SERIE NOUĂ, ANUL VI, NR. 63Septembrie 2004

RREEVV II SSTTAA CCAADDRREELLOORR DD IIDDAACCTT IICCEEEditat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

APOSTOLUL

emarate `n prim\var\,negocierile celor 4 federa]ii din`nv\]\mânt cu MinisterulEduca]iei [i Cercet\rii [i apoicu Guvernul României continu\[i ast\zi ([i mai mult ca sigur [i`n viitor), deoarece prinProtocolul semnat de 3 din cele4 federa]i `n 14 septembrie cuGuvernul României s-a ob]inutdoar o cre[tere salarial\ de

aproximativ 23% fa]\ de luna mai 2004,f\r\ a fi satisf\cute alte dou\ cererimajore ale sindicatelor din `nv\]\mânt:

a) alocarea a cel pu]in 5% din PIBpentru `nv\]\mânt `n bugetul anului 2004

b) elaborarea [i aprobarea uneilegi privind salarizarea `n sistemul de`nv\]\mânt din România.

Dac\ `n prim\var\, negocierile au

vizat acordarea cre[terii salariale de 5%`ncepând cu 1 aprilie 2004 prev\zut\ `ncontractul colectiv de munc\ pentru anul[colar 2003-2004, cre[terea care a fostob]inut\ `ncepând cu luna mai prin O.U. 38

/ 2004, pe parcursul negocierilor pozi]iasindicatelor s-a radicalizat, sindicatelesolicitând o cre[tere salarial\ de 50% `ncursul anului 2004 [i apoi `nc\ 50% de la1 ianuarie 2005.

Perspectiva deloc `mbucur\toareade boicotare a deschiderii noului an [colara determinat guvernul s\ renun]e la politi-ca tragerii de timp pe care a practicat-o `n

negocierile din var\, [i dup\ mai multerunde de negocieri, s\ accepte o cre[teremedie de peste 20% ( variabil\ func]ie degrade, vechime [i calificare) din care 6%era prev\zut\ prin Legea bugetului pe2004, iar restul fiind cre[tere ob]inut\exclusiv prin negocierile cu federa]iile din`nv\]\mânt.

F.S.L.~ n-a semnat protocolul cuGuvernul pentru c\ `n acest protocol nuerau prev\zute expres cele dou\ reven-dic\ri men]ionate anterior. Dar reprezen-tan]ii F.S.L.~ au participat miercuri 22 sep-tembrie 2004 la negocierile privind legeasalariz\rii `n `nv\]\mânt.

Prof. BAROI CONSTANTIN -vicepre[edinte

Sindicat ~nv\]\mânt Neam] (Continuare `n pag. 3)

E{EC sau SUCCES?!E{EC sau SUCCES?!

nul acesta [coala a fost programat\ s\-[i redeschid\cursurile `n ziua de 13 septembrie. Dac\ am fi super-sti]io[i, am zice c\ ar putea fi un `nceput marcat de ozi purt\toare de ghinion. Dar la noi, mai mare ghiniondec`t salarizarea de mizerie, umilitoare pentru cadreledidactice nu pare a fi altul. Suntem siguri c\ `nceputulanului [colar va fi marcat de revolta dasc\lilor `mpotri-va dispre]ului [i s\r\ciei `n care sunt obliga]i deautorit\]i s\ munceasc\ [i s\ vie]uiasc\ [i ar fi normalca acest fapt s\ constituie ghinionul guvernan]ilor.

Au trecut mai multe luni de c`nd oamenii`nv\]\m`ntului, prin purt\torii intereselor lor profesionale- sindi-catele- cer[esc de la guvern m\rirea salariilor celor care lucreaz\`n [coal\, f\r\ nici un rezultat pozitiv. Liderii de sindicate auanun]at c\ `nceputul noului an [colar poate s\ fie pus sub sem-nul grevelor, al revoltei `mpotriva men]inerii acestei categorii pro-fesionale `ntr-o cumplit\ umilin]\.

- Cred, spunea unul dintre colegi `ntr-o discu]ie, c\ perso -nalit\]ile ajunse s\ gestioneze problemele `nv\]\m`ntului au uitatfactorul care a contribuit decisiv la formarea lor ca personalit\]i.{i nici nu iau `n seam\ afirma]iile socio- pedagogilor, conformc\rora investi]ia `n `nv\]\m`nt este cea mai avantajoas\.

Este evident c\, ajun[i pe scara social\ la niveluri de la carev\d lucrurile concrete cu contururi aproximative, `ntr-un cenu[iu

punea un maestruZen: "Patru s`ntatributele care teajut\ s\ r\zbe[ti `nvia]\, s\ ajungi lailuminare: speran]a,speran]a, speran]a,s p e r a n ] a . . . ! " .Ucenicul l-a privitnedumerit pemaestru [i l-a `ntre-bat: "Dar de ce ai

spus de patru ori cuv`ntul spe -ran]\, suger`nd faptul c\ ar fivorba de patru c\i...?". "Da, m-amrezumat doar la cele patrupuncte cardinale cunoscute. ~norice parte ai lua-o trebuie s\te c\l\uzeasc\ speran]a", i-a

r\spuns `n]eleptul. Cred c\doar a[a poate fi "transfigu-rat\" [i `n]eleas\ evolu]iaTerezei Gogu, pictori]a care apornit `n art\ cu g`ndul c\ toateorizonturile pot fi atinse, deo-dat\ chiar, printr-o simpl\ pat\de culoare pus\ pe p`nz\. Iar opat\ de culoare este, vorba luiNichita St\nescu, "o pat\ des`nge care vorbe[te".

C`nd [i-a terminat studiiledoamna Tereza, r\zboiulr\v\[ea oameni [i culori, vise[i g`nduri, disperarea nu puteas\ numere oameni ferici]i."C`nd vorbesc armele, muzeletac", spuneau grecii. Iar dup\un r\zboi oamenii devin ni[te

fic]iuni mai inconsistente dec`to clipire de pleoape. ZiceBorges: "~n toate fic]iunile, oride c`te ori un om se `nt`lne[tecu diverse solu]ii, alege una [ile elimin\ pe celelalte. Creeaz\astfel diferite viitoruri, diferitetimpuri, care se `nmul]esc, deasemenea [i se bifurc\". Maimult, artistul vede mai limpededec`t oricare alt vie]uitor cumse bifurc\ punctul, cum linia nuobose[te s\ se fac\ floare [ipas\re, chip de om pe care

D

S

Adrian ALUIGHEORGHE

(Continuare `n pag. 4)

A

Doamna TerezaDoamna Tereza

REVOLT| {I GHINION

Prof. Gheorghe BLAGA(Continuare `n pag. 12)

Negocierile Guvern-Negocierile Guvern-Sindicate dinSindicate din

`nv\]\mânt continu\`nv\]\mânt continu\

A[a cum era de a[teptat,pe 15 septembrie au fost detoate. Impresia general\ a fostaceea a unui bâlci na]ional alc\rui semnal a fost dat de`nsu[i primul ministru al ]\rii, dlAdrian N\stase. El a fostacompaniat de corul celor treifedera]ii din `nv\]\mânt: AlmaMater, Spiru Haret [i F.E.N.(Bobulescu, Izvoranu [iCroitoru).

O singur\ voce distor-sionat\, Aurel Cornea

cu F.S.L.L.I.

Prim ministrul s-a sim]it `nsfâr[it dator [i obligat s\ ia `n con-sidera]ie [i ceea ce se `ntâmpl\ demult sub ochii tuturor, inclusiv ai lui,

`n `nv\]\mântul românesc.Din mai, pân\ acum, `n [edin]e

comune sau dezbateri individuale,federa]iile sindicale din `nv\]\mânt[i MEC cu min]ile lor atât de lumi-nate [i clare, au `ncercat fel de felde formule noi de calcul, de grile [icoeficien]i, ajungându-se `n final laproiectul de gril\ propus, pe care `lcunoa[te]i, dar care, spre sur-prinderea tuturor, nu numai c\ nu`mbun\t\]e[te sau clarific\ ceva ci,dimpotriv\, ame]e[te de cap [ianuleaz\, pe fond, o Lege, poatecea mai important\, impus\ de noi,cea a Statutului PersonaluluiDidactic, incluz`nd sporurile speci-fice muncii noastre recunoscute [iacordate prin aceast\ Lege, `n a[anumitul salariu de baz\, conceptfinan]ist, g\sire diabolic\, careascunde diferen]ierile nejustificate[i inechitabile dintre diversele cate-gorii de bugetari din aceast\ ]ar\ "atuturor minunilor [i minciunilor". De

fapt, nu e nici prima [i nu va fi niciultima dat\ c`nd Guvernul recurgela o asemenea practic\ subversiv\(aminti]i-v\ precedenta a[a-zis\cre[tere salarial\, c`nd au fostreduse substan]ial sporurile dinrural, acoperirea financiar\ a a[a-zisei cre[teri fiind suportat\ dediminuarea acestui spor).

Includerea sporurilor (`n afaraindemniza]iei de dirigen]ie, salariu-lui [i grada]iei de merit,indemniza]iei de conducere) `nsalariul de baz\ este cea maipar[iv\ [i subversiv\ manevr\ pen-tru manipularea opiniei publice`mpotriva celor din `nv\]\mânt. ~nacest fel, salariul de baz\ maximdin `nv\]\mânt va fi `n fa]a lumii nude 6.200.000 lei, ci de 10.600.000lei, ceea ce va determina toatecelelalte categorii sociale de anga-ja]i, nu numai bugetari, s\ con-damne ac]iunile de protest ale celordin `nv\]\mânt [i s\ stagneze pen-

tru o perioad\ de timp m\rireasalariilor `n acest domeniu. ~nacela[i timp, sporurile [i indem-niza]iile speciale ale altor categoriide bugetari din administra]ie,justi]ie, ap\rare [i interne fiind strictconfiden]iale, iar salariile de baz\de dou\ sau de trei ori mai maridecât cele din `nv\]\mânt.

Oamenii, mai ales cei cu veni-turi mici [i foarte mici, care dinp\cate nu cunosc `n detalii acestestratific\ri atât de mari alediverselor categorii de bugetari [icare au mult mai mult [i mai des de-aface cu [coala, decât cu alte insti-tu]ii bugetare, ne au `n centrulaten]iei pe noi [i problemele noas-tre, ceea ce nu e r\u, dar din

F.S.L.I. ~{I MEN}INE POZI}IAFA}| DE GUVERN

{tefan CORNEANU,Secretar executiv

S.L.I. Neam] (Continuare `n pag. 12)

ân\ `n prezent Jurnalul lui M.Eliade nu a fost publicat `nRomânia decât fragmentar,`ncepând din 1984, `n diversereviste, de cele mai multe oritraduceri din francez\ orienglez\. Paradoxul e cu atâtmai mare cu cât el a fost scrisdirect `n român\ [i tradus,mai apoi, pentru edi]iile occi-dentale. Autorul a pus la dis-pozi]ia publicului peste 1500

de pagini dactilografiate din `nsemn\rilesale personale, din care aproximativ 1200au fost trimise direct lui Mircea Handoca,`n vederea unei eventuale edi]ii române[ti.Ele au f\cut obiectul unor rare public\ri,fragmentare, ca [i cele amintite mai sus,dar autentice, c\ci erau `n variantaromâneasc\ original\, preferabil\ chiar deEliade. Editura „Humanitas" a proiectat,`ncepând cu 2003, apari]ia Jurnalului inte-gral al lui M. Eliade, `n varianta trimis\ luiM. Handoca, `n dou\ volume: primulcuprinzând anii 1941-1969, al doilea,neap\rut `nc\, 1970-1985. Pentru p\r]ilelips\, s-a apelat la edi]iile francez\ [ienglez\ (motivabile, `n acest caz). Fa]\ deacestea din urm\ `ns\, edi]ia româneasc\con]ine [i a[a-numitul „Jurnal portughez"(`nsemn\rile din perioada 1941-1944,când Eliade se afla Lisabona, ca ata[atcultural al Lega]iei Române), precum [ialte câteva pagini inedite (din care maipre]ioase sunt cele referitoare la genezaromanului Noaptea de Sânziene).

Fa]\ de Memorii, redactat\ elaborat [iselectiv ca autobiografie spiritual\, unsucces de libr\rie `n anii '80 `n Fran]a [iS.U.A., Jurnalul ne restituie un Eliade sur-prins `n plin flux al vie]ii, `nscris\ pentrutotdeauna `n registrul exilului. Autorul e unveritabil Odiseu, purtat de istorie dintr-uncap\t `ntr-altul al lumii, care `ns\ se`ndreapt\ spre o Itac\ interioar\, c\utat\mereu printre c\r]i, oameni [i idei.

Cea mai mare parte a `nsemn\rilor oconstituie atelierul de crea]ie [i gândire „lavedere": lucrul la c\r]i, cursuri [i con-ferin]e, `ntâlnirile cu prieteni, discipoli [iadmiratori, relat\ri despre dialoguri „profe-sionale" purtate cu celebrit\]i ca Jung,Dumezil sau Scholem, toate nu sunt decâtprilejuri de a reflecta sau de a puncta fi guriumane [i idei. „Ast\-sear\, la Dr.Hunwald, vin so]ii Andre Breton, Peret [iAime Patri. Discu]ia alunec\ asupraalchimiei [i magiei. De[i dispus s\ le uti-lizeze ca izvoare de inspira]ie poetic\,Breton nu crede `n realitatea fenomenelor

paranormale, nici a tehnicilor oculte.Pentru autorul unui text ca Sur le peu derealite... atitudinea aceasta este derutant\[i bizar\. Dar b\nuiesc c\ Breton joac\oarecum teatru `n noua lui atitudinecartezian\ [i pozitivist\...". Eterna fasci-na]ie pentru prezen]a [ocant\ a sacrului`n realitatea cea mai banal\ e atribuit\ [iinterlocutorilor. Eliade nu crede c\oamenii care `[i descriu visele mai ciudatesau sunt contraria]i de fapte [i evenimentenu au un sâmbure de sensibilitate reli-gioas\. Nimeni, `n ultim\ instan]\, nupoate fi atât de „cartezian [i pozitivist"`ncât s\ admit\ ca real doar ceea ce sevede. „De curând, C. G. Jung a avut acestvis: se afla `ntr-o imens\ sal\ de specta-col, singur. Cortina s-a ridicat `ncet, [i pescen\ a ap\rut d-na Jung----dar nu a[acum era `n ultimii ani (a murit la 75 de ani,anul trecut), ci a[a cum o `ntâlnise Jungcu cincizeci de ani `n urm\. N-a rostit niciun cuvânt. Amândoi s-au privit mult timp,`n t\cere. Jung ar fi m\rturisit c\ dup\

acest vis nu mai are nici o `ndoial\ `n ceeace prive[te nemurirea sufletului".

Consemnându-[i oricând are ocaziatruda intelectual\, ea devine liantul `ntre -gului Jurnal. E ca [i cum tot ce ar face, s-artransforma alchimic `n c\r]i de referin]\.Fie c\ e fic]iune sau oper\ [tiin]ific\,scrisul lui Eliade reprezint\ decantareaunui efort magic, desf\[urat `ntr-un timpconcentrat, esen]ializat. „~ncep capitolul`ntâi. Scriu trei pagini. Disperat c\ mergeprea repede, c\-mi alearg\ creionul pehârtie. Neavând de gând s\ scriu mai multde [ase sute de pagini, trebuie s\ g\sesco caden]\ lent\, o proz\ condensat\. Darla [ase [i jum\tate, m\ `ntâlnesc cuMichel Carrouges. La opt, m\nânc laTurdeau. La 11 noaptea, `l v\d peHerescu. Ajung acas\ dup\ miezul nop]ii.Din fericire, vecinul de la nr. 18 s-a culcat.Nu mai risc s\-l aud f\cându-[i toaleta,tu[ind, sp\lându-[i din]ii. Nu m\ simtobosit, dar sunt prea surescitat ca s\ potscrie. ~ncerc s\ `ncheg capitoleleurm\toare, `nsemn câteva am\nunte.

ULTIMA OR| LA ROMAN

Pag. 2 APOSTOLUL

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

septembrie 2004

AU PLECAT... "ITALIENII NO{TRI"-am `ntrebat de multe ori c`]i dintre p\rin]i `[i iau copiii `nserios `n ce prive[te via]a lor profesional\ [i intim\. Dinexperien]a de cadru didactic, aflat `ntr-o permanent\ conflu-en]\ cu elevii, am avut ocazia s\ ascult p\reri [i comentariiasupra rela]iilor de familie. Am `nt`lnit pu]ini p\rin]i carereu[esc s\ discute sau s\ se aplece asupra problemelorcopiilor, iar dac\ fac acest lucru, o fac c`nd deja apar situa]iicritice. ~n acest caz e greu s\ recuperezi ceea ce nu ai f\cutla timp [i trebuie s\ fii mare psiholog sau rafinat diplomatpentru a putea rezolva problema.

Tot `n cariera didactic\ am `nt`lnit p\rin]i autocra]i, ce `[iimpun punctul de vedere permanent, p\rin]i democra]i, care`ntre]in o rela]ie de armonie cu copiii lor `n tot ce fac, iar `n

ultima vreme `nt`lnesc tot mai des categoria de p\rin]i... pleca]i.Din aceast\ ultim\ categorie fac parte din ce `n ce mai mul]i membri

[i sintagma "Familia este celula de baz\ a societ\]ii" nu mai este vala-bil\. Ace[ti p\rin]i sunt o specie aparte- ei sunt cei care aleg `ntre copii[i baza lor de existen]\. ~n acest moment ei sunt cei care pleac\ `nstr\in\tate ca s\ poat\ tr\i [i s\-[i `ntre]in\ familia. Dac\ r\m`n `n ]ar\nu au nici de unele, dac\ pleac\, renun]\ la educa]ia copiilor. Ce con-teaz\ mai mult?

Plec`nd 4- 5 ani, copiii sunt lipsi]i de grija, supravegherea [iafec]iunea p\rin]ilor. Stai [i te `ntrebi cum vor putea relua ei leg\turilerupte [i cum vor g\si o coard\ comun\ de vibra]ie? Cunosc foarte multecazuri c`nd ambii p\rin]i sunt pleca]i, iar copiii sunt l\sa]i `n grija bunicilor,rudelor sau pur [i simplu, a vecinilor. Am remarcat c\ ace[ti copii "aban-dona]i" sufer\ de o criz\ de personalitate, idealul lor este plecarea `n alt\]ar\, iar profilul lor moral o constituie independen]a financiar\, u[urin]ade a sc\pa de grija oricui se ofer\ s\ `i dea un sprijin din teama de a fiprivat de libertatea bunului plac.

La r`ndul lor, p\rin]ii `[i manifest\ dragostea prin a trimite euro, dolarisau m\rci [i de a vorbi... la telefon. Suplinesc aceste lucruri prezen]ap\rin]ilor? Fenomenul nu se poate stopa at`ta vreme c`t românii nu pots\-[i c`[tige existen]a `n ]ara lor.

Este o `ntrebare la care `nc\ nu se poate r\spunde: Ce este peprimul plan? Asigurarea material\ [i pierderea bucuriei de a asista lainocen]a copiilor sau s\r\cia [i permanen]a p\rin]ilor asupra copiilor`ntr-o stare de lipsuri.

O solu]ie de mijloc nu exist\ [i va d\inui `ntotdeauna o partev\t\mat\.

Prof. Valerian PERC|

OO [[ccooaall\\ ccaarree mmeerr ii tt\\ mmaaii mmuull tt rreessppeecctt

GRUPUL {COLAR AGRIGRUPUL {COLAR AGRI--COL "ION IONESCU DE LACOL "ION IONESCU DE LABRAD" - HORIA- ROMANBRAD" - HORIA- ROMAN

egea ~nv\]\ -m`ntului Agricoldin 1883 preve -dea `nfiin]area atrei [coli agricole,c`te una pentrucele trei provincii:Moldova, Mun -tenia [i Oltenia.

Prin deciziaM i n i s t e r u l u iAgriculturii din 18

mai 1884, s-a dispus ca {coalaPractic\ de agricultur\ pentruMoldova s\ se `nfiin]eze pemo[ia Statului P`nce[ti-Dragomire[ti, din comuna Horia,jude]ul Roman.

Ce a `nsemnat acest liceude-a lungul timpului- este oadev\rat\ istorie- iar pentru aafla ce `nseamn\ acest liceuast\zi- am stat de vorb\ cudoamna profesoar\ Iuliana{erban, directoarea liceului.

* Doamn\ director- ce`nseamn\ s\ fii director la o[coal\ cu profil agricol?

- Indiferent de [coal\, a fidirector- este un lucru greu, iarpentru mine aceast\"`ndr\zneal\" este un test dificildar [i o provocare. Orice `nceputeste un urcu[, care esteanevoios. ~n primul r`nd profilulliceului este agricol [i [tim c`t\aten]ie se acord\ agriculturii `nultima perioad\. Este o [coal\complex\ cu un num\r mare deelevi, cadre didactice, ferm\ deanimale [i cu o mare suprafa]\de teren agricol.

* Intr`nd pe por]ile [colii aiimpresia c\ te afli `ntr-un mic "col]de rai" - un parc frumos pe carenu-l `nt`lne[ti la alte licee.Dispune]i de un patrimoniubogat. Care este baza material\a liceului?

- Este adev\rat, patrimoniul[colii este vast. Dispunem demulte corpuri de cl\diri, [coala se`ntinde pe o suprafa]\ de un hec-tar, avem internatul pentru elevi,c\minul, s\li de sport, cabinetulmedical, muzeul de istorie. Nulipsesc cabinetele [i labora-

toarele de limba român\, fizic\,chimie, biologie, informatic\, la -boratoarele de specialitate, ate-lierele de mecanizare,l\c\tu[erie, ferma didactic\.

* Orice om numit `ntr-ofunc]ie important\, la `nceput dedrum `[i propune ni[te obiective.Ce proiecte ave]i pentru a`mbun\t\]i activitatea [colar\ [ipentru a atrage elevii care autendin]a s\ evite un profil agricol?

- G.{.A. Horia beneficiaz\ detoate calit\]ile pentru a fi un liceu,"curtat" [i nu ocolit: un colectiv decadre didactice care prin tradi]ieau ca punct central al activit\]iiELEVUL, o [coal\ frumoas\ [iprimitoare. Suntem singura uni-tate [colar\ care a dob`ndit com-peten]e deosebite `n formareaprofesional\ a lucr\torilor pentruagricultur\, `n meseriile: veteri-nar, agronom, zootehnist, horti -cultor, agroturism. Am `nfiin]at"Asocia]ia [colilor agricole dinregiunea Nord- Est- av`nd al\turide noi liceele cu acela[i profil dinPodul Iloaiei, Vaslui, Bac\u-av`nd ca principal obiectiv pro-movarea `nv\]\m`ntului agricol [irealizarea unor proiecte cufinan]are extern\.

* Doamn\ director, pentruanul [colar 2004- 2005 [i pentruviitor, care este domeniul prioritaral form\rii profesionale `n cadrulliceului?

