plan integrat de dezvoltare urbana al orasului valenii de munte
TRANSCRIPT
PLANUL INTEGRATPLANUL INTEGRAT DE DEZVOLTAREDE DEZVOLTARE
URBANĂ URBANĂ PENTRU ORAŞUL PENTRU ORAŞUL
VĂLENII DE MUNTE,VĂLENII DE MUNTE,Judeţul Prahova, Judeţul Prahova,
pentru perioada pentru perioada
2009 - 20152009 - 2015
CUPRINS
CUPRINS............................................................................................................................................................................1
I. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE (ZONA DE ACŢIUNE
URBANĂ)............................................................................................................................................................................3
1.1. IDENTIFICAREA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ŞI JUSTIFICAREA ALEGERII EI...........................3
1.2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE.................5
1.2.1. Specificităţi teritoriale şi disparităţi zonale.................................................................................................5
1.2.2. Disparităţi demografice................................................................................................................................6
1.2.3. Populaţia, resursele umane şi piaţa forţei de muncă...................................................................................7
1.2.3.1. Structura populaţiei pe medii şi pe sexe.......................................................................................................................7
1.2.3.2. Mişcarea naturală a populaţiei......................................................................................................................................7
1.2.3.3. Structura etnică a populaţiei.........................................................................................................................................7
1.2.4. Evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă.............................................................................................8
1.2.4.1. Forţa de muncă..............................................................................................................................................................8
1.2.4.2. Volumul, structura şi distribuţia şomajului...................................................................................................................9
1.3. CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC, ACCESIBILITATE, SERVICII PUBLICE,
ÎNVĂŢĂMÂNT UNIVERSITAR, CERCETARE) ALE ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE.................................11
1.3.1. Profilul economic al oraşului Vălenii de Munte.............................................................................................11
1.3.2. Servicii Publice...............................................................................................................................................15
1.3.3. Infrastructura educaţională............................................................................................................................21
1.3.4. Infrastructura sanitară...................................................................................................................................23
1.3.5. Mediu..............................................................................................................................................................27
1.3.5.1. Aerul...........................................................................................................................................................................27
1.3.5.2. Apa..............................................................................................................................................................................27
1.3.5.3. Poluarea solului...........................................................................................................................................................28
1.3.5.4. Deşeurile şi modul lor de depozitare..........................................................................................................................29
1.4. DINAMICA INVESTIŢIILOR ÎN ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE.................................................................31
1.5. NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICARE ÎN ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE........................................32
1.5.1. Infrastructura de transport.............................................................................................................................32
1.5.2. Reţele de comunicaţii date şi internet.............................................................................................................32
1.5.3. Infrastructura tehnico-edilitară......................................................................................................................33
1.5.4. Infrastructura pentru turism...........................................................................................................................34
1.5.5. Disparităţi în nivelul de ocupare şi la nivelul asigurării serviciilor sociale..................................................36
1.6. POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE.................................................37
1.6.1. ANALIZĂ SWOT.............................................................................................................................................37
1.6.2. Tendinţe generând oportunităţi sau potenţiale riscuri pentru oraşul Vălenii de Munte................................44
II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAŞULUI VĂLENII DE MUNTE, PENTRU PE-
RIOADA 2009 – 2015.......................................................................................................................................................46
2.1. OBIECTIVE...........................................................................................................................................................46
2.2. PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE...................................................................................................................52
2
I. CARACTERIZAREA GENERALĂ A ORAŞULUI VĂLENII
DE MUNTE (ZONA DE ACŢIUNE URBANĂ)
1.1. IDENTIFICAREA ZONEI DE ACŢIUNE URBANĂ ŞI JUSTIFICAREA
ALEGERII EI
Planul Integrat de Dezvoltare Urbană reprezintă una din condiţiile impuse de Ghidul
Solicitantului pentru PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007 – 2013, Axa
prioritară 1, „Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor – poli-urbani de creştere”, Domeniul
de intervenţie 1.1. – „Planuri integrate de dezvoltare urbană”, Subdomeniul: Centre urbane,
alături de cererile de finanţare pentru proiectele individuale componente ale acestui Plan,
documentele necesare obţinerii finanţării nerambursabile care să vizeze calitatea vieţii şi crearea de
noi locuri de muncă.
Potrivit Corrigendumului nr. 1 la Ghidul Solicitantului pentru PROGRAMUL
OPERAŢIONAL REGIONAL 2007 – 2013, Axa prioritară 1, „Sprijinirea dezvoltării
durabile a oraşelor – poli-urbani de creştere”, Domeniul de intervenţie 1.1. „Planuri integrate
de dezvoltare urbană”, Subdomeniul: Centre urbane, „Zona de acţiune urbană poate cuprinde
ansamblul oraşului sau un areal bine delimitat în cadrul acestuia, a cărei populaţie este de
minim 10.000 locuitori”.
În consecinţă, ţinând cont de aceste condiţii impuse de Ghidul specificat anterior, precum şi
de proiectele individuale ce se doresc a fi implementate în următorii ani în oraşul Vălenii de Munte,
Zona de acţiune urbană în cadrul Oraşului Vălenii de Munte cuprinde întreg teritoriul oraşului din
care se exclude Cartierul Valea gardului.
Selecţia zonei de acţiune urbană s-a făcut, ţinând cont de mai multe considerente, printre
care:
- faptul că oraşul Vălenii de Munte este unul mic, fiind, potrivit Legii nr. 351/2001 privind
aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV-a – Reţeaua de
localităţi, o unitate administrativ – teritorială de rang III;
- respectarea numărului minim de locuitori, stabiliţi prin Ghidul Solicitantului, pentru
identificarea zonei de acţiune urbană, astfel, trebuie precizat că numărul total de locuitori ai
oraşului Vălenii de Munte, la de 1 iulie 2008, conform datelor comunicate de Direcţia
3
Judeţeană de Statistică Prahova, a fost de 13.362 persoane, iar în zona de acţiune urbană
studiată s-a estimat un număr de 12.137 persoane;
Vălenii de Munte este un oraş în plină dezvoltare în zona centrală a judeţului Prahova.
Localitatea se află la intersecţia meridianului 260223 longitudine estică cu paralela de
45118 latitudine nordică.
Dezvoltat la poalele dealurilor subcarpatice ca centru economic de schimb între zonele de
şes şi de deal, Oraşul Vălenii de Munte este o localitate ce se manifestă ca centru de interes
polarizator pentru celelalte localităţii situate în zona de nord a Văii Teleajenului.
Oraşul Vălenii de Munte ocupă un teritoriu administrativ cu o suprafaţă de 2159 ha
repartizată astfel:
- suprafaţă extravilan – 1297 ha (60,08%);
- suprafaţă intravilan – 862 ha (39,92%);
Vălenii de Munte se află la o distanţă relativ mică de Bucureşti (90 km) şi 29 km de Ploieşti
şi 87 km de braşov, având următoarele vecinătăţi:
- la NORD – Comunele Teişani şi Drajna;
- la SUD – comunele Gura Vitioarei şi Gornet;
- la EST – Comuna Predeal – Sărari;
- la VEST – Comuna Vărbilău;
Se poate preconiza că dezvoltarea urbanistică, socială şi economică a oraşului în perspectiva
anilor 2009 – 2015 se va înscrie în următoarele coordonate:
- Centru de interes economic şi social polarizator pentru localităţile situate pe Valea
Teleajenului;
- Centru industrial în domeniul industriei uşoare, prelucrătoare şi extractive, fără impact
major asupra mediului;
- Staţiune turistică şi centru de coordonare a activităţilor turistice din zona de nord a bazinului
Văii Teleajenului;
Toate aceste argumente contribuie în final prin conectarea lor, la stabilirea zonei studiate ca
zonă de acţiune urbană, ce va fi tratată ca atare în acest Plan Integrat de Dezvoltare Urbană, în
vederea stabilirii şi implementării viitoare a proiectelor individuale necesare dezvoltării întregului
oraş.
4
1.2. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE ŞI SOCIALE ALE ORAŞULUI
VĂLENII DE MUNTE
1.2.1. Specificităţi teritoriale şi disparităţi zonale
Filele de istorie ale urbei se pierd în negura vremii, istoria nescrisă afirmă că aşezarea a
început să se înfiripeze înaninte de anul 1400 sub denumirea de Berevoieşti, iar din hrisovul dat de
Mircea cel Bătrân la 1409, localitatea este atestată documentar sub denumirea de Văleni adică
„locuitorii din vale” urbea este atestată de „Socoteala Braşovului” document din anul 1503 unde
erau menţionate relaţiile comerciale cu oraşul de la poalele Tâmpei.
La Văleni a fost adusă în 1561 de către diaconul Coresi o Evanghelie românească. Toate
acestea dovedesc că oraşul era capitală de judeţ, vamă şi târg.
Numele Berevoieşti rămâne însă ca un toponim al nostalgicilor oieri, pentru că tot mai des
apare în hrisoave sub numele de Săcuieni, de la români veniţi din secuime peste Carpaţi şi stabiliţi
la Mâneciu Ungureni, Poseşti Ungureni şi la Săcuieni.
Trecerea la cea de-a treia denumire a aşezării, de Vălenii de Munte, s-a făcut în timp, iar
noul nume începe să apară sporadic din secolul al XVI-lea.
Probabil locuitorii veniţi din zonele învecinate din Transilvania sau din partea veche a
Berevoieştilor, au simţit nevoia să-identifice pe cei din platoul central ca fiind cei din vale, de aici
toponimul Văleni, de fapt cei din zona despădurită.
Noua denumire n-a schimbat şi numele judeţului, el rămâne până la 1845 cu acela de Saac
sau Săcuieni.
Nu ştim când a apărut distincţia de „Munte”.
Nicolae Iorga afirmă că era necesară pentru a-l deosebi de alte aşezări aflate la vale. Din
cele 38 de localităţi cu numele de Văleni, oraşului de pe Valea Teleajenului, deşi la altitudine medie
de 320 m , este singurul „de Munte” de astăzi din România.
Din catagrafiile vremii, a recensămintelor oficiale, redăm principalele date înscrise:
În anul 1831 populaţia oraşului era de 1829 locuitori, 1832: 2000 locuitori; 1845 – 1820
locuitori; 1859 – 3024 locuitori, populaţie ce a rămas stabilă timp de trei decenii la un număr de
3443 locuitori, în 1915 erau înregistraţi 5000 locuitori, în 1930 – 4237 locuitori; 1945 – 4491
locuitori; în 1956 – 5509 locuitori; în 1966 – 7350 locuitori; 1968 – 8019 locuitori; 1977 – 10482
locuitori; în 1982 – 13689 locuitori; în 1990 14146 locuitori; în 1992 13946 locuitori; 1994 – 14089
locuitori; în 1996 – 13977 locuitori; în 1997 – 13950 locuitori; în 2002 – 13309 locuitori; în 2005 –
5
13450 locuitori; în 2006 – 13574 locuitori; în 2007 – 13532 locuitori; în 2008 – 13362 locuitori, iar
în ianuarie 2009 erau înregistraţi 13778 locuitori.
Din punct de vedere administrativ oraşul Vălenii de munte cuprinde 17 cartiere dispuse
circular în jurul centrului oraşului:
1. Centru;
2. Nicolae Bălcescu;
3. Mihai Eminescu;
4. Piaţă;
5. Berevoieşti;
6. Trăistari;
7. Cismari;
8. Ghiduleşti;
9. Stadion;
10. Ştefan cel Mare;
11. Cuza Vodă;
12. Tabaci;
13. Rizăneşti;
14. Valea Gardului;
15. George Enescu;
16. Berceni;
17. Avram Iancu;
Analizând stadiul dezvoltării urbanistice, economice şi sociale se poate observa aceiaşi
descreştere radială pornind din centru către marginile localităţii.
Se pot distinge astfel două tipuri principale de moduri de viaţă ce coexistă în oraşul Vălenii
de Munte şi anume:
- Cadrul urban din centrul propriu-zis al oraşului, reprezentat de o zonă mai densă, care oferă
locuitorilor săi servicii urbane de înalt nivel, ambianţa şi animaţia unui centru orăşenesc,
precum şi o mai mare diversitate de locuri de muncă;
- Cadrul periurban ce îmbină cadrul natural oferit de locuinţele individuale cu accesul la
locurile de muncă şi serviciile din zona intens urbană
I.2.2. Disparităţi demografice
În concordanţă cu dezvoltarea radială a oraşului pornind de la centru către periferie se
constată şi o repartizare radială şi a populaţiei pornind de la o densitate mai mare în zona centrală
6
unde în cele 1514 apartamente din blocurile de locuinţe trăiesc aproximativ 4500 persoane
aproximativ 34% din populaţia oraşului, pe o suprafaţă ocupată ce reprezintă numai 5% din
suprafaţa intravilanului localităţii.
În restul de 95% din suprafaţa intravilanului localităţii regăsim aşa cum am precizat într-o
descreştere radială faţă de periferii, procentul de 66% din populaţia oraşului respectiv 8862
persoane.
I.2.3. Populaţia, resursele umane şi piaţa forţei de muncă
Populaţia stabilă a oraşului Vălenii de Munte conform datelor publicate de Direcţia
Judeţeană de Statistică a fost în anul 2007 de3 13532 locuitori, iar în anul 2008 de 13362 locuitori
deci cu o scădere procentuală de 1,26%.
Rata natalităţii în anul 2005 a fost de 10,87‰, iar rata mortalităţii de 12,20‰.
Având în vederea suprafaţa oraşului Vălenii de Munte este de 8,62 km2, rezultă că densitatea
populaţiei la nivelul anului 2008 era de 1550 persoane/km2.
