GARANTAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

6GARANTAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

Expresia de „garanţie” evocă ideea foarte generală de protecţie,

apărare, asigurare manifestată din totdeauna de oameni, ceea ce

explică, de altfel, vechimea acestei instituţii juridice.

Dacă garanţia îşi are originea înaintea codului Hamurabi, ea a fost

fixată de dreptul roman, căpătând o reglementare care, fără

modificări esenţiale, a fost preluată de legislaţiile moderne.

Garanţia arhitecţilor şi antreprenorilor era cunoscută de dreptul

roman, fiind indicată într-un text al lui Ulpian.

O constituţie a lui Gratian, Valentinian şi Teodosie, din anul 385 e.n., stabileşte durata garanţiei arhitecţilor şi antreprenorilor la cincisprezece ani.

Apariţia unor vicii ascunse la o construcţie după recepţionarea

acesteia şi preluarea de către beneficiar declanşează o procedură

judiciară greoaie şi de durată. Astfel beneficiarul constatând apariţia

defecţiunilor cheamă în judecată pe executant (antreprenor şi

proiectant) cu solicitarea de a remedia deficientele sau de a plăti

contravaloarea lucrărilor de reparaţii, solicitând în acelaşi timp

efectuarea unei expertize tehnice care sa stabilească: existenţa unor

vicii ascunse, cauzele apariţiei şi răspunderea antreprenorului şi/sau

a proiectantului. Aproape sigur nemulţumiţi de rezultatul expertizei

unul dintre aceştia (antreprenor sau proiectant) vor solicita refacerea

expertizei sau efectuarea unei contraexpertize ş.a.m.d. durata unui

astfel de litigiu fiind cuprinsă între 1 şi 3 ani timp în care beneficiarul

61

Capitolul 6

va aştepta până când hotărârea judecătorească va rămâne definitivă,

aceasta după epuizarea tuturor căilor de atac. În aceasta perioadă

exploatarea construcţiei poate fi restrânsă sau chiar abandonată iar

defecţiunile în cele mai multe cazuri se amplifică şi ca urmare, pe

lângă obligarea antreprenorului de remediere a defecţiunilor,

beneficiarul trebuie să deschidă şi o altă acţiune pentru recuperarea

lipsei de folosinţă a construcţiei.

6.1 Prevederi legale actuale privind răspunderea pentru viciile

ascunse ale lucrărilor de construcţii

Prevederile legislaţiei actuale din Romania în această problemă sunt:

1. Conform art.29 din Legea 10/95 privind calitatea în construcţii

“proiectantul, specialistul verificator de proiecte atestat,

fabricanţii şi furnizorii de materiale şi produse pentru

construcţii, executantul, responsabilul tehnic cu execuţia

atestat, dirigintele de specialitate, expertul tehnic atestat

răspund potrivit obligaţiilor ce le revin pentru viciile ascunse ale

construcţiei, ivite într-un interval de 10 ani de la recepţia lucrării”

2. Conform art.1483 Cod Civil “dacă în curs de 10 ani număraţi

din ziua în care s-a isprăvit clădirea unui edificiu sau facerea

unui alt lucru însemnator, unul ori altul se dărâmă în tot ori în

parte sau ameninţă învederat dărâmarea, din cauza unui viciu de

construcţie sau a pământului, întreprinzătorul şi arhitectul rămân

răspunzători de daune”.

3. Conform pct.12.11 din Ordinului 1014 din 6.06.2001 a MLPAT

privind aprobarea structurii , conţinutului şi modului de utilizare a

Documentaţiei standard pentru elaborarea şi prezentarea ofertei

pentru achiziţia publică de lucrări – Secţiunea V, Contract de execuţie

de lucrări - “executantul răspunde potrivit obligaţiilor care îi

revin, pentru viciile ascunse ale construcţiei, ivite într-un interval

62

GARANTAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

de …… / (se precizează numărul de ani) / de la recepţia lucrării

…”

OBSERVAŢIE: În concluzie, din prevederile legislative prezentate

mai sus, rezultă că:

a. Executantul (antreprenor, proiectant etc.) răspunde pentru viciile

ascunse.

b. Cu toate că prin Ordinul 1014/2001 legiuitorul lasă la latitudinea

părţilor contractante stabilirea perioadei de răspundere pentru viciile

ascunse, totuşi în cazul unui litigiu perioada legală (10 ani) va fi cea

luată în considerare.

6.2 Executantul răspunde sau garantează pentru calitatea

lucrărilor?

Deosebirea dintre obligaţia de garanţie şi răspundere este aceea cu

privire la “sarcina probei” şi anume, în cazul răspunderii, beneficiarul

trebuie să dovedească viciile ascunse, în timp ce obligaţia de

garanţie dispensează beneficiarul de “sarcina probei” cu privire la

culpa executantului.