- Pentru anul [colar 2004-2005, domeniul prioritar alform\rii profesionale este acela[icu cel de acum 119 ani, c`nd[coala a fost `nfiin]at\, [i anume,formarea unor competen]e teo-retice [i practice pentru meseriiagricole, pentru preg\tirea unorbuni fermieri, care s\ cunoasc\cre[terea animalelor, culturaplantelor, dar s\ fie [i un bunmanager, un `ntreprinz\tor adap-tat la schimb\rile economice per-manente [i, nu `n ultimul r`nd, s\fie un bun român.

A consemnatValerian PERC|

Jurnalul lui Mircea Eliadeurnalul lui Mircea Eliade

M

PPAAUULLOO CCOOEELLHHOO,, VERONIKASE PREG|TE{TE S| MOAR|...

\r]ile lui Paulo Coelhosunt unite printr-uninconfundabil "fir ro[u":se citesc u[or [i se uit\greu. Rafinamentul lorconst\ `n aparentasimplitate a zicerii, `n"claritatea" discursuluinarativ, `n firesculpovestirii. Nu`nt`mpl\tor e un scriitor"la mod\", savurat-pour les connaisseurs-de ce-a mai r\mas din

intelectuali [i exhibat, ca un acceso-riu inerent, de vremelnic interesantepersoane.

Coelho e Garcia Marquez alanilor de acum, transpun`nd imposi-bilul `n firesc (reversul formulei luiBaldrusaitis), tocmai prin reversibili-tatea funciar\ a celor doi termeni.Ca [i `n Alchimistul, povestea eaproape naiv\: Santiago/ Veronikafug de realitate, de materialitatea"marelui zid chinezesc", plat [iagresiv, durat `n jurul lor deaspira]iile lumii `n care tr\iesc,refugiindu-se `n aventur\. LaCoelho, aventura `[i redob`nde[tesensul ei originar, opun`ndu-se unor"o mie de zile de bun\tate [i con-fort". Santiago `[i urmeaz\ visul,sc\p`nd de oi, dormind cu capul peo carte, `nfrunt`nd de[ertul,descoperind dragostea, g\sindu-[icomoara. {i fiindc\ destinul lui tre-buie s\ se `mplineasc\, totul se`nl\n]uie, dup\ logica armonieidivine, nimic nefiind `nt`mpl\tor.Sufocat\ de visul comun, Veronika

fuge de realitate cu ajutorul a dou\flacoane de somnifere, asemeni"prin]eselor p\r\site [i al actri]elorde la Hollywood" `n aventura care ova reda sie[i, ajut`nd-o s\ seelibereze de spaima renun]\rii lapropriul eu, de restan]ele nereven-dicate de nimeni `n numele iubiriinecondi]ionate, de obliga]ia `nregi-ment\rii "`n r`ndul lumii".

Metafora [i simbolul dinALCHIMISTUL iau acum dimensi -uni precise; Slovenia e o parte dincele cinci ale ex- Yugoslaviei, capi-tala ei e Ljubljana, a fost un r\zboicivil "care s-a mutat apoi `n Croa]ia,apoi `n Bosnia, are un poet cu sta-tuie `n centrul ora[ului, FrancePreseren, un ambasador `n ]\ri`ndep\rtate, iar data hot\r`t\ pentrumoarte este 11 noiembrie 1997. Cutoate acestea, Slovenia exist\ [i nuexist\. Ea este realitatea precis\,

palpabil\, determinabil\ oric`nddup\ o serie de parametriconven]ionali, e ceea ce au f\cutcei de p`n\ la noi, cei de l`ng\ noi,norma absurd\ `n care trebuie s\ tepotrive[ti, un etern pat a lui Procust,mascat abil de no]iuni abstracte,dar aplicate cu stricte]e: dragoste,confort, grij\, bun\stare asigurat\.

Dar exist\ [i Slovenia ignorat\de restul lumii civilizate, cu aro-gan]a bunului sim] comun, cu sufi-cien]a celui confortabil instalat `nnormalitatea bun\st\rii [i a sigu-ran]ei de toate zilele. Mul]umit\ deea `ns\[i, Europa se re`ntoarce lah\r]ile medievale [i-n fa]a teritoriilorunde sunt leii, se `ntreab\ mirat\"unde e Slovenia?" Slovenia eVeronika, e Eduard, e Mari, e Zedka,e Paulo Coelho `nsu[i, `nchis dep\rin]i de trei ori `ntr-un azil, deteama reac]iei lui inconforme cu

r e a l i t a t e a .Scrisoarea dep r o t e s tadresat\ ziaris-tului de la"Homme" estrig\tul dispe -rat al fiin]eicare-[i ceredreptul la indi-vidualitate, ladescoperireapropriului drum[i la aventurapersonal\, lagramul de ne -bunie din carese compune

normalitatea unui destin. Necrozaventricular\, boala de inim\ simu-lat\ de dr. Igor cu ajutorulFenotalului, experimentul [tiin]ificprin care o mediocritate medical\vrea s\-[i vad\ numele `n istorie,al\turi de dr. Freud sau de dr. Pinel,o ajut\ pe t`n\ra femeie, aparentamenin]at\ de moarte, s\-[i redi-mensioneze lumea interioar\, s\ ocunoasc\ [i s\ o accepte, sc\pat\de sub spectrul comunit\]ii de iden-titate. Num\r`ndu-[i zilele, apoiorele, Veronika parcurge un veri-tabil traseu ini]iatic, afl`nd cine este,care `i sunt dorin]ele [i visele, cum[i c`t poate iubi. Prin redescoperireabucuriei de a c`nta la pian, eroinaprime[te cheia propriului destin [i`n]elege miracolul de a tr\i `nfiecare zi ceea ce sim]i c\ poate s\te exprime. Fuga din fosta garni-zoan\ [i drumul spre cetate `[i au [iele t`lcul lor: evad`nd dintr-un spa]iurestrictiv, concentra]ionar [i primitiv,descoper\ "a doua zi", dragostea [imotiva]ia vie]ii.

Cu fine]ea marilor povestitori,Coelho `[i scoate cititorul din apelelui, `i zg`nd\re[te visele [i emo]iile,`l pune pe g`nduri. R\m`ne apoi dev\zut ce va face, la r`ndul lui, citi-torul...

Dar pe narator, lucrul acestanu-l mai prive[te. El [i-a f\cutDATORIA...

Prof. GabrielaROMANO

Colegiul Roman -Vod\

C

L

PAdrian C. ROMILA

(Continuare `n pag. 3)

Sloveniade l`ng\ noi...

LUNA DE FOC

Pag. 3APOSTOLUL

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

septembrie 2004

ac\ vom analiza rezultateleob]inute prin protocolul din14 septembrie cred c\ titlulexprim\ destul de concissitua]ia de fapt. Astfel, dac\ne referim la cre[tereasalarial\ de 50% `n 2004,cre[terea cumulat\ pe anul

2004 dep\[e[te abia u[or 30% ceea ce arputea fi considerat un e[ec, dar dac\raport\m cre[terea salarial\ de peste30% la infla]ia prognozat\ de 9-10 %putem aprecia c\ negocierile s-au `ncheiatcu un succes notabil, fiind primul an post-decembrist când sindicatele ob]in ocre[tere salarial\ mult mai mare decâtrata infla]iei.

A[ dori s\ relev cu acest prilej roluldeosebit pe care l-au jucat sindicatele `nob]inerea acestei cre[teri salariale apre-ciabile. Guvernul inten]iona ca `n anul

2004 s\ acorde o cre[tere salarial\ de12%, `n dou\ tran[e 6% `n ianuarie [i 6%`n octombrie. Dup\ negocierile purtate,cre[terea a dep\[it `n medie 30%(octombrie 2004 fa]\ de decembrie 2003), ceea ce `nseamn\ peste 20% câ[tignumai [i numai adus de sindicate. Trebuies\ ne debaras\m de ideea deosebit depericuloas\ [i chiar subversiv\ vehiculat\de c\tre unii colegi, conform c\reia dac\se ob]ine ceva, a dat Guvernul, iar dac\nu se ob]ine ceva, vinovate sunt sindi-catele. De asemenea a[ dori s\ remarcfaptul c\ f\r\ solidaritatea tuturor mem-brilor de sindicat ne va fi dificil `n conti -nuare s\ negociem cu [anse de succescelelalte revendic\ri. Sprijinul tuturor sindi-cali[tilor asigur\ succesul liderilor `n oricenegociere, deoarece credem c\ e impe-rios necesar s\ solicit\m acest sprijin `ncontinuare pentru c\ mai sunt destuleprobleme de negociat `n favoarea sindi-cali[tilor ([i a nesindicali[tilor) [i `n finalspre binele `nv\]\mântului românesc.

D

proape de unu, m\apuc de {amanism.Dac\ a[ putea lucrala ambele c\r]i deo-dat\! S\ consacru,bun\oar\, dup\-amie -zele {amanismului,iar dup\ miezulnop]ii, s\ scriu laroman". Atmosferanocturn\ [i lumea„româneasc\" aNop]ii de Sânziene `i

trezesc nostalgia p\mântuluinatal, terminat\ `ntr-o devasta-toare triste]e a exilului:„Episoadele pe care le lucrezacum sunt destul de triste, dareste oare numai asta?... M\ totgândesc acas\, la ai mei. Nu maiam de mult ve[ti. Mi-e groaz\ dece s-ar fi putut `ntâmpla. Totul ar\mas acolo: tinere]ea mea, trecu-tul meu, familia, prietenii. {i tot ceam f\cut, [i n-am f\cut, hârtiile dinadolescen]\, manuscrisele, core-

sponden]a cu atâ]ia prieteni carenu mai sunt, c\r]ile, dosarele cuprimele mele articole din liceu [idin Universitate, absolut tot. Aici,`n Occident, nu sunt decât un frag-ment". De aici, poate, planuriniciodat\ finalizate, a[chii de gândniciodat\ trecute `n memorialiterelor: „Va trebui s\ scriu `ntr-o ziun lung studiu asupra originilorfilozofiei; s\ ar\t, adic\, trecereade la cunoa[terea prin mituri [isimboluri (a[a cum e practicat\ `nlumile arhaice) la filozofia siste -matic\. (...) Ini]ierea reprezint\moartea la nivelul experien]ei pro-fane [i `nvierea la experien]a reli-gioas\, adic\ accesul alcunoa[terea metafizic\. Cevaasem\n\tor efectueaz\ filozofia:moartea ignoran]ei, rena[terea`ntru cunoa[tere. Va trebui s\insist asupra simbolismuluiobstretic atestat atât `n riturileini]iatice, cât [i `n maieuticasocratic\. (...) De meditat asupraacestui detaliu: c\ omul, f\cut din]\rân\, este totu[i desprins din

soare. P\mântul s-a rupt din soare`naintea omului, [i gestul acesta adevenit `ntr-un anumit sens mo -delul exemplar al tuturor c\derilor[i r\t\cirilor umane. E greoi [iobscur ce scriu, dar, când voi aveaodat\ timp, voi l\muri pe `ndeletece vreau s\ spun". Eliade inter-

preteaz\ nu doar `n eseuri, ci [i `nsingur\tatea `nsemn\rilor intime.E hermeneutul prin excelen]\.Pentru el toate faptele de cultur\([i nu numai) pot fi trecute pringrila dialecticii sacru-profan, fie c\e vorba de filozofie, literatur\ saupictur\. Vizita `ntr-un mare muzeueuropean `i reveleaz\ acelea[ilucruri ca [i vederea ruinelor tem-

plelor sud-americane ori re-lecturaunui Kafka sau Hegel: `ncercareaomului de a `n]elege mistereleexisten]ei prin executarea unorini]ieri [i rituri, mai mult sau maipu]in manifeste, mai mult sau maipu]in con[tiente. Toat\ [tiin]a [iarta modern\ `[i datoreaz\ meto-

da [i limbajul con[tientiz\rii„retragerii" lui Dumnezeu din lume;un acela[i deus otiosus st\ [i labaza sistemelor religioase princare omul a `ncercat s\`nlocuiasc\ absen]a „Fiin]eisupreme": „m\ `ntreb dac\ a fost`n]eles mesajul secret al c\r]ii,teologia implicat\ `n istoria religi-ilor, a[a cum o descifrez [i o inter-

pretez eu `nsumi. (...) miturile [ireligiile, `n `ntreaga lor varietate,sunt rezultatul vidului l\sat `n lumede retragerea lui Dumnezeu, detransformarea sa `n deus otiosus[i de dispari]ia sa din actualitateareligioas\. Dumnezeu - mai exactFiin]a suprem\ - nu mai joac\ niciun rol `n experien]a religioas\ aumanit\]ii primitive. El a fost`nl\turat de alte forme divine -divinit\]i active, fecundatoare, dra-matice etc. (...) Dar oare s-a`n]eles c\ adev\rata religie nu`ncepe decât dup\ ce Dumnezeus-a retras din lume?". Eliade a fostmereu `ngrijorat c\ acest mesajultimativ [i paradoxal, degajat de`ntreaga sa oper\, nu a fost `ndea-juns `n]eles. Din acest motiv ofer\redundant `n Jurnal chei de lectur\ale propriilor c\r]i.

Nu puteau s\ lipseasc\ dintr-unjurnal faptele banale, cotidiene.Ele sunt convertite `ns\ `n orizon-tul diafan al misterului. Plimb\rilepe str\zile melancolice aleLisabonei [i Parisului, obliga]iile

profesionale uneori ap\s\toare,din Chicago, spargerea ochela -rilor, n\p\direa unor amintiri dragi,masa luat\ cu prietenii, c\l\toriilesunt ocazii de a ar\ta tocmai c\,al\turate efervescen]ei creatoare,cople[ite de aceasta, simplele [iobi[nuitele evenimente zilnicedevin parte din ritul gânduluiasupra lumii sau din intuirea inse-sizabilului de lâng\ noi: „Fulgii au`nceput s\ cad\ ici [i acolo. Denecrezut. Ploaia rece, m\runt\ deazi-diminea]\ s-a transformat penesim]ite, [i deodat\ am v\zut c\ningea. ~n câteva minute, z\padaa acoperit str\zile. Spre sear\,ora[ul era alb. Mi-am amintit deo-dat\ z\pezile iernii trecute. Noilocuiam `n 5712 WoodlawnAvenue, `n fermec\torul aparta-ment al lui Kitagawa. ~n decembrie[i ianuarie a nins ne`ncetat.(Continuare `n num\rul viitor)

Mircea Eliade, Jurnal, 1941-1969, Humanitas, Bucure[ti, 2003,edi]ie `ngrijit\ de Mircea Handoca

RETROSPECTIVA~NV|}|M~NTULUI NEM}EAN

Peste 80000 de elevi [i aproximativ 6000 dedasc\li nem]eni au r\spuns, pe 15 septembrie,chem\rii clopo]elului. Ini]ial, noul an [colar ar fi trebuits\ `nceap\ pe 13 septembrie, dar tradi]ia a c`[tigat,debut`nd dou\ zile mai t`rziu. ~n Neam], ca [i `n cele-lalte jude]e ale ]\rii, soarta primei zile de [coal\ s-adecis pe ultima sut\ de metri. Dup\ ce au amenin]at cugreva toat\ vara, sindicatele din `nv\]\m`nt s-aur\zg`ndit cu doar c`teva ore `nainte de `nceperea [colii.

&Cadrele didactice din zona Roman auboicotat, totu[i, deschiderea anului [colar.

Cei aproximativ 2000 de dasc\li au protestat fa]\ de

nesolu]ionarea revendic\rilor salariale. Unii s-au prezentat la[colile lor, dar au refuzat s\ participe la festivit\]i. O zi mai t`rziu,toat\ d\sc\limea nem]ean\ s-a aflat la catedr\, dar sindicatelesus]in c\ nu renun]\ la ideea declan[\rii unei greve generale, `nluna octombrie.

&Neam]ul a ob]inut un procent de promovabilitatefoarte bun, 98,81 la sut\, [i la sesiunea de toamn\ a

bacalaureatului, `n care numai doi elevi au fost respin[i. Dintre cei190 de candida]i `nscri[i, `n majoritate absolven]i ai seriei 2004, s-auprezentat la examen 168. Cele mai mari note au fost cuprinse`ntre 8,99 [i 8 (88 de candida]i) doar 7 candida]i promov`ndbacalaureatul la limit\.

&Obi[nuita inspec]ie `nainte de `nceperea unui nou ande `nv\]\m`nt a scos la iveal\ numeroase neregului

`n [colile nem]ene. Cele mai grave- cl\diri vechi, cu pere]iifisura]i, plafoane c\zute, acoperi[uri degradate- au fostdescoperite `n mediul rural. De asemenea, din cele 190 de [coliverificate, 107 nu au nici o surs\ de ap\ potabil\.

&Elevii care urmeaz\ cursurile unui liceu sau ale unei[coli de arte [i meserii vor beneficia, `n anumite

condi]ii, `ncep`nd din acest an [colar, de burse de studiu. Ei tre-buie s\ provin\ din familii cu venituri mici: sub 1,5 milioane de leipe fiecare membru. Programul na]ional "Bani pentru liceu" va fisus]inut cu bani de la bugetul de stat. ~n cazul acestor ajutoare,nu se ]ine cont de nivelul de preg\tire al elevului. Singurul criteriude acordare a bursei este situa]ia material\.

&Trei licee din Piatra Neam] au devenit, `n aceast\toamn\, Colegii Na]ionale. Este vorba despre

Informatic\, Auto [i "Calistrat Hoga[".

&La Bicaz, s-a desf\[urat, `n prima s\pt\m`n\ a luniiseptembrie, cea de a doua edi]ie a taberei jude]ene

de matematic\. Anul acesta, ac]iunea s-a bucurat de participarea

a 250 de elevi nem]eni, din clasele V-VIII, care s-au `ntrecut `nnumeroase [i atractive concursuri de matematic\ [i informatic\.

&Peste 100 de elevi din Piatra Neam] beneficiaz\, dinaceast\ toamn\, de transport gratuit. Este vorba

despre copii care locuiesc la distan]e mari de [colile lor, cum s`ntcei din cartierul Speran]a. Prim\ria pietrean\ a decis ca [i p\rin]iisau al]i `nso]itori ai elevilor din clasele primare s\ beneficieze degratuitate.

&Prim\ria Piatra Neam] a alocat dou\ miliarde de leipentru repara]iile [i igieniz\rile [colilor din Piatra

Neam]. Solicit\rile pentru lucr\rile mai mari au fost respinse, pen-tru moment, din cauza fondurilor reduse. Municipalitatea a reu[it,totu[i, s\ rezove problema `nc\lzirii `n toate spa]iile cu s\li de curs[i la o parte din s\lile de sport.

&Guvernul a aprobat, joi, 17 septembrie, `n regim deurgen]\, cre[terile salariale prev\zute `n acordul cu

profesorii. Major\rile acoper\ o indexare pentru to]i angaja]ii din`nv\]\m`nt [i o cre[tere salarial\ pentru marea majoritate a aces-tora. Noua gril\ de salarizare va fi aplicat\ de la 1 octombrie,primele salarii m\rite urm`nd s\ ajung\ la profesori la sf`r[itul luniiviitoare. Major\rile salariale oscileaz\ `ntre 1168412 lei, pentruprofesor debutant, [i 2825865 lei, pentru profesor cu graduldidactic 1.

&Tinerii care doresc s\ `[i perfec]ioneze studiile `nstr\in\tate vor beneficia de burse guvernamentale.

Condi]ia este ca ei s\ `ndeplineasc\ toate criteriile stabilite [i s\revin\ `n ]ar\ pentru a lucra `n func]ii de conducere din adminis-tra]ia public\ cel pu]in trei ani. La data depunerii dosarului, solici-tan]ii trebuie s\ aib\ cet\]enie român\ [i v`rsta maxim\ de 35 deani.

De acest program vor putea beneficia [i tinerii care studiaz\deja la universit\]ile din str\in\tate. (Mihaela DR|GOI)

&

SINDICATUL LIBER AL LUCR|TORILOR DIN~NV|}|M~NT {I CERCETARE {TIIN}IFIC| NEAM}

ntrunit `n [edin]\ extraordinar\ `n ziua de13.09.2004 ora 10 la Liceul Calistrat Hoga[Piatra Neam], Colegiul Liderilor din zona PiatraNeam] a `nvestit pe domnul Florin Florescu,lider jude]ean, s\ participe la Colegiul Na]ionalcu urm\torul mandat:

1. grila proiect propus\ de comisia denegocieri nu poate fi admis\ deoarece contravineStatutului Personalului Didactic- Lege, anul`ndsporurile prin includerea lor `n salariul de baz\ [ischimbarea coeficien]ilor (ultima grada]ie de la2,95 la 6,093).

~n aceast\ situa]ie salarizarea categoriilor de bugetaris-ar echilibra, deoarece salariul de baz\ din `nv\]\m`nt ar finu de 6,502,410 `n actuala gril\ ar deveni 10.685.628.

2. Jude]ul Neam] este de acord cu men]inerea deocam-dat\ a grilei de salarizare din luna mai- iunie a.c. la careimplicit se adaug\ 6% plus procentul de cre[tere negociat`ntre 6- 10% propus de Guvern. O astfel de solu]ie men]ine `nvigoare protestul de 4 ani de zile pentru stringenta apari]ie a

Legii salariz\rii pe o nou\ baz\ de gril\ [i o echilibrare gen-eral\ a categoriilor diferite de bugetari.

3. Negocierile salariale s\ se fac\ pe baza calcul\riisalariului baz\ spor la spor (adic\ legalizarea prevederilorStatutului Personalului Didactic [i a Legii ~nv\]\m`ntului).

4. Adunarea liderilor din jude]ul Neam] a aprobat un blamgeneral pentru Colegiul Na]ional al Liderilor [i BirouluiOperativ al F.S.L.I.

5. ~n cazul `n care se vor lua `n continuare decizii capi tale(semnarea Contractului Colectiv de Munc\, Pact sau acordsocial) ce contravin votului unanim al organiza]iilor jude]enes\ se convoace Conferin]a Extraordinar\ a F.S.L.I.- pentrum\suri organizatorice [i modificarea statutului F.S.L.I.

6. Convocarea Consiliului Na]ional la sf`r[itul lunii sep-tembrie pentru conturarea strategiei [i tacticii ac]iunilor sindi-cale `n actuala conjunctur\ politic\ din ]ar\.

7. Se men]ine ca obiectiv de baz\ al protestului sindical:- 5% din P.I.B. pentru Legea Bugetului pe 2005.8. Apari]ia Legii Salariz\rii bugetarilor `n regim de

urgen]\- 1 ianuarie 2005.

~

A

E{EC sau SUCCES?!

JJuurrnnaalluull lluuiiMMIIRRCCEEAA EELLIIAADDEE

LUNA SEPTEMBRIELUNA SEPTEMBRIE

Comunicat oficial

(Urmare din pag. 2)

(Urmare din pag. 1)

{COALA {I REFORMA

Pag. 4 APOSTOLUL

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

septembrie 2004

PARTENERIAT LA NIVELUL COMISIEI METODICE

rde nestins mugurul de foc al unei candele.Iar dup\ un r\zboi toate chipurile devincandele. De asta, poate, portretele reali -zate de Tereza Gogu au ceva din dispe -rarea `nving\toare a omului care nu se las\strivit de vremi.

