. Se va realiza si un post de transformare propriu, pentru activitatile de santier.

Platforma generala va fi consolidata pentru a sustine autospeciale agabaritice si tonaj mare.

Avand in vedere ca va fi exista un singur antreprenor pentru toate lucrarile civile, drumuri, retele electrice, in organizarea de santier mai sus descrisa vor fi cuprinse si lucrarile pentru drumuri si racord electric.

Alimentarea cu energie electrica a acestei platforme se va face printr-un racord la reteaua electrica existenta sau la grupul electrogen propriu. Alimentarea cu apa potabila se va face in regim provizoriu - se va asigura apa necesara cu cisterne auto.

Evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate. De aceea utilitatile sanitare de pe organizarea de santier vor fi amenajate in containere functionale sau WC-uri ecologice.

Sistemul de colectare a deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de firme specializate.

Organizarea de santier va fi ocupata temporar pe perioada lucrarilor de construire.

Perimetrul santierului se va imprejmui provizoriu pe durata derularii contractului, in vederea protectiei si impiedicarii accesului persoanelor neautorizate si a animalelor.





40

Incinta santierului de constructii-montaj se va realiza astfel incat sa se asigure un flux optim in desfasurearea activitatilor specifice, o manevrabilitate ridicata a resurselor implicate in procesele desfasurate.

Dupa terminarea lucrarilor de realizare a parcului eolian, organizarea de santier se va desfiinta, terenul fiind redat in circuitul agricol. Aducerea terenului la situatia initiala se va face in urmatoarele etape:

- demontarea containerelor; - demontarea utilitatilor montate provizoriu; - desfacerea structurii de terasamente – blocajul de piatra sparta, macadamul

si transportarea acestora in afara locatiei analizate – (materialul rezultat poate fi utilizat la realizarea structurii strazilor comunale). Dupa curatirea amplasamentului si desfacerea imprejmuirii se ara terenul

compactat dupa care se cilindreaza cu cilindru usor. Pe acest suport se aseaza solul fertil din depozitul existent.

Utilizarea terenului pe amplasamentul ales

- drumuri de exploatare existente: 21.658,0 m x 5,0 m = 108.290,0 mp - suprafata drumuri exploatare modernizate (din drumurile existente): este de

21.658,0 m x 5,0 = 108.290,0 mp - drumuri de exploatare noi: 8.848,0 m x 5,0 m = 44.240,0 mp - suprafata fundatiilor de beton: 16,5 x 16,5 x 36 = 9.801,0 mp - suprafata inelelor supraterane: 2,32 x 2,32 x 3,14 x 36 = 608,4 mp - platforme de montaj: [55 - 2,32 x 2,32x 3,14] x 36 = 1371,6 mp - suprafata transformator turbine: 2 x 3 x 36 = 216 mp - suprafata de teren pe care este amplasata statia de transformare: 10.000 mp - suprafata afectata statie transformare: 1.458,38 mp - suprafata construita statie transformare: 210,4 mp - suprafata platforme depozitare componente turbine:

12 m x 2 m x 2 buc x 36 buc = 1.728 mp - suprafata platforma organizare de santier cca. 8000 mp





41

Suprafata de teren afectata temporar este constituita din: - suprafata fundatiilor de beton: 16,5 x 16,5 x 36 – 55 x 36 = 7.821,0 mp -

fundatiile vor fi ingropate, si va ramane la suprafata doar platforma de beton in suprafata de 55 mp/turbina, ce include si inelul suprateran in suprafata de 16,9 mp/turbina

- suprafata platforme depozitare componente turbine: 12 m x 2 m x 2 buc x 36 buc = 1.728 mp – dupa incheierea lucrarilor vor fi inlaturate, iar terenul va fi redat circuitului agricol

- suprafata platforma organizare de santier: cca. 8000 mp - TOTAL: 7.821,0 + 1.728 + 8.000 = 17.549,0 mp

Suprafata afectata definitiv (pe perioada existentei parcului eolian) este

compusa din suprafete: - suprafata inelelor supraterane: 608,4 mp - suprafata transformator turbine: 216,0 mp - suprafata afectata statie transformare: 1.458,38 mp, din care:

- suprafata construita statie transformare: 210,4 mp - suprafata platforme de montaj: 1.371,6 mp - suprafata drumuri de exploatare noi: 44.240,0 mp

TOTAL: 608,40 + 216,00 + 1.458,38 + 1.371,60 + 44.240 = 47.894,38 mp Suprafata construita care se iau in calcul la stabilirea indicilor de afectare a

terenului P.O.T. si C.U.T. parc eolian este compusa din: - suprafata inelelor supraterane: 608,40 mp - suprafata transformator turbine: 216,00 mp - suprafata statie transformare: 210,40 mp - TOTAL suprafata construita: 1.034,80 mp - Suprafata totala teren: 775.600 mp - P.O.T. = 1.034,80 / 775.600 x 100 = 0,13 % - C.U.T. = 1.034,80 / 775.600 = 0,0013





42

existent propus ha % ha % SUPRAFATA TOTALA

Din care: 77,56 100 77,56 100 Arabil 77,56 100 72,90 93,99 Suprafata construita - - 0,10 0,13 Carosabil, platforme - - 4,56 5,88

POT maxim = 0.5% POT = 0.13%

Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian este disponibil

pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in extravilanul comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate ca centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in zona locala a turnului de sustinere.

Etapele de desfasurare a proiectului supus studiului a. Etapa de proiectare b. Etapa de executie

Durata de executie este etapizata. Realizarea obiectivului se imparte in doua etape (orientative ca perioada, datorita faptului ca nu se pot previziona cu acuratete durata procedurilor de obtinere a diverselor avize, acorduri): Etapa 1: pregatire realizare parc eolian, care consta in:

- realizarea drumurilor de exploatare; - realizarea platformelor de montaj; - realizarea platformelor de depozitare; - realizarea platformei pentru organizarea de santier; - realizarea platformei aferente statiei de transformare si a zonei de servicii; - montarea cablurilor subterane; - montarea transformatorilor;

Etapa 2: are loc constructia propriuzisa a parcului, care consta in: - realizare sapatura pentru fundatie; - montarea sistemului de ancorare al turnului; - turnarea betonului in radier;





43

- montarea sectiunilor turnului; - montarea nacelei; - asamblarea palelor; - liftarea si fixarea rotorului; - echiparea statiilor de conexiuni; - echiparea statiei de transformare; - punere in functiune si testare; - restaurare amplasament.

Dupa etapele de realizare a parcului urmeaza:

c. Etapa de exploatare, operare, mentenanta d. Etapa de dezafectare





44

1.5.2. Durata etapei de functionare Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare sau dezafectat.

1.5.3. Instalatii utilizate aferente constructiilor si asigurarea cu utilitati Functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau

utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA. Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica pentru evacuarea

energiei electrice produse si datorita faptului ca la pornire pentru o scurta perioada de timp functioneaza in regim de consumator.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic. In concluzie, functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA.

1.5.4. Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii energiei Productie energie electrica neta anuala este estimata la 213.3 GWh, la un

numar de ore echivalente de functionare de 3047 an. Valoarea investitiei este de 124.000.000 euro.

Aceasta valoare este una estimata. Baza de calcul a productiei de energie electrica o constituie:

- curba de putere; - distributia vitezei vantului in locatia aleasa; - atmosfera standard meteorologica; - izolarea instalatiei prin obstructionare (parcuri eoliene); - marja de siguranta a eolienei.





45

In continuare sunt prezentate caracteristicile si datele de performanta ale turbinei analizate: Centrala eoliana GAMESA G90 – 2 MW Turn Tubular:

- inaltime H (m) - diametru Ø (m) - tip modular

100 (tub) 4,04 5 sectiuni circulare

Pale: - numar - lungime (m)

3 44

Rotor: - dispunere - diametru 2R (m) - aria de actiune (m2) - viteza de rotatie (rpm)

Ax orizontal 90 6362 9-19

Generator: - tip - putere (kW)

Frecventa dubla 2000

Curba de putere pentru fiecare turbina este prezentata in figura urmatoare:





46

Cel mai important factor in aprecierea energiei electrice produse este vantul. De intensitatea acestuia si perioada in care se incadreaza in anumite valori depinde rentabilitatea unui asemenea obiectiv.

In continuare este prezentat studiul de vant efectuat pentru locatia analizata: Locatie: Corugea (judetul Tulcea – Romania) Anemometru: Corugea 40 m Imagini din patru sectoare – Corugea 40 m

Nord Est Sud Vest





47

Ditributia weibull – Corugea 40 m

Viteza medie lunara pentru Corugea 40 m

(bleumarin 40 m; albastru 30 m; bleu 20m)





48

1.5.5. Informatii despre materii prime, substante sau preparate chimice NU ESTE CAZUL. 1.5.6. Descrierea solutiei si regimul tehnic Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de

vant. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captatorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

Eolienele in amonte: vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate mai buna.

Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate in functie de directia si forta vantului. Pentru aceasta, exista dispozitive de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor, in functie de intensitatea acestuia.

Schema unei eoliene cu ax orizontal amonte Schema unei eoliene cu ax orizontal aval





49

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Eoliene cu ax orizontal cu rotorul de tip elice

Energia de origine eoliana face parte din energiile obtinute din surse regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele in functie de pozitionarea axului sunt de mai multe tipuri, cel utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal, se va descrie numai aceasta solutie.





50

1. palele 2. butuc 3. mecanism hidraulic 4. capac ax 5. ax 6. sistem controler 7. control activ 8. arbore principal 9. amortizoare 10. cutie viteza 11. mecanism franare 12. cadru sprijin nacela 13. sistem transmitere 14. alimentare generator 15. transformator 16. anemometru 17. sistem comanda 18. capac nacela 19. unitatea hidraulica





51

Palele reprezinta unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei. Ele practic sunt cele care capteaza energia eoliana si sunt realizate din materiale performante, utilizand de cele mai multe ori aceleasi tehnologii si materiale ca si in industria aeronautica, respectiv amestec de fibra de sticla si materiale compozite. Ele au rolul de a capta energia vantului si de a o transfera rotorului turbinei. Profilul lor este rodul unor studii aerodinamice complexe, de el depinzand randamentul turbinei. Astfel:

- Diametrul palelor (sau suprafata acoperita de acestea) este in functie de puterea dorita.

- Latimea palelor determina cuplul de pornire, care va fi cu atat mai mare cu cat palele sunt mai late.

- Profilul depinde de cuplul dorit in functionare.

Numarul de pale depinde de eoliana. In prezent, sistemul cu trei pale este cel

mai utilizat, deoarece asigura limitarea vibratiilor, a zgomotului si a oboselii rotorului, fata de sistemele mono-pala sau bi-pala. Coeficientul de putere este cu 10 % mai mare pentru sistemul bi-pala fata de cel mono-pala, iar cresterea este de 3% intre sistemul cu trei pale fata de doua pale. In plus, este un compromis bun intre cost si viteza de rotatie a captorului eolian si avantaje din punct de vedere estetic pentru sistemul cu trei pale, fata de cel cu doua pale. Arborele primar: este arborele rotorului turbinei eoliene. Se mai numeste arborele lent, deoarece el se roteste cu viteze de ordinul a 20 - 40 rot/min. Prin intermediul multiplicatorului, el transmite miscarea, arborelui secundar.





52

Multiplicatorul mecanic de viteza permite transformarea puterii mecanice, caracterizata de cuplu mare si viteza mica specifica turbinei eoliene, in putere de viteza mai ridicata, dar cuplu mai mic. Aceasta deoarece viteza turbinei eoliene este prea mica, iar cuplul prea mare, pentru a fi aplicate direct generatorului. Multiplicatorul asigura conexiunea intre arborele primar (al turbinei eoliene) si arborele secundar (al generatorului).

Exista mai multe tipuri de multiplicatoare, cum ar fi: - Multiplicatorul cu una sau mai multe trepte de roti dintate, care permite

transformarea miscarii mecanice de la 19-30 rot/min la 1500 rot/min. Axele de rotatie ale rotilor dintate sunt fixe in raport cu carcasa.

- Multiplicatorul cu sistem planetar, care permite obtinerea unor rapoarte de transmisie mari, intr-un volum mic. In cazul acestora, axele rotilor numite sateliti nu sunt fixe fata de carcasa, ci se rotesc fata de celelalte roti. Exista si posibilitatea antrenarii directe a generatorului, fara utilizarea unui

multiplicator. Sistemul de racire

Sunt prevazute sisteme de racire, atat pentru multiplicatorul de viteza ce transmite eforturile mecanice intre cei doi arbori, cat si pentru generator. Ele sunt constituite din radiatoare de apa sau ulei si ventilatoare. Racirea cu ulei este utilizata pentru multiplicatoare. Arborele generatorului sau arborele secundar antreneaza generatorul electric, sincron sau asincron, ce are una sau doua perechi de poli. El este echipat cu o frana mecanica cu disc (dispozitiv de securitate), care limiteaza viteza de rotatie in cazul unui vant violent. Pot exista si alte dispozitive de securitate.

Sistemul de orientare a nacelei este constituit dintr-o coroana dintata (cremaliera) echipata cu un motor. El asigura orientare eolienei si "blocarea" acesteia pe axa vantului, cu ajutorul unei frane. Sistemul electronic de control a functionarii generale a eolienei si a mecanismului de orientare. El asigura pornirea eolienei, reglarea inclinarii palelor, franarea, ca si orientarea nacelei in raport cu vantul.





53

Generatorul electric asigura producerea energiei electrice. Puterea poate atinge 6MW pentru cele mai mari eoliene. Generatorul poate fi de curent continuu sau de curent alternativ. Datorita pretului si randamentului, se utilizeaza, aproape in totalitate, generatoare de curent alternativ. Generatoarele de curent alternativ pot fi sincrone sau asincrone, functionand la viteza fixa sau variabila. Generatorul sincron: generatorul sincron sau masina sincrona (MS) se poate utiliza in cazul antrenarii directe, respectiv legatura mecanica dintre arborele turbinei eoliene si cel al generatorului se realizeaza direct, fara utilizarea unui multiplicator. In consecinta, generatorul este conectat la retea prin intermediul unui convertor static. Daca generatorul este cu magneti permanenti, el poate functiona in mod autonom, neavand nevoie de excitatie. Excitatie electrica. Bobinele circuitului de excitatie (situate pe rotor) sunt alimentate in curent continuu, prin intermediul unui sistem de perii si inele colectoare fixate pe arborele generatorului. Alimentarea se poate face prin intermediul unui redresor, ce transforma energia de curent alternativ a retelei, in curent continuu. Exista insa mai multe metode de realizare a excitatiei.

Generatoarele sincrone cu excitatie electrica sunt cele mai utilizate in prezent.

Cu magneti permanenti (MSMP). Sursa campului de excitatie o constituie magnetii permanenti situati pe rotor, fiind astfel independenta de retea. Acest tip de masina are tendinta de a fi din ce in ce mai utilizata de catre constructorii de eoliene, deoarece ea functioneaza autonom, iar constructia in ansamblu, este mai simpla. Nacela. Are rolul de a proteja o parte dintre componentele turbinei: arborele principal, multiplicatorul de turatie, dispozitivul de franare, generatorul electric, sistemul de racire al generatorului electric ca si sistemul de pivotare.





54

Generatorul asincron: Masina asincrona (MAS) este frecvent utilizata, deoarece ea poate suporta

usoare variatii de viteza, ceea ce constituie un avantaj major pentru aplicatiile eoliene, in cazul carora viteza vantului poate evolua rapid, mai ales pe durata rafalelor. Acestea determina solicitari mecanice importante, care sunt mai reduse in cazul utilizarii unui generator asincron, decat in cazul generatorului sincron, care functioneaza in mod normal, la viteza fixa. Masina asincrona este insa putin utilizata pentru eoliene izolate, deoarece necesita baterii de condensatoare care sa asigure energia reactiva necesara magnetizarii.

Cu rotor bobinat - Infasurarile rotorice, conectate in stea, sunt legate la un sistem de inele si perii ce asigura accesul la infasurari, pentru conectarea unui convertor static in cazul comenzii prin rotor (masina asincrona dublu alimentata - MADA).

In scurt-circuit - Rotorul este construit din bare ce sunt scurtcircuitate la capete prin intermediul unor inele. Infasurarile rotorice nu sunt accesibile.

Dispozitivele de masurare a vantului sunt de doua tipuri: o girueta pentru evaluarea directiei si un anemometru pentru masurarea vitezei. Informatiile sunt transmise sistemului numeric de comanda, care realizeaza reglajele in mod automat.

Girueta este montata pe nacela si are rolul de a se orienta in permanenta dupa directia vantului si de a da comanda sistemului de pivotare al turbinei in functie de directia vantului.





55

Anemometrul este un dispozitiv de masurare a vitezei vantului. Prin monitorizarea vitezei vantului el comanda pornirea turbinei cand viteza vantului depaseste o anumita

valoare, functie de tipul turbinei, si oprirea ei cand este depasita o anumita viteza pentru care turbina ar reprezenta pericol in functionare. Pilonul Are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea relizarii operatiilor de mentenanta si exploatare pe perioada functionarii turbinei. In interiorul pilonului sunt montate retelele de distributie ale turbinei eoliene si scarile de acces spre nacela.

Turbinele de vant moderne devin pe zi ce trece mai inalte. Exista motive intemeiate pentru a justifica aceasta tendinta: vantul bate mult mai tare si constant la inatimi mai mari. Datorita turbulentelor rezultate de la obstacolele de pe pamant calitatea vantului se imbunatateste odata cu cresterea inaltimii.

Evolutia in timp a dimensiunii rotorului si a inaltimii pilonului





56

Limitele tipice de inaltime de constructie sunt cuprinse intre 80 si 119 m. Pilonii de 100 m sunt ideali pe suprafete departate de coasta in timp ce pilonii de 80 m sunt de preferat in zonele din apropierea coastei. In interiorul unui pilon se afla liftul sau scara si platformle de lucru. Protectia la coroziune a turnului este realizata printr-un strat de rasina epoxidica la suprafata. Reteaua de Conexiune

Instalatiile prezinta retele de alimentare care satisfac ultimele cerinte in domeniu si de aceea sunt usor de integrat in orice structuri de alimentare sau distributie. Acestea ofera solutii cum ar fi managementul puterii reactive si controlul tensiunii

pentru situatii normale dar si pentru situatii critice provocate de scurt-circuite sau gatuiri pe retea.

Comportamentul turbinei este in primul rand comparabil cu cel al instalatiilor de putere.

Compatibilitatea retelei electrice

Turbinele eoliene ofera maximum de compatibilitate cu retelele datorita modului lor de control si operare. Varfurile energiei de iesire nu se produc datorita conceptului de control inchide-bucla si deschide-bucla. Aproape nici o putere reactiva nu este necesara in functionarea normala. Pastrarea conexiunii cand apar probleme de retea

Asemanator comportamentului statiei de putere, retelele de transport ale turbinelor eoliene nu ar trebui sa se deconecteze imediat in cazul unui scurt-circuit. Pe timpul scaderilor bruste de tensiune datorate problemelor de retea, turbinele ar trebui sa ramana conectate la retea. Daca este necesar, turbinele pot suporta





57

asemenea tensiuni cand apar probleme. Aceasta se realizeaza folosind puterea reactiva. Dupa ce problema este remediata si tensiunea este redresata, turbina eoliana continua sa se alimenteze.

Cererile tipice pentru turbinele eoliene in legatura cu retelele de transmisie

- Turbinele eoliene ar trebui sa poata ramane conectate la retea fara reducere de putere, chiar si in cazul deviatiilor considerabile de frecventa si tensiune.

- Daca apar scaderi bruste datorita problemelor din retea, turbinele eoliene ar trebui sa ramana conectate la retea pentru o perioada definita.

- Scurt-circuitul in curentul de alimentare poate fi intalnit in timpul caderilor de retea.

- Dupa ce problema a fost remediata, un parc eolian trebuie sa-si reia alimentarea cat mai repede posibil fata de timpul maxim prescris.

- Parcurile eoliene ar trebui sa fie capabile sa opereze cu putere de iesire scazuta fara restrictii de timp.

- Pentru coordonarea distributiei in retea, cresterea puterii de iesire (gradientul putere), de exemplu cand parcul eolian este pornit, trebuie sa fie capabil sa se adapteze in concordanta cu specificatiile de operare.

- Parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa contribuie cu rezerve de energie in retea. Daca frecventa in retea creste, puterea de iesire a unui parc va trebui sa se reduca.

- Daca e necesar, parcurile eoliene trebuie sa fie capabile sa mentina o tensiune stabila in retea prin furnizarea sau primirea de putere reactiva.

- Parcurile eoliene ar trebui sa poata fi integrate in sistemul de control al retelei pentru monitorizarea si controlul de la distanta al tuturor turbinelor din retea.

Controlul functie de viteza vantului

Turbinele eoliene sunt echipate cu un sistem special de control pentru furtuna, care impiedica functionarea la parametri sub normal in cazul unor viteze mari ale vantului. Acest lucru previne opririle frecvente si pierderile de productie rezultate din acestea.





58

Diagrama curbei de putere a turbinei fara sistemul de control pe timp de furtuna arata ca centrala se opreste la o anumita valoare a vitezei: motivul fiind acela ca viteza maxima a vantului a fost depasita. Turbina eoliana porneste din nou, doar daca media vitezelor cade sub viteza de oprire sau poate chiar mai jos fata de viteza de pornire. In conditii de vant puternic, oprirea poate dura o vreme, ceea ce inseamna ca se inregistreaza pierderi considerabile de productie.

Impamantarea Toate instalatiile, inclusiv turbina, cabina transformatorului, structura metalica, inclusiv armatura fundatiei, vor fi impamantate. Impamantarea va consta din legaturi la fundatii, bare colectoare, conductori de protectie, etc. Dispersorii contin conductori in contact direct cu pamantul. Prin realizarea legaturilor la toate partile metalice se realizeaza un sistem de impamantare unitar. Monitorizare

Sistemul de control al fiecarei turbine este echipat cu componente (hardware si software) pentru monitorizarea datelor la distanta. Toate datele si semnalele sunt transmise printr-o conexiune la un browser de Internet. Acest fapt face posibila monitorizarea datelor la fel de usoara ca prin intermediul unei telecomenzi active la distanta (precum inchiderea si deschiderea).





59

La centrul de monitorizare, personal experimentat verifica datele care vin de

la eoliene, precum si alarmele care apar daca datele deviaza de la valorile de referinta. In cazul unei situatii de urgenta exista posibilitatea intreruperii racordului la energie a turbinelor. Folosind baterii sistemul poate fi inchis in siguranta in cazul unei intreruperi de energie.

1.5.7. Descrierea echipamentelor existente si a celor necesare a fi achizitionate in vederea implementarii proiectului Deoarece piata producatorilor de centrale eoliene este din ce mai

diversificata si mai performanta si cerinta este in crestere, pentru o optima alegere la momentul achizitionarii, se propun, centrale tip Gamesa G90 – 2.0 MW.

Partile cela mai importante ale turbinelor eoliene sunt: - Pilonul are rol de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul la nacela

si rotor.





60

- Arborele principal transmite miscarea de rotatie de la rotorul turbinei, la multiplicatorul de turatie.

- Butucul are rol de prindere a paletelor turbinei si este montat pe arborele principal al turbinei.

- Multiplicatorul de turatie are rolul de a ridica turatia la valoare necesara functionarii generatorului electric.

- Paletele reprezinta unele dintre cele mai importante componenete ale turbinelor eoliene si impreuna cu butucul, alcatuiesc rotorul eolienei. Paleltele sunt realizate dupa principii aeronautice din materiale compozite si asigura rezistenta mecanica, flexibilitate, elasticitate si greutate redusa.

- Dispozitivul de franare este un dispozitiv de siguranta si se monteaza pe arborele principal. Viteaza de turatie a turbinei este mentinuta constanta, prin intermediul amplificatorului de turatie. Posibilitatea schimbarii unghiului paletelor permite expoatarea eficienta a vantului si totodata permite paletelor sa functioneze ca o farana aerodinamica. Dispozitivul de franare (hidraulic sau mecanic) este utilizat numaia in cazul in care mecanismul de reglare a unghiului de inclinare a paletelor nu functioneaza corect sau pentru franarea completa a turbinei, in cazul in care se efectueaza lucrari de intretinere sau reparatii sau din diverse motive se doreste oprirea de urgenta a turbinei eoliene.

- Arborele de turatie ridicata, sau arborele secundar, sau cuplaj, are rolul de a transmite miscarea de la multiplicatorul de turatie, la generatorul electric. Turatia acestui arbore este de 1200÷1800 rot / min.

- Generatorul electric are rol de a converti energia mecanica a arborelui de turatie ridicata, in energie electrica. De principiu, generatoarele electrice pot furniza curent alternativ. Cel mai mare generator de curent electric, pina in 2008, este de 5 MW.

- Sistemul de pivotare, are rol de a permite orientarea turbinei dupa directia vantului. Componentele acestui sistem sunt motorul de pivotare si elementul de trasmitere a miscarii.

- Anemometrul este dispozitivul pentru masurarea vitezei vantului Acesta este montat pe nacela si informatiile furnizate permit functionarea turbinei.





61

- Sistemul de control (controlerul) este calculatorul principal al turbinei eoliene, care, in cazul turbinelor de puteri mari este integrat intr-o retea de calculatoare, care controleaza buna functionare a tuturor componentelor.

Tubulatura este realizata din otel, care se monteaza pe o fundatie din beton. Fiecare turn este costituit din tronsoane, demontabile, tronconice Turnul centralei este compus din 3 sau 4 segmente tronconice, care se monteaza unele peste altele, in varful acestora mentinandu-se nacela cu rotorul. Fiecare turbina Gamesa G90 cantareste intre 70 si 130 tone.

Fiecare centrala eoliana este prevazuta cu un post de transformare propriu, amplasat in exteriorul centralei, post de transformare care transforma energia electrica si o aduce la o tensiune optima. Dimensiunea acestui post de transformare este de 2 x 3,0 m.

Cele 36 centrale eoliene vor fi racordate prin cablu subteran la o statie de conexiuni si in continuare prin LES 110kV la statia de transformare existenta Cismeaua Noua (110 kV/20kV) apartinand SC ENEL DISTRIBUTIE SA in baza unui studiu de solutie existent.

Pozitionarea acestora a tinut cont de cerintele de securizare a cailor de acces si celorlalte elemente construite sau de patrimoniu ale zonei. S-a considerat situatia cea mai favorabila, impusa de elementele dimensionale cele mai mari: H-100 m, R=45 m, si anume:

- amplasarea fata de drumurile de exploatare se va face la 45 m, - amplasarea fata de drumul judetean se va face la 145 m +3 m =148 m - amplasarea fata de linia electrica, functionala, paralela cu canalul de irigatii

si fata de linia electrica de 20 kV paralela cu DJ222E, la 148,0 m. Caracteristicile turbinelor eoliene sunt prezentate in ceel ce urmeaza:

Rotor Diametru 90 m Arie baleiata 6362 mp Viteza de rotatie 9.0 – 19.0 rpm Directie de rotatie sensul acelor de ceas Greutate (inclusiv pilonul) aprox. 36 t Masa la partea superioara aprox. 106 t





62

Pale Numar de pale 3 Lungime 44 m Material fibra de sticla epoxy preimpregnata + fibra carbon Greutate totaal pale 5800 kg Pilonul Tip modular Inaltime Greutate 3 sectiuni 67 m 153 t 4 sectiuni 78 m 203 t 5 sectiuni 100 m 255 t Cutia de viteze Tip 1 etapa planetara / 2 etape paralele Raport 1:100.5 (50 Hz) 1:120.5 (60 Hz) Racire pompa de ulei cu racitor de ulei Incalzitor de ulei 2.2 kW Generator 2.0 MW Tip masina dublu alimentata Putere nominala 2.0 MW Voltaj 690 V ac Frecventa 50 Hz / 60 Hz Clasa de protectie IP 54 Numar de poli 4 Viteza de rotatie 900:1,900 rpm (nominal 1,680 rpm) (50 Hz) 1080:2,280 rpm (nominal 2,016 rpm) (650 Hz) Factor de putere (standard) 0.98 CAP – 0.96 IND la incarcari partiale si 1 la putere nominala Factor de putere (optional) 0.95 CAP – 0.95 IND la intervalul de putere complet





63

Proiectare mecanica Tren de rulare cu ax principal sprijinit de doua lagare sferice care transmit incarcarile laterale direct la cadru. Acest lucru impiedica cutia de viteze sa primeasca sarcini suplimentare, reducând defecţiunile şi facilitand service-ul. Franele Franele sunt aerodinamice primare, prin intermediul palelor. În plus, un disc de frână mechanic activat hydraulic pentru situatii de urgenta este montat pe arborele cutiei de mare viteza. Paratraznet Generatorul turbinei eoliene Gamesa G90 -2.0 MW, foloseste sistemul de protecţie totala la traznet “paratraznet total”, în conformitate cu standardul European IEC 61024-1. Acest sistem conduce fulgerul de pe ambele părţi ale varfului palei catre capat, la imbinare si de aici prin nacela si structura pilonului la sistemul de împământare situat în fundaţii. Astfel, palele şi componentele electrice sensibile sunt protejate împotriva deteriorării. Sistemul de control Generatorul este o maşină dublu alimentata (DFM), ale cărui viteză şi putere sunt controlate prin intermediul convertoarelor IGBT si a controlului electronic PWM (Modulator de Impulsuri). Beneficii:

- de controlul puterii active şi reactive - conţinut de armonici scazut şi pierderi minime - eficienţa şi producţie crescuta. - durata de functionare prelungită a turbinei.

Sistemul Gamesa SCADA Sistemul Gamesa SCADA şi noua sa generaţie Gamesa WindNet ® (sisteme de control a fermelor de eoliene), dezvoltat de Gamesa, permite operarea în timp real şi controlul de la distanţă al turbinelor eoliene, al stalpului meteorologic





64

(anemometru) şi al substaţiei electrice prin intermediul unei retele satelit-terestre. Designul este modular si are instrumente de control pentru energie activă şi reactivă, zgomot, umbra şi efect de siaj. Arhitectura TCP / IP cu o interfata web. Sistemul de Mentenanta Predictiva SMP Sistemul de Mentenanta Predictiva permite depistarea precoce a deteriorărilor potenţiale sau a disfuncţionalităţilor din componentele principale ale turbinelor eoliene. Beneficii:

- Reducerea măsurilor principale corective. - Creşterea disponibilitatii maşinii şi a durate de viaţa. - Condiţii preferenţiale în negocierile cu companiile de asigurări - Integrarea în cadrul sistemului de control.

Controlul zgomotului Varful aerodinamic al palei şi designul componentelor mecanice minimizeaza emisiile de zgomot. În plus, Gamesa a dezvoltat sistemul de control al zgomotului Gamesa NRS®, care permite programarea emisiilor de zgomot în funcţie de criterii cum ar fi data, ora sau direcţia vântului. Astfel se atinge obiectivul conformarii la regulamentele locale in acelasi timp cu obtinerea unei producţii maxime. Conectarea la reţea Turbinele eoliene dublu alimentate de la Gamesa si Active Crowbar si tehnologiile convertoarelor supradimensionate asigura conformarea cu cele mai exigente cerinţe de conectarea la reţea. Exista posibilitatea de trecere la voltaj scazut si reglare dinamica a puterii active şi reactive.





65

Curba de putere

1.5.8. Durata etapei de functionare Functionarea este estimata la circa 20-25 ani.

1.5.9. Informatii despre poluanti fizici si biologici, care afecteaza mediul, generati de activitatea propusa 1.5.9.1. Zgomotul Sunetul poate fi definit ca o variatie a presiunii detectat de urechea umana.

In functie de mediile de propagare, sunetul are diferite viteze de deplasare, in aer acesta are viteza aproximativa de propagare de 340 m/s, in medii lichide si solide, viteza de propagare este mult mai mare. Astfel in apa viteza este de 1500 m/s, iar in otel este de 5000 m/s.

Comparand presiunea statica a aerului de 105 Pa, cu aria audibila, de la cea mai mica valoare de 20 Pa pana la cea mai mare de 100 Pa, rezulta o plaja destul de mica in raport cu spectrul extrem de variat de preiuni aeriena provocate de alte fenomene, dar pentru sistemul auditiv uman, aceste diferente pot provoca o serie intreaga de afectiuni ale sanatatii umane.





66

Deoarece este foarte dificila masurarea in unitati liniare, se folosesc, unanim recunoscute convertirea in scari logaritmice. Atfel valoarea cea mai mica este notata cu 0 dB, iar valoarea maxima cu 130 dB.

Printre exemplele de niveluri tipice ale sunetului se pot enumera: - conversatia obisnuita: 60 dB(A) - clasa de copii de scoala generala: 74 dB(A) - traficul rutier greu: 85 dB(A) - ciocanul pneumatic: 100 dB(A) - decolarea unui avion cu reactie la 100 metri distanta: 130 dB(A)

Frecventa in domeniul audibil este cuprinsa, aproximativ, intre 20 Hz si 20 kHz. In general dupa o expunere prelungita la sunete puternice se produce o prima afectare a organului auditiv la frecventele cuprinse intre 2000 si 4000 de Hz (scotomul auditiv).

In literatura de specialitate se accepta o diferentiere a sunetelor. Sunetele placute sunt cotate ca neagresive, iar cele neplacute se numesc zgomot.

Exista patru factori care determina nocivitatea zgomotului: - Intensitatea sau taria sunetului (masurata in dB) - Frecventa sau tonalitatea (masurata in Hz = 1/s) - Periodicitatea – frecventa de repetare - Durata – perioada de timp cat dureaza.

Daca intr–un punct al unui mediu plasat in aer apare o perturbare de presiune provocata de o actiune mecanica, aceasta perturbare se propaga in mediu.

Propagarea are un caracter ondulatoriu si este caracterizata de cateva marimi specifice:

- Frecventa v, definita prin numarul variatiilor de presiune produse in unitatea de timp.

- Lungimea de unda A, definita prin raportul dintre viteza luminii si frecventa. Unitatea de masura in SI este (m). Daca spectrul perturbarii de presiune acopera un interval determinat de

frecventa si daca intensitatea perturbarii apartine unui interval determinat, urechea percepe perturbarea sub forma de sunet. Variatiile poarta denumirea de presiune





67

acustica si ea detremina intensitatea sunetului, in timp ce frecventa acestuia reprezinta inaltimea sunetului.

Presiunea acustica minima necesara pentru ca urechea umana sa ii perceapa, pentru un tanar otologic normal, este de 0,0002 Pa deci de aproximativ 5 miliarde de ori mai redusa decat presiunea atmosferica normala.

Pentru un raport dintre doua presiuni acustice de 10:1 nivelul presiunii acustice este de 20 dB. Mai explicit aceasta conduce la ideea ca o crestere de 10 ori a presiunii acustice corespunde unei deplasari cu 20 dB inspre valorile superioare ale unei scale gradate in dB.

Energia undelor sunetului va scade cu sfertul distantei de la sursa sunetului. Cu alte cuvinte, daca te deplasezi 200 m de la turbina eoliana, nivelul sunetului va fi un sfert din ce inseamna 100 m departare. Dublarea distantei va face nivelul dB sa scada la 6.

In practica, amortizarea sunetului si reflectia poate avea un rol intr-o anumita zona si poate modifica rezultatele prezentate aici.

Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB). In timpul lucrarilor de constructie

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie utilajele de santier produc zgomot. Nivelul de zgomot este variabil, valorile mai mari fiind la excavatoare, buldozere, finisoare, vole si autogredere.

Pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 112dB(A); excavatoare –cca. 117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 107dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari, constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata





68

de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului, balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone. Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

Poluare calculata produsa de activitate si masuri de eliminare/reducere

Pe zone rezidentiale, de recreere sau alte zone protejate

cu luarea in considerare a poluarii de fond

Tip

ul

polu

arii

Surs

a po

luar

e

Nr.

surs

e po

luar

e

Polu

are

max

ima

Polu

are

de fo

nd

Pe z

ona

obie

ctiv

ului

Pe zone de protectie/Restrictie aferente

obiectivului, conform legislatiei

in vigoare Fara masuri Cu masuri

Masuri de eliminare/reducere

Zgom

ot

Mot

oare

le u

tilaj

elor

de

cons

truct

ii A

utov

ehic

ule

edili

tare

Mul

tiple

87 d

B(A

)cf.

STA

S100

09 /8

8

70dB

(A)

85dB

(A)

Autoutilitarele de transport materiale rezultate din

excavatii, vor fi indrumate pe sectoarele unde nu exista locuinte sau constructii

destinate cazarilor colective; Utilajele stationare trebuie sa

indeplineasca normele de poluare cu zgomot impuse de

normativele in vigoare; Utilajele specifice pt.

decopertare vor fi actionate, cu prudenta pt. a reduce, la

minimum aparitia varfurilor de nivele de zgomot.

