ziarul valenii / 5

8
ÃLENii Aproape cã nu existã zi în care sã nu fiu oprit pe stradã de câte vreun cetãþean, bine intenþionat, care are ceva de spus, de comentat, de propus, de su- gerat (vizavi de publicaþia noastrã). Demersul cetãþeanului este unul lãudabil ºi pozitiv, atâta vreme cât îþi furnizeazã o informaþie corectã, oricând verificabilã, câtã vreme face o propu- nere constructivã spre binele ºi folosul comunitãþii ºi, nu în ultimul rând, care sã rãspundã „politicii” acestui ziar care nu face politicã! Dar, de cele mai multe ori, eºti tras de mânecã tocmai de acela care, bine sau rãu intenþionat ( în orice caz, cu o impor- tantã dozã de patimã în ceea ce spune), vrea , cu orice chip, ca tu sã afli cã „X - ulescu” a fãcut ºi-a dres, cã „Y - ulescu” a vândut ºi a cedat, cã „Z - ulescu” a conce- sionat bunul public pe nu ºtiu câþi ani etc. etc. Afirmaþii grele ce se cer probate! Numai cã cetãþeanului nostru, bine intenþionat (dupã cum spuneam), îi lipseºte (vorba defunctei) „dovada”. „205”, „206” sunt douã articole din Codul Penal la care noi, presa, trebuie sã fim foarte atenþi atunci când facem o afirmaþie despre cineva (indiferent dacã acel/acea cineva este persoanã publicã sau nu). „Vorba zboarã, scrisul rãmâne” (parcã spune latinul). În consecinþã, dacã nu ai „dovada” atunci, mãcar, pune pe hârtie ceea ce spui, cu subiect ºi predi- cat apoi semneazã cu nume ºi prenume. Adicã, asumã-þi responsabilitatea celor afirmate. Abia pe urmã discutãm oportu- nitatea publicãrii unui astfel de material, care stã sub incidenþa celor douã arti- cole din C.P., în publicaþia noastrã... Altfel, totul nu-i decât (ºi rãmâne) bârfa de la colþul strãzii. GHEORGHE BURDUJAN Editorial FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN Ziarul Vãii Teleajenului V V ÃLENii 10.000 de lei vechi 1 leu nou Pagina 3 Pagina 3 pagina 3 pagina 3 ÎNLÃTURAREA EFECTELOR NEGATIVE PRODUSE DE INUNDAÞII ªI ALUNECÃRI DE TEREN Interviu cu domnul Mircea Niþu, viceprimarul oraºului Vãlenii de Munte pagina 2 pagina 2 „Privind în urmã, distinsa profesoarã poate avea suprema împlinire, satisfacþia de a fi reuºit, prin trudã ºi pasiune statornicã, crezul apostolic”. S-a nãscut la 8 ianuarie 1945 ºi este profesor la Grupul ªcolar „Romeo Constantinescu” de peste 25 de ani. Este consilier al Partidului Naþional Liberal din 1996, în prezent fiind la a doua legislaturã. FUEGO a declarat cã este extrem de fericit pentru cã muzica lui este ascultatã de „oamenii drãguþi din Vãlenii de Munte”. Celebrul cântãreþ a þinut sã felicite organizarea, dar în primul rând pe primarul Stelian Manolescu. Pagina 5 GRIPA ªI VACCINUL ANTIGRIPAL „Severitatea bolii depinde de mai mulþi factori: starea de sãnãtate, vârstã,, contactul anterior cu virusul respectiv. În funcþie de factorii implicaþi, bolnavul poate sã dezvolte una din cele 4 forme de gripã: uºoarã, medie, severã sau malignã. pagina 7 Serbãrile toamnei au trecut - ecoul a rãmas pagina 3 pagina 5 „Profesorul anului 2005” EMILIA MEIROªU

Upload: ziarulvalenii

Post on 28-Nov-2015

40 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

ziarul local, ziarul orasului valenii de munte, gheorghe burdujan, fundatia armonia

TRANSCRIPT

PROFESORI DE NOTA 10

ÃLENii

Aproape cã nu existã zi în care sã nufiu oprit pe stradã de câte vreuncetãþean, bine intenþionat, care are cevade spus, de comentat, de propus, de su-gerat (vizavi de publicaþia noastrã).

Demersul cetãþeanului este unullãudabil ºi pozitiv, atâta vreme cât îþifurnizeazã o informaþie corectã, oricândverificabilã, câtã vreme face o propu-nere constructivã spre binele ºi folosulcomunitãþii ºi, nu în ultimul rând, care sãrãspundã „politicii” acestui ziar care nuface politicã!

Dar, de cele mai multe ori, eºti trasde mânecã tocmai de acela care, bine saurãu intenþionat ( în orice caz, cu o impor-tantã dozã de patimã în ceea ce spune),vrea , cu orice chip, ca tu sã afli cã „X -ulescu” a fãcut ºi-a dres, cã „Y - ulescu” avândut ºi a cedat, cã „Z - ulescu” a conce-sionat bunul public pe nu ºtiu câþi anietc. etc. Afirmaþii grele ce se cer probate!Numai cã cetãþeanului nostru, bineintenþionat (dupã cum spuneam), îilipseºte (vorba defunctei) „dovada”.

„205”, „206” sunt douã articole dinCodul Penal la care noi, presa, trebuie sãfim foarte atenþi atunci când facem oafirmaþie despre cineva (indiferent dacãacel/acea cineva este persoanã publicãsau nu). „Vorba zboarã, scrisul rãmâne”(parcã spune latinul). În consecinþã,dacã nu ai „dovada” atunci, mãcar, punepe hârtie ceea ce spui, cu subiect ºi predi-cat apoi semneazã cu nume ºi prenume.Adicã, asumã-þi responsabilitatea celorafirmate. Abia pe urmã discutãm oportu-nitatea publicãrii unui astfel de material,care stã sub incidenþa celor douã arti-cole din C.P., în publicaþia noastrã...

Altfel, totul nu-i decât (ºi rãmâne)bârfa de la colþul strãzii.

✍ GHEORGHE BURDUJAN

Editorial

FONDATOR: GHEORGHE BURDUJAN

Ziarul Vãii Teleajenului

“205”, “206”

Anul I, Nr 5, 1-15 Noiembrie 2005VVÃLENii10.000 de lei vechi

1 leunou

Pagina 3Pagina 3

pagina 3pagina 3

ÎNLÃTURAREA EFECTELOR NEGATIVE PRODUSE DE INUNDAÞIIªI ALUNECÃRI DE TEREN

Interviu cu domnul Mircea Niþu, viceprimarul oraºului Vãlenii de Munte

pagina 2pagina 2

„Privind în urmã, distinsa profesoarãpoate avea suprema împlinire, satisfacþia de a fi reuºit, prin trudã ºipasiune statornicã, crezul apostolic”.

S-a nãscut la 8 ianuarie 1945 ºieste profesor la Grupul ªcolar„Romeo Constantinescu” depeste 25 de ani. Este consilier alPartidului Naþional Liberal din1996, în prezent fiind la a doua legislaturã.

FUEGO a declarat cã este extrem defericit pentru cã muzica lui este ascultatã de „oameniidrãguþi din Vãlenii deMunte”. Celebrul cântãreþ a þinut sãfelicite organizarea,dar în primul rând peprimarul StelianManolescu.

SÃ-I CUNOAªTEM PE CONSILIERIINOªTRI - CONSTANTIN GHEORGHIU

Pagina 5Pagina 5

GRIPA ªI VACCINUL ANTIGRIPAL„Severitatea bolii depinde de mai mulþi factori:starea de sãnãtate, vârstã,, contactul anterior cuvirusul respectiv. În funcþie de factorii implicaþi,bolnavul poate sã dezvolte una din cele 4 formede gripã: uºoarã, medie,severã sau malignã. pagina 7

Serbãrile toamnei au trecut - ecoula rãmas

pagina 3pagina 5

„Profesorul anului 2005”

EMILIA MEIROªU

ÎNLÃTURAREA EFECTELOR NEGATIVE PRODUSEDE INUNDAÞII ªI ALUNECÃRI DE TEREN

2

Cãtãlina Mihai: Stimate domnuleviceprimar, ce lucrãri au fost sau vor fidemarate pentru remedierea efectelornegative ale inundaþiilor ºialunecãrilor de teren care au avut locîn vara aceasta?

Mircea Niþu: În luna mai s-au inregistrat demai multe ori ploi torenþiale cu efecte nefastecare au afectat infrastructura dar ºi un numãrde locuinþe ale cetãþenilor orasului.