1.2.3.1. Structura populaţiei pe medii şi pe sexe
Structura pe sexe a populaţiei indică o uşoară preponderenţă a persoanelor de sex feminin:
7084 femei (52%) faţă de 6448 bărbaţi (48%) la 1 ianuarie 2007.
La nivelul oraşului ca şi la nivel de ţară, populaţia feminină devansează numeric pe cea
masculină cum ar fi: mortalitatea diferită pe sexe, proporţia pe sexe a născuţilor vii, migrarea
externă în favoarea bărbaţilor, durata medie de viaţă mai mare la femei cu circa 5 – 7 ani
comparativ cu aceea a bărbaţilor.
1.2.3.2. Mişcarea naturală a populaţiei
Din datele furnizate de Direcţia judeţeană de Statistică Prahova în anul 2008 în fişa
localităţii figurau 118 persoane ce şi-au stabilit domiciliul în timp ce 163 au plecat din localitate.
1.2.3.3. Structura etnică a populaţiei
Structura etnică a populaţiei oraşului Vălenii de Munte la nivelul anului 2008 a fost
următoarea:
ROMÂNI – 13260;
7
MAGHIARI – 6;
GERMANI – 5;
RROMI – 91;
Din punct de vedere confesional populaţia oraşului este alcătuită din 12863 ortodocşi, 9
romano – catolici; 211 – penticostali, 73 – evanghelişti, 62 baptişti şi 144 adventişti.
I.2.4. Evoluţia şi structura ocupării forţei de muncă
În oraşul Vălenii de Munte la nivelul anului 2006 existau 6043 persoane active ceea ce
reprezintă 44,52% din totalul populaţiei de 13574 persoane.
Din punct de vedere al evoluţiei, în perioada 1990 – 2003, trendul populaţiei active la
nivelul oraşului a fost similar cu cel la nivelul regional şi naţional, fiind puternic descrescător, din
cauza pierderii locurilor de muncă, urmare a privatizării, lichidării, restructurării unor societăţi
comerciale sau ca urmare a pensionării anticipate a multor persoane.
După anul 2003 şi până în prezent, ca urmare a deschiderii la nivelul oraşului de noi
capacităţii de producţiei, S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A., S.C. TYMBARK MASPEX
S.A., S.C. SMART S.R.L., S.C. CHIVARAN COM S.R.L. cât şi un număr destul de mare de
societăţi medii şi mici ce au creat locuri de muncă, se observă încadrarea pe un trend ascendent al
populaţiei active angajate.
1.2.4.1. Forţa de muncă
Forţa de muncă angajată are la nivel Oraşului Vălenii de Munte următoarea structură:
Nr.
mediu
de
salariaţ
i
Agricultura Industrie
Energie
el.
termică
, gaze şi
apa
Construcţii Comerţ
Transport
depozitare
posta
comunicaţ
ii
Act.
Bancara,
financia
re si
asigurăr
i
Administraţie
publicaInvătamânt
Sănătate
si
asistenta
sociala
Alte
act.
6043 - 2490 443 257 1358 265 155 156 264 230 425
După cum se poate observa la nivelul oraşului Vălenii de Munte nu mai există sector agricol
de stat activitatea agricolă desfăşurându-se numai în gospodăriile individuale ale cetăţenilor sau în
mici asociaţii pe terenurile ce le deţin. Industria şi comerţul urmate de servicii, construcţii şi apoi
celelalte activităţii detaliate în tabelul alăturat.
8
Ca procent in industrie sunt ocupate 41,20% din totalul salariaţilor, in comerţ 22,47%, în
servicii 7,33%, în construcţii 4,25, în transporturi 4,38%, în administraţie publică 2,58%, în sănătate
3,80%, în învăţământ 4,37, în activităţi bancare şi financiare 2,56% iar alte activităţi ocupă restul de
7,03%.
1.2.4.2. Volumul, structura şi distribuţia şomajului
Evoluţia pozitivă în ultimii ani a economiei naţionale şi păstrând proporţiile şi a oraşului
Vălenii de Munte a determinat ca de la an la an numărul şomerilor la nivelul oraşului să scadă
vizibil.
Pe piaţa muncii s-au produs mutaţii structurale în ceea ce priveşte repartizarea pe sectoare de
activitate, în sensul creşterii populaţiei ocupate în comerţ şi servicii concomitent cu reducerea celor
ocupate în industrie şi transporturi.
Din experienţa acumulată în decursul anilor şi din analiza rezultatelor înregistrate în
activităţile specifice cum ar fi aceea de mediere şi consiliere a persoanelor aflate în căutarea unui
loc de muncă, s-a constatat că cele mai defavorizate categorii de persoane aflate în căutarea unui loc
de muncă, au fost tinerii şi persoanele în vârstă de peste 45 de ani.
Acest fapt a condus la stabilirea pentru aceste categorii de şomeri, a unor măsuri speciale
prevăzute prin lege, ce trebuie să fie respectate implicit şi de către agenţii economici din oraşul
Vălenii de Munte (subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ superior,
pentru şomerii peste 45 ani sau întreţinători unici de familie, pentru persoanele cu handicapat, etc.).
9
Şomajul pe categorii de vârstă şi pe sexe
Situaţia şomerilor la 31-12-2008
LOCALITATEA
SOMERI
IDEMNIZAŢI
ŞOMERI
NEIDEMNIZAŢI
TOTAL FEMEI
Populaţ
ie
stabila
18 – 62
ani
Rată
şomajTOTAL FEMEI TOTAL FEMEI
VĂLENII DE MUNTE 269 145 55 24 324 169 9062 3,6%
Situaţia şomerilor la 31-12-2009
LOCALITATEA
SOMERI
IDEMNIZAŢI
ŞOMERI
NEIDEMNIZAŢI
TOTAL FEMEI
Populaţ
ie
stabila
18 – 62
ani
Rată
şomajTOTAL FEMEI TOTAL FEMEI
VĂLENII DE MUNTE 325 175 67 29 392 2004 9004 4,4%
Repartiţia şomerilor la 31-12-2008 în judeţul Prahova, pe medii de provenienţă
MEDIUL TOTAL ŞOMERI POPULAŢIE STABILĂ RATA ŞOMAJULUI
URBAN 5617 282214 2%
RURAL 6505 243234 2,7%
JUDETUL PRAHOVA 12122 315700 3,8%
Se poate observa că rata şomajului în oraşul Vălenii de Munte are actualmente o tendinţă de
creştere faţă de rata şomajului la nivel judeţean şi este cu 2,4 procente mai mare decât rata
şomajului din mediul urban al judeţului.
Această creştere poate fi un efect normal pentru perioada de timp friguros dar reflectă şi
situaţia mai dificilă a economiei de la nivel mondial şi naţional.
Analizând datele statistice se constată că ponderea şomajului feminin este în medie de 52%
iar şomajul masculin în medie de 48% fapt ce confirmă măsurile speciale prevăzute de lege pentru
forţa de muncă feminină.
10
I.3. CARACTERISTICI ECONOMICE (PROFIL ECONOMIC,
ACCESIBILITATE, SERVICII PUBLICE, ÎNVĂŢĂMÂNT
UNIVERSITAR, CERCETARE) ALE ORAŞULUI VĂLENII DE
MUNTE
1.3.1. Profilul economic al oraşului Vălenii de Munte
În planul de amenajare a teritoriului judeţean, oraşul Vălenii de munte este inclus în ZONA
INDUSTRIAL – AGRARĂ DIN SPAŢIUL SUBCARPATIC, în categoria centrelor industriale
mijlocii.
Ramurile economice principale, enumerate în ordinea descrescătoare a ponderii deţinute în
activitatea economică a oraşului sunt:
a. Industria
o Industria prelucrătoare
alimentară şi de prelucrare a legumelor şi fructelor;
textile şi confecţii textile;
confecţii metalice;
prelucrarea mobilei, a uşilor şi a ferestrelor din lemn;
o Industria extractivă
exploatarea nisipului cuarţos
b. Agricultura specifică zonelor de deal
o Pomicultura
o Cultura cerealelor
o Zootehnia
o Silvicultura
c. Potenţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat
a. Industria
În prezent activitatea industrială se desfăşoară într-o serie de unităţi, o parte amplasate pe
platforma de nord o altă parte în PARCUL INDUSTRIAL VĂLENII DE MUNTE, altele fiind
dispersate în teritoriu:
Industria prelucrătoare
11
Industria alimentară şi de prelucrare a legumelor şi fructelor este reprezentată de S.C.
TYMBARK MAPEX S.A., societate ce a cumpărat în anul 2001 activele fostei fabrici de conserve
Vălenii de munte.
Prin reamenajarea şi extinderea halelor de producţie ca urmare a investirii unei sume de
16.000.000 euro, s-a triplat capacitatea de producţie şi sunt angajaţi actualmente 395 persoane.
Prin investiţiile promovate de S.C. TYMBARK MASPEX S.A. zona de nord a oraşului s-a
schimbat în totalitate, dintr-o zonă industrială învechită, neproductivă în continuă degradare, într-o
zonă modernă, în continuă dezvoltare.
Un alt aspect pozitiv în dezvoltarea oraşului Vălenii de Munte la capitolul activităţii
industriale îl constituie înfiinţarea în 2001 a S.C. PARHOVA INDUSTRIAL PARC S.A. –
VĂLENII DE MUNTE societate ce administrează PARCUL INDUSTRIAL – VĂLENII DE
MUNTE ce a preluat activele fostei Uzine Mecanice – Vălenii de Munte care în anul 2001 mai
funcţiona cu numai 5 – 10% din capacitate cu 300 de salariaţi aflaţi în şomaj tehnic şi în
incapacitate totală de plăţi.
Pornind de la acest moment şi preluând capitalul social de 46,54 miliarde lei şi suprafaţă de
23,45 ha de teren, S.C. PRAHOVA INDUSTRIAL PARC S.A a reuşit să atragă până în prezent 24
de firme cu capital străin şi autohton, cu domenii de activitate variate: confecţii metalice pentru
construcţii civile şi industriale, prelucrări prin aşchiere, prelucrare lemn, confecţii textile, aparatură
medicală, prelucrare geam, mobilier, etc.
s-au creat astfel în PRACUL INDUSTRILA VĂLENII DE MUNTE peste 700 locuri de
muncă şi s-a închiriat peste 95% din suprafaţa construită disponibilă.
Putem spune că prin efortul conjugat al administraţiilor locale şi judeţene, a conducerii
executive a societăţii administrator, Parcul Industrial de la Vălenii de Munte este unul dintre
primele parcuri funcţionale din România.
Industria extractivă
Exploatarea nisipului cuarţos. În zona de sud-est şi sud a oraşului Vălenii de munte î-şi
desfăşoară activitatea de extracţie şi prelucrare a nisipului cuarţos S.C. STICLOVAL S.A., societate
ce extrage materia primă din dealurile ce mărginesc oraşul pe latura de est şi sud-est.
Cu o tradiţie de peste 90 de ani în domeniul, SC. STICLOVAL S.A. este unul din marii
producători de nisip cuarţos din România.
Nisipul cuarţos este materia primă utilizată intens în industria sticlei, industria ceramicii
fine, industria materialelor de construcţii şi a construcţiilor de maşini.
Începând cu anul 2008 această societate şi-a modernizat una din bazele sale de producţiei şi
a concentrat activitatea în zona Frângheşti.
12
Prin desfiinţarea staţiei de înnobilare, amplasată de la înfiinţarea societăţii, la intrarea în
oraşul Vălenii de Munte, se pun bazele modificării şi transformării zonei vizate într-o zonă
modernă, nepoluată şi conformă cu necesităţile actuale.
Mutarea activităţii societăţii în zona Frîngheşti este avantajoasă atât pentru oraş cât şi pentru
societate deoarece costurile de producţie sunt mult mai reduse în noua zonă unde baza de producţie
este în apropierea zăcământului, iar în zona aceasta nu se mai ridică probleme privind afectarea
vecinătăţilor prin produse fiind în afara zonei construibile a oraşului.
b. Agricultura specifică zonelor de deal
Teritoriul administrativ al oraşului are o suprafaţă de 2159 ha din care 1118 teren agricol,
reprezentând 53% din aceasta.
Oraşul Vălenii de Munte, datorită aşezării sala la limita dintre zonele de şes şi dealuri a
devenit un centru de valorificare a fructelor.
Activitatea agricolă şi zootehnică mult diminuată în ultimii ani ca urmare a dispariţiei
sectorului agricol de stat este reprezentată numai la nivelul gospodăriilor individuale şi al micilor
asociaţii de proprietari.
Silvicultura
Oraşul Vălenii de Munte amplasat în zona dealurilor subcarpatice este înconjurat de zone
împădurite ce ocupă 522,34 ha.