Atat pentru muncitori cat si pentru locuitori din zona zgomotul produs de

aceste utilaje ar putea fi deranjant, dar datorita distantei (de peste 600 m) acesta nu are impact asupra localitatilor umane.

Distanta la care este situat parcul eolian Corugea fata de cele mai apropiate locuinte, va conduce la incadrarea in limitele admisibile ale nivelului de zgomot (sub 45 dB(A)), astfel se considera ca nu se va inregistra poluare fonica in zonele rezidentiale.

In timpul functionarii

Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale poluarii mediului, prin poluarea sonora, desi zgomotul chiar si in aceste conditii, poate fi considerat o problema secundara.

Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene este in general acelasi. Datorita faptului ca marii constructori de turbine au optimizat constructia acestora gratie noilor conceptii tehnologice (de exemplu pale cu extremitati mult mai silentioase) pentru cresterea vitezei tangentiale in





69

extremitatea palelor, respectiv a cresterii randamentului instalatiei de obtinere a electricitatii.

Nici un loc nu este niciodata complet linistit. Pasarile si activitatile umane emit sunete, si la viteze ale vantului de 4-7 m/s si sunetul provenit de la tufisuri, arbori, etc. vor masca gradual orice sunet potential de la turbine.

In acest caz este extrem de dificil de masurat sunetul provenit de la turbinele eoliene cu acuratete. La viteze ale vantului in jurul valorii de 8 m/s si peste, in general devine o problema nesemnificativa in dezbaterea problemei emisiilor de sunet a turbinelor eoliene, deoarece sunetul ambiental va masca in general complet orice sunet de turbina.

Reflectiile sunetului sau absorbtia de catre suprafata solului sau cladirilor poate determina perceptia sunetului diferita in locatii diferite. In general, se percep sunete foarte slabe dinspre turbine.

Multi oameni gasesc placut sa asculte sunetul valurilor pe tarmul marii si intr-adevar, cativa dintre noi sunt deranjati de sunetul radioului vecinului, desi nivelul sunetului real poate fi chiar foarte scazut.

In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct central, desi in practica este produsa de intreaga suprafata a masinii si rotorului. Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele eoliene moderne. Figura in sine este neinteresanta din moment ce nu exista un singur punct in care poti sa experimentezi nivelul sunetului. Mai degraba este necesar pentru predictia nivelului sunetului la diferite distante de turbinele eoliene. Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.

Referitor la sunetele de frecventa joasa emise de turbinele pana in momentul de fata, nu exista o evidenta stiintifica cu privire la nivelurile de sunet eoliene cu impact asupra sanatatii oamenilor. Cu peste 68,000 turbine eoliene aflate in functiune in lume, unele dintre ele vechi de peste 20 ani, au existat multe oportunitati pentru identificarea unei imbolnaviri; nu a existat nici o dovada despre natura cancerigena a acestei tehnologii.

In ceea ce priveste nivelul de intensitate sonora a transformatoarelor in timpul functionarii in gol, la tensiunea nominala si cu ventilatoarele in functiune nu





70

trebuie sa fie superior valorilor din tabelul de mai jos. Limita legala e cea conform normativelor CEI EN 60551 (1997 -9 si varianta 1998- 10). In tabel sunt specificate valorile intensitatilor sonore pentru diverse tipuri de transformatoare:

Unificarea sunetelor din mai multe surse Daca avem 2 turbine eoliene in locul uneia singure, localizate la aceeasi

distanta de urechea umana, normal energia sunetului ce va ajunge la aceasta se va dubla. Aceasta inseamna ca 2 turbine vor creste nivelul sunetului cu 3dB (A). Patru turbine in loc de una (la aceeasi distanta), va creste nivelul sunetului la 6. E nevoie de fapt de 10 turbine plasate la aceeasi distanta de urechea umana, in ordine pentru a observa subiectiv faptul ca taria sunetului s-a dublat (nivelul a crescut cu 10 dB).

Informatii despre sunetele produse de turbinele eoliene in practica In acord cu standardele internationale, producatorii, in general specifica un

nivel teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunand ca origine un punct central, desi in practica este produsa de intreaga suprfata a masinii si rotorului. Presiunea sunetului astfel calculata este in jur de 96-101 dB pentru turbinele eoliene moderne. Tonurile curate in general au fost eradicate complet la turbinele eoliene moderne.

Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in principal prin reproiectarea elicelor si a componentelor mecanice. Drept urmare nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

In conformitate cu studiile efectuate de Daniel J. Alberts, zgomotul turbinelor este de doua tipuri: aerodinamic si mecanic. Sunetul aerodinamic este generat de trecerea palelor prin aer. Puterea sunetului aerodinamic este determinat de relatia dintre viteza palelor si viteza vantului.

Putere nominala (MVA)

Nivelul de presiune sonora dB(A)

Suprafata de emisie

Putere sonora dB (A)

16 54 16 25 53 17 40 52 18

70

63 55 19 74





71

In functie de modelul turbinei si de viteza vantului, zgomotul aerodinamic poate semana cu un bazait, fasait, pulsatie si chiar ca un pocnet. Marea majoritate a zgomotelor radiaza perpendicular pe directia de rotatie a palelor. Zgomotul de la doua sau mai multe turbine se poate combina creand o oscilatie sau efectul de lovitura, efectul „Wa-wa”.

Turbinele eoliene genereaza zgomote intr-o banda larga continand frecvente intre 20-3,600 Hz. Compozitia frecventelor variaza cu viteza vantului, puterea palelor, si viteza palelor. O parte dintre turbine produc zgomote cu un inalt procent de sunete de joasa frecventa la viteze mici ale vantului decat la viteze mari ale vantului.

Puterea are un rol foarte important in functionarea turbinelor, pentru a avea un regim constant, turbina este programata sa aiba o rotatie constanta a palelor la o viteza cat mai constanta posibila. Ajustarea schimba puterea zgomotului si frecventa componentelor sale.

Zgomotul mecanic este generat de angrenajele interne ale turbinei. Utilitatea scalei puterii sunetului este in mod normal folosita pentru prevenirea zgomotului mecanic care provine din nacela si turn. Acest zgomot se intalneste des la turbinele mici datorita proastei izolari fonice. Zgomotul mecanic poate sa contina sunete, tonuri disticte care pot sa provoace iritari.

La viteze mai mari ale vantului, efectele, din punctul de vedere al zgomotului, sunt si mai reduse pe masura cresterii zgomotului de fond.

Tipul palelor a fost de asemenea gandit astfel incat sa ia in considerare intensitatea zgomotului si nivelul de energie produsa. Turbulentele care apar la nivelul palelor datorita presiunii prea mari sau prea mici sunt indepartate eficient din planul rotorului. Intreaga lungime a palelor este, ca urmare, utilizata fara pierdere de energie cauzata de turbulente.

Pentru locatia analizata s-a efectuat un studiu de zgomot considerandu-se

patru puncte ca puncte de receptie. Ele sunt localizate la distante mai mari de 660 m de cea mai apropiata turbina.

Lista cu punctele de receptie este prezentata in tabelul urmator si este similara cu studiul efectuat anterior (toate punctele sunt relevante):





72

O harta cu situarea fiecarui punct este prezentata in continuare:

Localizarea punctelor de receptie pentru Corugea

Analiza impactului acustic s-a efectuat prin utilizarea unui model matematic

care a tinut cont de caracteristicile zonei (topografie, vegetatie, locatia turbinelor si





73

puncte de receptie), de influenta factorilor atmosferici, a rugozitatii pamantului si formelor de relief.

Caracteristicile turbinelor care au fost luate in calcul la studiul efectuat sunt:

Zgomotul produs de parcul de turbine eoliene este o suma logaritmica a

fiecarei turbine in parte. Hartile urmatoare indica propagarea zgomotului produs de parcul eolian la o

inaltime a vantului de 10 m la diferite viteze ale vantului: curbele izofonice arata impactele acustice diferite in jurul locatiilor turbinelor:

Propagarea acustica la o inaltime de 10 m pentru viteza vantului de 4 m/s; Turbine eoliene G90

– Curbe izofonice





74


– Curbe izofonice





75


– Curbe izofonice





76

Zgomotul generat de catre parcul eolian pentru fiecare punct de receptie este prezentat in tabelul urmator. Nivelul sunetului pentru viteze ale vantului cuprinse intre 4 si 10 m/s la 10 m inaltime, cu turbine eoliene G90

Asa dupa cum reiese, pentru cele patru puncte sunt afectate in aceeasi

proportie de catre parcul eolian, cu un nivel al zgomotului ce atinge valori de la 40,1dBA la 42,6 dBA. Distanta fata de cea mai apropiata turbina variaza de la 665 m (punctul nr. 5) la 837 m (punctul 4).

1.5.9.2. Interferentele electromagnetice Undele radio si microundele sunt folosite intr-o gama variata in scopul

comunicarii. Toate structurile mari, mobile pot produce interferente electromagnetice.

Centralele eoliene pot cauza aceste interferente prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele centralei. Astfel, receptorii din apropiere preiau atat semnalul direct cat si cel reflectat.

Interferenta se produce deoarece semnalul reflectat este intarziat din doua motive: datorita efectului Doppler (datorat rotirii palelor) si datorita lungimii de unda a frecventelor proprii ale turbinei.

Interferenta este mai puternica in cazul materialelor metalice si mai slaba in cazul lemnului sau epoxi. Palele moderne sunt realizate dintr-un amestec de fibra de sticla si materiale compozite si sunt partial transparente la undele electromagnetice.





77

Insa daca lungimea de unda a emitatorului este de patru ori mai mai mare decat inaltimea totala a turbinei, frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ.

Pot fi afectate de interferenta electromagnetica semnalele pentru radio, televiziune, comunicatia radio celulara folosite pentru comunicarea civila si militara, sau alte sisteme de control ale traficului aerian sau naval.

Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema care prin masuri tehnice nu foarte costisitoare, se poate rezolva usor. Spre exemplu, se pot folosi mai multi transmitatori sau receptori directionati, sau se poate folosi tehnologia prin retea de cablu.

1.5.9.3. Efectul umbririi Spre deosebire de umbrirea clasica data de un obiect fix, o casa, un arbore,

rotorul in miscare al turbinei va genera o umbra mobila, clipitoare. Aceasta depinde de pozitia geografica, de pozitia soarelui (functie de sezon, ora din zi) si conditiile meteorologice (soare sau nor).

Efectul de umbrire nu este stipulat legislativ, dar trebuie sa se tina cont ca turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in perioada cand soarele este vizibil.

Efectul de umbrire poate fi receptat si de la distante mai mari, deci de mai multi localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licarire al palelor cand sunt batute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz si este perceput numai cand vantul bate din spre directia privitorului, ceea ce inseamna cel mult cateva zeci de ore pe an, practic in orice configurare a parcului eolian si topografie a locului. Este posibil sa fie prezisa cu un grad ridicat de acuratete probabilitatea, ora si ziua cand cand un efect stoboscopic (de licarire) se va intampla – la fel si durata acestuia. Este imposibil sa se prezica daca va bate vantul in momentele critice, sau in ce directei va bate si daca soarele va straluci. Oricum, gratie astronomiei si trigonometriei, este posibil sa se stie exact pozitia soarelui la orice ora din zi si inaltimea acestuia comparativ cu orizontul, in functie de anotimp.





78

Totusi, cand soarele este vizibil, un parc eolian proiecteaza, la fel ca orice alta structura, o umbra pe pamant ce il inconjoara.

S-a observat in tarile predecesoare ca Germania, Olanda sau Norvegia, ca unii din locuitorii cei mai apropiati sunt afectati de efectul stroboscopic (de licarire, flicker). Se intampla cand soarele este jos si cand palele sectioneaza traiectoria acestuia.

In Romania (prin pozitia geografica - latitudine), fenomenul este mult mai putin frecvent decat in tarile scandinave. Oricum, soarele este foarte rar jos la orizont.

In orice caz, numai casele (punctele de receptie) localizate la o distanta mai mica de 1000 m sunt potential luate in discutie. Peste aceasta distanta parcurile eoliene nu obstructioneaza lumina, ci sunt percepute ca un obiect cu soarele in spate.

Determinarea formei, a sitului si a orei exacte a umbrei proiectate de un parc eolian presupune efectuarea unor calcule sofisticate cu ajutorul unor softuri specializate.

Inainte de toate se considera cazul cel mai defavorabil: soarele straluceste tot anul, pe parcursul a toata ziua, parcul eolian functioneaza tot timpul, iar rotorul este orientat tot timpul perpendicular pe razele de soare, si nu in ultimul rand casele au ferestrele in directia parcului. Pot exista factori inerenti in zona care pot limita proiectia umbrei, factori de care trebuie sa se tina seama in determinarile facute. Analiza descrisa in paragraful precedent a fost aplicata pentru proiectul analizat.

In multe tari nu exista reglementari pentru impactul umbririi. De exemplu in Germania, s-a considerat limita tolerabila o perioada de 30 de ore pe an de umbrire.

S-a analizat impactul umbririi pentru locatiile mai mici de 1000 m pentru ca pentru locatiile mai indepartate de 1000 efectul de licarire nu mai este prezent, parcul fiind perceput ca un obiect cu soarele in spate.

In analiza efectului de licarire s-a analizat cel mai defavorabil caz: soarele straluceste tot timpul anului, cat este ziua de lunga, parcul opereaza permanent,





79

rotorul este orientat in permanenta perpendicular pe directia soarelui iar casele au ferestre catre parc.

Punctele considerate ca receptori in analiza efectuata sunt prezentate in harta de mai jos, iar distantele lor fata de cele mai apropiate turbine, sunt prezentate in tabelul urmator.

Punctele analizate sunt cele mai expuse. Impactul maxim posibil poate fi redus de:

- vegetatia din jurul caselor; - nu toate casele au toate ferestrele spre parcul eolian;





80

- probabilitate scazuta de plasare a palelor exact perpendicular intre soare si casa;

- probabilitatea existentei vantului exact in acel moment - insorirea specifica locatiei.

Analiza conduce la urmatorul impact final: Identificarea punctului de receptie si a orientarii ferestrelor afectare

Numar total de ore pe an

Punctul 2 – Fatada Est 1,0 Punctul 2 – Fatada Sud 1,0 Punctul 3 – Fatada Est3 2,2 Punctul 3 – Fatada Sud 2,1

Analiza efectuata este una teoretica aplicabila parcului analizat, dar toate

cele 4 puncte sunt slab afectate de efectul de licarire, astfel acest efect poate fi considerat nul.

1.5.9.4. Alte tipuri de poluare fizica sau biologica NU ESTE CAZUL. 1.5.10. Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea alegerii uneia dintre ele 1.5.10.1. Alternative studiate din punct de vedere al solutiei tehnice de obtinere a energiei electrice Se propune analizarea urmatoarelor alternative:

a) Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile clasice de generare (prin arderea combustibililor traditionali - hidrocarburi).

Daca vom recurge la producerea de energie electrica din combustibili fosili, va creste productia de substante poluante cu impact asupra cresterii efectului de sera. Principalele emisii rezultate de regula la producerea de energie electrica folosind combustibili fosili, sunt: bioxid de carbon (CO2), bioxid de sulf (SO2), oxizi de azot (NOx), cantitatea lor depinzand de tipul de centrala utilizata, de calitatea combustibililor utilizati si de reglementarile nationale impuse.

In conformitate cu studiul „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului” intocmit de Ing. Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg, o





81

centrala care produce energie electrica folosind combustibilii fosili, va avea urmatoarele valori aproximative ale emisiilor produse prin arderea combustibililor (conform studiului „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului” intocmit de Ing. Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.):

- Bioxid de carbon (CO2): 670 kg / MWh - Bioxid de sulf (SO2): 2,4 kg / MWh - Oxizi de azot (NOx): 2000 kg / MWh

Aceste cantitati sunt exprimate in kg / MWh, deci pentru fiecare MW de energie obtinuta pe ora se vor evita aceste emisii.

Ca exemplu a ceea ce inseamna aceste emisii se ia cazul unde pentru obtinerea a 4,12 milioane kWh de energie electrica (ceea ce reprezinta cantitatea de energie electrica anuala obtinuta de la o turbina eoliana de 2 MW localizata in Manchester) se previne generarea anuala a 3.597 tone de bioxid de carbon, 63 tone bioxid de sulf si 17 tone de oxid de azot (in conformitate cu studiul „Aplication for Planning Permission – Manchester City Football Club Wind Park).

Un alt exemplu il constituie cel al unei centrale cu o putere de 6.000 GW, care pentru a obtine aceasta putere are nevoie de 1.200.000 t de pacura sau 1,5 miliarde mc de gaz sau 6,5 milioane de t de carbune, producand emisii de aproximativ 7.000.000 t de CO2 (conform studiu Alfa Agenda 21 – D. Donciu).

Pe langa cresterea efectului de sera un alt aspect negativ al acestui mod de a produce energie electrica este reprezentat de folosirea de combustibil fosil, care este o resursa epuizabila.

Utilizarea unor asemea combustibili avand efecte negative asupra mediului din punctul de vedere al eventualelor poluari determinate de depozitarea combustibililor fosili si eventualele scurgeri, dar si a substantelor emise in atmosfera prin arderea lor este nerecomandata mai ales in contextul actual al schimbarilor climaterice dar si al evolutiei preturilor combustibililor fosili ca si al dificultatilor in accesul la resursele de combustibili.





82

b) Generarea de energie electrica folosindu-se tehnologiile de obtinere a energiei electrice utilizand panouri fotovoltaice

Avantajele acestei soltutii de obtinere a energiei electrice sunt: - emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului

ca nu se ard combustibili - producerea de energie nu implica producerea nici unui fel de deseuri. - costuri reduse pe unitate de energie produsa - costuri reduse de scoatere din functiune

Dezavantajele acestei solutii sunt: - un randament scazut 10 – 20% - sunt foarte costisitoare; - se ocupa suprafete mai mari de teren; - posibil impact asupra biodiversitatii din zona amplasamentului.

Oricat de performante ar fi centralele solare amplasate pe sol, sunt la discretia norilor. In cazul in care s-ar genera energie electrica prin folosirea tehnologiei celulelor fotovoltaice efectul asupra mediului ambiant consta in ocuparea unei suprafete foarte mari de teren pe care sa se amplaseze panouri fotovoltaice care sa furnizeze o putere instalata echivalenta cu cea oferita de turbinele eoliene.

Desi modul de obtinere a energiei este ecologic, din punct de vedere al mediului nu este o solutie recomandata, mediul fiind afectat mult mai putin in cazul parcului eolian datorita suprafetelor mult mai mici ocupate efectiv de parcul eolian. c) Turbina eoliana care produce energie prin transformarea energiei cinetice a maselor de aer in energie electrica

Avantajele acestei optiuni fata de prima alternativa ar fi faptul ca este o solutie curata din punct de vedere ecologic, fara degajari de gaze cu efect de sera, si fara consum de hidrocarburi (combustibil fosil epuizabil). De asemenea, nealegandu-se o centrala pe combustibili clasici se elimina poluarea ca si pericolul pe care l-ar reprezenta pentru sanatatea si siguranta publica o asemenea centrala (prin emisiile poluatoare rezultate din functionare si prin riscul pe care il presupune pericolul de explozie prin materiile prima cu care s-ar lucra ca si prin procesele





83

tehnologice de obtinere a energiei electrice). In plus suprafata de teren ocupata de parcul eolian (constructii, drumuri) este

mult mai redusa fata de suprafata de teren ocupata de panourile fotovoltaice. In ceea ce priveste folosirea energiei cinetice a vantului, obtinerea puterii

parcului eolian s-ar putea realiza prin constructia unui numar mult mai mare de turbine eoliene de putere mai mica. Aceasta varianta este considerata nepotrivita pentru cazul de fata, deoarece suprafata de teren ocupata s-ar mari proportional cu numarul de turnuri, fiind neovie de crearea unei infrastructuri mai ample. In plus, zona analizata este inclusa in SPA Stepa Casimcea, conform H.G. 1284/2007. Este indicata evitarea aglomerarilor de turbine eoliene, mai ales ca acest lucru este posibil prin montarea a 36 de unitati, obtinand aceeasi putere instalata si fara a prezenta un impact semnificativ asupra mediului, conform prezentei evaluari a impactului asupra mediu.

1.5.10.2. Alternative avute in vedere din punctul de vedere al solutiei tehnice de obtinere a energiei electrice O alternativa care se poate analiza este de amplasare pe aceeasi locatie a

unui numar mai mare de turbine de putere mai mica, respectiv de 1,5 MW. Aceasta ar insemna amplasarea unui numar de 48 de turbine pe aceeasi suprafata, respectiv un impact mai mare asupra mediului prin marirea numarului de fundatii, al platormelor de montaj ca si al drumurilor de acces la turbine.

In concluzie s-a ales varianta de 36 turbine de 2 MW. 1.5.11. Localizarea geografica si administrativa a amplasamentelor pentru alternativele la proiect NU ESTE CAZUL deoarece terenul care va fi utilizat este proprietate

privata, amplasamentul fiind din punct de vedere al situatiei vanturilor propice unui asemenea tip de proiect.

In ceea ce priveste amplasamentul obiectivului, s-a avut in vedere amplasarea parcului eolian numai pe terenuri arabile, evitand zona nord-estica si sud-vestica a amplasamentului, reprezentata de SCI Podisul Nord-Dobrogean.





84

1.5.12. Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta, valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale/zone protejate, zone de protectie sanitara Zona de amplasament este formata din mai multe parcele, conform

incadrarii cadastrale, cu functiunea de teren arabil. Printre parcelele de teren arabil exista cateva parcele ocupate de pasuni, la estul zonei exista o padure, la nord si la sud –vest exista pasuni cu suprafate importante.

Canalele de irigatii existente sunt partial colmatate, statiile de pompare sunt dezafectate. In extremitatea vestica exista o statie de transformare de 110 kV.

În urma unui demers efectuat, au fost identificate 8 zone cu materiale arheologice la suprafaţă. Toate aceste 8 situri arheologice au fost delimitate cu ajutorul sistemului GPS Rtk Leica 900 şi marcate pe ridicarea topografică. Tot prin periegheză a fost identificat un număr de 23 de tumuli, unii dintre aceştia fiind cunoscuţi anterior şi chiar marcaţi pe hărţile de cadastru cu mai mare sau mai mică precizie, dar majoritatea lor fiind inediţi.

Cele mai apropiate distante dintre turbinele eoliene de pe suprafata analizata si siturile arheologice considerate, a caror integritate nu va fi afectata de constructia si functionarea parcului eolian, sunt:

- aprox. 220 m fata de CO_09; - aprox. 250 m fata de CO_11; - aprox. 470 m fata de CO_13; - aprox. 450 m fata de CO_18; - aprox. 360 m fata de CO_33; - aprox. 190 m fata de CO_36;

Cele mai apropiate distante dintre turbinele eoliene de pe suprafata analizata si tumulii funerari considerati, a caror integritate nu va fi afectata de constructia si functionarea parcului eolian, sunt:

- aprox. 395 m fata de CO_01. - aprox. 158 m fata de CO_05; - aprox. 58 m fata de CO_06; - aprox. 217 m fata de CO_11; - aprox. 331 fata de CO_13;





85

- aprox. 393 m fata de CO_19; - aprox. 114 m fata de CO_23;

Mentionam ca realizarea obiectivului nu va afecta integritatea siturilor arheologice si a tumulilor funerari.

Zona analizata este inclusa in SPA – Stepa Casimcea, arie protejata prin programul Natura 2000.

1.5.13. Informatii despre documentele/reglementarile existente privind planificarea/amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului Amplasamentul este alcatuit din mai multe parcele conform incadrarii

cadastrale, cu functiunea de teren arabil, avand o suprafata totala de 77,56 ha, pentru care s-au eliberat certificate de urbanism.

1.5.14. Informatii despre modalitatile propuse pentru conectarea la infrastructura existenta

Alimentarea cu apa Instalatia propusa nu consuma apa, in consecinta nu este nevoie sa fie

alimentata cu apa. In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa.

Evacuarea apelor uzate si pluviale Avand in vedere ca nu se consuma apa, nu este aplicabila prezentului proiect notiunea de Bilant al apelor uzate.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza gravitational in sol, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

Alimentarea cu energie electrica

Turbina are nevoie de conexiune la reteaua electrica la pornire si pentru evacuarea energiei electrice produse.

Turbinele eoliene sunt conectate intre ele sub forma de sub-grupuri care, la randul lor sunt conectate la cabina de tablouri de MT (Medie Tensiune). In acelasi tablou este situat si sistemul de monitorizare, control, de masurare si de supraveghere (MCM) al parcului eolian, care permite evaluarea de la distanta functionarea si performanta globala in scopul gestionarii acestora.





86

Pentru introducerea in retea, energie produsa de masini, turbine eoliene vor fi conectate prin intermediul cablurilor subterane de medie tensiune (30 kV), care includ mai multe linii, cu scopul de a reduce la minimum pierderile cauzate de scaderea tensiunii.

Pe partea de vest a amplasamentului, exista o retea electrica functionala de 20 kV, paralela cu canalul de irigatii. La limita vestica a zonei o statie de transformare de 110 kV si doua linii de 20 kV si una de 110 kV pozitionate la est de DJ 222E, vor permite o buna legatura la reteaua de descarcare in reteaua nationala. Reteaua electrica de medie tensiune are o lungime de 20.050 m iar reteaua electrica de 110 kv se intinde pe o lungime de 850 m.

In scopul asigurarii unei functionari selective a instalatiilor de protectie si automatizare din instalatia proprie, utilizatorul va asigura corelarea permanenta a reglajelor acestora cu cele ale sistemului energetic.

Turbinele echipate cu sisteme avansate de legare la retea, sunt astfel proiectate incat sa tolereze scurtele reduceri de tensiune datorate defectiunilor din reteaua de conexiune.

In concluzie functionarea parcului eolian nu necesita materii prime si materiale sau utilitati, cu exceptia energiei electrice care se asigura de catre ENEL DOBROGEA.

2. PROCESE TEHNOLOGICE

2.1. PROCESE TEHNOLOGICE DE PRODUCTIE

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

→ Stocare acumulatori

Energie cinetica vant

→ Energie mecanica rotor

→ Energie electrica generator

→ Retea de distributie

→ Sarcini izolate

Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului





87

sau: aceasta este transformata in energie mecanica, care la randul ei este transformata in energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana. Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. In sfarsit, exista mai multe posibilitati de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata in acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sistemele eoliene de conversie au si pierderi. Astfel, se poate mentiona un randament de ordinul a 89 - 90 %.

Schema principiala de obtinere a energie electrice este prezentata in schema ce urmeaza.





88

Trebuie luate in considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie.

Turbinele, in functie de pozitionarea axului, sunt de mai multe tipuri, cel utilizat in lucrarea de fata fiind cu ax orizontal; se va descrie numai aceasta solutie.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil

aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.








89

In prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrica la scara industriala.

Pe scurt, procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un generator electric asincron .

Concluzionand, energia furnizata este determinata in primul rand de caracteristicile echipamentului:

- puterea nominala a eolienei in kW reprezinta caracteristica randamentului determinata de producator. Este vorba despre puterea furnizata de eoliana la viteza nominala a vantului;

- inaltimea stalpului; - diametrul rotorului: reprezinta diametrul cercului format de rotatia palelor

eoliene; - suprafata baleiata: aceasta suprafata, este reprezentata de aria perpendiculara

pe directia vantului pe care rotorul o baleaiaza pe parcursul unei rotatii complete;

- sursa curbei de energie: in cazul in care distributia vantului nu este cunoscuta in calculul energiei furnizate de eoliana se tine cont de curba de energie care se bazeaza pe distributia vitezei vantului dupa Rayleight.

- factorul de forma, un coeficient dependent de o viteza medie a vantului. - viteza vantului: este reprezentata de o plaja posibila a vitezei vantului, in

m/s, pentru care curba de putere si curba de energie sunt definite. Pentru curba de putere, vitezele vantului inscrise sunt vitezele instantanee. In acelasi timp, pentru curba de energie, vitezele vantului inscrise corespund valorii anuale medii ale distributiei vitezei vantului.

- curba de putere: este reprezentata de energia instantanee (adica puterea) furnizata de eoliana si masurata pentru toate vitezele vantului la inaltimea rotorului pentru care eolienele pot sa functioneza. Concluzionand, productia de energie a centralei eoliene este determinata de

o serie de pierderi, efectele topografice, disponibilitate, eficienta transmiterii de electricitate, efectele densitatii aerului si alte potentiale pierderi.





90

Activitati regulate de intretinere si operare Odata intrat in functiune, mentenanta parcului este asigurata de inspectii

periodice ale turbinelor si substatiilor, vizand in mod special eventualele defectiuni datorate vandalismului.

Principalele tipuri de activitati care se iau in consideratie sunt: - controlul automatizarii; - monitorizarea conditiilor atmosferice; - strangerea si vizualizarea informatiilor; - ajustarea puterii; - urmarirea diagnosticelor de defect; - urmarirea sistemului de transmitere la distanta a datelor.

Programarea intretinerii depinde de numarul si proiectul parcului eolian. Activitatea de intretinere programata este in mod uzual reprezentate de: intretinere lunara, bianuala, anuala, la patru ani si de cate ori este cazul, la cerere.

Activitatile de intretinere prevad in general urmatoarele activitati: - Monitorizarea preventiva a turbinelor si a infrastructurii incluzand

comunicatiile si echipamentul de control, infrastructura, obtinerea energiei electrice

- Ungere cutie viteza, lagare si alte sisteme ale turbinelor. Inspectarea sistemelor de intrerupere, a sistemelor de racire. Schimbarea filtrelor de aer si ulei si verificarea nivelului de ulei. Verificare a calitatii uleiului, prelevarea de mostre ulei. Verificarea imbinarilor palelor si ale turnului, verificarea vizuala a sudurilor

- Verificarea ansamblarilor nedemontabile, cuplarilor, aliniarilor masinilor, verificarea/curatirea sistemului si mecanismului palelor. Inspectia structurii sudurilor pentru descoperirea semnelor de oboseala. Verificarea protectiei anticorozive cum sunt vopsirile si refacerea lor

- La cerere se poate realiza oprirea instalatiei din cauza unor defectiuni, sau monitorizarea mediului. Activitatea de mentenanta de rutina va avea nevoie de existenta unor

vehicule cu acces la fiecare turbina in parte. Dupa trecerea perioadei normate de viata a turbinei (20-25 ani), principalele





91

componente mecanice se apropie de perioada lor proiectata de viata fiind nevoie de o reinnoire majora. Reparatia capitala poate impune inlocuirea structurilor din nacela sau componente majore ca rotorul, cutia de viteza, ax, sisteme de ghidare.

In conformitate cu recomandarile producatorului ungerea componentelor se face:

- ungerea lagarului palelor se face de la o unitate electrica; reincarcarea cu ulei;

- ungerea lagarelor generatorului: automat, cu ajutorul unui sistem de ungere; - sistemul de transmisie – uleiul este colectat intr-un sistem colector de unde

este pompat la un schimbator de caldura si inapoi in sistemul de transmisie; - cutia de viteza – sistem de ungere intr-o baie inchisa, care este inspectat

periodic; - sistemul hidraulic – nivelul de ulei este inspectat periodic.

Uleiul recuperat este transportat in recipiente speciale si dus in centrele de colectare.

Alte activitati de mentenanta O alta activitate de intretinere este cea care se realizeaza asupra drumurilor,

incluzand drenaje si controlul eroziunii. Perioada la care se vor efectua aceste verificari depinde de localizarea turbinelor, de tipul de sol.

Valorile maxime admise prin tehnicile propuse de titular si prin cele mai

bune tehnici disponibile NU ESTE CAZUL.

2.2. ACTIVITATI DE DEZAFECTARE 2.2.1. Echipamente, instalatii, utilaje, cladiri ce urmeaza a fi dezafectate Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat. Echipamentele care urmeaza a fi supuse dezafectarii sunt:

- turbinele; - statiile de transformare, cuplare;





92

2.2.2. Substante continute / stocate (inclusiv azbest si PCB) Singurele substante continute sunt uleiurile minerale care asigura ungerea

diferitelor angrenaje din componenta centralei eoliene.

2.2.3. Tehnologia de dezafectare aferenta Viata unui parc este in mod normal apreciata la 20 – 25 de ani. Dupa aceasta

perioada parcul poate fi inlocuit, pe baza unor aprobari necesare, sau dezafectat. Activitatea de dezafectare, in mod normal, cuprinde urmatoarele activitati:

- pentru inceput turbinele vor fi izolate fata de substatie; - rotorul si nacela vor fi coborate pe sol cu ajutorul unor macarale, fiind

transportate in locuri speciale de depozitare sau la centre de reciclare; - stalpii vor fi dezasamblati, iar partea ramasa va fi sectionata de fundatie; - zonele din jurul turbinei vor fi reabilitate; - substatiile vor fi dezafectate si vor fi transportate in centrele de reciclare; - zonele posibil contaminate din zona statiei de transformare vor fi refacute,

iar materialele contaminate vor fi prelucrate conform legislatiei in vigoare; - va avea loc o dezafectare a fundatiilor, terenul refacandu-se; - cablurile ingropate nu vor fi scoase, ele sunt ingropate la o adancime ce

permite desfasurarea activitatilor agricole fara impedimente. 2.2.4. Masuri, echipamente si conditii de protectie Nu sunt necesare masuri speciale pentru protectia factorilor de mediu in

timpul dezafectarii parcului eolian. Nu se realizeaza pe amplasament o dezafectare a centralei in sistemele componente, astfel incat nu este nevoie de masuri speciale pentru fluidele continute (uleiuri de ungere). Se va avea in vedere o etapizare a demontarii, astfel incat sa nu fie necesara o depozitare intermediara a componentelor si, deci, o ocupare pe termen mediu sau lung a terenurilor adiacente.





93

3. DESEURI

Activitatile potential generatoare de deseuri in cazul proiectului propus sunt

urmatoarele: - Procesul de amenajare a zonei obiectivului; - Procesul de montaj; - Procesul de functionare.

Managementul deseurilor Din procesul de amenajare a zonei obiectivului, sunt generate deseuri ce

rezulta din urmatoarele: - decopertarea pentru realizarea constructiilor si a zonelor de acces de

circulatie propuse (acces, aprovizionare, parcare); - excavatii in vederea realizarii fundatiilor; - pregatirea in vederea instalarii punctelor de transformare si a statiei de

transformare. Surplusul de excavatie constand in piatra sfaramata si eventual pamant

vegetal se va depozita intr-o zona special amenajata, apoi materialul se va utiliza de catre administratia publica locala pentru diferite lucrari de constructii si pietruirea drumurilor; cantitatile ramase vor fi transportate si depozitate la o groapa de deseuri inerte sau in locurile indicate de catre autoritatile competente. Se va avea in vedere ca la aducerea terenului la nivel, dupa realizarea fundatiilor, sa se utilizeze pamantul vegetal rezultat din decopertare.

Deseurile care pot fi generate in perioada de constructie, codificate conform prevederilor HG 856/2002, sunt reprezentate de:

- deseuri metalice - cod 17.04.05; - deseuri de ambalaje de carton si resturi de hartie – 15.01.01; - lemn – cod 17.02.01; - resturi de cabluri – cod 17.04.11; - resturi de legaturi de cabluri – cod 17.06.04; - deseuri de plastic - cod 19.12.04;





94

- materiale amestecate (pamant, piatra) – cod 17.05.04; - deseuri menajere – cod 20.01.08;.

Pentru colectarea deseurilor rezultate in perioada constructiei va fi amplasat in zona organizarii de santier un sistem de colectare ce va prelua toate deseurile rezultate din activitatea de instalare a obiectivului.

Deseurile menajere vor fi colectate in recipienti speciali. Depozitarea se va face in pubelele menajere sau in containere amplasate in incita. Acestea vor fi preluate si depuse la rampa ecologica cea mai apropiata.

Uleiurile uzate vor fi valorificate prin unitati de profil. Toate deseurile reciclabile (hartie, carton, etc.) trebuie sa fie colectate

selectiv in cadrul organizarii de santier si sa fie predate catre unitati autorizate in valorificarea lor.

Sistemul de gestionare a deseurilor face parte din sistemul de management de mediu si se refera la totalitatea procedurilor de colectare, depozitare intermediara, transport si neutralizare finala a acestora.

Din procesul de functionare al centralelor eoliene, deseurile rezultate sunt sporadice si provin de la intretinerea periodica.

Din moment ce nu se proceseaza nici un material brut sau reciclat , in timpul functionarii turbinelor eoliene se produc foarte putine deseuri.