Picturile Terezei Gogu s`nt proaspeteca timpul care se `nnoie[te continuu. Florileei `nfloresc `n fiecare anotimp [i dac\ une-ori ner\bdarea lor de a `nflori este prea

mare, Tereza Gogu le inventeaz\ anotimpuri noi, pen-tru ca expansiunea culorilor s\ nu oboseasc\ nicio-dat\.

V\ s\rut m`na [i g`ndul, doamn\ Tereza, acumc`nd tinere]ea visului dumneavoastr\ are v`rsta arteif\r\ de timp. La mul]i ani!

Doamna TEREZADoamna TEREZA

a

~NCEPU-TURILEUNUINOU AN{COLAR,SPREO {COAL|REFLEXIV|

oamna dulceam\ruie - ca [i`nceputul anului[colar, ive[te de subfrunze bobociizilelor de mâine, deale c\ror vigoare [iverticalitate „neco -lorat\", depindemca neam [i ca ]ar\.

D e v e n i r e afiin]elor nu este olinie continuuascendent\, nu este

o cre[tere de la sine, ci este unaondulat\, mult `ncercat\- pentruc\lire!- [i de forme diferite. Sunt,la fel ca mul]i al]ii, destul de `ngri-jorat\ când aud, `n diferite con-texte, oameni pe care-i cunosc,tineri [i mai pu]in tineri, carespun: m-am s\turat s\ maitr\iesc aici, a[ vrea o via]\ maibun\ (n.r. cine oare n-ar vrea lafel?) ,de-a[ fi avut o alt\ meserie.Al]ii, mai sup\ra]i spun: voi pleca`n alt\ ]ar\ unde s\ pot munci, s\fiu respectat( oare?), s\ duc ovia]\ mai bun\...

Ace[ti oameni care se`ntreab\ ce se `ntâmpl\ cu ei,anticipeaz\ [i preg\tesc ziua demâine, vor mai mult [i caut\-chiar dac\ uneori, ca p\rin]i sauprieteni, ne dor aceste c\ut\ri de„afar\", dar ei sunt oamenii carevor s\ fac\ fa]\ schimb\rilor!Exist\ un destin care neghideaz\, dar exist\ [i voin]aproprie care ajut\ sau nu,alegându-]i anumite modele-noi, cadrele didactice, credeamc\ noi putem fi modelele copiilorno[tri, dar...vremurile fac s\ maipierdem câteva din nestemateleprofesiei de dasc\l.

Cu toate acestea, colectivulCCD Neam] a preg\tit un„pachet atractiv [i motivant" deprograme de formare,perfec]ionare [i dezvoltare profe-

sional\, aducând „la noi acas\"universit\]i [i facult\]i care ofer\cursuri CU CREDITE!!!

Oferta de programe de for-mare a Casei Corpului DidacticNeam] va fi difuzat\ `n toate [co -lile jude]ului prin directorii acesto-ra la [edin]a cu directorii de la`nceputul acestui an [colar [ipoate fi consultat\ oricând (`ntreorele 8,00-16,00) la sediul insti-tu]iei noastre.

Preciz\m `n acest contextcâteva mai noi:

- cursuri postuniversitare deinformatic\ de 4 [i 2 semestre;cursuri de formare [i ini]iere `ninformatic\ pentru toate categori-ile de cadre didactice [i pentrupersoane din alte sisteme decâtcel de `nv\]\mânt;

- cursuri de managementulproiectelor europene;

- cursuri de limbi str\ine-ini]iere, pentru italian\, german\,englez\, olandez\, belgian\ [idac\ exist\ solicit\ri [i limb\japonez\;

- cursuride ini]iere operareLynoux, cursuri de ob]inerea per-misului ECDL.

Preocup\rile noastre, caresunt rezultatele muncii noastre,`n spirit de echip\ cu to]i dasc\liidin jude] care r\spundchem\rilor [i propunerilor noas-tre, nu se limiteaz\ doar la cur-suri de formare continu\ ci [i laprovoc\ri editoriale [i publicis-tice. Astfel, vineri, 24.09.2004s-au lansat: Manualul de Fizic\pentru clasa a IX-a al autoarelorprof. Sanda Spiridon [i prof.Niculina Rotaru, de la ColegiulNa]ional „Petru Rare[", [i cartea„Poezii `n limba francez\, pentrulumea piticilori" a doamnei prof.Georgeta Asavinei, de la {coalaRoznov.

Acestei palete destul degeneroase i se adaug\ [ipreg\tirea manifest\rilor oma-giale, cultural- artistice [i depetrecere a timpului liber , pecare le realiz\m cu [i pentru to]icolegii no[tri din jude], stimulândcolabor\ri [i parteneriate cuautoritatea public\ local\, cuinstitu]ii [i ONG-uri, ca semn aldeschiderii noastre spre lume,spre a deschide por]ile unei {colimoderne o {coal\ Reflexiv\ [ispre via]\, atât pentru profesori,cât [i pentru elevi [i familiile lor!Vom `nv\]a cu to]ii [i pe to]i ceimen]iona]i, cum s\ ne ajut\mcopiii, bobocii zilelor noastre,pentru a beneficia de ceea ce leofer\ {COALA [i VIA}A.

Profesor NICULINANI}| - CCD Neam]

T

DESPRE {COALA DE ARTE {I MESERIIhiar dac\ [i-a schimbat denumirea-{coala de arte [i meserii are parte deo evolu]ie ezitant\ [i un viitor incert.Nefiind promovat\ corespunz\tor,neconving`nd pe nimeni despremenirea ei [i `n acest an [colar elevii [ip\rin]ii au ocolit-o iar profesorii oprivesc cu suspiciune. Iat\ c`teva`ntreb\ri care fr\m`nt\ at`t elevii c`t [iprofesorii:

- {coala de arte [i meserii seadreseaz\ acelor elevi pentru care

[colarizarea `n liceu ar fi neindicat\ sau imposibil\din cauza preg\tirii generale necorespunz\toare?

- Nu cumva {coala de arte [i meserii este oprelungire for]at\ a `nv\]\m`ntului obligatoriu de 10ani?

Cred c\ `n cazul acestor [coli un accentdeosebit ar trebui pus pe instruirea practic\, `nmeserii simple. {tim c\ baza material\ a grupurilor[colare este `nvechit\ [i c\ `n ultimii ani pu]ineinvesti]ii s-au f\cut `n atelierele [coal\. Un aspectcare nu bucur\ pe nimeni este faptul c\ practica `nproduc]ie trebuie s\ se organizeze cu toat\ clasa. A

organiza practica `n atelierele [coal\ cu 30 de elevicontravine cu normele de protec]ie a muncii [i areglement\rilor sanitare.

Credem c\ stabilirea meseriilor ar trebui s\ sefac\ prin consultarea agen]ilor economici din locali -tatea respectiv\. Majoritatea liceelor propunmeserii `n func]ie de dotarea atelierelor [i de exis-ten]a personalului calificat iar agen]ii economici, `nmarea lor majoritate, nu pot s\-[i planifice nevoilede for]\ de munc\.

{tim c\ alfabetul unei meserii se `nva]\ `n[coal\, `ntr-un cadru organizat, securizat [i contro-lat sub `ndrumarea personalului didactic calificat. ~nacest caz, planul de [colarizare ar trebui s\ fieaprobat numai dup\ ce fiecare liceu sau grup [colarface dovada c\ dispune de baz\ material\ [iuman\ necesar\ preg\tirii.

{i, ca {coala de arte [i meserii s\ nu dispar\`nainte de a demonstra ceva trebuie ca Ministeruls\ revad\ de urgen]\ normarea practicii `n pro-duc]ie [i s\ permit\ organizarea ei pe grupe `n ate-lierele [coal\.

Prof. Doina BARBUGrupul {colar "Vasile Sav"- Roman

(Urmare din pag. 1)

ersonalitatea cadruluididactic se elaboreaz\evolutiv. Competen]eleprofesionale solicitatede activitatea direct\cu copii trebuie per-fec]ionate [i stimulatesistematic pentru cafinalit\]ile procesuluiinstructiv- educativ s\fie realizate `n func]iede cerin]ele societ\]ii.

Beneficiind deoportunit\]i diverse de

perfec]ionare, educatoarele de laGr\dini]a nr. 8 Piatra Neam] [i-auconturat un stil didactic complexcare vine `n sprijinul rela]ion\riicoerente [i benefice pe mai multeplanuri (educatoare- copii, educa-toare- p\rin]i, educatoare- educa-toare, educatoare- adm. local\).

Perfec]ionarea cadrelor didac-tice la nivelul Comisiei metodice dingr\dini]a noastr\ a contribuit la

`mbun\t\]irea practiciloreduca]ionale, la dob`ndirea unorabilit\]i manageriale (manager alclasei), a contribuit la realizareatransferului de experien]\ c`t [i laperfec]ionarea [i exersarea uneicomunic\ri eficiente.

~n anul [colar 2003- 2004, lanivelul Comisiei metodice am ini]iato serie de parteneriate cu unit\]ipre[colare dornice de a-[i `mbog\]iexperien]a didactic\ [i de a-[i opti-miza activitatea de perfec]ionare.Punctele tari ale proiectelor departeneriat `ncheiate au fost:dorin]a educatoarelor de a se per-fec]iona continuu, cunoa[terea [icolaborarea cu alte cadre didac-tice, dob`ndirea [i exersarea unornoi competen]e de comunicare.

Unit\]ile pre[colare antrenate`n parteneriatul ini]iat la nivelulComisiei metodice de la Gr\dini]anr. 8 Piatra Neam] au fost:Gr\dini]a cu p.p. nr. 20 Ia[i-

responsabil T\nase Maria, {coalaparticular\ "Aurora Ouatu"- respon-sabil Cristal Milu]a, Gr\dini]a cuprogram normal nr. 4 Piatra Neam]-responsabil Cojoc Doina.

Ac]iunile `ntreprinse s-au con-cretizat `n:

l participarea responsabililorComisiilor metodice la ac]iuniledesf\[urate `n Gr\dini]a nr. 20 Ia[icu ocazia desf\[ur\rii ProiectuluiComenius;

l participarea cadrelor didac-tice din cele 4 unit\]i la activit\]ilepractice planificate `n cadrulComisiilor metodice;

l vizitarea {colii particulare"Aurora Ouatu" [i familiarizarea cuaspecte specifice ale `nv\]\m`ntu-lui particular;

l `nt`lnire cu `nv\]\torii de la{coala nr. 8 P. Neam] `n vedereaselect\rii descriptorilor de perfor-man]\ necesari pentru integrareacu succes a pre[colarilor `n activi-tatea [colar\;

l participarea la spectacoluloferit de pre[colarii de la {coalaparticular\ "Aurora Ouatu" cuocazia sosirii prim\verii;

l conceperea unui ghid

metodic "Perfec]ionarea activit\]iiComisiei metodice din `nv\]\m`ntulpreprimar", cu sprijinul C.C.D.Neam].

Avantajele acestor parteneri-ate au fost:

- s-a realizat `mbog\]ireaexperien]ei didactice prinvizionarea unor activit\]i practice;

- cadrele didactice s-au famili -arizat cu abord\ri manageriale noi;

- s-a realizat `mp\rt\[ireaexperien]ei proprii;

- s-a eliminat rutina [i s-a pro-dus angajarea educatoarelor `ncucerirea de noi orizonturi alecunoa[terii;

- s-a stimulat ini]iativa;- s-a realizat antrenarea prag-

matic\ a educatoarelor av`nd casuport creativitatea [i educarea.

Consider c\ dinamica activit\]iide perfec]ionare conceput\ peideea parteneriatelor vine `n spriji -nul cadelor didactice elimin`ndmonotonia, plafonarea c`t [i dezin-teresul pentru perfec]ionare.

Institutor,Gina GHEORGHIU

Gr\dini]a nr. 8 P. Neam]

P

lujitorii `nv\]\m`ntuluiromânesc sunt pre-ocupa]i acum, la`nceputul anului[colar 2004- 2005, deg\sirea unor metodeeficiente de oprire adeclinului omenirii. Secaut\ solu]ii `ntradi]iile umaniste ale[colii române[ti [i laelitele contemporaneale `nv\]\m`ntului. O

asemenea personalitate a`nv\]\m`ntului nostru, model prinactivitatea-i practic\ [i teoretic\,este inginerul, profesorul universi-tar la Politehnica Bucure[ti,savantul informatician, filosofulculturii (inclusiv al educa]iei), cre-atorul unor unit\]i de `nv\]\m`nt,de cercetare [i de calcul electro -nic, academicianul MihaiDr\g\nescu, pe care lumea[tiin]ific\ mondial\ `l s\rb\tore[tela v`rsta de 75 de ani.

S-a n\scut la 6.X.1929 `ncom. F\get, jud. Prahova. A f\cutliceul la Ploie[ti [i Politehnica laBucure[ti, unde a avut ca magi[tripe Tudor T\n\sescu (1901- 1961)

[i pe Gh. Cartianu (1907 la Borca-1982). Dup\ ob]inerea diplomei deinginer (1952), a r\mas ca asistentla catedra de electronic\. De la`nceput a publicat studii [i c\r]i demare originalitate, cerute `nstr\in\tate. A fost ales, ca urmare,membru a zeci de societ\]i[tiin]ifice str\ine.

~n 1974 a fost ales membrucorespondent al Academiei, alc\rei pre[edinte va fi `ntre 1990 [i1994. Acum este pre[edinteleSec]iei de {tiin]a [i TehnologiaInforma]iei a Academiei Române.

Amintim c`teva dintre`nnoitoarele lui lucr\ri, care intere-seaz\ pedagogia: I Sistem [i civi-liza]ie (1976); II Profunzimile lumiimateriale (1979); III Ortofizica(1985); Sistem, spiritualitate, infor-ma]ie, materie (1988); V Inelullumii materiale (1989); VIInforma]ia materiei (1990); VIITensiunea filosofic\ [i sentimentulcosmic (1991); VIII Eseuri (1993);IX Cariatidele g`ndului (1996); XL'universalite antologique de l'in-formation (1996), prima carte deun autor român introdus\ pe inter-net.

Opera lui Mihai Dr\g\nescu-ca orice mare oper\ [tiin]ific\ sauliterar\- este, `n esen]a ei, peda-gogic\. O pedagogie bazat\ at`tpe [tiin]a veacului c`t [i pe tradi]iilenoastre, orientat\ spre viitor [iglobalizare. De aceea, nu sepoate face pedagogie acum `nRomânia f\r\ recurs la g`ndireapedagogic\ a acestuia. Mai mult,nu se mai pot preda eficient la noimatematica, fizica, biologia sau li -teratura român\ f\r\ cunoa[terearezultatelor cercet\rii [i g`ndirii luiMihai Dr\g\nescu. Ne g`ndim, depild\, la substan]ialele capitole dinadmirabila carte "Ortofizica".Bazele matematicii, Fizica [iOrtofizica, Materia vie etc.Eseurile despre Eminescu: Stareamin]ii [i a firii; Eminescu- g`ndurifilosofice; Spa]iul Eminescu;Coordonate [tiin]ifice ale g`ndiriieminesciene, cuprinse `n volumul"Inelul lumii materiale", sunt abso-lut necesare `n predarea luiEminescu, `n `nv\]\m`ntul nostrude toate gradele.

Constat`nd "fondul mare detalente al tineretului român, atrageaten]ia c\ "a fi capabil [i a avea

talent reprezint\ totu[i numai unpoten]ial care se transform\ `n va -loare prin efortul personal alt`n\rului `mbinat cu efortul soci-et\]ii urm\rind `mplinirea acestortalente [i valorificarea lor pentrusocietate".

~n "Forum- revista`nv\]\m`ntului superior", nr.11/1988, ne spune c\ "problemelemari ale `nv\]\m`ntului sunt: 1."Natura procesului de `nv\]are-care nu este `nc\ elucidat\; 2.Strategia, pedagogia [i tehnologia`nv\]\m`ntului; 3. ~n `nv\]\m`nt,creativitatea cap\t\ o pondere totmai mare pentru progresul [iviitorul societ\]ii".

Prestigiosul pedagog eruditconsider\ c\ `nv\]\m`ntul, "careeste [i un sector economic" aredatoria s\ formeze "puterea in -telectual\ a na]iunii (antrenareaintelectului tuturor cet\]enilor ]\rii),intelectualii [i elitele" (studiul"Puterea intelectual\", `n Caietecritice nr. 1/1990, p. 52).

Prof. TraianCICOARE

S

UN MODEL DE SLUJIREA~NV|}|M~NTULUI:

C

MM oo tt tt oo"Pune-]i `n scen\ ideile, arunc\ m\nu[a creativit\]ii [i ob]ii

o comunicare de zile mari"

MIHAI DR|G|NESCUMIHAI DR|G|NESCU

AAnnuull 22

nnrr.. 77

sseepptteemmbbrr iiee

22000044

septembrie 2004Pag. 5APOSTOLUL

ECOURI LAS|RB|TORIREALUI {TEFANCEL MARE {ISF~NT PESTEPRUT

e [tie c\ voievodul{tefan cel Mare a fostdenumit Sf`nt mai `nt`ide moldovenii de pestePrut, pentru care domni-torul a `nsemnat dintot-deauna conduc\torul,care le-a ap\rat ]ara [ineamul de "neamurile"ce au vrut s\-i cotro-peasc\. De aceea nueste de mirare c\ ni[te

tineri basarabeni au purtat anulacesta, pe jos, de la Chi[in\u laPutna, o cruce, simbol al jertfeivoievodului român pentru ap\rareaneamului s\u, dar [i a cre[tin\t\]ii.

Cum anul acesta s-au `mplinit500 de ani de la trecerea `n nefiin]\a Marelui {tefan, am considerat c\ar fi nimerit s\ merg [i eu peste Prutla aceast\ comemorare, auzind c\acolo aceste s\rb\toriri au alt\ rezo-nan]\. ~nc\ de la grani]\ am fostuimit\ de noua cl\dire a v\mii, pecare sunt inscrip]ionate `nsemneleUniunii Europene, semn c\ EuropaOccidental\ `[i delimiteaz\ dejahotarele uit`nd c\, "de la Prut [i p`n-laNistru, tot românul pl`nsu-mi-s-a".{oferul Ion, un moldovean sadeaplin de bun\voin]\ [i umor ne-a opritla un popas, unde ne-am putut"osp\ta". De[i era secet\, dealurileerau verzi, iar casele se b\nuiaudoar pe sub copaci.

Pe un soare destul de torid amajuns la locul de cazare, `ntr-un satde pe malul Nistrului la vreo 40 kmde Orhei. Am locuit la o v\duv\numit\ Xenia, care avea `n ograd\doar patru nepo]i [i un ginere, c\cib\ie]ii [i fata muncesc la Moscova,unde pot g\si de lucru. Malvina,Costea, Oxana [i Alina s-au bucuratnespus de bomboanele [i juc\riileoefrite de noi. La apus de soare amf\cut o plimbare pe malul Nistrului [im-am bucurat de soarele bl`nd, depriveli[tea de pe cel\lalt mal, din tr-unsat din Transnistria, unde se auzeauclopotele unei biserici [i zgomotelespecifice `nseratului la ]ar\.

Noaptea, gospodinele satului aucopt pl\cinte, au f\cut sarmale [ialte bun\t\]i pentru pomenirea lui{tefan de a doua zi de la m\n\stirearupestr\. A doua zi, pe 2 iulie, un

puhoi de oameni de toate v`rstele,din sat, precum [i turi[ti din toat\Republica Moldova, dar [i din Cluj,Constan]a, Bucure[ti [i-au `ndreptatpa[ii spre locul unde de veacuri{tefan cel Mare [i Sf`nt estes\rb\torit cu pio[enie [i ad`nc\recuno[tin]\. La sf`r[itul slujbei depomenire, care a emo]ionat pe toat\lumea prin tr\irea celor ce aus\v`r[it-o, s-a dat de poman\ celorprezen]i, iar românii au buciumat cape vremuri ]\ranii [i o[tenii lui{tefan. La pr`nz, la C\minul cultural,copiii din Moldova [i România ausus]inut un program artistic, unde s-aputut audia [i vedea un folclor decalitate. Pe sear\, pe un t\p[an depe malul Nistrului - s\tenii au tratatpe oaspe]ii din România cu sarmale,pl\cinte [i vin ro[u. C`nd ardeleniiau `nceput s\ c`nte, to]i ne-amal\turat:

S\ nu ui]i române datinastr\bun\Dragoste, de ]ar\ [i deDumnezeu.Darul ospe]iei s\-]i fie cunun\{i bucuria tovar\[ mereu.C-a[a-i românul c`ndse vesele[teCa [i stejarul care `nfrunze[teC-a[a-i românul c`nd este iubitCa [i stejarul c`nd este `nflorit.

Apoi, moldovenii din România [ide peste Prut s-au prins `ntr-o hor\mare, ca ni[te buni fra]i ce sunt [i austat de vorb\ p`n\ t`rziu... Am v\zutlacrimi `n ochii multora [i am plecatspre cas\ cu dorin]a de a mai revenipe acele meleaguri. Acum `n]eleg pecei ce spun c\ noi am fost un poporbun [i nealterat, dar a trebuit s\ facacest drum ca s\-mi reamintesc cineam fost noi ca na]iune. Lua]i de gri-jile traiului `n tranzi]ia, ce pareetern\, am cam uitat c\ via]a nu`nseamn\ c`t de multe realizezi, cic`t de mult iube[ti: pe Dumnezeu,]ara natal\, semenii.

CeciliaIORD|CHESCU

l Categoria: UN {UT ~N P.U.R.

niunea Na]ional\, care se profileaz\ cu maipu]in de dou\ luni `naintea alegerilor parla-mentare, `l turmenteaz\ [i mai tare pecet\]eanul manipulat [i fl\m`nd. C\ a disp\rutbalan]a din via]a politic\ româneasc\ am v\zutmai demult (iar de ieri [i de pe sigl\), dar c\Voiculescu explic\ non[alant c-a[a-i `n... tenis,e trist pentru noi to]i, dar mai cu seam\ pentrucei tri[a]i.

Drept pedeaps\, va fi obligat s\ le explicefra]ilor baroni cum st\ treaba cu migrarea `n

mas\ a liberalilor s\i. Nu-i a[a c\ p`n\ `n noiembrie PSD-ulrisc\ s\ r\m`n\ cu PUR-ul gol? Eu cred c\ D.A.

l Categoria: PN}-i[ti RE{APA}I

O alt\ stru]oc\mil\ se vrea la orizont votabil\-Fuziunea P.N.}.C.D. (Ciuhandu) + Ac]iunea Popular\(Emilu]). P\cat c\ pentru ei timpul nu mai are r\bdare.

Se pare c\ din cauza c\ldurii din vacan]\, cauciucul s-acopt de tot, iar porii s-au deschis at`t de tare, `nc`t au reu[its\ se scurg\ prin ei: Reme[, Panti[, Spineanu, DuduIonescu, care acum zic c\-s puri. Bietul Senior, ce urma[ide paie are!