Cele mai mari calamitãþi constau în: dis-trugerea pe anumite zone a canalului pepârâul Vãleanca, inundarea pieþii oraºului ºi amagazinelor, a caselor din zonã, distrugereaasfaltului, distrugerea drumului în mai multepuncte pe strada Stejarului, în cartierul ValeaGardului, distrugerea drumului pe o distanþãde 500 m. în cartierul Rizãneºti, colmatareastrãzii Petru Rareº, distrugerea acoperiºuluide la Spitalul Orãºenesc, inundaþii pe maimulte strãzi: Valea Gardului, WalterMãrãcineanu, unde au fost distruse 20locuinþe.

De asemenea s-au produs alunecãri deteren pe strãzile Walter Mãrãcineanu ºiCismari, în urma cãrora au ramas fãrãlocuinþã 5 familii, cuprinzând 26 persoane.

C.M.: În ce mãsurã, Primãriaoraºului a fost alãturi de aceºti oameniloviþi de capriciile naturii?

M.N.: Primãria oraºului Vãlenii de Munteºi Consiliul Local au fost continuu alãturi delocuitori, intervenind imediat pentru deblo-carea situaþiei create.

Au fost rezolvate sau sunt în curs derezolvare majoritatea problemelor ivite.

C.M.: Cu ce fonduri?

M.N.: Cu fonduri atât de la Consiliul Localal oraºului Vãlenii de Munte cât ºi cu fonduriprimite de la Consiliul Judeþean.

În prima fazã Consiliul Judeþean a alocatsuma de peste 1 miliard de lei, iar cu aceºtibani s-au executat urmãtoarele lucrãri: decol-matãri pe pârâul Vãleanca, demolarea podu-lui din zona pieþii, care obtura continuu albiaºi inunda piaþa; decolmatarea canalului peValea Stâlpului; refacerea acoperiºului de laSpital, construirea unui podeþ tubular peValea Gardului, repararea canalului pe pârâulVãleanca, repararea asfaltului în zona pieþii,consolidarea si betonarea drumului de laRizãneºti, consolidarea canalului pârâuluiVãleanca.

Sunt douã lucrãri mai mari care sunt înfazã de proiectare ºi probabil se va executa oparte din ele pânã la sfârºitul anului, pentrucã e vorba de 10 miliarde lei. Este vorba depârâul Vãlenaca în aval unde trebuiesc cons-truite ziduri de sprijin ºi de consolidarea depe strada Cismari, unde au alunecat casele.Aici lucrãrile sunt în fazã de proiectare.

C.M.: Câte familii au fost afectate ºiîn ce fel vor fi ele ajutate?

M.N.: Referitor la aceste familii, noi le-amoferit locuri de casã. A apãrut ºi o hotãrâre aguvernului, nr.1065, pentru ajutorarea aces-tor oameni. S-a alocat de cãtre ConsiliulJudeþean 203 milioane, pentru ajutorareasinistraþilor cu materiale de construcþie. Amcanalizat aceste fonduri în funcþie de dis-trugerile pe care le-au avut locuinþele.

În afarã de fondurile alocate de ConsiliulJudeþean, pentru calamitãþi noi am prins înbugetul local cheltuieli pentru lucrãri maimici cum sunt: ºanturi pe strada NicolaeBãlcescu, reparaþii pe canalul Vãleanca.

C.M.: Cât de mare este numãrul aces-tor familii afectate?

M.N.: Au fost afectate multe familii. Foartegrav au fost afectate un numãr de 9 familii,dintre care 5, de pe Walter Mãrãcineanu aufost mutate din locuinþe, întrucât s-a ruptmalul ºi casele prezentau problemedeosebite.

Pe alþii i-am ajutat, am sãpat ºanþurile, amdecolmatat camerile de cãdere, le-am scosapa din beciuri ºi din curþi, etc.

C.M.: Nominalizaþi câteva familii...M.N.: Avem familia Soficaru Emil ºi

Soficaru Levi, de pe strada Cismari, Stoica

Anghel ºi Stoica Cristian, de pe strada WalterMãrãcineanu; acestea nu mai pot sã locuiascãîn casele respective ºi au fost mutaþi. Alþii austricãciuni de mai micã anvergurã.

C.M.: Câte obiective aveþi învedere în total?

M.N.: Sunt 12 obiective mari. Partedin ele sunt rezolvate, cu excepþia a douã: estevorba de pârâul Vãleanca, în aval, (unde suntnecesare lucrãri ample) ºi alunecãrile deteren de pe strada Cismari. Acestea nu se vortermina în acest an, deoarece nu sunt nici fon-duri suficiente, nici timpul nu va permite sãse facã în aceastã perioadã lucrãrile respec-tive.

C.M.: În oraºul nostru se va construi

o autogarã. Ce ne puteþi spune despreacest proiect?

M.N.: Datoritã faptului cã zona gãriiera,din punct de vedere estetic, cea mai urâtãdin oraº, am luat mãsura sistematizãrii ei careimplicã atât magazinele ce au fost demolate(sau se vor demola ºi vor fi mutate pe altamplasament), cât ºi construirea în oraºulnostru a unei autogãri moderne. Proiectul afost aprobat în Consiliul Local al oraºuluiVãlenii de Munte. Lucrarea este mai amplã.Din acest motiv nu a fost contractatã încã. S-aaprobat doar P.U.D.-ul în Consiliul Local, decinoi ºtim cum va arãta ea pe hârtie, darsperãm cã anul urmãtor se vor demaralucrãrile ºi vom face ca ºi aceastã parte aoraºului sã arate frumos.

C.M.: Tot în acea zonã a gãrii va ficonstruitã ºi Sala de Sport a oraºului?

M.N.: Da. Va fi o salã de cca. 300 de locuri.C.M.: De ce s-a întârziat cu

finalizarea ei?M.N.: Pentru cã implica fonduri foarte

mari ºi Consiliul Local nu putea suporta toateaceste cheltuieli. Noi am adus-o pânã la cotazero ºi mai departe va fi terminatã cu bani dela Compania Naþionalã de Investiþii. Pe de altãparte nu se puteau face în acelaºi timp, înacelaºi oraº, douã sãli de sport. Dupã cum ºtiþinoi mai avem o Salã de Sport la ColegiulNaþional „Nicolae Iorga”. Anul viitor sperãmca ºi lucrãrile la Sala de Sport a oraºului sã fieîncheiate.

C.M.: Ce alte obiective mai aveþi învedere?

M.N.: Pentru perioada 2004-2008 avemmai multe obiective. Principalul obiectiv vafi realizarea canalizãrii oraºului pentru caream întocmit deja proiectele. Suma necesarãacestor lucrãri fiind extraordinar de mare,vrem sã accesãm fonduri externe de la U.E.pentru realizarea mai repede a proiectelor,pentru cã altfel lucrãrile se vor întinde pe operioadã destul de lungã. Mai avem de ter-minat sistematizarea reþelelor de apã (maiavem probleme cu extinderea) astfel încâtnici o familie sã nu rãmânã fãrã apã curentã.Anul viitor vom sistematiza ºi iluminatulpublic la care, trebuie s-o recunoaºtem, sun-tem deficitari. Mai ales în zona centralã aoraºului.

C.M.: În domeniul construcþiilor?...M.N.:Avem în construcþie o grãdiniþã pe B-

dul „Nicolae Iorga”, trei poduri, pe strada„Donici”, pe strada „Dr. Davila” ºi la Tulgereºtipe care le-am urgentat din cauzã cã în aceastãperioadã au fost probleme cu inundaþiile ºimai multe familii nu mai aveau acces cãtredomiciliile lor. Chiar zilele acestea se vordemara lucrãrile la aceste poduri.. În rest, înce priveºte celelalte probleme de gospodãriecomunalã, de infrastructurã suntem mai binedotaþi decât alte oraºe din judeþ.

C.M.: Ce mesaj transmiteþi concetãþe-nilor noºtri?

M.N.:Mesajul pe care l-aº transmite este sãfie alãturi de noi ºi sã ne sprijine în special înobligaþiile pe care le au conform Hotãrârii nr.21 pentru menþinerea curãþeniei în oraº.Deasemenea cetãþenii de la blocuri trebuie sãînþeleagã faptul cã sunt proprietari. Ei trebuiesã se gospodãreascã, prin Asociaþiile de pro-prietari, mai eficient. Ei ni se adreseazã nouãcu diverse probleme de reparaþii ºi nu înþelegcã nici mie nu-mi vine nimeni acasã sã-mirepare conducta de apã, dacã aceasta s-aspart. Din pãcate ei îºi amintesc cã sunt pro-prietari doar atunci când îºi vând aparta-mentele.