Deoarece turbinele au in componenta lor sisteme de transmitere si transformare a parametrilor energie – cutie de viteze, generator – care necesita ungere, in procesele de ungere este folosit uleiul hidraulic. Aceasta substanta nu este consumabila, fiind vehiculata in circuite inchise care impiedica scurgerea in exterior. Uleiul este vehiculat in instalatii etanse prevazute cu dispozitive de identificare a scaparilor accidentale si de oprire in conditii de siguranta a echipamentelor. Uleiul se schimba periodic, la aproximativ 2 ani, sau atunci cand conditiile tehnice de exploatare o impun, conform unor proceduri tehnice stabilite si utilizand echipamente speciale. Cand se va dori dezmembrarea si demontarea turbinelor, mare parte din materiale pot fi reutilizate. Astfel otelul, fonta, cuprul, plumbul, aluminiul, pot fi reciclate. Materialele plastice, cauciucul si fibra de sticla pot fi reciclate, valorificate energetic.





95

4. IMPACTUL POTENTIAL, INCLUSIV CEL TRANSFRONTIER, ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI SI MASURI DE

REDUCERE A ACESTORA 4.1. APA

4.1.1. Consideratii hidrogeologice ale amplasamentului Reteaua hidrografica a Dobrogei este formata din: Dunare, raurile interioare

podisului, Canalul Dunare-Marea Neagra, lacuri, ape, subterane si Marea Neagra. Reteaua hidrografica este foarte saraca, fiind tributara Dunarii (cursuri scurte), lacului Razelm (pâraiele Nucarilor si Agighiol) si lacului Babadag (râul Telita). Vaile sunt largi, unele dintre ele având apa doar temporar.

Dunarea margineste Dobrogea prin sectorul baltilor (Balta Ialomitei, de la Ostrov la Harsova si Insula Mare a Brailei, de la Harsova la Macin) si al Dunarii Maritime, in nord.

Principalele rauri interioare sunt: Casimcea, cel mai important rau dobrogean, care se varsa in Lacul Tasaul, Taita si Telita care se varsa in lacul Babadag, Slava care se varsa in lacul Golovita.

Produsele de eroziune sunt transportate pe distante scurte pâna la baza pantei si sunt numai partial antrenate în lungul unor vai cu apa.

Vaile largi, acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial – proluviale, mascheaza aproape ân totalitate depozitele mai vechi. Din aceasta cauza deschiderile se gasesc numai pe crestele dealurilor sau în lungul versantilor abrupti.

La acestea se adauga raurile semipermanente din sudul Dobrogei, care se varsa in Dunare prin intermediul limanelor fluviale dintre Ostrov si Cernavoda.

In anul 2008, in cadrul laboratorului S.G.A.Tulcea s-au efectuat analize la urmatoarele parauri:

- parau Hamangia - p.H.Baia - parau Slava - p.H.Ceamurlia de Jos - parau Telita - p.H.Posta - parau Taita - p.H.Satu Nou





96

- parau Jijila - amonte pod Jijila 500 m - parau Casimcea - amonte Casimcea 300 m - parau Ciucurova - amonte Slava Rusa - parau Taita - amonte acumulare Horia - parau Telita - aval evacuare aeroport Mihail Kogalniceanu.

In urma efectuarii analizelor la apele acestor parauri, a rezultat urmatoarea incadrare in clase de calitate, conform normativului de referinta din Ordinul 161/2006: - parau Hamangia – clasa III (exceptie fac indicatorii azotati si azot – clasa V)

- parau Slava – clasa III (exceptie fac indicatorii CCO-Cr, azotati si azot total -clasa IV)

- parau Telita – p.H.Posta - clasa III (exceptie fac indicatorii CCO-Cr,azotati, fier dizolvat si azot total – clasa IV)

- parau Taita – p.H.Satu Nou -clasa III (exceptie fac indicatorii azotati - clasa IV)

- parau Jijila – clasa III (exceptie fac indicatorii indice de permanganat si CCO-Cr –clasa IV)

- parau Casimcea - clasa III (exceptie fac indicatorii:CCO-Cr-clasa IV si azotati, azot total - clasa V)

- parau Ciucurova – clasa III (exceptie fac indicatorii CCO-Cr, azotati - clasa IV)

- parau Taita - amonte acumulare Horia - clasa II (exceptie fac indicatorii CCO-Cr, magneziu, mangan - clasa III)

- parau Telita - aval evacuare aeroport Mihail Kogalniceanu - clasa III (exceptie fac indicatorii CCO-Cr, fier dizolvat – clasa IV si azotati si azot total - clasa V)

Principalele lacuri dobrogene sunt: limanele maritime (Techirghiol, Tasaul,

Mangalia, Babadag), lagunele (Siutghiol si laguna Razim-Sinoe care este considerata o subdiviziune a Deltei), limanele fluviale (Bugeac, Oltina, Vederoasa), precum si lacurile de acumulare pe micile rauri cu apa semipermanenta din sudul Dobrogei. Marea Neagra este o componenta hidrografica proprie Dobrogei si Deltei, care determina formarea unei unitati regionale distincte: zona litorala, platforma continetala si litoralul romanesc al Marii Negre. Din punct de vedere al retelei hidrografice, comuna Casimcea este sarac reprezentata, fiind caracterizata de existenta unor derele cu debite mici.





97

Localitatea Casimcea este strabatuta de la nord la sud de paraul Casimcea, care se varsa in lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea. Localitatea Rahman este strabatuta de paraul Topolog.

Hidrostructural, în perimetrul cercetat nu a fost întâlnita apa subterana pâna la adâncimea maxima de investigare a forajelor (10,0 m). Este cunoscut faptul ca zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in acumulari de apa subterana din cauza conditiilor hidrogeologice nefavorabile (lipsa formatiunilor poros permeabile acumulative).

4.1.2. Alimentarea cu apa In zona amplasamentului propus nu exista retea de apa. Instalatia propusa nu consuma apa, in consecinta nu este nevoie sa fie

alimentata cu apa. Va exista pe platforma organizarii de santier o rezerva de apa potabila in

cisterna. Protectia calitatii apelor Investitia nu este sursa de poluare pentru ape. Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa Investitia nu este sursa de poluare pentru ape.

Motivarea metodei propuse de alimentare cu apa NU ESTE CAZUL. Masuri de imbunatatire a alimentarii cu apa NU ESTE CAZUL. Motivarea folosirii apei potabile subterane in scopuri de productie, daca

este cazul NU ESTE CAZUL.





98

Alti utilizatori de apa curenti sau prognozati in zona de impact a activitatii propuse

NU ESTE CAZUL. 4.1.3. Managementul apelor uzate Ape menajere In zona nu exista retea de canalizare. In ceea ce priveste turbinele, nu vor exista evacuari de ape uzate, deoarece

nu exista consum de apa. In timpul realizarii investitiei, in cadrul organizarii de santier, vor rezulta

ape uzate menajere de la personalul ce deserveste activitatea, iar acestea vor fi retinute temporar in bazinul vidanjabil, de unde vor fi preluate cu mijloace auto specializate.

Nu vor exista deversari de ape pe amplasamentul analizat. Canalizarea pluviala Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza

gravitational in teren, sau se scurg gravitational. Alte masuri pentru micsorarea cantitatii de ape uzate si de poluanti, etc.

Investitia nu este sursa de poluare pentru ape. Sistemul de colectare a apelor uzate In timpul realizarii investitiei, pentru personal se vor asigura facilitati

igienico-sanitare corespunzatoare (un eurocontainer pentru dotari sanitare: dusuri, grup sanitar si un bazin vidanjabil).

Functionarea ulterioara a obiectivului nu se constituie in sursa de ape uzate. Conditii tehnice pentru evacuarea apelor uzate in reteaua de canalizare a

altor obiective economice NU ESTE CAZUL.





99

Indicatori ai apelor uzate, concentratii de poluanti NU ESTE CAZUL. Instalatii de preepurare si/sau epurare, daca exista: capacitatea statiei si

metoda de epurare folosita NU ESTE CAZUL. Gospodarirea namolului rezultat NU ESTE CAZUL. 4.1.4. Prognoza impactului

In timpul lucrarilor de constructii In timpul desfasurarii lucrarilor de constructii se pot considera surse de

poluare ale apelor doar posibilele scurgeri de lubrefianti sau carburanti care ar putea rezulta datorita functionarii utilajelor de constructie si celorlalte mijloace de transport folosite pe santierul de lucru.

Aceste scurgeri, datorate unor cauze accidentale, pot fi evitate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice, astfel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane (cantonata la peste 10 m adancime). Operatiile de schimbare a uleiului pentru mijloacele de transport se vor executa doar in locuri special amenajate, de catre personal calificat, prin recuperarea integrala a uleiului uzat, care va fi predat pentru reutilizare.

O alta posibila sursa de poluare accidentala in timpul perioadei de constructie poate fi considerat bazinul vidanjabil, insa riscul unor accidente in ceea ce priveste integritatea acestuia sau vidanjarea necorespunzatoare sunt extrem de mici.

Reziduurile menajere vor fi in cantitate extrem de redusa si pentru a evita orice contact cu ambientul vor fi precolectate in recipienti etansi si transportati in spatii special amenajate, iar ulterior la depozitul de deseuri autorizat. Un alt posibil impact asupra apei subterane, l-ar putea constitui activitatea de executare a





100

lucrarilor de constructii: drumuri, fundatii turbine eoliene, statii electrice, retele electrice, dar dat fiind adancimea la care se gaseste apa subterana si configuratia litologica a terenului, ca si respectarea normelor de constructie in vigoare, riscul de contaminare este aproape nul.

In timpul functionarii

In timpul functionarii, turbinele nu vor avea impact asupra factorului de mediu apa.

Apele pluviale (conventional curate) cazute pe teren se infiltreaza gravitational in teren, sau se scurg gravitational. In zona nu exista retea de canalizare.

In concluzie se pot considera poluante doar posibilele scurgeri accidentale de lubrifianti si carburanti rezultate din activitatile de transport aferente indeplinirii sarcinilor obiectivului in discutie. Insa impactul produs de aceste scurgeri va fi evitat prin masurile expuse anterior, si anume utilizarea patului de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile.

4.1.4.1. Impactul secundar asupra componentelor de mediu, cauzat de schimbari previzibile ale conditiilor hidrologice si hidrogeologice ale amplasamentului NU ESTE CAZUL. 4.1.4.2. Calitatea apei receptorului dupa descarcarea apelor uzate, comparativ cu conditiile prevazute de legislatia de mediu in vigoare NU ESTE CAZUL. 4.1.4.3. Impactul previzibil asupra ecosistemelor corpurilor de apa si asupra zonelor de coasta, provocat de apele uzate generate si evacuate NU ESTE CAZUL.





101

4.1.4.4. Folosinte de ape (zone de recreere, prize de apa, zone protejate, alti utilizatori) in zona de impact potential provocat de evacuarea apelor uzate NU ESTE CAZUL. 4.1.4.5. Posibile descarcari accidentale de substante poluante in corpurile de apa (descrierea pagubelor potentiale) Scurgerile accidentale de substante poluante, in apa, ar putea avea

urmatoarele consecinte: consumarea oxigenului dizolvat in apa, intoxicarea animalelor si a organismelor vegetale, cresterea turbiditatii apei, afectarea habitatului acvatic si implicit degradarea mediului.

Posibilele descarcari accidentale de carburanti si lubrifianti, (spre exemplu: spargeri de conducte de alimentare a motoarelor mijloacelor de transport) se vor evita prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior va fi colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat la statia de obtinere a mixturilor astfaltice, in asa fel incat sa nu se polueze nici solul si nici eventual apele subterane situate la peste 10 adancime.

4.1.4.6. Impactul transfrontiera NU ESTE CAZUL. 4.1.5. Masuri de diminuare a impactului

In timpul constructiei obiectivului Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate. Verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea

supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate pe amplasamentul analizat. De asemenea beneficiarul trebuie sa asigure conditii de calitate pentru apele uzate vidanjate conforme cu prevederile H.G. 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv NTPA002. Astfel apele uzate





102

vidanjate vor fi transportate catre cea mai apropiata statie de epurare. Se vor folosi WC-uri ecologice.

In perioada de functionare Dat fiind ca adancimea la care se gaseste panza freatica este de peste 10 m si

cantitatile de deseuri din timpul perioadei de functionare sunt mici, pericolul ca functionarea turbinelor sa aiba un impact asupra apei subterane este minim.

4.1.5.1. Masuri pentru reducerea impactului asupra caracteristicilor cantitative ale corpurilor de apa NU ESTE CAZUL.

4.1.5.2. Alte masuri de diminuare a impactului asupra corpurilor de apa si a zonelor de mal ale acestora NU ESTE CAZUL.

4.1.5.3. Zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica in jurul surselor de apa, lucrarilor de captare, al constructiilor si instalatiilor de alimentare cu apa potabila, zacamintelor de ape minerale utilizate pentru cura interna, al lacurilor si namolurilor terapeutice, conform Hotararii de Guvern nr. 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara NU ESTE CAZUL. 4.1.6. Harti si desene la capitolul “APA” NU ESTE CAZUL. 4.1.6.1. Plan de situatie, cu indicarea surselor de alimentare cu apa, retele de alimentare, statii de tratarea apelor uzate, lovul de evacuare a apelor uzate, centuri si zone de protectie a corpurilor de ape de suprafata, zone de protectie sanitara si perimetre de protectie hidrologica NU ESTE CAZUL.





103

4.1.6.2. Pentru obiectivele/proiectele din agricultura – amplasamente ale utilizarii de namoluri si ingrasaminte naturale, amplasamente propuse pentru prelevarea de probe si efectuarea de masuratori asupra apelor de suprafata NU ESTE CAZUL.

4.2. AERUL

4.2.1. Date generale Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse

(sub 400 mm /an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate adesea de viscole, amplitudini mari de temperatura (66,3ºC). Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni.

In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate temperaturi pe timp de iarna din tara.





104

Din punct de vedere climatic comuna Casimcea se incadreaza in zona cu clima

continentala: veri fierbinti, cu temperaturi ridicate in luna iulie si ierni friguroase. Temperatura medie anuala este de 11 grade Celsius.

Valorile principalilor parametri climatici sunt: • nebulozitatea cea mai redusa din tara; • 70 zile cu cer senin; • 125-135 kcal/cm an radiatie solara • temperatura medie anuala: 11ºC, 11.4ºC: • in ianuarie: -1ºC, -1.5ºC • in iulie: 21ºC, 22ºC • cantitate redusa de precipitatii: vara • evaporarea: mare de la suprafata apei favorizata si amplificata de vanturile

puternice si frecvente. Clima perimetrului cercetat este temperat-continentala, avand urmatoarele

valori: temperatura medie anuala +11,2°C, temperatura minima absoluta -25,0°C, temperatura maxima absoluta +38,5°C.

Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 statii meteo de la nivelul judetului Tulcea in anul 2008, se prezinta astfel:

Statia meteo ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea -1.5 1.7 7.2 11.1 15.0 20.8 21.9 23.7 15.7 12.1 6.2 2.6 Jurilovca 0.1 2.2 7.3 11.5 15.6 21.2 22.7 24.3 17.0 13.0 7.6 3.8

Sulina 1.6 2.7 7.3 11.3 15.8 21.5 23.0 24.2 17.8 14.2 8.8 5.0 Tulcea 0.4 3.0 8.4 12.1 16.3 21.4 22.7 23.6 16.1 12.4 7.2 3.8





105

Temperaturile extreme, precum si mediile anuale, in anul 2008 au inregistrat urmatoarele valori:

Statia meteo Media anuala Minima anuala si data Maxima anuala si data

Tulcea 12.3 -12.9 /05.01.2008 35,6 /16.22.08.2008 Sulina 12.8 -10.5 /04.01.2008 30,5 /14.08.2008

Corugea 11,4 -15.1 /05.01.2008 36,1 /16.08.2008 Jurilovca 12,2 -13,5 /05.01.2008 35,8 /16.08.2008

Din comparatia valorilor temperaturii aerului inregistrate la cele 4 statii

meteo de la nivelul judetului Tulcea, s-a constatat faptul ca in luna august 2008, temperatura maxima zilnica a aerului a depasit frecvent 30 °C. Cea mai mare valoare a temperaturii, cea de 36,1 °C, s-a inregistrat la statia meteorologica Corugea in data de 16.08.2008 iar cea mai mica temperatura inregistrandu-se la statia de la Isaccea, – 10,5°C in data de 04.01.2008. Temperaturile maxime de 35 - 36 grade au fost inregistrate in a doua jumatate a lunii august 2008. Precipitatiile

Din punct de vedere al precipitatiilor, din analiza cantitatilor lunare inregistrate in 2008, se poate afirma ca lunile februarie, august au fost deficitare in precipitatii. In schimb, in lunile aprilie si septembrie 2008, cantitatile de precipitatii inregistrate la unele statii au fost chiar si de doua ori mai mari decat valorile multianuale normale pentru aceste luni. De exemplu la statia Corugea cantitatea totala de precipitatii a fost de 413,1 l/mp. Cantitatea maxima in 24 ore a fost de 52,8 l/mp inregistrandu-se in data de 09 iulie 2008 iar la statia Tulcea cantitatea totala a fost 420,6 l/mp, cantitatea maxima in 24 ore fiind de 35,7 l/mp, in data de 16 septembrie 2008.

Ca fenomene deosebite, notam ploile torentiale insotite de intensificari puternice ale vantului, cu aspect de vijelie si insotite de descarcari elecrice din luna septembrie 2008. In noaptea de 15 spre 16 septembrie, au fost afectate de ploile torentiale localitatile Bestepe, unde au cazut 180 de litri de apa pe metrul patrat si Mahmudia, unde au cazut 134 de litri de apa pe metru patrat.





106

Cantitati de precipitatii inregistrate la nivelul judetului Tulcea (l/mp) in anul 2008: Statia meteo ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Corugea 13.2 8.1 31.9 80.2 41.8 21.2 72.6 4.6 55.8 23.4 15.4 44,9 Jurilovca 12.8 2.5 13.1 43.7 34.5 42.6 41.6 4.5 26.3 4.8 5.6 34,4

Sulina 16.7 2.9 22.3 16.9 13.8 8.0 28.8 4.2 33.1 1.0 0.0 17,6 Tulcea 14.4 5.8 31.0 51.2 45.1 61.4 42.8 2.0 87.8 17.4 14.1 47,6

Cantitatea totala de precipitatii (l/mp) si cantitatile maxime de precipitatii (l/mp) inregistrate in anul 2008:

Statia meteo Cantitatea totala de precipitatii Maxima in 24 ore si data Tulcea 420.6 35,8 /16.09.2008 Sulina 165.3 24,4 /16.07.2008

Corugea 413.1 52,8 /09.07.2008 Jurilovca 266.4 21,8 /19.06.2008

Vanturile

Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) si dispre N (13%) cu viteze medii anuale cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s.

Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala, inregistrate la nivelul judetului Tulcea, in anul 2008, sunt prezentate in tabelul urmator: Statia meteo Directia predominanta Viteza medie anuala

Tulcea NV 2,6m/s Sulina N,S 6,1m/s

Corugea NV,SE 4,0m/s Jurilovca N 3,8m/s

Frecventa vantului (%) pe sectoare si grupe de viteza la Corugea in 2001-2005

Sectoare Viteza vantului

m/s N E S V Total

<3 12,0 1,4 0,4 3,3 3,8 0,7 1,8 1,9 0,7 5,9 3,4 2,5 37,8 3÷5,9 1,0 2,6 0,8 4,1 4,5 0,8 1,8 2,5 1,0 6,2 4,7 4,4 34,4 6÷8,9 1,5 2,4 0,7 2,6 2,9 0,6 0,6 0,0 0,4 1,6 2,3 3,5 19,1 9÷11,9 0,3 1,3 0,3 1,4 0,6 0,1 0,1 0,2 0,2 0,5 1,1 1,9 8,0 ≥12 0,1 0,1 0,1 0,1 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,0 0,1 0,2 0,7

14,9 7,8 2,3 11,5 11,8 2,2 4,3 4,6 2,3 14,2 11,6 12,5Total 25 25,5 11,2 38.3 100





107

Frecventa vantului (%) pe sectoare si grupe de viteza la Corugea in 2005 Sectoare Viteza

vantului m/s N E S V Total

<3 10,3 1,1 0,7 3,4 3,7 1,1 2,0 2,3 1,5 7,7 3,1 2,7 39,6 3÷5,9 1,6 2,5 1,0 3,0 3,4 1,1 1,5 2,3 1,7 7,6 4,4 4,1 34,0 6÷8,9 1,2 2,8 0,8 2,1 2,8 0,3 0,4 0,6 0,5 1,5 1,9 3,2 18,1 9÷11,9 0,4 0,6 0,2 1,8 1,1 0,0 0,1 0,3 0,6 0,6 0,7 1,3 7,7 ≥12 0,2 0,1 0,0 0,1 0,1 0,0 0,0 0,1 0,0 0,0 0,0 0,1 0,7

Teritoriul analizat este cuprins intr-o regiune caracteristica unui regim eolian

foarte activ in sens de manifestare a Crivatului care iarna coboara temperatura, spulbera zapada, dezvelind culturile de toamna, iar vara mareste considerabil evaporarea apei din sol. Fenomene electrice

Miscarile convective ale maselor de aer instabile produse in furtunile atmosferice genereaza fenomene electrice insotite de fulgere si tunete. Numarul mediu anual cu zile de fulgere si tunete este de cca. 12. Aceste procese sunt frecvente in lunile mai-iunie.

4.2.2. Surse si poluanti generati

In timpul executiei lucrarilor de constructie Sursele de emisie a poluantilor atmosferici specifice obiectivului studiat sunt

surse la sol, deschise (cele care implica manevrarea materialelor de constructii si prelucrarea solului) si mobile (utilaje si autocamioane – emisii de poluanti). Caracteristicile surselor si geometria obiectivului inscriu amplasamentul, in ansamblu, in categoria surselor de suprafata si liniare.

O proportie insemnata a acestor lucrari include operatii care se constituie in surse de emisie a prafului.

Este vorba despre operatiile aferente manevrarii pamantului, materialelor balastoase si a cimentului/astfaltului, precum si despre cele aferente perturbarii suprafetei terasamentului.

Acestea sunt: • sapaturi, incluzand:

- excavarea si strangerea pamantului si balastului in gramezi;





108

- incarcarea pamantului in basculante; • umpluturi, care includ procese ca:

- descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante; - imprastierea materialului; - compactarea materialului;

• infrastructura - lucrari suplimentare. Poluantul specific operatiilor de constructie prezentate anterior, praful, este

constituit de particule cu un spectru dimensional larg, incluzand si particule cu dimensiuni aerodinamice echivalente de 10μm (pulberi respirabile).

Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.

O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.

Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a lucrarilor exista a doua categorie de surse, si anume utilajele cu ajutorul carora se efectueaza lucrarile: buldozere, excavatoare, sisteme de transport.

Utilajele, indiferent de tipul lor, functioneaza cu motoare Diesel, gazele de esapament evacuate in atmosfera continand intregul complex de poluanti specific arderii interne a motorinei: oxizi de azot (NOx), compusi organici volatili nonmetanici (COVnm), metan (CH4), oxizi de carbon (CO, CO2), amoniac (NH3), particule cu metale grele (Cd, Cu, Cr, Ni, Se, Zn), hidrocarburi aromatice policiclice (HAP), bioxid de sulf (SO2).

In vederea analizarii emisiilor de poluanti in atmosfera din aria pe care se vor desfasura lucrarile si a cantitatii acestora, se iau in considerare urmatoarele elemente:

- categoriile de lucrari ce urmeaza a fi executate; - cantitatile de materiale (pamant, balast, ciment/astfalt) manevrate pe

categorii de lucrari; - intensitatea lucrarilor;





109

- numarul de kilometri parcursi si viteza autovehiculelor; - durata lucrarilor/perioada de functionare a sursei. - tehnologia de fabricatie a motorului; - puterea motorului; - consumul de carburant pe unitatea de putere; - capacitatea utilajului; - varsta motorului/ utilajului.

Particulele rezultate din gazele de esapament de la utilaje se incadreaza, in marea lor majoritate, in categoria particulelor respirabile.

Particulele cu diametre ≤ 15 μm se regasesc in atmosfera ca particule in suspensie. Cele cu diametre mai mari se depun rapid pe sol.

Utilajele de santier produc si zgomot. In ceea ce priveste nivelul de zgomot, pentru utilajele folosite in constructii puterile acustice asociate sunt: buldozer – cca. 80- 115dB(A); incarcatoare Wolla – cca. 80-112dB(A); excavatoare –cca. 80-117dB(A); compactoare –cca.105dB(A); basculante- cca. 80- 107dB(A).

Autobasculantele care deservesc santierul si strabat localitatea pot genera niveluri echivalente de zgomot pentru perioada de referinta de 24 ore, de cca. 50 dB(A).

Suplimentar nivelului acustic, utilajele de constructie cu mase proprii mari, constituie surse de vibratii in timpul deplasarilor lor sau prin activitatea desfasurata. Astfel, a doua sursa de zgomot si vibratii in santier este reprezentata de circulatia mijloacelor de transport. Pentru transportul pamantului, betonului, balastului, etc. se vor folosi autovehicule grele, cu sarcina mai mare de cateva tone. Nivelul echivalent de zgomot la transport este determinat de volumul traficului pe santier, structura fluxului de vehicule, conditiile meteorologice, etc.

In timpul functionarii obiectivului NU EXISTA surse de poluare a aerului in timpul functionarii obiectivului.





110

4.2.3. Prognozarea poluarii aerului In timpul constructiei obiectivului

In timpul desfasurarii lucrarilor de constructie calitatea factorului de mediu “aer” va fi influentata de utilajele si mijloacele de transport de pe santier, care functioneaza cu motorina. Acestea vor emite in timpul functionarii SOx, CO, NOx, particule si hidrocarburi.

Nivelul emisiilor de poluanti al utilajelor si mijloacelor de transport de pe santier este sub maximele admise, acesta fiind verificat periodic prin inspectiile tehnice obligatorii. Concentratia emisiilor de gaze de esapament ca urmare a functionarii simultane a mai multor utilaje se apreciaza ca nu va atinge valori ridicate datorita dispunerii geografice si topografiei amplasamentului si a regimului eolian intens ce caracterizeaza zona analizata.

In conformitate cu Ordinul nr. 462/1993 al MAPPM, factorii de emisie pentru motoarele Diesel sunt, in kg/1000 l, urmatoarele:

SOx CO NOx particule hidrocarburi 3,24 27,00 44,40 1,56 4,44 Pentru un consum de motorina specific de 30 l/h, au rezultat emisii pe care

le-am comparat cu limitele maxim admise prin sus-mentionatul Ordin: SOx CO NOx particule hidrocarburi

97,20 g/h fata de 5.000 g/h

810,00 g/h fata de limita nespecificata

1.322,20 g/h fata de 5.000 g/h

6,80 g/h fata de 500 g/h

133,20 g/h fata de 3.000 g/h

Rezulta ca aceste concentratii sunt foarte mici in comparatie cu

concentratiile maxim admise. Lateral cailor de circulatie si fronturilor de lucru, concentratiile de poluanti

scad pe masura departarii de sursa, la 20 – 30 m distanta reprezentand 50% si la 50 m circa 30% din cele emise. La circa 100 m distanta concentratiile de poluanti in aer sunt neglijabile (sub 10% din cele de la sursa).

Aceste utilaje pot functiona in cateva loturi de santier, grupate cate 2-3 la o pozitie de lucru (dar lucrand alternativ), deci dispersate in diferite zone. Exista asadar un decalaj in spatiu.

Dar exista si un decalaj in timp, lucrarile fiind atacate dupa un grafic care tine cont de multi factori (de exemplu posibilitatea de a face sapaturi in anumite





111

zone doar in perioadele aprobate de municipalitate, existenta materialelor si a fortei de munca, intreruperea circulatiei in anumite zile din saptamana si la anumite ore, etc.).

Regimul emisiilor acestor poluanti este, ca si in cazul emisiilor de praf, dependent de nivelul activitatii si de operatiile specifice, prezentand o variabilitate substantiala de la o zi la alta, de la o faza la alta a procesului.

Se mentioneaza ca surselor de emisie deschise, nedirijate nu li se pot asocia concentratii in emisie si nu pot fi evaluate in raport cu normative referitoare la emisii.

In ceea ce priveste zgomotul, STAS-ul nr. 10009-88 (Acustic urbana) - tabelul nr. 3 - admite un nivel de zgomot intre 60 db(A) - pentru strazi de categoria IV- si de 75- 85 db(A) - pentru strazi de categoria I.

Pentru muncitori si pentru trecatorii care se afla la mica distanta, zgomotul produs de aceste utilaje este poluant.

In ceea ce priveste vibratiile, desi exista motiv ca ele sa se produca urmare a folosirii utilajelor grele, urmare a geologiei amplasamentului, tipului lucrarilor de constructie (inclusiv amenajare de drumuri ale caror straturi pot avea rol de intrerupere a vibratiilor utilajelor) si distantei pana la receptor (zona rezidentiala), se poate considera ca nu se vor inregistra niveluri importante de intensitate a vibratiilor.

Daca se vor respecta tehnologia de construire impusa prin proiect, respectiv legislatia in domeniu, in perioada executarii lucrarilor impactul asupra factorului de mediu aer va fi nesemnificativ. In timpul functionarii obiectivului

Dupa construire functionarea obiectivului nu reprezinta sursa de emisii poluante pentru aer.

4.2.4. Masuri de diminuare a impactului

In timpul lucrarilor de constructii Masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational,

specifice acestui tip de surse.





112

Lucrarile de organizare a santierului trebuie sa fie corect concepute si executate, cu dotari moderne, concentrarea lor intr-un singur amplasament fiind benefica pentru diminuarea zonelor de impact si favorizand o exploatare controlata si corecta. Pentru a se limita poluarea atmosferei cu praf, materialul se va transporta in conditii care sa asigure acest lucru prin stropirea materialului, acoperirea acestuia, etc.

Etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor.

Drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful. In cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se va prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament.

De asemenea manipularea materialelor de constructie pulverulente, in organizarea de santier se va face astfel incat pierderile in atmosfera sa fie minime. Se vor efectua verificari periodice, conform legislatiei in domeniu, pentru utilajele si mijloacele de transport implicate in organizarea de santier, astfel incat acestea sa fie in stare tehnica buna si sa nu emane noxe peste limitele admise. Se recomanda folosirea de utilaje si echipamente moderne, tinand cont de tendinta mondiala de fabricare a unor motoare cu consum redus de carburant pe unitatea de putere si control restrictiv al emisiilor.

In perioada de functionare

NU ESTE CAZUL.





113

4.2.5. Harti si desene la capitolul „AER” 4.2.5.1. Harta potentialului eolian al Romaniei

4.3. SOLUL

4.3.1. Caracteristicile solurilor dominante In judetul Tulcea ponderea principala o detin terenurile agricole (42,84%),

urmate de terenurile aflate permanent sub apa (40,29%) si terenurile cu destinatie forestiera (12,29%).

Terenurile aferente localitatilor urbane si rurale precum si cele cu destinatii speciale ocupa 4,58% din suprafata judetului.





114

Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a

factorilor pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-a transformat atat de intens incat acestea au capatat capacitatea de a retine apa si elementele nutritive pe care le pune treptat la dispozitia plantelor. In general, in majoritatea cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca rezultat al fenomenului de dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la pedogeneza a fost produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs humuficare care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al Europei (lantul Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).

Strans corelate cu rocile, clima, vegetatia si solurile prezinta o raspandire zonala. Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si solurile brune si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand ponderea cea mai mare, cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile azonale, specifice sunt lacovistele (soluri hidromorfe) si saraturile (soluri halomorfe).





115

Cernoziomurile, se gasesc in majoritatea terenurilor din Podisul Nord

Dobrogean. Conditiile de solificare in cadrul stepei sunt pe deplin intrunite atat din punct de vedere climatic cat si al vegetatiei. In Delta Dunarii, aceste soluri sunt putin raspandite, in partea de sud a zonei Chilia, unde se sfarseste campia de loess a Chiliei. Teritoriul ocupat de cernoziomuri este folosit in principal la pasunat; doar o mica parte este folosit la fermele piscicole. Din punct de vedere ecologic exista pericolul cresterii salinitatii solului datorita cresterii nivelului apei freatice, toate acestea ca urmare a vecinatatii crescatoriilor de peste ce au inrautatit drenajul natural al zonei.

In podisul Casimcea exista mai multe asocieri de tipuri de soluri: Solurile balane, cu diferite subtipuri sunt formate de depozitele loessoide cu

structuri acvifere situate pana la 20 mm adancime. Cernoziomurile se gasesc pe cea mai mare parte a suprafetei podisului, fiind

caracteristica stepei dobrogene. Au o fertilitate ridicata si solurile castanii de padure xerofile si sublocuri. In lungul vaii Casimcea pe calcare cretacice s-au dezvoltat rendzinele brune

precum si solurile neevoluate de tipul litosolurilor.





116

Solurile dominante sunt cernoziomurile (46%), soluri balane (18%), cenusii de padure (5,7%), cernoziomuri levigate si rendzine - restul.

Repartitia solurilor pe categorii de folosinte in judetul Tulcea

In functie de destinatie terenurile se clasifica in: • terenuri cu destinatie agricola; • terenuri cu destinatie forestiera; • terenuri aflate permanent sub ape; • terenuri din intravilan aferente localitatilor urbane si rurale pe care sunt

amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv, terenurile agricole si forestiere;

• terenuri cu destinatii speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice etc.

4.3.2. Conditii chimice din sol Aplicarea ingrasamintelor este un factor important, care determina cresterea

productivitatii plantelor si a fertilitatii solului, dar folosirea lor fara a se lua in considerare natura solurilor, conditiile meteorologice concrete si necesitatile plantelor pot provoca dereglarea echilibrului ecologic (in special prin acumularea nitratilor). Ingrasamintele chimice contin elemente nutritive care completeaza rezerva de substante nutritive, in forme usor asimilabile in scopul fertilizarii solului si cresterii productiei vegetale. Cresterea productiei agricole a condus in timp la reducerea rezervelor de substante nutritive disponibile plantelor. Cunoasterea starii de fertilitate a solului permite aplicarea rationala, corecta si echilibrata a ingrasamintelor chimice, evitandu-se aparitia excesului de azotati si fosfati care au efect toxic asupra microflorei din sol si duce la acumularea in vegetatie a acestor elemente.

Din cauza ariditatii, cantitatea de substante acumulata la partea superioara a solului este mica, in special pentru ca vegetatia este mai saracacioasa si, ca urmare, masa de substanta organica ramasa la suprafata solului este mai mica dar si pentru





117

ca mineralizarea acestei substante se face mai rapid ca urmare a temperaturii ridicate.

In judetul Tulcea, in cursul anului 2008 pentru fertilizarea suprafetelor agricole s-au folosit atat ingrasaminte chimice cat si ingrasaminte naturale in cantitatile prezentate in tabelul urmator:

Ingrasaminte chimice folosite (tone substanta activa)

Anul

Azotoase Fosfatice Potasice Total

Suprafata fertilizata

(ha) 2008 6388 1756 223 8367 120262

In categoria ingrasamintelor naturale se include o serie de reziduuri organice

– dejectii solide si lichide ale animalelor, reziduuri vegetale reprezentate de tulpinile si frunzele ramase dupa recoltarea unor plante, precum si toata masa vegetala de la plante cultivate special pentru a fi incorporate in sol ca ingrasamant. In aceasta categorie se include si turba, utilizata ca atare sau sub forma de compost. Pentru obtinerea unei eficiente superioare, se impune diferentierea fertilizarii dupa consumul plantelor in diferite elemente, dupa capacitatea acestora de a asimila sarurile nutritive din sol si dupa insusirile tipului de sol.

4.3.3. Vulnerabilitatea si rezistenta solurilor dominante Studiile pedologice si agrochimice efectuate de OSPA Tulcea, au aratat

faptul ca terenurile agricole ale judetului sunt afectate intr-o masura mai mare sau mai mica de una sau mai multe restrictii, conducand la deteriorarea caracteristicilor si functiilor solurilor, respectiv a capacitatii bioproductive.

Aceste restrictii sunt determinate fie de factori naturali (clima, forme de relief, etc.), fie de actiuni antropice agricole si industriale. Principalele restrictii ale calitatii solului sunt prezentate in tabelul urmator. Suprafete afectate de factori limitativi ai capacitatii productive in anul 2008

Suprafata afectata - ha Denumirea factorului total arabil Seceta - din care 5853 5481 - amenajari pentru irigatii Exces periodic de umiditate in sol, din care 10114 10114 - amenajari de desecare-drenaj Eroziunea solului prin apa- din care 1072 1072 - cu amenajari antierozionale





118

Eroziunea solului prin vant 18339 18339 Saraturarea solului- din care 15253 15253 - cu alcalinitate ridicata 15253 15253 Compactarea solului datorita lucrarilor necorespunzatore (”talpa plugului”)

Compactarea primara a solului Poluarea chimica a solului – din care - excesiv poluate - poluarea cu petrol si apa sarata - poluarea cu substante purtate de vant

In general lipsa de precipitatii si ingrasamintele chimice care nu sunt folosite la potentialul optim afecteaza gradul de fertilitate al solurilor.