De aceea spun c\ mai bine `nc\peau ei lejer `ntr-unmicrobuz cu joc la volan, dec`t s\ se `nghesuie `ntr-o barc\f\r\ motor [i care pe de-asupra ia [i ap\. P\rerea mea!

l Categoria: LA BE 1 TV

Acum c\ nu mai pot deschide televizorul nici peAnten\, c-au confiscat-o [i pe asta, m\ trezesc uit`ndu-m\la mimoza Liana Stanciu, cum `[i a[eaz\ ea freza`nsiropat\ `n gel de dou\ ori pe minut, cum vibreaz\ dintoate alea c`nd o citeaz\ pe m\mica [i cum se d\ de cea-sul mor]ii, ca s\ `n]eleag\ stimatul telespectator care ourm\re[te, care-i diferen]a dintre Nicolae Gu]\ [i LiviuGu]\.

Domni[oar\ blond\, v\ anun]\m c\ n-au murit toatediferen]ele din ]ara sta, nici m\car diferen]a dintre o emisi-une bun\ [i una proast\! "Vin [i v\ `ntreb... de acord?"

l Categoria: TO}I SUNTEM PUTIN LUA}I{i ce dac\ pescarii români pl`ng `mpreun\ cu familiile

lor `n Delt\ sau `n fa]a Guvernului c\ nu mai au pe[te [i c\le mor copiii de foame? Canalul B`stroe tot s-a deschis ofi-cial de ziua na]ional\ a Big Brother-ului nostru- Ucraina.

Tuc\ face emisiuni, Guvernatorul Deltei ne sugereaz\c\ nu-i frumos s\ s\p\m un alt canal, c\ parc-am [i aveacu ce, timp `n care Ministrul nostru de Externe, `mbr\cat caun scump ce este, afl\ cu surprindere c\ la Congres, [efui-a b\gat pe g`t PUR [i simplu un Codru] ca vice- primar.

{i s\ mai zici c\-i codru' frate cu românul, iar DeltaDun\rii- mama lipovanului. Pove[ti pesc\re[ti!

Viespea DIDA

S

U

** II nn tt ee rr vv ii uu cc uu pp rr .. pp rr oo ff .. DD aa nnCC OO JJ AA NN ,, dd ii rr ee cc tt oo rr aa ll SS ee mm ii nn aa rr uu ll uu iiTT ee oo ll oo gg ii cc OO rr tt oo dd oo xx "" SS ff ii nn ]] ii ii~~ mm pp \\ rr aa ]] ii CC oo nn ss tt aa nn tt ii nn [[ ii EE ll ee nn aa ""dd ii nn PP ii aa tt rr aa NN ee aa mm ]]

ep.: Preacucernice p\rintedirector Dan Cojan, camul]i dintre locuitoriimunicipiului Piatra-Neam], `n acest an, deS`nziene, m-am bucuratde venirea `n capitalajude]ului nostru a ~nalt-

preasfin]itului Daniel, Mitropolit alMoldovei [i Bucovinei. Ca profesordirector al acestei institu]ii de`nv\]\m`nt, v\ rug\m, preacucernicep\rinte, pentru cititorii revisteicadrelor didactice din jude]ul Neam]"Apostolul", s\ preciza]i sco pul [isemnifica]a acestei vizite.

PP rr .. PP rr oo ff .. DD aa nn CC oo jj aa nn :: Vizita~naltpreasfin]itului nostru Mitropolit `naceast\ unitate de `nv\]\m`nt teolo -gic preuniversitar a avut drept scopsfin]irea noului sediu al postului deradio "Trinitas", ce apar]ine MitropolieiMoldovei [i Bucovinei [i care,

`ncep`nd cu acest prilej, va putea fiascultat [i pe raza jude]ului Neam] pefrecven]a de 102,3 FM.

Semnifica]ia acestui evenimentse `nscrie `n ciclul de manifest\ri con-sacrate anului omagial "Sf`ntul bine-credincios voievod {tefan cel Mare",`ns\ pentru Seminarul din Piatra-Neam] cap\t\ un plus de importan]\prin aceea c\ este primul seminar tel-

LLEECC}}IIAA PPRRIIMMIITT|| ~~NN CCRROOAA}}IIAA!! !! !! !!`nd m-am hot\r`ts\ plec cu ungrup de elevi ̀ ntr-otab\r\ deenglez\, [tiamdoar c\ litoraluldalmat este fru-mos, c\ Marea

Adriatic\ este superb\ [i

mizam pe faptul c\ mul]icopii ador\ limba englez\.Zis [i f\cut!!! Nu a fost greus\ g\sesec 14 familii dori-toare ca fiii [i fiicele lor s\`nve]e englez\ `n mod pl\cut[i instructiv, [tiind c\ "si tusors de ton trou", cum zicfrancezii, cape]i o experien]\

de via]\, care te marcheaz\pozitiv `n evolu]ia ta uman\.

Tab\ra a fost organizat\pe insula Solta, la 16 km deSplit, o insul\ ca-n c\r]ile luiJules Verne!!! Dar ca s\ajungem acolo a trebuit s\c\l\torim cu un autocar`nchiriat de la un patron

român, carevroia [i el, dup\40 de ani de[oferie, s\ vad\Croa]ia, chiardac\ ma[ina arfi trebuit de multtimp s\ fiecasat\. DoarDumnezeu ne-aajutat s\ajungem cu binela destina]ie!Deja c`nd amajuns la croa]itotul respira a cu

totul altceva: [oseleeuropene, cur\]enie latoalete etc.

Ne-am `mbarcat pe unmic vas condus de unSindbad marinarul [i chiarde eram obosi]i am admiratvalurile M\rii Adriatice [idelfinii ce s\reau uneori dinap\. Am fost caza]i `n vilu]e,c`te 4 sau 6 `n camer\, [icopiii s-au repezit s\ fac\baie `n mare. Programul afost lejer [i adaptat zonei [itimpului de vacan]\: conver-sa]ii `n aer liber, multe com-peti]ii sportive, lec]ii de inter-net, fashion, dans seara ladiscotec\ sau direct pe plaj\etc.

Dorul reg\siriiDorul reg\sirii

DE R~SUL CURCILORDE R~SUL CURCILOR

Doina CeciliaIORD|CHESCU

(Continuare `n pag. 8)

A consemnatConstantin TOM{A

(Continuare `n pag. 8)

C

R

RADIO TRINITAS LA PIATRA- NEAM}

EGOColb de neagr\ nemurire~mpr\[tii `n ochii soarelui vechiClopote pierd b\taia{i v`nt pr\bu[e[te dorin]a fiin]ei.Verig\ din lut transformat\M\ pierd `n senin dup\ umbre{i revin la sf`r[itCu sunet stelar cuprind floare de in.

RUG|Cuiburi de albatro[i sunt inundate de mareCrini s`ngerii s\rut\ sarea de spum\Luceferi z`mbesc sibilin ]esu]i de raze de lun\O dat\ a[ vrea s\ primesc botezul luminii.Dumnezeu m\ prive[te `ncurcatIar eu m\ rog s\ primesc `n c\u[ul palmei RaiulS\ `n\lbesc din nou criniiS\-mi usuc lacrimile, s\-mi `nfloresc stelele.Cum s\-]i `mplinesc ruga? glas din `nalt se pogoar\R\pe[te-m\, Doamne, spre nori [i spre soareA[terne-m\ acolo sus, cu aripile desf\cuteF\-mi sufletul izvor de lumin\, s\ pot zbura.

Andreea COST|CHESCU, cl. a X-a

ARTE & MESERII - ROMAN

Pag. 6 APOSTOLUL

LEC}IA DE POEZIE * LEC}IA DE POEZIE * LEC}IA DE POEZIE

septembrie 2004

CRIZANTEMEPE FOND ~NTUNECAT

u sunt dragonulne`nvins...Stau seara-n pat, cubecul stins{i-ncerc s\ v\d,departe-n visDoar crizanteme, pefond `ntunecat...

~n Univers se-aude- un l\utar

{i-o bab\ care pl`nge-unbuc\tar

Ce a murit, t\ind `ntr-un ser-tar

Doar crizanteme, pe fond`ntunecat...

Pe strad\, o mitralier\"bate",

~mpu[c\ o marmot\, poate!Peni]a deseneaz\-n

paginile toateDoar crizanteme, pe fond

`ntunecat...

Adolescen]a-[i face veacul,De dup\ zid, se vede lacul,{i vezi, desigur, `n tot parculDoar crizanteme, pe fond

`ntunecat...

~mi iau adida[ii-n picioare,Simt perspicacitatea c\ m\

doare{i chem atunci, `n ap\rareDoar crizanteme, pe fond

`ntunecat...

{i-i aur tot `n jurul meu,Un iceberg se tope[te greu{i-n inim\ eu simt, mereuDoar crizanteme, pe fond

`ntunecat...Sorana Catrinel

FURTUN|Clasa a X-a

E

TRUBADURULMINCINOS

PPaarraaffrraazz\\ dduupp\\RRaadduu SSttaannccaa

urnurile `nalte cerul`l g\sesc{i norii cu v`rfurile-istr\pung.Ace[tia, `ns\, cu unstrig\t lungEcoul [i-l aud `ncastelul meu ceresc.

Glasul t\ceriir\sun\ `n cetate

{i umbra mor]iiplute[te peste tot

S\ m\ ag\] de ea doresc,`ns\ nu pot

C\ci sunt rupt de lume, ruptde toate.

Pacea `n aer pretutindeniplute[te

Nu sunt n\v\litori, nu-i turc,nu-i trac

C\ci a mea cetate-i unimperiu pa[nic

{i urm\ de ho] nici c\ seg\se[te.

Duhuri cu glasul lor angelicSe-ntrec cu voci de pri -

vighetoriDe departe sunet de cocoriSe lupt\ cu orizontul malefic.

Toate deasupra scumpuluicastelAu loc [i or s\ se petreac\De parc-ar fi doar un loc de

joac\

Pentru f\pturi de orice fel.A[a c\, iubito, vino-n mica

mea cetate{i din ea tu ia-]i tot ce vreiChiar sufletul singur s\-l ieiC\ci e[ti st\p`n\ peste

toate.Marius ANDRICI,

cls. a X-aCNRV

T

Pagina literar - artistic\ a fostrealizat\ de doamnele profe-soare Magdalena- Daniela

ANECHITEI; Gabriela ROMANO-C.N.R.V. [i prof. Valerian

PERC| - Subredac]ia Roman.

ra `ntr-o dup\-amiaz\ de var\,c`nd soarele pu -ternic, `ncins defl\c\rile ce p`lp`ie`n jurul lui, rev\rsac \ l d u r am ` n g ` i e t o a r easupra `ntreguluip\m`nt. St\teamsingur\ `n camer\

[i aveam nevoie de un prietenadev\rat, de aceea mi-amaruncat ochii spre bibliotec\,de unde am luat la `nt`mplareun volum de Lucian Blaga [iam citit:

"Copilul r`de:"~n]elepciunea [i iubirea

mea e jocul!"T`n\rul c`nt\:"Jocul [i-n]elepciunea

mea-i iubirea!"B\tr`nul tace:"Iubirea [i jocul meu

e-n]elepciunea!"(L. Blaga - "Trei fe]e")

Mi-am dat seama c\ via]ase cuprinde `ntr-un roman altinere]ii. Fiecare v`rst\, fiecaretreapt\, fiecare g`nd gr\bit se`ndreapt\ spre un t\r`m altainei [i al cunoa[terii.Maturizarea noastr\ se pro-duce treptat [i de cele maimulte ori dureros. R\m`n `nurm\ amintiri, locuri, fapte [ioameni de care `]i este foartegreu s\ te despar]i. C\ldura [iobi[nuin]a acestora nu vorsuplini curiozitatea de adescoperi incogniscibilul.

{i vine o vreme c`nd tre-buie s\ zbori spre `nalt, sprecer, spre mister [i spre iubire!~n dep\rt\ri te a[teapt\ o nou\via]\, cu bucuriile [i capcaneleei. Aripile tale vor rezista doardac\ vor fi puternice, iar pu -terea va fi emana]ia copil\riei.Zilele nu par a se mai cuprinde`n ore, minute sau secunde [ide cele mai multe ori viitorulpare o adev\rat\ amenin]are.E[ti nevoit s\ faci o alegere,s\ urmezi un drum p`n\ lacap\t, un drum care s\ nu tedezam\geasc\ [i s\ nudezam\geasc\. De parcur -gerea lui depinde sensul vie]iitale.

Care este acest drum?Este, cu siguran]\, proiec]ia `nreal a sufletului meu.Indiferent ce voi face, cemeserie voi urma, faptelemele vor reflecta acela[i sufletcurat [i minunat pe care l-amavut `n copil\rie. Via]a `ncepeastfel [i se va sf`r[i la fel. Ceeace-i ofer\ mister sunt cele treitrepte prin care trecem cu to]ii:joc, iubire, `n]elepciune. Le voidescoperi pe toate, m\ voi`ndrepta spre `n]elepciune [ivoi exclama precum poetul:

"A cunoa[te. A iubi.~nc-o dat\ iar [i iar\,A cunoa[te- nseamn\

iarn\,A iubi e prim\var\".(L. Blaga - "Prim\vara")

Olivia SORLESCUCls. a X-a

xperiment`nd "mersul pe va -luri `n picioare" t`n\ra poet\anuleaz\ prin condeiul eicandorile cumin]i sau "rozulbombon" al cli[eelor obosi-toare.

Tocmai a `nchis poartadinspre Gr\dinaAdolescen]ei. P\[e[tehot\r`t\ spre Livada Tinere]ii,pe care i-o dorim victorioas\.

A absolvit liceul cu media 9,80, esteadmis\ la Universitatea din Cluj [i aspir\la o carier\ `n jurnalistic\.

O neobosit\ dorin]\ de a [ti c`t maimult o `nsufle]e[te recomand`nd-o ca peun partener redutabil `ntr-o conversa]ie

socra tic\ de `nalt\ ]inut\ intelectual\.Metafora ei este adeseori aspr\ [i

sibilinic\ dar versurile pe care le reali -zeaz\ comunic\ cititorului un optimismbine temperat.

Revista "Altfel", a Societ\]ii pentruCultur\, Oameni [i prietenie, i-a publicatversurile.

~n anul 2003, poezia ei intitulat\"Pic\turi" a fost nominalizat\ la premiilecelei de a doua edi]ii a FestivaluluiNa]ional de Arte pentru Liceeni- LicArtfiind inclus\ `n volumul antologic caurmare a evalu\rii de c\tre un juriu dincare au f\cut parte poe]ii TudorGheorghe [i Adrian P\unescu.

DRUMUL E F|CUTDIN OAMENII

PE CARE ~I ~NT~LNE{TIneori e at`t de greus\ te despar]i detine [i s\ tr\ie[tiprin cel de l`ng\tine...

Omul, chiardac\ `]i seam\n\,r\m`ne un mister.Chiar dac\ `]iz`mbe[te, chiardac\ prin sur`suls\u `]i d\ruie[te

mult f\r\ a cere nimic `nschimb, chiar dac\ `i po]i citisufletul `n priviri, omul r\m`neo tain\ pe care uneori nici pro-pria con[tiin]\ nu o poate`n]elege.

Iat\ un fragment luminosdin versurile Ermei Bombeck:

"Cineva m-a `ntrebat `nzilele trecute dac\,

put`nd s\ renasc,a[ fi v\zut via]a diferit.I-am r\spuns nu, apoi m-am

g`ndit pu]in [i...Dac\ a[ putea s\-mi

retr\iesc via]a,a[ vorbi mai pu]in [i a[

asculta mai mult.N-a[ fi renun]at s\-mi

chem la mas\ prieteniinumai fiindc\ covorul avea

acea pat\[i stofa divanului era

roas\.A[ fi g\sit timp s\-l ascult

pe bunicc`nd povestea anii tinere]ii

lui.Nu a[ mai fi pretins, `ntr-o

zi de var\, ca geamul de la ma[in\ s\

fie `nchispentru c\ abia `mi f\cusem

coafura.Nu a[ fi l\sat niciodat\ ca

acea candel\de forma unui trandafir s\

se consume,uitat\ `ntr-o c\m\ru]\.A[ fi consumat-o eu,

aprinz`nd-o.A[ fi stat pe iarb\ cu copiiif\r\ s\ m\ g`ndesc la

petele de iarb\ de pe haine.A[ fi pl`ns sau r`s mai pu]in

uit`ndu-m\ la televizor[i a[ fi observat mai mult

via]a.A[ fi `mp\r]it mai multdin r\spunderile so]ului

meu.A[ fi stat `n pat c`nd m-a[ fi

sim]it r\u,`n loc s\ m\ duc cu febr\

la serviciu,ca [i cum, dac\ eu a[ fi lip-

sit de acolo,lumea s-ar fi oprit.~n loc de a nu [ti c`ndse sf`r[esc cele nou\ luni

de sarcin\,a[ vrea s\ iubesc fiecare

clip\,con[tient\ de faptul c\

tr\iescun lucru minunat, singura

mea ocaziede a colabora cu

Dumnezeula realizarea unui miracol".

Olivia GiselleSOFRONIE

Cls. a X-a CNRV

\r]ile ard la 415 grade Fahrenheit.C\ldura se dezl\n]uie `n jurulmormanului colosal de volumelegate `n piele, cu coper]i aurite,altele cu inscrip]ii simbolice.Nici cele mai vechi [i pre]ioasescrieri rare sau unicate nu-[ig\sesc sc\pare din cruda invi-die [i m`nie a oamenilor tirani ailegii care azv`rl bog\]ii `nfl\c\riel mistuitoare. Sc`ntei dedu[m\nie sau p\reri de r\u se

aprind `n ochii c`torva trec\tori care c`ndva`[i minunau g`ndurile [i z`mbeau ferici]i lafiecare carte, la fiecare foaie, pagin\, r`nd [icuv`nt. Mirosul iute [i sufocant de fum alpre]ioaselor tomuri hoin\re[te spre `naltulcerului, ca o jertf\, dar nu pentru Cel deSus, o adev\rat\ calomnie a ne[tiutoriloradunat\ cu egoism [i ur\.

P\[ind pe acolo, un profesor de lite -ratur\, pensionar, ascuns sub identitatefals\ pentru des `nt`lnitul fapt de a nu intradup\ gratii, se uit\ contemplativ [i g`nditor:"~nc\ un act barbar! Patru pe ziua de ast\zi[i `nc\ este diminea]\!" ~[i continu\ drumultot at`t de meditativ [i preocupat.

Ceva murea `n sufletele oamenilor, li sestingea parc\ [i speran]a de a tr\i `n bucurie[i fericire. Viitorul lor era `ntunecat [i ce]osca [i fumul gr\mezii arz`nde! Oare de ce sesim]eau at`t de lega]i de c\r]i? Oare de ce?Pentru c\ erau: refugiu, alinare, credin]\,aspira]ie, adev\r. Erau amici necontenit treji

[i aten]i, iluzii, evad\ri.~n vremea aceea de demult, c\r]ile erau

interzise. Ce putea fi oare mai sf`[ietor...? {inimeni nu putea ridica un deget pentru c\risca s\-[i petreac\ via]a num\r`nd zileler\mase `n temni]\ sau, mai grav, z\c`nd pepodeaua ghilotinei...

Focul a `ncetat doar pentru pu]in timppentru c\ urmau a izbucni alte nimiciri despirite [i prietenii. A r\mas doar cenu[a dinabunden]\, at`t de neagr\ ca [i n\dejdea lorde pretutindeni. Dar parc\ o bucurie maiexist\, inima mai rezist\ acestui co[marpentru c\ la urma urmei vor veni [i vremurimai bune.

Andreea Elena NI}|Cls. a X-a CNRV

E

C

U

E

IULIA ANDREEAIULIA ANDREEACOST|CHESCUCOST|CHESCU

C|R}ILE ARD LA 415GRADE FAHRENHEIT

SCHIMBARE

cum, când tr\im momente de apogeu ale c\l\torieinoastre, privim cu nostalgie `n urm\ la timpul de`nceput al anilor de gimnaziu. Dac\ `n acest moment`ncerc\m s\ ne definim ca personalit\]i, modele unice,atunci, de mult, la `nceputul anilor abia dac\ nedefineam. Abia dezmetici]i din mâna `nv\]\toarei,`ncercam s\ ne memor\m unii pe al]ii dup\ ochi, dup\culoarea p\rului, dup\ zâmbet [i numele ceva maitârziu. Era prima dat\ când ne sim]eam mai mari,con[tientizând aceasta prin prezen]a pe discipline amai multor dasc\li. Cu ei de mân\ [i `n suflet orizontul

a devenit senin [i de `nvins chiar dac\ `nceputurile erau timide. Am crescut odat\ [i `mpreun\ cu trecerea obstacolelor ce au

constituit pietre de `ncercare `n etapele definitorii ale dezvolt\riinoastre. Am constituit o familie cu un cântec al ei, o imagine `npasteluri [i tonuri armonice cu note aromatice. Ne-am reg\sit uni]i`n momente de criz\ [i bine `ndruma]i pe poteca demnit\]iiumane de cea care ne-a ]inut loc de mam\, de prieten\, de sor\.

Este Doamna. Doamna viorii. Sclipirea ei asemeni str\luciriiacelui acord ce `nsenineaz\ picardian sufletele noastre duruteuneori [i `ncercate de vântul de r\s\rit al adolescen]ei.

L\sa]i-ne Doamn\ s\ v\ petrecem al\turi, prin palatelemuzicii, cu peruci [i crinoline, cu bastoane [i joben, `n pas demenuet neterminat. R\mâne]i-ne aceea[i prim\ vioar\ [i cândve]i rosti rug\ciunea de sear\ noi vom veni la `nchinat.

Cu inimile vibrând, a[a vedem cum a trecut timpul, bob cubob, ca nisipul clepsidrei. De partea noastr\ r\mâne experien]acu fructul copt al zidirii spre mâine.

Adânc recunosc\tori celor care ne-au oferit bucate alese [iconsistente la osp\]ul catedrei.

De mân\, unul lâng\ altul, scrut\m prin lacrima r\scrucii, dru-mul preg\tit, la cap\tul c\ruia ne a[teapt\ ]\rmul. }\rmul cumarea `nspumat\ a vie]ii.

Ochiul nostru atent, veghind `n noapte, far c\tre un ]\rm mut;mâinile noastre, vâsle ce nu ostenesc; tâmplele noastre, ulcioarece se umplu cu lumina din fereastra lunii. {i deodat\ zorile. Zorilecu focul [i lumina, cu lupta [i biruin]a, cu pasul urm\tor sprematuritate.

Ioana PIPELEALiceul de Art\, Piatra Neam]

REVISTA “JUNIOR”“JUNIOR”ublica]ia elevilor clasei a II-a B, revista "Junior" se `nscrieprintre noile reviste ale ciclului primar din {coala nr. 10,Piatra Neam].

