rn'=LE TE FU E T lEFERIT E LA P OTECTII ROF GA C DI -IL R

1.. Elements generale;2a Alcatuirea generala a componentei

nidroizolante a unui element deconstructie;

3" Matenate ~j produse curent utitizatepentru realizarea hidroizolannor cladiriior;

317

1 a ElEMENTE GENERAlE

1..1 Prin anvelopa lor, cJadirite se afla in contact direct cudiferite surse de umiditate din mediul tnconiurator.

Daca In cazul multor agent; exteriori, anvelopacladirHor trebuie sa functioneze ca un filtru selectiv, incazul umiditatli, rolul ei este unul de bariera; in modpractic efectul apei exterioare nu trebuie sa sa manifestevizibil i functional in interiorul spatmor inchise ,alecladirilor.

In indeplinirea roJului lor de bariera contra diverselorforme de umiditate exterioara!elementete de anvelopatrebuie sa nu se degradeze fizic ~i functional; ele trebuiedeci sa fie concepute in ideea de a se autoproteja%i de aprotei.E..patiile interioare pe care Ie Inchid.

Proceseie functionale din unele spatH tnchise alecladmlor sunt generatoare de umiditate~ sub forma de apalichida sau de vapori. Elementele de constructe caredehmiteaza astfel de spatii trebuie ~i ere sa seautoprotejeze ~j sa protejeze spatiile lnvecinate.

Sa poate decl afirma ci multe dintre diviziunnefizice ale unet cladirn trebuie coneepute $1 prolectatepentru a satlsface un set spectat i specific de conditifitehntce de pertormanta, anume eele asoclateExigentei Esentiale de UIZOLARE HIDROIFUGA-

Ca i In cazut exigentelor esennale de protecne(izolare) termica ~i acustica, asigurarea exigentei deprotectte hidrofuga obliga ln multe cazuri la preveciereaelementelor de constructie cu 0 componenta specializata;in mod uzuat aceasta componenta este denumita"HIDROIZOLA TIED.

318Observatie:

.A

a) In anumite rezolvari constructive? hidroizolafia nu apare eastrat de sine stiitator in alcatuirea :sectiDnallia elementelor. .de construcpe, rolul ei fiind preluat si realizat de 0componenui cu alt obiectiv esential.

Exemplu in aces! sens sunt :e pardoseli impermeabile la apa;G componente de rezisterua realizate din betoane

impermeabile; tencuieli sau vopsitorii impermeabile la apa;e termoizolatii din materiale foarte greu permeabile la

apa (polistiren extrudat, sticld spongioasd etc).in mod evident adoptarea unei solutii de hidroizolare

de acest tip, trebuie sa fie perfect compatibila cufunctiunea de baza a componentei in discutie .

.b) Nu in toate cazurile protectia hidrofugd necesitaprevederea unei hidroizolatii, in sensu! unei componeme deetanseizare.

Deoarece disfunctionalitatile din domeniul protectielhidrofuge sunt practic inacceptabHe, iar remedierile forfoarte dificile ~j costisitoare (multe din lucrariJe dehidroizolare sunt lucrart "ascunse") conceptia, proiectarea,executia ~i exploatarea cladirilor trebuie sa asiguresistemelor de hidroizolare 0 durabilitate fizica ~ifunctionala foarte mare (uneori ega!a cu .durata de viatanormata a cladirii in discutie).

1n proiectarea hidrofuga a elementelor de constructeintereseaza in mod special apa sub forma lichida, posibil aajunge in contact cu acestea.

Principafele surse de umiditate sub forma de apalichida sunt:e apa rneteonca (ploi, topire zapada ~igheata);c apa de exploatare (ocazionala i neaoundenta sau

periodic abundenta):(!t ape subterane.

.. ' '., . ...;..

. " ",-'"

, . .~.

> ,j 0

:~. . ":}

1~ -.:

~'~

. -: , )-..'

..~

,.,,'

.,-'>".:::.:....::... "I :-.~

319

Elementele' supraterane ale anvelopei cladirilor,(elementele de falada i de acoperis) trebuie protejatetmpotriva actiunii apelor meteorice.