C.M.: Vã mulþumim pentru interviulacordat ºi sperãm sã vã bucuraþi de totsprijinul de care aveþi nevoie pentruîndeplinirea cu succes a tuturor obiec-tivelor pe care vi le-aþi propus, atât petermen scurt cât ºi pe termen lung.

Interviu cu dl. Mircea Niþu, viceprimarul oraºului Vãlenii de Munte

ÎNLÃTURAREA EFECTELOR NEGATIVE PRODUSEDE INUNDAÞII ªI ALUNECÃRI DE TEREN

➤ Administraþie publicã localã ➤

A consemnat Cãtãlina MIHAIFoto: Gh. BURDUJAN

“Profesorul anului 2005”

Într-o perioadã de tranziþie, carepare a fi fãrã sfârºit, activitateaeducativã, în general, dar mai alescea din ºcoalã, capãtã o importanþãdin ce în ce mai mare. Societatea,aflatã într-o continuã alertã pentrurealizarea unei aºezãri benefice dinpunct de vedere economic, a lãsatpuþin mai la urmã aspectele educa-tive ºi de pregãtire a tineretului pen-tru debutul în viaþa din ce în ce maitumultoasã. În aceste condiþii,ºcoala de azi capãtã sarcini

deosebite în ceea ce priveºtesuplinirea minusurilor educativedin societate. Supuºi presiunilorexercitate de vreme ºi de vremuri,atât activitatea educativã cât ºi ceidestinaþi sã o coordoneze, se vãdnevoiþi sã-ºi adapteze existenþa dinmers. Confruntatã cu minusurileinduse de lipsa de preocupare acelor mai mulþi dintre pãrinþii, carenevoiþi sã alerge dupã bani, uitã deobligaþiile ancestrale de a-ºi educaurmaºii, educaþia actualã tra-

verseazã o crizã profundã; situaþie încare, cei mai mulþi dintre membriisocietãþii considerã cã rolul primor-dial revine ºcolii, devine puþin con-tradictorie cu aprecierea generalã cãprofesorii sunt o categorie preapuþin importantã ºi de aceea ºiremuneraþia lipsitã total de respec-tul necesar pentru creatorii de va-lori. Îmi sunã în cap ºi acum schim-bul de replici dintre un muncitordevotat meseriei ºi un activist departid din vremea anilor 1980: „- Ce

produceþi voi profesorii?! Nimic,asta produceþi voi!”, „- Aþi greºittovarãºe! Noi nu producem nimic,noi producem nimicuri, aºa ca dum-neata ºi ca cei ce te-au trimis sã ne þiinouã discursuri despre educaþie ºimuncã”. Nici astãzi nu suntem preadeparte de aceastã realitate. Staumãrturie toate mãsurile de„susþinere” întreprinse de guvernelecare s-au perindat la conducereaacestei þãri.

Mihai Johann COZORICI

Privind în urmã, distinsaprofesoarã poate avea supremaîmplinire, satisfacþia de a fi reuºit,prin trudã ºi pasiune statornicã,crezul apostolic. ªi-a dat seama cã,în viaþã, dacã voia sã fie cu adevãratfericitã, trebuia sã gãseascã „ceva”pe care sã-l poatã face cu pasiune. Agãsit cã „viaþa reprezintã cea maiînaltã expresie a chimiei” ºi cã „înesenþa sa, viaþa poate fi înþeleasãnumai prin limbajul chimiei”.

De aceea, tot tim-pul s-a dovedit prinfapte. Preocupatã demenþinerea unui me-diu care sã favorizezecompetiþia ºi perfor-manþa, profesoara ainfluenþat destineleunor copii ºi succesullor în viaþã. A descoper-it inteligenþe nesãþi-oase pe tãrâmul chi-miei, doritoare sã ºtiecât mai mult. Mulþielevi olimpici naþionali:Adina Dumitrache, Ga-briel Bobeicã, DoruBratu, Alexandru Co-descu, Mihai Hangiu,Ionuþ Hangiu, Dorel

Constanti-nescu, Bogdan Puºcaºu,Oana Bratu, Cristina Opriº, An-dreea Dovâncã ºi mult mai mulþi alþielevi îi sunt recunoscãtori pentrutot ce i-a învãþat, pentru încredereaîn potenþialul lor creator.

De-a lungul carierei depeste 32 de ani, atenþia profesoareia fost axatã pe întreaga paletã deactivitãþi ºi modalitãþi instructiv -educative. A reprezentat judeþul ºiºcoala la sesiuni de comunicãri ºisimpozioane naþionale, având temegeneroase ca: „Transdisciplinari-zarea ºtiinþei”, „Eficienþã ºi creativi-tate în învãþãmântul prahovean”,„Elaborarea de programe ºcolare -segmentul curriculum la decizia

ºcolii” etc.Ca urmare a competenþei

ºi a devotamentului, a cunoscut ºice înseamnã sã fii director, directoradjunct, consilier educativ, forma-tor la nivelul unitãþii ºcolare,metodist al ISJ Prahova, membru înConsiliul Consultativ ISJ - disciplinaChimie, membru al ComisieiJudeþene a Olimpiadei de Chimie,coordonator al Grupei de ExcelenþãPrahova - clasa a VIII-a ºi multealtele. Experienþa în munca de zi cuzi la catedrã, s-a materializat înultimii ani ºi în elaborarea de ma-nuale ºcolare. Astfel, conceptele dinmanualele de CHIMIE (aprobate deMEC) pentru clasele a IX-a ºi a X-a,ªcoala de Arte ºi Meserii, precum ºimanualele de „ªTIINÞELE NATURII”însoþite de auxiliare, pentru claselea III-a ºi a IV-a, sunt prezentate,interpretate ºi aplicate în conformi-tate cu semnificaþiile ºi cu princi-piile ºtiinþifice recunoscute încadrul comunitãþii ºtiinþifice, fiindînsoþite de variante alternative deinterpretare. La acestea se adaugã ºicursurile opþionale (aprobate deMEC): „OM - SÃNÃTATE - PROTEC-ÞIA CONSUMATORULUI” ºi „CHI-MIA MEDIULUI ªI A CALITÃÞIIVIEÞII”, cuprinzând teme integra-toare pentru ariile curriculareMATEMATICà ªI ªTIINÞE ALENATURII, OM ªI SOCIETATE.

În anul 2005, a vãzut lumi-na tiparului ºi lucrarea de excepþie,

unicã la nivel naþional: „DICÞIO-NAR ENCICLOPEDIC DE MEDIU”, încadrul cãreia, profesoara a elaborattermenii de CHIMIE ANORGANICÃ.Pentru profesionalismul de care adat dovadã, Emilia Meiroºu a fostrãsplãtitã prin acordarea unuinumãr mare de Diplome de Onoa-re, Diplome de merit, Diplome deExcelenþã, la care se adaugã, înultimii ani, urmãtoarele distincþii:

* Ordinul „MERITUL PENTRUÎNVÃÞÃMÂNT” - în grad de OFIÞER(obþinut în 2004);

* Diploma „GHEORGHE LAZÃR”clasa I (obþinutã în 2005) ºi

* Certificatul „PROFESORULANULUI 2005”, pentru participareala selecþia finalã, categoria „ªTIIN-

ÞE ALE NATURII”.Tot ca o recunoaºtere a

meritelor deosebite în dezvoltareaculturalã a oraºului ºi respect faþãde localitatea Vãlenii de Munte,Primãria oraºului Vãlenii de Muntei-a acordat, în anul 2005, titlul deFIICÃ DE ONOARE A ORAªULUIVÃLENII DE MUNTE.

Pentru tot ceea ce a fãcutîn colectivitate ºi în comunitate,pentru faptul de a fi dãruit luminãtimp de peste trei decenii de carierãdidacticã, profesoara de chimieEMILIA MEIROªU meritã, cu priso-sinþã, nota maximã, zece.

Simona ISTRÃTESCU

Sã-i cunoaºtem pe consilierii noºtrii

O caracteristicã importantã aactivitãþii de consilier a fost ºi esteparticiparea permanentã, la toateîntrunirile ºi o prezenþã activã încadrul lor, având responsabili-tatea de a reprezenta corectinteresele sutelor de cetãþeni -votanþi sau nu, cu afinitãþi li-berale.

Izvorul atitudinilor avute ºi apoziþiei exprimate a fost mereuîntâlnirea ºi discuþia cu cetãþeanuldespre interesele ºi aspiraþiileacestuia.

Nu întotdeauna am reuºit sã sa-tisfac doleanþele cetãþeanului, darle-am adus la cunoºtinþa Con-siliului Local. În condiþiile în carese afirmã cã Hotãrârile se iau înmod legal, ceea ce este corect, euam adãugat cã ele trebuie sã fie ºicinstite, în favoarea cetãþeanului.