Am recurs la elaborarea unei reviste a clasei pentru c\am sim]it nevoia s\ avem o revist\ menit\ s\ contribuie la:

- folosirea timpului liber `ntr-un mod pl\cut, util [i orga-nizat;

- ini]ierea `n tainele meseriei de redactor `n cadrul pro-gramului prelungit al zilei de [coal\ de la orele 14,00- 17,00;

- publicarea timidelor crea]ii ale elevilor va na[te dorin]ade a compune mai frumos;

- descre]irea frun]ilor prin probleme distractive, rebus,jocuri [i umor.

La editarea revistei au participat to]i elevii clasei, con-tribuind fiecare dup\ talentul [i pasiunile sale. Un colectiv mare deredactare nu `nseamn\ c\ revista public\ orice, f\r\ a se selecta [i corec-ta toate articolele `n fa]a tuturor.

Elevii clasei a doua au `n]eles c\ `n calitate de reporteri trebuie s\ fiela curent cu cele mai noi informa]ii din diverse domenii, s\ [tie ce se`nt`mpl\ `n jurul lor [i s\ `n]eleag\ mai bine realitatea.

Micii fotoreporteri au surprins dou\ spectacole desf\[urate laBiblioteca Jude]ean\ [i Liceul de Art\, `n care colegii lor au prezentatmontajul literar- artistic "De ziua Unirii" [i sceneta "L-am visat pe neneaIancu".

Primul num\r al revistei se prezint\ cu un cuprins bogat, cu articolece abordeaz\ teme variate de: literatur\, istorie local\, [tiin]e, matematic\distractiv\, educa]ie plastic\ etc.

Chiar dac\ temele abordate sunt variate: despre iarn\ [i prim\var\,Mihai Eminescu [i Ion Creang\, salut, punctualitate [i polite]e, hibernare,migra]ia p\s\rilor, povestea scrisului [i a secundei, obiceiuri de iarn\ [i deprim\var\, igiena pielii, a ochilor [i a gurii- toate au o ]inut\ [tiin]ific\ mai`nalt\ dec`t nivelul clasei a doua.

Dac\ la `nceput trebuia s\ le explic ce anume ar `nsemna un dome-niu nou pentru ei (istorie, [tiin]e), acum `ncerc s\-i obi[nuiesc cu infor-ma]iile necesare v`rstei lor.

Merit\ re]inut\ preocuparea revistei de a scoate `n eviden]\`ncerc\rile literare ale elevilor- unele chiar izbutite- ]in`nd cont c\ abia suntla `nceputul "bucuriei de a compune".

Destinat\ a avea un caracter enciclopedic, revista "Junior" r\spundezecilor de `ntreb\ri puse de elevi, `n primele dou\ clase din via]a lor de[colari.

Revista este o veritabil\ [coal\ a vie]ii, scris\ `ntr-un limbaj riguros,[tiin]ific, dar [i accesibil pentru cei mai pu]in aviza]i.

Recomand cu c\ldur\ aceast\ revist\ tuturor elevilor din ciclul primar[i mul]umesc cu respect conducerii Casei Corpului Didactic, care a ini]iat"microstagiul de formare" at`t de necesar coordonatorilor revistelor[colare.Viorica NANU - {coala nr. 10 Piatra Neam]

omnule ConstantinGhenescu, bine a]i venitla Piatra Neam]!

- Adic\, bine amvenit acas\!

- V\ aminti]i cum afost c`nd a]i ajuns primaoar\ `n Piatra Neam]?

Se `mplinesc 35 deani de c`nd primul om acobor`t pe Lun\ [i totacum 35 de ani a cobor`t[i Costic\ Ghenescu, [efde promo]ie, `n gara din

Piatra Neam]. Parc\ v\d [i acum, erao diminea]\ cu cea]\, trenul meuvenea de la Alba Iulia, prin Ploie[ti, iarla Bac\u m\ ̀ ntrebam ner\bd\tor c`ndapare muntele, pentru c\ profesoriimei mi-au spus: "acolo-i de tine, c\ efrumos [i sunt mun]i". De la gar\ ammers pe str. Castanilor [i mi-a ap\rut`n fa]\ firma Teatrului Tineretului.Firma era de sticl\, noaptea seaprindea, era albastr\, era superb. M\a[teptau `n fa]a teatrului o doamn\,[oferul [i regretatul domn Covali. Adoua zi au ap\rut [i ceilal]i doi colegicare au optat pentru Piatra Neam]:Marta Saftiuc [i regretatul Pilu Cri[an.

Am fost `nt`mpina]i cu mult\dragoste, am f\cut o echip\. Am g\sitaici o pleiad\ de actori, care nu m\

l\sau s\ fac nimic pe scen\, dar erauminuna]i; `mi vin `n minte acumaMitic\ Popescu, minunata Adria

Pamfil, Pu[a Balaure,care acum este la TeatrulEvreiesc, regretataMagda Pavlidis, am g\sito mare familie.

- V\ petrece]ivacan]ele acas\?

- Da, de fiecare dat\m\ `ntorc acas\ des\rb\torile de iarn\, de~nviere [i `n concedii vara.V\d ora[ul care m-a`nfiat, curat, tinerii suntfrumo[i, vin s\-mi cear\autografe, probabil c\p\rin]ii lor m\ recunosc [ile spun c\ am fost actoraici. Este o fr\]ietate [i obonomie `ntre oameni, desimt c\ m-am `ntors `n

Paradis. A[ vrea totu[i s\ fac un apelc\tre noul primar, s\ termine [oseauap`n\ la Cabana B`tca Doamnei [i tro-tuarul de la Petrodava p`n\ la BisericaPrecista, pentru c\ sunt locuri minu -nate [i reprezentative pentru ora[.Apelul este al unui om care iube[teacest ora[, care de[i a colindat lumea,nu dore[te s\ p\r\seasc\ p\durile lui[i care `n o sut\ de metri se salut\ cuzece prieteni. A[ vrea s\ mor aici [iniciunde altundeva.

- C`nd a]i plecat de la TT `nBucure[ti?

- Am plecat acum zece ani, cam`n acest timp, cu un premiu de inter-pretare pentru rolul cet\]eanul K din"Procesul" lui Kafka, pentru cel maibun actor al stagiunii. Spectacolul eraf\cut de o regizoare din Anglia, care alucrat cu Purc\rete [i care a `nv\]atlimba român\. Poate c\ nu e un c`ntecde leb\d\, de[i finalul acela m-a obse-

dat, [ti]i, personajul moare trist, ca unc`ine `ntr-o groap\.

Am mai f\cut, tot `nainte de apleca, un recital de poezie LucianBlaga, prima parte, [i partea a douaun recital de muzic\ [i poezie vechedin Transilvania.

- Domnule Ghenescu, crede]i `ndestin?

- Cum pot s\ nu cred dac\ amoptat pentru TT ca t`n\r absolvent, iarast\zi, dup\ 35 de ani de scen\ [i 60de ani de via]\ g\sesc c\ PiatraNeam] e singurul loc din lume undevreau s\-mi petrec b\tr`ne]ea, atuncic`nd m\ voi `ntoarce pentru totdeau-na? A doua mea schimbare de destina fost atunci c`nd Ducu Darie m-achemat `n birou la Og\[anu [i mi-apropus colaborarea cu Bulandra. Eim\ [tiu de la Piatra Neam], a[a cum `i[tiau pe to]i de aici, c\ atunci c`ndmergeam noi la Bucure[ti, se

sp\rgeau geamurile. {i mi-a dat textul"Iulius Cezar"- Shakespeare, cu pre-miera la Tokio. Spectacolul a avut locprintr-o alt\ coinciden]\ dum-nezeiasc\, `n mai, de ziua mea, deConstantin [i Elena. Nu mai fusesemniciodat\ la Tokio.

- A[ mai vrea s\ comenta]i ima -ginea pe care o avem despre dum-neavoastr\- un ardelean credincios,care iube[te natura [i oamenii.

- Exist\ Dumnezeu. Exist\ com-pensa]ie. E u[or s\ facem bine celordin jurul nostru, chiar [i prin gesturisimple, dac\ avem dou\ p`ini `ntr-o zi[i [tim c\ nu le m`nc\m pe am`ndou\,s\ d\m una din ele cuiva, care [tim c\nu are.

Eu sunt cre[tin ortodox [i am fostvara asta cu prietenul meu RomeoTudor la m\n\stirile din Neam], apoine-am oprit `n cimitir la colegii no[triactori Florin M\celaru [i Traian P`rlog.Le-am cur\]at mormintele, am l\satflori [i am aprins lum`n\ri. Cred c\ areimportan]\ cum arat\ mormintele,pentru c\ asta `nseamn\ c\ cei carete-au cunoscut nu te-au uitat!

(va urma)Dumitri]a VASILCA

ARTE & MESERII - PIATRA NEAM}

septembrie 2004Pag. 7APOSTOLUL

LEC}IA DE ONESTITATE

-D

A

CCoonnssttaannttiinn GGhheenneessccuu::

"M-AM ~NTORS ~N PARADIS""M-AM ~NTORS ~N PARADIS"

EDUCA}IAESTETIC|A ELEVILOR~N INTER-NATUL{COLAR

duca]ia estetic\ serealizeaz\ `n proce-sul de `nv\]\m`ntprin obiectelecuprinse `n planul de`nv\]\m`nt: limba [iliteratura român\,[tiin]e sociale,desen, muzic\,matema tic\, fizic\,chimie, biologie,respectiv prinobiectele de speciali-

tate caracteristice profilului fiec\ruiliceu.

~n [coal\, rolul esen]ial `neduca]ia estetic\ `l au cadreledidactice. Al\turi de ace[tia, peda-gogul [colar ocup\ un locdeosebit de important. Afirm`ndaceasta ne baz\m pe cel pu]inc`teva considerente:

a) o bun\ parte din timp eleviiafla]i `n internate `[i desf\[oar\activitatea sub directa `ndrumare[i supraveghere a pedagogului[colar;

b) `n multe cazuri, pedagogii[colari sunt cei are organizeaz\ [iconduc activit\]i ce se desf\[oar\`n expozi]ii, muzee, `n s\lile despectacol, precum [i `n excursiisau drume]ii;

c) foarte mul]i pedagogi suntanimatorii unor forma]ii artisticesau de amatori, cei care `ncura-jeaz\ [i `ndrum\ multe tinere ta-lente. Contribu]ia pedagogului[colar la educa]ia estetic\ esteampl\ [i divers\, iar c`teva direc]iitrebuie subliniate ̀ n mod deosebit.Integrarea frumosului `n mediul[colar cere mult\ energie [i cre-ativitate.

Din primii ani de [coal\ eleviitrebuie deprin[i s\ tr\iasc\ [i s\`nve]e `ntr-un mediu ambiantfavorizant pentru dezvoltarea lorintelectual\ moral\, estetic\ [ietic\. Este necesar ca elevii s\creasc\ `ntr-o lume frumoas\,`ntr-o armonie de culori, forme [igesturi, care, `mpreun\, au obogat\ valoare formativ\.

Cercet\ri `n domeniul psi-hologiei, pedagogiei [i sociologieieduca]iei au dus la concluzia c\

mediul ambiant exercit\ o influ-en]\ major\ asupra form\rii per-sonalit\]ii copiilor. ~ntre un copil,care `n primii ani ai existen]ei salecre[te `ntr-un cadru `ngrijit, estetic[i unul care se dezvolt\ `ntr-oambian]\ total lipsit\ de gust,decalajul este foarte mare.

Tr\ind `n mijlocul elevilor,pedagogului [colar `i revine sarci-na de a-i obi[nui cu o comportarecivilizat\, cu gesturi decente.Dac\ nu a fost `nv\]at acas\, ele-vul trebuie `nv\]at la [coal\ s\fac\ gesturi pline de semnifica]ie.

~n perioada vie]ii de internatelevii scriu versuri, c`nt\, picteaz\,execut\ obiecte de art\. Ei trebuies\ g\seasc\ `n pedagog unsf\tuitor matur [i avizat, mai multdec`t at`t, un animator al mi[c\riiartistice de amatori, un stimulatoral creati vit\]ii.

O metod\ eficient\ derealizare a educa]iei estetice `nr`ndul elevilor interni, care st\ la`ndem`na pedagogului [colar,este cea a discu]iilor individualesau colective pe teme generalesau particulare.

Se pot aborda diferitesubiecte: de alegerea culorilor saumodelelor pentru `mbr\c\minte,p`n\ la mobilarea modest\ [i cugust a interioarelor `n scopulob]inerii esteticii ambientale.

Pentru reu[ita convorbirilorpe aceste teme, este necesar\ oargumentare [tiin]ific\ care s\conving\ elevii. ~n acest scop,ini]ierea discu]iilor trebuie s\ sebazeze pe o documentare prea -labil\ a pedagogului. El poate dasfaturi practice referitoare lazugr\virea `nc\perilor, precum [ila asortarea mobilierului [i a acce-soriilor. se vor vospi `n albastrusau verde `nchis `nc\perile micipentru a se crea senza]ia der\coare, iar cele destinate odihnei[i mesei `n culori calde: galbendeschis, verde deschis sau ro[u.Nu este indicat excesul de albcare provoac\ dureri de cap [iafec]iuni ale ochilor.

Participarea pedagogului[colar la educa]ia estetic\ aelevilor presupune a[adar o pro-prie cultur\ estetic\, vast\ [itemeinic\. El va putea participaeficient la acest proces numai `nm\sura `n care este sincer, pre-ocupat [i competent.

O atitudine estetic\ nu seformeaz\ prin imperativele degenul a[a este bine, a[a este fru-mos, a[a este ur`t ci printr-o dez-batere vie, argumentat\.

Interven]ia pedagogului tre-buie s\ fie totdeauna fireasc\,matur\ [i avizat\.

Gabriela ANDONEPetru LUPA{CU

NENENENEIANCULE,IANCULE,TE-AMTE-AM~NVINS!~NVINS!

Ultimele alegeri locale audemostrat c\ românii nu mai auchef de politic\ [i nici m\car depoliticieni. S-au sastisit de min-ciuni. A[a c\ nici nu au mai ie[itdin case, probabil de fric\ s\ nug\seasc\-n loc palate decle[tar, r\s\rite peste noapte `nurma `ndeplinirii promisiunilorf\cute de candida]i.

Votantul anului 2004 estederutat cu totul. El vede cumlupta anticorup]ia nu are succesdecât `n apele mici [i mâloasepluripartinic. Ascult\ pove[ti cuFe]i- Frumo[i corup]i, numi]i [ibaroni, dar bine sprijini]i [i cul-mea se `ntâlne[te la urne cude-alde conii Nae Ca]avencu,Fanic\ Tip\tescu, Agami]aDandanache [i alte pu[lamalecaragiale[ti resuscitate derealit\]i actuale. Prima p\rerecorect\? Caragiale este ve[nicviu.

{i la alegerile locale de carevorbim, cet\]eanul turmentat afost la datorie. Printre noi. A`ntrebat exact ca pe vremea luinenea Iancu: cu cine s\ votez?,pe cine s\ cread\? de ce n-areursul coad\? când va face plo -

pul mere [i r\chitamic[unele?... Paradoxal, totnel\murit [i t\hui a r\mas [i `nanul de gra]ie 2004. Meritul luicivic? Pân\ la urm\ a votat, n-ascris porc\rii pe buletinul de vot,ca al]ii. Cet\]enii cu dreptul devot nu mai vor s\ aleag\ pentruc\ s-au plictisit, le e ru[ine, le escârb\. S-au s\turat s\-i vad\pe Zoe " cea b\rbat\" [i pe"conu Leonida fa]\ cureac]iunea" care huzuresc binemersi printre noi [i ast\zi.

Adolescenta democra]ieromâneasc\ a intrat `n fierbin]ic\lduri electorale. Localele s-auterminat, urmeaz\ generalele.Partidele politice de buzunar,lift, apartament, bloc n-au nici o[ans\. Se vor scufunda precumTitanicul [i doar o ecranizare desucces le-ar putea readuce `naten]ia amatorilor de curiozit\]i.Anali[tii politici rasa]i gâfâie peecrane [i la microfoane.Vorbesc din toate pozi]iile [igândesc retroactiv excep]ionaldespre campania cu zurg\l\idin toamna Anului "{tefan celMare [i Sfânt". Ne referim laalegerile parlamentare [i prezi-den]iale. Fo[g\ial\ la care sun-tem martori ne oblig\ s\-lstrig\m pe Caragiale, al ce acreat "O scrisoare pierdut\". Ces\-i spunem? Nene Iancule,te-am `nvins! Avem "di t\ti",vorba cântecului. {i corup]i, [iescroci, [i baroni locali.Subiecte grase, nene.

Dumitru RUSU

Pas vibrândPas vibrând

La T.T., ̀ n “JUC|RIA DE VORBE” al\turi deGheorghe D\nil\ [i Ana Ciontea

E

PPP

COLEGIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA; Constantin TOM{A; {tefan CORNEANU

AAPPOOSSTTOOLLUULL LLIITTEERRAARR [[ii AARRTTIISSTTIICC

Pag. 8 APOSTOLUL septembrie 2004

{COALA {I MEDIA

seminar teologic din ]ar\ careg\zduie[te sediul unui post de radiocre[tin ortodox, cel de care aminteam.Prin urmare, acest eveniment, carevine s\ marcheze un fapt istoriccomemorativ, devine el `nsu[i uneveniment istoric, iar noi s`ntem ferici]ic\ am putut fi martorii acestuia.

Rep: Ce impact considera]i c\ vaavea `nfiin]area noului sediu al postului

de radio "Trinitas" pentru Seminarul Teologic, `nincinta c\ruia a fost amplasat? Dar pentru PiatraNeam]?

PP rr .. PP rr oo ff .. DD .. CC .. :: Pentru Seminar, `nfiin]areaacestui studio de radio reprezint\ o mare realizarecare se adaug\ tuturor celorlalte pe care institu]iaaceasta de `nv\]\m`nt a c\utat s\ le `nf\ptuiasc\`n slujba Bisericii noastre str\mo[e[ti, `n felulacesta eviden]iindu-ne `nc\ o dat\ activitatea pecare o desf\[ur\m at`t `n plan educativ, c`t [i `ncel misionar. Hot\r`rea ~naltpreasfin]itului nostruMitropolit Daniel de amplasare a acestui studio `nincinta Seminarului nu numai c\ ne onoreaz\ `nmod deosebit, dar `n acela[i timp ne [i respon -sabilizeaz\.

Rep.: Ce atribu]ii revin elevilor seminari[ti [iprofesorilor acestei institu]ii [colare `n realizareaemisiunilor postului de radio "Trinitas"?

PP rr .. PP rr oo ff .. DD .. CC .. :: Atribu]iile noastre, ale tutu -ror, consider c\ vor fi numeroase [i diversificate `nfunc]ie de noua gril\ de emisiuni care va fi fixat\de la Studioul Central din Ia[i. ~ntre acestea vor ficu siguran]\: interpretarea c`ntecelor religioasede c\tre corul "Imperialii" al elevilor seminari[ti,sus]inerea de referate tematice, predici [i con-ferin]e ocazionale de c\tre profesorii clerici [i laici,precum [i prezentarea tuturor evenimentelor cul-turale ce se vor desf\[ura pe teritoriul celor dou\protopopiate, Piatra Neam] [i Roznov, `n a c\rorproprietate se afl\ acest studio.

Rep: Av`nd `n vedere c\ anul acesta, 2004,institu]ia [colar\ pe care o conduce]i a fostabsolvit\ de cea de-a cincea promo]ie, avemrug\mintea s\ prezenta]i un "palmares" ob]inut `ncei 10 ani de existen]\ a Seminarului din PiatraNeam]. Din c`te [tim, ave]i cu ce v\ l\uda.

PP rr .. pp rr oo ff .. DD .. CC .. :: ~ncerc`nd s\ trec pestesmerenia (modestia) care trebuie s\ caracteri -zeze o [coal\ teologic\ [i pe reprezentan]ii ei, nupot s\ nu v\ prezint c`teva din rezultatele meritoriipe care elevii no[tri le-au ob]inut prin osteneala"dasc\lilor" lor, pe parcursul acestor zece ani defunc]ionare: c`[tigarea unor premii meritorii laconcursurile [colare na]ionale, editarea de casete[i CD-uri cu c`ntece religioase, editarea revistei"Lumina lin\", c`[tig\toare de trei ori a premiului Ila nivel na]ional, la care se adaug\ reputa]iafo[tilor no[tri elevi la facult\]ile unde actualmente`[i continu\ studiile.

Rep.: V\ mul]umesc pentru interviul acordat [iv\ doresc s\ ob]ine]i, `mpreun\ cu colectivul decadre didactice pe care `l coordona]i [i, nu `nultimul r`nd, cu ajutorul lui Dumnezeu, c`t maimulte [i mai valoroase rezultate `n tot ceea ce`ntreprinde]i.

s

Lec]iaLec]iaprimit\primit\

`n Croa]ia`n Croa]ia

m f\cut mai multe croaziere`n insule vecine: Havar,Brac, Necujam; peste tot unpeisaj mirific format dinp\durea de pini medi -teranieni, marea foartelimpede, coasta pietroas\de nuan]\ ro[iatic\, cerulsenin [i `nsorit mereu. Undolce farniente [i o atmos-fer\ destins\, oameni

sur`z\tori [i amabili. Animatorii detab\r\ cuno[teau to]i englez\ [i `[if\ceau trea ba cu responsabilitate. P`n\[i barmanii [tiau englez\, c\ci majori-tatea erau studen]i, ce lucrau casezonieri.

La sf`r[itul taberei to]i am primit unCD-rom cu aspecte din timpulactivit\]ilor organizate [i o caschet\ cuemblema Euroclub, firma ce orga-nizeaz\ taberele.

Directoarea taberei, Nata[a, ofemeie remarcabil\, Igor, so]ul ei,David, proful irlandez, Mathew, ameri-canul, ne-au condus la feribot [i cuceva regrete am p\r\sit insula de vis...La Split am avut surpriza s\ ne a[tepteun autocar albastru, pe care scriaLUCKY, [i, noroco[i, am ajuns repede[i bine `n ]ar\.

De ce oare croa]ii sunt `n stare s\organizeze a[a o tab\r\? Nou\ nu nelipse[te nimic pentru asta, iar spe-ciali[ti `n englez\ sunt slav\ cerului,dar ne lipsesc ini]iativa [i entuziasmulde a face ceva bun, iar serviciile noas-tre `n domeniul turismului las\ de dorit,chiar [i `n organizarea taberelor decopii de unde se scoate un profitfrumu[el!!!

in anul [colar 1990/ 1991, dup\ o absen]\ de pestepatru decenii, `n `nv\]\m`ntul românesc [i-a reluatlocul educa]ia religioas\, ca unul din factorii de baz\ `nformarea personalit\]ii umane. La prima vedere, maiales pentru cei care nu cunosc "secretele" activit\]iididactice, lucrurile par, au p\rut chiar deosebit de sim-ple.

S-a inclus [i acest "obiect" `n planul de `nv\]\m`nt,preo]ii au fost repartiza]i pe unit\]i [colare [i sf\tui]i s\se `nscrie la examenele pentru acordarea gradelor

didactice, activitatea demar`nd "f\r\ probleme". Se pare c\, dac\nu chiar a[a este, a fost neglijat un am\nunt: predarea religiei nu"se supune" `n totalitate normelor valabile pentru obiectele laice;predarea acestui "obiect" mai are [i ceva specific de care trebuies\ ]in\ seama preotul profesor.