Întreţinerea şi exploatarea acestor zone împădurite a fost şi este activitatea Ocolului Silvic
Vălenii de Munte care are o rază de activitate ce se întinde pe o suprafaţă de 11174 ha, ce cuprinde
zona localităţilor Bălţeşti, Vitioara, Vălenii de Munte, Drajna, Ceraşu, Slon.
c. Potenţial turistic deosebit, dar insuficient valorificat
Potenţialul economic al ramurei turismului pentru oraşul Vălenii de munte îl constituie
”oferta turistică” bazată pe următorii factori:
a) calitatea aerului natural;
b) calitatea bazei materiale de cazare şi servicii;
c) existenţa unor elemente de atracţie din domeniul monumentelor de arhitectură,
memoriale, istorice.
d) Prezenţa unor structuri de primire şi a unor spaţii adecvate pentru desfăşurarea
întrunirilor, a întâlnirilor de afaceri, a conferinţelor;
Poziţia oraşului Vălenii de munte în cadrul teritoriului judeţului, respectiv în partea de nord
a bazinului râului Teleajen, oferă posibilităţi pentru practicarea unor tipuri variate de turism:
- turism de odihnă şi recreere;
13
- turism itinerant cu valenţe culturale;
- turism de tranzit;
- turism de sfârşit de săptămână;
- agroturism;
Ca localitate străbătută de DN 1A Bucureşti – Ploieşti – Braşov şi de calea ferată Ploieşti –
Mâneciu, oraşul Vălenii de Munte oferă condiţii de acces către zonele montane – Cheia, Muntele
Roşu, Masivul Ciucaş, pentru practicarea turismului montan, al turismului de vânătoare şi al
turismului ştiinţific.
a) Încadrat în zona dealurilor subcarpatice, oraşul Vălenii de Munte oferă un peisaj specific
acestei forme de relief, cu altitudini cuprinse între 300 – 400 m.
Pădurile de foioase care îmbracă versanţii, livezile de pomi fructiferi, bioclimatul cu calităţi
sedative, de curăţare, lipsa oricăror agenţi poluanţi majori ai factorilor de mediu, constituie calităţi
deosebite ale cadrului natural, ca factor de bază al potenţialului turistic al oraşului.
Râul Teleajen, la rândul său prin amenajare şi lucrări adiacente poate constitui un element
de atracţie ca loc de desfăşurare a unor activităţi din domeniul sportului, agrementului şi recreării,
atât pentru localnici cât şi pentru turişti.
Referitor la cadrul natural trebuie remarcat faptul că întreaga zonă din nordul bazinului
Teleajen, din care fac parte, alături de oraşul Vălenii de Munte, comunele Drajna, Predeal – Sărari,
Ceraşu, Poseşti, Starchiojd deţine un potenţial turistic de o deosebită calitate, dar care este practic
nevalorificat.
b) Analizând aspectele legate de baza materială existentă în turism, în oraşul Vălenii de
Munte, se constată că aceasta este insuficientă.
Oraşul dispune în prezent de două hoteluri de trei stele „Ciucaş” şi „Capitol” care au o
capacitate de cazare de 100 respectiv 65 de locuri.
La oferta de cazare de care dispun cele două hoteluri se adaugă trei pensiuni ce totalizează
încă 65 locuri de cazare.
În cadrul programului de agroturism sunt angrenate câteva gospodării de pe teritoriul
oraşului, care oferă pensiune completă sau numai cazare.
În cadrul programului de agroturism sunt angrenate câteva gospodării de pe teritoriul
oraşului, care oferă pensiune completă sau numai cazare. Poziţia şi valorile cultural – istorice
existente pe teritoriul oraşului facilitează extinderea turismului de tranzit şi cel cu valenţe culturale.
Reţeaua de obiective turistice de interes local sau naţional din domeniul monumentelor
istorice, de arhitectură sau memoriale cuprinde: Complexul Muzeal „Nicolae Iorga”, Casa
memorială „Nicolae Tonitza”, Casa memorială „Miron Radu Paraschivescu”, Biserica
„Mânăstirea”, Biserica „Sf. Nicolae Tabacu”, Biserica „Nica Filip”, Biserica „Sf. Spiridon”,
14
Muzeul Etnografic „Valea Teleajenului”, Muzeul de Ştiinţe naturale „Casa Prunului”, Muzeul de
Artă Religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale „Regina Maria”.
Anual în oraşul Vălenii de munte au loc o serie de manifestări de interes judeţean şi chiar
naţional cum sunt:
1. Ziua oraşului Vălenii de Munte (9 mai);
2. Cursurile Universităţii populare de Vară „Nicolae Iorga” (în jurul datei de 15 august);
3. Târgul de Sfântamaria Mare (15 august);
4. Serbările Toamnei – Festivalul Ţuicii la Vălenii de Munte (ultimul week-end din
octombrie);
d) Totodată, pe măsura dezvoltării economiei de piaţă, devin necesare şi spaţii adecvate
întâlnirilor de afaceri, tratativelor, conferinţelor de presă ca şi unităţii de cazare de lux pentru
persoanele cu posibilităţi materiale deosebite.
1.3.2. Servicii Publice
Infrastructura tehnică a oraşului se compune din:
a) Infrastructura de alimentare cu apă
Alimentarea cu apă în oraşul Vălenii de Munte se realizează dintr-o conductă de aducţiune
Dn 1000, Vălenii de Munte – Movila Vulpii din barajul de priză Vălenii de munte prin intermediul
staţiei de tratare şi a unei staţii de pompare ce realizează pomparea apei în două rezervoare de 2500
mc din care apoi este distribuită gravitaţional în reţeaua orăşenească inelară ce urmăreşte trama
stradală.
Reţeaua de distribuţie în lungime de 46 km a apei este realizată din conducte din oţel, P.V.C.
şi azbociment Dn 50 ÷ Dn 300 mm.
Conductele din azbociment urmând a fi înlocuite în cursul anului 2009.
Alimentarea cu apă a oraşului Vălenii de Munte dispune şi de o a doua sursă de alimentare
respectiv din staţia de tratare Mâneciu, prin intermediul conductei de aducţiune Mâneciu – Vălenii
de Munte, din care apa ajunge gravitaţional prin conducta de aducţiune Dn 300, în lungime de 23
km, în două rezervoare de acumulare de 500 mc fiecare, amplasate în partea de nord a oraşului.
Această a doua sursă de alimentare cu apă acoperă necesarul de apă pentru zona de nord a
oraşului, reducând preţul de cost al apei livrate întrucât distribuţia se realizează gravitaţional.
Reţeaua de distribuţie a apei a fost executată în anii 1966 ÷ 1980, din ţeavă oţel şi
azbociment.
15
În aceste condiţii conductele şi branşamentele sunt foarte uzate, apometrele pentru
măsurarea debitelor sunt fie insuficiente fie deteriorate, iar pe unele tronsoane de conducte nu există
hidranţi de incendiu sau dacă există nu sunt în stare de funcţionare.
Toate aceste deficienţe se completează cu avarii repetate care conduc la o exploatare
greoaie, deficitară şi costisitoare.
În această situaţie în condiţiile actuale singura soluţie viabilă de reabilitare şi modernizare a
sistemului de alimentare cu apă este accesarea fondurilor europene specifice.
În acest sens oraşul Vălenii de Munte a aderat şi este membru în Asociaţia „Parteneriatul
pentru Managementul Apei – Prahova” prin intermediul căreia prin Programul Operaţional
Sectorial Mediu (P.O.S. Mediu) – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată – Axa
prioritară nr. 1 – şi-a precizat principalele lucrări de investiţii şi reabilitare ce sunt necesare
sistemului de alimentare cu apă pentru a deveni competitiv, obiective ce vor fi prinse în proiectul ce
va fi finanţat din acest program în perioada anilor 2009 – 2013.
Astfel obiectivele majore de intervenţie asupra sistemului de alimentare cu apă a oraşului
Vălenii de Munte în perioada 2009 ÷ 2013:
1. Reabilitare conductă de aducţiune S.T.A. MĂNECIU – VĂLENII DE MUNTE
- 23 km;
2. Lucrări de reabilitare la rezervoarele existente în zona de nord şi cartier Trăistari;
3. Reabilitare şi modernizare staţie de pompe;
4. Reabilitare reţele de distribuţie totalizând 19 km inclusiv înlocuire vane şi
securizare cămine;
b) Infrastructura de colectare a apelor uzate şi pluviale
În oraşul Vălenii de Munte există o reţea de canalizare în sistem divizor cu o lungime de 14
km cu diametre de la 250 la 750 mm şi care acoperă la nivelul anului 2009 numai 22% din
lungimea reţelei de canalizare necesare oraşului.
Staţia de epurare a oraşului pentru apele menajere este amplasată în zona de sud a oraşului,
cuprinzând treaptă mecanic şi biologică.
Treapta mecanică este alcătuită din debitmetru, denisipator, separator de grăsimi, decantor
primar,, iar treapta biologică este alcătuită din decantor secundar, bazin de aerare şi platforme de
uscare a nămolului.
De asemeni staţia de epurare are o staţie de clorinare pentru sterilizarea apei epurate.
Prin investiţia „Reabilitare economică şi ecologică a bazinului râului Teleajen” începută în
anul 2001 şi finalizată în anul 2006 pe programul P.H.A.R.E. s-a realizat modernizarea staţiei de
16
epurare Vălenii de munte, prin extinderea cu 100% a capacităţii de epurare s-a deschis astfel
posibilitatea extinderii reţelei de canalizare orăşenesc la nivelul întregului oraş.
Prin forţe proprii Consiliul Local Vălenii de Munte a realizat în anul 2008 extinderea reţelei
de canalizare cu 4,7 km şi în continuare intenţionează să finanţeze execuţia etapei a II-a prin
Programul Operaţional Sectorial Mediu (P.O.S. Mediu)- Extinderea şi modernizarea sistemelor de
apă şi apă uzată – Axa prioritară nr. 1, în care s-a înscris cu lucrările aferente etapei a II-a.
Conform strategiei de dezvoltare a oraşului, în vederea realizării canalizării pentru integral
oraş, sunt prevăzute a se realiza până în 2015, etapa III-a şi etapa a IV-a de canalizare etape ce
acoperă şi zonele periferice ale localităţii.
Concomitent cu canalizarea menajeră se va avea în vedere şi extinderea canalizării pluviale
prin racordarea străzilor periferice spre colectorul principal din zona centrală sau direct din râul
Teleajen.
c) Infrastructura de alimentare cu gaze
Pe teritoriul administrativ al oraşului sunt amplasate reţele de gaze astfel:
- Reţele de gaze de redusă presiune, proprietate S.C. DISTRIGAZ SUD S.A BUCUREŞTI,
SECTOR BOLDEŞTI, F.O.L. Vălenii de Munte;
- Staţia de reglare oraşul Vălenii de Munte este racordată la reţeaua de transport gaze de
medie presiune pe strada Nicolae Bălcescu;
- Reţele de transport gaze de medie presiune, care traversează oraşul de sud la nord spre
Teişani;
- Staţia de reglare – măsurare gaze, strada Bratocea în zona de Nord, racordată la reţeaua de
transport gaze de medie presiune pentru localitatea Drajna;
- Lungimea conductelor de distribuţie a gazelor naturale – 60 km;
- Lungimea conductelor de branşamente este de – 19,2 km;
- Cantitatea de gaze naturale livrate la nivelul oraşului în anul 2008 a fost de 10,7 milioane
mc, din care 6,11 milioane mc consum industrial şi 4,59 milioane mc consum casnic.
Ca disfuncţionalităţi se menţionează neasigurarea presiunii minime necesare la consumatori
în special în sezonul rece, ca urmare a presiunii insuficiente din reţeaua de transport gaze şi a
disfuncţiunilor apărute la conductele vechi şi uzate, cu dimensiuni mai mici decât cele necesare.
d) Infrastructura de transport
Reţeaua internă de drumuri are o lungime de 65 km, asigurând o bună acoperire a teritoriului
administrativ al oraşului. De asemenea, există o reţea bine conturată de drumuri vicinale, forestiere
şi de exploatare agricolă.
17
Străzile oraşului sunt asfaltate sau betonate în proporţie de 95% restul de 5% fiind străzile
balastate.
Oraşul este străbătut de la sud la nord de DN 1A – lungime de 5 km pe teritoriul localităţii şi
de DJ 102 B şi DJ 219 cu lungimi de 2 km şi 8,3 km pe teritoriul localităţii.
Marea majoritate a străzilor cu parte carosabilă cuprinsă între 6,00 – 7,00 m, cu trotuare de
1,50 m.
Numai Bdul Nicolae Iorga (DN 1A) are patru fire de circulaţie în zona centrală, lăţime de 14
m, zonă verde de 1,50 m şi trotuare de 3 m.
În celelalte zone Bdul Nicolae Iorga are lăţimea de 8,00 – 9,00 m, zonă verde de 1 m şi
trotuar de 1,5 – 3 m.
d1) Transportul de tranzit, marfă şi călători
Transportul de tranzit se desfăşoară pe principalele artere de circulaţie: DN 1A, DJ 102B,
DJ 219, DC 41, DC 18.
Pentru a evita aglomerarea zonei centrale s-a realizat un traseu ocolitor din DN 1A de la
intrarea în oraş pe strada Ecaterina Varga – Str. Berceni – DN 1A (în zona Muzeului Nicolae Iorga),
ce poate prelua traficul greu.
Transportul de călători se desfăşoară pe următoarele trasee:
1. Vălenii de Munte Ploieşti -- 30 km
2. Vălenii de Munte Slănic -- 19 km
3. Vălenii de Munte Poienile -- 12 km
4. Vălenii de Munte Cheia -- 38 km
5. Vălenii de Munte Drajna -- 11 km
6. Vălenii de Munte Ceraşu -- 16 km
7. Vălenii de Munte Slon -- 21 km
8. Vălenii de Munte Starchiojd -- 28 km
9. Vălenii de Munte Tîrleşti – Bătrâni -- 20 km
10. Vălenii de Munte Cătunu -- 29 km
11. Vălenii de Munte Chiojd -- 37 km
12. Vălenii de Munte Bisca – Chiojd -- 41 km
13. Vălenii de Munte Predeal – Sărari -- 8 km
14. Vălenii de Munte Vitioara de Sus -- 7 km
Transport călători pe calea ferată. Paralel cu DN 1A se desfăşoară traseul căii ferate
Ploieşti – Vălenii de Munte – Mâneciu.