Tot impotriva actiunii acestora, trebuie protejate ~ielementele ce apartin "separatiilor exterioare" (placi iparapeti de baleon ~i foggii~scan exterioare, ete).

Apa de exploatare sau apa tehnologica impuneprotectia hidrofuga a unor elernente de constructieinterioare (pereti, placi de planseu etc.).

Gele mai complicate probleme de izolare hidrofugaapar in cazul elementelor de anvelopa subterana,deoarece caracteristicile umiditatii subterane ~i ate actiuniiei sunt strans legate de caracteristicile de permeabilitateale pamantului din vecinatate, iar acestea pot fi foartediferite de la 0 snuatie la alla.

,

1.2 lntr-o prezentare succmta, principalele surse deumiditate suoterana sunt

a) 8Pele de infiltratie: ape de Ia supratata terenuluipatrunse in grosimea acestuia prin miscaregravitationala (in rnasura in care caracteristicilede permeabilitate la apa ale terenului permitacestlucru).

Aceste ape provin ifn principal din precipitatilatmosferice; acestora "Ii se adauga apeprovenite din defectiuni ale retelelor edilitaresubterane. Fiind in miscare, nu exercitapresiune hidrostatica semmficativa decat insensul miscarii,

b) ADa capilara: apa existenta 1nstructura poroasaa pamanturilor ~i care le confera acestora 0anumita umiditate naturala;

c) Ape de acumulare: ape de infrltratie carelntatnind straturi de pamant greu permeabileumplu pana la saturatie structora poroasa astraturilor de pamant permeabile de oeasupra,

3207 excesul ajungand sa realizeze 0 oglinda de apa

J libera,Apa de acumufare exercita presiune

hidrosta-tica asupra elementelor de constructieaflate sau ajunse in contact cu ea.

Atunci cand stratul de pamant greupermeabil se intinde pe supratete man, apa deacumulare realizeaza 0 panza de apa freatica(de apa libera subterana),

in multe cazuri apa de acumulare poateapare zonal, in vecinatatea unor Ientile deparnant greu permeaoil, situate relativ aproapede supratata terenuJui natural.

Schematic cele de mai 5US sunt reprezentate in fig. 6.1.

L6f/T1j4 bePAHArNTGREUpe:RH3=A-I3IL

-PAHANT......--.- P(7RH er413/ L

N G"54-TVelt-r.

- - - - - - - - - - - - - - - --774fi:i7Wr~#Sll-TORAT

- ~ ~ _'~~~I/7,~~~~r/

..-- P4-HMT QReUrAN2A- J:>l3!\PA peR H e=;4-BI L.

Fig. 6.1.fJ }

03 in cazul elementelor anvelopei subterane a cladirilor ~elemente aflate in contact direct cu pamantul~ tipulprotectiei hidrofuge depinde de stratiticatia terenului din

321

imediata vecinatate ~i de caracteristicile umiditatiisubterane existente sau posibil sa apara in timp.

In raport cu acestea pot fi identificate cateva situatftip:

a} Terenuri permeabile ~i nivelul oanzet de apafreatica foarte coborat (fig.6.2).

Deoarece in aeeste situatii aparitia la nivelulelementelor de anvelopa subterana a apei cupresiune hidrostatiea este praetie irnprobabila,apare necesara numai prevederea a unortudroizolatii "usoare" impotriva umiditatii naturale apamantului.

,

~I

UHPI-OTo~4-DE .PA-ff4N T,

i

o

Fig. 6~2

b) Terenuri_greu permeabile ~i fara apa freaticavizibila la nivelul fundului sapaturu

Desl aparent nu exists surse semnifieative deumiditate in jurul anvelopei subterane a claoirilofsunt neeesare masuri serioase de protectiehidrofuga, deoarece:

e terenul greu permeabil poate contine zonalIentile de teren permeabil prin care apa de

322suprafata se infiftreaza, curge spre cladire ~ise acumuleaza 'in vecinatatea acesteia (fig.6.3);

~ umplutura de pamant, necesara tehnologic Infoarte multe situatii in jurul anvelopeisubterane are in general 0 anurnitapermeabiliate la apa (cu exceptia cazurilorcand aceasta se rsalizeaza in mod controlatdin argila foarte bine compactata): apa desuprafata infHtrata In aceasta umplutura sepoate acumula si poate deveni astfel apa cupresiune hidrostatica.