Pornind de la aceast\ specificitate, pe baza unei practici devreo 5 ani la catedr\, t`n\rul profesor de religie ortodox\, titular la{coala "Spiru Haret", metodist la Liceul Pedagogic "GheorgheAsachi" din Piatra Neam], MIHAI FLOROAIA, licen]iat al Facult\]iide Teologie Ortodox\ "Dumitru St\niloae" din Ia[i (promo]ia1997), absolvent al masteratului al aceleia[i facult\]i (speciali-tatea Teologie- Istorie), `n prezent doctorand al Facult\]ii deTeologie Ortodox\ a Universit\]ii "Babe[ Bolyai" din Cluj- Napoca,a elaborat [i a publicat o lucrare de mare interes pentru "profesorii

de religie, preo]i, studen]i `n teologie [i discipline socio- umane,seminari[ti, absolven]i de licee pedagogice, p\rin]i [i pentru ceiinteresa]i de educa]ia moral\ [i religioas\ ast\zi": "ROLULMETODEI DIDACTICE ~N ~NV|}|M~NTUL RELIGIOS (Editura"Alfa", Piatra- Neam], 2004).

Dup\ cum men]ioneaz\ `n "Introducere", Mihai Floroaia [i-apropus elaborarea acestei c\r]i de metodic\ fiind convins dec`teva argumente verificate `n timp: "Religia cre[tin\/... /de]ineprimul loc `n via]a public\ [i privat\ a marilor popoare"; "Poporulromân, de la formarea sa, a intrat `n istorie ca popor cre[tin";"Credin]a ortodox\ face parte din fiin]a noastr\ na]ional\"; "Numaireligia poate constitui suprema garan]ie a unei educa]ii solide prinfaptul c\ te integreaz\ `ntr-o ordine spiritual\ leg`ndu-]i faptelep\m`nte[ti cu o lume transcendent\, d\ruindu-te, astfel, eter-nit\]ii".

Cele aproximativ 200 de pagini de text ale c\r]ii s`nt struc-turate `n patru capitole. Mai `nt`i, `n capitolul "Educa]ia religioas\ast\zi", autorul define[te conceptul "educa]ie", prezint\ un scurt"istoric" al acestuia ("Educa]ia religioas\ `n Grecia antic\"; "... `nVechiul Testament"; "... `n Noul Testament"; "... `n concep]ia mar-ilor pedagogi laici"), dar se opre[te [i asupra "Necesit\]ii, scopu-lui [i importan]ei educa]iei religioase", precum [i asupra unoraspecte ale "Educa]iei copilului `n familie".

Cel mai dezvoltat capitol al c\r]ii este capitolul al II-lea, capi-

tol destinat prezent\rii metodelor ce pot fi folosite `n educa]ia reli-gioas\ (aproape jum\tate din spa]iul tip\rit).

Dup\ prezentarea c`torva aspecte teoretice generale referi-toare la "defini]ia, func]iile [i clasificarea metodelor didactice" [i la"rela]ia metod\- con]inut `n `nv\]\m`ntul religios", Mihai Floroaia]ine s\ prezinte fiecare metod\ de `nv\]\m`nt, dar [i modul `ncare consider\ c\ aceasta poate fi aplicat\ `n cadrul educa]ieireligioase. Ceea ce aduce nou cartea pe l`ng\ "sinteza unui marenum\r de lucr\ri de specialitate", dup\ cum precizeaz\, `n"Prefa]\", [i pr. conf. dr. Costachi Grigora[ de la Facultatea deTeologie Ortodox\ "Dumitru St\niloae", de la Universitatea"Alexandru Ioan Cuza" din Ia[i, este bogatul material extras din"Vechiul [i Noul Testament" cu scopul de a exemplifica practic `ncadrul lec]iilor. ~n aceea[i preocupare se `nscrie [i prezentarea"metodelor specifice educa]iei religioase", iar `n capitolul al III-lea,a "metodelor folosite de M`ntuitorul Iisus Hristos, Sfin]ii Apostoli [iSfin]ii P\rin]i".

Deosebit de important mi s-au p\rut [i recomand celorchema]i s\ fac\ educa]ie religioas\, [i nu numai, s\ citeasc\ [i,mai ales, s\-[i `nsu[easc\ "normele" ce trebuie respectate detoate cadrele didactice, norme incluse `n capitolul al IV-lea, intitu-lat "Preotul ca profesor".

Constantin TOM{A

O CARTE PENTRU PROFESORII DE RELIGIE {I NU NUMAIO CARTE PENTRU PROFESORII DE RELIGIE {I NU NUMAI

D

RRAADDIIOO TTRRIINNIITTAASS LLAA PPIIAATTRRAA NNEEAAMM}}

A

(Urmare din pag. 5)

(Urmare din pag. 5)

coli de tip profesional, `nfiin]ate pentru nevoile dezvolt\rii capita -liste. Se mai numeau - la `nceput, `n unele locuri - {coli de Arte [iMe[te[uguri.

La noi, preistoria o constituie "{coala Zucher" deschis\ laBucure[ti, `n 1835, un curs practic pentru preg\tirea de meseria[iromâni: l\c\tu[i, fierari, strungari, t`mplari. Era condus\ de Dr.Zucher.

- 1840, se deschide la Ia[i {coala de Arte [i Meserii, cu dura-ta de patru ani, cu sec]iile: l\c\tu[erie fin\, fier\rie de fabric\,rot\rie, curel\rie, dulgherie [i strung\rie.

- 1855, se `nfiin]eaz\ la Bucure[ti {coala de Arte [iMe[te[uguri cu c`te un me[ter: fierar, ebenist (t`mplar `n lemn de abanos),t`mplar [i dulgher. Durata 4 ani. Avea internat pentru ucenici.

- Meseria[ii (me[terii) erau adu[i din str\in\tate (Germania, Fran]a,Elve]ia, etc).

- Prin Legea instruc]iunii publice (25.XI.1864) acestea devin [coli tehnice

de ma[ini [i instrumente agricole.- ~n 1873, Titu Maiorescu, `n calitate de ministru al `nv\]\m`ntului, modifi -

c\ legea [colar\ din 1864, prev\z`nd " `nfiin]area de [coli reale al\turi decele clasice, ca mijloc de a `ndrepta cel pu]in o parte a spiritului public spreocupa]iunile practice". Se `nfiin]eaz\ treptat [coli profesionale.

- Prin reorganizarea `nv\]\m`ntului profesional `n 1893 (ministru TakeIonescu), aceste [coli se numeau de arte [i meserii.

- Prin Legea asupra `nv\]\m`ntului profesional a lui Spiru Haret (votat\la 27 martie 1898) aceste [coli sunt organizate pe trei trepte: elementare,inferioare [i superioare.

- ~n 1901, Asocia]ia absolven]ilor [colilor de arte [i meserii ini]iaz\ o{coal\ industrial\ cu cursuri de sear\ pentru ucenici, calfe [i lucr\tori.

- O prestigioas\ {coal\ de art\ [i meserii a fost cea de la Craiova, undea `nv\]at C. Br`ncu[i.

- Se pare c\ {colile de arte [i meserii au fost desfiin]ate `n 1948, printransformarea lor `n {coli Medii Tehnice.

{COLILE DE ARTE {I MESERII{COLILE DE ARTE {I MESERII

{

~NV|}|M~NT {I CULTUR|

Pag. 9APOSTOLUL

ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII * ARTE & MESERII

septembrie 2004

istinsul profesor de limba [i lite -ratura român\ Alexandru Iftimie,cunoscut publicist, mai ales caautor al Monografiei Liceului"Petru Rare[", editat\ `n anul1969, anul centenarului acesteiprestigioase institu]ii de`nv\]\m`nt din Neam], dar [i caunul din oamenii [colii care a par-curs toate treptele ierarhiei peda-gogice, de la func]ia de pedagog,la {coala Normal\ din PiatraNeam] (1 iulie 1940- 30 noiem-

brie 1941), imediat dup\ absolvirea acesteia,la cea de "inspector [colar [ef" (1 iunie 1949-1 decembrie 1953), cu etapa intermediar\(`nv\]\tor ̀ n satul Iablona, B\l]i, ̀ n Basarabia,1 decembrie 1941- 31 octombrie 1943), apoica profesor [i director al {colii de 7 ani Nr. 2din Piatra- Neam] (1 decembrie 1953- 1 sep-tembrie 1960 [i ca director (1960- 1961) [iprofesor p`n\ `n 1983, anul pension\rii, laLiceul "Petru Rare[", profesorul AlexandruIftimie, `nc\ de pe b\ncile [colii normale pu -blic\ versuri [i proz\, eseuri [i lucr\ri de cer -cetare [tiin]ific\ la revista "Apostolul" (`ntre1938- 1940), `n "Petrodava Socialist\"(1945), precum [i `n alte publica]ii ("Flac\ra","Steagul Ro[u", "Gazeta ~nv\]\m`ntului","Sc`nteia tineretului", "Preocup\ri didacticeseria a II-a [.a.), iar acum, `n plenitudineafor]elor sale creatoare, profesorul octogenarne propune o carte, dup\ cum singur o carac -terizeaz\, "de memorialistic\ [i `ncerc\ri lite -rare", intitulat\ "Prin [colile timpului meu" (cadiscipol, ca educator, ca manager), editat\ cusprijinul Sindicatului Liber al Lucr\torilor din~nv\]\m`nt [i Cercetare {tiin]ific\ al Jude]ului

Neam] [i al [colii `n care [i-a desf\[uratactivitatea ca dasc\l `n ultimul sfert de veacal carierei didactice- Colegiul Na]ional "PetruRare[".

Prima din cele dou\ c\r]i ale volumului-"{coli, oameni, locuri [i vremuri- imagini dintimpul vie]ii active" con]ine "material" care arfi putut constitui un singur volum, o singur\carte, din dou\ motive: 1. caracterul ei unitar,distinct fa]\ de cartea a doua ("De la Erato laClio"), mult mai eterogen\, av`nd `n vedere

c\ aceasta se compune din dou\ p\r]i totaldistincte [i doar din punctul afectiv de vedereal autorului unitare (I. "Cu ONT Carpa]i pestehotare" `n care sunt adunate impresiile dec\l\torie, [i II - "Alte crochiuri [i portrete dedasc\li nem]eni", care cu pu]in efort puteau fiincluse `n Cartea I) [i 2. - realizarea unui primvolum separat, `ntr-o carte cu text aerisit, deaproximativ 300- 350 de pagini, [i nu cumeste prezentat acum cititorului `n 215 pagini,cu liter\ foarte mic\, ar fi permis o puneremai bun\ `n valoare a talentului de potretist,de povestitor, de scriitor `nzestrat al profe-sorului Alexandru Iftimie.

Trec`nd peste aceste mici inconveniente,c`t [i peste gre[elile de tehnoredactare [icele r\mase `n text din lipsa corecturii, impu-ta]ii pe care nu le adres\m autorului ci edi-torului (acesta fiind necunoscut deoarece nueste precizat niciunde `n textul c\r]ii), f\c`ndabstrac]ie de toate acestea, trebuie s\

spunem c\ volumul pe care `l propuneautorul este o carte de memorii, de amintiri,pe alocuri `nt`lnim [i pagini din jurnal (dinvia]a civil\ [i cazon\), o carte scris\ cu nerv,dar mai ales cu pricepere `n domeniu (literar),care dep\[e[te calit\]ile profesorului [itr\deaz\ cu bun\ [tiin]\ talentul de scriitor aldomnului Alexandru Iftimie.

Descrierea [i nara]iunea, dar mai alesportretul s`nt punctele forte ale autorului. Fiec\ este vorba de adolescen]i, colegi de[coal\, de p\rin]i, de dasc\li sau de "figuri"din via]a cazon\, de sub condeiul domnuluiAlexandru Iftimie prind via]\, se nasc, chipuricreate `n tu[e alb- negru sau `n culori incan-descente ca `n portretul pe care i-l alc\tuie[tetat\lui s\u pe un spa]iu de trei pagini din carecit\m un scurt fragment: "Cump\nit la vorb\[i la fapt\, scund, ro[covan, cu ochii c\prui,ferche[, cu hainele din stofe ieftine dar tot-deauna curate [i c\lcate, piept\nat cu c\rarepe st`nga pentru a-[i acoperi chelia, proasp\tb\rbierit, tata impunea prin ]inut\ [i prin tot ce`ntreprindea. Localnicii i se adresau cu"Domn Vasile", reprezentan]ii puterii cu"Domnule Iftimie", mama `ns\[i `n lume `ispunea Dumneata"

Nu lipsesc nici paginile `n care relatareaeste rece, seac\, atunci c`nd este prezentat\via]a politic\, social\, economic\ [i cultural\a diferitelor perioade din intervalul de dup\Primul R\zboi Mondial [i sf`r[itul secolului alXX- lea, dar descoperim [i multe pagini `ncare comicul `mbrac\ diferite forme (de lim-baj, de situa]ie). Interesante s`nt [iobserva]iile autorului privind diferitele `ndelet-niciri [i obiceiuri ale românilor din toateprovinciile prin care l-au purtat pa[ii `n timpulvie]ii zbuciumate pe care a tr\it-o. Nu lipsitede importan]\, pentru informa]iile con]inute,s`nt referirile la diferitele momente istoricesau politice pe care le compar\ critic cuaspectele din tranzi]ia de dup\ 1989:"Distan]a care m\soar\ diferen]a de mentali-tate `ntre epoca [colariz\rii mele [i epoca defa]\ nu poate fi comparat\ dec`t cudep\rtarea dintre mentalitatea de ast\zi ainte lectualit\]ii române [i mentalitatea curent\din statele Europei occidentale" sau "La dataaceea examenul de diplom\ nu era o simpl\ for-malitate ca bacalaureatul de ast\zi, ci..."

La toate aceste calit\]i [i multe altelecare alc\tuiesc arsenalul mijloacelor scri-itorului Alexandru Iftimie, trebuie men]ionat\impecabila limb\ literar\ folosit\ [i caracteruldocumentar obiectiv, inedit al lucr\rii "Prin[colile timpului meu", care, `n cartea `nt`i, seconstituie `ntr-un veritabil bildungsroman alc\rui erou principal este `nsu[i autorul.

Constantin TOM{A

AALLEEXXAANNDDRRUU II FFTT IIMMIIEE --"PRIN {COLILE TIMPULUI MEU"

(ca discipol, ca educator, ca manager)

RR EE VV II SS TT AA "" AA TT EE NN EE UU "" AA~~MMPPLL IINN IITT 4400 DDEE AANNII

evista literar\ "Ateneu"de la Bac\u a `mplinit`n luna august a aces-tui an 40 de ani de la`nfiin]are. Cu acestprilej num\rul 8 estededicat amintirilor,nostalgiilor ̀ nceputului,saluturilor primite din]ar\ de la suratele ei.Au `nt`i cuv`ntul ceicare au fost la `nceput:Radu Cârneci, SergiuAdam, Ovidiu Genaru,

George Genoiu, Constantin C\lin,George B\l\i]\. Despre cei care aufost [i nu mai s`nt, Mihail Sabin,Ioanid Romanescu, Vlad Sorianu(trecut `n eternitate cu c`teva ziledup\ apari]ia num\rului de revist\),Stelian Nanianu, Lucian Valea [ial]ii, amintesc fo[tii lor colegi `nvia]\. Nu e lipsit de importan]\ s\amintim c\ cei mai mul]i dintreactualii scriitori nem]eni au debutat`n paginile generoase ale"Ateneului". ~n acest num\r citim o

elogioas\ cronic\ literar\, semnat\de t`n\rul Adrian Jicu, la cartea luiAdrian Alui Gheorghe, "Româniape `n]elesul tuturor" ap\rut\ anultrecut la Editura "Conta" din PiatraNeam]. La rubrica "Perna cu ace",sus]inut\ de nem]eanul VasileSpiridon num\r de num\r, esteluat\ `n discu]ie cartea de interviuriale lui Marius Tupan cu criticul lite -rar Marian Popa.

""NNUU EE OOBBLL IIGGAATTOORRIIUU CCAAUUNN CCRRIITT IICC SS|| FF IIEE {{ II UUNN OOMMDDEECCEENNTT""

"Ziua literar\", suplimentulziarului cu acela[i nume este, `ntrealte suplimente similare - "Adev\rulliterar [i artistic" (Adev\rul), "Ziarulde duminic\" (Ziarul financiar),"Monitorul literar [i artistic"(Monitorul) - cel mai viu, cel maidinamic. ~ntr-un num\r relativrecent (119 din 3 septembrie),criticul literar Alexandru Cistelecanr\spunde `ntreb\rilor IolandeiMalamen. Vorbind despre dome -niul s\u, pe care `l st\p`ne[te multmai bine dec`t al]i critici literari "cu

vechime", Cis zice: "E adev\rat`ns\ c\ exist\ [i o persistent\ caco-fonie critic\; nu exist\ carte, oric`tde proast\, care s\ nu-[i g\seasc\adulatori. Ceea ce, pe ansamblu,d\ impresia unei confuzii eminente[i mai ales a unei eminente lipse despirit critic. Dar asta e o boal\endemic\ a criticii. La urm\, [ti]i

bine c\, spre deosebire de poe]i [iprozatori, se aleg doar c`]iva critici.Acolo trebuie c\utate normele lite -rare [i, inclusiv, combativitateaspeciei. Nu `n corurile critice de lac\minele culturale". ~n acela[inum\r este reprodus celebrulpoem al lui Ion Mure[an, "~n\l]areala cer" (unul din cele mai bunepoeme ale genera]iei '80) [i oproz\ de Gheorghe Cr\ciun dinaceea[i genera]ie literar\.

RREEZZ IISSTTEENN}}AA PPRRIINN CCUULL--

TTUURR|| ~~NN RROOMMÂÂNNIIAA CCOOMMUU--NNIISSTT||

Primul num\r al revistei"Luceaf\rul" de dup\ vacan]a devar\ public\ un r\spuns la o `ntre-bare pus\ (num\r de num\r) criti -cului literar Gheorghe Grigurcu, celmai compentent critic de poezie de

la C\linescu `ncoace. Referitor latema de mai sus, pus\ `n discu]ie,criticul are un r\spuns la obiect:"Din p\cate, evolu]ia rezisten]eiculturale la rezisten]a politic\ s-as\v`r[it anevoie [i ̀ ntr-un grad insu-ficient, jalnic de insuficient `n mediulromânesc. Intelectualii b\[tina[i s-auar\tat cel pu]in excesiv de precau]i,dac\ nu de-a dreptul demisionari,oper`nd cu jum\t\]i [i sferturi dem\sur\. Circumstan]\ ce ne pune`n inferioritate fa]\ de alte ]\ri estice`n care intelighen]ia s-a manifestat

ca o for]\ redutabil\. De ce al]ii `npreajma noastr\ au reu[it ceea cenoi n-am reu[it? Chestiunea com-port\ o analiz\ aparte". {i, pe celedou\ pagini ale revistei, GheorgheGrigurcu vine [i cu exemple: MihailSadoveanu, Eugen Simion, TudorArghezi, Titus Popovici, EugenBarbu, Mihai Beniuc, EugenJebeleanu, Adrian P\unescu [ial]ii. Dar `n lista lui Grigurcu intr\ [ialte nume precum Ion Gheorghe,Marin Preda, Constantin }oiu, careau f\cut gesturi mai mici de com-plicitate cu ideologia comunist\.

""CCAA SS|| EEXXII{{TT II TTRREEBBUUIIEESS|| FF II II CCOONNFFIIRRMMAATT ~~NN MMAA --RR IILLEE CCEENNTTRREE CCUULLTTUURRAALLEE""

~n revista "Timpul" din Ia[i, nr.7-8, redactorul [ef al altei reviste,"Orizont" de la Timi[oara (criticul li -terar Mircea Mih\ie[), r\spundet`n\rului prozator ie[ean RaduPavel Gheo la c`teva `ntreb\ri. Lacea referitoare la plasarea culturiiromâne `n plan european [i dac\aceasta ar fi interesat\ de pro-movarea culturii noastre, M.M.

r\spunde: "Cultura român\ e o cul-tur\ mic\, provincial\, r\mas\ cam`n afara marilor drumuri comer-ciale... fiindc\ succesul `nseamn\ obun\ plasare pe o anumit\ pia]\.N-am f\cut [i nu facem eforturi, iarc`nd le facem le facem la modulmeschin [i chiar odios. Sezvone[te, de pild\, c-ar fi ni[te fon-duri la Institutul Cultural Român,dar nu exist\ nici un fel de infor-ma]ie accesibil\ celor din jur privindmodul `n care s\ le accesezi. Dinc`te se spune, e vorba de un micgrup de oameni care-[i traduc pro-priile c\r]i, pe care tot ei [i le pro -pun, de[i e vorba de autori cuperioada de garan]ie expirat\,autori care probabil aveau un oare-care succes `n anii '60-'70, `n aceapenurie real\ de valori, c\r]i cecon]ineau mici scheme [i [op`rlecare f\ceau deliciul cititorilor. Fiind`ns\ vorba de ni[te scriitori greoi [if\r\ viziune, ei nu pot avea nici unfel de impact real asupra lumii con-temporane".

OCHELARIST

D

RRevista presei literareRevista presei literare

Mircea EliadeMircea EliadeMEMORII. 1907- 1960

Edi]ia a II-a

l\turi de "Jurnal", memoriile autorului lui Maitreyireprezint\ un document de prim\ m\rime asupraunei `ntregi epoci. Evocarea lui Eliade acoper\peste o jum\tate de secol [i o geografie divers\,uneori exotic\: Bucure[tiul `nceputului de veac [icel interbelic, Italia, India, Fan]a, Portugalia, SUA,Japonia. Multe din personajele cu care autorul [i-a`ntret\iat destinul s`nt nume de prim\ m\rime `nistoria cultural\ a lumii. C`t prive[te intelectuali-tatea româneasc\ interbelic\, ea este prezent\prin personalit\]i precum Nae Ionescu, MIhailSebastian, Mircea Vulc\nescu, Camil Petrescu

sau Marietta Sadova.