18
Calea ferată asigură legătura dintre oraşul Vălenii de Munte cu localităţile Văii Teleajenului:
Mâneciu, Izvoarele, Homorâciu, Teişani, Gura Vitioarei, Făget, Măgurele, Lipăneşti, Boldeşti –
Scăieni, Blejoi şi până la Ploieşti.
Pe calea ferată se face transportul de marfă şi călători acest traseu fiind neelectrificat, iar în
general acest tip de transport deşi mult mai ieftin are o „activitate redusă”.
e) Infrastructura de alimentare cu energie electrică şi iluminat public
Alimentarea cu energie electrică a localităţii este asigurată de la sistemul energetic naţional,
din linia electrică aeriană LEA 110 KV Ploieşti – Cheia – Braşov.
Oraşul Vălenii de Munte este dotat cu două staţii de transformare, staţii de transformare
110/20/6kv Văleni Sud (Gura Vitioarei), din care este alimentată cu energie electrică localitatea şi
staţia de transformare 110/20 kv (2 x 16MVA) actualmente a PARCULUI INDUSTRIAL
VĂLENII DE MUNTE.
Distribuţia energiei electrice la toate categoriile de consumatori enumerate se face (la 0,4
kv), atât în cablu (pentru zona centrală cu blocuri şi magazine şi la o parte din societăţi), cât şi prin
reţele aeriene de distribuţie stradală, la imobilele particulare, la micile societăţi şi la unele dotări
social culturale.
Iluminatul stradal este alimentat atât aerian pe stâlpii reţelelor electrice existente, cât şi în
cablu subteran în zona centrală).
În general infrastructura de alimentare cu energie electrică şi iluminat public nu prezintă
disfuncţionalităţi, întreruperile în alimentare fiind pur accidentale şi în general foarte reduse.
f) Telefonie
Oraşul Vălenii de Munte are construită o clădire nouă pentru Oficiul de Telecomunicaţii, în
zona centrală, cu spaţiu dimensionat corespunzător pentru centrala telefonică existentă cât şi pentru
o eventuală extindere.
Centrala telefonică existentă este centrală digitală nouă şi deserveşte abonaţii localităţii,
capacitatea sa fiind de 4000 de linii.
Societăţile mari şi o parte din cele mijlocii şi mici sunt dotate fiecare cu centrale telefonice
proprii, capacitatea lor fiind mai mică funcţie de necesarul fiecăreia.
Localitatea este străbătută de-a lungul drumului naţional DN 1A Ploieşti – Braşov (de la sud
la nord), de o reţea de cabluri telefonice interurbane, de importanţă deosebită, pozate în canalizaţie
la adâncimea de 0,6 – 1,2m, sau aerian pe stâlpişori de energie electrică.
19
Reţelele de telefonie care pleacă de la centrala telefonică amplasată în centrul localităţii şi se
distribuie la abonaţi, sunt realizate cu cabluri telefonice pozate atât în canalizaţie subterană cât şi
suspendate pe stâlpi reţelei electrice aeriene de 0,4 kv (şi mai puţin pe stâlpi proprii).
Conform evoluţiei actuale a sistemelor de telefonie mobilă şi a realizării a patru staţii de
amplificare a semnalului GSM un important număr de persoane sunt abonate ale serviciilor de
telefonie mobilă.
De asemenea pe lângă Romtelecom, există câteva societăţi care oferă servicii de acces
Internet, numărul abonaţilor la aceste servicii se estimează la aproximativ 2400.
g) Energie termică
După anul 1990 sistemul de încălzire centrală prin intermediul centralelor termice de cvartal
uzat şi neperformant a căzut total şi a fost înlocuit de sisteme individuale de încălzire cu centrale de
apartament sau centrale de scară. Integral oraşul Vălenii de Munte utilizează în prezent centrale
individuale sau de scară cu combustibili gazoşi, lichizi sau solizi.
h) Salubritate
Activitatea de salubrizare a oraşului Vălenii de Munte are două componente majore
respectiv activitatea de colectare a gunoiului menajer de la gospodăriile populaţiei şi de la
asociaţiile de locatari, activitate ce este concesionată de Consiliul Local către un operator
specializat, respectiv S.C. SALUB S.A. PLOIEŞTI ce are deschis un punct de lucru în Vălenii de
Munte şi activitatea de menţinere a curăţeniei stradale şi a zonelor publice pe raza oraşului,
activitate ce este domeniul de acţiune al serviciului de gospodărire comunală din cadrul primăriei.
La nivelul Primăriei oraşului Vălenii de Munte serviciul de gospodărire comunală are
conform regulamentului de organizare şi funcţionare următoarele sarcini principale:
- Administrarea şi întreţinerea drumurilor în întregul teritoriu administrativ al oraşului;
- Administrarea şi întreţinerea parcurilor, zonelor verzi şi a cimitirului orăşenesc;
- Administrarea şi întreţinerea terenurilor aflate în proprietatea privată a oraşului Vălenii de
Munte;
- Administrarea şi întreţinerea mobilierului stradal a împrejurimilor şi anexelor aflate în
proprietatea Consiliului Local Vălenii de Munte;
20
1.3.3. Infrastructura educaţională
Oraşul Vălenii de Munte are următoarea structură educaţională:
UNITĂŢI ŞCOLARE NUMĂR UNITĂŢI NUMĂR ELEVI/STUDENŢI
GRĂDINIŢE 5 232
ŞCOLI GENERALE CLASELE I – IV 2 236
ŞCOLI GENERALE CLASELE I – VIII -- --
LICEE -- --
COLEGII NAŢIONALE 1 820
ŞCOLI DE ARTE SI MESERII 1 770
GRUPURI SCOLARE 1 1441
SCOLI POSTLICEALE -- --
UNIVERSITĂŢI 1 550
Constatăm deci că în oraşul Vălenii de Munte există cinci grădiniţe: patru cu program
normal şi una cu program prelungit, în care sunt cuprinşi 232 copii şi respectiv 18 educatoare.
De asemenea există două şcoli generale şcoala nr. 2 Valea Gardului şi Şcoala nr. 4 Miuleşti,
o şcoală de arte şi meserii, Scoala nr. 3 – Gheorghe Pănculescu, cu un număr de 770 elevi şi 48 de
cadre didactice. Cele două scoli generale au în instruire 236 elevi sub supravegherea a 7 învăţătoare.
Infrastructura educaţională cuprinde de asemenea unităţi pentru învăţământul gimnazial,
liceal, profesional şi postliceal cum sunt grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” şi
Colegiul Naţional „Nicolae Iorga”.
Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” este o unitate de învăţământ complexă ce
cuprinde clase de învăţământ primar, gimnazial, profesional, liceal şi postliceal în care învaţă 1441
elevi, sub supravegherea a 94 cadre didactice.
Mărimea şi diversitatea formelor de învăţământ din cadrul acestui Grup şcolar îl
îndreptăţeşte ca în viitor să devină un Campus Şcolar.
Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” este o unitate de învăţământ de valoare şi pentru oraşul
nostru.
Colegiul naţional concentrează un număr de 820 elevi, iar colectivul didactic este alcătuit
din 50 de cadre didactice.
Unităţile de învăţământ superior se regăsesc în oraşul Vălenii de Munte prin secţia deschisă
aici de Universitatea Ecologică din Bucureşti la care frecventează cursurile un număr de
aproximativ 500 de studenţi.
21
Peisajul educaţional este completat şi de o unitate de învăţământ pentru copii cu dizabilităţi
fizice sau mentale „Şcoala Specială” ce instituţionalizează un număr de 112 copii în clasele I – VIII,
având sprijinul a 24 cadre didactice.
În general procentul de promovabilitate porneşte de la cifra de 80% şi ajunge la maximum
100% la Colegiul Naţional „Nicolae Iorga” şi la învăţământul postliceal.
Pornind de la învăţământul primar regăsim procentul de promovabilitate între 99 şi 97% cu
tendinţă de scădere de la an la an.
La învăţământul gimnazial între 89 şi 87%, la învăţământul liceal între 92 şi 90%, iar la
învăţământul profesional între 83 şi 80%.
Starea fizică a clădirilor
Analizând starea fizică a clădirilor în care î-şi desfăşoară activitatea unităţile de învăţământ
din oraşul Vălenii de Munte o putem caracteriza ca bună, deoarece în perioada anilor 2003 ÷ 2008
fondul construit din patrimoniul învăţământului a cunoscut o continuă îmbogăţire o reabilitare
permanentă an de an.
Astfel în perioada acestor ani s-au realizat trei grădiniţe noi, iar şcolile existente au
beneficiat în fiecare an de fonduri alocate de la bugetul statului şi buget local pentru lucrări de
reabilitare şi modernizare.
Putem menţiona:
reabilitarea sistemului de încălzire la toate şcolile oraşului prin înlocuirea centralelor vechi
sau a sistemelor de încălzire cu sobe de teracotă cu lemne sau cu gaz cu centrale şi instalaţii
de încălzire noi
înlocuirea tâmplăriei vechi cu un grad avansat de uzură cu tâmplărie termopan la toate
şcolile oraşului
reabilitarea şi modernizarea grupurilor sanitare
realizarea unei săli de sport moderne la Colegiul Naţional „Nicolae iorga”
realizarea de lucrări de înlocuire a finisajelor vechi cu finisaje din materiale mai rezistente,
mai practice şi cu un aspect mult mai plăcut (respectiv, pardoseli, gresie şi P.V.C. pentru
trafic greu, parchet laminat, lambriuri decorative) cât şi reabilitarea instalaţiilor interioare
integral.
La două dintre unităţile de învăţământ respectiv Şcoala de Arte şi meserii „Gheorghe
Pănculescu” şi Grupul Şcolar Agromontan „Romeo Constantinescu” lucrările de modernizare vor fi
continuate şi în anii 2009 – 2010.
În conformitate cu proiectul de transformare a Grupului Şcolar Agromontan „Romeo
Constantinescu” într-un campus şcolar, proiect finanţat de ministerul Învăţământului şi Consiliul
22
Local urmează ca această unitate de învăţământ să se extindă prin realizarea următoarelor noi
capacităţi:
- Un corp de clădire nou „şcoala cu 10 săli de clase”;
- Sala de sport, magazie, Cămin şi Cantină;
La aceste capacităţi se vor adăuga în viitor „Ferma didactică agrozootehnică” ce va constitui
baza în care viitorii specialişti şi fermieri se vor forma profesional atât teoretic cât şi practic.
Întrucât latura dotărilor şi a mobilierului nu a fost uitată totuşi pe acest domeniu în
continuare sunt necesare investiţii pentru aducerea şcolilor la un nivel cât mai apropiat de cele
europene.
1.3.4. Infrastructura sanitară
La intrarea în oraşul Vălenii de Munte funcţionează încă începând cu anul 1938 -
SPITALUL ORĂŞENESC VĂLENII DE MUNTE care prin serviciile medicale oferită acoperă o
arie mult mai mare deservind şi localităţile ce înconjoară oraşul Vălenii de munte pe o rază ce se
întinde până la 20 km.
23
24
Structura ORGANIZATORICĂ A SPITALULUI ORĂŞENESC Valenii de Munte conforme
Ordinului Ministrului Sanatatii nr. 771/2010
NRC Denumire secţie / compartiment Nr.paturi
1 Secţie medicina interna 30
2 Compartimentului de chirurgie generala 12
3 Compartimentului ATI 5
4 Secţie Pediatrie 25
5 Compartimentului de neonatologie 5
6 Compartimentului de obstetrică ginecologie 5
7 Camera de Garda
SECTIE EXTERIOARA SLANIC
1 Compartimentului de medicina interna 20
2 Compartimentului de Pediatrie 20
3 Camera de Garda
TOTAL 122
Cu Farmacie Punct de lucru la Slanic
Blocul operator de
Unitate de transfuzie sanguina
Sterilizare
Laborator analizaţi Cu Medicale Punct de lucru la Slanic
Laborator radiologie si imagistica Medicala Cu Punct de lucru la Slanic
Compartimentului de prevenire si control al infecţiilor nozocomiale
Compartimentului STATISTICA Medicala
Cabinetul de planificare familiala
Dispensar TBC
AMBULATORIUL INTEGRAT AL SPITALULUI CU CABINETE IN
SPECIALITATILE :
Medicina interna
Psihiatrie
Pediatrie
Obstetrică ginecologie
Chirurgie generala
Dermatovenerologie
25
ORL
Compartimentului de explorari ( funcţionale deserveşte si paturile )
CABINETE CARE FUNCTIONEAZA LA SLANIC
Medicina interna
Pediatrie
Aparat funcţionale
Laboratoarele deservesc paturile si ambulatoriul integrat Valeni si Slanic
Serviciile oferite de Spitalul Vălenii de Munte:
Spitalizare continuă pentru secţiile:
o Interne;
o Pediatrie;
o Obstetrică – ginecologie;
o Nou născuţi;
o Chirurgie;
o Compartiment ATI;
Spitalizare de zi
Consultaţii şi tratamente în cabinete de ambulatoriu;
Numărul personalului deservent:
Medici 30
Asistenţi 94
Personal auxiliar 117
TOTAL 241
Indicatori de performanţă:
Număr pacienţi externaţi pe an – 1.800
Rata utilizării paturilor – 291 zile/an faţă de 280 zile/an conform normelor sanitare;
Proporţia urgenţelor – 83%
Numărul pacienţilor consultaţi în ambulatoriu pe an – 23.584 pacienţi;
Suprafaţă construită dotări existente
Pavilion administrativ 82 mp
Farmacie 112 mp
26
Pavilion medicină internă şi chirurgie 1268 mp
Pavilion maternitate şi noi născuţi 515 mp
Pavilion pediatrie 700 mp
Pavilion ginecologie 500 mp
Laborator analize 250 mp
Spălătorie 240 mp
Radiologie 120 mp
Prosectură 50 mp
Anexe magazii, depozite 1000 mp
Se observă din indicatorii enumeraţi şi având în vedere vechimea şi starea generală a
construcţiilor că spitalul Vălenii de Munte are nevoie de o serie de lucrări de extindere şi
modernizare cum ar fi:
1. Reabilitarea ambulatoriului şi dezvoltarea secţiei de medicină legală;
2. Schimbarea tâmplăriei la majoritatea clădirilor;
3. Amenajarea aleilor din incintă;
4. Lucrări curente de igienizare şi recompartimentarea spaţiilor;
1.3.5. Mediu
1.3.5.1. Aerul
În oraşul Vălenii de Munte nu există surse de poluare a aerului care să depăşească limitele
admisibile.