Ca urrnare, in ambele situatii apare posibila Invecinatatea subterana a c\adirii 0 prezenta de apa cupresiune hidrostatica ceea ce obliga la prevederea unorhidroizolatii specifice.

LENT/Lt:= PAHA-NTP~R;\fE4BIL

-IfIDR.oi20LATleII1P071t/ A-A-Pe=Lq;e C

323

proiectarii; deoarece terenul de deasupra acestuinivel poate ajunge sa fie ~i el saturat cu apa,hidroizolarea contra apelor cu preslunehidrostatica este recomandabil sa depaseasca cucca 50 cm NAS (fig. 6.4).

Fig. 6.4

d) Teren greu permeabil in vecmatatea cladiru ~i cuapa freatica vizibila la nive\ul fundulu\ sapaturii (fig.6.5).

~i in acest caz, 0 parte a sapaturii se executasub nivelul apei freatice. Spre deosebire de cazulc), apa de suprafata infiltrata in pamantul deumplutura se acurnuleaza deasupra niveluluipanzei de apa freatica i exercita propria sapresiune hidrostatica. Din aeest motiv intreagaanvelopa subterana a eladirii trebuie protejataInJpotriva apei cu presiune hidrostaticB.

peR11E"Al3JL-----------.~.--------------------~-~------Fig. 6.5

324

1.4 Tn cazul efementelor de anvefopasupraterane cu1!prafata exterioara avand lnclinare mica in raport euorizontala (in principal elementsle acoperi~rilor teresa),in actiunea ape; se manifesta 0 presiune hidrostatica, cuvalori nesemnificative.

Pot apare Insa situatii accidentale ln care presiuneahidrostatica sa ajunga semruficatlva. Cele mai frecventeexemple in acest sens sunt:

G blocarea dispozitivelor de scurgere (inghet,lnfundare, etc);

@ pante de scurgere insuficiente, prost executatesau barate accidental;

e depasirea temporara a capacitatii de evacuarea dispozitivelor de scurgere (datortta unordebite de apa excesiv de mari).

In cazul elementelor de acoperi~ cu pante medii :imari, scurgerea relativ rapida a apelormeteorice face sanu apara in mod practic efect de presume hidrostatica.

Elementele verticale de anvelopa supraterana -(peretii exteriori) - sunt actionate de apa meteoricaincidenta sub diferite unghiuri, ~iavand 0 anumita energiecinetica oatorata vantului: aceasta apa sa prelingegravitational pe supratata fatadelor, murdannd-o !?i chiardeqradand-o (prin diferite mecanisme, indusiv prin efectede tip soc termic, lnghet-dezghef, umftare-contracne, ete).

Asoguraliea unor corects fUlflctionalitiphigrotermice a fatadelor, dublala de un aspect estetlccorespunzator, face ca protectna hidmfuga a acestorasa necesite, in general~ aBte soButii concrete decal:acoperleurlte sl mal ales slementele anvelopeisubterane.

325

2. AlCATUIREA GENERAlAA COMPONENTEI HIDROIZOLANTE A UNUI

ELEMENT DE CONSTRUCTIE

2.1 Protectia hidrofuga a elementelor de constructie, nupresupune i'ntotdeauna asigurarea unei etanseizari asuprafetei lor posibil a fi in contact cu apa sub formalichida. Este in special cazul elementelor de tip peretiexteriori ~i a acoperisurilor cu pante mari, deci aelementelor pe care apa se scurge foarte rapid.