În timp ce răspunderea este bazată pe ideea de culpă, obligaţia de

garanţie oferă beneficiarului o protecţie juridică absoluta pe baza

angajamentului luat (contractul). Altfel spus, obligaţia de garanţie se

întemeiază pe contract care are la bază voinţa părţilor iar

răspunderea se întemeiază pe lege şi se naşte din neexecutarea

contractului.

Mai clar, dacă în prevederile legale s-ar înlocui răspunderea pentru

vicii ascunse cu garanţia pentru vicii ascunse situaţia prezentată în

introducere nu ar exista iar antreprenorul, imediat după notificarea

beneficiarului cu privire la apariţia viciilor ascunse, ar fi obligat să

treacă la remedierea urgenta a acestora sau la plata contravalorii

63

Capitolul 6

lucrărilor de remediere pentru a nu fi culpabilizat eventual şi pentru

perioada de lipsă de folosinţă.

6.3Practica internaţională

i. În legislaţia franceza “garancie decennale” conf. Art.1792 din Codul

Civil implică responsabilitatea executantului timp de 10 ani pentru vicii

ascunse, exact ca şi art.1726 din Codul Civil din Quebec.

ii. Legislaţia americană prevede pentru viciile ascunse “guarantee 10-

year period” conform art. 337.1 şi 337.15 din Codul de Procedură

Civilă al Californiei.

Se observă ca executantul este obligat sa garanteze calitatea

lucrărilor executate, iar termenul de garanţie pentru vicii ascunse este

de 10 ani.

6.4Situaţia beneficiarului în raport cu răspunderea

executantului

Construcţiile, fără discuţie, intră în categoria bunurilor de folosinţă

îndelungată a căror calitate este protejată prin obligaţia de garanţie

stabilită în raport cu durata de utilizare conf. HG nr. 394/95.

În cazul construcţiilor durata normată de exploatare fiind cuprinsă

între 50 şi 100 de ani (de câteva ori mai mare decât durata de

utilizare a bunurilor de folosinţă îndelungată) este firesc ca şi garanţia

pentru vicii ascunse să se întindă pe o durată de 10 ani.

În situaţia actuală, beneficiarul unei construcţii este vădit defavorizat

prin termenul de garanţie, de exemplu, faţă de beneficiarul unui

autoturism care are un termen de garanţie de 3 ani.

64

GARANTAREA CALITĂŢII LUCRĂRILOR DE CONSTRUCŢII

6.5 Avantajele garanţiei

Legislaţiile moderne prevăd o gamă deosebit de cuprinzătoare de

garanţii pornind de la “garantarea proprietăţii cetăţenilor” până la

“garantarea împrumuturilor internaţionale” de către stat. Astfel

obligaţia garanţiei decenale pentru vicii ascunse ale lucrărilor de

construcţii trebuie să constituie şi ea un principiu de bază al legislaţiei

pentru construcţii.

Introducerea şi aplicarea sistemului calităţii în construcţii nu poate

asigura un salt calitativ în acest domeniu atâta timp cât executanţii nu

garantează faţă de beneficiari acest lucru. Trebuie înţeles ca pentru

calitate se garantează, nu numai se răspunde.

Ce avantaje poate oferi garanţia decenala pentru beneficiar?

- În cazul apariţiei unor defecţiuni datorate viciilor ascunse

beneficiarul nu mai trebuie să dovedească o culpă în sarcina

executantului, simpla existenţă obiectivă a defecţiunii făcând să se

prezume aceasta culpă.

- Lipsa litigiului dintre beneficiar şi executant.

- Remedierea defecţiunilor întră în sarcina executantului şi se

poate face imediat după constatarea apariţiei şi notificarea

executantului.

Ce avantaje oferă garanţia decenală executantului?

- Mărirea termenului de garanţie înseamnă creşterea calităţii

lucrărilor şi implicit creşterea preţului.

- Eliminarea riscului de plată a lipsei de folosinţă a construcţiei pe

durata litigiului, datorită faptului că în cazul garanţiei executantul

poate trece imediat la remedierea defecţiunilor.

Introducerea în legislaţia noastră a obligaţiei de garanţie

decenală în locul răspunderii pentru viciile ascunse la lucrările

65

Capitolul 6

de construcţii constituie elementul esenţial care va atrage după

sine, în mod implicit, următoarele:

- aplicarea reală şi efectivă a sistemului calităţii în construcţii;

- încheierea de către beneficiar a unei asigurări pentru daune

datorate execuţiei;

- încheierea de către executant a unei asigurări de răspundere

civilă (pentru fiecare obiectiv în execuţie) şi facultativ de răspundere

profesională;

- recurgerea la serviciile societăţilor de consultanţă în construcţii

sau a “inginerilor legişti” atât de către beneficiar, cât şi de către

executant.

66