Calităţile aerului din zonă sunt binecunoscute şi alături de altitudine, relief şi celelalte
aspecte ale cadrului natural, constituie unul din elementele de interes pentru turism şi tratamentul
unor categorii de afecţiuni: cardio-vasculare, pulmonare şi geriatrice.
Totuşi o semnificativă sursă de poluare o constituie traficul rutier deosebit de intens în
ultimul timp mai ales în sezonul de vară şi la sfârşit de săptămână.
1.3.5.2. Apa
Obiectul programelor naţionale de monitorizare a apelor îl constituie evaluarea şi controlul
calităţii acestora.
Apele existente pe teritoriul oraşului Vălenii de Munte sunt parţial poluate de:
factori umani şi unele unităţi industriale;
27
dejecţiile alimaliere;
Poluarea datorită factorilor umani se explică prin deversarea apelor uzate menajere
neepurate direct în văile unor ape cu curs permanent sau torenţial precum şi depozitarea pe malurile
apelor a deşeurilor menajere.
Lipsa de interes pentru un mediu curat şi neglijenţa unora dintre locuitorii coroborat cu lipsa
unor măsuri şi acţiuni ferme ale instituţiilor implicate în stoparea unor astfel de comportamente
conduc la poluarea şi degradarea locală a apelor de suprafaţă.
Deşi prin programul PHARE 2001 s-a realizat modernizarea staţiei de epurare datorită
sistemului de canalizare existent şi a unor disfuncţionalităţi în funcţionarea staţiei calitatea apei
epurate şi deversate în râul Teleajen este adeseori neconformă.
Insuficienta reţelelor de canalizare menajeră şi utilizarea încă a latrinelor uscate reprezintă
surse de poluare a stratului freatic care implicit debuşează în unele cursuri de apă şi în final ajung în
râul Teleajen.
1.3.5.3. Poluarea solului
Solurile degradate în oraşul Vălenii de Munte au rezultat din acţiunea unor factori în
principal umani şi numai într-o mică măsură naturali.
Principalele categorii de impacturi umane asupra mediului şi în special asupra solului sunt:
locuirea;
unele activităţi industriale;
defrişările şi desfiinţarea extinsă de livezi;
exploatarea intensivă a unor resurse naturale;
O forma de poluare a solului datorita factorilor umani o constituie depozitarea deşeurilor
menajere:
la întâmplare, constituind focare de poluare atât pentru mediu, cât şi pentru populaţie;
Degradarea solului se produce şi în zona cursurilor de apă fără lucrări ne regularizare, prin
eroziuni de maluri mai ales în caşul văilor şi viroagelor torenţiale.
Pe teritoriul oraşului se întâlnesc zone cu alunecări active de teren precum şi ogaşe, ravene
şi văi ravenate. Acestea din urmă sunt dovezi ale eroziunii de adâncime, prezentă în zona de deal, pe
versanţii puternic înclinaţi.
Fenomenul de alunecare a terenului este evident mai ales în zonele în care au fost tăiaţi toţi
pomii din livezi şi s-au"tăiat arbori din saduri.
Exploatarea extinsă a nisipului cuarţos pe versantul situat pe malul stâng al râului Teleajen
(cariera Frânghie şti, cariera Copâceni) a condus la degradarea locală a unor zone de versant, în
lipsa măsurilor susţinute de limitare a despăduririlor şi eroziunilor.
28
De asemenea, zonele care au rost folosite ca iazuri de decantare a nisipului în cursul
procesului de producţie şi la care s-a renunţat ulterior, constituie terenuri neproductive, degradate şi
care nu oferă nici condiţii de construibilitate.
1.3.5.4. Deşeurile şi modul lor de depozitare
Dezvoltarea urbanistică şi industrială a localităţilor, precum şi creşterea generală a nivelului
de trai a populaţiei, antrenează producerea unor cantităţi importante de reziduuri menajere, stradale
şi industriale.
Deşeuri menajere se pot împărţi şi ele în două mari grupe:
1. Deşeuri menajere solide
2. Deşeuri menajere lichide – ape uzate
1. Deşeuri menajere solide
Prin programul PHARE 2001 – urmare implementării proiectului „Reabilitare economică şi
ecologică a bazinului râului Teleajen” s-a realizat „Rampa de gunoi ecologică – Vălenii de Munte”,
obiectiv intrat în exploatare în anul 2006.
Rampa de gunoi ecologică – Vălenii de munte aflate în administrarea CONSILIULUI
JUDEŢEAN PRAHOVA prin concesionat S.C. TERMOELECTRICĂ S.A. PRAHOVA.
Rampa de gunoi ecologică – Vălenii de Munte are următoarele caracteristici:
Capacitate - 170.000 mc
Suprafaţă - 5 ha
Populaţia deservită - 101.000 pers.
Durata de exploatare - 15 ani
Cost investiţie - 3 mil. euro
Este de remarcat faptul ritmul de depozitare în rampele ecologice, cantităţile de deşeuri şi
volumul acestora au depăşit cu mult valorile prognozate în documentaţiile de execuţie, conducând
la diminuarea sensibilă a duratelor de exploatare.
Aceiaşi situaţie se regăseşte şi în rampa ecologică Vălenii de Munte întrucât integral sistem
de colectare la nivelul judeţului nu este operativ şi în parametrii proiectaţi şi nu se realizează încă
selectarea deşeurilor menajere şi reciclarea deşeurilor menajere refolosibile.
Directiva privind depozitarea deşeurilor prevede ca cerinţe generale:
Conformarea depozitelor de deşeuri municipale;
29
Realizarea staţiilor de epurare;
Extinderea zonelor deservite de serviciile de salubritate (extinderea colectării
deşeurilor municipale)
Extinderea colectării selective;
Închiderea şi ecologizarea spaţiilor de depozitare din zonele rurale până la 16-07-
2009 şi realizarea punctelor de colectare pentru aceste zone, prin racordarea la
staţiile de transfer;
Până la 16-07-2010 cantitatea de deşeu biodegradabil depozit trebuie redusă cu 15%
din cantitatea depozitată în 1995 (an de referinţă);
La nivelul oraşului este necesar intensificarea eforturilor privind colectarea selectivă a
deşeurilor, continuarea informării populaţiei asupra necesităţii colectării deşeurilor cât mai
performant şi aplicarea de măsuri coercitive asupra celor ce nu respectă normele elementare de
depozitare şi colectare a deşeurilor.
2. Deşeuri menajere lichide – ape uzate
Depozitarea şi reciclarea deşeurilor menajere lichide în Vălenii de Munte se realizează prin
sistemul de canalizare menajeră a oraşului şi prin staţia de epurare a apelor uzate Vălenii de Munte.
Sistemul de canalizare a apelor uzate cuprinde la nivelul anului 2009 o lungime de 14 km
canalizare menajeră, sistem ce acoperă numai 22% din lungimea reţelei de canalizare necesare
oraşului.
Prevăzută a fi extinsă în continuare reţeaua de canalizare va acoperi întreg oraşul până în
anul 2013.
Reciclarea deşeurilor lichide – ape uzate şi realizează în Staţia de epurare Vălenii de Munte
ce a fost extinsă dublându-se capacitatea prin proiectul PHARE 2001 dar care nu ajunge încă la
parametrii proiectaţi datorită lungimii reduse a reţelei de canalizare ce descarcă în prezent şi ca
urmare a unor disfuncţionalităţi nerezolvate în sistem.
3. Deşeuri stradale
Colectarea, transportul şi depozitarea deşeurilor stradale şi cele din activităţile de
ecologizare şi curăţenie realizate de Primăria Vălenii de Munte se realizează de serviciul de
specialitate – Gospodărire locală al primăriei şi sunt depozitate în rampa ecologică a oraşului
Vălenii de Munte.
În condiţiile în care se va trece la implementarea sistemului de colectare selectivă a
deşeurilor şi la nivel stradal este nevoie introducere de recipiente selective pentru obişnuirea şi
determinarea populaţiei în colectarea selectivă.
30
4. Deşeuri industriale
În general prin natura ei industria oraşului Vălenii de Munte nu este generatoare de deşeuri
periculoase pentru mediu atât cât acestea sunt colectate şi depozitate sau reciclate corespunzător.
Industria oraşului nu este generatoare de deşeuri toxice. Unităţile industriale existente au
încheiate contracte de preluare şi reciclare a deşeurilor rezultate din procesul productiv astfel încât
acestea să nu afecteze mediul sau să încarce nejusticat rampele de gunoi.
1.4. DINAMICA INVESTIŢIILOR ÎN ORAŞUL VĂLENII DE MUNTE
Strategia de dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte poate fi concentrată sintetic în
următoarele direcţii principale de acţiune:
1. Conservarea şi dezvoltarea continuă a sectorului industrial prin dezvoltarea ramurilor
industriale existente şi stimularea înfiinţării de noi unităţii economice nepoluante şi
performante;
2. Continuarea efortului de dezvoltare a infrastructurii de transport;
3. Dezvoltarea şi extinderea zestrei urbanistice a infrastructurii şi dotărilor edilitare
concomitent cu necesitatea construirii de noi locuinţe pentru cetăţenii oraşului;
4. Sprijinirea dezvoltării infrastructurii turistice şi comerciale;
5. Sprijinirea serviciilor comunitare în îmbunătăţirea bazei lor materiale şi a calităţii serviciilor
prestate către populaţie;
6. Reabilitarea zestrei şi dotărilor sectorului de învăţământ şi cultură;
7. Sprijinirea dezvoltării agriculturii prin crearea de ferme agrozootehnice montane individuale
şi prin asocierea micilor producători agricoli;
8. stimularea eforturilor pentru conservarea şi protejarea mediului;
În perioada anilor 2009 – 2015, Consiliul local şi Primăria oraşului Vălenii de Munte au
estimat ca necesare o serie de investiţii de importanţă majoră pentru comunitatea locală şi acestea
sunt:
a) Extindere canalizare menajeră Vălenii de Munte, etapa a II-a şi etapa a III-a;
b) Reabilitare trotuare şi zone verzi, zona centrală Vălenii de Munte;
c) Realizare blocuri de locuinţe pentru tineret B20 şi B21 şi R.T.E. aferente;
d) Construire piaţă agroalimentară Vălenii de Munte;
e) Reabilitare alimentare cu apă – Aducţiune Mâneciu - Vălenii de Munte;
f) Reabilitare reţele de distribuţie apă Vălenii de Munte;
g) Amenajare parcuri şi zone verzi;
31
h) Construire şcoală cu 10 săli de clasă – Grup Şcolar Agromontan „Romeo
Constantinescu” – Campus şcolar;
i) Construire Cămin şi Cantină – Campus Şcolar;
j) Construire Sală de sport – Campus şcolar;
k) Construire Pensiune agromontană;
l) Extindere Spitalul Vălenii de Munte;
1.5. NEVOI DE DEZVOLTARE IDENTIFICARE ÎN ORAŞUL VĂLENII DE
MUNTE
1.5.1. Infrastructura de transport
Infrastructura de transport la nivelul oraşului Vălenii de Munte are în componenţă întreaga
reţea stradală a oraşului şi reţeaua de transport feroviară reprezentată de calea ferată Ploieşti -
Mâneciu ce străbate de la sud la nord oraşul Vălenii de Munte.
Reţeaua internă de drumuri cu o lungime de 65 km are în componenţă un drum naţional DN
1A, două drumuri judeţene DJ 102B şi DJ 219, două drumuri comunale DC 41 şi DC 18 şi un
număr de 159 de străzi interne orăşeneşti.
În proporţie de 95% aceste străzi sunt amenajate având carosabil asfaltat sau betonat.
Aproximativ 60% din numărul străzilor au trotuarele neamenajate.
Ţinând cont de toate aceste probleme ale infrastructurii de transport la care se vor adăuga
distrugerile inevitabile ce se vor produce ca urmare a lucrărilor de introducere a canalizării
menajere în anii următori, administraţia publică locală doreşte să-şi stabilească în strategia sa de
dezvoltare locală, reabilitarea infrastructurii de transport la nivelul zonei de acţiune urbană.
Deşi existentă infrastructura de transport feroviar este foarte puţin utilizată şi în curs de
degradare continuă.
Reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport feroviar depinde numai de strategia
naţională referitoare la acest domeniu conform necesităţilor şi politicilor de dezvoltare a sectorului
de căi ferate.
1.5.2. Reţele de comunicaţii date şi internet
Sectorul telecomunicaţiilor cunoaşte în prezent un proces alert de modernizare datorită
expansiunii tehnici avansate în telefonie cu fir şi a creşterii gradului de acoperire prin telefonia
mobilă.