Intervenþiile din cadrul Comi-siei ºi al Consiliului Local au vizat :aprobãri de studii ºi programe dedezvoltate ecomonico - sociale, deorganizare ºi amenajare a terito-riului, bugetul local, organigramecu numãrul de personal, regula-mente, darea în administrare, con-cesionare sau închirierea bunu-

rilor proprietate publicã sau a ser-viciilor de interes local, mãsurinecesare pentru construirea,întreþinerea ºi modernizarea dru-murilor, asigurarea condiþiilormateriale ºi financiare pentrubuna desfãºurare a activitãþilorinstituþiilor ºi serviciilor publicede educaþie, sãnãtate, culturã,tineret ºi sport, apãrarea ordiniipublice, mãsuri de protecþie ºiasistenþã socialã, etc.

Sunt singurul consilier PNLîntre cei 17 consilieri ai oraºuluiVãlenii de Munte. Cetãþenii m-autrimis în acest Consiliu pentru a leapãra interesele ºi îi asigur pealegãtorii mei ca ºi pe ceilalþicetãþeni, cã o fac chiar dacã sunt înminoritate. Ideile ºi atitudinile detip liberal îºi fac loc tot mai mult.

Am o bunã colaborareºi înþelegere cu cei 2consilieri ai PartiduluiDemocrat, cu cei 2 con-silieri ai Partidului Ro-mânia Mare, dar ºi cuceilalþi 12 consilieri aiPartidului Social De-mocrat.

Împreunã reuºim sã depãºim limiteleapartenenþei la un par-tid în favoarea intere-selor fiecãrui cetãþeanal oraºului nostru. Dinciocnirile de idei ºipãreri, uneori destul de “tari”, se iaumulte Hotãrâri bune.

Aº fi bucuros sã vãd cetãþeni aioraºului cã participã la ºedinþelenoastre de Consiliu, care sunt pu-

blice. Apropierea cetãþenilor ne vada o altã forþã ºi un alt impuls în aanaliza ºi decide corect.

Îi aºtept ºi îi asigur cã sunt alã-turi de ei.

3

ä Învãþãmânt-educaþie

GHEORGHIU CONSTANTIN

M-am nãscut la 8 ianuarie1945 ºi sunt profesor la Grupulªcolar Agromontan din Vãlenii deMunte de peste 25 ani.Am fost consilier al PartiduluiNaþional Liberal în legislatura 1996 -2000 fiind, în prezent, la a doua le-gislaturã. Sunt membru al Comisieipentru activitãþi social - culturale,culte, învãþãmânt , sãnãtate ºi fami-

lie, protecþie copii, tineret ºi sport.

Profesori de nota 10

„O singurã dorinþã supremã - perfecþiunea”(Marc Aureliu)

Cãlãuza în viaþã a profesoarei EMI-LIA MEIROªU - de la Grupul ªcolarVãlenii de Munte - a fost dorinþasupremã a atingerii perfecþiunii, prinsiguranþa datoriei, a demnitãþii ºi avoinþei.

ªCOALA ªI EDUCAÞIA LA TIMPUL PREZENT

Executã ºi livreazã:

ä Tâmplãrie din aluminiu ºi P.V.C.;ä Geam termopan;

ä Mobilier din PAL melaminat;

4

Este ditribuitor degeamuri GES S.A.

S.C. „MOBREAL DIVERS”S.R.L.

Produce geam reflexiv;

ä transport de persoanepe majoritatea traseelorcu capªt de linie Vªlenii

de Munte;

ä transport local înora”ul Vªlenii de Munte;

ä curse convenþii cufirme din ora” ”i din zonª;

ä curse ocazionale, lacerere, interne ”i inter-

naþionale;

Relaþii laDispecerat (zonaGãrii Vãlenii de

Telefoane: 0788-418.8250788-575.231

J Produse alimentare;J Mezeluri;J Produse de panifi-

caþie;J Fructe;J Cosmetice;J Detergenþi;J Sãpunuri;J Þigãri;J Bãuturi alcoolice;J Lactate;J Dulciuri;J Rãcoritoare;J Îngheþatã;J Ouã;J Articole

mãrunte.Relaþii la telefon: 0244-280.486

0788-250 .126

MAGAZIN N

ON-STOPEfectueazã:

Str. Popa ªapcã nr. 4, Vãlenii deMunte

(vizavi de parcul central al oraºului)

sc VOIAJ TRANSEURO srl

★★★★

★★

★★★★ ★★ ★★

★★★★

★★

Comercializeazã

(Str. Tipografiei nr. 1,Vãlenii de Munte)

Relaþii la telefon: 0244-282.019Fax: 0244-282.019

5

Vineri, 28 octombrie a avut loc deschidereaoficialã a festivalului, unde au fost prezentaþi impor-tanþi producãtori de þuicã, iar cei prezenþi au pututasculta muzicã popularã specificã zonei VãiiTeleajenului.

Înserarea a adus cu sineconcursul „Miss ValeaTeleajenului”, care s-adesfãºurat în incinta Casei deCulturã a oraºului. Toate par-ticipantele s-au ridicat lanivelul aºteptãrilor, însã pepodium au trebuit sã urcedoar trei dintre cele pais-prezece concurente: ElenaNedelea (locul III), elevã aColegiul Naþional „NicolaeIorga”, Catrinel Grigorescu(locul II), colegã a Elenei,Loredana Stoica (locul I),elevã a Grupului ªcolarAgromontan „Romeo Cons-tantinescu”.

Premiantelor le-au fostoferite contracte cu o cunos-cutã casã de modã dinPloieºti, dar ºi cu televi-ziunea.

Cei prezenþi au asistatapoi la un recital extraordinar FUEGO. Întrebat ce simtecând este invitat la fiecare eveniment importantdesfãºurat în oraº, Paul a declarat cã este extrem defericit pentru cã muzica lui este ascultatã de „oameniidrãguþi din Vãlenii de Munte”. Celebrul cântãreþ a þinutsã felicite organizarea, dar în primul rând pe primarul

Stelian Manolescu, care a participat la organizarea se-rilor de neuitat din cadrul festivalului. Cei care sunt faniFuego, îl vor putea asculta ºi în cadrul unei seri de co-linde, unde va participa alãturi de un prieten foartebun, pianist.

Paul are ºi o proprietate în oraºul Vãlenii de Muntela care vine ori de câte ori are timp. Casa este locuitã depãrinþii sãi.

Pe plan muzical FUEGO tocmai a lansat un „cockteilmuzical”, numit „Iubesc” care conþine zece piese. Paulîºi scrie mare parte din versuri ºi tot el face ºi muzica.

Festivalul - Concurs de muzicã popularã „IrinaLoghin”, ediþia a VIII, a adus în faþa vãlenarilornumeroase talente din toatã þara (Suceava, Buzãu,Vrancea, Braºov, Focºani, Bucureºti, Bacãu º.a.) dar ºi

nume consacrate precum Irina Loghin, Fuego, MariaOlaru. Trofeul „Irina Login” a fost câºtigat de AlexandruIon Dragomir, în vârstã de 15 ani. Locul întâi a fost ocu-pat de Mihai ªinca, din Bertea, locul doi i-a revenit luiBogdan Ioan Voiculescu din Braºov, iar locul trei a fostocupat de Buga Nicoleta din Buzãu.

Dupã ce au evoluat toþi concurenþii, auzul auditoru-lui a fost delectat de incredibila voce a Irinei Loghin,care a cântat ºi alãturi de Fuego.

În exclusivitate pentru ziarul „Vãlenii” doamnaIrina a declarat cã acest festival este cea mai marerealizare pe plan personal ºi cã se simte foarte binecând vede atâtea talente evoluând în cadrul festivaluluice îi poartã numele.

Asemenea lui Fuego, care a declarat cã s-a sãturatde jurizãrile incorecte de la festi-valurile muzicale naþionale,Irina Loghin a dorit sãmenþioneze cã este deza-mãgitã de ceea ce s-a întâmplatla festivalul „Cerbul de Aur”unde muzica lãutãreascã a fostalãturatã Orchestrei dinChiºinãu.

Ultima zi a festivalului aoferit ºansa producãtorilor deþuicã de a-ºi prezentea bãu-turilre, cel mai bun dintre eifiind premiat. Închiderea ofi-cialã a avut loc duminicã, 30octombrie, orele 14 p.m., searaurmând un foc de artificii.Acest festival a fost o reuºitãdeplinã la succesul sãu con-tribuind în mod covârºitorPrimãria oraºului Vãlenii deMunte.