Saraturarea se manifesta in zonele in care apa freatica este deasupra nivelului critic unde are loc o ascensiune a apelor freatice cu continut de saruri si in urma fenomenului de evaporare, apa depune sarurile la suprafata solului sau la nivelul de intrerupere a capilarelor. Acumularea sarurilor in sol impiedica inmultirea bacteriilor fixatoare de azot si nitrificare prin actiune negativa. Excesul de umiditate afecteaza calitatea solurilor incepand cu aratura care pe un sol cu umiditate ridicata provoaca compactarea si tasarea acestuia. Excesul de umiditate de pe suprafata de 10114 hectare determina luarea unor masuri de ameliorare. In acest sens este necesara cresterea resurselor financiare pentru efectuarea lucrarilor de ameliorare - cerinta majora a promovarii si dezvoltarii agriculturii durabile. Apa freatica - alaturi de precipitatii este elementul care diminueaza favorabilitatea tuturor culturilor fara exceptie, motiv pentru care majoritatea terenurilor din judet nu se incadreaza, in regim natural, in clasa I-a de calitate. Reactia solului sau pH-ul solului - marea majoritate a solurilor au un pH neutru (6,8 – 7,2) slab alcalin. Chiar daca apar valori ale pH –ului mai mari de 9, la adancimi peste 50 cm, nu se produc diminuari drastice ale potentialului productiv. Gleizarea se manifesta pe terenurile cu apa freatica la mai putin de 1 – 1,25 m si care au cea mai mare parte a anului un exces de umiditate, cel putin in partea inferioara a profilului si se manifesta prin aparitia unor pete ruginii, imprimate de compusii de oxidare ai fierului.





119

4.3.4. Tipuri de culturi pe sol, din zona respectiva Culturile de cereale si floarea soarelui sunt preponderente in judetul Tulcea,

acestea reprezentand in anul 2008 un procent de 77,18, din totalul culturilor. Din acest procent cultura de grau si secara reprezinta 50,11%, cultura de porumb -26,17%, iar cultura de floarea soarelui - 23,71%.

In zona studiata culturile agricole sunt reprezentate de culturi de: porumb, floarea soarelui, rapita, etc.

Diversitatea conditiilor naturale si antropice determina o variabilitate ridicata a pretabilitatii solurilor pentru agricultura. Calitatea terenurilor agricole cuprinde atat fertilitatea solului, cat si modul de manifestare al celorlalti factori de mediu fata de plante.

Din acest punct de vedere, terenurile agricole se grupeaza in 5 clase de calitate, diferentiate dupa nota de bonitare (clasa I; 81-100 puncte, clasa V-a; 1-20 puncte). Clasele de calitate stabilesc pretabilitatea acestora pentru folosinte agricole.

4.3.5. Poluarea existenta; tipuri de poluanti si concentratii Nu s-au inregistrat fenomene vizibile de poluare a solului in zona

amplasamentului vizat, aici desfasurandu-se cu preponderenta activitati agricole. Singura sursa posibila de poluare identificata este traficul de pe drumul national DJ222E care limiteaza terenul la vest. Conform studiilor de specialitate, din totalul emisiilor poluante rezultate din trafic, cca. 40% se depun pe o distanta de pana la 100m pe solul de pe ambele margini ale drumului. Trebuie amintit ca plumbul datorat valorilor de trafic se acumuleaza in sol si persista timp indelungat, dar debitele masice de plumb au scazut considerabil datorita implementarii normelor europene privind utilizarea benzinei fara plumb. Solubilitatea si atasarea metalelor grele in soluri sunt influentate de conditiile de oxidare, mai ales de reactiile de adsorbtie si desorbtie, ca si de procesele de formare a compusilor din care rezulta compusi complexi organici si minerali.





120

4.3.6. Surse de poluare a solurilor: surse de poluare fixe sau mobile ale activitatii economice propuse (chimice, entomologice, parazitologice, microbiologice, radiatii), tipuri si cantitati/concentratii estimate de poluanti

In timpul executiei lucrarilor de constructii Sursele de poluare a solului in faza de constructie sunt reprezentate de:

• tehnologiile de constructie propriu-zise; • utilajele terasiere si cele de transport; • activitatea umana.

Tehnologiile de constructie propriu-zise Executia lucrarilor de realizare a obiectivelor date, constituie principalele

tipuri de activitati cu impact direct asupra solului si subsolului. O executie neingrijita a lucrarilor poate antrena pierderi de materiale si

poluanti (ex: pierderi de carburanti si produse petroliere de la utilajele de constructii si transport) care pot migra in sol.

Trebuie mentionat ca toate obiectele din componenta obiectivului necesita executie in situ, pentru care se fac excavatii si sapaturi pentru fundatii, santuri pentru pozare cabluri, turnari beton pe loc, executare drumuri, etc.

Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril. Aceste depozite pot fi antrenate de apa meteorica si vant. Ca urmare a precipitatiilor, scurgerile de suprafata spala si antreneaza fractiuni de material sau mase de pamant.

Manipularea si punerea in opera a materialelor de constructii (beton, agregate etc.) determina emisii specifice fiecarui tip de material si fiecarei operatii de constructie, emisii care se pot depune pe sol si pot fi antrenate de apele meteorice.

Utilajele terasiere si de transport

Modul de lucru, vechimea utilajelor si starea lor tehnica sunt elemente care pot provoca in timpul constructiei poluari ale solului si subsolului. Principalii poluanti sunt motorina si uleiurile arse.





121

Acestea pot ajunge sa afecteze calitatea solului si subsolului prin: - pierderi accidentale de materiale, combustibili, uleiuri din masinile si

utilajele santierului; - repararea utilajelor, efectuarea schimburilor de ulei in spatii neamenajate; - stocarea motorinei sau a uleiurilor arse in depozite sau recipiente improprii.

Traficul greu, specific santierului, determina diverse emisii de substante poluante in atmosfera (NOx, CO, SOx - caracteristice motorinei - particule in suspensie etc.). De asemenea, vor fi si particule rezultate prin frecare si uzura (din calea de rulare, din pneuri). Atmosfera este si ea spalata de ploi astfel incat poluantii din aer sunt transferati in ceilalti factori de mediu (apa de suprafata si subterana, sol, etc.).

Activitatea umana

Activitatea salariatilor din santier este la randul ei generatoare de poluanti cu impact asupra solului, deoarece:

- produce deseuri menajere care, depozitate in locuri necorespunzatoare pot fi antrenate de ape si pot sa afecteze solul si subsolul;

- evacuarile fecaloid-menajere aferente organizarii de santier, pot si ele sa afecteze calitatea apelor, daca grupurile sanitare sunt improvizate;

- manipularea neglijenta a materialelor de constructie si depozitarea acestora in locuri de unde pot fi antrenate in sol si subsol;

- manevrarea defectuoasa a autovehiculelor care transporta materialele necesare sau a utilajelor in apropierea cursurilor de apa poate conduce la producerea unor deversari accidentale de poluanti in acestea. In timpul constructiei obiectivului se poate inregistra impact asupra

factorului de mediu sol si prin: - deteriorarea profilului solului pe amplasamnetul organizarii de santier; - scoaterea terenului din folosintele sale naturale; - pierderea caracteristicilor patului de sol fertil prin depozitarea neadecvata a

pamantului rezultat din decopertari; - izolarea unor suprafete de sol din circuitele naturale prin betonare.

La realizarea acestui plan sunt posibile decopertari minime, cu impact redus





122

asupra mediului. Impactul pe care il poate avea activitatea de constructie a obiectivului,

asupra solului si subsolului, va avea o perioada limitata in timp. In timpul functionarii obiectivului

Ca posibile surse de poluare in timpul functionarii turbinelor se pot considera posibilele deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de ungere.

Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asmenea poluari este redus.

Beneficiarul va urmari in mod obligatoriu evitarea prin orice mijloace a posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei. Umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinate grave asupra fundatiei si implicit a zonei din jurul acesteia.

4.3.7. Prognoza impactului In timpul constructiei obiectivului

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului si subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa pe adancimi reduse. Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala. Singurele suprafete de sol vegetal care vor fi expuse unor tasari temporare vor fi cele corespunzatoare zonelor de depozitare a elementelor componente ale turbinelor eoliene, inainte de a fi montate. Acest efect nu este considerat ca va afecta proprietatile solului vegetal, acesta putandu-si reveni in scurt timp la caracteristicile initiale, tinand cont si de faptul ca solul este arat periodic.





123

Efecte negative asupra solului se resimt si in urma activitatii de decopertare a stratului fertil, insa acestea au un caracter temporar. Odata cu decopertarea acestuia, cu depozitarea lui partiala, se scot din circuitul natural, o serie de elemente nutritive (azot, potasiu, fosfor, etc.). Cea mai mare parte va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului inclusiv a invelisului de sol, acolo unde aceasta se va preta. Mentionam ca, elementele nutritive pierdute: continuturile de azot, fosfor si potasiu, existente in solul decopertat nu se vor pierde in totalitate datorita faptului ca ele se vor pastra in depozitele de sol vegetal, care vor fi folosite pentru ecologizarea ulterioara a teritoriului.

In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de: - degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe parcursul excavarilor si a constructiilor. Vor fi afectate solurile ramase in cadrul amplasamentului in stare naturala, dar probabil si cele din zona de tampon; - uleiurile si lubrifiantii, diversele metale, pot contamina solul din jurul zonei afectate si solul de-a lungul drumurilor.

Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste, in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori printre care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor dominante.

Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul negativ, pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar, generand inchiderea partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor fiziologice si biochimice ale plantelor.

In timpul functionarii obiectivului

Un posibil impact este cel datorat unor posibile deversari accidentale ale substantelor utilizate pentru intretinerea turbinelor: ulei de transformator, ulei de





124

ungere. Acestea sunt in cantitati mici, si conform protocoalelor de lucru impuse in colectarea si eliminarea uleiurilor, pericolul aparitiei unor asemenea poluari este redus.

4.3.7.1. Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat in timpul diferitelor etape ale implementarii proiectului; locul depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al acestei decopertari asupra elementelor mediului. Cand se realizeaza decopertarea stratului fertil si depozitarea lui partiala, se

scoate din circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. Insa, cea mai mare parte a acestora va fi reintegrata acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de sol, acolo unde aceasta se va preta.

Suprafata stratului de sol fertil decopertat definitiv este reprezentata de suprafata care va fi ocupata de urmatoarele amenajari: suprafata drumurilor noi (44.240 mp), suprafata platforme de montaj (1.371,60 mp), suprafata ocupata la nivelul solului de turbine (608,40 mp), suprafata transformatoare turbine (216 mp), suprafata ocupata de statia de transformare (1.458,38 mp din care suprafata construita 210,40 mp).

Grosimea solului vegetal poate varia de la 20 cm la 30 cm. La realizarea proiectului sunt posibile decopertari minime, fara impact

semnificativ asupra mediului, cu conditia depozitarii corespunzatoare a solului fertil si reutilizarea lui la amenajarile finale.

4.3.7.2. Impactul prognozat cauzat de poluare, luandu-se in considerare tipurile dominante de sol; acumulari si migrari de poluanti pe sol NU ESTE CAZUL. 4.3.7.3. Impactul fizic (mecanic) asupra solului, provocat de activitatea propusa (proiect). Impactul fizic asupra solului se manifesta in special in perioada de

constructie si consta in excavatii si sapaturi pentru fundatii, executarea santurilor





125

pentru pozarea cablurilor, executarea drumurilor. Lucrarile prevazute au in vedere excavarea si depozitarea unor cantitati importante de sol vegetal si steril.

Cel mai important efect care se resimte asupra solului si subsolului este acela al tasarilor in special a solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor, si in cadrul zonei de actiune a macaralei, insa pe adancimi reduse.

Intreaga suprafata de sol fertil de pe zonele specificate mai sus va fi decopertata inainte de inceperea fiecarei interventii si depozitata separat, de unde va fi folosit pentru refacerea suprafetelor la starea initiala.

4.3.7.4. Modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor Eroziunea se produce datorita actiunii vanturilor. Acest fenomen insoteste,

in mod inerent, lucrarile de constructie. Fenomenul este de intensitate mica si apare datorita existentei, pentru un anumit interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului. Praful generat de eroziunea vantului este, in principal, de origine naturala (particule de sol, praf mineral).

In zona geografica in care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cat si intensitatea proceselor actuale este in general redusa, activitatea maxima avand loc in timpul ploilor torentiale. Ca specifice, se remarca eroziunea in suprafata si procesele fluviotorentiale.

4.3.7.5. Compactarea solurilor, tasarea solurilor, amestecarea straturilor de sol, schimbarea densitatii solurilor Efectul de tasare se resimte asupra solului si subsolului, in special asupra

solului nefertil, pe suprafetele corespunzatoare drumurilor de acces si a fundatiilor, dar si in cadrul zonei de actiune a macaralei si a organizarii de santier, insa pe adancimi reduse si pe o perioada de timp limitata.

4.3.7.6. Impactul transfrontiera NU ESTE CAZUL.





126

4.3.8. Masuri de diminuare a impactului Se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a

minimiza pe cat posibil efectele asupra factorului de mediu sol-subsol. In timpul lucrarilor de constructii

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si o mare parte a organizarii de santier trebuie sa se desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente.

Mijloacele de transport si utilajele de executie vor folosi doar traseele drumurilor de acces si a platformelor. Acest lucru va elimina riscul tasarii solului fertil.

Sunt interzise spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite in incinta santierului.

Sistemul de colectare a deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate, iar evacuarea lor va fi asigurata periodic de serviciul de salubritate.

Deseurile rezultate in urma executarii lucrarilor de instalatie a turbinelor, indiferent de natura acestora au prevazut un management performant. Scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate.

Imediat inainte de inceperea sapaturilor necesare realizarii proiectului, se recomanda decopertarea separata a solului fertil si depozitarea separata a acestuia, de unde va fi folosit la recopertarea zonelor afectate temporar.

Verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate pe amplasamentul analizat.





127

In perioada de functionare Activitatea de intretinere a turbinelor trebuie sa se desfasoare corespunzator,

pentru a se evita posibilitatea unor deversari accidentale de ulei de transformator, ulei de ungere.

Beneficiarul va urmari evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului din timpul constructiei.

Se recomanda monitorizarea modului de functionare a turbinelor eoliene, depistarea si reabilitarea de urgenta a celor cu probleme tehnice (scurgeri de lubrifianti).

Se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora.

Alte masuri NU ESTE CAZUL. 4.3.9. Harti si desene la capitolul „SOL” NU ESTE CAZUL.





128

4.4. GEOLOGIA SUBSOLULUI 4.4.1. Caracterizare generala Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul judetului Tulcea constituie o

unitate specifica, cu totul aparte fata de restul teritoriului tarii. Amplasamentul studiat este situat în partea sud - vestica a judetului, la aproximativ 50 km de orasul Tulcea si sub aspect morfostructural apartine Podisului Casimcei, ca unitate a Dobrogei Centrale.

Podisul Dobrogei Centrale, sau Pod. Casimcei, este inclus în judet numai prin partea sa nordica. Sub forma unor culmi si platouri mai înalte (250—320 m), slab fragmentate în partea centrala, coboara spre podisurile Hârsovei (Gârliciului) si Istriei, pâna la 100—180 m, luând aspectul unei câmpii înalte, usor ondulate.

Judetul Tulcea include cele mai vechi (sisturile verzi din Pod. Casimcei) si cele mai noi (depozitele deltaice) formatiuni la zi de pe teritoriul tarii. Din punct de vedere structural apartine Platformei Dobrogei. Falia Galati-Tulcea-Mahmudia separa compartimentul scufundat al depresiunii predobrogene, corespunzator luncii si Deltei Dunarii, de compartimentul mai ridicat din S, respectiv Dobrogea de Nord. La randul sau aceasta este delimitata prin falia Peceneaga-Camena de compartimentul Dobrogei Centrale, situat la limita sudica a judetului.

Lunca si Delta Dunarii au un fundament cristalin, faliat, peste care se dispun depozite triasice, jurasice, sarmatiene, pliocene si apoi formatiunile de lunca si deltaice cuaternare (argile, mâluri, nisipuri).

Dobrogea de Nord se împarte la rândul ei în trei subunitati: • Masivul hercinic al Macinului format din sisturi cristaline epi- si

mezometamorfice si roci sedimentare paleozoice (sisturi argiloase, calcare, cuartite, conglomerate, gresii) strapunse de masive granitoide;

• Zona Tulcei, peste al carei fundament cristalin se gasesc formatiuni sedimentare si de diabaze (Pod. Niculitel);

• Pod. Babadag, cu un fundament paleozoic si triasic peste care se dispun formatiuni sedimentare predominant cretacice (pietrisuri, calcare, conglomerate).

Dobrogea Centrala, care ocupa partea de S a judetului, este constituita dintr-un soclu cristalin (sisturi cristaline mezometamorfice si sisturi verzi) peste care se





129

dispun formatiuni sedimentare jurasice (predominant calcaroase) si cretacice (pietrisuri).

Întreaga unitate a Dobrogei de Nord, cu exceptia culmilor înalte din M. Macinului si a unor vârfuri si abrupturi izolate, este acoperita de o cuvertura aproape continua de loess si depozite loessoide.

Geografic judetul apartine de Podisul Dobrogei de Nord cuprinzand si cea mai mare parte din Delta Dunarii. Podisul Dobrogei de Nord cunoscut si sub denumirea de Orogenul Nord Dobrogean cuprinde ca diviziuni: Muntii Macin, Dealurile Tulcei, Colinele Niculitel, Podisul Babadag, Podisul Casimcei si depresiuni mici. Partea de est este scaldata de lacurile Complexului lagunar Razim – Sinoie, iar la vest de ghirlanda de balti sau terenuri colmatate ce insotesc albia Dunarii. Caracterizat printr-un climat arid, judetul Tulcea apare ca o unitate biogeografica tipica de stepa cu silvostepa. Aceasta imagine a fost modificata de culturi agricole, de livezi si mai ales de intinse podgorii.

Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din platforma de sud.

Structural aceasta unitate corespunde zonei sisturilor verzi. Aceasta zona are, in general, un relief domol, de tip peneplena, cu aspect de podis ca un platou intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat si despartit in culmi izolate dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m (Movila lui Stefan 268,49 m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).





130

Relieful este dispus in trepte ce scad in altitudine de la nord spre sud. El este

alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi la care se alatura sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul culoarului Casimcea precum si cuvertura depozitelor loessoide. Se poate spune ca din punct de vedere geomorfologic s-a stabilit o singura unitate si anume: Podisul Casimcea si subunitatile sale:

- campie inalta, slab ondulata, in cea mai mare parte a teritoriului. - vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si

ramificatiile lor scurte si maluri abrupte. Teritoriul analizat apartine marii unitati tectonice a Dobrogei Centrale.

Unitatea geologica a Dobrogei Centrale este alcatuita in cea mai mare parte din formatiunea sisturilor verzi fiind cunoscuta sub denumirea de Zona Sisturilor Verzi.





131

Amplasamentul studiat se afla într-o zona de câmpie (platou) dominata pe alocuri de movile, mameloane si nu este delimitat ca suprafata printr-un reperaj sau marcaj propriu.

Harta cu delimitarea geografica a regiunii

În prezent, pe amplasamentul cercetat nu exista nici o constructie, în general terenul fiind practic orizontal, cu diferente de nivel mici, relativ nesemnificative. Relieful general a fost sculptat si fragmentat de o serie de vai largi, colmatate, cu versantii stabili si pante cu valori moderate. Suplimentar, este de semnalat existenta în cadrul amplasamentului a unor canale de irigatii/desecare, cu adâncimi de 3 – 5 m, care fragmenteaza accesul pe drumurile de exploatare existente.





132

4.4.1.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus; compozitie, origini, conditii de formare Prospectiunile geotehnice de teren au avut în vedere prescriptiile din

normativul NP 074/2007. Acestea s-au concretizat prin executia a 10 (zece) foraje geotehnice cu adâncimi de 10 m fiecare, totalizând 100,00 ml foraj.

Forajele geotehnice efectuate au urmatoarele coordonate: Coordonate Stereo

70 Coordonate geografice (ETRS 89) Nr. crt. Foraj

x y Latitudine Longitudine 1 CO_03 763485 371621 N44 47 43.13368 E28 19 45.59562 2 CO_06 762786 370429 N44 47 05.49743 E28 19 11.59309 3 CO_09 764172 370726 N44 47 13.25155 E28 20 15.12795 4 CO_13 765862 371091 N44 47 22.78527 E28 21 32.60987 5 CO_18 765368 370304 N44 46 57.98675 E28 21 08.67195 6 CO_22 764089 369299 N44 46 27.18779 E28 20 08.66715 7 CO_26 766014 369661 N44 46 36.30836 E28 21 36.80162 8 CO_31 764933 368875 N44 46 12.33348 E28 20 46.20671 9 CO_35 765333 367873 N44 45 39.37201 E28 21 02.48028 10 CO_37 763809 368178 N44 45 51.28967 E28 19 53.83786

Rezultatele analizelor de laborator au pus în evidenta urmatoarea stratificatie

a terenului în adâncime: 1. forajul CO_03 – a atins adâncimea de 10,0 m si a traversat urmatoarele

tipuri de pamânturi, pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal – 0,40 ÷ 7,00 m = loess (praf argilos) galbui, tare – 7,00 ÷ 8,70 m = loess (praf nisipos argilos) galbui, plastic vârtos – 8,70 ÷ 10,00 m = argila cafeniu-roscata cu foarte rare diseminatii calcaroase La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.

2. forajul CO_06– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,70 m = loess cafeniu – 0,70 ÷ 10,00 m = loess (praf argilos) cafeniu - galbui, tare La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.





133

3. forajul CO_09 – a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal – 0,40 ÷ 10,00 m = loess (praf argilos) galbui, tare, în baza plastic vârtos La data executiei forajului geotehnic, nivelul apei subterane nu a fost interceptat.

4. forajul CO_13 – a atins adâncimea de 10,0 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi, pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,70 m = pamânt vegetal – 0,70 ÷ 2,80 m = loess (praf argilos) galbui, tare – 2,80 ÷ 5,00 m = sisturi verzi degradate – 5,00 ÷ 10,00 m = sisturi verzi fisurate La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.

5. forajul CO_18– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,80 m = pamânt vegetal – 0,80 ÷ 3,20 m = loess (praf argilos) galbui, tare – 3,20 ÷ 7,70 m = loess (nisip argilos-prafos) galbui, tare – 7,70 ÷ 8,70 m = argila prafoasa cafenie – 8,70 ÷ 10,00 m = argila prafoasa cafeniu-roscata, plastic consistenta, cu rare concretiuni calcaroase si cu fragmente angulare (mm-cm) de sisturi verzi La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.

6. forajul CO_22 – a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal – 0,40 ÷ 1,00 m = praf argilos negricios – 1,00 ÷ 3,40 m = loess (praf argilos) galbui, tare – 3,40 ÷ 4,00 m = fragmente de sisturi (bolovanis) în masa de loess cafeniu – 4,00 ÷ 10,00 m = sisturi verzi oxidate La data executiei forajului geotehnic, nivelul apei subterane nu a fost interceptat.

7. forajul CO_26 – a atins adâncimea de 10,0 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi, pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal





134

– 0,40 ÷ 5,20 m = loess (praf argilos) galbui, tare; (între 5,00÷5,20m – intercalatie de argila cafeniu-roscata) – 5,20 ÷ 7,00 m = loess (praf argilos) galbui, plastic consistent, cu concretiuni calcaroase si diseminatii fine de calcar – 7,00 ÷ 8,80 m = loess galbui, cu intercalatii de argila roscata si materie organica – 8,80 ÷ 9,60 m = argila prafoasa roscata, cu fragmente de sisturi – 9,60 ÷ 10,00 m = sisturi verzi alterate La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.

8. forajul CO_31– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal – 0,40 ÷ 1,10 m = fragmente de sisturi în masa loessoida – 1,10 ÷ 3,00 m = sisturi verzi degradate – 3,00 ÷ 10,00 m = sisturi verzi oxidate si fisurate La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.

9. forajul CO_35– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,50 m = pamânt vegetal – 0,50 ÷ 5,50 m = loess (praf argilos) galbui, plastic vârtos – 5,50 ÷ 9,80 m = argila prafoasa roscata, de la plastic vârtoasa la plastic consistenta, cu concretiuni calcaroase si calcar fin diseminat – 9,80 ÷ 10,00 m = argila prafoasa roscata cu fragmente de sisturi verzi La data executiei forajului geotehnic, nivelul apei subterane nu a fost interceptat.

10. – forajul CO_37– a atins adâncimea de 10,00 m si a traversat urmatoarele tipuri de pamânturi pe intervale de adâncime: – 0,00 ÷ 0,40 m = pamânt vegetal – 0,40 ÷ 1,00 m = praf argilos cafeniu – 1,00 ÷ 3,00 m = loess (praf argilos) galbui, plastic consistent – 3,00 ÷ 3,40 m = argila cafenie cu fragmente de sisturi verzi – 3,40 ÷ 4,00 m = sisturi verzi alterate – 4,00 ÷ 10,00 m = sisturi verzi fisurate, cu oxizi de fier La data executiei forajului geotehnic apa subterana nu a fost întâlnita.





135

Forajele geotehnice si rezultatele analizelor de laborator au pus în evidenta stratificatia generala a terenului din cadrul amplasamentului cercetat, respectiv:

- toata zona este acoperita cu pachet de loess având grosimea cuprinsa între 1,0 ÷ 8,7 m, [(CO_31) ÷ (CO_03, CO_18)] local acesta depasind adâncimea de 10,0 m de investigare a forajelor (CO_06, CO_09);

- partial, sub acest loess se întâlnesc formatiuni argiloase – prafoase rosietice [± elemente de calcar (CO_35) sau sisturi verzi (CO_18, CO_26, CO_35)], cu grosimi de 1,3 m (CO_03, CO_18) ÷ 4,5 m (CO_35);

- urmeaza sisturi verzi alterate (degradate) interceptate în forajele CO_37 = 0,9 m, CO_31 = 2,0 m si CO13 = 2,2 m;

- sisturi verzi fisurate si oxidate, cu grosimi de ordinul a 0,4 m (CO_26) ÷ 7,0 m (CO_31).

Suplimentar, se poate face mentiunea ca pe aproape pe o mare parte din suprafata amplasamentului se pot întâlni aflorimente cu sisturi verzi la zi, atât grupate în zona unor movile cât si dispersate, de tip „iviri de capete de strat”. În aceste aflorimente se poate constata ca sisturile verzi au unghiuri de cadere mari, stratele (pachetele de strate) fiind aproape verticale.

4.4.1.2. Structura tectonica, activitatea neotectonica, activitatea seismologica Tectonic, Dobrogea apartine unor microplaci diferite: in nord, microplaca

Marii Negre, aflata intr-un proces de subductie, in lungul unui plan Benioff, in fata Carpatilor Curburii si in sud microplaca Moesica (cuprinzand fundamentul Campiei Romane si Dobrogea de Sud). Seismic, Romania apartine unei zone seismice moderate pana la ridicata. Totusi, amplasamentul este situat intr-un teritoriu de calm seismic, in afara zonelor active. Aceasta regiune poate fi afectata numai de evenimente care au loc la cca. 150 – 200 km distanta. Perioadele de revenire din Vrancea sunt de 6 ani pentru M = 6, de 30 de ani pentru M = 7 si de 120 ani pentru M = 7,5.





136

Din punct de vedere seismic, conform Codului de proiectare seismica P 100/2006, pentru zona analizata, caracteristicile geofizice sunt:

- conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de valori de varf ale acceleratiei terenului pentru proiectare ag pentru cutremure avand intervalul de recurenta IMR = 100 ani, perimetrul de fata are valoarea ag = 0.16 g.

- perioada de colt Tc = 0,7 sec, conform zonarii teritoriului Romaniei in termeni de perioada de control (colt), TC a spectrului de raspuns. Conform STAS 6054/77, adancimea maxima de inghet in perimetrul

respectiv este de 0,80 - 0,90 m.

4.4.1.3. Protectia subsolului si a resurselor de apa subterana NU ESTE CAZUL. 4.4.1.4. Poluarea subsolului, inclusiv a rocilor La fel ca la capitolul care trateaza factorul de mediu sol, sursa de poluare

care va fi activa pe toata perioada de constructie si amenajare, o reprezinta posibilele scurgeri accidentale de produse petroliere de la functionarea sau alimentarea utilajelor de constructie sau a mijloacelor de transport.

Daca se respecta tehnologia de constructie subsolul nu va fi afectat de poluare.

4.4.1.5. Calitatea subsolului În toata zona perimetrul de studiu se dezvolta în suprafata un complex de

pamânturi argiloase-prafoase, cu caracter loessoid, de vârsta Pleistocen mediu – superior, care acopera aproape în totalitate formatiunile precuaternare reprezentate prin sisturi verzi.

Forajele geotehnice si rezultatele analizelor de laborator au pus în evidenta stratificatia generala a terenului din cadrul amplasamentului cercetat, respectiv:

- toata zona este acoperita cu pachet de loess având grosimea cuprinsa între 1,0 ÷ 8,7 m, [(CO_31) ÷ (CO_03, CO_18)] local acesta depasind adâncimea de 10,0 m de investigare a forajelor (CO_06, CO_09);





137

- partial, sub acest loess se întâlnesc formatiuni argiloase – prafoase rosietice [± elemente de calcar (CO_35) sau sisturi verzi (CO_18, CO_26, CO_35)], cu grosimi de 1,3 m (CO_03, CO_18) ÷ 4,5 m (CO_35);

- urmeaza sisturi verzi alterate (degradate) interceptate în forajele CO_37 = 0,9 m, CO_31 = 2,0 m si CO13 = 2,2 m;

- sisturi verzi fisurate si oxidate, cu grosimi de ordinul a 0,4 m (CO_26) ÷ 7,0 m (CO_31). Suplimentar, se poate face mentiunea ca pe aproape pe o mare parte din

suprafata amplasamentului se pot întâlni aflorimente cu sisturi verzi la zi, atât grupate în zona unor movile cât si dispersate, de tip „iviri de capete de strat”. În aceste aflorimente se poate constata ca sisturile verzi au unghiuri de cadere mari, stratele (pachetele de strate) fiind aproape verticale.

Rezultatele obtinute în laboratorul geotehnic au indicat ca, din punct de vedere geotehnic, loessurile sunt reprezentate prin prafuri argiloase (19 probe) si prafuri nisipoase argiloase (1 proba), plastic consistente - tari, cu plasticitate mijlocie, uscate - foarte umede. Din punct de vedere al granulometriei, procentul fractiunilor granulometrice variaza între limitele: argila = 22-29 %, praf = 38-65 %, nisip = 7-28 % si pietris = 0-12 %.

Domeniile de variatie ale valorilor principalelor caracteristici fizico-mecanice ale acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Loess Caracteristica geotehnică Simbol U/M Min. Max. Indicele de plasticitate Ip % 12,2 18,3 Umiditatea naturală w % 6,7 20,5 Indicele de consisten tă Ic - 0,57 >1 Greutate volumică în stare naturală γ kN/m3 13,6 21,2 Porozitatea n % 33,0 52,6 Indicele porilor e - 0,49 1,11 Gradul de satura tie Sr - 0,17 0,90 Modulul de deforma tie edometric (probe la umiditate natural a) M200-300 kPa 5.116 12.311

Coeficientul de tasare specifică ε200 cm/m 1,94 4,30 Modulul de deforma tie edometric (probe inundate la 300 kPa) M200-300i kPa 503 8.978

Tasarea specifică suplimentară prim umezire im300 cm/m 0,05 18,75





138

Unghi de frecare interioară φ grade 18°31’ 40°21’ Coeziunea c kPa 29,4 68,8

Rezultatele obtinute în laboratorul geotehnic au indicat ca, din punct de vedere geotehnic, formatiunile argiloase rosietice sunt reprezentate argile (1 proba) si argile prafoase (3 probe), plastic consistente – plastic vârtoase, cu plasticitate mare – foarte mare, umede. Din punct de vedere al granulometriei, procentul fractiunilor granulometrice variaza între limitele: argila = 35-39 %, praf = 9-55 %, nisip = 6-55 % si pietris = 0-3 %.

Domeniile de variatie ale valorilor principalelor caracteristici fizico-mecanice ale acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Formatiuni argiloaseCaracteristica geotehnică Simbol U/M Min. Max. Indicele de plasticitate Ip % 22,9 33,9 Umiditatea naturală w % 18,6 21,6 Indicele de consisten tă Ic - 0,73 0,84 Greutate volumică în stare naturală γ kN/m3 19,0 ÷ 19,1 Porozitatea n % 41,0 ÷ 42,0 Indicele porilor e - 0,70 ÷ 0,73 Gradul de satura tie Sr - 0,74 ÷ 0,77 Unghi de frecare interioară φ grade 19°43’ Coeziunea c kPa 74,4

Rezultatele testelor Franklin efectuate pe unele carote extrase din forajele de prospectiuni au indicat valori ale indicelui Is (50) cuprinse între 0,25 si 6,13 (valoare medie pentru 13 determinari valabile = 3,15), valori care caracterizeaza rocile testate ca fiind slabe, de tarie medie, tari si foarte tari, conform tabelului de mai jos:

Încadrarea rocilor în clase de rezistenta pe baza rezistentei la compresiune si a indicelui Is (50) (Dupa Bieniawski si Franklin)

Clasificarea Tipul încerc arilor recomandate pentru a fi utilizate σrc (MPa) Is(50)

Rocă foarte slabă

Roca poate fi exfoliată sau t aiată cu cu titul; roca se poate sf arâma cu un vârf ascu tit sau prin lovire cu un ciocan geologic

1 – 3 0,045 – 0,136





139

Rocă slabă Roca poate fi zgâriată cu un cu tit care lasă o urmă de 2-4 mm, sau sf arâmată cu un ciocan cu lovituri tari

3 – 10 0,136 – 0,45

Rocă de tarie medie

Roci care nu pot fi exfoliate sau cojite cu un cu tit; tinută în mân a, proba se poate sparge cu lovituri tari ale ciocanului

10 – 25 0,45 – 1,136

Rocă tare 25 – 70 1,136 – 3,18 Rocă foarte tare

Pentru a fi încadrate în această clasă rocile se supun la încerc ari punctiforme 70 – 200 3,18 – 9,09

Rocă extrem de tare

Verificarea se face prin determinarea rezistentei la compresiune monoaxială pe epruvete prelucrate si selectate

≥ 200 ≥ 9,09

4.4.1.6. Resursele subsolului – prospectate preliminar si comprehensiv, preconizate, detectate NU ESTE CAZUL.

4.4.1.7. Conditii de extragere a resurselor naturale NU ESTE CAZUL. 4.4.1.8. Relatia dintre resursele subsolului si zonele protejate, zonele de recreere sau peisaj NU ESTE CAZUL. 4.4.1.9. Conditii pentru realizarea lucrarilor de inginerie geologica NU ESTE CAZUL. 4.4.1.10. Procese geologice – alunecari de teren, eroziuni, zone carstice, zone predispuse alunecarilor de teren În zona geografica în care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cât si

intensitatea proceselor actuale este în general redusa, activitatea maxima având loc în timpul ploilor torentiale din lunile de vara, deosebit de frecvente pentru





140

Dobrogea. Ca specifice, se remarca eroziunea în suprafata si procesele fluviotorentiale.

4.4.1.11. Obiective geologice valoroase protejate NU ESTE CAZUL. 4.4.2. Impactul prognozat Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra

subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in timp.

4.4.2.1. Impactul direct asupra componentelor subterane – geologice NU ESTE CAZUL. 4.4.2.2. Impactul schimbarilor in mediu geologic asupra elementelor de mediu – conditii hidro, reteaua hidrologica, zone umede, biotipuri, etc. produse de proiectul propus NU ESTE CAZUL. 4.4.2.3. Impactul transfrontiera NU ESTE CAZUL. 4.4.3. Masuri de diminure a impactului NU ESTE CAZUL. 4.4.3.1. Diminuarea impactului asupra subsolului – alegerea amplasamentului, recultivare, renaturalizare, etc. NU ESTE CAZUL.