Gradul de digitalizare a telefoniei este în oraşul Vălenii de munte este de 100%.
Oraşul Vălenii de Munte dispune de servicii de acces la Internet asigurate de Romtelecom şi
alte câteva societăţi numărul abonaţilor conectaţi fiind de aproximativ 2.400.
De asemenea există servicii de telefonie prin cablu asigurate pentru 4600 abonaţi.
32
Abonaţii la telefonie fixă în număr de aproximativ 2950 sunt în scădere faţă de anii
precedenţi ca urmare a concurenţei firmelor de telefonie mobilă.
1.5.3. Infrastructura tehnico-edilitară
Sistemul de alimentare cu apă şi sistemul de canalizare. Parte a infrastructurii tehnice a
oraşului, infrastructura de alimentare cu apă se confruntă cu o serie de probleme legate de starea
tehnică a reţelelor de distribuţie în proporţie de 30% din lungimea lor, reţele vechi şi
subdimensionate, capacitatea insuficientă a rezervoarelor de stocare apă, starea tehnică
necorespunzătoare a vanelor şi robinetelor de manevră (închidere – deschidere), necesitatea
modernizării staţiei de pompare, reabilitarea reţelei de aducţiune, montarea aparatelor de
contorizare, reducerea pierderilor în reţea.
Sistemul de alimentare cu apă al oraşului Vălenii de Munte are doua surse de alimentare:
1. Barajul de priză Vălenii de Munte prin staţia de tratare Vălenii de Munte şi conducta de
aducţiune Vălenii de Munte - Movila Vulpii.
2. Staţia de tratare Mâneciu prin intermediul conductei de aducţiune Mâneciu - Vălenii de
Munte – Dn 300;
Eliminarea disfuncţionalităţilor şi deficienţelor sistemului este obiectivul administraţiei
locale pentru perioada anilor 2009 – 2015 şi pentru aceasta Consiliul local a aprobat participarea
oraşului Vălenii de Munte prin „Parteneriatul pentru Managementul Apei Prahova” la Programul
Operaţional Sectorial de Mediu – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată – Axa
prioritară 1, monitorizat de Consiliul Judeţean Prahova.
Prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu – dorim să rezolvăm de asemenea
problemele sistemului de canalizare respectiv extinderea sistemului de canalizare menajeră pe etape
până la acoperirea întregului oraş, reabilitarea reţelelor existente şi îmbunătăţirea parametrilor de
funcţionare a staţiei de epurare Vălenii de Munte.
Sistemul de canalizare menajeră acoperă în prezent numai 22% din suprafaţa oraşului.
Sistemul de distribuţie a gazelor naturale. Ca urmare a eforturilor comunităţii locale în
special în perioada anilor 2000 – 2009, oraşul Vălenii de Munte se poate considera un oraş integral
gazificat deoarece lungimea conductelor de distribuţie gaze de 60 km, acoperă 90% din suprafaţa
oraşului.
Deşi din punct de vedere al funcţionării sistemului de distribuţie a gazelor în Vălenii de
Munte nu sunt probleme deosebite, se pot menţiona mici disfuncţionalităţi în menţinerea presiunii
optime mai ales în perioada rece a anului şi eliminarea şi înlocuirea reţelelor vechi pe care sistemul
mai înregistrează pierderi.
33
Sistemul de alimentare cu energie electrică. Energia electrică constituie un element
determinant în nivelul de trai al populaţiei cu repercusiuni în nivelul preţului de cost al tuturor
mărfurilor şi serviciilor.
Sistemul de alimentare cu energie electrică are ca sursă de alimentare L.E.A. 110 Kv
Ploieşti – Cheia – Braşov prin staţiile de transformare 110/20/6 Kv Văleni Sud (Gura Viitoarei) şi
Staţia de transformare 110/20 Kv (2 x 16 MVA) din apropierea PARCULUI INDUSTRIAL
VĂLENII DE MUNTE.
Distribuţia energiei electrice se realizează apoi prin intermediul reţelelor aeriene şi în cablu
către posturile de transformare şi de la acestea spre consumatori.
O a doua componentă a sistemului de alimentare cu energie electrică este iluminatul stradal
ce se realizează cu corpuri de iluminat specifice prin alimentarea aeriană din reţelele electrice
existente sau cu alimentare în cablu subteran.
În general sistemul de alimentare cu energie electrică nu prezintă disfuncţionalităţi majore,
iar întreruperile în alimentarea cu energie electrică sunt pur accidentale şi în general foarte reduse.
1.5.4. Infrastructura pentru turism
Turismul pentru oraşul Vălenii de Munte poate constitui un punct forte al economiei sale în
condiţiile în care se va investi în infrastructura necesară pentru susţinerea şi exploatarea
potenţialului latent existent.
Poziţia, valorile cultural – istorice existente, cadrul natural şi calitatea aerului zonei sunt
elementele esenţiale ce justifică stimularea dezvoltării infrastructuri turistice.
La capitolul infrastructură pentru turism la nivelul anului 2009 putem enumera existenţa în
oraşul Vălenii de Munte a următoarele spaţii de cazare: două hoteluri de trei stele ce totalizează 165
de locuri de cazare şi trei pensiuni ce adaugă încă 65 de locuri de cazare. Putem adăuga la acestea
un număr de 7 restaurante în care turiştii ar putem servi preparate tradiţionale şi specifice zonei.
Principalele puncte de atracţie turistică ale oraşului Vălenii de Munte sunt: Complexul
Muzeal „Nicolae Iorga”, Casa memorială „Nicolae Tonitza”, Casa memorială „Miron Radu
Paraschivescu”, Biserica „Mânăstirea”, Biserica „Sf. Nicolae Tabacu”, Biserica „Nica Filip”,
Biserica „Sf. Spiridon”, Muzeul Etnografic „Valea Teleajenului”, Muzeul de Ştiinţe naturale
„Casa Prunului”, Muzeul de Artă Religioasă şi Şcoala de misionare naţionale şi morale „Regina
Maria”.
Casa memorială „Nicolae Iorga” situată în centrul oraşului este casa în care savantul
Nicolae Iorga a trăit şi a creat între anii 1908 şi 1940.
34
Muzeul etnografic „Valea Teleajenului” alături de Casa memorială „Nicolae Iorga” face
parte din Complexul Muzeal „Nicolae Iorga” fiind găzduit în anexa şcolii de misionare clădire
componentă a fostei proprietăţi a savantului.
Şcoala de misionare naţionale şi morale „Regina Maria”, clădire de asemenea
componentă a proprietăţii savantului în care a funcţionat această şcoală deschisă de Nicolae Iorga
pentru formarea tinerelor fete în lumina credinţei naţionale şi ca purtătoare şi îndrumătoare creştine
ortodoxe.
Muzeul de artă religioasă face parte din aceiaşi complex muzeal fiind găzduit în clădirea
şcolii de misionare şi cuprinde exponate de artă religioasă şi obiecte de cult ortodox în special din
zona Văii Teleajenului.
Muzeul de ştiinţe naturale „Cultura Prunului” este un spaţiu muzeal mai nou înfiinţat în
incinta clădirii fostului cinematograf. Muzeul oglindeşte activitatea tradiţională şi specifică zonei
pomicultura şi în particular cultura prunului.
Casa „Miron Radu Paraschivescu” este casa în care a trăit poetul Miron Radu
Paraschivescu amplasată pe strada cu acelaşi nume, într-un cartier liniştit din sud – estul oraşului.
Casa „Nicolae Tonitza” este casa în care a locuit pictorul Nicolae Tonitza între anii 1921 şi
1924.
Biserica Mînăstirea este monument de arhitectură fiind ctitoria lui Hagi Stoian Clucerul şi a
soţiei sale Ilinca, ctitorită în anul 1680 pe vremea domniei lui Şerban Cantacuzino.
Biserica a fost zidită în formă de cruce, cu singură turlă, după stilul cantacuzinesc.
Ea a fost afectată de toate cutremurele fiind reconstruită de mai multe ori în 1976, în 1809,
în 1942 şi 1981.
Biserica are hramul „Adormirea Maicii Domnului” şi este alături de Casa memorială
„Nicolae Iorga” un obiectiv reprezentativ al oraşului.
Biserica „Nica Filip” este monument de arhitectură ctitorită de logofătul Nica Filip şi Soare
Piţoi în anul 1808 în vremea domnitorului Ioan Alexandru Ipsilanti aşa cum confirmă documentele
vremii.
Biserica a fost realizată în stil ţărănesc românesc cu acoperiş în două ape, cu o turlă sveltă la
mijloc şi cu streşinile mari. În partea de sus a zidului, în exterior, sub streaşină sunt mai multe
medalioane rotunde cu pictură în frescă.
Pictura în interior este în stilul lui Tătărăscu.
Biserica a fost afectată puternic de cutremurul din anul 1977, ulterior fiind restaurată.
Curtea şi anexele bisericii găzduiesc sediul protopiatului Vălenii de Munte.
Biserica „Sf. Nicolae – Tabaci” monument de arhitectură situat în cartierul Tabaci, are
hramul Sf. Nicolae şi a fost ctitorită în anul 1832, prin strădania meşterilor tăbăcari din cartier.
35
În prisania zugrăvită deasupra uşilor de la intrare citim: „Această sfântă şi dumnezeiască
biserică s-au ridicat din temelie, întiu cinstirea şi slava Sf. ierrh. Nicolae, Sf. mc. Gheorghe şi a Sf.
Spiridon şi a Sf. Sava cel sfinţit în zilele luminatului Împărat Nicolae Pavlovici, fiind episcop Sfinţit
D.D. Chiesarie, de robii lui Dumnezeu Radu Jipa, Sandu Popica, Ioniţă Lăzăroiu, Andreiu Olteanu,
Mârzea Medelnicer, Dumitru Buzăeanu, Ignaţie Chirănoiu, Anghel tabacu, 1832”.
Biserica are o pictură exterioară care o impune printre altele. Un registru pictural înconjoară
zidurile cu medalioane rotunde cu sfinţi şi mănuchiuri de flori cu colorit bine armonizat.
Biserica „Sf. Spiridon”, de asemenea monument de arhitectură a fost şi este o filieră a
biserii Nica Filip. Are hramul Sf. Spiridon. Ca vechime este a doua biserică după Biserica
Mînăstirea fiind dată la 1726.
A fost construită pe artera cea mai veche a localităţii, pe drumul oilor spre Carpaţi aşa cum
istoric este considerată strada Berevoieşti.
Biserica este realizată din lemn tot în stil ţărănesc românesc cu navă centrală, având
structură din bârnă tencuită şi învelită cu şindrilă.
Deasupra pronausului are o turlă mare cu secţiune octogonală cu ferestre pe laturi, cu
acoperiş din şindrilă cu formă de piramidă cu opt feţe.
Nu se mai păstrează în prezent pictura interioară originală realizată în ulei la începutul
secolului XX.
Strategia de dezvoltare a infrastructurii n turism este necesar să cuprindă obiective şi
investiţii care să stimuleze realizarea de pensiuni agroturistice care să valorifice cadrul natural
existent, amenajarea unor zone de agrement în zona râului Teleajen extinderea capacităţilor de
cazare şi de petrecere a timpului liber şi valorificarea în scop turistic a manifestărilor locale,
judeţene sau naţionale ce se organizează în oraşul nostru.
1.5.5. Disparităţi în nivelul de ocupare şi la nivelul asigurării serviciilor sociale
Din analiza situaţiei existente, rezultă o serie de disparităţi şi disfuncţionalităţi în
dezvoltarea economico-socială.
Multe disparităţi şi disfuncţionalităţi derivă din transformările ce au loc în sectorul economic
al oraşului şi din faptul că societatea este încă în reaşezare şi reorganizare pe principiile economiei
de piaţă şi în armonizare la nivel de ţară şi raport cu structurile europene în care încearcă să se
integreze.
Orientarea economiei către creşterea rentabilităţii, către privatizare, conduce la amplificarea
unor probleme sociale şi la necesitatea reorientării forţei de muncă disponibilizate. Din datele
statistice existente se constată o creştere a ratei şomajului şi a inflaţiei.
36
Aceste tendinţe nu pot genera decât disparităţi şi accentuarea diferenţelor între diferite
categorii sociale sau în teritoriu diferenţe între zonele centrale şi zonele periferice.
Reducerea veniturilor populaţiei are un impact negativ asupra volumului desfacerii de
mărfuri şi a utilizării unor dotări publice.
Resursele financiare reduse în cadrul administraţiei locale şi a altor organisme bugetare
accentuează degradarea şi insuficienţa echipării tehnico-edilitare, a dotărilor publice locale, a
dotărilor sociale, cultura, de învăţământ şi de mediu.
Reducerea disparităţilor şi dezechilibrelor produce efecte pozitive ce se transmit şi se resimt
până la nivelul demografic asupra sporului natural al populaţiei şi asupra sporului migrator.
Serviciile sociale oferite în prezent în oraşul Vălenii de Munte pot fi considerate la un nivel
acceptabil prin faptul că prin Şcoala specială şi Casa de copii Vălenii de Munte sunt rezolvate la
nivelul oraşului o serie de probleme sociale privind situaţia copiilor abandonaţi cu un anumit
handicap, proveniţi din familii destrămate, etc.
Ca punct negativ la nivel social se poate menţiona că nu există în prezent o unitate specifică
pentru persoane în vârstă, singure care să beneficieze de îngrijire într-un cadru instituţionalizat sub
asistenţă medicală, supraveghere şi consiliere.