Protect;; etane sunt necesare pentru suprafeteleelementelor orizontale sau verticale af\ate (sau posibU a seafla) In contact direct cu apa stagnanta (deci cu presiunehidrostatica) sau cu materiale permanent umede. Astfel deprotectii sunt cunoscute sub denumirea de hidroizolatii,prin acest termen fiind desemnata 0 componenta a unuielement de constructie, arnplasata la suprafata de contacta acestuia cu apa ~i caracterizata prin continuitate ~iomogenitate in sectiune,

Cele mai utilizate hidroizolatii in domeniul cladirilorcivile sunt cele realizate cu materiale ~i produsebituminoase, dar in ultimul timp au Inceput sa capeteextindere ~i hidroizolatiile realizate cu produse dinmateriale plastice speciale.

in mod traditional 0 cornponenta hidroizolanta are 0structura multistrat (fig. 6.6).

SUP.,4j.;t;'\ T~ b5 P'R:OT(;.7AT" A-gtl"~77'7"St----;;::::-L~Hf7NTULUi .J)E CONSTRc.JC7/E

- --~1'15Diu - - -~ STMT Db COI2f3CTAR,-J../iI/ELARE

C() - --~

UMiDi7A7E:---- STRATVI2/' e 6""TA-AlS4..ee(

~~~9---S7.eAr De PROn:;;:CTlc

------------------~------- -------------------------------Fig. 6.6

326

a) un strat de corectare-nivelare a suprafetei "deprotectie" a elementului de constructie;

b) unul sau mai multe straturi de etanare;c) un strat de 12rotectie , aflat In contact direct cu mediul

din care provine umiditatea.Aceasta contiquratie de principiu se materializeaza in

diferite rezolvari concrete.

2.2 Un element esential pentru conceptia ~i proieetareacomponentei hidroizolante a unui element de constructe 11constituie !iPul suportului acestei componente. EI poatefi:

~ rigid (de ex. placi de beton armat sau zidarie,orizontale, verticale sau chiar incHnate);

semirigid (de ex. placi din polistiren expandatsau extrudat, placi de poliuretan);

elastic (de ex. astereala din lemn); semielastic (de ex. ptaci de vata minerala cu p

> 150 kg/m3).a) Stratul de corectare-nivelare din structuracomponentei hidroizolante apare in special in cazulelementelor rigide si este in esenta 0 tencuiala din mortarde eiment de 1-2 em grosime, bine driscuita; acest stratpoate lipsi daca geometria suprafetei suport este plana ~ineteda (de ex. supratete de beton armat turnat in cofrajemetalice).

b) Straturile de etansare pot fi constituite din membranehidroizolante (bituminoase sau polimeriee) sau din maseomogene cu aplicare peliculara (deasemeni bituminoasesau polimerice).

Aplicarea membranelor hidroizolante pe supratatasuport (corectata ~i nlvelata acolo unde este cazul) sepoate face:

8 prin_pozare (asezare) oirecta sau cu intercalareaunui strat de separate, in ambelecazuri fiind

327necesara prevederea unui strat de protectiesuficlent de greu incat sa as\gure lestarea; esteIn special cazul suprafetelor suport cu pante miciintAlnite la acoperisunle teresa;

prin Hpire continua sau discontinua (prin puncte);este in special cazul supratetslor suportverticale;

prin pozare simpla cu fixare mecanica; prin lipire continua sau discontinua si fjxare

mecan;ca suplimentara; este in special cazu!suprafetelor suport cu pante mari la carelestarea realizata din stratul de protectie esteinsuficienta, ~; cazul suprafetetor suport verticalela care nu se poate asigura presarea structurii deetansare pe suprafata suport.

Atunci cand etansarea se realizeaza cu doua sau tretmembrane hidroizolante, acestea se lipesc continuu intreele pentru a forma un singur strat etansant.

in cazul membranelor bituminoase lipirea(intre elesau de stratul suport) se face de regula prin topirea, cuflacara sau aer cald, a reliefului bituminos; in cazulmembranelor polimerice lipirea se face de regula cuadezivi specific; aphcati la rece.

Aplicarea stratului de etansare din mase omogenepeliculare pe supratata suport se poate face prinpensulare sau pulverizare.

c) Stratul de protec~ie din structura componenteihidroizolante are ca rol principal protejarea straturilor deetansare impotriva actiunilor previzibile ale aqentilormecanici, termici, chimici, biologici, etc; ca urmare eltrebuie realizat din materiale i produse rezistente idurabile.