141

4.4.4. Harti si desene la capitolul “SUBSOL” 4.4.4.1. Harta geomorfologica – Podisul Dobrogei

4.4.4.2.Localizarea resurselor subterane NU ESTE CAZUL. 4.4.4.3. Vulnerabilitatea subsolului NU ESTE CAZUL. 4.4.4.4. Localizarea obiectivelor geologice protejate, a proceselor geologice sau a altor zone problematice NU ESTE CAZUL.





142

4.5. BIODIVERSITATE 4.5.1. Caracterizare generala Dobrogea ca tinut, se remarca prin particularitatile sale deosebite comparativ

cu restul tarii. Pozitia geografica, apropierea si insasi prezenta Marii Negre, structura solului si clima, istoria uscatului dobrogean, au dus la formarea unei flore si faune caracteristice, iar amestecul unic de elemente de origine sudica, de specii ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic biodiversitatii acestei regiuni.Vegetatia zonala a Dobrogei este pajistea stepica. Desi in momentul de fata aceasta vegetatie aproape a disparut in urma extinderii agriculturii si viticulturii, se poate spune cu certitudine - tinand seama de resturile vegetatiei primare ce se mai pastreaza si de caracterul climatului si al solurilor - ca pajistile stepice au acoperit in trecut toata partea centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m in partile nordice si sudice.

Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore, care reprezinta si o caracteristica a diversitatii ecologice a regiunii. Astfel se pot deosebi ecosisteme de tip silvicol, ecosisteme de stepa, zone umede – atat pe litoralul maritim cat si in Delta sau lunca Dunarii. O pondere deloc neglijabila in Dobrogea o au ecosistemele antropizate, cu precadere agroecosistemele ocupand suprafete extinse in centrul si sudul regiunii. Zonele extinse, care odinioara erau acoperite de asociatii tipice de stepa, au fost puternic transformate sub influenta antropica in agroecosisteme. Cel mai puternic afectate de acest proces sunt zonele de sud si centrala a Dobrogei, unde practic asociatiile naturale au fost inlocuite in cea mai mare parte. In prezent, doar in zone accidentate – versanti, platouri pietroase, vai – mai pot fi intalnite mici arii de vegetatie stepica. Insa, si aceste mici petece care au fost incadrate de specialisti in categoria stepelor pontice, sunt alterate de o serie de plante introduse accidental de om. Padurile Dobrogei au fost de asemenea afectate de interventia omului. Zonele de silvostepa aproape ca au disparut, iar din vastele masive forestiere din sud-vestul Dobrogei nu au mai ramas decat palcuri izolate de mari suprafete de terenuri agricole. In Dobrogea de Nord, datorita reliefului mult mai accidentat, padurile continua sa ocupe o suprafata extinsa; totusi, daca se compara situatia actuala a masivelor forestiere cu cea existenta in urma cu circa





143

200 de ani se remarca si aici un puternic recul al padurii care odinioara se intindea compacta de la vest de sistemul lagunar Razelm – Sinoe pana la Dunare.

Ecosistemele de stepa mai bine pastrate se intalnesc in centrul Dobrogei, acolo unde terenul accidentat a fost mai putin propice agriculturii. Din aceasta categorie, in Dobrogea se intalnesc stepe instalate pe soluri loessoide si stepe instalate pe soluri pietroase. O categorie aparte o reprezinta silvostepele – veritabila zona de intrepatrundere a doua tipuri diferite de ecosisteme, unde atat flora cat si fauna au trasaturi distincte.

Ecosistemele de stepa sunt dominate pentru solurile loessoide de graminee ca Stipa capillata, S. lessingiana, Festuca valesiaca si Agropyron cristatum, alaturi de care vegeteaza si alte specii ierboase - Centaurea orientalis, Cleistogenes serotina, Thymus marschallianus, Asperula cynanchica, Salvia nutans etc. In zonele unde apar la zi sisturi cristaline sau calcare, apar alte specii caracteristice de graminee - Festuca callieri, Agropyron brandzae, Koeleria lobata – alaturi de specii de dicotiledonate adaptate la conditii de seceta extrema.

In zona de centru si in nordul Dobrogei, vechile silvostepe au fost profund modificate de interventia omului, fiind defrisate in proportie de circa 85%. Astazi ele se mai intalnesc sub forma de benzi destul de late in jurul masivului muntos nord-dobrogean facand trecerea de la stepa la ecosisteme forestiere. In acest tip de ecosistem, asociatiile vegetale de stepa alterneaza cu cele de padure, de tufisuri sau de paduri cu mari luminisuri, remarcandu-se intrepatrunderea speciilor silvicole cu cele de stepa.

Ecosistemele silvicole ocupa in special nordul Dobrogei; in sud, ele sunt localizate si foarte fragmentate, doar cateva corpuri de padure – cum sunt cele de la Esechioi, Canaraua Fetii sau Dumbraveni pastrandu-se relativ nealterate de interventia omului.

Ecosistemele silvicole pot fi subimpartite in mai multe categorii, in functie de caracteristicile ecologice ale speciilor dominante. Astfel, in Dobrogea se intalnesc paduri mezofile si paduri xeroterme.

Padurile mezofile ocupa suprafete restranse in zona Muntilor Macin si a podisului Babadag. Aceste ecosisteme silvice sunt slab reprezentate in Dobrogea, prin asociatii dominate de arbori ca Quercus polycarpa, Q. dalechampii, Q.





144

petraea, Carpinus betulus, Tilia tomentosa si sunt prezente doar in Podisul Babadag si Muntii Macin. Padurile mezofile de foioase ocupa altitudinile cele mai mari in Muntii Macinului, pe dealurile Niculitelului si in Podisul Babadag, instalandu-se pe un relief colinar cu platouri largi dar si pe versantii inclinati cu expozitie nordica strabatuti de vai inguste. Sunt adaptate la un climat mai racoros si mai umed. In stratul arborilor domina speciile de gorun, Quercus petraea, Q. dalechampii, Q. polycarpa, tei, Tilia tomentosa, ulm, Ulmus glabra, paltin de camp, Acer platanoides si frasin, Fraxinus excelsior.

Ecosistemele silvice xeroterme reprezinta un element caracteristic Dobrogei; numarul mare de specii de origine sudica prezente aici conditioneaza de asemenea o fauna caracteristica. Padurile xeroterme sunt dominate fie de Quercus pubescens – stejar pufos, Carpinus orientalis - carpinita, Fraxinus ornus – mojdrean – (paduri vestpontice) prezente in Dobrogea de nord si in sud-vestul judetului Constanta sau de specii ca Quercus cerris, Q. pubescens, Q. virgiliana, Carpinus orientalis, Fraxinus ornus, Cotinus coggygria.

Speciile dominante in ecosistemele silvicole din Dobrogea de Nord sunt de regula Quercus pubescens si Quercus pedunculiflora alaturi de care vegeteaza si exemplare de Acer tataricum, Ulmus minor, Pyrus pyraster, Pyrus elaeagrifolia.

4.5.1.1. Informatii despre biotopurile de pe amplasament: paduri, mlastini,

zone umede, corpuri de apa de suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri Parcul eolian, alcatuit din 36 turbine eoliene, este situat in extravilanul

comunei Casimcea, satul Corugea, pe un teren in suprafata de 243,73 ha, cu folosinta actuala de teren arabil si destinatia propusa de teren arabil. Astfel, amplasamentul analizat, se caracterizeaza prin prezenta agroecosistemelor.

4.5.1.2. Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia

pe specii Parcul eolian este situat in nordul localitatii Corugea pe teren arabil, fiind

situat in afara Siturilor de Importanta Comunitara.





145

Flora este reprezentata de culturile agricole (porumb, floarea soarelui, rapita, etc.) dar si de o serie de plante segetale care s-au dezvoltat odata cu acestea, in special de-a lungul drumurilor de acces pentru utilajele agricole si a canalului de irigatii in prezent dezafectat.

Speciile lemnoase sunt reprezentate de doar 2 tipuri de arbusti, Crataegus monogyna – paducel, respectiv Rosa canina - maces, intalniti izolat, intr-un numar redus de exemplare. Crataegus monogyna Rosa canina





146

Speciile ruderale si segetale identificate in zona studiata se incadreaza in urmatoarele grupe taxonomice:

Familia Denumirea speciei Fam. Apiaceae Conium maculatum – cucuta

Fam. Asteraceae Carduus nutans - ciulin Cirsium arvens - palamida Arctium lappa - brusture

Centaurea sp. Achillea sp.

Cichorium intybus – cicoare Xanthium strumarium - scaietele popii

Sonchus arvensis - susai

Artemisia absinthium - pelin

Taraxacum officinalis - papadie

Fam. Brassicaceae

Alyssum sp. Capsella bursa pastoris - traista ciobanului

Brassica sp. Fam. Chenopodiaceae

Salsola kali – saricica

Atriplex oblongifolia - loboda porceasca

Fam. Crassulaceae Sedum acre - iarba grasa Fam. Fabaceae Melilotus officinalis - sulfina galbena

Medicago sativa – lucerna Fam. Hyperaceae Hypericum perforatum - sunatoare





147

Fam. Lamiaceae Ajuga chia – vinetica

Fam. Polygonaceae Rumex crispus - stevie creata Fam. Ranunculaceae

Nigella arvensis - negrusca

Consolida regalis - nemtisor de camp

Fam. Rosaceae

Rubus caesius - mur de miriste

Fam. Rubiaceae Galium aparine – lipicioasa

4.5.1.3. Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale; specii de pasari, mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti

Fauna zonei analizate in ansamblu este reprezentata de specii de rozatoare specifice: popandaul (Spermophilus citellus), orbetele (Spalax graecus), la care se adauga reptile de origine submediteraneana: soparla dobrogeana (Podarcis taurica), gusterul (Lacerta viridis), broasca testoasa de uscat (Testudo graeca), insecte (lacustele, cosasii, greierii). Precizam ca exemplare din speciile Spermophilus citellus si Testudo graeca au fost observate in afara zonei perimetrului parcului eolian analizat, in zona de tufarisuri din nord-estul parcului eolian, zona inclusa in SCI Podisul Nord-Dobrogean. Semnalarea acestora in





148

cadrul Raportului a fost necesara datorita faptului ca exista posibilitatea ca indivizi din aceste specii sa ajunga ocazional si in proximitatea parcului eolian analizat. Popandaul (Spermophilus citellus) prezinta corpul alungit cu peri scurti. Capul mai mult sau mai putin rotund, cu urechi mici. Picioarele anterioare cu 4 degete normale, cel gros rudimentar. In general, blana prezinta variatii de culoare.

Raspandit in Europa si o parte din vestul Asiei. La noi, specie caracteristica

de stepa si antestepa, comuna in toata tara, in afara de Transilvania. Hrana variaza in raport cu anotimpul si regiunea respectiva; vara tot felul de seminte, radacini, boabe de cereale, fiind direct daunator culturilor agricole si indirect, prin distrugerea digurilor din sistemele de hidroameliorare si orezarii, datorita galeriilor sale; rar consuma si hrana animala. Broasca testoasa de uscat – (Testudo graeca)

Prefera terenurile uscate, cu tufisuri bogate, de silvostepa, fiind iubitoare de

caldura. Se hraneste cu vegetale, radacini, limaci, rame. Specia tip este raspandita in nordul Africii. La noi ssp. Testudo graeca ibera este localizata in Dobrogea.

Specii de pasari din zona amplasamentului: Cotofana (Pica pica)

Alaturi de cioara griva, este una din cele mai stricatoare pasari din fauna noastra. Strict sedentara, cuibareste atat in regiunile joase, cat si in cele deluroase ori pe vaile raurilor.

Face un cuib sferic, din spini, cu intrari

Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes Statut european: specie stabila. Categoria SPEC: -. Inclusa in Directiva Pasari, Anexa 2.2; Conventia de la Berna, Anexa III.





149

laterale, tapisat in interior cu lut. Cotofana are penajul negru, cu alb pe umeri si piept, iar coada este neagra cu reflexe verzui. In cuiburile vechi ale acesteia isi gasesc loc de cuibarit insa si unele specii de pasari utile.

Cioara griva (Corvus corone L.)

Are capul, gusa, remigele aripilor si retricele cozii de culoare neagra mata, restul corpului fiind cenusiu. Cioara griva este de dimensiuni putin mai reduse fata de cioara cenusie, are remigele secundare de un luciu metalic, iar vesta cenusie este mai deschisa la culoare. Cioara de semanatura are penajul complet negru, cu reflexe violacee metalice. Ambele specii sunt sedentare in Romania si se gasesc pe areale intinse - mai ales in zonele de campie si lunca Dunarii, precum si in Delta Dunarii.

Ciorile se hranesc cu ouale si puii pasarilor mici, cu seminte, fructe, cereale, etc. Prin atacul lor asupra puilor si oualelor de pasari, si chiar asupra iepurilor, sunt deosebit de daunatoare pentru efectivele de vinat. Consuma si cadavre dar si larve, insecte, soareci, etc.

Pe terenurile agricole unde ciorile de semanatura se aseaza in stoluri, nu ramine nimic necercetat, iar cuiburile de fazan, potarniche, prepelita si chiar de iepure nu au nici o sansa. Prin pagubele care le produc sunt deosebit de daunatoare fondului cinegetic.

Fam. Corvidae, Ord. Passeriformes Statut european: specie stabila. Categoria SPEC: -. Inclusa in Directiva Pasari, Anexa 2.2; Conventia de la Berna, Anexa III.

Vrabia (Passer domesticus) Una dintre cele mai cunoscute si mai

frecvente pasari ce se intilnesc atat in natura, cat si in preajma locuintelor ca specie antropofila. Masculul are penajul cafeniu-patat pe spate, cenusiu pe frunte, crestet si piept si negru pe barbie; cel al femelei este cafeniu-striat.

Este abundenta in regiunile joase ale tarii, urca si in regiuni muntoase, in localitati. Este tipic sedentara. Face cuiburi sferice in arbori, in special in plopi si salcami, atat intre crengi, cat si in scorburi; in urma patrunderii in localitati si a devenirii ei antropofile, a inceput sa-si instaleze cuiburile si in diferite locuri din constructii.

Fam. Passeridae, Ord. Passeriformes Statut european: specie stabila. Categoria SPEC: -. Inclusa in Conventia de la Berna, Anexa III.

Graurul (Sturnus vulgaris) Este raspandit pe tot cuprinsul tarii, mai

Fam. Sturnidae, Ord. Passeriformes Statut european: specie stabila. Categoria





150

ales in regiunile joase, cu arbori scorburosi, in paduri luminoase, cu spatii largi descoperite in jur, urcand si pe vaile raurilor.

Coloritul corpului este negru, cu chenare mai deschise la penele spatelui si cu reflexe intense verzi si violacee pe cap si piept.

Cuibareste in scorburi, dar si in gauri de ziduri, stuful acoperisurilor, stalpi de beton, dovedind multa incredere fata de apropierea omului. Populatiile din nordul arealului se retrag iarna spre sud-vestul Europei. Carduri mari se intalnesc si iarna, indeosebi in sud-estul tarii, mai ales ca pasari venite din nord. Imita cantecele altor pasari.

SPEC: -. Inclusa in Directiva Pasari, Anexa 2.2; Conventia de la Berna, Anexa III.

Ciocarlan (Galerida cristata) Este raspandit in toate campiile uscate,

joase, din tara, dar urca si pe vaile largi ale raurilor, in tinuturile descoperite. Penajul este ca cel al ciocarliei de camp, dar pe cap are un mot de pene. Cuibareste pe sol in locuri cu vegetatie saracacioasa. Cele 4—5 oua depuse in aprilie sint pamantii cu pete brune si sunt clocite de femela, timp de 14 zile. Au loc doua cuibariri pe sezon.

Este una dintre cele mai frecvente ciocarlii de la noi, care nu ne paraseste nici iarna, cand poate fi vazuta in santuri pe marginea soselelor, pe drumurile satelor, prin curtile oamenilor printre vite. Aceasta specie a fost observata si pe amplasamentul analizat.

Fam. Alaudidae, Ord. Passeriformes Statut european: specie in declin. Categoria SPEC: 3. Inclusa in Conventia de la Berna, Anexa III.

Ciocarlia de baragan (Melanocorypha calandra)

Se intalneste indeosebi in sud-estul tarii, fiind specia de ciocirlie cea mai mare de la noi. Seamana la colorit cu celelalte ciocarlii, dar pe laturile gusei are cate o pata neagra. Cuibareste pe sol incepind din aprilie; depune 4—5 oua verzui cu pete brune, pe care le cloceste femela cca 14 zile. Se retrage spre sud numai in ierni grele si cu zapada multa. Este buna cantatoare si o buna imitatoare a glasurilor altor pasari.

Sunt estimate intre 25000-40000 de perechi in estul Romaniei, majoritatea intalnindu-se in Dobrogea. Iarna, stoluri de sute de exemplare apar in Dobrogea. Pot fi intalnite aproape tot timpul anului, indiferent daca vremea nu e favorafila.


Ciocarlie de camp (Alauda arvensis) Se intalneste frecvent in tinuturile joase,

de stepa, dar apare si in lungul vailor montane

Fam. Alaudidae, Ord. Passeriformes Statut european: specie vulnerabila.





151

largi si inierbate, pina in zona alpina. Are coloritul cafeniu-galbui cu pete intunecate, ventral fiind albicios.

Cuibareste pe sol in ierburi. Cele 3—4 oua pamintii, cu pete brune, sint clocite cam 12 zile, de catre femela. Ponta este depusa din luna aprilie. Pe vara scot 2—3 generatii de pui. Masculul canta in zbor, la mare inaltime deasupra cuibului. Iarna se intalnesc mai ales in locurile de mica altitudine. Unele populatii ierneaza in nordul Africii si sud-vestul Asiei.

Categoria SPEC: 3. Inclusa in Directiva Pasari, Anexa 2.2; Conventia de la Berna, Anexa III.

Ciocarlia de stol (Calandrella brachydactyla)

Are flancurile albe si rectricele marginale de culoare deschisa, albicioasa. Remigele tertiare acopera in intregime pe cele primare, dand aspectul unui aripi lungi pasarii care sta pe sol. Remigele tertiare sunt alungite si inguste, de regula cu margini galbui-nisipiu.

Aproximativ majoritatea populatiilor existente in Romania, 6000-8000 de perechi ciubaresc in zonele agricole si in habitatele de stepa din Dobrogea. Ele sunt prezente din mai pana in octombrie.


De asemenea, in zona studiata reprezentata de terenuri agricole si in zona invecinata cu

caracter de pasune pot fi intalnite si specii rapitoare ce acopera teritorii vaste in vederea hranirii. Vanturelul de seara (Falco vespertinus)

Este o specie destul de comuna in SE Europei in stepe si terenuri deschise, cultivate, cu palcuri de copaci. Cuibareste colonial, de obicei in cuiburi de cioara de semanatura. Este posibil sa apara si pe amplasamentul analizat in cautarea hranei. Se aseamana cu vanturelul rosu in comportament, dar are aripile proportional mai lungi si coada mai scurta, fiind astfel foarte asemanator cu soimul randunelelor; are insa coada mai putin lunga decat acesta din urma. Adesea sta pe firele electrice. Este capabil sa zboare pe loc. Prinde insecte zburatoare ca soimul randunelelor, adesea in amurg, vanand in stoluri mici.

Nu au fost identificate cuiburi pe locatiile turbinelor eoliene, folosinta terenului pe care se vor amplasa turbinele fiind de teren arabil. Specia poate fi observata in zona analizata deoarece acopera suprafete intinse in vederea hranirii.

Fam. Falconidae, Ord. Falconiformes Statut European: „aproape de a fi periclitat”. Categoria SPEC: 3. Inclusa in Conventia de la Berna, Anexa II; Conventia de la Bonn, Anexa II

Sorecar comun (Buteo buteo) Specie partial migratoare larg raspandita in

majoritatea regiunilor tarii. Este una din speciile cu penajul foarte variabil, de la brun-inchis pina la crem. Cuibul contine 3—4 oua albe, cu pete

Fam. Accipitridae, Ord. Falconiformes Statut european: specie stabilă. Categoria SPEC: -. Inclusă în Conventia de la Berna, Anexa II; Conventia de la Bonn, Anexa II.





152

brune-caramizii, fiind complet inca din aprilie. Ambii soti clocesc, perioada de incubatie durind 28—30 de zile.

Exemplare de sorecar au fost observate in vecinatatea arealului studiat, in cautarea hranei. Se mentioneaza faptul ca pe locatiile turbinelor eoliene nu au fost identificate cuiburi ale acestei specii.

4.5.1.4. Habitate ale speciilor de plante si animale incluse in Cartea Rosie; specii locale si specii aclimatizate; specii de plante si animale cu importanta economica, resursele acestora; zone verzi protejate; pasuni.

SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G. 1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI. Tipurile de habitate ce se intalnesc in judetul Tulcea, exceptand Delta Dunarii si zona marina, sunt: Nr.crt Cod habitat Denumire Raspandire in Tulcea

1 1530* Pajisti si mlastini saraturate panonice si ponto-sarmatice

in zonele cu sol saraturat de langa Greci si Macin, in SCI Muntii Macinului.

2 3130

Ape statatoare oligotrofe pana la mezotrofe cu vegetatie din Littorelletea uniflorae si/sau Isoëto-Nanojuncetea

suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul Macin, pe depozitele aluvionare sau soluri luto-nisipoase

3 3140 Ape puternic oligo-mezotrofe cu vegetatie bentonica de specii de Chara

suprafata foarte redusa (sub 1% din total sit) pe Bratul Macin, in zone acoperite cu apa statatoare

4 3270 Rauri cu maluri namoloase cu vegetatie de Chenopodion rubri si Bidention

suprafata redusa (1% din total sit) pe Bratul Macin, pe malurile namoloase cu acumulari de material organic

5 40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice

in zonele de silvostepa din siturile SCI: Podisul Nord Dobrogean, Deniz Tepe, Dealurile Agighiolului si in Muntii Macinului

6 62C0* Stepe ponto-sarmatice

in proportie redusa in siturile SCI: Podisul Nord Dobrogean, Muntii Macinului, Dealurile Agighiolului, Deniz Tepe si Bratul Macin . Uneori se asociaza cu Tufarisurile de foioase ponto-sarmatice(40CO) si cu Paduri –raristi vest pontice de stejar pufos cu Paeonia peregrina (91AA)

7 6430

Comunitati de liziera cu ierburi inalte higrofile de la nivelul campiilor, pana la cel montan si alpin

pe suprafete reduse (2%) in SCI Bratul Macin

8 6440 Pajisti aluviale din Cnidion dubii

suprafete foarte reduse (sub 1%) in zona de lunca a Bratului Macin

9 6510 Pajisti de altitudine joasa (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)

pe suprafete reduse (1%) in SCI Bratul Macin





153

10 8230

Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancarii silicioase

pe soluri nisipoase, pietrisuri si aluviuni luto-nisipoase in curs de fixare, in Muntii Macinului si Podisul Nord Dobrogean

11 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis

in situl Muntii Macinului pe o suprafata infima (0,0001 %)

12 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos

in Muntii Macinului, Podisul Nord Dobrogean si Dealurile Agighiolului, in zone de silvostepa cu stejar pufos

13 91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp

in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in zona de silvostepa cu stejar brumariu si artar

14 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun

in Podisul Nord Dobrogean si in Muntii Macinului in masivele de padure cu amestec de stejar pufos, garnita , stejar brumariu, tei, mojdrean, carpinita, jugastru, mar si par paduret

15 91X0 Paduri dobrogene de fag

in Muntii Macinului sub forma unei insule relictare de fag in cadrul rezervatiei naturale Valea Fagilor unde se intalnesc trei tipuri de fag: Fagus sylvatica, F.taurica si F.taurica var. dobrogica; o parte din exemplare se regasesc in Podisul Nord Dobrogean

16 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen

pe suprafete intinse (50%) in SCI Muntii Macinului si in SCI Podisul Nord Dobrogean (27,9%) reprezentand padurile de gorun in amestec cu tei, frasin,carpinita

17 92AO Zavoaie cu Salix alba si Populus alba

pe suprafete restranse in Podisul Nord Dobrogean (0,02%) si mai intinse in Bratul Macin(19,41%)

In ceea ce priveste caracteristicile de mediu ale zonei amplasamentului si a celei imediat invecinate, se evidentieaza ca folosinta actuala a terenului este de teren arabil (fapt constatat si in urma vizitelor pe amplasament).

In cadrul agroecosistemelor si ecosistemelor zootehnice (ecosisteme antropizate bine reprezentate in zona) din zona analizata nu se regasesc caracteristicile unor habitate stabile si prielnice instalarii speciilor de avifauna si fauna terestra incluse in Cartea Rosie.

Zona analizata este inclusa in SPA – Stepa Casimcea, arie protejata prin programul Natura 2000. Chiar daca obiectivul analizat nu este amplasat in interiorul SCI Podisul Nord-Dobrogean, consideram necesara descrierea ariei protejate datorita distantei de 75 m fata de limita acesteia. Precizam ca exemplare din speciile Spermophilus citellus si Testudo graeca au fost observate in afara zonei perimetrului parcului eolian analizat, in zona de tufarisuri din nord-estul parcului eolian, zona inclusa in SCI Podisul Nord-Dobrogean. Semnalarea acestora in cadrul Studiului a fost necesara datorita faptului ca exista posibilitatea ca indivizi din aceste specii sa ajunga ocazional in proximitatea parcului eolian analizat.





154

Evidentierea habitatelor si speciilor de flora si fauna din cadrul ariilor naturale protejate invecinate s-a realizat in subcap 4.6.2.4 “Relatia dintre proiect si zonele protejate…”.

4.5.1.5. Rute de migrare; adaposturi de animale pentru crestere, hrana, odihna, iernat.

Migratia animalelor face parte din comportamentul acestora. Ele migreaza sau calatoresc de la un habitat la altul, pentru a beneficia de resurse diferite sau superioare, cum ar fi hrana mai multa sau locuri mai ostile si mai sigure pentru reproducere. Cu toate ca migratiile sunt necesare, acestea consuma foarte mult din energia si timpul animalului, expunandu-l la pericole, cum ar fi pradatorii sau epuizarea.

De ce migreaza anumite pasari? Raspunsul ni-l ofera sursele de hrana. Primavara, ele zboara din zonele cu ierni mai calde si cu cantitati mari de hrana inspre zonele mai reci unde isi depun ouale si-si cresc puii. Aceste regiuni mai reci au hrana indestulatoare numai primavara si vara. Unele specii migreaza oricum in zone cu mai putina hrana, dar care ofera mai multa protectie in perioada reproducerii si cresterii puilor. Pasarile se intorc in fiecare an in aceste locuri de reproducere. Cea mai lunga distanta este parcursa de chira polara. Ea zboara din locul in care depune ouale, din zona arctica pina in Antartica si inapoi, in fiecare an o calatorie dus intors de aproximativ 36000 km.

Pentru ca majoritatea speciilor de pasari isi repereaza hrana folosindu-si vazul, durata scurta a zilei limiteaza perioada in care se pot hrani, iar aceasta poate fi o problema foarte mare in special pentru parintii care incearca sa adune hrana pentru puii lor. Deplasandu-se catre nord sau catre sud, inspre zone cu clima mai calda, pasarile migratoare se asigura ca pot gasi hrana pe tot parcursul anului, profitand in acelasi timp de zilele mai lungi din zonele mai apropiate de poli.

Multe specii de rate, gaste si lebede migreaza spre sud, din regiunile arctice spre Europa, Asia si America de Nord, in timpul iernii, revenind in regiunile nordice primavara, pentru a se inmulti.

Mecanismele care declanseaza migratia pasarilor nu sunt inca pe deplin intelese de oamenii de stiinta, desi durata zilei, directia vantului si modificarile hormonale par sa fie elemente determinante esentiale. De asemenea, nu se stie inca





155

sigur cum isi gasesc drumul inapoi pasarile care migreaza pe distante foarte mari. Anumite studii sugereaza ca aceste specii se ghideaza dupa soare si dupa stele, precum si dupa anumite detalii ale peisajului. Alte specii se pare ca folosesc campul magnetic al Pamantului, care le ajuta sa isi gaseasca drumul atunci cand zboara pe deasupra unui peisaj foarte monoton sau pe deasupra oceanului.

Romania se afla pe un culoar mare de migratie. Culoarul principal urmat de pasarile migratoare este cel care urmeaza Prutul si Siretul spre Delta Dunarii, de unde pasarile pleaca catre stramtorile Bosfor si Dardanele. Un alt culoar este cel Vestic, care atinge tangential tara noastra, in zona Oradea-Arad, si merge catre Campia Panonica, in Ungaria. Exista insa mai multe culoare care traverseaza central Romania, prin Transilvania. Stolurile pot traversa tara de la Nord fie pe Valea Oltului, fie pe traseul Zalau-Cluj-Mures - partial Harghita-Sibiu-Brasov, pasarile facand popas pe baltile Iernut, Cipau, Dumbravita, Rotbav si pe lacurile de acumulare de pe Olt din zona Fagarasului.

Din Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile RucarDin Depresiunea Barsei, pasarile salbatice fie traverseaza direct Carpatii si se indreapta catre sudul Romaniei catre zona Mediteranei, fie urmeaza vaile Rucar, Bran, Buzaului sau Valea Prahovei, iar de aici spre lacurile din Bucuresti si apoi se indreapta catre Dunare.

In zona Dobrogei, pasarile salbatice ajung atat in timpul migratiei de toamna, cat si in cea de primavara. Migratia de primavara incepe in lunile februarie-aprilie, cand sosesc pasarile din Africa Centrala si de Vest si bazinul Marii Mediterane. Acestea raman la noi peste vara, isi depun ouale si le clocesc, apoi isi invata puii sa zboare sau sa se hraneasca singuri. In luna septembrie, aceste pasari pleaca din nou spre zona Africii, urmand a reveni in Delta Dunarii in primavara urmatoare. Migratia de iarna incepe in luna noiembrie si se incheie in luna martie. In acest interval ierneaza in Delta Dunarii specii de pasari care isi petrec vara dincolo de Cercul Polar de Nord, in regiunea Siberiei.

Pasarile migratoare din tara noastra pleaca toamna, in general, in sudul Africii, parcurgand astfel intre 7000 si 10.000 de kilometri. Berzele au nevoie de trei luni pentru a parcurge distanta dintre locul de cuibarit si cel de iernat,





156

randunelele - de doua. Partea cea mai grea a calatoriei o reprezinta traversarea Marii Mediterane. Berzele, de exemplu, prefera sa o ocoleasca prin Asia Mica si Gibraltar, pentru ca ele nu se pot odihni pe suprafata apei. Cocorii, desi foarte asemanatori ca structura cu berzele, rezista sa traverseze Mediterana, pentru ca ei folosesc falfaitul aripilor alternat cu planarea, si astfel consuma mai putina energie.

Plecarile si sosirile pasarilor sunt in continuare in stransa legatura cu temperatura, cu dezvoltarea vegetatiei si posibilitatile de hranire. Majoritatea pasarilor migreaza toamna, foarte incet, zilele calde, hrana inca indestulata le intarzie din drumul lor.

Pasarile care migreaza noaptea (randunelele, ratele, lisitele, ciocarliile) se descurca si atunci cand stelele nu se vad din cauza norilor. Deci, astrele nu sunt singurele ajutoare ale pasarilor. Ele au nevoie si de o harta, si atunci se orienteaza dupa relief. Cand acest peisaj se schimba brusc, pot aparea chiar accidente. De exemplu, in orase, daca un bloc se construieste de toamna pana primavara si pasarile nu au apucat sa se familiarizeze cu prezenta lui, ele vor fi atrase de lumina geamurilor in care se reflecta soarele si se intampla deseori sa se loveasca de ferestre. Acestea sunt insa accidente. Cu toate acestea, relieful joaca un rol mult mai scazut in orientare decat soarele sau stelele. S-a constatat ca pasarile migreaza mai degraba noaptea decat ziua. De exemplu, uliul pasarar pleaca la drum cu o precizie de ceasornic, la 30-40 de minute dupa apusul soarelui. Explicatia este urmatoarea: migratoarele se folosesc de lumina zilei ca sa se hraneasca, sa mai recupereze din energia consumata; si apoi, intunericul noptii le protejeaza de pradatorii diurni. Punctul culminant este atins intre orele 22:00-23:00, ne spun observatiile facute prin radare specializate.

Majoritatea migratorilor nocturni zboara mult deasupra turbinelor eoliene, pana la 1000 m deasupra solului. Si in afara migratiilor, pasarile pot atinge inaltimi considerabile, ratele urcand pana la 800 m, berzele la 900 m, cocorii si randunelele la 2.000 m, acvilele la 3.000 m, in timp ce in regiunile muntoase condorii si vulturii plesuvi zboara la o inaltime de 7.000 m deasupra nivelului marii. Sunt pasari care prefera sa calatoreasca singure, altele merg in familie, altele se impart pe sexe sau pe varste. Privighetoarea si pupaza migreaza singure; lisitele,





157

ratele si randunelele prefera grupurile mici; gastele, pelicanii si cocorii se organizeaza in grupuri oranduite perfect, aerodinamic; graurii si pescarusii migreaza in grupuri mari si dezorganizate, schimbandu-si mereu forma, fara a gresi directia; berzele migreaza in formatiuni mari (200 - 500 de pasari), dar nu foarte organizate, in schimb calatoresc intotdeauna "in familie", care este gata formata inainte de imperecherea propriu-zisa, ele fiind niste vietuitoare foarte fidele. Cintezele cuibaresc in Europa Centrala si de Nord, dar de calatorit, calatoresc doar femelele, masculii fiind pasari sedentare. In cazul mierlelor, numai "tinerii" migreaza, adica pasarile din primul an de viata. Ciocarliile migreaza o data in viata.

Pasarile rapitoare, ca si alte specii, migreaza deoarece hrana se imputineaza odata cu sfarsitul verii. Cele mai multe pasari din Europa ierneaza in Africa sau in Sudul Europei dar unele exemplare ajung chiar si in Orientul Apropiat. Cele mai cunoscute trasee de migratie sunt:

- Ruta Scandinaviei de Sud - Ruta Baltica - Ruta Trans Iberica - Ruta Central Mediterana - Via Pontica (partea vestica a Marii Negre) - Ruta Trans Caucaziana

Pe parcursul migratiei, rapitoarele diurne utilizeaza coloanele de aer cald pentru a castiga inaltime, procedeu folosit in special de acvile si pasari de tip Buteo, respectiv curentii ascendenti creati de impactul vantului cu versantii abrupti. Aceast ultim procedeu este folosit mai adesea de ulii si soimi. Din perspectiva migratiei rapitoarele diurne se impart in trei categorii:

- migratoare (acele specii unde 90% din indivizii unei populatii migreaza); - partial migratoare (acele specii unde mai putin de 90% din indivizii unei

populatii migreaza); - sedentare (acele specii unde miscarile indivizilor sunt ocazionale si

neregulate). In Romania pasarile rapitoare migreaza pe un front larg, totusi sute, sau

chiar mii, de exemplare se aduna pe rute bine stabilite. Carpatii reprezinta un





158

obstacol natural si influenteza directia migratiei, la fel ca Marea Neagra al carei tarm este utilizat de rapitoarele care vin din nordul Europei sau vestul Asiei. Punctul de observare Macin este situat in nordul Dobrogei pe ruta Via Pontica. Dealurile de la poalele muntilor ofera conditii favorabile pentru formarea termicelor in zilele insorite, iar culmile abrupte ale Pricopanului deviaza vantul (in special vantul dinspe NE si NV) creand curenti verticali pe care pasarile le utilizeaza pentru mentinerea altitudinii de zbor.

Atat amplasamentul analizat, cat si zona invecinata pe o raza de minim 10 km nu sunt traversate de nici o ruta de migrare a pasarilor, conform bibliografiei existente (inclusiv studiul nepublicat al INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea) si a observatiilor din teren.

Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea obiectivului.

Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Parcul National Muntii Macinului, sau cele de pe cursul inferior al Dunarii care se afla la distante de peste 10 km fata de obiectivul analizat. Zona analizata nu prezinta conditiile de mediu sau speciile caracteristice unor astfel de zone cum sunt cele precizate mai sus.

In ceea ce priveste rutele de migrare din zona Casimcea-Rahman s-au analizat inclusiv datele si hartile prezentate in lucrarile de referinta in domeniu (precum „Migratia Pasarilor” – Rudescu L., Editura Stiintifica Bucuresti; „Dinamica si migratia pasarilor” – Ciochia V., Editura Stiintifica si Enciclopedica). Acestea au insa un caracter general, fiind prezentate principalele rute ale pasarilor marcate la nivelul intregii Dobrogei. La nivelul zonei analizate nu sunt specificate rute precise de migratie.