1.6. POTENŢIALUL DE DEZVOLTARE AL ORAŞULUI VĂLENII DE
MUNTE
1.6.1. ANALIZĂ SWOT
(Punctele tari şi punctele slabe ale localităţii, oportunităţi şi ameninţări)
Analiza SWOT este o metodă eficientă, utilizată în cazul planificării strategice pentru
identificarea potenţialelor, a priorităţilor şi pentru crearea unei viziuni comune de realizare a
strategiei de dezvoltare urbană, respectiv a oraşului Vălenii de Munte.
SWOT semnifică Punctele tari, Punctele Slabe, oportunităţi şi Amenajări.
De fapt analiza SWOT trebuie să dea răspunsul la întrebarea „Unde suntem?”, aceasta
implicând analiza mediului extern general şi specific.
Punctele Tari ale oraşului sunt acele valori sau acei factori care îi dau acestuia un avantaj
competitiv şi îi oferă atractivitate. Punctele tari reprezintă forţe interne, adică forţe distincte, cu
caracteristicile legate de localizarea zonei.
Punctele Slabe sunt acei factori sau acele tendinţe care creează obstacole în calea
dezvoltării economico-sociale. Punctele Slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare,
37
reglementative, operaţionale sau altele . Acestea pot fi împărţite în Punctele Slabe care pot fi
corectate în termen scurt, între 3-5 ani, şi Punctele Slabe care necesită timp îndelungat şi sunt dificil
de corectat.
Răspunsul analitic la relevarea Punctelor Slabe a fost acela de a formula măsuri concrete
care să înlăture obstacolele şi să potenţeze accentuat Punctele Tari.
Punctele Tari şi Punctele Slabe au fost considerate factori interni ai oraşului sau endogeni.
Oportunităţile şi Ameninţările au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunităţile sunt
acei factori externi care uşurează dezvoltarea avantajului competitiv (Punct Tare).
Ameninţările sunt tendinţe nefavorabile, dezvoltări externe de oraş, care conduc la declinul
avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiţiei externe reprezintă o Ameninţare sau o
Oportunitate, în funcţie de condiţiile locale ale localităţii.
Evaluarea mediului/contextului şi a factorilor externi este una dintre caracteristicile distincte
ale planificării strategice, abordată în cadrul prezentei lucrări, referindu-se la comunitatea
internaţională, inclusiv cea europeană, la planul naţional şi la cel regional/judeţean. Se cunoaşte că
modificările din această sferă se află dincolo de controlul zonal, dar impactul lor asupra acesteia
reprezintă preocupări legitime.
Practic, analiza potenţialelor de dezvoltare (Puncte Tari, Puncte Slabe, Oportunităţi,
Ameninţări) a fost făcută sub atenta coordonare a administraţiei publice locale, astfel încât să fie
identificate şi măsurile care sunt considerate oportune pentru înlăturarea Punctelor Slabe.
PUNCTE TARI ŞI PUNCTE SLABE ALE ORAŞULUI URLAŢI ÎN
COMPETIŢIE CU ALTE ORAŞE ŞI REGIUNI
FACTOR PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Poziţie
Geopolitică
- Localitate transversată DN 1 A, la o
distanţă de aproximativ 90 Km faţă de
capitala ţării, precum şi faţă de principalele
localităţi urbane din regiune:
- Vălenii de Munte-Ploieşti 32km(DN 1A);
- Vălenii de Munte-Braşov 75km (DN 1 B);
- Vălenii de Munte-Slănic 19 km;
- Vălenii de Munte-Plopeni 18 km;
- Vălenii de Munte-Nehoiu 33 km;
38
- Localitatea situată pe Valea Teleajenului în
centrul judeţului Prahova;
- Dispune de legătură directă pe calea ferată,
cu gară localitate;
- Condiţii geografice (climatice, hidro-
geologice) favorabile;
Populaţie, forţa de
muncă
- Ponderea majoră a populaţiei din grupa de
vârstă adultă (20 – 60 ani), peste 50% din
totalul populaţiei;
- Nivel ridicat de instruire;
- Raport populaţie activă-populaţie inactivă
echilibrat;
- Rată scăzută a şomajului
- Grad ridicat de toleranţă, nivel scăzut
conflicte sociale între cetăţeni;
- Densitatea scăzută a
populaţiei în unele cartiere:
Valea gardului, Rizăneşti,
Trăistari, Cismari;
- Inadecvarea forţei de muncă
la cererea pieţii;
- Tendinţa de îmbătrânire a
forţei de muncă;
- Repartizarea neechilibrată a
locurilor de muncă în teritoriu;
Patrimoniu - Existenţa unei pieţe libere de terenuri
clădiri;
- Existenţa posibilităţilor de dezvoltare a
activităţilor industriale, agricole de comerţ şi
turism;
- Existenţa unui intravilan ce ocupă 40% din
suprafaţa administrativă şi care oferă
posibilităţi reale de extindere viabilă
- O bună reprezentare a tuturor categoriilor
de bunuri, valori şi imobile ce compun
patrimoniul
- Existenţa unui număr redus de
imobile din patrimoniul public
al oraşului care pot fi
concesionate sau vândute
- Inexistenţa unor rezerve de
terenuri proprietatea Consiliului
local care să poate fi utilizate
pentru funcţiuni diverse.
- Capacitate limitată de
gestionare eficientă a
patrimoniului existent
Infrastructura de
circulaţie si
transport
- Existenţa unor reţele de circulaţie şi
transport ce acoperă întreg oraşul, cu o
structură în general radial concentrică şi în
general integral modernizată.
- Existenţa unor operatori de transport ce
- Lipsa unei centuri ocolitoare
a oraşului;
- Neexistenţa unor variante de
circulaţiei care să protejeze
centrul oraşului de traficul
39
asigură acoperirea integrală a necesităţilor
populaţiei;
- Existenţa unei structuri de buna calitate atât
în transportul rutier cât şi pe calea ferată;
permanent şi intens întrucât
localitatea este străbătută de
DN 1A Ploieşti – Cheia -
Braşov;
- Neexistenţa în momentul
actual a unor dotări moderne a
principalelor artere de circulaţie
la nivelul oraşului;
Reţele Tehnico-
edilitare, energetice
şi telecomunicaţii
- infrastructura tehnică de alimentare cu apă,
canal, alimentare cu energie electrică, gaze
naturale dezvoltată în procent de 85% din
localitate;
- reţeaua de telecomunicaţii pentru întreg
oraşul;
- acoperire integrală cu reţea de telefonie
mobilă;
- existenţa unor societăţi distribuitoare de
servicii de Internet;
- Reţeaua de canalizare în curs
de extindere la nivelul
întregului oraş;
- Câteva zone fără acces la
reţaua de alimentare cu gaze;
- Stadiu avansat de uzură la
peste 30% în unele zone ale
reţelei de alimentare cu apă;
- Staţie de epurare cu
funcţionare defectuoasă a
treptei chimice şi fără treaptă
bilogică;
Infrastructura
instituţională
- Existenţa unui Post de Poliţie zonal, a unui
Serviciu de Poliţie Comunitară, a
Administraţiei Financiare a oraşului, a unui
Post de Pompieri a 6 Agenţii bancare;
- Existenţa unui Oficiu Poştal;
- Existenţa filialelor principalilor operatori
pentru furnizarea utilităţilor publice;
Concesionarea sistemului de salubritate a
oraşului
- Lipsa unor dotări necesare
dezvoltării economico-sociale
în special în cartierele
periferice;
- Dezvoltarea relativ redusă a
infrastructurii de afaceri;
Diferenţe în dezvoltarea
instituţională între zona centrală
şi celelalte zone;
Economie - Realizarea parcului Industrial Vălenii de
Munte în care activează 24 firme cu capital
străin şi autohton;
- Uşoară creştere a pieţii muncii, prin
- Economia localităţii a fost
afectată de restructurarea sau
falimentarea societăţilor
comerciale tradiţionale
40
vânzarea/revigorarea unor Societăţii
existente înainte de 1989 (I.P.L.F. Văleni,
Uzina mecanică Văleni, I.E.P.M.N.) şi prin
înfiinţarea unor societăţi noi;
- Predominarea proprietăţii private asupra
proprietăţii de stat;
- Piaţa de consum în creştere şi diversificare;
Posibilităţi de dezvoltare a agriculturi
specifice zonei de deal;
- Posibilităţi de extindere a activităţilor
comerciale în formatul spaţiilor comerciale
mari tip Supermagazine, spaţii comerciale
en-gros, zone comerciale;
existente înainte de 1989;
- În general structura
economică învechită cu uzură
fizică şi morală, aflată în
prezent în restructurare şi
modernizare;
- Nivel relativ redus de
dezvoltare a I.M.M.-urilor;
- Reducerea forţei de muncă
calificată şi a tineretului
cauzate de migraţia în
străinătate a acesteia;
- Număr mic al unităţilor
economice puternic productive
(cu valoare adăugată mare);
Învăţământ
- Procent de promovabilitate ridicat în
general între 80% - 100%;
- rezultate bune obţinute la concursurile
judeţene şi naţionale;
- Reţea de învăţământ dezvoltată, cu şcoli
renovate prin fonduri de la bugetul de stat şi
bugetul local, sistem ce beneficiază de săli
de curs, biblioteci, laboratoare, terenuri şi
săli de sport;
- Dotarea şcolilor cu mobilier şcolar modern;
- Existenţa cabinetelor de informatică în
toate şcolile oraşului;
- Modernizarea fondului de carte;
- Insuficientă racordare la
tehnicile de vârf mai ales la
şcolile mai izolate (periferice);
- Necesitatea completării dotării
şi extinderii spaţiilor destinate
învăţământului la toate
nivelurile învăţământului
primar, gimnazial şi liceal şi
modernizarea permanentă a
acestora;
Cultură şi Mass -
media
- Vălenii de Munte este tradiţional centru de
cultură al Văii Teleajenului, cu un
patrimoniu istoric bogat din care amintim:
Complexul Muzeal Nicolae Iorga. Şcoala de
misionare, Muzeul etnografic „Valea
- Insuficienta implicare a
societăţii civile în viaţa
culturală;
- Neintegrarea într-un circuit
cultural şi turistic naţional;
41
Teleajenului”, Muzeul de artă religioasă şi
cinci biserici de patrimoniu naţional;
- Ziarul Văleni publicaţie ce oglindeşte viaţa
oraşului, editată de administraţia locală;
- Oferta culturală în creştere asigurată prin
activitatea casei de Cultură Vălenii de Munte
cu un bogat sortiment de activităţi culturale
(cursuri diverse, bibliotecă, spectacole,
întâlniri, simpozioane, expoziţii etc.);
- Organizarea unor manifestări culturale şi
comemorative de larg interes cum sunt:
- Ziua oraşului Vălenii de Munte (9 mai);
- Cursurile Universităţii populare de vară
„Nicolae Iorga” (mijlocul lunii august);
- Târgul de Sfântamaria Mare (15
august);
- Serbările Toamnei la Vălenii de Munte
(ultimul week-end din octombrie);
- Mass – media locală foarte
dezvoltată;
Sănătate, asistenţă
socială
- Modernizarea Spitalului Orăşenesc Vălenii
de Munte şi transformarea lui din spital
orăşenesc în spital de zonă;
- Existenţa unor medici de familie bine
pregătiţi şi a unor cabinete medicale
particulare (de oftalmologie, de
stomatologie, de analize, de reflexoterapie,
de medicină naturistă, etc.)