La acþiunile derulate încele trei zile a participat ºi odelegaþie a oraºului Cimiºlia(40 de membri) din RepublicaMoldova, cu ansamblul artistic„La izvor”.

Simona POPAIon BOCIOACÃ

CE AU SPUS INVITAÞII:1. Florin Anghel

(Preºedintele Consiliului Judeþean Prahova):

„Nu am mai fost în Vãlenii de Munte din 1996.Oraºul aratã mult mai bine decât multe altelocalitãþi din Prahova”.

(Pentru faptul cã nu a fost în Vãlenii deMunte de 9 ani !, deºi oraºul face parte din„moºia” pe care o pãstoreºte, redacþia publi-caþiei noastre îi acordã nota 4);

2. Senatorul Antonie Iorgovan:

„Haideþi sã-l aplaudãm pe domnul StelianManolescu care a fãcut ca acest oraº sã arateatât de minunat ºi sã se înscrie în elita culturalãa oraºelor europene. Totodatã, daþi-mi voie sã-i rãspund unei doamne care m-a întrebat de cene-a dat Dumnezeu atâta ploaie, vara aceasta?Doamne - Doamne a spus aºa: „Aþi votat mari-nar..., acum vã dau apã...!” (Pentru simþul umorului, redacþia îi acordã nota10!).

ä Actualitate

Serbãrile toamnei au trecut-ecoul a rãmas

„Mult e dulce ºi frumoasãLimba ce-o vorbim...”, spunea poetul George Sion ºi avea mare dreptate. Astãzi

auzim tot felul de cuvinte folositede tineri, care numai româneºtenu sunã. De aceea mi se parepotrivit ca într-un ziar al oraºuluisã aparã o rubricã permanentãprin care sã contribuim la culti-varea limbii române, la dez-voltarea respectului ºi a dragosteifaþã de limba strãmoºilor noºtri,apãratã cu atâtea sacrificii, de-alungul veacurilor.

DANIEL CAZIMIR GEANTÃ

6

ä culturã

Incineratã fiind, mormântul i-arputea fi singura carte.

Doar vârstnicii vãlenari îºi maiamintesc (poate) de Lena Pa-raschivescu, eleganta ºi boemasoþie a lui M.R. Paraschivescu, firesociabilã ºi parcã dintotdeauna deaici. Biografia misterioasã ori maidegrabã necunoscutã are totuºicâteva momente de transparenþã.Originarã din Constanþa (unde aterminat liceul), a urmat celebraºcoalã de Literaturã „MihailSadoveanu” din Bucureºti alãturi,între alþii, de Nicolae Labiº ºiFãnuº Neagu. A trãit în cercul

select a lui Dimitrie Stelaru ºi alegat amiciþii poetice cuDionisie ªincan ºi ConstantinViºan, scriitori ºi intelectuali deprestigiu ai Radiolui. Aºa cumne-o amintim, în ipostazamaternã lângã Miticã Paraschi-vescu ori scriitoare încurajândpe tinerii literaþi din Vãlenii deMunte, la Cenaclul „M. R. Pa-raschivescu” alãturi de Voi-chiþa ºi Sergiu Dimitriu, deFelicia Mihãilescu ori de Va-leriu Sârbu, Elena Paraschi-vescu a scris o singurã carte depoezie închinatã „Lui MRP”:

DEDICAÞIE, Editura Cartea Româ-neascã, 1974. Versurile sunt defapt un jurnal de veghe ºi de in-trospecþie scris la cãpãtâiul poetu-lui MRP, din primele zile ale certi-tudinii condamnãrii la moarte decãtre o boalã implacabilã ºi pânãîn clipa trecerii în nefiinþã. Existãîn versurile puþin cunoscute aleElenei Paraschivescu o liniºteolimpianã ºi o împãcare cu sineprofundã, o acceptare a destinu-lui paradoxal („rãscumpãr simplata moarte/ prin libertatea mea”),o înþelegere a absurdului exis-tenþei, toate convertite în metafo-

ra trãirii intelectuale a agonieimãrturisite discret, ca pentrusine.

Dragostea afirmatã în gesturiºi în confesiuni lipsite de osten-taþie face din volumul EleneiParaschivescu o mãrturie a exem-plaritãþii iubirii la fel de pasionan-tã precum cea dintre VeronicaMicle ºi Eminescu ori cea dintreAurora Cornu ºi Marin Preda. Vaveni vremea când istoricii literarivor descoperi cu interes acestcapitol biobibliografic sublim toc-mai prin tragismul care dãdeaviaþã pasiunii.

Batere de aripã îngereascã reverberând pe strunele unei lire lacrimilesufletului, ce se preling uºor, uºor pe chipul lumii, cântarea sângelui purtatde bãtãile inimii prin trupul umaniþatii ducând spovedania iubirii sprealtarul luminii, poezia este in acelaºi timp expresia generozitaþii pornitãspre lume din sufletul acelora care binecuvantaþi cu clipa de graþie a inspi-raþiei divine o dãruiesc necondiþionat sufletelor sensibile.

Aceasta este starea de suflet sub semnul cãreia am cunoscut-o pedoamna Victoria Voinea la una din intâlnirile culturale organizate la bi-blioteca “Miron Radu Paraschivescu”.

Datoritã preocupãrilor doamnei Alexandrina Miroiu, în acest pres-tigios asezãmânt cultural s-au desfãºurat de-a lungul timpului activitãþi cul-turale diversificate, care au adunat generaþii diferite, nivele intelectuale ºiprofesionale diverse sub semnul sfânt al cuvântului tipãrit.

Atmosfera destinsã, plãcutã si încurajatoare, a fãcut posibil ca într-o zi cu un glas profund emoþionat, doamna Victoria Voinea sã ne citeascãdin scrierile aºternute pe hârtie la ora când desprinsã din toate “grijilelumeºti” se regãsea pe sine.

Aceastã prezenþã plãcutã, cu un chip luminos, ce emana deopotrivãbunãtate ºi cãldurã sufleteascã, dar ºi urmele grijilor ºi greutãþilor vieþii,care nu au ocolit-o, dovedea conºtiinciozitatea unei “ºcolãriþe navetiste”venind cu neabãtutã punctualitate tocmai de la Homorâciu.

Frãmântatã de grijile zilnice, dar mai ales de marile întrebãri exis-tenþiale “filozofa” încercând sã desprindã “Frânturi de adevãr”.

“Frânturi de adevar întrezãrescîn tot ce vãd, în tot ce simt, în tot ce cred.

ªi-mi cer mereu sã descifrezDin tainele ce le-am trãit ºi le trãiesc”

Doamna Victoria Voinea s-a dovedit a fi plãcuta confirmare a faptului cãorice fiinþã, creaþie a lui Dumnezeu, este înzestratã cu nebãnuite virtuþi,care valorificate cu perseverenþã ºi încredere în sine, pot rodi în chip sur-prinzãtor.

“O pãrticicã din universFormeazã o lume

Iar numai o pãrticicã din mine Formeazã un Univers

Ca punctul firescSã lege un întreg.

Încurajatã de auditoriu doamna Victoria Voinea ºi-a selecþionatdupã criteriile propriei exigenþe ºi cu siguranþã ºi din motive sentimentalepoeziile în numãrul cerut de Regulamentul de participare la FestivalulNaþional de poezie “Miron Radu Paraschivescu” ediþia a II-a desfãºurat înfebruarie 2005, pãºind astfel spre lume.

A fost o tentativã lãudabilã ºi sperãm o experienþã mobilizatoarepentru viitorul sãu artistic, în care cu siguranþã va rodi “talentul sãu poetic”cu care a fost dãruitã.

“Crucea Ta, Iisuse, a îmbogaþit pãmântul Prin urmele Tale, cuvântul.

Iar eu, îndrãgostita de cuvântSã pot sã scap de haosul vieþii adunat

ªi-n lacrimile mele sã port din puterile TaleSublim ºi superlativ conþinut

Semãnat în al Tãu îndemn prin Cuvânt”V. Voinea ( Crucea lui Iisus)

Valentina ION

VÃLENii

RedacþiaStr. George Enescu nr. 1

Telefon:0723-246121

VÃLENII DE MUNTE

Redactor-ºef:Gh. BURDUJANRedactor

ºef-adjunct:Valentin Emil MUªAT

Colectivul de redacþie:

Camelia Neagu, Ion Bocioacã,

Mihai Cozorici, Mihai Istudor,

Gabriel Tomescu, Simona Popa, Laura Cernat,Cãtãlina MihaiMarius Gurãu

Tehnoredactor:Justin Iancu

Potrivit art. 206 CP, respons-abilitatea juridicã pentru conþi-nutul articolului aparþineautorului. De asemenea, în cazulunor agenþii de presã ºi persona-litãþi citate, responsabilitateajuridicã le aparþine.

