*

Martisor este denumirea populara a lunii martie, luna echinoctiului de primavara si a Anului Nou Agrar, dedicata zeului Marte. Numele oficial al lunii martie a influentat, in ultimele decenii, generalizarea denumirii sarbatorii care cade la 1 martie, Martisor, in defavoarea altor denumiri mai vechi ca Dochia sau Dragobetele. Tot cu acest nume mai este desemnat cadoul format dintr-o funie bicolora (alb si rosu), de care este agatat un obiect decorativ, oferit de 1 martie. in ce priveste modul de confectionare al acestuia, acesta tine de traditia Dochiei. Cele 2 fire rasucite, alb si rosu, din care este confectionat snurul, simbolizeaza iarna si vara si reprezinta funia anului, care impletea zilele celor 2 anotimpuri. Martisorul este o secventa a unui scenariu ritual de innoire a timpului si anului primavara, la nasterea si moartea simbolica a Dochiei. Dupa unele traditii, firul martisorului funie de 365 sau 366 zile ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce urca cu oile la munte.

La sfrsitul secolului al XIX-lea, in Moldova, Muntenia si Dobrogea, martisorul era daruit copiilor de catre parinti, in dimineata zilei de 1 martie, inainte de rasaritul soarelui. De acesta se agata o moneda metalica, de obicei din argint, si se purta legat la mna iar ulterior la gt sau prins in piept. Scopul purtarii acestui martisor este ca cei care-l poarta sa fie norocosi in timpul anului, sanatosi si curati ca argintul. Acest martisor este purtat 12 zile, alteori pna la vederea primului pom inflorit, de care se agata, sau pna la sosirea berzelor. In multe parti ale tarii, indeosebi in Muntenia, martisorul este purtat si de catre fetele tinere si neveste. Catre sfrsitul lunii martie, ele iau funia martisorului si o pun pe trandafiri iar moneda o dau prin vin, pine alba si cas pentru a avea fata alba ca pinea si casul si rumena ca trandafirul si vinul intruct se spune ca cine poarta martisoare/ nu mai e prlit de soare. De la romni si aromni obiceiul martisorului a fost preluat si de alte popoare din centrul si sud-estul Europei.