159





160

4.5.1.6. Informatii despre speciile locale de ciuperci; cele mai valoroase specii care se recolteaza in mod obisnuit, resursele acestora

NU ESTE CAZUL. 4.5.2. Impactul prognozat

In timpul executiei lucrarilor de constructii Privit in ansamblu, impactul asupra factorilor de mediu se manifesta cu

precadere in perioada de constructie a parcului eolian, in special datorita decopertarilor pentru constructia fundatiilor turnurilor si partial a drumurilor de acces, a prafului produs de lucrarile de santier si datorita zgomotului produs de utilajele folosite, urmand ca dupa terminarea lucrarilor de constructie si de refacere a ecosistemului, impactul asupra factorilor de mediu va fi foarte redus.

Impactul direct consta in afectarea definitiva sau temporara a unor suprafete de teren prin decopertari respectiv recopertari.

In realitate, in perioada de constructie, durata impactului se imparte pe fiecare punct de lucru in parte ce are o repartitie izolata si se realizeaza succesiv.

Impactul imediat se manifesta in timpul lucrarilor de constructie prin disturbarea punctiforma a habitatului pentru constructia fiecarei centrale eoliene, ce implica decopertari si recopertari, precum si depuneri de praf pe aparatul foliar al plantelor. Acest impact va inceta odata cu terminarea lucrarilor de constructie propriu-zisa si de reabilitare ecologica a zonelor afectate, urmand o perioada de refacere a agroecosistemului, accelerata chiar de efectuarea lucrarolor agricole, ce caracterizeaza zona analizata.

In ceea ce priveste efectele secundare ale constructiei parcului eolian, consideram ca nu vor exista efecte secundare negative (tinand cont ca biodiversitatea de pe amplasament este caracteristica unui agroecosistem), dar vor exista o serie de efecte secundare pozitive ce contribuie la imbunatatirea conditiilor socio-economice la nivel local.

Metodologia de lucru pentru fiecare grup eolian prevede un anumit numar de ore care reprezinta minimum timpului, si care nu mai poate fi micsorat, insa pentru diminuarea intensitatii impactului au fost prevazute in raport recomandari pentru reducerea la minim a efectelor negative.





161

Mentionam ca accesul in zona de amplasare a parcului eolian nu reprezinta o schimbare fata de tipul activitatilor desfasurate in prezent, ci doar o intensificare a acestora, referindu-ne la drumurile de exploatare deja existente si traficul, care au sectionat arealul initial, fara a putea vorbi de o fragmentare propriu-zisa a habitatului (cum se intampla in cazul in care intr-un habitat apar structuri de genul gardurilor, zidurilor sau carosabilelor extrem de circulate).

Drumurile de acces produc o sectionare a arealului initial al mamiferelor, insa acestea nu reprezinta bariere care sa opreasca circulatia indivizilor, tinand seama si de faptul ca traficul va fi extrem de redus chiar si in perioada de constructie. Se face mentiunea ca majoritatea drumurilor de acces pentru obiectivul studiat vor fi realizate pe structura deja existenta a drumurilor, care reprezinta, dupa cum bine se cunoaste, o formatiune continua lipsita de o biocenoza stabila. Singurul aspect important referitor la posibilitatea fragmentarii habitatului in cazul de fata, va fi reprezentat de circulatia utilajelor, ce va impiedica circulatia mamiferelor si reptilelor si se manifesta pe perioada de executie a lucrarilor. Dupa terminarea lucrarilor, nu se va putea vorbi de o fragmentare a habitatului, indivizii putand tranzita zona in acelasi mod cum se realizeaza si in prezent.

Pe perioada lucrarilor de santier se apreciaza o dislocare a mamiferelor si partial a pasarilor din cadrul arealului initial, urmand ca in timp sa fie in mod natural repopulat dupa incetarea lucrarilor si refacerea terenului. Dupa incheierea lucrarilor, nu vor exista suprafete construite in afara celor prevazute prin proiect.

In timpul lucrarilor de constructie a obiectivului, in ceea ce priveste biodiversitatea, vor fi afectate temporar suprafete de teren agricol care isi vor pastra folosinta initiala. Suprafata de teren afectata temporar este constituita din suprafetele aferente organizarii de santier, zonei de servicii a organizarii de santier, platformelor de depozitare, sapaturilor pentru fundatii din care se scade suprafata inelelor supraterane din beton.

In ceea ce priveste speciile de interes prioritar semnalate in Formularul Standard din Ord 1964/2007 precizam ca exemplare din speciile Spermophilus citellus si Testudo graeca au fost observate in afara zonei perimetrului parcului eolian analizat, in zona de tufarisuri din nord-estul parcului eolian, zona inclusa in SCI Podisul Nord-Dobrogean. Semnalarea acestora in cadrul Raportului a fost





162

necesara datorita faptului ca exista posibilitatea ca indivizi din aceste specii sa ajunga ocazional si in proximitatea parcului eolian analizat. De asemenea trebuie sa amintim ca arealul studiat este unul antropizat, fiind reprezentat in totalitate de agroecosisteme asupra carora se intervine periodic prin executarea diverselor lucrari agricole. Astfel, in cadrul arealului analizat nu exista conditiile propice instalarii exemplarelor protejate. In ceea ce priveste impactul obiectivului analizat asupra speciilor sus mentionate precizam ca acesta este nesemnificativ, asigurandu-se totodata integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean (ROSCI 0201).

Subliniem faptul ca integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean nu va fi afectata nici in cazul turbinei CO_36, cea mai apropiata fata de limita sitului comunitar, distanta de 75 m fiind suficienta pentru protejarea speciilor si habitatelor din interiorul SCI.

Pentru fiecare dintre aceste suprafete sunt precizate masuri concrete de diminuare a impactului, tinand cont de specificul activitatilor ce se vor desfasura, iar respectarea masurilor trebuie sa fie urmarita in perioada de constructie de specialisti in domeniu, conform Planului de Monitorizare propus in cadrul prezentului Studiu de Impact asupra Mediului.

Procesul de revenire a stratului de sol fertil se va realiza foarte repede, fiind vorba de un agroecosistem, iar procesul de refacere va fi accelerat chiar de lucrarile agricole, realizandu-se omogenitatea caracteristica agroecosistemelor.

De asemenea, trebuie mentionat faptul ca o mare parte din efectele asupra biodiversitatii locale au un caracter temporar si sunt reversibile, manifestandu-se doar pe perioada de constructie.

Impactul asupra vecinatatilor (inclusiv asupra SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord-Dobrogean) va fi nesemnificativ ca urmare amplasarii si a specificului investitiei ce implica lucrari locale cu efecte la nivelul parcului eolian. In timpul functionarii obiectivului

In timpul functionarii, parcul eolian nu are impact asupra biodiversitatii, neexistand emisii de poluanti datorita tehnologiei folosite. De asemenea este bine cunoscut faptul ca energia eoliana, folosita ca “materie prima” face parte din





163

categoria energiilor regenerabile. Singurele riscuri care se pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe larg in cadrul raportului.

Distantele aproximative masurate in linie dreapta, de la locul amplasarii parcului eolian, pana la cele mai importante puncte de interes biogeografic sunt:

- 25 km pana la RBDD; - 48 km pana la Marea Neagra; - 30 km pana la Muntii Macin;

Distantele de la zona studiata pana la cele mai apropiate localitati sunt: - fata de Cismeaua Noua aprox. 600 m; - fata de Corugea aprox. 1,8 km; - fata de Haidar aprox. 2 km.

Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece suprafata de teren afectata definitiv va fi de aproximativ 6 %, in raport cu totalul suprafetei studiate si 0,02% in raport cu suprafata SPA Stepa Casimcea, reprezentata de drumuri de acces, statie de transformare si suprafata ocupata de baza fiecarui pilon al turbinelor. Astfel se apreciaza ca aproximativ 94% din totalul suprefetei studiate isi pastreaza disponibilitatea initiala, impactul obiectivului asupra biodiversitatii locale fiind neglijabil.

De asemenea este cunoscut faptul ca turbinele eoliene extrag circa 30% din energia cinetica a vantului, pe care o transforma in energie electrica, iar imediat in aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei/culturilor in aceste zone.

Se apreciaza ca efectul de umbrire cumulat cu scaderea vitezei vantului, datorita prezentei si functionarii centralelor eoliene, este sensibil pozitiv pentru cresterea umiditatii in aceasta zona caracterizata prin precipitatii scazute.

Analizand in ansamblu zona Casimcea consideram ca nu se pune problema crearii unui efect de bariera stanjenitor in calea rutelor cunoscute de zbor ale pasarilor la nivelul Dobrogei, datorita distantei suficient de mari fata de acestea (peste 10 km).





164

Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, pe cursul inferior al Dunarii si la nivelul Parcului National Muntii Macinului, care nu vor fi afectate de realizarea obiectivului.

In general, speciile migratoare folosesc ca repere de orientare si elementele peisagistice reprezentate de formele de relief pozitive si negative. Dobrogea prezinta doar cateva repere de acest fel, reprezentate de un numar mic de formatiuni geomorfologice de altitudine redusa (de exemplu, cele doua culmi ale Muntilor Macin). De asemenea, in zona amplasamentului nu exista corpuri de apa stagnante care ar putea favoriza orientarea pasarilor migratoare spre acest amplasament.

In ceea ce priveste parcurile eoliene in general, nu se poate vorbi de un impact rezidual propriu-zis, deoarece nu exista emisii de poluanti in perioada de functionare, asa cum se intampla in cazul altor instalatii de obtinere a energiei electrice, cum sunt cele pe carbuni. Singurul efect ramas dupa finalizarea lucrarilor de constructie si dupa ce s-au implementat toate masurile de diminuare a impactului, exceptand suprafata de teren afectata definitiv, se manifesta strict asupra agroecosistemului prin efectul decopertarilor si recopertarilor. In speta, fiind vorba de terenuri agrocole, nu se poate vorbi despre refacerea vegetatiei sau a habitatelor la starea initiala, ci doar despre recopertarea stratului de sol vegetal pentru a putea fi reintegrat in circuitul agricol.

In ceea ce priveste relatia dintre nivelul de zgomot si avifauna, conform datelor de specialitate („Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest Research Insittute, Colorado, 2002”) in comparatie cu acuitatea auditiva umana, pasarile percep zgomotul cu o intensitate redusa la jumatata fata de perceptia umana, la aceeasi distanta fata de emitator. Astfel, in speta, nu vor fi afectate pasarile cuibaritoare din vecinatatea zonei studiate, tinand cont ca la o distanta de 300 m zgomotul produs de turbine se confunda cu zgomotul produs de vant, iar pe amplasamentul analizat nu s-au identificat cuiburi.

Urmare a celor prezentate mai sus, se poate concluziona ca impactul asupra SPA Stepa Casimcea si SCI Podisul Nord-Dobrogean aflate in vecinatatea zonei analizate va fi nesemnificativ.





165

Analize si comentarii privind impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari

Tinand cont ca in Romania exista doar cateva turbine eoliene in functiune si deci, nu exista o baza de date care sa permita analize personalizate la specificul tarii noastre, s-a considerat oportuna utilizarea experientei dobandite de alte state europene in acest domeniu, in conditiile in care detin parcuri de eoliene functionale, monitorizate.

Din cercetarile facute de echipe de ornitologi in Spania si Olanda, s-a observat ca este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si constructia statiei sa nu afecteze habitatul pasarilor. In cazul amplasarii fermei de eoliene intr-o zona nepopulata de oameni, defrisarea si amenajarea fermei de eoliene poate produce modificari in comportamentul pasarilor. Pasarile isi modifica comportamentul cand se apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult pentru tranzit. Tot odata pentru multe dintre ele zonele populate nu sunt potrivite pentru cuibarit.

In cazul in care pasarile rapitoare de zi din Ariile de Protectie Avifaunistica ajung in aceasta zona pentru a se hrani sau din alte motive, acuitatea vizuala si abilitatile deosebite in zbor reduc riscul coliziunilor cu elicele turbinelor eoliene.

Pasarile migratoare rapitoare care tranziteaza zona, zboara la altitudini mult mai mari decat inaltimea unei centrale eoliene, de pana la 1000 m altitudine, astfel incat nu sunt afectate de construirea parcului eolian in aceasta locatie, 90% din migratie petrecandu-se noaptea.

Datorita prezentei culturilor agricole, in special cereale si floarea soarelui, cu cantitati considerabile de fructe, seminte, zona atrage stoluri de ciori de semanatura, bogate in numar de indivizi considerati a produce pagube insemnate fondului cinegetic.

Este binecunoscuta existenta legaturii dintre Vanturelul de seara si Cioara de semanatura, fiind dat faptul ca vantureii cuibaresc colonial, in cuiburile parasite de ciori. Aceasta este o specie oportunista, hranindu-se indeosebi cu insecte.





166

O analiza a factorilor ce pericliteaza aceasta specie in Campia de Vest, arata ca o influenta majora in scaderea numarului de indivizi este data de degradarea habitatelor prin distrugerea cuiburilor, taieri ilegale de arbori, aratul pajistilor, astfel disparand lacustele, situatie care nu a fost observata in arealul studiat.

Cresterea ratei de mortalitate se datoreaza si electrocutarii, in cazul coloniilor de Falco sp, in apropierea carora sunt linii electrice de medie tensiune, exista un risc sporit, ca unele exemplare sa fie electrocutate mortal. Acest lucru datorandu-se faptului ca exemplarele tinere, proaspat avantate in zbor folosesc acesti stalpi pentru a se odihni; si vantureii adulti prefera aceste obiecte pe timp de vanatoare pentru a sta la panda, sau in perioada migratiei.

In urma studiilor realizate pentru un ansamblu eolian format din 2 centrale in zona Baia, reiese faptul ca pasarile au trecut in zbor la diferite distante si inaltimi fata de turbine, au trecut printre acestea, au stationat langa ele, au trecut pe sub pale sau pe deasupra lor si nici macar o singura pasare nu a fost observata lovindu-se de turnul turbinelor sau sa fie lovita de palele acestora. De asemenea, in perioada 2006-2009 pasarile au cuibarit aproximativ in aceleasi locuri si in aceleasi efective, concluzionand in mod evident faptul ca populatiile locale de pasari cuibaritoare nu au fost afectate de constructia parcului eolian. (Banica G. 2007).

Influenta sunetului produs de parcurile eoliene asupra pasarilor

(conform studiului „Avian hearing and avoidance of wind turbines”, Midwest Research Insittute, Colorado, 2002”)

Pasarile au auzul in general mai putin dezvoltat decat majoritatea mamiferelor, inclusiv oamenii. Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 si 5kHz. Dispozitivele de inlaturare a pasarilor nu sunt eficiente in general datorita faptului ca pasarile se obishnuiesc cu acestea si eventual le ignora complet. Dispozitivele care folosesc sunete cu frecvente ce nu pot fi percepute de oameni sunt in mod sigur neauzite si de pasari deoarece pasarile au un nivel mai scazut de sensibilitate auditiva decat oamenii. O trecere in revista a lucrarilor despre cat de bine pot auzi pasarile in conditii zgomotoase (cu vant) arata ca pasarile nu pot auzi





167

zgomotul turbinelor eoliene asa cum o fac oamenii. Practic, un om cu auz normal, poate auzi probabil rotatia palelor la o distanta de doua ori mai mare decat o pasare de talie medie. Diferentele curbelor de audibilitate la diverse specii

Pentru a scoate in evidenta variatiile dintre specii, mediile curbelor de audibilitate sunt afisate pentru trei grupe de pasari: Passeriforme, ordine mai vechi de pasari din punct de vedere evolutiv non Passeriforme – Anseriforme, Caprimulgiformes, Casuariformes, Charadriiformes, Columbiformes, Falconiformes, Galliformes, and Psittaciformes), si un grup special de pasari – pradatori nocturni – Strigiformes. Unui numar aproape egal de specii din aceste 3 grupe mari li s-a analizat comportamentul. Un rezumat al acestor date confera o idée despre sensibilitatea auditiva in randul pasarilor. In general, este mai putina variatie a sensibilitatii auditive in cazul pasarilor, decat in cazul altor grupe de vertebrate.

Curbele de audibilitate sunt prezentate mai jos:

Pasarile aud cel mai bine la frecvente cuprinse intre 1 si 5 kHz, cu o

sensibilitate absoluta, de cele mai multe ori nivelul presiunii sunetului la cea mai sensibila frecventa atinge adesea 0-10 dB, care se incadreaza intre 2-3 kHZ. Pradatorii nocturni pot detecta in general sunete mai mici decat Passeriformele sau non Passeriformele. Passeriformele au tendinta de a arata praguri mai mici de audibilitate la frecvente inalte decat non – Passeriformele, iar non Passeriformele





168

arata un nivel scazut al pragului auditiv la frecvente mici fata de Passeriforme. In medie, limita spectrala a “spatiului auditiv” disponibil unei pasari pentru comunicare vocala este extinsa de la 0,5 la 6 kHz (interval de frecventa sau latimea de banda de frecventa 30 dB deasupra celui mai sensibil punct al curbei de audibilitate).

Pasarile sunt deosebite fata de alte vertebrate in ceea ce priveste structura auditiva si capacitatea de auz. Se poate considera ca aceste diferente ale curbei de audibilitate la diferite ordine de pasari sunt datorate parametrilor biologici caracteristici fiecarei specii precum marimea.

Zgomotul de fond si zgomotul turbinelor eoliene Intr-o vizita in parcul eolian din Altamond, California in anul 1999, s-a

masurat zgomotul ambiental si cel generat de diferite tipuri de turbine. In ziele de analiza, vantul a suflat moderat, iar nivelul mediu de zgomot era in jur de 70 dB, +/- 5 dB. Zgomotul produs de vant si de pale este de frecventa mica. Pentru cateva din turbinele eoliene din esantion, masuratorile indică faptul ca deplasarile palelor turbinei in aer nu cresc semnificativ nivelul presiunii suntelului în întregul spectru.

In cazul spectrului de zgomot asociat unei turbine cu ax vertical, la o inaltime de 10 m de la baza turbinei, zgomotul palelor este cu aproximativ 10 dB mai mare decat nivelul zgomotului ambiental. Nivelul de presiune acustică scade cu 6 decibeli la fiecare dublare de distanţă. Cand zgomotul datorat palelor turbinelor scade cu 1,5 dB fata de zgomotul ambiental al vantului, palele nu pot fi auzite de pasari (desi pot fi auzite de oameni).

o Distanta minima pana la care pasarile se apropie de centralele eoliene

Studiile efectuate in tarile cu traditie in constructia de parcuri eoliene au relevat faptul ca pasarile in perioada de reproducere, zboara la distante mari fata de fermele eoliene.

Pasarile caracteristice unor habitate deschise ca de exemplu: gastele, ratele, pasarile de coasta, au evitat in general turbinele pe distante destul de mari (sute de metri); speciile mai sensibile cuibaresc la cel putin 400-500 m fata de turbine.

Din motive tehnice de evaluare, studiile efectuate au luat ca subiecti un numar redus de specii si anume: sorecarul comun (Buteo buteo), vanturelul rosu





169

(Falco tinnunculus), graurul (Sturnus vulgaris) si cioara griva (Corvus corone). Rezultatele acestor studii sunt sintetizate in graficele urmatoare:

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale sorecarului comun in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale vanturelului rosu in afara perioadei de

reproducere. Pe verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.





170

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale graurelui in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

Distantele minime fata de turbinele eoliene ale ciorii grive in afara perioadei de reproducere. Pe

verticala, coloanele indica numarul de studii. Distantele minime fata de fermele eoliene (sau distantele pana la care pot fi detectate perturbari) sunt indicate pe axa x.

In afara perioadei de reproducere pasarile se comporta diferit si anume: cu cateva exceptii (starcul cenusiu, ratele scufundatoare), cu cat turbina este mai mare cu atat distanta de apropiere este mai mare. Pasarile cantatoare nu sunt afectate de functionarea turbinelor eoliene deoarece ele evolueaza mult sub nivelul acestora.





171

S-a observat ca unele specii de pasari, singure sau in formatii de zbor (stoluri) mai sensibile la obstacole, se dezorganizeaza in zbor atunci cand intalnesc un parc eolian; dar pasarile de dimensiuni mari (rate, pasari de prada, graurii, ciorile) sunt mai putin dispuse sa-si modifice directia de zbor sau locurile de cuibarire.

Efectele de bariera ale fermelor eoliene asupra pasarilor Un alt impact cunoscut al fermelor eoliene este ca acestea pot constitui bariere in calea pasarilor migratoare sau pentru pasarile ce se deplaseaza in diferite zone (zone de cuibarire, hranire sau zone de odihna).

In unele cazuri s-a observat ca unele pasari se intorc sau ca formatia de zbor a stolului se dezorganizeaza cand intalnesc un parc eolian.

Pasari de dimensiuni mai mari (cormorani si starci), rate, pasari de prada (uliul pasarar, sorecarul comun, vanturel rosu), pescarusi si chire, grauri si ciori sunt mai putin sensibile sau mai putin dispuse sa isi schimbe directia initiala de migrare, cand se apropie de fermele eoliene. Aceste specii sau grupuri de specii evita destul de rar fermele eoliene si populatiile lor locale sunt mai putin deranjate de fermele eoliene.

Evitarea fermelor eoliene inseamna un consum mai mare de energie pentru pasari in timpul migratiei sau in timpul zborului obisnuit zilnic.

Observatiile stiintifice arata ca pasarile migratoare evita zonele locuite, iar cuibaritul are loc in habitate de maxima siguranta. Zonele cu retele electrice de inalta/medie tensiune sunt bine memorate de pasari si ocolite in consecinta in timpul migratiei. In cazul pasarilor rapitoare de zi acestea ajung in zonele fermelor eoliene pentru a se hrani cu animale mici rozatoare al caror habitat este reprezentat de zona de la baza turnurilor de sustinere a turbinelor.

Acuitatea vizuala, abilitatile lor deosebite in zbor, ca si altitudinea zborului pe care il executa la peste 200 m, face ca aceste pasari sa evite impactul cu turbinele.

Amplasarea centralelor eoliene in apropierea localitatilor beneficiaza de drumurile de acces atat in timpul executiei lucrarilor cat si in timpul functionarii





172

acestora, fara a afecta semnificativ zonele de cuibarit de la nivelul solului ale pasarilor.

Impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari a generat multe dezbateri, studii, analize in randul specialistilor de profil.

Un studiu efectuat in Germania, care a analizat cca 20.000 de turbine, a concluzionat ca o turbina omoara 0,037 de pasari/an, ceea ce inseamna de 20 ori mai putin decat un km de linie de inalta tensiune.

Rata de coliziune a pasarilor cu turbinele eoliene este foarte redusa, dupa cum arata graficul de mai jos:

Datele culese pana in prezent din literatura de specialitate indica faptul ca

impactul pasarilor cu paletele turbinelor eoliene este foarte scazut. Mortalitatea in randul pasarilor provocata de impactul cu paletele turbinelor este variabila de la un parc eolian la altul, variind de la 0 pana la 37 de pasari moarte/an/turbina, (Howell & Noone (1992). In astfel de coliziuni sunt implicate atat specii migratoare cat si sedentare. Datele sunt specifice pentru parcurile eoliene din SUA care cuprind intre 3500-4000 de turbine, parc eolian, instalate pe o suprafata de mii de hectare, in zone fara importanta majora in migratie.

Coliziunea migratoarelor nocturne cu turbinele de vant poate avea loc in primele ore dupa caderea intunericului cand pasarile sunt inca la altitudini mici si migratia este mai intensa.

Dintre pasarile sedentare majoritatea studiilor arata ca se pot inregistra mortalitati mai ales in randul rapitoarelor (falconiforme si strigiforme).





173

Exista cateva cauze care determina ciocnirea pasarilor de turbine, cea mai importanta fiind imposibilitatea pasarilor de a detecta turnurile. Exista doua posibile explicatii pentru acest fenomen in cazul pasarilor rapitoare:

1. – vizibilitatea slaba a paletelor datorata miscarii foarte rapide a acestora in perioadele cu vant intens dar atunci peletele se blocheaza automat,

2. – incapacitatea pasarilor de a-si distribui eficient atentia intre explorarea terenului pentru hrana si monitorizarea obstacolelor, cum ar fi generatoarele de energie ale turbinelor eoliene (Hoods & col. 2001). Rata mortalitatii la pasari datorata coliziunilor cu turbinele eoliene este insa

neglijabila (Erickson et al.,2001), putand preciza ca altele sunt cauzele mortalitatii la pasari precum trafic, cladiri si ferestre, retele electrice etc. Concluzia a fost aceea ca impactul dintre turbinele eoliene si pasari este cu mult mai mic decat s-a afirmat initial si in orice caz mult mai redus decat impactul altor activitati umane ca vanatoarea, transportul rutier si aerian sau chiar a unor structuri statice precum stalpii si liniile electrice ori a cladirilor inalte, de care pasarile se lovesc.

4.5.2.1. Modificari ale suprafetelor de paduri, mlastini, zone umede,

corpuri de apa (lacuri, rauri, etc.) si plaje, produse de proiectul propus NU ESTE CAZUL. 4.5.2.2. Modificarea suprafetei zonelor impadurite (%ha) produsa din

cauza proiectului propus; schimbari asupra varstei, compozitiei pe specii si a tipurilor de padure, impactul acestor schimbari asupra mediului

NU ESTE CAZUL. 4.5.2.3. Distrugerea sau alterarea habitatelor speciilor de plante incluse in

Cartea Rosie Conform certificatului de urbanism si verificarilor din teren, terenul pe care

se urmareste amplasarea turbinelor are folosinta si destinatie de teren arabil, astfel incat vegetatia este reprezentata de culturile agricole.





174

4.5.2.4. Modificarea/ distrugerea populatiilor de plante Terenul pe care se vor amplasa centralele eoliene are folosinta de teren

arabil, vegetatia avand un caracter temporar. Suprafata construita a obiectivului este foarte mica astfel incat modificarile populatiilor de plante se estimeaza a fi nesemnificative.

Se va avea in vedere refacerea suprafetelor decopertate prin utilizarea aceluiasi tip de sol astfel incat sa se poata dezvolta vegetatia autohtona.

4.5.2.5. Modificarea compozitiei pe specii; specii locale sau aclimatizate, raspandirea speciilor invadatoare

NU ESTE CAZUL. 4.5.2.6. Modificari ale resurselor speciilor de plante cu importanta

economica NU ESTE CAZUL. 4.5.2.7. Degradarea florei din cauza factorilor fizici (lipsa luminii,

compactarea solului, modificarea conditiilor hidrologice, etc.) si impactul potential asupra mediului

In timpul functionarii turbinelor, imediat in aval de turbine viteza vantului scade cu aproximativ 15%. Astfel, scaderea vitezei vantului duce la cresterea locala cu cateva procente a umiditatii relative a aerului, favorizand dezvoltarea vegetatiei in aceste zone. Aceeasi influenta pozitiva asupra umiditatii locale este data si de efectul de umbrire al parcului eolian.

4.5.2.8. Distrugerea sau modificarea habitatelor speciilor de animale

incluse in Cartea Rosie Arealul studiat este unul antropizat, fiind reprezentat in totalitate de

agroecosisteme asupra carora se intervine periodic prin executarea diverselor lucrari agricole. Astfel, in cadrul arealului analizat nu exista conditiile propice instalarii exemplarelor protejate.

Subliniem faptul ca integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean nu va fi afectata nici in cazul turbinei CO_36, cea mai apropiata fata de limita sitului





175

comunitar, distanta de 75 m fiind suficienta pentru protejarea speciilor si habitatelor din interiorul SCI.

Prin respectarea masurilor si recomandarilor din Studiu privitor la refacerea terenului afectat pe perioada de constructie a turbinelor, se apreciaza mentinerea conditiilor initiale de biotop.

4.5.2.9. Alterarea speciilor si populatiilor de pasari, mamifere, pesti,

amfibii, reptile, nevertebrate NU ESTE CAZUL. 4.5.2.10. Dinamica resurselor de specii de vanat si a speciilor rare de pesti;

dinamica resurselor animale In interiorul parcurilor eoliene, este stiut faptul ca se interzice vanatoarea,

ceea ce va duce la amplificarea gradului de protectie si conservare a speciilor de vanat care pot ajunge in zona amplasamentului.

4.5.2.11. Modificarea / distrugerea rutelor de migrare Atat amplasamentul analizat, cat si zona invecinata pe o raza de minim 10

km nu sunt traversate de nici o ruta de migrare a pasarilor, conform bibliografiei existente (inclusiv studiul neoficial al INCDD Tulcea: Fundamentarea normelor privind turbinele eoliene si parcurile de turbine tinand cont de Directiva Pasari, Directiva Habitate si Conventia de la Berna, incluzand ca studiu de caz Dobrogea) si a observatiilor din teren.

Mai mult decat atat mentionam ca pe amplasamentul studiat nu s-au evidentiat cuiburi de specii de pasari sau animale protejate care ar putea fi afectate de construirea sau functionarea obiectivului.

Singurele zone certe de cuibarit, zone de hranire, zone de aglomerare sau trasee cunoscute ale pasarilor sunt cele din Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, Parcul National Muntii Macinului, sau cele de pe cursul inferior al Dunarii care se afla la distante de peste 15 km fata de obiectivul analizat. Zona aferenta parcului eolian nu prezinta conditiile de mediu sau speciile caracteristice unor astfel de zone cum sunt cele precizate mai sus.





176

Conform datelor bibliografice, radarul a inregistrat miscari dezorientate ale pasarilor pe vreme innourata, pe ceata si ploaie. Altimetrele instalate pe spatele pasarilor au inregistrat pe cer senin o inaltime maxima de zbor de 2300 m si la putine pasari peste 3000-3600 m. In contrast cu vreme innourata, altitudinea maxima a fost de 700 m, cu o gama de variatie cuprinsa intre 50-1700 m la diferite pasari. In acest context, cand pasarile sunt silite din cauza cetei, sau norilor sa zboare la 10-70 de metri altitudine apare riscul coliziunilor cu turbinele eoliene accentuat si de vizibilitatea diminuata.

De aceea, in Studiu se fac recomandari si se impun masuri de semnalizare a turbinelor parcului, pentru a mari vizibilitatea acestora in conditii de vreme nefavorabila.

4.5.2.12. Modificarea /reducerea spatiilor pentru adaposturi, de odihna, hrana, crestere, contra frigului

Zona analizata se caracterizeaza prin prezenta agroecosistemelor asupra carora se intervine periodic prin lucrarile agricole, ceea ce face terenul analizat impropriu instalarii unor adaposturi sau cuiburi ale unor specii de fauna.

4.5.2.13. Alterarea sau modificarea speciilor de ciuperci / fungi;

modificarea celor mai valoroase specii de ciuperci NU ESTE CAZUL. 4.5.2.14. Pericolul distrugerii mediului natural in caz de accident NU ESTE CAZUL. 4.5.2.15. Impactul transfrontiera NU ESTE CAZUL.





177

4.5.3. Masuri de diminuare a impactului 4.5.3.1. Masuri pentru diminuarea impactului provocat de schimbari ale

suprafetelor impadurite, mlastinilor, zonelor umede – deltei, corpurilor de apa (lacuri,rauri,etc.) si plajelor

NU ESTE CAZUL. 4.5.3.2. Protectia si reconstructia resurselor biologice NU ESTE CAZUL. 4.5.3.3. Protectia si reconstructia speciilor incluse in Cartea Rosie NU ESTE CAZUL. 4.5.3.4. Masuri de protectie si restaurare a rutelor de migrare NU ESTE CAZUL. 4.5.3.5. Masuri de protectie si reducerea degradarii florei Pentru mentinerea compozitiei floristice caracteristice zonei, se recomanda

cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial. De asemenea se recomanda ca decopertarea zonelor unde urmeaza a se interveni sa se realizeze numai imediat inaintea inceperii propriu-zise a lucrarilor de constructie, iar recoperarea sa se realizeze fara intarzieri, chiar daca organizarea de santier impune costuri suplimentare.

4.5.3.6. Masuri de protectie sau reconstructie a adaposturilor pentru

animale NU ESTE CAZUL. 4.5.3.7. Replantarea arborilor sau a ierbii NU ESTE CAZUL. 4.5.3.8. Masuri de protejare a faunei acvatice in timpul prelevarii apei NU ESTE CAZUL.





178

4.5.3.9. Alte masuri pentru reducerea impactului asupra biodiversitatii Avand in vedere faptul ca marea majoritate a amplasamentului studiat se

afla partial in interiorul SPA – Stepa Casimcea, se recomanda respectarea cu strictete a urmatoarelor masuri, pentru a minimiza pe cat posibil efectele asupra sitului Natura 2000.

In timpul constructiei obiectivului

Trebuie sa se tina cont de modul si locul in care se vor depozita deseurile in perioada de constructie a obiectivului.

Depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si organizarea de santier trebuie sa se desfasoare numai pe terenurile arabile. In acest fel nu va fi afectata integritatea SCI Podisul Nord-Dobrogean. O atentie deosebita trebuie acordata pentru locatia turbinei CO_36 care se afla la o distanta de aproximativ 75 m fata de limita sitului de importanta comunitara sus mentionat.

Decopertarea stratului de sol vegetal se va face cu depozitarea si protejarea acestuia.

Se impune copertarea sau refacerea suprafetelor de sol afectate in urma lucrarilor de constructie a obiectivului, astfel incat sa nu existe spatii afectate, altele decat cele prevazute in proiect. Pentru a evita dezvoltarea speciilor invazive, se recomanda cu strictete utilizarea pentru recopertare a solului fertil decopertat initial.

Pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale, pentru a nu afecta calitatea solului fertil de pe terenurile arabile. In timpul functionarii obiectivului

Este important ca amplasarea centralelor sa fie facuta in apropierea unei localitati, mai precis la marginea acesteia, astfel ca drumul de acces si utilitatile aferente sa nu afecteze habitatul pasarilor, indicatie respectata in cazul centralelor care fac obiectul prezentului studiu. Pasarile isi modifica comportamentul cand se





179

apropie de asezari omenesti, fiind mai vigilente si multe dintre ele folosind aceasta zona mai mult pentru tranzit. Totodata pentru multe dintre ele zonele populate sau agricole nu sunt potrivite pentru cuibarit.

Locatia trebuie sa fie tinuta in permanenta foarte curata pentru ca gunoaiele atrag rozatoarele iar acestea sunt vanate de rapitoare. Acolo unde sunt gunoaie se inmultesc si insectele si acestea atrag la randul lor alte pasari de talie mica si mijlocie, marind riscul coliziunilor.

Nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor, deoarece si acestea atrag alte specii de pasari iubitoare de apa sau de organisme care traiesc in apa.

Turbinele trebuie sa fie semnalizate pe timpul noptii cu lumina intermitenta rosie cu intervale mari de timp intre doua aprinderi consecutive, pentru ca lumina va face ca pasarile sa fie mai prudente si sa evite zona respectiva. Aceste turbine sunt mai usor de recunoscut de catre pasarile migratoare, in cazul folosirii luminii alternative in defavoarea celei continue.

Se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii la cel putin 20% din cele aflate intr-un parc, pentru a evita lovirea acestora de catre pasari.

Se impune monitorizarea permanenta a exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului eolian si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludent. De asemenea trebuie sa se aiba in vedere eficienta procesului de refacere a portiunilor de habitat afectat de decopertari-recopertari.

In cazul in care se observa coliziuni in timpul perioadelor de migrare sau in timpul conditiilor meteo extreme (ploi torentiale, ceata etc.) se pot lua masuri suplimentare de oprire temporara a parcului eolian pe anumite perioade de timp.

Interzicerea nivelelor de zgomot suparatoare, peste limitele admise de STAS 10009/88.





180

4.5.4. Harti si desene la capitolul “BIODIVERSITATE” 4.5.4.1. Harta retelei Natura 2000 in judetul Tulcea

Siturile SPA sunt hasurate cu rosu iar siturile SCI sunt suprapuse peste cele SPA, cu hasura albastra

4.6. PEISAJUL 4.6.1. Informatii generale. Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia Informatii generale

Chiar daca schimbarile progresive pot fi considerate, in anumite conditii, binevenite, proiectele pot avea efecte asupra caracterului sau calitatii peisajului, precum si asupra modului in care populatia apreciaza aceste schimbari.





181

In literatura de specialitate se face diferenta intre peisaj si efecte vizuale astfel:

- efectele asupra peisajului descriu schimbarile in caracterul si calitatea acestuia (peisajul considerat ca o resursa a mediului);

- efectele vizuale descriu modul in care sunt percepute schimbarile si efectul asupra perceptiei vizuale, fiind analizate in relatie cu efectele asupra populatiei; Adoptată la Florenţa (Italia) la 20 octombrie 2000 şi intrată în vigoare la 1

martie 2004, Convenţia Europeană a Peisajului are ca obiectiv promovarea protecţiei, gestiunii şi amenajării peisajelor europene şi organizarea cooperării europene în acest domeniu. Convenţia este primul tratat internaţional consacrat exclusiv multiplelor dimensiuni ale peisajului european. Ea se aplică pe tot teritoriul Părţilor semnatare şi vizează spaţiile naturale, rurale, urbane şi periurbane. Ea are în vedere nu numai peisajele ce pot fi considerate remarcabile, dar şi peisajele cotidiene sau cele degradate.Statul roman a ratificat Conventia prin adoptarea Legii nr. 451/2002.