Publicaþia „Vãlenii” esteeditatã de S.C. „VALTE”S.R.L.

FILÃ DE JURNFILÃ DE JURNALAL

„Spune-mi o poveste cu Luna,în care tata

s-a dus dupã moarte.Dacã pleci ºi tu,

eu rãmân singur?...”Te mângâiam cu mâini vii,

încã adevãrate.Zâmbeai, pe jumãtate adormit,

la prima ta lecþiede singurãtate...

VALENTIN EMIL MUªAT: ANTOLOGIA LITERATURII VÃLENARE (III)

E l e n a P a r a s c h i v e s c u

Poezia - semn divin

ä Inspiraþii tãinuite

Deci, extrem,tare... (I)

Nu sunt filolog ºi nici nu ampretenþia cã stãpânesc la per-fecþie limba românã. Ar fi ºifoarte dificil în condiþiile încare limba noastrã, odinioarã,„ca un fagure de miere”, com-portã atâtea ºi atâtea subtilitãþimorfologice, sintaxice ºi lexi-cale. ªi totuºi, în ciuda uneiindividualiste potenþialecomoditãþi de a mã sustrageluãrii unei atitudini nevinovatefaþã de anumite evidenþe, m-amhotãrât a scrie aceste rânduricare se vor a fi mici încercãri deîndreptare a ceea ce eu, poatesubiectiv, consider cã suntabuzuri lexicale, cu multiplecauze ºi cu multiple negativeurmãri.

Dacã folosirea abuzivã aconjuncþiei conclusive „deci”are oarece vechime ºi o au fost

trase de nenumãrate ori sem-nale de alarmã, de ce mulþi,foarte mulþi vorbitori încã ofolosesc penibil de frecvent ca o„trambulinã” de desfãºurare aaproape fiecãrei fraze?

Dacã ea se rosteºte ilegalgramatical de omul simplu, nueste o tragedie, dar când auzi(citeºti) din partea unoroameni pretins culþi, intelectu-ali, vedete pe micile ºi marileecrane, personalitãþi poliva-lente cu licenþe, masterate ºidoctorate, nu aduce oare aofensã (a) limbii române?

Cineva a spus (foartecorect!), cã dupã ce vorbeºti celpuþin o jumãtate de orã, poþifolosi ºi aceastã conjuncþie„deci”, ea fiind începutul unei(pre) concluzii...

Mihai ISTUDOR

Cum vorbim

CORECT GREªIT EXPLICAÞIE

Muzeul deIstorie aOraºuluiBucureºti.

Muzeul deIstorie alOraºului Bucu-reºti.

Fiþi atenþi la acordul articolului po-sesiv, deoarece sunt construcþii încare atributul genitival precedat dedouã substantive determinã subs-tantivul cel mai apropiat. Înaceastã construcþie, este vorba deistoria oraºului, nu de muzeuloraºului.

N-Ac: OuãleG-D: Ouãlor

N-Ac: OuãleleG-D: Ouãlelor

Un cuvânt nu poate avea douãarticole.

Temporal vaploua.

Temporar vaploua.

Atenþie la cuvintele apropiate caformã (diferã doar printr-un sunetsau douã), dar care au înþelesuridiferite. Ele se numesc paronime.Paronimele sunt cuvinte mai rarfolosite si nu atât de bine cunos-cute de vorbitori, de aceea pot ficonfundate.

Str.”Petre Liciu”

Petre Liciu (1871-1912) afost actor român. A jucat pescena Teatrului Naþional dinBucureºti în roluri de dramã ºicomedie, cu o deosebitãmaleabilitate scenicã (Shylockdin „Neguþãtorul din Veneþia” deShakespeare , Isidor Lechat din„Banii” de Mirabeau, ªtefãniþãdin „viforul” de Barbu ªtefãnes-cu Delavrancea.

Legãtura cu oraºulVãlenii de Munte:

A fost coleg de clasã (a VI-a)la liceul Naþional din Iaºi, din

1886, cu Nicolae Iorga, martor alacelor vremuri în formareaviitorului savant. I-a închinatversurile „Sarea pãmântului” - oîmpletire de ironie ºi admiraþie:

„Colo-n fund vezi o cãpiþãDe pãr des, nepieptãnat

De cinci ani încoace ascundeUn cap mare de învãþat.”Petre Liciu termina clasa a

VI-a, dupã Nicolae Iorga, pe loculdoi cu media 8,59.

Numele actualei strãzi, pepoziþia C1 (a hãrþii oraºului),dateazã din perioada interbe-licã, semn al preþuirii faþã de pri-etenia cu marele savant NicolaeIorga.

Ion BOCIOACÃ

7

ä Medicinã

ANECDOTE CU “I DESPRE FEMEI

GRIPA ªI VACCINUL ANTIGRIPAL

Gripa este o boalã infecþioasãacutã, produsã de virusul gripal,cu mai multe serotipuri ºi carac-terizate clinic prin manifestãrirespiratorii ºi manifestãri ge-nerale (uneori foarte severe).

TRANSMITERE

Virusul gripal se transmite cuuºurinþã, cea mai rãspânditã calefiind prin picãturile minuscule desalivã eliminate de bolnavi în tim-pul respiraþiei sau prin tuse ºistrãnut (picãturile Flugge).Acestea pot fi purtate la distanþã

de curenþii de aer. Mai rareste posibilã ºi infectareaprin contact cu obiectele con-taminate. De obicei gripa areun debut acut. Perioada deincubaþiei dureazã în general1-3 zile.

GRAVITATEA BOLII

Severitatea bolii depindede mai mulþi factori: stareageneralã de sãnãtate, vârstã,contactul anterior cu virusulrespectiv. În funcþie de fac-torii implicaþi, bolnavulpoate sã dezvolte una dincele 4 forme de gripã: uºoarã,

medie, severã sau malignã.

TABLOU CLINIC

Boala începe în mod brutal înplinã sãnãtate, cu alterarea stãriigenerale, cefalee, dureri muscu-lare ºi articulare, febrã mare, tuseseacã, strãnut, nas înfundat ºicare „curge” (rinoree), dureri îngât, astenie etc.

DIAGNOSTIC

Gripa nu trebuie confundatã

clinic cu infecþiile respiratorii„non-gripale”, care sunt foartefrecvente (3-6 pe an pentrufiecare individ). În gripã tabloulclinic este dominat de mani-festãrile de tip guturai. Evoluþiaformelor comune de gripã estebenignã, cu dispariþia febrei în 5-7zile. Tusea ºi astenia pot persistacâteva sãptãmâni. Forma malignãde gripã este rarã, ºi deseori mor-talã. Ea afecteazã mai alesbãtrânii, gravidele, bolnavii cuafecþiuni cardiace, respiratorii,diabet zaharat, cirozã hepaticã,etilicii ºi mult mai rar tinerii sãnã-toºi.

TRATAMENT

În formele uºoare se indicã:- bãi generale fierbinþi, duºul

alternant, sauna, baia fierbinte lapicioare;

- administrarea unor supli-mente de vitamina C;

- antialgice, antitermice, antitu-sive, expectorante ºi decongestio-nante nazale.

Antibioticele sunt inutile întratamentul gripei simple, fiindchiar periculoase, deoareceselecteazã tulpini de germeni

rezistente la antibiotice. Se potfolosi antibiotice în scop profilac-tic la grupele cu risc. Se reco-mandã izolarea la domiciliu a bol-navilor, repaos la pat, consumulîn cantitãþi mari de lichide.

În formele severe,prezentarea la medic este obliga-torie.

PROFILAXIE

Principala mãsurã de pre-venire a gripei este vaccinareaantigripalã. Metodele nespecificeinclud: cãlirea organismului,evitarea aglomeraþiilor, a expu-nerii la frig ºi umezealã, limitareacontactului cu bolnavi de gripã.

VACCINAREAANTIGRIPALÃ

Vaccinarea este recomandatãtuturor persoanelor cu vârstapeste 6 luni.

Indicaþii majore:- vârstnicii peste 65 de ani;- cei cu boli cardiovasculare sau

pulmonare cronice;- persoane cu boli metabolice

cronice (diabet);- cei cu imunitate scãzutã prin

boalã sau tratament;- gravide peste sãptãmâna a 14-

a de sarcinã;- personalul medical ºi alte

tipuri de personal din spitale,policlinici, instituþii de îngrijire;

- membrii de familie ai bolna-vilor din grupele cu risc crescut;

- adulþii care se gãsesc în con-tact cu nou-nãscuþii ºi copii învârstã de pânã la 6 luni;

- adulþii activi, pentru pre-venirea absenteismului de la loculde muncã;

- orice persoanã care doreºte sãse protejeze de boalã;

- copiii ºi tinerii care frecven-teazã instituþii de învãþãmânt.