In multe situatii acest strat asigura presareapermanenta a stratului de etansare pe suprafata suport.. '

328'

Solutiile .traditionale pentru realizarea acesturstratprotector au in' vedere zidarii' subtiri~placi monollte sauprefabricate din beton armat,straturi de pietri, marqaritar,dale mozaicate, etc.

Ca solutii mai noi pot fi amintite: .pelicuJe reflectante aplicate pe santier; materiale .minerale aplicate din fabrica pe unadin supratetelemembranei hidroizolante;

.placi termoizolante din 'pofistiren extrudat(solutie foarte interesanta . deoarece serealizeaza . sirnultan ' ~i componentatermoizolanta a elementuluide anvelopa, iarsolicitanle termice ta care este supusstratLlI(rile) de etansare ';ajung . sa fienesemnificative). '. .

3. MATERIALE 51 PRODUS-E CURENTUTILIZATEPENTRU ,REALIZAREAHIDROIZOLA-TUlORCl.ADIRllOR

3.1 Membranete .hidroizolante bituminoase reprezintain general produse de firma, cu performante ~idomenii deutilizare specificate ~i atestate de institutii specializate(prin documente de tip agrementari).

Membranele bituminoase au grosimi de 2+6 .rnrn ~ifUnd livrate in suluri au fata inferioara tratata antiaderent.

Cele mai multeproduse de.Cicesttip au,o structuremultistrat de tipul celei reprezentateschematic in fig. 6.7.

~-----......-.+--:r=/Nis..A"::J ~d SUPElGi04RA (d).------HAsA- Bii"UHiNOA-S-A (C\,,)

t-v'~ __ ~......--.....,..e.::...-- S7RA T be ~I'M-R 6 (-E_ ......H.,fsA Bi TUfv1IA1oA-S-4 Cct.)

F--- ------, 7R4T-AMGrf../T A-NTiAbERENT (c) o- - . \.

; -', , - -~ -- -~ - - - - tesatura din fire de sticla ..

Aceste materiale sunt imputrescibileiinatacabilebacteriologic. Le diferentiaz8 in principal ..performan\ele

330

mecanlce, cele bazate pe fire si fibre de sticla fiindinferioare celor poliesterice (au rezlstenta la tractiune decca 3 ori mai mica ~i alungirea la rupere de cca 25 ori maimica).

Observatie:Cele paint produse de armare meruionate pot fi

considerate prod use "de bazd" in sensul ca se regasesc indiferite moduri concrete la marea :majoritate aproducatorilor de membrane hidroizolante bituminoase .in multe cazuri ele apar in variante imbunatilJite, ca deexemplu "impdslitura din fibre de sticlii armatalongitudinal cu fire de sticla".

c) Principalele finisaje ale suprafetei inferioare almembranelor au rotul de a asigura derularea comoda itara nici 0 degradare a sulurilor. Cele mai utilizate solutiisunt:

pulberi minerale: nisip fin, talc;., folie termofuzibila din polieti\ena.

o solutle mai speciala 0 constituie placarea feteiinferioare cu un strat de pasla potipropilenica; acestaaslqura 0 desolidarizare a membranei de stratul ei suporti poate realiza 0 anumita difuzie a vaporilor de apa,ajun~i dintr-un motiv sau altul la nivelul supratetei suport acomponentei hidroizolante.

d) Fata superioara a membranelorbituminoase esteacoperita 1n general cu r:tl!p fin. talc. folie termosudabiladin polietilena; acest finisaj nu urmeaza sa aiba un rolfunctional in exp\oatarea hidroizolatiei, el fiind aplicat doarcu rol antiaderent ~i de protectie a membranei pana lapunerea in opera.

o situatie speciala este aceea a finisajelor cu rolprotector 1n exploatare: impotriva factorilor climatici ingeneral, cu deosebire impotriva razelor ultrav,iolete:

331

Acest tip de fin;saj af fetei superioare reatizeaza deci 0autoprotectie a membranelor bituminoase in exploatare.

Cele mai utilizate autoprotsctil actuale sunt granuleleiLPaietele de ardezie (colorata) ceramizata ~i fonile dealuminiu ecruisat (cca 0.08 mm).

Observatii:1n 'domeniul membrane/or hidroizolante bituminoase

mai pot fi mentionate:a) membrane eu masa bituminoasa realizata din bitum

oxidat aditivat eu copolimeri olefinici si elastomeriSBS (liant Alpa, firma AXTER);

bJ membrane dublu armate, de tipul membrane;DERBIGUM GCprodusa de firma IMPERBEL;