Conventia Europeana asupra Peisajului a definit peisajul ca “o zona sau un areal, asa cum este el perceput de localnici sau de vizitatori, ale carui insusiri si caracter sunt rezultatul actiunilor factorilor naturali si/sau culturali (deci, umani)”. Aceasta definitie reflecta ideea ca peisajele evolueaza in timp, ca un rezultat al actiunii fortelor naturale si a vointei umane . Se subliniaza, de asemenea, si faptul ca peisajul formeaza un tot unitar, in care componentele naturale si culturale sunt luate impreuna, nu separat.

Urmatorii factori pot contribui la definirea peisajului: - factori naturali: formele de relief, aerul si clima, solul, fauna si flora; - factori culturali/sociali: utilizarea terenului, asezari umane; - factori estetici si de perceptie: culori, texturi, forme, sunete, preferinte,

amintiri. Prin semnarea Conventiei si adoptarea Legii 451/2002 Romania s-a angajat

la respectarea prevederilor acesteia si la parcurgerea unor pasi în vederea unei mai bune cunoaşteri a peisajelor proprii, respectiv: identificarea peisajelor din ansamblul teritoriului propriu, analizarea caracteristicilor acestuia, precum si a





182

dinamicii si a factorilor perturbanti, urmarirea transformarilor peisajelor. De asemenea, un pas important este evaluarea peisajelor identificate la nivel national, tinand seama de valorile particulare atribuite lor de către partile interesate si de populatia implicata.

Incadrarea in regiune Asezata in sudul judetului Tulcea, comuna CASIMCEA este compusa din

sase localitati: Casimcea, care este si resedinta comunei, Razboieni, Corugea, Haidar, Rahman, Cismeaua Noua.

Numele localitatii Casimcea il intalnim in mai multe mentionari documentare, si anume in defterul din 1543, sub forma de doua sate apropiate, cu toponimele turcesti: Kara-Kasim (pamantul lui Kasim) si Abdul-Kasim, care mentioneaza localitatile dobrogene cu sarcinile militare ce reveneau populatiei colonizate de Imperiul Otoman. Intr-un alt defter otoman din 1584, intalnim iarasi Casimcea ca doua sate distincte foarte apropiate.

Comuna Casimcea este situata la 44 grade 44 minute N si 28 grade 22 minute E, la limita sudica a judetului Tulcea pe DJ -222 E, la o distanta de 85 km de municipiul Tulcea, 45 km de orasul Harsova si 27 km de Topolog. Are urmatoarele vecinatati:

- la nord teritoriul administrativ al comunei Topolog, - la vest si nord-vest teritoriul administrativ Daieni, - la sud si sud-vest teritoriul administrativ al judetului Constanta - la est teritoriul administrativ al comunelor Stejaru si Beidaud.

Satul Corugea, este amintit pentru prima data in defterul otoman din 1573 sub denumirea de Koruca-Kasim, iar harta austriaca din 1790, noteaza satul sub denumirea de Karanga. Fondul Tapiurilor otomane in a doua jumatate a secolului al XIX-lea aminteste de Koruca. Satul, mentionat in documente cel mai adesea Corudgea, este situat pe malul stang al raului Topolog, denumirea este de origine taraneasca, si se trage de la secarea raului, fiind tradusa "sec, fara apa".

Satul Rahman se traduce din limba tatara prin "Dumnezeu". Acesta este asezat in apropierea raului Topolog, si il gasim mentionat pentru prima data la sfarsitul secolului al XVI-lea, intr-un registru otoman, sub denumirea de Rahman-





183

Bey. Astfel denumit il mai intalnim in harta austriaca din 1790, in harta militara rusa din 1828. La sud de Rahman, intalnim localitatea Haidar care aparea pentru prima data sub denumirea de Haydar, modificandu-se in Gaida, cum il gasim pe harta austriaca de la sfarsitul secolului al XVIII-lea. Satul Cismeua Noua este intalnit pentru prima data sub denumirea de Ramazan-Kioi tradus din limba turca "Satul Postului" (Ramazan-post, Kioi-sat). Satul a suferit mari distrugeri dupa invaziile cercheze din secolul al XIX-lea. Dupa 1878 populatia de origine musulmana va parasi localitatea, in sat traind la inceputul secolului a XX-lea doar 208 locuitori de origine romana.

4.6.1.1. Caracteristicile si geomorfologia reliefului pe amplasament Zona cercetata apartine Podisul Dobrogei Centrale, cu subdiviziunea Podisul

Casimcei. Teritoriul comunei Casimcea este cuprins in partea de sud-vest a podisului

Casimcea, care face trecerea intre horstul Dobrogean din nord si regiunea din platforma de sud. Relieful este dispus in trepte, care scad in altitudine de la nord spre sud. El este alcatuit in principal de complexele petrografice ale sisturilor verzi la care se alatura sisturile cristaline, formatiunile jurasice si cretacice din lungul culoarului Casimcea precum si cuvertura depozitelor loessoide. Se poate spune ca din punct de vedere geomorfologic s-a stabilit o singura unitate si anume: Podisul Casimcea si subunitatile sale:

- campie inalta, slab ondulata, care are cea mai mare parte a teritoriului. - vai adanci si inguste - valea Casimcei, valea Corugei, valea Haidarului si

ramificatiile lor scurte si maluri abrupte. Podisul Casimcei se caracterizeaza printr-un relief domol, de tip peneplena,

cu aspect de podis ca un platou intins, cu inaltimi medii de 150 - 200 m, fragmentat si despartit in culmi izolate dominate de cateva piscuri cu inaltimi de peste 250 m (Movila lui Stefan 268,49 m, Movila lui Tarlogeanu 253,68 m).





184

4.6.1.2.Caracteristicile retelei hidrologice Din punct de vedere al retelei hidrografice, comuna Casimcea este sarac reprezentata, fiind caracterizata de existenta unor derele cu debite mici.

Localitatea Casimcea este strabatuta de la nord la sud de paraul Casimcea, care se varsa in lacul Tasaul din judetul Constanta, si afluentul acestuia Dulbencea. Localitatea Rahman este strabatuta de paraul Topolog. Vaile acestor rauri sunt inundabile in anii ploiosi aproape tot timpul anului. De mentionat ca in anul 2005, cu precipitatii la nivele istorice, paraul Casimcea, in perimetrul localitatii Casimcea a depasit cotele de inundatie cu peste 3 m.

Produsele de eroziune sunt transportate foarte putin pana la baza pantei si sunt acoperite cu o cuvertura groasa de depozite loessoide si deluvial - proluviale, care mascheaza depozitele mai vechi stancoase si estompeaza neregularitatile reliefului. Din aceasta cauza rocile stancoase ale substratului apar la zi numai pe crestele dealurilor sau in lungul versantilor abrupti ai paraielor din regiune, unde depozitele loessoide au grosimi reduse.

Hidrostructural, în perimetrul cercetat nu a fost întâlnita apa subterana pâna la adâncimea maxima de investigare a forajelor (10,0 m). Este cunoscut faptul ca zona Dobrogei Centrale este foarte saraca in acumulari de apa subterana din cauza conditiilor hidrogeologice nefavorabile (lipsa formatiunilor poros permeabile acumulative).

4.6.1.3. Zone impadurite in arealul amplasamentului NU ESTE CAZUL. 4.6.2. Impactul prognozat

In timpul constructiei obiectivului In timpul constructiei obiectivului impactul asupra peisajului este unul

temporar si se poate datora organizarii de santier necesare realizarii lucrarilor de constructii.

In aceasta perioada, ar putea exista un impact vizual neplacut cauzat de aspectul santierului (muncitori, utilaje, mijloace de transport etc).





185

De asemenea caile de comunicatie pe care circula utilajele si mijloacele de transport ale constructorilor pot avea un aspect neplacut pe perioada de executie a lucrarilor.

In timpul constructiei obiectivului

In ceea ce priveste peisajul, orice investitie noua, inclusiv un parc eolian, contribuie la modificarea caracterului si a calitatii acestuia, intr-o masura mai mica sau mai mare. Amplasarea parcului in zona se realizeaza fara dislocarea unor valori naturale notabile (nu au loc defrisari, nu sunt afectate formatiuni geomorfologice, etc.). Tinand cont de nevoile de dezvoltare a comunitatilor, de modul in care s-au integrat in peisaj parcurile eoliene functionale din alte tari europene, de actuala utilizare a terenului (teren agricol), dar si in absenta unei caracterizari si evaluari nationale a peisajelor, se poate considera ca aportul adus peisajului de siluetele centralelor eoliene este, in ansamblu, unul placut si induce ideea de ecologism si energie verde.

4.6.2.1. Tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului; implicarea acestor schimbari asupra peisajului; explicarea utilizarii terenului pe amplasamentul propus Suprafetele de teren pe care se vor amplasa turbinele eoliene au folosinta

actuala si destinatia de teren arabil. Peste 99 % din terenul pe care este amplasat parcul eolian va fi disponibil

pentru utilizare la fel ca inainte de instalarea centralelor pe amplasamentul situat in extravilanul comunei Casimcea. Nu exista nici o dovada in literatura de specialitate ca centralele eoliene au o influenta negativa asupra culturilor agricole existente in zona locala a turnului de sustinere.

4.6.2.2. Raportul dintre teritoriul natural sau cel putin antropizat si cel din zonele urbanizate (drumuri, suprafete construite), schimbari ale acestui raport

NU ESTE CAZUL.





186

4.6.2.3. Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotipului, valoarea estetica a peisajului, inclusiv cel de transfrontiera Impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca

prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, au atras un numar mare de vizitatori. 4.6.2.4. Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon, etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protectie si stadiul folosirii lor SPA (Situri de Protectie Speciala Avifaunistica) si SCI (Situri de Importanta

Comunitara) sunt arii protejate prin reteaua ecologica Natura 2000, conform H.G. 1284/2007 pentru SPA, respectiv Ordinul 1964/2007 pentru SCI. Zona analizata este inclusa in SPA – Stepa Casimcea, arie protejata prin programul Natura 2000. Alte situri de importanta avifaunistica sunt: - la cca. 5,7 km SPA – Padurea Babadag - la cca. 7,5 km SPA – Dunarea Veche - Bratul Macin

In ceea ce priveste Siturile de Importanta Comunitara, cel mai apropiat (ROSCI 0201 Podisul Nord-Dobrogean) se afla la o distanta de aproximativ 75m fata de parcul eolian (turbina CO_36).





187

Speciile si habitatele pentru protectia carora s-au infiintat aceste zone

protejate sunt evidentiate in continuare: Situl de Importanta Speciala Avifaunistica - Stepa Casimcea este o arie

protejata prin programul European Natura 2000, si conform H.G. 1284/2007, are o suprafata de 22.226,1 ha si se afla in proportie de 99% pe suprafata judetului Tulcea, iar diferenta de 1% pe teritoriul judetului Constanta.

Specii de pasari enumerate in anexa I a Directivei Consiliului 79/409/CEE





188

Clase de habitate 5% Pajisti naturale, stepe 52% Culturi (teren arabil) 19% Pasuni 15% Paduri de foioase 2% artificiale (localitati, mine..) 7% Habitate de paduri (paduri in tranzitie) Alte caracteristici ale sitului:

Acest sit gazduieste efective importante ale unor specii de pasari protejate. Conform datelor avem urmatoarele categorii: a) numar de specii din anexa 1 a Directivei Pasari: 28 b) numar de alte specii migratoare, listate in anexele Conventiei asupra speciilor migratoare (Bonn): 37 c) numar de specii periclitate la nivel global: 5

Situl este important pentru populatiile cuibaritoare ale speciilor urmatoare: Coracias garrulus

Falco cherrug Falco vespertinus

Aquila heliaca Antus campestris Accipiter brevipes

Calandrella brachydactyla Buteo rufinus

Milvus migrans Pernis apivorus Lullula arborea

Oenanthe pleschanka Lanius minor

Melanocorypha calandra Burhinus oedicnemus

Circaetus gallicus Galerida cristata Aquila pomarina

Dendrocopos syriacus Emberiza hortulana

Lanius collurio

Situl este important in perioada de migratie pentru speciile: Falco vespertinus Accipiter brevipes

Hieraaetus pennatus Falco peregrinus Circus cyaneus

Aquila pomarina Ficedula albicollis Circus macrourus Circus pygargus

Sit desemnat ca IBA conform urmatoarelor criterii elaborate de BirdLife

International: C1, C6.





189

Vulnerabilitate: Principala cauza a degradarii habitatelor de pajiste stepica naturala sau

seminaturala il constituie pasunatul. Habitarea umana si drumurile care strabat situl constituie elemente cu impact negativ. Datorita includerii locatiei in Situl de Protectie Avifaunistica trebuie analizata influenta parcului eolian asupra avifaunei. Astfel, centralele eoliene pot prezenta urmatoarele pericole potentiale pentru pasari: Deranjarea si modificarea rutelor de zbor. Efectele provocate de centralele eoliene asupra avifaunei sunt diverse, in functie de specie, de anotimp si de locul amplasarii acestora. Parcul eolian, prin suprafata pe care o ocupa, numarul de turbine din care este alcatuit, precum si prin distributia acestora nu poate deranja sau modifica rutele de zbor ale pasarilor. Pierderea habitatului. Nu este perceputa ca un impact major asupra populatiilor de pasari. Terenul pe care se vor amplasa turbinele are folosinta de teren arabil, reprezentand un spatiu neprielnic pentru instalarea cuiburilor si cresterea juvenililor, datorita lucrarilor agricole specifice. Mortalitati datorate coliziunilor pasarilor cu centrale eoliene. Majoritatea studiilor au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu centralele eoliene. Inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este superioara intervalului de influenta al turbinelor eoliene. De asemenea, in Raport sunt prevazute o serie de masuri pentru semnalizarea turbinelor si cresterea vizibilitatii parcului eolian astfel incat riscul de coliziune sa fie redus.

ROSCI 0201– Podisul Nord-Dobrogean (conform Ordinului 1964/2007) se intinde pe o suprafata de 87,229 ha pe teritoriul judetului Tulcea, avand urmatoarele habitate:

8230 Comunitati pioniere din Sedo-Scleranthion sau din Sedo albi-Veronicion dilleni pe stancarii silicioase 1%

40C0* Tufarisuri de foioase ponto-sarmatice 2% 91X0 Paduri dobrogene de fag 0,01% 62C0 * Stepe ponto-sarmatice 27,9% 8310 Pesteri in care accesul publicului este interzis 0,001% 91AA Vegetatie forestiera ponto-sarmatica cu stejar pufos 17,1%





190

91I0* Vegetatie de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp. 2,25% 91M0 Paduri balcano-panonice de cer si gorun 24,7% 91Y0 Paduri dacice de stejar si carpen 23,6% 92A0 Zavoaie cu Salix alba si Populus alba 0,02%

Specii enumerate in anexa II a Directivei Consiliului 92/43/CEE:

mamifere (Rhinolophus ferrumequinum, Spermophilus citellus, Sicista subtilis, Mesocricetus newtoni, Mustela eversmannii),

reptile si amfibieni (Bombina bombina, Testudo graeca, Elaphe quatuorlineata),

nevertebrate (Cerambyx cerdo, Morimus funereus, Lycaena dispar, Bolbelasmus unicornis),

plante: Potentilla emilii-popii (cinci degete), Centaurea jankae, Moehringia jankae (moeringie), Campanula romanica (clopotelul dobrogean), Himantoglossum caprinum (ouale popii). Alte specii: Achillea clypeolata (coada soricelui), Crocus flavus (brandusa

galbena), Paliurus spina-christi (spinul lui Christos), Stachys angustifolia (cinstetul), Galanthus plicatus (ghiocelul), Dianthus nardiformis (garoafa), Paeonia tenuifolia (bujor), Rumex tuberosus (macris), Achillea ochroleuca, Agropyron cristatum ssp. brandzae, Anacamptis pyramidalis, Asparagus verticillatus, Asphodeline lutea, Astragalus ponticus, Asyneuma anthericoides, Celtis glabrata, Cephalanthera rubra, Corydalis solida ssp. slivenensis.

Paliurus spina-christi Rumex tuberosus

Habitatul de stepa este reprezentat, de asemenea, prin asociatii Stipion lessingianae, Festucetum valesiacae, Pimpinello-Thymion zygioidi, Agropyro-Kochion.





191

In cadrul acestui habitat subtipul 34.9211 (ce cuprinde asociatiile din alianta Pimpinello-Thymion zygioidi) este endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970), situl reunind cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial. Aceasta situatie este valabila si pentru asociatiile regionale specifice acestei provincii, respectiv asociatiile Stipo ucrainicae – Festucetum valesiacae, Bombycilaeno –Botriochloetum ischaemi, subasociatiile dobrogicum ale cenotaxonilor Stipetum capillatae, Thymio pannonici –Chrysopogonetum grylli Dihoru, Donita, 1970, Horeanu,1976). Alte caracteristici ale sitului:

Prin adaugarea la acest sit a sitului Colina Neagra (31ha), propus initial ca SCI distinct, suprafata sitului este de 89041,5 ha. Acest SCI (Colina Neagra) a fost adaugat in primul rand datorita caracterului sau unic -cel putin in Dobrogea, posibil si la nivel national - aici fiind intalnita cea mai intinsa si bine conservata suprafata din respectiva provincie a asociatiei foarte rare Prunetum tenellae, edificata de specia amenintata la nivel national Prunus tenella (incadrata in habitatul prioritar 40 C0* Ponto-Sarmatic deciduous thickets). In cadrul SCI Podisul Dobrogei au mai intervenit si alte modificari, in primul rand datorita neaprobarii unor habitate de catre Comisia Europeana, respectiv habitatele 91DA, 40 D0, suprafetele initial calculate ale acestora pentru acest sit fiind redistribuite in alte habitate ce le includ ca subtipuri. Este necesara adaugarea variantei actualizate referitoare la importanta sitului, modificarile intervenite fiind in special datorita:

- adaugarii sitului Colina Neagra- 31 ha - neaprobarii habitatului 40D0 Ponto- Sarmatic wooded steppe, fapt pentru

care suprafata acestuia a fost redistribuita intre habitatele componente, respective 60% fiind adaugata la habitatul 62CO* Stepe Ponto-Sarmatice iar 40% fiind cumulata la habitatul 91AA Vegetatie forestiera Ponto-Sarmatica cu stejar pufos.

- neaprobarii habitatului 91 DA ca habitat prioritar de sine statator urmata de includerea suprafetei acestuia in habitatul 91 MO Paduri panonic- balcanice de cer si gorun, in care se incadreaza ca subtip.

- reincadrarii asociatiilor Prunetum tenellae si Spireetum crenatae de la





192

habitatul 40A0 la Habitatul 40C0*. Aceasta a impus reintroducerea in baza de date a majoritatii habitatelor si a altor date necesare, pentru a figura in forma actualizata.

In ceea ce priveste speciile de plante de interes comunitar, in sit au fost identificate pana in prezent doua specii din aceasta categorie, respectiv: Campanula romanica, specie endemica pentru Dobrogea – cea mai mare parte a ariei de distributie la nivel national si mondial fiind inclusa in sit; Moehringia jankae, taxon subendemic, intalnit in tara numai in Dobrogea; Centaurea jankae, taxon endemic; Himatoglossum caprinum; Potentilla emilii-popii.

In afara de acestea in sit au mai fost identificate/citate 77 de specii de plante superioare din lista rosie nationala (Oltean, 1994), din care 5 sunt incluse si in lista rosie europeana (***).

In sit sunt cuprinse 22 de rezervatii naturale legal constituite, de importanta nationala, totalizand 7467,55 ha. La cestea se mai adauga o rezervatie protejata la nivel local (“La Monument” Niculitel – 18 ha) prin planul urbanistic general al comunei Niculitel, precum si 4 rezervatii aflate in faza de propunere, ce reunesc o suprafata de 658,33 ha.

Calitate si importanta:

La nivel national (dupa toate probabilitatile si la scara europeana) situl este cel mai intins si reprezentativ pentru bioregiunea stepica, fiind constituit in proportie de 95,5% (85046 ha) din habitate de interes comunitar, din care habitatele de stepa (24807ha-27,85%). Habitatele de padure, de asemenea de interes comunitar, sunt dominate de grupa de habitate 41.7 Thermophilous and supra - mediterranean oak woods (cuprinde tipurile 91IO, 91 MO, 91AA) – 34000 ha (38,19%), urmat de habitatul 41.2 (reprezentat prin tipul 91YO) – 21000ha (23, 591%), alte habitate forestiere avand o pondere restransa, respectiv 91XO -1 ha (0,001 %); 92AO – 10ha (0,011%). Habitatele de tufarisuri de importanta comunitara sunt, de asemenea reprezentative, ocupand o suprafata relativa de 35,6% (1780,8ha).

In cadrul habitatelor o proportie importanta dintre asociatii au un caracter endemic pentru Dobrogea (Sanda, Arcus, 1999; Dihoru, Donita, 1970) - asociatiile





193

din aliantele Pimpinello-Thymion zygioidi, Asparago verticillati – Paliurion, respectiv din subalianta Carpino-Tilienion tomentosae. Pentru aceste aceste asociatii endemice si pentru unele tipuri/ subtipuri de habitate in care se incadreaza situl reuneste cea mai mare parte a ariei de raspandire la nivel national si mondial (Subtipul de habitat 417683 din habitatul 91M0 ; subtipul 34.9211 din habitatul 62C0*; subtipul 41.73724 din habitatul 91AA). Subtipurile de habitat sunt codificate conform bazei de date PHYSIS.

Pentru unele tipuri si/sau subtipuri de habitate (62C0*, inclusiv subtipul 34.9213; 91YO-subtipul 41.C22 ; 91AA – subtipul 41.73723; 91MO –subtipul 41.76813) situl reuneste cea mai mare proportie din suprafata de raspandire la nivel national. Acest aspect este valabil, dupa toate probabilitatile si pentru subtipul 31.8B711 Ponto-Sarmatic dwarf almond scrub al habitatului 40C0*, identificat pe Colina Neagra pe suprafata cea mai extinsa din Dobrogea.

Este important de subliniat ca situl conserva fitocenozele ce au servit pentru descrierea fitocenologica initiala a majoritatii asociatiilor forestiere si a numeroase asociatii de pajisti si tufarisuri caracteristice pentru Dobrogea (Dihoru, Donita, 1970) conservarea acestora fiind deosebit de importanta din punct de vedere stiintific.

Habitatul 62CO* este cel mai reprezentativ pentru bioregiunea stepica in care este situat situl, de aceea este important de detaliat anumite aspecte referitoare la acesta.

Suprafata la nivel national a stepelor ponto-sarmatice este estimata la maximum 60.000, din care 40000 ha sunt in Dobrogea (30000 in judetul Tulcea, 10000 in judetul Constanta). Restul de maximum 20000 sunt raspandite in alte zone ale tarii, insa in general pe suprafete fragmentate si expuse pasunatului intensiv, in special in bioregiunea stepica, suprafetele din afara acesteia nefiind in general stepe tipice, climax, ci rezultatul stepizarii in urma defrisarii padurilor.

In consecinta nu exista posibilitatea constituirii de situri reprezentative pentru acest habitat (pe suprafete suficient de intinse pentru a asigura un procent satisfacator pentru acest habitat prioritar) decat in Dobrogea si in special in judetul Tulcea, unde exista cele mai mari si compacte suprafete din acest habitat.





194

Vulnerabilitate: Cele mai mari amenintari in ceea ce priveste speciile si habitatele sitului sunt

reprezentate in ordine descrescatoare: - vanatoare, mai mult de jumatate din suprafata sitului fiind inclus in fonduri

de vanatoare. - scaderea biodiversitatii padurilor prin derivare (datorita concurentei dintre

speciile de Quercus si cele de amestec) favorizate de managementul forestier - cele mai fragile in acest sens fiind habitatele din tipul 91YO si mai putin 91M0.

- perspectivele extinderii carierelor si parcurilor eoliene – cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 62C0*.

- plantarea habitatelor stepice – cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

- constructii si amenajari in extravilanul localitatilor - cele mai fragile/amenintate habitate fiind cele din tipurile 6290 si mai putin 40DO.

4.6.2.5. Relatia dintre proiect si zonele naturale folosite in scop recreativ (paduri, zone verzi, parcuri in zonele impadurite, campinguri, corpuri de apa); impactul prognozat asupra acestor zone si asupra folosintei lor NU ESTE CAZUL. 4.6.2.6. Vizibilitatea amplasamentului proiectului din diferite locuri de observare Vizibilitatea amplasamentului va fi deosebita, imbunatatind aspectul

peisagistic al zonei.





195

4.6.2.7. Numarul (abundenta) si diversitatea punctelor de observare si rezistenta acestora la un numar mare de vizitatori; stabilirea punctelor de observare Se pot amenaja puncte de observare in apropierea amplasamentului. Dat

fiind caracterul de noutate in Romania si dimensiunile impresionante ale turbinelor eoliene, ne putem astepta chiar la dezvoltarea turismului in zona.

4.6.3. Masuri de diminuare a impactului 4.6.3.1. Fezabilitatea, dimensiunile si masurile de recultivare sau renaturalizare a terenului degradat din interiorul si din afara amplasamentului NU ESTE CAZUL. 4.6.3.2. Folosirea terenului din amplasamentul propus in scop recreativ NU ESTE CAZUL 4.6.3.3. Masuri de evitare a impactului – alegerea amplasamentului obiectivului, planificarea pe amplasament, alegerea proiectului potrivit, a materialelor si tipului de constructie, modelarea interactiunii dintre relief si cladiri, zone verzi pe amplasament, cresterea potentialului estetic Nu este cazul impunerii unor masuri pentru diminuarea impactului,

deoarece, impactul prognozat asupra peisajului este unul pozitiv dat fiind faptul ca prin aspectul lor, acolo unde au fost montate, centralele eoliene au atras turistii, crescand numarul de vizitatori.

Obiectivul este amplasat pe un teren cu folosinta actuala de teren arabil, si destinatia propusa tot de teren arabil.

4.6.4. Harti si desene la capitolul “PEISAJ” 4.6.4.1. Harta cu indicarea impactului produs de proiect asupra cadrului natural si asupra zonelor protejate NU ESTE CAZUL.





196

4.6.4.2. Harta/schita cu indicarea impactului asupra resurselor estetice si care asigura recreerea NU ESTE CAZUL.

4.7. MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC 4.7.1. Impactul potential al activitatii propuse asupra caracteristicilor demografice NU ESTE CAZUL. 4.7.1.1. Numarul de locuitori in zona de impact, schimbari de populatie NU ESTE CAZUL. 4.7.1.2. Locuitori permanenti si vizitatori; tendinte de migrare a locuitorilor NU ESTE CAZUL. 4.7.1.3. Caracteristicile populatiei in zona de impact (distributia dupa varsta, sex, educatie, dimensiunea familiei, grup etnic) NU ESTE CAZUL. 4.7.1.4. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor economice locale, piata de munca, dinamica somerilor Impactul asupra conditiilor economice este unul pozitiv dat de virarea catre

Consiliile Locale, a unei contributii la bugetul local. Asadar, infiintarea parcului eolian va avea efecte benefice asupra comunitatilor locale atat prin contributia semnificativa la bugetul local cat si prin crearea de noi locuri de munca.

4.7.1.5. Investitii locale si dinamica acestora NU ESTE CAZUL.





197

4.7.1.6. Pretul terenului in zona aflata in discutie si dinamica acestuia NU ESTE CAZUL.

4.7.1.7. Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura, silvicultura, piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia de locuinte cu unul sau mai multe etaje, comert en gross si en detail) Parcul eolian va influenta pozitiv activitatea economica a zonei,

constatandu-se in cazul altor tari, ca acolo unde exista asemenea obiective exista si un interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare, va creste afluenta numarului de turisti in zona ceea ce va determina un impact pozitiv asupra comunitatilor locale.

4.7.1.8. Public posibil nemultumit de existenta proiectului Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al conditiilor

de viata se poate lua in considerare doar ca urmare a zgomotului produs. Distantele fata de cele mai apropiate locuinte sunt suficient de mari, si pe

masura ce tehnica evolueaza, centralele eoliene devin suficient de silentioase pentru a nu deranja locuitorii din satele invecinate parcului.

4.7.1.9. Informatii despre rata imbolnavirilor la nivelul locuitorilor Cu peste 68.000 turbine montate in intreaga lume, unele mai vechi de 20 ani,

au existat posibilitati de depistare a unor eventuale imbolnaviri, dar nu a existat nici o dovada referitoare la acest aspect sau la natura cancerigena a acestei tehnologii.

4.7.1.10. Impact potential al proiectului asupra conditiilor de viata ale locuitorilor (schimbari asupra calitatii mediului, zgomot, scaderea calitatii hranei)

Prin prelucrarea si transportul materialor utilizate la realizarea fundatiilor si drumurilor de acces pot fi eliminate in atmosfera pulberi sedimentabile ducand astfel la o depreciere a calitatii aerului in zona. Insa datorita distantei de peste 600 m pana la cea mai apropiata locuinta rurala, localnicii nu vor resimti efectele organizarii de santier si derularii activitatilor necesare construirii parcului eolian.





198

Atat pe perioada de executie a lucrarilor, cat si in timpul exploatarii parcului eolian se vor crea locuri de munca pentru localnici, ceea ce contribuie la imbunatatirea conditiilor de trai si dezvoltarea economica a zonei.

Presiunea sunetului la o distanta de 40 metri de la o centrala uzuala este de 50- 60 dB(A), adica aproximativ acelasi nivel cu o conversatie. Pentru o locuinta aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond dintr-o locuinta linistita. Insa, deoarece in zona analizata si in vecinatatea amplasamentului nu exista locuitori, acest impact nu va fi resimtit de catre acestia.

Exista posibilitatea perceperii efectului de licarire al palelor daca sunt batute direct de soare, care ar putea deranja, si care se poate percepe si de la distante mai mari. Insa acest fenomen nu este foarte des intalnit, producandu-se doar in zilele senine de la rasaritul soarelui pana la pranz doar daca vantul bate dinspre directia privitorului.

4.7.2. Masuri de diminuare a impactului Desi activitatea pe perioada constructiei are un efect redus asupra mediului,

se recomanda sa se acorde importanta reducerii poluarii atmosferice prin masurile prezentate la capitolul sol, aer si sol-subsol.

In timpul functionarii nu este cazul adoptarii unor masuri pentru prevenirea sau compensarea efectelor adverse asupra mediului social si economic deoarece efectul asupra acestor componente este unul benefic si nu unul negativ.

Se recomanda folosirea centralelor in conditii normale de exploatare. Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat

astazi. S-au depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in principal prin reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept urmare, nivelul de zgomot al centralelor nu reprezinta o problema.

Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele admisibile se vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de rotatie, posibilitate pe care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem “pitch” o au.





199

Pentru componentele din statia de transformare, in faza de proiectare, au fost luate in considerare costul global-de-viata, precum si a impactului asupra mediului, cu urmatoarele obiective:

- reducerea folosirii intreruptoarelor SF6 - reciclarea si eliminarea uleiurilor de transformatoare de putere - costul redus de intretinere - dimensiuni mai mici

4.7.2.1. Masuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural si economic Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de

diminuare a impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de aceste masuri si recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il are asupra mediului atat in perioada de executie a constructiilor cat in perioada de functionare, iar concluzia Raportului la Studiul de Impact este aceea ca mediul este supus activitati umane in limite admisibile.

In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special este printre formele de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita faptului ca nu se ard combustibili. Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu implica producerea nici unui fel de deseuri.

In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le genereaza asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la bugetele locale si aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.





200

4.8. CONDITII CULTURALE SI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL 4.8.1. Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale NU ESTE CAZUL. 4.8.2. Impactul potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic, sau asupra monumentelor istorice Până în prezent, în urma cercetărilor arheologice de teren, sau a sondajelor

arheologice, au fost identificate pe teritoriul actual al comunei, urme de locuire din perioada neolitică până în epocă modernă.

În urma observaţiilor prilejuite de cercetările de teren şi a sondajelor arheologice efectuate de-a lungul timpului, s-a constat existenţa în cateva puncte de pe teritoriul comunei Casimcea a unei locuiri din epoca neolitică, a doua epocă a fierului, epocă romană, epoca medie-bizantină, epocă medievală sau epocă modernă.

În urma acestui demers au fost identificate 8 zone cu materiale arheologice la suprafaţă. Toate aceste 8 situri arheologice au fost delimitate cu ajutorul sistemului GPS Rtk Leica 900 şi marcate pe ridicarea topografică.

Tot prin periegheză a fost identificat un număr de 23 de tumuli, unii dintre aceştia fiind cunoscuţi anterior şi chiar marcaţi pe hărţile de cadastru cu mai mare sau mai mică precizie, dar majoritatea lor fiind inediţi.

Fiecăruia dintre cele 8 situri arheologice şi cei 23 tumuli i-a fost întocmită câte o fişă de sit individuală pe care au fost trecute toate datele colectate despre aceştia, în sistemul indicat şi agreat de către Ministerul Culturii şi Cultelor, Direcţia Monumente Istorice şi Muzee.

Prin suprapunerea planului cu siturile arheologice şi tumulii delimitaţi, peste planurile de amplasare a turbinelor eoliene s-a constatat că niciunul dintre siturile sau tumulii menţionaţi nu se află exact pe locaţia vreo unei turbine. Cu toate acestea unii dintre ei se află relativ aproape de zonele ce urmează a fi afectate de lucrările de construcţie.





201

Cele mai apropiate distante dintre turbinele eoliene de pe suprafata analizata si siturile arheologice considerate, a caror integritate nu va fi afectata de constructia si functionarea parcului eolian, sunt:

- aprox. 220 m fata de CO_09; - aprox. 250 m fata de CO_11; - aprox. 470 m fata de CO_13; - aprox. 450 m fata de CO_18; - aprox. 360 m fata de CO_33; - aprox. 190 m fata de CO_36;

Cele mai apropiate distante dintre turbinele eoliene de pe suprafata analizata si tumulii funerari considerati, a caror integritate nu va fi afectata de constructia si functionarea parcului eolian, sunt:

- aprox. 395 m fata de CO_01. - aprox. 160 m fata de CO_05; - aprox. 60 m fata de CO_06; - aprox. 220 m fata de CO_11; - aprox. 330 fata de CO_13; - aprox. 115 m fata de CO_23; - aprox. 390 m fata de CO_19;

Mentionam ca realizarea obiectivului nu va afecta integritatea siturilor arheologice si a tumulilor funerari.

In ceea ce priveste prezenta tumulilor pe amplasament, recomandam pe suprafata de teren aferenta acestora sa nu se realizeze organizarea de santier, inclusiv depozitarea de materiale sau trafic temporar. Mai mult decat atat, in masura in care va fi posibil, conform proiectului tehnic, recomandam ca organizarea de santier, si in mod special zona de actiune a macaralei sa fie plasate in directia opusa tumulului fata de turnul turbinei eoliene.





202

5. ANALIZA ALTERNATIVELOR

5.1. DESCRIEREA ALTERNATIVELOR, AMPLASAMENTUL ALTERNATIV, ALT MOMENT PENTRU DEMARAREA LUCRARILOR ALTE SOLUTII TEHNICE SI TEHNOLOGICE, MASURI DE AMELIORARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI, ETC., CU INDICAREA MOTIVELOR CARE AU CONDUS LA ALEGEREA FACUTA

S-au studiat mai multe solutii de obtinere a energiei electrice (vezi capitolul 1.5.10) si s-a ajuns la concluzia ca din punct de vedere al protectiei mediului si din punct de vedere financiar solutia optima este cea a parcului eolian de 36 turbine eoliene de 2 MW: este o energie curata fara degajarea de noxe in atmosfera, este solutia care ocupa cea mai mica suprafata si afecteaza cel mai putin mediul.

In ceea ce priveste amplasamentul obiectivului, s-a avut in vedere amplasarea parcului eolian numai pe terenuri arabile, evitand zona nord-estica si sud-vestica a amplasamentului, reprezentata de SCI Podisul Nord-Dobrogean.

5.2. ANALIZA MARIMII IMPACTULUI, DURATA REVERSIBILITATII, VIABILITATEA SI EFICIENTA MASURILOR DE AMELIORARE PENTRU FIECARE ALTERNATIVA A PROIECTULUI SI PE FIECARE COMPONENTA DE MEDIU

NU ESTE CAZUL.