CONTRAINDICAÞII LAVACCINAREAANTIGRIPALˆ:

- reacþii alergiceserioase la adminis-trarea anterioarª de

vaccinuri;- alergie la una din

componentele vaccinu-lui (ovalbumina);- boala acutª, cu

febrª.

Este o plantã erbacee,perenã, întâlnitã de la câmpiepânã în regiunea subalpinã, prinfâneþe, poieni, margini depãdure, margini de drum ºi cãiferate, pe soluri nisipoase, rela-tiv umede, însorite sau umbrite.Denumirea popularã a fost su-geratã de forma frunzelor.Substanþele sunt concentratemai ales în inflorescenþe, apoi înfrunze, mai puþin în tulpinã saurãdãcinã.

ALIMENTAÞIE

În stare crudã, planta areproprietãþi depurative, minerali-zante ºi vitaminizante. Se poateconsuma ca salatã, garniturã lapreparatele din carne ºi peºtesau la cartofi fierþi. Salata sepreparã din mai multe verdeþuri(legume), respectiv 150 g. varzãmuratã (acrã), 25 g. praz ºi 5 g.frunze de C. ª. (tocate mãrunt,dupã ce au fost þinute un minutîn apã clocotitã). Se sãreazã ºi seadaugã ulei. Frunzele tinere ºilãstarii tineri servesc laprepararea unor supe deverdeþuri sau sosuri. Frunzeletinere se folosesc ca aromã lachiftelele de cartofi. Plantauscatã cu frunze ºi flori se uti-lizeazã la aromatizarealichiorurilor ºi vinurilor ºi a unorbãuturi rãcoritoare.

BIOTERAPIE

Planta are importanþã tera-peuticã în medicina umanã ºiveterinarã. Uleiul volatil îi con-ferã proprietãþi somatice, astrin-gente, antiinflamatoare, cal-mante, uºor antiseptice ºi tonic-amare. Intern, acþioneazã cabronhodilatator, expectorant,antiseptic bronºic, dezinfectantºi calmant în inflamaþiile gas-trointestinale, carminativ (culiniºtirea durerilor abdominaleºi expulzarea gazelor dinintestin), antispasmodic, anal-getic (suprimã durerea), hemos-tatic, decongestiv, antihe-moroidal, antiseptic ºi calmant almucoasei ano-rectale. Extern:calmant, antiinflamator ºi dezin-fectant (bãi sau comprese);regenereazã þesuturile.

RECOLTARE

Partea aerianã ºi florile serecolteazã în zilele senine, întreorele 12-14 când conþinutul deazulen este maxim. Uscarea seface la umbrã, în strat subþire.Uscarea artificialã la 33-35 gradecelsius. Florile sã nu fie brunifi-cate. Se pãstreazã în pungi dehârtie sau saci textili la loc uscat.

Viorel ALEXE

COADA ªORICELULUI (I)DENUMIREA STRÃZILOR

La cererea mai multor citi-tori deschidem o rubricã încare vom explica denu-mirea anumitor strãzi dinspaþiul oraºului Vãlenii deMunte.

☛ - Draga mea, sunt distrat. În loc sã iau unrobot care sã înlocuiascã munca femeii îngospodãrie, am cumpãrat unul care înlocuieºtemunca bãrbatului.- Nu-i nimic. Pune-l sã citeascã ziarul ºi treci sãmã ajuþi sã spãl parchetul.

☛ - Aici e magazinul „Muzica”?- Da, vã rog.- Aveþi articole pentru pian?- Avem.- Atunci daþi-mi, vã rog, un... topor.

☛ - Înainte de cãsãtorie mi-ai promis munþide aur. Iar acum taci, îi reproºeazã soþia.

☛ - Am aflat cã tãcerea e... de aur,rãspunse soþul.

☛ - Iubita mea are cei mai frumoºi ochi dinlume.- De unde ºtii?- M-am uitat pe hartã...

☛ Un biet om blajin se întorcea acasã de laînmormântarea soþiei sale. Când a ajuns înfaþa uºii de la intrare, o þiglã s-a desprins depe acoperiº ºi l-a lovit zdravãn în cap. Ridicândochii spre cer zise:- Ai ºi ajuns, dragã!?

Culese de Mihail POPESCU-VÃLENI

FARMACIA VERDE

8

VIOLARE DE DOMICILIUÎn seara zilei de 05.10.2005, în jurul

orelor 17,30, patrula de siguranþã publicãcompusã din a.s.p. Manolache Alexandru,a.s.a.p. Chivulescu Cristian, a.p.p. PopescuValeriu ºi elev caporal Manea Angelica, a fostsesizatã de Radu Aneta din oraºul Vãlenii deMunte cã numitul Cristea Dumitru dinSãcele/Braºov (fost ginere) a pãtruns încurtea locuinþei reclamantei (fãrã acceptulacesteia) dupã care a manifestat violenþã ºi aameninþat membrii familiei cu un cuþit.

Patrula de siguranþã publicã a acþionatfoarte rapid ºi în urma verificãrilor efectuates-a stabilit cã cele sesizate se confirmãdepistând autorul pe stradã de unde a fostcondus la sediul poliþiei iar în urma controlu-lui corporal a fost identificat cuþitul cel purtaîn mod ilegal asupra sa. Au fost continuatecercetãrile sub aspectul sãvârºirii infracþiu-nilor de violare de domiciliu prev. ºi pedep-sitã de art. 192 aliniat 2 din C.P., art.217 alini-

at 1 din C.P., pentru distrugerea unor geamuriºi art.1 din Legea 61/1991, pentru port ilegalde cuþit întocmindu-se dosar de urmãrirepenalã.

INTOXICAT CU MONOXIDDE CARBON

În data de 16.10.2005 orele 12,30, Poliþiaoraºului Vãlenii de Munte a fost sesizatã tele-fonic de d-l Cremãnaru Marian Adrian, domi-ciliat în municipiul Bucureºti, cã l-a gãsit asfix-iat pe tatãl sãu, Cremãnaru Constantin, înlocuinþa moºtenire pe care o deþine în oraºulVãlenii de Munte, str. Crinului nr. 14. În bazasesizãrii, la faþa locului s-a deplasat o echipãoperativã compusã din A.ª.A.P: ArdeleanuGheorghe, agent investigaþii criminale ºiA.ª.P. Beznea Valentin, tehnician criminalist,care au constatat urmãtoarele:

- Numitul Cremãnaru Constantin se aflaaºezat în pat, fiind îmbrãcat în pijamale, tele-vizorul mergea, lângã mânã fiind gãsitã tele-

comanda acestuia ºi ochelarii. Soba dinîncãpere funcþiona, focul fiind aprins, înîncãpere fiind o temperaturã foarte ridicatã.Victima era în stare de putrefacþie.

- Cadavrul nu prezenta urme de violenþã ºiîn cauzã nu sunt suspiciuni de omor.

S-a luat mãsura transportãrii cadavrului laServiciul de Medicinã Legalã Ploieºti în ved-erea efectuãrii necropsiei ºi stabilirii cauzeidecesului. Cercetãrile sunt continuate deCompartimentul de Investigaþii Criminale dincadrul Poliþiei oraºului Vãlenii de Munte, jud.,Prahova.

ULTRAJ CONTRA BUNELORMORAVURI

Art. 321, aliniat 1 din C.P.:Fapta persoanei care, în public,

sãvârºeºte acte sau gesturi, profereazãcuvinte ori expresii, sau se dedã la orice altemanifestãri prin care se aduce atingerebunelor moravuri sau se produce scandal

public, se pedepseºte cu închisoarea de la 3luni la 2 ani.

Aliniat 2:Dacã prin fapta prevãzutã la aliniat 1 s-a

tulburat grav liniºtea publicã, pedeapsa esteînchisoarea de la 6 luni la 5 ani. Sub incidenþaacestui articol a fost încadrat ºi minorul DuþãGheorghe din Vãlenii de Munte, care la datade 12.10.2005 a pãtruns în ª.A.M. „Ing. Gh.Pãnculescu” din Vãlenii de Munte perturbândprocesul de învãþãmânt prin deranjarea cur-surilor elevilor, prin proferare de injurii,expresii jignitoare ºi gesturi obscene la adresacadrelor didactice, în prezenþa elevilor.