~~~~4=~EE!C~==!!f===T4LC~~ro~ ~L~s~dADITIV~ r 1'"""---....J~"'1It---rrSIlTuI?4cu A-.PP. POLICST(3RJcA.

..r--- HIM

Fig. 6.8Voalul de sticla, vizibil la suprcfata membranei,asigurd acesteia 0 foarte buna stabilitatedimensionala iar armatura poliesterica asigurdbune rezistente la tractiune si lapoansonare.

c) membranele compozite de tipul membranei PLURA .produsd de firma PLUVITEC (Italia).

BiTufV!~-Ni$IP / TALC.

~DiT!V~ T caA-~~_ItRHA7V.e-4 19:::>L;'liS"TfTl?J81 TuH . ('col??,bati6iltX C(/ aJ776ele)

bl77VAT c(./s'as. .. _ \mafie qfu.l?7;7!0C

332mecanici, termici, chimici etc; stratul irferior dinhilum elastomer ii asigurd flexibilitate $ielasticitate.

3.2 Produsele bituminoase sub forma de mase omogenecu aplicare peliculara sunt realizate din bitum oxidat sauaditivat in amestec cu solventi organici sau cu pulberiminerale.

In primul caz produsul obtinut este fJuid ~j se aplicaprin pensulare sau stropire pe suprafata suport ahidroizolatiei, cu rol de "amorsare" a acesteia (preqatire invederea asiqurarii aderentei cu primul strat de etansare),

Prin amestecul unei mase bituminoase cu maxim30% pulberi sau fibre minerale se obtine un produsdenumit "mastic bituminos". Este utilizat fie ca produs detipire continua sau prin puncte a membranelorbituminoase, fie ca masa de impermeabilizare, de sine-statatoare.

303 Membranele hidroizolante polim~rice sunt, ca ~i celebiturninoase, produse de firma cu caracteristic\ ~i domeniide utilizare bine precizate.

Cele mai utilizate sunt realizate dintr-o masa de PVCplastifiat armata cu tmpashtun de fibre. de sticla saupoliester.

Prin comparatie cu membranele bituminoase augrosimi foarte mici: 0,8 mm + 1,8 mm.

Sunt incompatibile cu polistirenul celular ~i de aceeatrebuie separate de aeesta; In cele mai multe cazuri stratulseparator este un voal oollesteric care realizeaza fatainferioara a membraneL

E de mentionat i faptuJ ca aceste membranehidroizolante nu rezista la solventi organici, la materialebituminoase, la grasimi ~i uleiuri, iar atunci cand urmeazasa fie utilizate la lucrari subterane trebuie tratate biocid(contra mucegaiurilor, cnmercuor, bactenuor, ete.),

333

3.4 La realizarea hidroizolatiilor in afara membranelor.hidroizolante mai sunt necesare i alte prod use. Dintreacestea se pot rnentiona:

vopsele pentru amorsajul la rece a suprafetelorpe care se vor aplica membranele;

adezivi bituminost; membrane de separare-desolidarizare;e membrane cu rol de strat de difuzie a vaporilor;CD membrane cu rol de bariera contra vaporilor;e sifoane de scurgere; suporturi reglabile pentru dalele de pardoseli ale

teraselor utilitare.in general flecare firma care produce membrane

hidroizoJante, produce ~i toate materialele ~i accesoriilenecesare in conformitate cu detaliile constructive, cutehnologia de executie ~i caietul de sarcini.