Glendon SwarthoutGlendon SwarthoutBINECUV~NTA}I

ANIMALELE {I COPIIITraducere din englez\ de Zoe Manolescu

tab\r\ `n Arizona, unde s\ `nve]i s\ c\l\re[ti [i s\tragi cu arma, ca eroii romanelor cu indieni sau aifilmelor cu cowboy, pare un loc de vis pentru oriceb\iat american. Se `nt`mpl\ `ns\ c\ `n baraca luiCotton se str`ng numai excep]iile, 5 la num\r, cu el 6,copii inadaptabili, "dificili", r\sf\]a]i cu cruzime dec\tre ceila]i cu porecla de "pi[\cio[i". Tocmai ei- celmai mic are 12 ani, cel mai mare 15- vor porni `ntr-onoapte `ntr-o expedi]ie care s\ demonstreze c\ de lamarii inadapta]i vin, adesea, faptele memorabile. Darpentru asta e nevoie s\ se ciocneasc\ de realitate, iarrealitatea nu seam\n\ nici cu romanele pentru copii,

nici cu filmele de aventuri.

n formula editori-al\ propus\ deC\t\lin Partenie,opera lui Platonapare `n [ase vo -lume. Primelecinci cuprindDialogurile [iScrisorile, iar al[aselea este unvolum- anex\,care adun\ lao-

lalt\ cele mai importantetexte de exegez\ platoni-cian\ ap\rute `n spa]iul cul-turii române. Majoritatea tra-

ducerilor [i a studiilor au fostpreluate din edi]ia luiConstantin Noica [i PetruCre]ia, publicat\ `n [apte vo -lume la Ed. {tiin]ific\ [iEnciclopedic\, `ntre 1974 [i1993. La acestea, editorul aad\ugat c`teva traduceri pub-licate `n ultimii ani, o serie destudii inedite ale luiAlexandru Dragomir [i con-tribu]ii proprii.

Volumul de fa]\ cuprindeurm\toarele dialoguri:Sofistul, Omul politic,Philebos, Timaios, Critias.

PlatonPlatonOPERE (IV)

Traducere din greac\ de Constantin Noica, ElenaPopescu, Andrei Cornea, Petru Cre]ia [i C\t\lin Partenie

A

~

O

Note de lectorNote de lector

NOU LA HUMANITAS

~NV|}|M~NTUL PRIMAR

Pag. 10 APOSTOLUL septembrie 2004

Cronici turce[ti despre{TEFAN CEL MARE

ste [tiut faptul c\, `n timpul celor 47 de ani ai domniei,{tefan cel Mare a reu[it s\ se fac\ iubit de poporul s\u[i respectat de popoarele Europei, [i chiar [i de c\tredu[manii s\i. Nu pu]ine sunt elogiile ce r\zbat dinpaginile cronicilor turce[ti, t\t\re[ti, poloneze,ungure[ti, germane, ruse[ti etc.

Primul document din istoria scrisului ucrainean(1529), e un poem despre {tefan cel Mare, scris dup\25 de ani de la moartea sa.

Personalit\]i politice ale vremii [i numero[i croni-cari l-au numit, pe rând, „erou al cre[tin\t\]ii", "cel maiviteaz dintre principii vremii acesteia", „zid pentru

`ntregul Apus al Europei", „b\rbat minunat", cel mai vrednic s\ ise `ncredin]eze conducerea [i st\pânirea lumii", etc.

Numindu-l Kara Bogdan, scribii de la curtea sultanilor nu s-auferit s\ povesteasc\ uneori `n versuri, faptele m\re]ului voievod,unul dintre pu]inii care a reu[it s\ `nfrâng\ glorioasele armateotomane. Elia ben Elcana Capsali, cronicar turc din Creta, scriadespre domnul „Valahiei Mici" (cum mai era denumit\ Moldova) :„}ara lui e mic\ [i are pu]ini locuitori, dar cu to]ii sunt viteji, sead\postesc `n mun]i [i `n v\i, [i cine ar avea `ndr\zneala s\ selupte cu ei?!"

Impresionat de faptele de vitejie ale „ghiaurului", poetulA[ikpa[a-zade Ahmed, mort `n 1484, `n cronica sa „Kaba tiirki..."(care cuprinde istoria Imperiului Otoman pân\ la 1484) dedic\ lui{tefan cel Mare câteva versuri memorabile:

„Seam\n\ {tefan par\pe unguresc p\mânt;lui Soliman-Had`nbulel arcul i l-a frânt.

De groaz-umplu [i beiuldin }ara Româneasc\,c\ci prinse el de-o vreme`n ]ar\-i s\ domneasc\.

Acest ghiaur, se spune,nu poate fi `nfrânt, c\ci zeci de o[ti f\loase le spulber\ `n vânt."

Un alt cronicar turc, Haridi (mort `n 1559), care a ocupat `ndivan func]ia de scrib al sultanului, a l\sat o cronic\ rimat\,numit\ „Istoriile dinastiei otomane", compus\ pe la 1523, `n caredescrie evenimentele de la `nceputul istoriei Turciei. Din paginileacestei cronici face parte o povestire cu titlul „Expedi]ia luiMehmed-han c\tre ]ara lui {tefan":

„Moldova [i Muntenia pl\teau haraci

ca s\ fie ap\rate de sultan.Curând `ns\ Moldoveanul s-a hainit,devenindu-i `mp\r\]iei du[man.Atunci Mehmed l-a chemat la Poart\:«S\ te prezin]i chiar tu cu haraciul la noi ! »

Dar Moldoveanul nu i-a dat ascultare,Ci a prins a se g\ti de r\zboi.Atunci [ahul porunci s\ ias\ o[tirea[i beii - spre a-l pedepsi pe cel nesupus...Steaguri falnice cu capete de balaurpe dat\ au f\cut s\ se acopere marea.Spahiii-au pornit [i ei spre Moldova, ca un miraj, Sultanul ar\tatu-le-a calea...Mehmed porni s\ caute o[tirea Moldovei`ns\ ea prin codrii de[i s-a pierdut.

Locul unde urmau musulmanii s\-ajung\era un munte greu de trecut.Atunci când ghiaurii din tunuri au trasPornir\-n atac spahiii cei curajo[i.S-au vânat [i ucis unii pe al]ii.Lumea se f\cu-ngust\ pentru cei credincio[i...*Lupt\torii au transformat acel loc de b\taieCare a fost la pieptu-i strânge:`ntr-un munte de le[uri,

`ntr-o mare de sânge."Cea mai r\sun\toare victorie a voievodului moldav, Vaslui -

1475, nu putea r\mâne neconsemnat\ `n scrierile istoriceotomane. Astfel `ncât, Ioan Leunclavius, `n „IstoriaTurciei musulmane", Cartea XVIII, scrie: „Solimanpa[a... `i duse pe ai s\i `n Moldova, [i acolo se `ncinser\zboi cu principele moldovean... deja se stârnise oiarn\ amarnic\ [i un frig stra[nic `i dobora cu osebirepe o[teni, nu putur\ ]ine piept cetelor moldovenilor [idin aceast\ pricin\ suferir\ mare `nfrângere..."

Dar, `n anul urm\tor, voievodul {tefan este pus lagrea `ncercare, deoarece Mahomed II a pus la cale ocampanie `mpotriva Moldovei, pentru pedepsireanesupusului domn. Mai `ntâi, el trimite pe Soliman, cuoastea sa din Rumelia: „Apoi, Soliman-bey, care erabeglerbeg de Rumelia, luând oaste a trecut `nMoldova. Acel afurisit, sim]ind neglijen]a oastei musul-mane, h\r]uindu-i i-a atacat pe turci... A f\cut ca mul]imusulmani s\-[i g\seasc\ moartea... iar pe mul]i i-aprins. „( Melvana Mohamed Ne[ri din „Oglinda lumiiCronica lui Ne[ri").

{tirea despre zdrobirea armatei lui Soliman l-af\cut pe marele padi[ah s\ se hot\rasc\ repede. Apreg\tit o[tile, pornind spre Moldova. CronicarulSolakzade Mohamed Nemdemi consemna `n „C\l\uza [ahilor":„Voievodul {tefan, Domnul Moldovei, fiind `n[tiin]at despre ple-carea padi[ahului cu toat\ oastea sa `mpotriva Moldovei, a datfoc holdelor [i ogoarelor ]\rii sale; [i pârjolindu-le pe toate,n-al\sat nici urm\ de fâne]e [i de grâne."... „Oastea cea c\l\uzitoarede victorie a fost nevoit\ s\ umble f\r\ c\p\tâi, timp de mai multezile, prin acea ]ar\ plin\ de primejdii."

Despre acela[i an [i aceea[i expedi]ie, c\petenia tribuluit\t\resc din Crimeea, Eminec Mârza, scria sultanului, semnând„S\rmanul de mine, Eminec" : "...`nainte de a ne `ntoarce, ne-aajuns o [tire trist\ care zicea c\ „a venit du[manul [i prad\ case-le noastre". Atunci, p\r\sind f\r\ z\bav\ pr\zile, am hot\rât s\ ne`ntoarcem imediat. Ghiaurul de Moldovean, ajungându-ne dinurm\, a f\cut r\zboi crâncen cu noi [i ne-a omorât mul]i oameni.Ne-au pierit lupt\tori de vaz\, precum [i caii no[tri."

F\r\ `ndoial\ c\ aceste exemple nu sunt izolate, ele `ntregindimaginea unei personalit\]i de excep]ie, care a scris cele mai glo-rioase pagini din istoria noastr\ prea greu `ncercat\.

(* aici, musulmani)~nv. Lili CRE}U,

{c. Nr. 11, Piatra-Neam]

Pe urmele lui {tefancel Mare

`n jude]ul Neam]n cadrul unui program de parteneriat pe temedidactice, cu dou\ [coli din afara jude]ului, unadin Boto[ani [i una din Târgovi[te, mi-am pro-pus s\ realizez un portofoliu cu lucr\rileelevilor mei, pe tema „Pe urmele lui {tefan celMare `n jude]ul Neam]".

Pentru `nceput mi-am `ntocmit un plan delucru mai am\nun]it, cu obiective precise [i unplan detaliat de activit\]i. Am trecut apoi ladiscu]ii cu elevii despre marele voievod {tefancel Mare, citindu-le din diferite c\r]i desprevia]a [i domnia acestuia. I-am dus `n cabinetul

de istorie al [colii, unde erau multe imagini [i documente

despre marele domn [i am completat cele citite [i scrise `n oreleanterioare.

Pentru c\ personalitatea lui {tefan cel Mare a l\sat urmeadânci [i `n jude]ul Neam], am pornit [i noi pe urmele lui. Astfelam f\cut o vizit\ la Turnul clopotni]\, cunoscut drept „Turnul lui{tefan cel Mare", [i la Biserica Domneasc\ „Sfântul Ioan", ctitorit\de {tefan, unde preotul le-a vorbit cu drag despre marele voievod[i despre construc]iile din Piatra-Neam] legate de numele s\u.Elevii au aflat c\ Turnul a fost construit `n 1499 [i f\cea parte dinCurtea Domneasc\, ridicat\ tot de {tefan cel Mare. Turnul avea,ini]ial, 19m, dar `n sec. al XIX-lea i s-a mai ad\ugat un etaj. Ast\zi,el mai p\streaz\ patru clopote, unul datând din sec. al XVII-lea.Au mai aflat c\ Biserica Domneasc\ a fost `n\l]at\ `ntre anii 1497[i 1498, respectând planuri specifice l\ca[elor de cult ortodoxe.

Pentru a forma sentimente de curiozitate fa]\ de istoriapoporului român, dragoste, respect [i admira]ie pentru `nainta[iino[tri, am cerut elevilor s\ caute povestioare, poezii legate deacest erou [i s\ le citeasc\, apoi s\ povesteasc\ [i colegilor celecitite. La ora de educa]ie plastic\ am desenat construc]iile vizitate[i chipul lui {tefan cel Mare, iar la abilit\]i practice, folosind tehni-ca decup\rii [i lipirii, copiii au reprezentat schematic, din furnirsau hârtie colorat\ Biserica Domneasc\ [i Turnul.

Am continuat drumul pe urmele lui {tefan cel Mare, f\când oexcursie, pe traseul Piatra- Neam] - R\zboieni - Tg.Neam] -Piatra-Neam]. Primul popas a fost la Valea Alb\-R\zboieni, undeam povestit copiilor c\ `n anul 1476, `nsu[i cuceritorulConstantinopolului, Mahomed al II-lea, `n fruntea unei armate

uria[e ( 150 000 - 200 000 de oameni) a pornit spre Moldova.Deoarece ]ara era atacat\ [i de t\tari, {tefan a fost nevoit s\-[i`mpart\ oastea [i, cu toate c\ avea tactic\ de lupt\ foarte bun\,nu i-a `nvins, pentru `nceput, pe turcii care erau de zece ori maimul]i.

~ntors la Cetatea Neam]ului, mama sa nu l-a primit, dup\ cumspun legendele, [i {tefan s-a `ntors la lupt\, [i-a ref\cut oastea [ii-a b\tut pe turcii care se credeau st\pâni pe ]ar\.

Localitatea unde ne aflam poart\, simbolic, numele deR\zboieni, `n amintirea crâncenei b\t\lii ce s-a dat atunci, dincare, pân\ la urm\, {tefan a ie[it biruitor.

Printre obiectivele excursiei a fost [i Cetatea Neam]ului, undeghidul le-a explicat copiilor lucruri interesante despre cetate [idespre m\re]ul voievod. Copiii au cântat [i au recitat poezii, prin -tre care [i „Mama lui {tefan cel Mare", de Dimitrie Bolintineanu.

N-am ocolit nici M\n\stirea Neam]ului, de unde elevii au pututafla c\ {tefan, `n anul 1497, a ridicat Biserica ~n\l]\rii, biseric\ ac\rei bibliotec\ num\r\ peste 18 000 de volume, din care sute demanuscrise de mare valoare, `n limbile slavon\ [i greac\.

~ntor[i acas\, am continuat activitatea de cinstire a mareluivoievod. Elevii au compus câteva versuri [i texte scurte, au`nv\]at cântece [i au reprezentat, prin desen sau tehnica ruperii[i lipirii hârtiei, Cetatea Neam]ului. Toate aceste lucr\ri au fostadunate `ntr-un portofoliu, realizat de fiecare elev al clasei, celemai bune fiind selectate [i p\strate pentru a transmite maideparte [i altor elevi ceea ce am descoperit noi pe urmele lui{tefan cel Mare.

Prin toate activit\]ile pe care le-am desf\[urat am `ncercat s\stimulez la elevii mei ini]iativa [i r\spunderea personal\, dar [icomportamente democratice, dezvoltând spiritul de `ntrajutorare[i solidaritate de grup, spiritul critic [i autocritic, capacitatea deargumentare, precum [i pre]uirea fa]\ de mari `nainta[i, precumstr\lucitul voievod {tefan cel Mare [i Sfânt, exemplu de d\ruirepentru credin]a str\mo[easc\, pentru neam [i ]ar\.

~nv. Maria NISTOR,{c. Nr. 6, Piatra Neam]

dd uu cc aa ]] ii aa ee ll ee vv ii ll oo rr `̀nn ss pp ii rr ii tt uu ll dd rr aa gg oo ss tt ee ii pp ee nn tt rr uunn ee aa mm [[ ii ]] aa rr \\ aa rr tt rr ee bb uu ii ss \\ ff ii ee pp rr ii mm uu ll oo bb ii ee cc tt ii vvaa ll uu nn ee ii [[ cc oo ll ii cc aa rr ee `̀[[ ii rr ee ss pp ee cc tt \\ mm ee nn ii rr ee aa dd ee aacc rr ee aa cc aa rr aa cc tt ee rr ee nn oo bb ii ll ee [[ ii pp uu tt ee rr nn ii cc ee .. DD uu pp \\ oonn ee ff aa ss tt \\ jj uu mm \\ tt aa tt ee dd ee ss ee cc oo ll dd ee dd ii cc tt aa tt uu rr \\ ,, `̀nncc aa rr ee ss ee nn tt ii mm ee nn tt uu ll pp aa tt rr ii oo tt ii cc aa ff oo ss tt pp ee rr vv ee rr tt ii ttdd ee dd oo gg mm ee [[ ii oo ss aa nn aa ll ee pp aa tt rr ii oo tt aa rr dd ee ,, uu rr mm aa tt \\ dd eeoo pp ee rr ii oo aa dd \\ tt uu ll bb uu rr ee aa tt rr aa nn zz ii ]] ii ee ii ss oo cc ii ee tt \\ ]] ii iinn oo aa ss tt rr ee ,, ii aa tt \\ cc \\ ,, `̀nn cc ee tt -- `̀nn cc ee tt ,, [[ cc oo aa ll aa ss ee pp rr ee --oo cc uu pp \\ pp ee nn tt rr uu ff oo rr mm aa rr ee aa uu nn oo rr cc ee tt \\ ]] ee nn ii cc aa rr eess \\ pp rr ee ]] uu ii aa ss cc \\ tt rr ee cc uu tt uu ll ss tt rr \\ mm oo [[ ii ll oo rr [[ ii ss pp aa ]] ii uu ll

`̀nn cc aa rr ee vv ii ee ]] uu ii ee ss cc .. EE xx pp ee rr ii ee nn ]] ee ll ee pp rr ee zz ee nn tt aa tt ee mm aa ii jj oo ss ff aa ccpp aa rr tt ee dd ii nn tt rr -- oo ss uu ii tt \\ aa mm pp ll \\ [[ ii dd ii vv ee rr ss ii ff ii cc aa tt \\ dd ee aa cc tt ii vv ii tt \\ ]] iipp ee cc aa rr ee ll ee -- aa uu ii nn ii ]] ii aa tt [[ ii cc oo nn tt ii nn uu \\ ss \\ ll ee dd ee ss ff \\ [[ oo aa rr eedd aa ss cc \\ ll ii ii nn ee mm ]] ee nn ii ii nn ii mm oo [[ ii ,, `̀nn aa nn uu ll dd ee dd ii cc aa tt mm aa rr ee ll uu iivv oo ii ee vv oo dd rr oo mm ââ nn {{ tt ee ff aa nn cc ee ll MM aa rr ee [[ ii SS ff ââ nn tt ..

E

E

~

EDUCAREA PATRIOTIC| A ELEVILOR PRIN PRE}UIREAEDUCAREA PATRIOTIC| A ELEVILOR PRIN PRE}UIREAMARELUI VOIEVOD {TEFAN CEL MARE {I SFÂNTMARELUI VOIEVOD {TEFAN CEL MARE {I SFÂNT

Rubric\ coordonat\ deDan AGRIGOROAE

ZIG-ZAG * ZIG - ZAG * ZIG - ZAG

septembrie 2004Pag. 11APOSTOLUL

Miting la Bucure[ti,al profesorilor carenu au semnat acor-

dul cu Guvernuledera]ia Sindicatelor Libere din~nv\]\m`nt (FSLI) - singura care nu asemnat acordul cu Executivul privindcre[terea salariilor `n educa]ie - vaorganiza un miting la Bucure[ti, `n 5octombrie, consider`nd c\ majorareasalarial\ stabilit\ pentru cadreledidactice este insuficient\.

Aurel Cornea, pre[edintele FSLI,a declarat c\ decizia de a protesta `nCapital\ a fost luat\ de ColegiulLiderilor FSLI `ntrunit joi. Colegiul a

analizat prevederile protocolului semnat deGuvern cu cele trei federa]ii sindicale din`nv\]\m`nt [i a apreciat c\ "acesta nu satisfacerevendic\rile minimale [i legitime ale membrilorde sindicat".

"Cre[terea cu 27 la sut\ a fondului de salarii,oferit\ de Guvern, nu face ca toate salariile din`nv\]\m`nt s\ se majoreze cu 27 la sut\", a spusCornea, ar\t`nd c\ exist\ cadre didactice - pre-cum debutan]ii - pentru care aceast\ decizieaduce doar c`teva sute de mii de lei `n plus la unvenit foarte mic.

Cu majoritate de voturi, Colegiul a respinsprotocolul [i a decis organizarea unui miting laBucure[ti, `n data de 5 octombrie 2004, de ZiuaInterna]ional\ a Educa]iei. Cornea a precizat c\detaliile organizatorice - participare, traseu,durat\ - vor fi stabilite `n perioada urm\toare.

FSLI `[i rezerv\ dreptul de a recurge [i laalte forme de lupt\ sindical\, `n func]ie de modul`n care legea salariz\rii personalului din`nv\]\m`nt [i Legea bugetului de stat pe anul2005 nu vor rezolva problemele existente `nc\ `ndomeniu, a spus Cornea.

Trei dintre cele patru federa]ii sindicale din`nv\]\m`nt (FEN, "Spiru Haret" [i "Alma Mater")au semnat, `n 16 septembrie, acordul propus deGuvern referitor la cre[terea salarial\ [i la sus-pendarea ac]iunilor de protest. Semnatarii aufost convin[i s\ renun]e la proteste `n schimbulunei cre[teri salariale de aproximativ 27 la sut\,despre care liderii sindicali afirmau c\ este cucirca patru la sut\ mai mare dec`t cea oferit\ cuo sear\ `nainte.

Cea mai numeroas\ organiza]ie sindical\din educa]ie - FSLI - a refuzat acordul, l\s`nd lalatitudinea liderilor din teritoriu decizia privindparticiparea la festivit\]ile de deschidere a anu-lui [colar. ~n prima zi de [coal\, `n 0,9 la sut\dintre unit\]ile [colare nu au avut loc festivit\]ilede deschidere.

Premierul Adrian N\stase a afirmat, la scurttimp dup\ semnarea acordului, c\ oferta inclus\`n acord este final\ [i nu va fi modificat\, chiardac\ cei care nu au semnat vor continua

protestele. Primul-ministru a precizat c\ proto-colul prevede clar c\ prevederile acceptate decele trei federa]ii sindicale nu vor fi reluate `ncadrul unor noi negocieri.

Diplome intermedi-are la "Babeº-

Bolyai", din 2005reºedintele Consiliului Academic alUniversitãþii "Babeº- Bolyai" (UBB)din Cluj-Napoca, Andrei Marga, aanunþat cã începînd cu anul universi-tar 2005-2006 va fi introdusã diplomaintermediarã, document care vaputea fi cerut de studenþii care îºigãsesc un loc de muncã din timpulfacultãþii.

Marga a declarat, joi, într-o con-feriþã de presã, cã acest tip dediplomã se va introduce la UBB "în

spiritul Declaraþiei de la Bologna".Potrivit fostului rector al UBB, în cazul în

care un student va obþine în timpul facultãþii oslujbã, va putea cere o diplomã intermediarãdupã doi sau trei ani de studii.

"Dacã vrea, poate dupã aceea sã-ºi conti -nue ºcoala pentru a obþine ºi diploma delicenþã", a spus Andrei Marga.

Noua mãsurã va fi luatã în contextul restruc-turãrii studiilor ºi pentru ca UBB sã rãspundã cîtmai bine cerinþelor existente pe piaþa muncii.Introducerea diplomei intermediare a fost susþi -nutã ºi de vicepreºedintele ConferinþeiRectorilor Danubieni, Ferdinand Devinsky, fostrector al Universitãþii "Comenius" din Bratislava(Slovacia), care considerã cã în þãrile europenedurata studiilor este prea lungã.

Conferinþa Rectorilor Danubieni a început,joi, la Cluj-Napoca, tema întîlnirii fiind"Participarea la programele europene ºi proce-sul Bologna". La conferinþã participã, timp de treizile, reprezentanþi a 44 de universitãþi din 13 þãridunãrene.

Peste 1.600 deelevi maghiari dinArad primesc bani

din Ungariaeste 1.600 de elevi maghiari din Aradprimesc bani de la Guvernul ungar, înbaza Legii statutului maghiarilor dinafara graniþelor, majoritatea plãþilorfiind deja fãcute.