Acesta nu mai este elevul ºcolii respectiveîntrucât a rãmas repetent.

Numitul Duþã Gheorghe (zis „Butoi”) estecunoscut pentru comiterea mai multorinfracþiuni de furt pentru care de fiecare datãi s-a întocmit dosar penal.

Nici de aceastã datã nu a scãpat nepedep-sit fiindu-i întocmit, din nou, dosar penal pen-tru ultraj contra bunelor moravuri.

POLIÞIA ORAªULUI VÃLENII DE MUNTE

In perioada 28 30octombrie a.c. Clubul Copiilor dinoraºul nostru a invitat Ansamblulfolcloric al Centrului de creaþie acopiilor din oraºul Cimiºlia -Republica Moldova sã participe lamanifestãrile organizate cu prile-jul Serbãrilor toamnei la Vãlenii-de-Munte.

Ansamblul folcloricde copii a susþinut 2 spectacolesâmbãtã, 29 octombrie a.c. :

- dimineaþa la ora 11 laInspectoratul Scolar Prahova pen-tru membrii inspectoratului ºicopiii-membrii ai cercurilorPalatului copiilor din Ploieºti

- dupã-amiaza la ora 15 laVãleni, în faþa Casei de Culturã pescena amenajatã special pentrumanifestãrile folclorice.

- Cu ambele ocazii profesional-ismul ºi seriozitatea ºi-au spuscuvântul, aceºti copii minunaþifiind o dovadã vie a faptului cãpãstrarea tradiþiilor populareocupã un loc deosebit de impor-tant în preocupãrile Centrului decreaþie a copiilor din Cimiºlia.

- La spectacolul de la Ploieºti aparticipat ºi grupul vocal alAnsamblului nostru, ansamblu cepoartã un nume atât de sugestiv :Flori de munte.

- Copiii din Cimiºlia au fost gãz-

duiþi în familiile copiilor membriiai ansamblului nostru folcloric (ºinoi la Cimiºlia am fost gãzduiþi înacelaºi fel în luna iunie a.c. cândam participat la spectacolul finalorganizat de Centrul de creaþie acopiilor) ºi astfel putem afirma pedrept cuvânt cã prietenia dintrecopiii noºtri ºi cei moldoveni s-a

putut cimenta.- Colaborarea dintre Clubul nos-

tru ºi Centrul de creaþie va fi petermen lung urmând ca în primã-varã trupa de dans sportiv dinCimiºlia - copii bineânþeles - sã nefacã o vizitã.

- Cele 3 zile petrecute împreunãau fost un câºtig pentru ambelegrupuri de copii.

- Trebuie sã remarc faptul cãtrupa de copii români care s-a ocu-pat de acest schimb este formatãdin copii - elevi ai ScoliiGh.Pãnculescu din oraº, ºcoalã cucare Clubul nostru colaboreazãextraordinar de bine.

Si nu în ultimul rând trebuie sãamintesc cã fãrã sprijinul aproapepãrintesc al d-lui Liviu Gheorghe,patronul pensiunii Vera ºi Liviaacest schimb nu s-ar fi realizat aºacum noi românii suntem obiºnuiþisã primim oaspeþii dragi.

Liana TEODOR

CLUBUL COPIILORVALENII DE MUNTE

Devine un obicei, dar maiales un prilej de mândrie pen-tru conducerea ColegiuluiNa?ional "Nicolae Iorga", ca înfiecare num?r al ziarului"V?lenii" s? fie prezentat unuldintre elevii de seam? aiColegiului. În num?rul trecuta fost prezentat? DanielaBache? ca fiind o exponent?de excep?ie a calit??iiînv???mântului desf??urat înunitatea ?colar? susmen?ionat?. Dar ?tim cu to?iproverbul latin "mens sana incorpore sano", a?a c? dup?Daniela urmeaz? GabrielFrâncu, un bun juc?tor de fot-bal.

La fel ca oricare copil, aavut ca mare pasiune fot-balul, îns? el ?i-a dorit s?mearg? mai departe pe dru-mul sportului. Astfel aînceput s? joace la F.C.PETROLUL PLOIE?TI, la

juniori, în divizia D. O mareinfluen?? asupra carierei saleau avut-o ?i antrenorii s?iVictor Angelescu, OctavianDincu??, Popa, Vasile Cozorik,Drago? T?nase, Smoleanu,Nicu Laz?r.

Momentan, Gabriel Frâncujoac? la C.S. CONPETPLOIE?TI, în divizia C, avân-du-l ca antrenor pe SilviuDumitrescu, echipa sa aflân-du-se acum pe locul II. Dincele ?apte etape din acestcampionat, C.S. CONPETPLOIE?TI a jucat ca titular? întoate meciurile.

Dar cum nici o perfor-man?? nu se ob?ine f?r? sacri-ficii, Gabriel a fost grav acci-dentat în anul 2001, fiindindisponibil aproape un an. Asuferit o fractur? de maleol?,fiind nevoit s? se opereze detrei ori la Spitalul "Sf. Ioan"din Bucure?ti ?i s? urmeze unprogram strict de recuperare.

Dup? terminarea liceului,Gabriel î?i va urma calea sa înlumea fotbalului, îns?, proba-bil din cauza accident?riisuferite în anul 2001, kine-toterapia este un domeniu cese afl? în planurile sale deviitor.

Simona POPAFoto: Sergiu GHEORGHE

MÂNDRIA NOASTRÃ

Atât de greu îmi este sã rezumclipele ºi spaima, pe care le-amtrãit alãturi de familia mea, pedata de 11 iulie 2005.

Aveam sã trec printr-o expe-rienþã ce mi-a marcat viaþa pentrutotdeauna ºi mã forþa sã vãdlumea cu alþi ochi. Focul! O casãconstruitã cu mari sacrificii ºimultã trudã, arsã! Casa, în care euam crescut… O sumedenie de gân-duri ºi sentimente se învãlmãºescîn mintea mea. A fost cumplit!

Sentimentul care m-a încercatpentru prima clipã a fost grijafamiliei. Spaima de a-mi pierdefamilia, încolþea necruþãtor în faþaochilor. În acelaºi timp frica demoarte îmi strãpungea gândurile.Luptam cu acest gând! Luptam cuflãcãrile! Puteri necunoscute îmiîncurajau sufletul sã biruiascãspaima de foc, spaima de moarteºi oboseala trupului. Totul înzadar!

Lucrurile noastre mistuite de

flãcãri. Da! Devii neputincios !Înþelegi cã nu mai ai nici o putereîn faþa focului ºi nu poþi face altce-va decât sã accepþi cã totuldepãºeºte puterea omeneascã.

Însã sentimentul cel mai greude suportat care m-a determinatsã înþeleg ceea ce se petrecea cuadevãrat în acea noapte, a fostdurerea cumplitã pe care amsimþit-o in sufletul tatãlui meu. ªiacum lãcrimez când îmi amintescpãrintele vãitându-se, zvârcolin-du-se ºi þipând: "Copilaºii mei,copilaºii mei, pentru ce am munciteu… ? Cu ce am greºit… ?"

Îmi ºterg ochii, ridic fruntea ºimerg mai departe. ªtiu cã toatesunt trecãtoare, chiar ºi noi,oamenii. Aºadar de ce sã nu cãu-tam partea buna a vieþii? Sã nebucurãm cã suntem vii ºi sã trãimfiecare clip? cu intensitate, încât s?înl?tur?m orice "greutate" ce neapas? pe umeri.

Viata merge înainte cu bune, curele, cu prieteni, cu duºmani,toate au acelaºi curs al evoluþiei ºite îndeamn? s? devii puternic,mult mai puternic decât iþi poþi

imagina.

Prietenii îþi dau putere s? mergimai departe. Sentimentele de con-fuzie ?i regret ce se instauraser?asupra mea odat?, le-am învins cuajutorul unui singur prieten carem-a încurajat ?i totodat? m-a forþatsã trec peste dezastru ºi sã revinla omul de dinaintea incendiului.Doru, acest prieten adev?rat mi-ademonstrat c? m? poate în?elege ?isprijini necondiþionat.

Mãrturisesc acestea pentru caam primit ajutor din parte lui fãrãca eu sã-l cer, fiind fãcut din sin-cerã prietenie. Mul?umesc mult,Doru ! Chiar am sim?it nevoia s?vad cum cuiva îi pas? de mine.Asemenea proverbului.

"Prietenul la nevoie secunoaºte", situaþia de faþã m-aobligat sã observ persoanele pecare pot conta.

Puþini la numãr, colegii mei, auavut bunãvoinþa sã mã ajute. Vãmulþumesc tuturor!

Iulian Marius GURÃU

11 iulie 2005