In majoritatea cazurilor aeeste firme au in vedere nunumai problematica hidroizolatiei ci intreaga problematicaa elementului de constructe ce inglobeaza hidroizolatla ~iposeda un portofoliu de solutii ~i detam constructive atentconcepute ~i verificate (tehnic, tehnologic i functional).

3.5 Aprecierea calitativa a membranelor hidroizolante seface in raport cu rnai multe criterii, cele mal importantefiind:

R - rezistenta de rupere la tractiune [N]A - alungirea la rupere [Of

334

lmpaslitura din fibre de sticlacu bitum aditivat cu APP ------ R:A1F2

@I Impastitura din fibre de sticlacu bitum aditivat cu SBS ---- . R~1F5

tD tesatura din fire de sticJacu bitum aditivat cu APP RsA1F2tesatura din fire de sticlacu bitum aditivat cu SBS RsA1FS

e voal poliestertc cu bitum APP RsA5F2 voal poliesteric cu bitum SBS n RsA5F5

Observafii:Pentru 0 mai bund imagine asupra diferentelor de

performarue dintre diferitele tipuri de membranehidroizolante se prezintd in continuare cdteva valoricaracteristice.

Caracteristici membrana R A F[N] [%] [OC}

Impaslitura din fibre de sticla si hilum 350 2.3 -5plastomer (APP)Impdslitura din fibre de sticld si bitum 350 2.5 -15elastomer (SBS)Tesiitura poliestericd eu bitum I 650 40 -5>plastomer (APP)Tesatura poliestericii eu hilum elasto- 850 50 -15mer (SBS)

3.6 Componenta de etansare a unei hidroizolatii se poaterealiza monostrat, bistrat sau chiar tristrat ~ifolosind un tipde membrana hidroizolanta sau altul. .

Alcatuirea efectiva a acestei componente seprolecteaza functie de tipul elementului de constructecare 0 inglobeaza\ la solicitarile la care este de asteptat cava trebui sa faca fata In exp/oatare, de conditiile de mediu"inconjurator" J etc.

335Fiecare tip de alcannre poate fl, ~i trebuie,

caracterizat prin valorile unor parametrii de performanta.In prezent, acestl parametrll sunt:

impermeabilitatea la apa (I) rezlstenta la poansonare statica (P3) rezistenta la poansonare dinarnlca (Pd) comportamentul la temperaturi ridicate (T) rezistenta la oboseala.

!!!!,permeabilitatea la a~ este definlta conventionalprin nivelul presiunii de apa (mentinuta experimental 0durata de timp standard) sub care etanseitatea nu maieste asigurata.

in prezent sunt avute in vedere 6 niveluri exlqentiale notate11+16; pentru fiecare exista a presiune limita de etanseitate:

11 Plim = 0.15 m col.H20 (72 are)12 Plim = 1.00 meal. H20 (72 are)13 Prim = 6.00 m col.H20 (48ore)14 Plim = 10.00m col.H20 (36are)15 Plim = 25.00 m col.H20 (12are)16 Plim = 50.00 m coLH20 (12 are)

Rezistenta la poansonare statica, este definita prinrezultatul tncercanlor experimentale (efectuate cuprocedura standardizata) cu 0 bila de 10 mm diametru,avand diferite greutati.

Sunt avute in vedere 4 niveluri exigentiale notate Ps1+Ps4,diferentiate prin masa bilei care produce ooanscoarea. Ps1corespunde unei mase mai mici de 7 kg iar Ps4 unei mase maimari de 25 kg.

Rezistenta la poansonare dinamica este descnsaprin diametrul poansonului sferic care aplicat cu 0 energiede 9 J, produce (experimental) strapunqerea complexului .de etansare,

Cele patru niveluri esennale corespund valorilor: 25-30 mm,15-20 mm, 8-10-12 mm $i respectiv 4-6 mm .

. \

336

iincercare ~

IOe] i [mm] !T1 I +60 J >2i jT2 ! +80 !