Preºedintele UDMR Arad,Andras Kiraly, a declarat cã majori-tatea cererilor formulate la începutul

anului de elevii comunitãþii maghiare au fostaprobate, doar 35 din 1.700 fiind respinse.

''S-au fãcut plãþile pentru 1.200 dintre ei,urmînd ca ºi restul sã-ºi primescã banii în zileleurmãtoare'', a declarat Andras Kiraly.

Ajutorul se acordã conform Legii statutuluimaghiarilor din afara graniþelor Ungariei ºi aacordului semnat de premierul Adrian Nãstaseºi de omologul sãu maghiar.

Astfel, în baza unei cereri, minorii careînvaþã în limba maghiarã primesc 20.000 deforinþi anual, la care se adaugã 2.400 de forinþipentru manuale ºi rechizite ºcolare.

Elevii liceuluimoldovenesc dinTiraspol, `nscri[icu for]a la alte

[coliirec]ia de `nv\]\m`nt de la Tiraspol `i`nscrie for]at pe elevii liceuluimoldovenesc Lucian Blaga la alte[coli din ora[ [i `i oblig\ s\ repeteanul din cauza diferen]elor de pro-gram\ [colar\, a declarat Ion Iovcev,directorul liceului, citat de BASA-press.

Iovcev a declarat c\ majoritateap\rin]ilor elevilor au fost vizita]i dedirectorii [colilor din Tiraspol, care i-auinformat c\ ace[tia au fost `nscri[i la

institu]iile pe care le conduc [i trebuie s\ repeteanul din cauza diferen]elor de program\ [colar\.

Potrivit lui Iovcev, autorit\]ile de laTiraspol au devastat, la 15 iulie, cl\direainstitu]iei [i au confiscat dosarele elevilor, `nprezent redistribuindu-le la [colile din ora[f\r\ ca p\rin]ii s\ fi fost anun]a]i sau s\ fidepus vreo cerere `n acest sens.

Directorul liceului a men]ionat c\ nu s-auluat m\suri de sanc]ionare `mpotrivap\rin]ilor care nu [i-au transferat copiii la[colile subordonate Tiraspolului, de[iadministra]ia transnistrea n\ amenin]ase c\`i va trage la r\spundere pe cei care nu ar fif\cut acest lucru p`n\ la 20 septembrie.

"P\rin]ii se tem. Ei se a[teapt\ la noiac]iuni represive. Cu toate acestea, amsolicitat `n numeroase r`nduri administra]ieidin Tiraspol s\ ne acorde un nou sediu `nlocul celui `nchis `n timpul verii. I-am rugats\ ne dea o parte dintre gr\dini]ele care nufunc]ioneaz\, `ns\ am fost refuza]i defiecare dat\", a ad\ugat el.

Ion Iovcev a men]ionat c\ se va `nt`lnicu li derul grupului parlamentar al PartiduluiComuni[tilor, Victor Stepaniuc. La reuniune

vor fi prezen]i profesori [i p\rin]i ai elevilor liceu-lui moldovenesc din R`bni]a, care vor discuta cuStepaniuc despre alocarea de sedii pentru [co -lile din R`bni]a [i Tiraspol.

Administra]ia transnistrean\ nu a f\cutcomentarii referitoare la aceast\ chestiune.

~n liceele din R`bni]a [i Tiraspol `nva]\aproximativ 1.100 de elevi.

Examenulde reziden]iat din

acest an ar putea fiam`nat

xamenul de reziden]iat din acest an ar putea fiam`nat, urm`nd a se desf\[ura cel mai probabil`n luna decembrie, [i nu `n noiembrie, cum fu -sese programat ini]ial, a declarat ministrulS\n\t\]ii, Ovidiu Br`nzan.

Br`nzan a precizat c\ o decizie `n acest sensnu a fost luat\ `nc\, dar c\ a primit oastfel de propunere at`t de lapre[edintele Comisiei centrale dereziden]iat, doctorul Florin Popa, c`t[i de la reprezentan]ii organiza]iilorstuden]e[ti.

Potrivit ministrului, pre[edinteleComisiei a solicitat mai mult timppentru organizarea examenului,av`nd `n vedere c\ doi dintre membriicomisiei - rectori ai Universit\]ilor din

Timi[oara [i T`rgu Mure[ - "s-au recuzat", f\r\ apreciza `ns\ care a fost motiva]ia lor.

FP

ED

P

ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII p ARTE & MESERII

Imre Kertesz

DRAPELUL ENGLEZTraducere din maghiar\ de Anamaria Pop

ub acest titlu sugestiv, volumul adun\ laolalt\ trei nuvele:"Drapelul englez", "C\l\uza" [i "Proces -verbal".

Istoria "Drapelului englez" se petrece `n '56, darantecedentele ei se plaseaz\ la sf`r[itul r\zboiului, c`nderoul romanului "F\r\ destin" se `ntoarce de la Auschwitzacas\, la Budapesta. Este perioada speran]elor, a unuinou `nceput, dar euforia nu ]ine mult.

Naratorul lucreaz\ ca t`n\r jurnalist, dar `[i d\ repedeseama c\ `n condi]iile date ziaristica este imposibil depracticat `n mod corect, motiv pentru care se refugiaz\ `nlumea artelor. Muzica lui Wagner [i `nscrierile lui Thomas

Mann `l ajut\ s\ r\m`n\ "european printre albi". Scena- cheie anuvelei- poate cea mai expresiv\ metafor\ pentru acest moment altrecutului- este aceea `n care, la sf`r[itul evenimentelor din '56, apareun jeep acoperit cu un drapel englez, iar trec\torii `ncep s\ aplaude.Aplauzelor frenetice le r\spunde o m`n\ protejat\ de o m\nu[\ dinpiele de c\prioar\- semn al compasiunii [i `n]elegerii, dar [i al dis-tan]ei care separ\ dou\ lumi.

~n cea de a doua nuvel\, autorul `[i "c\l\uze[te" `n mod kafkiancititorul printre n\lucile trecutului. Este `ns\ un drum f\r\ finalitate, undrum printre amintirile Holocaustului f\r\ holocaust.

"Proces- verbal" imortalizeaz\ un moment pe c`t de penibil [i

absurd, pe at`t de trist. ~n anul de gra]ie 1992 (!), autorul este invi-tat la Viena, unde urma s\ i se prezinte `n mod oficial mul]umiri pen-tru traducerea `n limba maghiar\ a unor c\r]i reprezentative dinlieteratura modern\ austriac\. La grani]\, un vame[ ungur `lcoboar\ din tren: g\sise asupra lui 4000 de [ilingi. Din grotesculsitua]iei autorul `[i g\se[te salvarea `n lectura Jurnalului unui Geniude Salvador Dali.

Banana Yoshimoto

KITCHENTraducere din japonez\ de Irina Holca

Mikage are 20 de ani [i cel mai mult pe lume `i plac buc\t\riile.C`nd `i moare bunica [i r\m`ne singur\, st\ ghemuit\ l`ng\ frigider,c\ut`nd alinare `n zb`rn`itul lui. Vegetarea `i este `ntrerupt\ `ntr-o zide Yuichi Tanabe, un coleg de facultate, care o invit\ s\ locuiasc\`mpreun\ cu el [i mama lui. Mikage se instaleaz\ a[adar `n aparta-mentul lor, unde se `ndr\goste[te pe loc de buc\t\rie [i e din ce `nce mai mult sedus\ de farmecul "mamei" lui Yuichi, Eriko, personajambiguu [i pur, un transsexual de o frumuse]e str\lucitoare care tra-

verseaz\ nara]iunea ca un astru efemer, sf`r[ind tragic. ~ncet- `ncet,Mikage `[i decanteaz\ tr\irile, pleac\, revine, se maturizeaz\.Banana Yoshimoto dezv\luie `n acest scurt roman o sensibilitatehr\nit\ cu paradoxuri, o lume stranie, `n care culturile se`ntrep\trund, o lume b`ntuit\ de moarte [i singur\tate, `nvinse `ns\mereu de via]\, mi[care [i c\ldur\.

Luigi Pirandello

UNUL, NICI UNUL{I O SUT| DE MII

Traducere din italian\de Tudor Moise

“Unul, nici unul [i o sut\ de mii” e o fars\ tragic\ jucat\ pe temac\ut\rii identit\]ii: Vitangelo Moscarda descoper\ `ntr-o bun\ zi c\are nasul asimetric. De aici `ncepe procesul cunoa[terii de sine [iraportarea, violent cenzurat\ de con[tiin]\, la semeni. Ce e, de fapt,personalitatea- a lui Moscarda [i a noastr\, a tuturor? E ceea cesim]im noi sau ce v\d al]ii? {i, la urma urmei, ce v\d ceilal]i? O per-sonalitate multipl\, din care fiecare ia ce vrea. Iar noi, ce devennimc`nd ne analiz\m obsesiv fiecare gest? Autocenzura, dus\ la paro -xism, ne izoleaz\ de semeni. Luciditatea, `n romanul lui Pirandello,nu devine analitic\, ci, printr-o construc]ie ritmat\ amintind deefectele lui teatrale, e mereu dublat\ de ludic.

SNNOOUU LLAA HHUUMMAANNIITTAASS

&

&

&

Zig - Zag Zig - Zag Zig - Zag

septembrie 2004Pag. 12 APOSTOLUL

Pre]ul: 10.000 lei

AAPPOOSSTTOOLLUULL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea Sindicatului ~nv\]\m`ntNeam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).

FFOONNDDAATTOORRII:: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)CCOONNSSIILLIIUULL DDEE AADDMMIINNIISSTTRRAA}}IIEE:: Florin FLORESCU - director general, Iosif COVASAN - director economic, Constantin TOM{A

- director executiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.CCOONNSSIILLIIUULL DDEE RREEDDAACC}}IIEE:: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjunct, Dumitri]a VASILCA, Dan AGRIGO -ROAE, Niculina NI}|, Stelu]a ALEXANDRU, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Constantin TIMOFTE (Subredac]ia T`rgu Neam])

Carmen DASC|LU (secretar). Ilustra]ia num\rului: Reproduceri dup\ picturile dnei Tereza GOGU.

constant\ a soci-et\]ii române[ti este[i situa]ia `n careindivizii nu sunt liberi[i egali `n drepturi,legea `l fixeaz\ peunul `n pozi]ie domi-nant\ fa]\ decel\lalt, cel pu]in `ncadrul definit alrela]iei lor formale.~n aceste raporturi

exist\ deci un dominator [i undominat, dac\ primul dore[te s\ob]in\ ceva de la cel de-al doileao poate face, `n modlegitim,exercit`ndu-[i puterea.

Cum poare fi acela[i individun cet\]ean liber [i `n acela[i timpsupus unui sistem `n carem\surile sunt `nc\ adoptate `nmod arbitrar?

Abilitatea const\ `n creareailuziei c\ decizia este luat\ demajoritate. ~n realitate, hot\r`reaapar]ine unui grup restr`ns sauchiar a[a-numitului lider. ~n gene -ral, grupul nu poate decide dinco-lo de anumite limite,destul de`nguste sau, `n afara anumitorcomportamente cerute deinstan]e superioare. C`mpul demanevr\ este redus. Deciziagrupului este pentru a stabili pro-cesul de rezisten]\ la schimbare`n serviciul m\surilor care suntimpuse.

Gustave Le Bon considera `nPsihologia maselor c\ li derul serecruteaz\ mai ales dintre neli-ni[ti]i, dintre anxio[i, dintre dis-pera]ii acestei lumi. Ei decid pro-gramul de lucru [i eventualelerecompense. Paradoxal, ace[ticonduc\tori nu-[i pot exercitafunc]ia dec`t cu o condi]ie - de a fiei `n[i[i condu[i f\r\ `ncetare, dea sim]i mereu deasupra lor un omsau o idee, de a urma o linie deconduit\ bine trasat\.

Apelul la o autoritate

suprem\, discreditarea,`ntre]inerea discordiei creeaz\ unmaniheism fundamental ̀ n care eleste cel bun, `n timp ce, ei, subor-dona]ii sunt nepreg\ti]i [i incapa-bili, cei care nu [tiu sau cei caregre[esc.

Principalul aliat al lideruluieste limba de lemn. FrancoiseThom considera c\ aceasta esteo serie de incanta]ii magi cedeghizat\ `ntr-un lan] de axiomenecesare.

~n acest context, cuvinte pre-cum reform\, integrare, moder -nizare [i-au pierdut semnifica]iareal\, dar transmit spuneaGoebbels, ministrul propagandei`n cel de-al treilea Reich [i unmaestru al dezinform\rii, un anu-mit efect.

Lipsit de ranguri, de privilegii,liderul este pulverizat. El nu poateexista dec`t prin factori exterioricare s\-i confirme autoritatea [ipozi]ia social\.

Amenin]area este legat\ deputere, acolo unde este `nt`lnit\ ominim\ rezisten]\ se `nfinge. ~ncazul unor `ntreb\ri, cel mai bunr\spuns este fie s\ acuzi, fie s\ teprefaci c\ nu `n]elegi.

~n opinia lui Elias Canettiexprimat\ `n Masele [i pu terea,liderul pleac\ de la ideea c\ estesingurul care conteaz\. Dincolode orice form\ de putere seascunde una [i aceea[i tendin]\mai profund\: dorin]a de a-i`nl\tura pe ceilal]i din drum pentrua r\m`ne singurul sau, `ntr-oform\ mai temperat\ [i adeseaadmis\, dorin]a de a te folosi deceilal]i, pentru a deveni, cu aju-torul lor, unic.

Procesul dezagreg\riivechilor structuri `nceput `n anul1989 pare `nc\ departe de a-[ivedea reflexia [i `n mentalitate.

Lumini]aARUSOAIEI

REVOLT| [i GHINIONeutru, greu de definit valoric, nu se mai g`ndesc deloc lafaptul c\, practic, toat\ popula]ia tr\itoare (`nc\) peplaiurile mioritice, prin parcursul `ntregului traseu p`n\ lafacultate, `ncep`nd de la gr\dini]\, s-a format `n [coal\timp de mul]i ani, iar cei ce au devenit personalit\]i aucalit\]i de conduc\tori sociali (!!!) [i-au asiguratdevenirea prin efectul `nv\]\rii sub `ndrumarea plin\ dedragoste [i aten]ie a dasc\lilor, pentru c\, orice ar spunesau ar crede cineva, [coala r\m`ne principalul izvor decultur\ [i factor de civiliza]ie al societ\]ii, cel mai puternicfactor formator al omului.

Toate guvernele de dup\ 1990 au declarat sus [itare c\ `nv\]\m`ntul este prioritate na]ional\. Se vede c\ astfel deafirma]ii au doar valoare declarativ\ [i nu constitutiv\ de drepturi,cum se spune `n justi]ie. Seam\n\ foarte bine cu ceea ce auzeamalt\dat\, nu demult: Partidul d\ o `nalt\ apreciere muncii cadrelordidactice etc. etc., `ns\ `n realitate dasc\lii erau, la ]ar\, un fel deguarzi comunali, iar la ora[, furnizori de munc\ nepl\tit\ pe ogoareleunit\]ilor agricole [i prin ora[ele patriei noastre socialiste multilate raldezvoltate.

La nivelul costului vie]ii zilelor noastre, cadrele didactice sunt

pl\tite mai slab dec`t `ngrijitorii de trotuare. Afl`ndu-m\ la Gala]i `nvizit\ la un prieten, c`nd au auzit de pensia mea, gazdele au spusc\ glumesc:

- P\i eu dau cinci milioane pe lun\, plus bonurile de mas\, pre-cum [i cadouri de Cr\ciun [i la Pa[ti paznicului de la poart\. Cumse poate ca tu, dup\ peste 40 de ani de munc\, s\ ai o asemeneapensie?

- Asta pentru c\ salariile sunt mizerabile [i nu asigur\ procentulnecesar unor pensii onorabile, f\r\ a pune la socoteal\ anarhialegislativ\ de la noi. Trebuie schimbat sistemul de salarizare, celpu]in pentru cei care vin, spune un conviv. Dac\ lucrurile r\m`n lanivelul actual, pe to]i ceilal]i `i a[teapt\ aceea[i soart\: mizeria lab\tr`ne]e. Apoi, este [i problema furturilor cu acte `n regul\, care sepractic\ de c`nd lumea, cauz\ `ntre cele datorit\ c\rora nu sunt banipentru noi bugetarii. Sunt oameni care spun c\ cine [tie s\ strigemai tare are c`[tig de cauz\.

- ~mi place s\ cred c\ da, de data aceasta, cadrele didactice vor[ti s\ se fac\ auzite [i `n]elese. Ajunge cu umilin]a! Responsabilii desindicate, sus]inu]i de to]i oamenii [colii, trebuie s\ fie fermi `n atitu-dine. Guvernan]ii s\ fie obliga]i a `nlocui promisiunile de p`n\ acumcu m\suri clare, concrete, de necontestat. R\spunderea pentru con-secin]ele unor m\suri hot\r`te cade ̀ n sarcina guvernan]ilor. Dasc\liivor s\ munceasc\, dar nu ̀ n haine ponosite, f\r\ acoperi[ deasupracapului [i fl\m`nzi.

F.S.L.I. ~{I MEN}INE POZI}IA FA}| DE GUVERN

(Urmare din pag. 1)p\cate, `n loc s\ fie de partea noastr\ `n privin]a salariz\rii, se raporteaz\ lasalariile lor [i mai mici [i atunci salariile noastre li se par mari [i onorabile,iar cre[terile cerute de noi apar `n ochii lor ca nejustificate sau imposibiledeocamdat\.

~n acest mod, totul devine o abil\ manevr\ politic\ de manipulare acelor mul]i [i `n acela[i timp de distragere a aten]iei generale de la mizeria`n care se afl\ `nv\]\mântul de toate gradele `n momentul de fa]\(fenomenele de ne[colarizare, analfabetism atingând cote de-a dreptul dra-matice, 20-25 % din totalul popula]iei de vârst\ [colar\, [colile din multelocalit\]i rurale dar [i urbane `n imposibilitate de func]ionare f\r\ autoriza]iesanitar\, bibliotecile [i laboratoarele `ntr-o s\r\cie lucie).

De altfel, declara]ia primului ministru la sf`r[itul negocierilor a stopat alteposibilit\]i de negocieri salariale p`n\ la sfâr[itul acestui an, dar a deschiscalea urgent\rii celorlalte dou\ deziderate majore ale ac]iunilor sindicale:acordarea a 5% din PIB prin Proiectul Legii Bugetului pe 2005 [i discutarea`n regim de urgen]\ a Legii salariz\rii bugetarilor p`n\ la 1 ianuarie 2005.

Urmarea direct\ a grabei cu care Guvernul s-a hot\rât s\ `nchid\ acestconflict este apari]ia Ordonan]ei de urgen]\ propus\ Parlamentului "Unelem\suri `n domeniul `nv\]\mântului", ordonan]\ care deja a ajuns la

cuno[tin]a voastr\ [i unde se reg\sesc cre[terile salariale promise la masanegocierilor `n ultima rund\.

A câta oar\ avem de-a face cu aceea[i politic\ mincinoas\ pentru ceimul]i? Legea ~nv\]\mântului, Constitu]ia, Egalitatea [anselor sunt flagrant`nc\lcate, ne[tiutorii de carte pot fi mai u[or condu[i [i manipula]i.Demagogia politic\ [i propaganda electoral\ fals\ [i mincinoas\ ame]escelectoratul, care orbe[te d\ votul [i-i alege tocmai pe cei care `l mint, `ldesconsider\ [i-l umile[te, condamnându-l la suferin]\ [i t\cere.

E timpul de[tept\rii, e momentul trezirii la adev\r [i dreptate, aceast\toamn\ electoral\ trebuie s\ amendeze dur [i justi]iar minciuna, corup]ia [idemagogia guvernan]ilor.

Sper\m `ntr-o luciditate justi]iar\ `n atitudinea [i pozi]ia colegilor no[tridin `nv\]\mânt fa]\ deaceast\ toamn\ electoral\.

Mitingul de la Bucure[ti,din 5 octombrie, este primulpas pe calea amend\riipoliticii actualei guvern\rifa]\ de un destin mai bun al`nv\]\mântului `n viitor.

APOSTOLULREVIST| EDITAT| DE

SINDICATUL~NV|}|M~NT

NEAM}ISSN - 1582-3121

Redac]ia [i administra]ia: str.Petru Rare[ nr. 24, tel/fax:

22.53.32, Piatra Neam]

n O

Liderul [i iluziaschimb\rii

SEPTEMBRIE2004

~n numerele ante-rioare au fost sem-n a l a t eanivers\rile: IonCr\ciun, 10/1910;Teodor Crive],6/1861; TerezaGogu, 8/1919 (lamul]i ani peste85!); Al. Lambrier,10/1846; Ion

Rotaru, 11/1924 (la mul]i anipeste 80!); Eduard Covali,11/1930; C. Virgil Gheorghiu,15/1916; Dr. C.I. Istrati,16/1850, V.A. Trifu, 17/1869;Alberto Cirillo, 17/1878; IoanLuca, 19/1909; EugenCiochin\, 21/1920; VictorSavin, 29/1905; Victor }\ranu,25/1901; Vasile Bigrea,26/1881; Aristide Caradja,28/1861.

l {i comemor\rile:12/1983, Ioan Luca; 20/1977;V. Chiri]escu; 25/1922, M.Stamatin.

l Revista Apostolul, sept.1936, public\ articolul "Cumfelul dasc\lului poate corectainsuficien]a legiuitorului peda-gogic" de Ioan T\zl\uanu,actual azi c`nd a noastr\ legis-la]ie [colar\ e... mereu `n"tranzi]ie".

l Sept/1854 (acum 150

de ani) se `nfiin]eaz\ prima[coal\ de fete `n P. Neam].

l 1/1858, s-a deschis `nlocal propriu, {coala Primar\de Fete, nr. 1, P. Neam].

5/1862, n. la Sp\t\re[ti,jud. Suceava, admirabilul`nv\]\tor Mihai Lupescu (`ntre1884- 1889, la Bro[teni, peatunci `n Neam]), publicist, cre-ator de reviste; m.17.VIII.1922.

l 7/1910, n. Foc[ani,Eugenia Didilescu, profesoar\la {coala Normal\ de~nv\]\toare din P. Neam], publi -cist\; m. 1978, la Bucure[ti.

l 7/1952, n. la T`rpe[ti,N.N. Popa, profesor `nzestrat,publicist prolific, traduc\torinspirat, mult apreciat de regre-tatul filosof Victor Isac.

l 10/2004, Casa deCultur\ a Sindicatelor P. Neam]organizeaz\ colocviul "Laud\dasc\lilor no[tri" `ntru mar-carea `nceputului anului [colar[i anului bisericesc românescla 15 septembrie.

l 17/1938, n. la IzvoareBahna, profesorul N. Dinu, fost,`ntr-o vreme, metodist la CasaCorpului Didactic cu va loroaseini]iative.

l 26/2000, m. la P. Neam]admirabilul profesor [i ziaristC\t\lin Stupcanu, n.2.IV.1938.

Prof. TraianCICOARE

l

REMEMOR|RIPEDAGOGICE

NEM}ENE

(Urmare din pag. 1)