203

6. MONITORIZARE

Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian

pentru sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau flora si raportarea imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si prevenire.

Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin utilizarea unor echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin personalul angajat. Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase unitati de comanda si control pe baza de microprocesoare.

In ceea ce priveste monitorizarea inainte de inceperea constructiei, mentionam ca elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii impactului asupra mediului, a studiat si analizat intreaga zona aferenta obiectivului incepand cu anul 2008. Desi obiectivul nu este inclus in Arii protejate de interes comunitar, va fi necesara monitorizarea avifaunei si a speciilor de fauna terestra ce pot ajunge pe amplasament din cadrul ariilor protejate invecinate (SPA Stepa Casimcea, SCI Podisul Nord Dobrogean, in vederea hranirii. Nu va fi necesara monitorizarea celorlalti factori de mediu, avand in vedere faptul ca amplasamentul studiat este reprezentat de terenuri arabile, iar obiectivul analizat nu produce poluare asupra factorilor de mediu. PLAN MONITORIZARE:

Se recomanda beneficiarului o monitorizare a carcaselor de pasari incepand din timpul perioadei de constructie a parcului eolian, chiar daca marea majoritate a posibilelor efecte perturbante se inregistreaza in mod normal in timpul perioadei de functionare. In perioada de constructie frecventa observatiilor la fata locului pentru avifauna trebuie sa se realizeze la un interval de 7 zile, concretizate prin completarea tabelului de monitorizare.





204

Completarea rubricilor mentionate in tabel va oferi posibilitatea realizarii unei baze de date referitoare la: compozitia in specii a zonei analizate si alternanta de specii in functie de sezon, densitatea si distributia populatiilor, directia dominanta de zbor, inaltimea medie de zbor, incadrarea zonei in functie de afinitatea pasarilor pentru habitat (pasaj, cuibarit, migratie) sau absenta acestora.

Mentionam ca tabelul la care se face referire poate fi folosit cu succes in cazul in care pe amplasament sunt intalnite si alte specii de fauna (mamifere, reptile, amfibieni).

Recomandam ca toata perioada de executie a lucrarilor de constructie sa fie asistata de un specialist / grup de specialisti in domeniul biodiversitate, implicandu-se activ in realizarea lucrarilor de executie, prin:

- inspectarea locatiilor in care urmeaza a se instala organizarea de santier si daca este cazul colectarea exemplarelor de animale (ex: Testudo graeca) si a cuiburilor si transportarea lor in zone sigure;

- asigurarea integritatii SCI Podisul Nord-Dobrogean si SPA Stepa Casimcea in ceea ce priveste efectuarea lucrarilor de constructie astfel incat sa nu fie afectate suprafete de teren ce fac parte din siturile sus mentionate;

- colaborarea stransa cu echipele implicate in procesul de executie in vederea respectarii masurilor impuse de catre Agentia de Protectie a Mediului Tulcea prin Acordul de Mediu. Referitor la perioada de functionare a parcului eolian:

- avand in vedere varful perioadelor de migratie, se recomanda ca in lunile martie-mai respectiv intervalul august-octombrie observatiile sa se realizeze continuu timp de 3 zile pe saptamana;

- in tot restul anului monitorizarea trebuie sa se realizeze la un interval de o saptamana;

- in cazul unor conditii meteo cum sunt furtuni, ceata, ploi abundente sau viscol se recomanda vizitarea imediata a locatiilor parcurilor eoliene (dupa ameliorarea conditiilor meteo) pentru analizarea efectelor acestor conditii ce implica o vizibilitate redusa.





205

In zilele stabilite pentru observatii in teren trebuie sa se analizeze carcasele pasarilor, iar in perioadele de migratie prezentate mai sus trebuie sa se aibe in vedere starea conditiilor meteo si comportamentul pasarilor fata de prezenta si functionarea parcului eolian, cum sunt:

- inaltimea de zbor in comparatie interval de actiune al palelor turbinelor; - distanta maxima de apropiere a pasarilor fata de centralele eoliene; - observarea modificarilor rutelor de migrare in cazul in care acestea

intersecteaza parcul eolian; De asemenea, trebuiesc determinate speciile de pasari ce cuibaresc (daca

este cazul) in zona cu scopul de a masura abundenta speciilor in zona respectiva si a evalua cat mai corect impactul parcului eolian asupra pasarilor.

Se recomanda abordarea tehnologica folosind camere video. Pentru obtinerea unor rezultate cat mai exacte se recomanda stabilirea unor intervale fixe de observatie conform prezentului program de monitorizare si respectarea stricta a acestora pe toata perioada de monitorizare. Mentionam ca durata perioadei de monitorizare va fi de minim sase ani, cu posibilitatea de prelungire in functie de concluziile ce reies din interpretarea datelor din observatii directe corelate cu inregistrarile video si datele bibliografice disponibile la acel moment.





206

Fiecare zi de observare la fata locului trebuie sa se materializeze prin completarea urmatorului tabel de monitorizare. Denumire locatie:........................................................................ Numeobservator:………………………………………….…… Data:…….......... Date despre parcul eolian: Tip turbina/putere....………………….. Inaltime turn….................................… Numar turbine…………...................…

Ora

Denumire stiintifica

(populara) a speciei

Numar

exemplare

Cuibarit

Pasaj

Observatii

Nota: Tabelul va fi completat la rubrica “Observatii” cu date despre conditiile meteo, parametrii fizici ai biotopului, inaltimea de zbor la care au fost observate pasarile fata de turbinele eoliene; stadiul de dezvoltare al pasarilor (juvenil, matur) identificate pe amplasament, in relatie cu nivelul de zgomot masurat la momentul observatiilor. De asemenea trebuie specificat daca au fost intalnite carcase, motivul decesului precum si gradul de descompunere. In cazul in care se observa pasari in pasaj se vor nota detalii despre forma stolului, directia si inaltimea de zbor, perioada si locul de popas.

Rubrica “Cuibarit” se va completa in cazul in care sunt identificate cuiburi, cu numarul acestora pentru fiecare specie in parte.

Rubrica “Pasaj” se va bifa daca este cazul. De asemenea specificarea exacta in tabel a orei poate furniza date despre perioadele de

vulnerabilitatea ale pasarilor din diferite momente ale zilei (dimineata, seara).





207

7. SITUATII DE RISC

7.1. RISCURI NATURALE (CUTREMUR, INUNDATII, SECETA, ALUNECARI DE TEREN, ETC.)

În zona geografica în care se situeaza perimetrul cercetat diversitatea cât si intensitatea proceselor actuale este în general redusa, activitatea maxima având loc în timpul ploilor torentiale din lunile de vara, deosebit de frecvente pentru Dobrogea. Ca specifice, se remarca eroziunea în suprafata si procesele fluviotorentiale. 7.2. ACCIDENTE POTENTIALE (ANALIZA DE RISC)

In principiu nu se pot declansa accidente datorita functionarii centralelor eoliene.

Exista insa o posibilitate extrem de redusa de producere a unor avarii, spre exemplu avarierea franarii rotorului la o centrala care functioneaza, in cazul pierderii legaturii cu reteaua. Datorita acestui eveniment, turbina se va ambala si in cel mai rau caz se poate produce ruperea unor bucati de pala, care sunt proiectate pe sol. La centralele eoliene moderne acest tip de accident se produce foarte rar. (conform studiului „Impactul parcurilor eoliene asupra mediului” intocmit de Ing. Gheorghe Voicu - cercetator stiintific principal I la IBCOenerg.)

Un alt posibil accident este cel datorat unui posibil incendiu. Desi eolienele sunt in cea mai mare parte confectionate din materiale neinflamabile, sunt cateva componente care sunt supuse riscului de incendiu:

- palele rotorului si o parte a nacelei care sunt fabricate din materiale plastice si fibra de sticla;

- cablurile si micile piese electrice; - uleiurile de ungere, de transformator si hidraulice; - furtunuri si alte mici piese din plastic.

Incendiile sunt locale, acolo unde se gasesc acele componente. Practic, o propagare a incendiului de la postul de transformare la eoliana si invers este





208

imposibila datorita distantei dintre elemente si datorita faptului ca, cablurile sunt dispuse direct in sol sau introduse direct in fundatie.

Detectarea incendiilor se realizeaza cu ajutorul unei sonde de temperatura care masoara temperatura in interiorul nacelei. In cazul depasirii anumitor valori limita, este emis un mesaj de avertizare si automat centrala eoliana este oprita.

Un alt posibil pericol il poate constitui caderea bucatilor de gheata de pe palele turbinei. Acest posibil pericol este insa preantampinat la centralele moderne prin implementarea unor sisteme de incalzire a palelor care impiedica formarea straturilor de gheata care se pot despinde o data cu incalzirea aerului.

7.3. ANALIZA POSIBILITATILOR APARITIEI UNOR ACCIDENTE INDUSTRIALE CU IMPACT SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI, INCLUSIV CU IMPACT NEGATIV SEMNIFICATIV DINCOLO DE GRANITELE TARII NU ESTE CAZUL.

7.4. PLANURI PENTRU SITUATII DE RISC

NU ESTE CAZUL.

7.5. MASURI DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR Beneficiarul trebuie sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri

posibile. In tarile cu energetica eoliana dezvoltata, avertizarile sunt generale si sunt montate doar la intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare a terenului. De asemenea este necesara pastrarea unei zone de securitate in cazul incendiilor.





209

8. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Din punct de vedere al realizarii proiectului, dificultatea intalnita este cea

care se refera la racordul la reteaua electrica si la constructia, ridicarea efectiva a turbinei, datorita dimensiunilor acesteia.

9. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC 9.1. DESCRIEREA ACTIVITATII

Functionarea eolienelor cu ax orizontal se bazeaza pe principiul morilor de vant.

Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obtine un bun compromis intre coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale. Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.




Pe scurt procesul de productie consta in generarea de energie electrica prin miscarea aerului ce antreneaza rotorul turbinei, care, mai departe, pune in miscare un generator electric asincron.





210

9.2. METODOLOGIILE UTILIZATE IN EVALUAREA IMPACTULUI SI DACA EXISTA INCERTITUDINI SEMNIFICATIVE DESPRE PROIECT SI EFECTELE SALE ASUPRA MEDIULUI Pentru evaluarea impactului global al realizarii proiectului asupra mediului inconjurator, s-a utilizat metoda propusa de V. ROJANSCHI.

S-au luat in considerare urmatorii factori de mediu care au rezultat ca potential cei mai afectati: apa, aer, sol, flora si fauna (biodiversitate) si asezarile umane.

Impactul produs asupra factorilor de mediu s-a apreciat pe baza indicelui de impact calculat cu relatia: IP = CE / CMA, unde: CE este valoarea caracteristica efectiva a factorului care influenteaza mediul

inconjurator, sau in unele cazuri concentratia maxima calculata (Cmax). CMA este valoarea caracteristica maxima admisibila a aceluiasi factor stabilita

prin acte normative atunci cand acestea exista, sau prin asimilare cu valori recomandate in literatura de specialitate, cand lipsesc normativele. Impactul asupra mediului se apreciaza pe baza indicelui de impact Ip din

Scara de Bonitate. Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii

actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici posibile.

9.3. IMPACTUL PROGNOZAT ASUPRA MEDIULUI

Impactul asupra fiecaruia dintre ei s-a evaluat printr-o nota in intervalul 1...10. Nota 1 corespunde unei poluari maxime a factorului de mediu respectiv, iar nota 10 unui mediu nepoluat. Notele acordate fiecarui factor de mediu din cei cinci considerati s-au stabilit din “Scara de bonitate”, pe baza indicelui de poluare Ip.

SCARA DE BONITATE Luand in considerare starea naturala neafectata de activitatea umana si

situatia ireversibila de deteriorare a unui factor de mediu se obtine o scara de bonitate, care pune in evidenta efectul poluantilor asupra mediului inconjurator.





211

Nota de bonitate

Valoarea Ip Ip=Cmax/C.M.A. Efectele asupra omului si mediului inconjurator

10 Ip=0 – calitatea factorilor de mediu naturala, de echilibru – starea de sanatate pentru om naturala

9 Ip=0,0 – 0,25 – fara efecte

8 Ip =0,25 – 0,50 – fara efecte decelabile cazuistic – mediul este afectat in limite admise – nivel 1

7 Ip = 0,50 – 1,0 – mediul este afectat in limite admise – nivel 2 – efectele nu sunt nocive

6 Ip = 1,0 – 2,0 – mediul e afectat peste limita admisa–nivel 1 – efectele sunt accentuate

5 Ip = 2,0 – 4,0 – mediul este afectat peste limitele admise – nivel 2 – efectele sunt nocive

4 Ip = 4,0 – 8,0 – mediul este afectat peste limitele adm. – nivel 3 – efectele nocive sunt accentuate

3 Ip = 8,0 – 12,0 – mediul degradat – nivel 1 – efectele sunt letale la durate medii de expunere

2 Ip =12,0 – 20,0 – mediul degradat – nivel 2 – efectele sunt letale la durate scurte de expunere

1 Ip =peste 20,0 – mediul este impropriu formelor de viata

Notele de bonitate obtinute pentru fiecare factor de mediu in zona analizata

servesc la realizarea grafica a unei diagrame, ca o metoda de simulare a efectului sinergic. Avand in vedere ca in cazul de fata au fost analizati cinci factori de mediu, figura geometrica va fi un pentagon. Starea ideala este reprezentata printr-un pentagon regulat inscris intr-un cerc ale carui raze corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a valorilor exprimand starea reala, se obtine o figura geometrica neregulata, cu o suprafata mai mica, inscrisa in figura geometrica ce corespunde starii ideale.

Indicele starii de poluare globala – IPG – reprezinta raportul dintre suprafata reprezentand starea ideala Si si suprafata reprezentand starea reala SR, IPG = Si/SR

Cand nu exista modificari ale calitatii factorilor de mediu, deci cand nu exista poluare, acest indice este egal cu 1. Cand exista modificari, indicele IPG va capata valori supraunitare din ce in ce mai mari pe masura reducerii suprafetei figurii ce reprezinta starea reala. Pentru evaluarea impactului s-a intocmit o scara de la 1 la 6 pentru indicele poluarii globale a mediului, astfel:





212

SCARA DE CALITATE

IPG = 1 - mediul natural este neafectat de activitatea umana IPG = 1…2 - mediul este supus activitatii umane in limite admisibile

IPG = 2…3 - mediul este supus activitatii umane, provocand stare de

disconfort formelor de viata

IPG = 3…4 - mediul este afectat de activitatea umana, provocand tulburari

formelor de viata

IPG = 4…6 - mediul afectat grav de activitatea umana, periculos pentru

formele de viata IPG = > 6 - mediul este degradat, impropriu formelor de viata

Valorile Ip calculate sunt:

• pentru factorul de mediu apa: Ip = 0,00 nota 10,00 • pentru factorul de mediu aer: Ip = 0,15 nota 9,50 • pentru factorul de mediu sol-subsol: Ip = 0,25 nota 9,00 • pentru factorul de mediu biodiversitate: Ip = 0,25 nota 9,00 • pentru factorul de mediu asezari umane: Ip = 0,15 nota 9,50

0123456789

10APA

AER

SO L-SUBSO LBIO DIVERSITATE

ASEZARI UMANE

Starea realaStarea ideala





213

suprafata ce corespunde starii ideale a mediului Si = 237,76 suprafata ce corespunde starii reale a mediului Sr= 210,18

IPG = Si/Sr => IPG = 1,13 Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la

urmatoarea valoare: IPG = 1,13. In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,13 rezulta ca prin

realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile.

9.4. IDENTIFICAREA SI DESCRIEREA ZONEI IN CARE SE RESIMTE IMPACTUL

In perioada de constructie trebuie tinut cont de zgomot si vibratii, ce pot afecta zona limitrofa.

Consideram ca impactul cel mai pronuntat este asupra factorului de mediu sol-subsol, prin decopertari si tasari, si asupra factorului de mediu biodiversitate prin afectarea permanenta a unor suprafete minime de teren in vederea montarii pilonilor.

Impactul general se va resimti doar local, la nivelul organizarii de santier si in imediata apropiere. 9.5. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI PE COMPONENTE DE MEDIU

Este evident faptul ca orice activitate umana aduce modificari asupra starii actuale a factorilor de mediu. Aceste modificari pot fi vizibile sau mai putin vizibile, pozitive sau negative. Ideal ar fi ca cele negative sa nu existe, sau sa fie diminuate, astfel incat efectele lor asupra mediului sa aiba consecinte cat mai mici.

In ceea ce priveste activitatea luata in discutie, in vederea diminuarii sau eliminarii impactului asupra mediului, se prezinta un rezumat al recomandarilor principale. Se face mentiunea ca pentru fiecare componenta de mediu sunt prezentate detaliat masurile propuse in cadrul Cap. nr.4.





214

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu apa: 1. Este interzisa deversarea de ape rezultate pe perioada constructiei in spatiile

naturale existente in zona. 2. Deseurile vor fi adunate in containere speciale si transportate in locuri

special amenajate. 3. Verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea

supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate pe amplasamentul analizat. De asemenea beneficiarul trebuie sa asigure conditii de calitate pentru apele uzate vidanjate conforme cu prevederile H.G. 188/2002 cu modificarile si completarile ulterioare, respectiv NTPA002. Astfel apele uzate vidanjate vor fi transportate catre cea mai apropiata statie de epurare.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu aer:

1. masurile pentru emisiile de particule sunt masuri de tip operational, specifice acestui tip de surse;

2. excavarea pentru realizarea fundatiei si a santurilor pentru cabluri electrice se va executa cu mijloace mecanice, depozitarea materialului efectuandu-se in zone special amenjate;

3. materialele de constructie si solul excavat se va transporta in conditii care sa asigure impiedicarea poluarii cu particule sedimentabile prin stropirea materialului si/sau acoperirea acestuia, etc;

4. in cazul transportului de pamant, in special la realizarea drumurilor, se vor prevedea pe cat posibil trasee situate chiar pe corpul umpluturii, astfel incat pe de-o parte sa se obtina o compactare suplimentara, iar pe de alta parte pentru a restrange aria de emisii de praf si gaze de esapament;

5. pe timpul depozitarii se vor stropi depozitele de sol pentru a impiedica poluarea factorului de mediu aer cu pulberi sedimentabile;

6. excesul de material excavat va fi transportat la o groapa de deseuri amorfe sau la alte locuri indicate de primarie; este interzisa depozitarea permanenta pe amplasamenul analizat;





215

7. utilajele si masinile de transport trebuie sa nu emane noxe peste limitele admise, confirm inspectiilor tehnice periodice obligatorii;

8. etapele din procesul tehnologic care produc mult praf (de exemplu umpluturile de pamant) vor fi reduse in perioadele cu vant puternic sau se va realiza o umectare mai intensa a suprafetelor;

9. drumurile de santier vor fi permanent intretinute prin nivelare si stropire cu apa pentru a se reduce praful;

10. se va avea in vedere intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul eolian in perioada de functionare a obiectivului, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora.

Pentru diminuarea impactului asupra factorului de mediu sol-subsol:

1. depozitarea temporara a componentelor turbinelor si a materialelor de constructie precum si o mare parte a organizarii de santier trebuie sa se desfasoare pe cat posibil pe terenurile utilizate in mod definitiv/temporar de proiect, pentru a se evita cat mai mult efectul de tasare a solului asupra unor suprafete suplimentare si pentru a se diminua riscul producerii de accidente.;

2. in incinta santierului se interzice spalarea, efectuarea de reparatii, lucrari de intretinere a mijloacelor de transport, utilajelor si echipamentelor folosite;

3. scurgerile de carburanti sau lubrefianti, datorate unor cauze accidentale, vor fi diminuate prin utilizarea unui pat de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile, care ulterior este colectat intr-un recipient metalic acoperit si valorificat de unitati specializate;

4. colectarea deseurilor in cadrul organizarii de santier de pe durata executarii lucrarilor se va face in spatii special amenajate;

5. inainte de inceperea sapaturilor pentru fiecare lucrare de constructie se recomanda decopertarea solului fertil care va fi ulterior folosit pentru recopertarea zonelor afectate, in cel mai scurt timp posibil din punct de vedere tehnic;

6. mijloacele de transport si utilajele de executie sa foloseasca doar drumurile de acces si platformele;





216

7. verificarea periodica a etanseitatii bazinului vidanjabil si evitarea supraincarcarilor pentru a preveni si evita eventualele scurgeri de ape uzate pe amplasamentul analizat;

8. evitarea posibilitatilor de umezire prelungita a terenului din apropierea constructiei, deoarece umezirea prelungita cu infiltrarea apei in teren poate avea consecinte grave asupra fundatiei, necesitand interventii ulterioare pentru remediere, amplificand astfel impactul asupra solului si subsolului din timpul constructiei;

9. intretinerea corespunzatoare a drumurilor de exploatare ce vor deservi parcul eolian, evitand fenomenul de baltire sau denivelare pe traseul acestora.

pentru reducerea nivelului de zgomot si vibratii:

1. montarea avizata a componentelor instalatiilor eoliene; 2. efectuarea de masuratori ale zgomotului produs de parcul eolian in functiune

pentru a se asigura respectarea limitei legale.

pentru reducerea impactului asupra vegetatiei si faunei: 1. se vor vopsi varfurile palelor centralelor eoliene in culori vii pentru a evita

lovirea acestora de catre pasari; 2. turnurile centralelor vor fi semnalizate cu lumina rosie intermitenta, cu

interval mare de timp intre doua aprinderi; 3. suprafetele afectate temporar vor fi refacute astfel incat sa nu existe spatii

afectate definitiv, altele decat cele prevazute in proiect; 4. realizarea etapizata a lucrarilor pentru pozarea cablurilor electrice, pe

tronsoane de lucru care pot fi terminate pe parcursul unei zile lucratoare; 5. asistarea intregii perioade de executie a lucrarilor de constructie de catre un

specialist in domeniul biodiversitate, care sa se implice activ in organizarea de santier, urmarind respectarea masurilor impuse prin Acordul de Mediu;

6. pe amplasamentul parcului eolian se interzice amplasarea rezervoarelor fixe de inmagazinare a combustibilului;

7. nu trebuie permisa formarea de balti si mlastini in zona turbinelor;





217

8. pe parcursul si dupa terminarea lucrarilor de constructii - montaj, amplasamentul se va elibera de deseuri si resturi de materiale;

9. monitorizarea exemplarelor de pasari gasite moarte in preajma parcului eolian sau care interactioneaza cu acesta si stocarea acestor informatii pentru realizarea unor baze de date concludente.

pentru reducerea impactului asupra asezarilor umane si a altor obiective de interes public sunt valabile recomandarile facute pentru reducerea impactului activitatii asupra factorilor de mediu aer, apa si pentru reducerea nivelurilor de zgomot si vibratii. Impactul din punct de vedere social va fi pozitiv deoarece din experienta

altor tari s-a constatat cresterea numarului de vizitatori in zona.

9.6. PROGNOZA ASUPRA CALITATII VIETII, STANDARDULUI DE VIATA SI ASUPRA CONDITIILOR SOCIALE IN COMUNITATILE AFECTATE DE IMPACT

Prezenta parcului eolian in zona va afecta intr-un mod pozitiv comunitatea din zona, atat prin marirea sumelor care vor ajunge in bugetul local cat si prin implicarea membrilor comunitatii la activitatea de ridicare, intretinere si exploatare a parcului.

9.7. CONCLUZII MAJORE CARE AU REZULTAT DIN EVALUAREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

Principalele concluzii ale acestei evaluari sunt ca proiectul este benefic pentru mediu datorita generarii efective a energiei eoliene. Pe langa evitarea emisiilor gazelor de sera si epuizarea resurselor naturale, proiectul valorifica folosirea terenului care, in alta situatie, ar fi considerat ca avand o valoare economica scazuta. In plus, functia de generare a energiei eoliene nu este in conflict cu planificarea existenta pentru acea zona. Valoarea demonstrata a acestui proiect de energie eoliana este mare si ar putea facilita proiecte similare in viitor.

Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt limitate.





218

Interferenta cu undele radio, tv, telecom si alte unde electromagnetice nu poate fi apreciata datorita lipsei de date legate de traiectoriile existente ale radiatiilor, dar se apreciaza ca nu vor cauza probleme.

Impactul asupra vegetatiei, solului si faunei este redus. Riscurile de mediu sunt mentinute la un nivel scazut prin calitatea si designul potrivit al centralelor eoliene si prin proceduri de siguranta pe durata instalarii, operarii si intretinerii parcului eolian.

Este recomandat ca operatorii sa realizeze o monitorizare detaliata si profesionala asupra functionarii ansamburilor eoliene si depistarea/evitarea oricaror efecte negative asupra mediului.

Calculul pentru stabilirea „Indicelui de poluare globala” - IPG a condus la urmatoarea valoare: IPG = 1,13.

In conformitate cu “Scara de calitate” pentru IPG = 1,13 rezulta ca prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile. RECOMANDARI

1. Este interzisa deversarea apelor uzate rezultate din desfasurarea activitatilor de constructie in spatiile naturale existente in zona.

2. In cazul unor posibile deversari accidentale de ape uzate, uleiuri sau

combustibili proveniti de la utilajele folosite, se recomanda colaborarea cu firme specializate in depoluari.

3. Este interzisa depozitarea materialelor sau circulatia autovehiculelor pe

amplasament, cu exceptia celor destinate pentru organizarea de santier.

4. Refacerea cu sol fertil a suprafetelor afectate, astfel incat sa nu ramana teren neintegrat in circuitul agricol, in afara celui prevazut in proiect.

5. Amplasarea turbinelor se va face astfel incat la limita perimetrului

amplasamentului, nivelurile de zgomot si vibratii sa se incadreze in limitele impuse prin standardele in vigoare.





219

6. Varfurile palelor centralelor eoliene se vor vopsi in culori vii pentru a evita

lovirea acestora de catre pasari. 7. Turnurile se vor semnaliza cu lumina rosie, cu interval mare de timp intre

doua aprinderi.

8. Activitatea de prevenire a incendiilor trebuie sa fie sustinuta de masuri adecvate conform legislatiei in vigoare si recomandarilor producatorului.

CONSIDERATII FINALE

In urma studiului efectuat, a consultarii unei bibliografii impresionante,

a datelor statistice, etc., s-a ajuns la urmatoarele concluzii:

A. Amplasarea turbinelor eoliene in vecinatatea unor asezari umane este recomandata in literatura de specialitate, deoarece pasarile migratoare ocolesc aceasta zona in mod normal, iar zonele de cuibarit si hranire sunt alese in afara zonelor locuite.

B. Turbinele eoliene nu produc nici un fel de poluare asupra factorilor de

mediu in perioada de functionare deoarece energia eoliana este o energie verde.

C. Efectul benefic al producerii de energie electrica prin metode nepoluante nu poate fi contestat, deoarece aceasta metoda asigura producerea de energie eliminand emisiile poluante specifice altor metode.

D. Turbinele eoliene au un impact peisagistic pozitiv si vor contribui la

dezvoltarea economiei locale.





220

Elaboratorul recomanda emiterea de catre autoritatea de mediu a Acordului de Mediu pentru obiectivul „Parc eolian, instalare turnuri monitorizare si control, racordare la sistemul

energetic national”, „Reabilitare cale de acces si construire statie transformare 20 kV – 110 kV”, Comuna Casimcea,

Judetul Tulcea, deoarece impactul asupra mediului datorita activitatii umane este in limite admisibile





221

10. BIBLIOGRAFIE

LUCRARI DE SPECIALITATE:

- Suler J., 2005: Metode de fundamentare pentru elaborarea si implementarea strategiilor de urbanizare;

- Ianos I., Pumain D., Racine J. B., 2000: Integrated urban systems and sustainability of urban life;

- Pumnea O., s.a. 1994: Protectia mediului ambiant; - Bica Ioan, 2000: Elemente de impact asupra mediului; - Ionescu Alex., s.a. 1982: Ecologie si protectia ecosistemelor; - Popescu Maria, Popescu Miron, 2005: Ecologie aplicata; - Godeanu S., 1997: Elemente de monitoring ecologic/integrat; - Rosu A., 1980: Geografia fizica a Romaniei; - Mutihac V., 1990: Structura geologica a teritoriului Romaniei; - Paunescu I., Atudorei A., 2002: Gestiunea deseurilor urbane; - Moldoveanu A. M., 2005: Poluarea aerului cu particule; - Ciocarlan V., 2000: Flora ilustrata a Romaniei, vol. I si II; - Grecescu D., 1898: Conspectul florei Romaniei; - Ciocarlan V., 2004: Flora segetala a Romaniei; - Petrescu M, 2007: Dobrogea si Delta Dunarii: Conservarea florei si

habitatelor/Dobrogea and the Danube Delta. Flora and Habitat Conservation; - Bavaru A., Godeanu S., 2007: Biodiversitatea si Ocrotirea Naturii - Banica G., 2007: Studiu preliminar asupra impactului provocat de turbinele

eoliene de la Baia asupra avifaunei; - Voicu G., 2007: Impactul parcurilor eoliene asupra mediului - Rojanschi V., Bran F., 2002: Politici si strategii de mediu; - Rojanschi V., Bran F., Diaconu Ghe. 2002: Protectia si ingineria mediului; • Studiu: Low Frequency Noise and Wind Turbins Technical Annex – British

Wind Energy association – Feb. 2005 • Studiu: Mass Audubon – A Challenge proposal Regarding The Cape Wind

Energy Project – March 2006





222

• Wind farm development and nature conservation – English nature RSPB WWF-UK BWEA March 2001

• Noise from wind turbines. The facts – The British Wind Energy Association; • Wind Energy . The facts. – A plan for action in Europe – European

Commission; • Danish Wind Industry Association - Know How Wind Power • European Best Practice Guideline for Wind Energy Development – The

European Wind Energy Association • Renewable Energy Scenario to 2040 – EREC • Wind Farm development nature conservation – English nature RSPB WWF

– UK , BWEA • Avian Monitoring and Risk assessment at the San Gorgonio Wind Resource

Area – State Energy Resources Conservation and Development Commission - Sacremento California

• Wind Energy Manual – Iowa Energy Center • Wind Turbine Acoustic Noise – Renewable Energy Research Laboratory –

June 2002 • Adressing Wind Turbine Noise – Daniel J. Alberts • Impacts on biodiversity of exploitation of renewable energy sources: the

example of birds and bats - Hermann Hotker, Kai-michael Thomsen, Heike Jeromin, 2005

• Feasibility Study for Wind Park Development in Ethiopia and Capacity Building





223

La elaborarea lucrarii s-au avut in vedere reglementarile specifice din domeniul protectiei mediului, dintre care enumeram: Legi

• Legea Protectiei Mediului nr. 265 din 29.06.2006 din M. Of. 586 din 06.07.2006 pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Legea Energiei Electrice nr.13 din 09.01.2007 (actualizata pana la 18.05.2007);

• Legea 655/2001 pentru aprobarea OUG 243/2000 privind protectia atmosferei, publicata in MO, Partea I, nr. 773/04.12.2001;

• Legea Apelor nr. 107/ 1996; Publicata in MO Partea I nr. 244/08.10.1996, cu modificarile si competarile ulterioare;

• Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea OUG 78/2000 privind regimul deseurilor, publicat in MO, Partea I nr. 411 din 25 iulie 2001, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Legea nr. 316 din 28 iunie 2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica; Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 592 din 1 iulie 2004;

• Legea nr. 360/02.09.2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase, publicat in MO, Partea I nr. 635 din 05/09/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Legea 84/2006 de aprobare a OUG 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, publicata in MO, Partea I nr. 327/11.04.2006;

Hotarari de guvern • HG 1213 din 06.09.2006 privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a

impactului asupra mediului si pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse acestei proceduri, publicat in M. Of. nr. 802 din 25.09.2006;

• HG nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului in M. Of. nr. 481 din 13.07.2009;

• HG 443/10.04.2003 privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie, modificat de HG 958/2005;





224

• H.G. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din surse regenerabile de energie;

• HG 349 din 21.04.2005 privind depozitarea deseurilor; Publicat in M. Of. 394 din 10.05.2005;

• HG 170/12.02.2004 privind gestionarea anvelopelor uzate; • HG nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind modificarea şi completarea Hotărârii

Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate

• HG 930/2005 pentru aprobarea Normelor speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara si hidrogeologica , publicat in MO, Partea I nr. 800/02.09.2005;

• HG 1061/2008 -privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, publicat in MO , Partea I nr. 672/30.09.2008;

• HG 621 din 23.06.2005 privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje, publicat in M. Of. 639 din 20.07.2005;

• HG 856/16.08.2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase; Publicat in MO, Partea I nr. 118 din 23 august 1999;

• HG 1470/2004 -privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor;

• HG 1132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori; Publicat in MO, Partea I nr. 667 din 25.09.2008;

• HG 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi, publicat in MO, Partea I nr. 365/29.05.2007;

• HG 1097/25 octombrie 2001 privind constituirea si functionarea Comitetului interministerial pentru coordonarea integrarii domeniului protectiei mediului in politicile si strategiile sectoriale la nivel national; Publicat in MO, Partea I nr. 707 din 7 noiembrie 2001;

• HG 459 din 19.05.2005 infiintarea, organizarea si functionarea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului, publicat in M. Of. Nr. 462 din 31.05.2005;

• HG 1143 din 18.09.2007 privind instituirea de noi arii naturale protejate;





225

• HG 1284 din 24.10.2007 privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

Ordonante de Urgenta • OU nr. 16 din 26.01.2001 privind gestionarea deseurilor industriale

reciclabile, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare; • OU nr. 152 din 10.11.2005 privind prevenirea, reducerea si controlul

integrat al poluarii, publicat in M. Of. nr. 1078 din 30.11.2005; • OU nr.78 din 16.06.2000 privind regimul deseurilor; Publicat in Mo, Partea

I nr. 283 din 22 iunie 2000; • OU nr. 196 din 22.12.2005 pentru modificarea si completarea Legii nr.

73/2000 privind fondul pentru mediu, publicata in M. Of. Nr. 1193 din 30.12.2005;

• OU nr. 195 din 22.12.2005 privind protectia mediului, publicat in M.Of. nr. 1196 din 30.12.2005 aprobata de Legea 265/2006;

• OUG nr 57 din 20.06.2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice, modificata si completata de OUG 154/2008 (MO , Partea I nr. 787/25.11.2008);

Ordine • ORDIN nr. 22 din 18 octombrie 2006 privind aprobarea Regulamentului de

organizare si functionare a pietei de certificate verzi; • Ordin ANRE nr. 33/2005 - Regulament de organizare si functionare a pietei

de certificate verzi - cote obligatorii pentru distribuitori; • Ordinul 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului

asupra mediului si de emitere a acordului de mediu, cu modificarile si completarile ulterioare;

• Ordinul MAPM nr. 863/26 septembrie 2002, privind privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra mediului;

• Ordinul MAPPM nr. 462/1993 – Conditii tehnice privind protectia atmosferei;





226

• Ordinul MAPPM nr. 184/1997 – Procedurile de realizare a studiilor de impact si a bilanturilor de mediu;

• Ordinul MAPPM nr. 756/1997 – Reglementari privind evaluarea poluarii mediului;

• Ordinul MAPPM nr. 1182/18 decembrie 2002 - Aprobarea “Metodologiei de gestionare si furnizare a informatiei privind mediul, detinuta de autoritatile publice pentru protectia mediului”; publicat in MO Partea I nr. 331 din 15 mai 2003;

• Ordinul MAPPM nr. 1018 din 19.10.2005 privind infiintarea Secretariatului tehnic pentru gestiunea si controlul compusilor desemnati, in cadrul Directiei de gestiune a deseurilor si substantelor chimice periculoase, publicat in M. Of. nr. 966 din 01.11.2005;

• Ordinul MAPM nr. 95 din 12.02.2005 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri, publicat in M. Of. nr. 194 din 08.03.2005;

• Ordinul MS nr. 536/1997 pentru aprobarea normelor de igiena si a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei;

• Ordinul nr. 56/25 martie 2004 (CNCAN) privind aprobarea Normelor fundamentale pentru gospodarirea in siguranta a deseurilor radioactive;

• Ordinul nr. 1.964 din 13 decembrie 2007 privind instituirea regimului de arie naturala protejata a siturilor de importanta comunitara, ca parte integranta a retelei ecologice europene Natura 2000 in Romania;

STAS-uri • STAS 12574/1988 – Aer din zonele protejate – Conditii de calitate; • STAS 10009/1988 – Acustica urbana;

Conventii Conventie (Act International), din 25 iunie 1998, privind accesul la informatie, participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu Publicat in MO al Romaniei Partea I, nr. 224 din 22.05.2000.

raport la studiul de impact asupra mediului · pdf filepoluarea existenta; tipuri de poluanti...

Documents