- Existenţa unei subunităţi de ambulanţă
aparţinând Serviciului de Ambulanţă
Prahova, în incinta spitalului;
- Existenţa serviciului de asistenţă socială
organizat în cadrul administraţie publice
locale
- Lipsa dotărilor necesare
desfăşurării activităţilor de
expertiză medicală;
- Insuficienţa paturilor de
spital;
- Fonduri insuficiente alocate
domeniului sanitar;
- existenţa unor secţii ale
spitalului ce nu ating nivelul
minim de capacitate tehnică şi
dotare faţă de cerinţele actuale;
Mediu - Calitate recunoscută naţional a aerului în - Existenţa riscului de poluare a
42
zona Oraşului Vălenii de Munte;
- Fond funciar agricol valoros în plantaţii de
livezi;
- Fond silvic valoros prin existenţa pădurilor
ce îmbracă dealurile de jur împrejurul
oraşului;
- Grad de poluare relativ mic, existenţa
multor zone verzi amenajate sau naturale ce
menţin calitatea ridicată a mediului;
- Existenţa unor cursuri de apă cum sunt râul
Teleajen, pârâul Văleanca ce asigură
principala sursă de apă potabilă a zonei şi
constituie factorii de mediu valoroşi;
- Existenţa unei rampa ecologice cu
capacitate mare care asigură colectarea
depunerea deşeurilor în mod centralizat şi
supravegheat;
- Existenţa unei staţii de epurare cu
capacitate suficientă şi care a fost extinsă
prin accesarea fondurilor preaderare;
mediului în special în zonele
centrale, cauzat de circulaţia
intensă a autovehiculelor;
- Inexistenţa unei gestiuni
ecologice integrate a deşeurilor;
- Capacitate redusă de epurare a
apelor uzate cauzată de
inexistenţa sistemului de
canalizare decât pe o suprafaţă
de 30% din intravilanul
oraşului;
- Existenţa unor zone izolate
poluate prin aruncarea la
întâmplare de deşeuri menajere;
- Posibilităţi reduse de
agrement în interiorul zonei de
acţiune urbană sau în imediata
apropiere;
Locuinţe - Realizarea în medie câte 70 locuinţe anual;
- Concesionarea de terenuri de către tineri
pentru construirea de locuinţe;
- Preocuparea locuitorilor pentru un aspect
îngrijit al propriilor locuinţe;
- Pondere mică a locuinţelor
sociale aflate sub tutele
administraţiei publice locale;
- Zone periferice în care
numărul şi calitatea locuinţelor
sunt reduse;
Turism - Posibilitatea exploatării frumuseţii Văii
Teleajănului şi a zonelor împădurite
învecinate;
- Existenţa Complexului Muzeal „Nicolae
Iorga”, Casa Memorială M.R.Paraschivescu,
Casa Tonitza;
- Posibilitatea dezvoltării agroturismului, a
- Fonduri insuficiente alocate
modernizării bazei şi
infrastructurii turistice şi de
reabilitare a monumentelor
istorice şi de arhitectură;
- Inexistenţa unei agenţii de
promovare a turismului în
43
turismului itinerant şi cultural;
- Posibilitatea dezvoltării turismului religios;
- Existenţa unei infrastructuri turistice
compuse din două hoteluri şi trei pensiuni;
localitate;
1.6.2. Tendinţe generând oportunităţi sau potenţiale riscuri pentru oraşul
Vălenii de Munte
SECTOR OPORTUNITĂŢI RISCURI
Politica generală a
Românie; relaţiile cu
autorităţile judeţene
- România – stat membru U.E., începând
cu 1 ianuarie 2007 şi asigurarea
posibilităţii accesării fondurilor
europene:
- Îmbunătăţirea mediului legal şi
instituţional în România;
- Extinderea descentralizării în toate
sectoarele de activitate;
- Înfiinţarea agenţilor de dezvoltare
regionale, colaborarea cu A.D.R. Sud –
Muntenia;
- Colaborarea cu Consiliul Judeţean
Prahova, membru al Asociaţiei Oraşelor
Mici şi Mijlocii din judeţul Prahova
- Reorientarea politicii interne a
României spre un model
economic de tip închis;
- Reorientarea politicii interne a
României spre un sistem
administrativ centralizat;
- Monopolizarea economiei;
- Instabilitatea politică internă;
- Necunoaşterea suficientă a
implicaţiilor şi avantajelor
aderării României la U.E.
Procese demografice
şi sociale
- Creşterea mobilităţii populaţiei;
- Îmbunătăţirea standardelor
educaţionale a populaţiei;
- Inexistenţa conflictelor sociale majore;
- Creşterea continuă a populaţiei din
grupa de vârstă aptă de muncă (18 – 20
ani);
- Descreşterea demografică;
- Accenturea conflictelor
sociale;
- Migrarea formatorilor
profesionale de vârf din
învăţământului superior spre
alte domenii şi late ţări;
- Migrarea forţei de muncă
tinere şi bine pregătite
44
profesional în alte ţări;
Economie şi probleme
de mediu
- existenţa acordurilor financiare
semnate cu FMI, Banca Mondială şi UE,
la nivel de ţară;
- simplificarea formalităţilor vamale şi a
regimului vizelor;
- aplicarea strategiei naţionale pe termen
mediu; stabilizarea economiei naţionale;
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea legislaţiei
în domeniul muncii;
- restructurarea finanţelor publice;
- simplificarea procedurilor juridice şi
administrative pentru încurajarea
investitorilor interni şi străini;
- accelerarea procesului de privatizare;
- reglementarea şi aplicarea legislaţiei
privind proprietatea;
- poluare redusă;
- promovarea şi susţinerea unei
agriculturi ecologice prin dezvoltarea
unor tehnologii concepute să protejeze
mediul;
- înăsprirea procedurilor
vamale şi retragerea sprijinului
financiar din partea
organismelor internaţionale;
- creşterea delictelor
economice, dezvoltarea
economiei subterane;
- scăderea ritmului procesului
de privatizare;
- acordarea de facilităţi
prioritare altor centre
economice din regiune şi
Euroregiune;
- posibilitatea apariţiei unor
fenomene imprevizibile:
inundaţii, cutremure care pot
produce efecte negative majore
asupra economiei locale şi
mediului.
- creşterea ratei inflaţiei;
- deprecierea leului faţă de alte
valute, în contextul actualei
crize mondiale;
Relaţii locale,
regionale,
euroregionale,
internaţionale
- Asocierea oraşului Vălenii de Munte cu
celelalte oraşe ale judeţului Prahova în
cadrul „Asociaţiei Oraşelor Mici şi
Mijlocii din Judeţul Prahova”;
- Înfrăţirea oraşului Vălenii de Munte cu
oraşele Cimişlia – Republica Moldova,
Saranda – Albania şi Eaubonne – Franţa;
- instabilitate politică
internaţională;
- accentuarea şi/sau extinderea
conflictelor în Balcani;
45
II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ A ORAŞULUI
VĂLENII DE MUNTE, PENTRU PERIOADA 2009 – 2015
2.1. OBIECTIVE
Conceptul Planului Integrat de Dezvoltare Urbană are ca scop fundamentarea strategiei de
dezvoltare economico-socială a oraşului Vălenii de Munte, ce se referă la perioada 2009-2015,
urmând să răspundă la întrebarea: "Unde vrem să ajungem?".
Totodată, cele 3 direcţii strategice de dezvoltare definite:
- Reforma în administraţia publică locală;
- modernizarea şi extinderea infrastructurii oraşului;
- atragerea investitorilor
permit gruparea corespunzătoare a măsurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor
duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a oraşului. Sistemul de obiective construit va
permite, totodată, măsurarea rezultatelor implementării, datorită faptului că măsurile, obiectivele şi
subobiectivele componente sunt cuantificabile prin indicatori.
Practic, în acest context, s-a avut în vedere şi faptul că unul din scopurile principale ale
Conceptului de Dezvoltare Strategică a oraşului Vălenii de Munte este şi acela de a reprezenta
un instrument de promovare economică a întregii zone de nord a Văii Teleajenului, oraşul
transformându-se, în orizontul de timp avut în vedere, într-un adevărat nucleu al acestei
zone.
Noţiunea promovării economice permite o serie de definiţii. Aceasta implică un spectru larg
de măsuri, care vizează îmbunătăţirea dezvoltării economice a localităţii şi implicit, creşterea
atractivităţii acesteia.
În orice situaţie, promovarea economică cuprinde măsuri de îmbunătăţire a factorilor care
influenţează:
alegerea amplasamentelor pentru noi firme;
stimularea dezvoltării agenţilor economici existenţi;
realizarea investiţiilor în amplasamente/infrastructuri locale (ex. extinderea reţelelor de
alimentare cu apa, de alimentare cu gaze, măsuri de calificare a personalului din cadrul Primăriei
etc.).
În formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale optime trebuie analizate patru
categorii de acţiune strategică, după cum urmează:
Strategii care utilizează toate avantajele localităţii, pentru a profita la maxim de
oportunităţile mediilor exterioare (1);
46
Strategii care depăşesc slăbiciunile (dezavantajele) localităţii, pentru a utiliza la maxim
oportunităţile mediilor exterioare (2);
Strategii care utilizează toate avantajele localităţii pentru a evita/minimiza ameninţările
(pericolele) mediilor exterioare (3);
Strategii care minimizează slăbiciunile (dezavantajele) localităţii şi evită/minimizează
ameninţările (pericolele) mediilor exterioare (4).
După o atentă analiză comparativă, se poate ajunge la decizia elaborării strategiei de
dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte, ca strategie de primul tip, care să răspundă, la cel mai
înalt nivel posibil, criteriilor de performanţă, sinergie-complementaritate, eficienţă,
fezabilitate şi impact.
Pentru aceasta trebuie făcută şi o estimare a bugetelor strategice şi o definire a criteriilor de
decizie, care să permită prioritizări de realizare a măsurilor de dezvoltare.
Obiectivul fundamental este realizarea unei Strategii de Dezvoltare Durabilă pe termen
mediu la nivelul oraşului, care să evalueze priorităţile sociale, economice şi de mediu. Strategia
trebuie să aibă sprijinul tuturor segmentelor societăţii civile, autorităţilor locale, comunităţii
oamenilor de afaceri, sindicatelor etc. şi va fi elaborată în cadrul unui proces consultativ şi
participativ.
Prin Strategia de Dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte se urmăreşte impulsionarea şi
coordonarea dezvoltării generale a acestuia prin valorificarea potenţialului local şi judeţean, pentru
a obţine o dezvoltare teritorială echilibrată.
Bazat pe principiul subsidiarităţii, au fost luate în considerare acele acţiuni care cad în mod
special în sarcina competenţelor autorităţilor locale, caracteristicile naturale, social-economice şi
culturale, dar şi utilizarea resurselor interne.
Aplicarea strategiei impune fără echivoc cooperare între actorii locali: administraţia publică
locală, agenţii economici, instituţii de la nivelul judeţului şi societatea civilă în ansamblu, cât şi o
intensă colaborare cu alţi parteneri din ţară, europeni şi internaţionali.
Strategia cuprinde principalele direcţii de dezvoltare viitoare ale oraşului.
La baza întocmirii acestei strategii stau analizele realizate de Biroul Urbanism, Amenajarea
teritoriului, Tehnic, Investiţii, Serviciul de Impozite şi Taxe Locale, Serviciul Comunitar de
Cadastru şi Agricultură, Compartimentul de Administraţie Publică Locală din cadrul Primăriei
Vălenii de Munte, precum şi sugestiile şi ideile primite de la actorii de la nivel local, implicaţi în
dezvoltarea economică şi socială.
Scopul elaborării Conceptului de Dezvoltare Strategică a Oraşului Vălenii de Munte este
acela de a pune la dispoziţia Consiliului Local Vălenii de Munte şi a tuturor factorilor interesaţi în
progresul economico-social al oraşului, o gândire unitară cu privire la căile necesare de urmat,
47
creând premizele apariţiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltări armonioase
şi durabile.
Acesta se doreşte a fi un ghid, care să permită - în următorii 7-10 ani - corelarea acţiunilor,
până acum de regulă disparate, ale factorilor de decizie locali, care pot şi trebuie să contribuie la
progresul comunităţii.
Conceptul de dezvoltare se bazează pe principalele potenţiale competitive ale localităţii:
- poziţia ei geografica, existenţa unei baze materiale relativ evoluate, în raport cu alte oraşe
ale României, resursele umane bine pregătite din punct de vedere profesional, cu un profil moral
elevat şi un nivel cultural ridicat, caracteristici generatoare de o reală deschidere spirituală spre nou.
Analiza localităţii a evidenţiat faptul că oraşul Vălenii de Munte poate deveni „nucleul”
zonei Văii Teleajenului, dacă se va reuşi ca puterea de atracţie a acestui oraş să depăşească aria sa
de influenţă directă.
Conceptul de dezvoltare are în vedere întărirea caracteristicilor de bază amintite mai sus şi
transformarea, pe baza lor, a oraşului Vălenii de Munte într-un oraş integrat în economia naţională
şi în cea europeană, capabil să asigure un mediu favorabil vieţii şi activităţilor economice.
Atingerea acestui scop este posibilă doar într-un cadru global - economic, social, cultural - de
dezvoltare durabilă, sub toate aspectele - temporal, calitativ şi ecologic.
Formularea sintetică a obiectivului general prezintă, în acelaşi timp, principalele scopuri ale
dezvoltării preconizate a zonei, precum şi căile prin care ele pot fi realizate. În vederea îndeplinirii
acestor deziderate, se urmăreşte, înainte de toate, asigurarea creşterii economice stabile, prin crearea
şi/sau dezvoltarea acelor ramuri şi sub-ramuri ale economiei localităţii, care exploatează la
maximum potenţialul local existent. Dezvoltarea zonei se bazează, în principal, pe acţiunile
întreprinzătorilor privaţi.
În acest scop, se preconizează creşterea atractivităţii mediului de afaceri, îmbunătăţirea
infrastructurii fizice (tehnice) şi instituţionale dependente de organele puterii locale, adoptarea unor
reglementări locale coerente şi stabile, vizând atragerea investitorilor autohtoni şi, mai ales, a celor
străini.
Observând tendinţele dezvoltării economiei mondiale, se urmăreşte, în mod deosebit,
facilitarea implementării în localitate a unor activităţi industriale competitive - utilizând tehnologii
avansate, producătoare de rate ridicate ale valorii adăugate a produselor - şi a activităţilor de prestări
de servicii, de nivel calitativ ridicat. În acest scop, Conceptul de Dezvoltare pune accentul
corespunzător pe formarea/recalificarea forţei de muncă în conformitate cu cerinţele economiei
reale moderne.
Cum, imediat după Revoluţia Română din anul 1989, toate procesele de transformare a
activităţii economice s-au repercutat pe piaţa muncii, retehnologizarea, dezvoltarea industriilor de
48
vârf, au generat reducerea numerică a personalului întreprinderilor, ceea ce a accentuat creşterea
şomajului.
Pentru absorbţia forţei de muncă rezultate din acest posibil “şomaj tehnologic” este necesară
încurajarea creării de mici întreprinderi, mai mobile şi mai dinamice, precum şi dezvoltarea ramurii
serviciilor. În acest sens, noile tehnologii trebuie să devină un instrument pentru crearea de noi
locuri de muncă. Dar această dezvoltare durabilă, competitivă, poate fi obţinută doar într-un climat
social stabil, coeziv şi participativ.
Conceptul are în vedere asigurarea participării locuitorilor la o viaţă culturală activă,
sprijinirea activităţii tuturor cultelor din zonă, în spiritul ecumenismului, asigurarea condiţiilor
necesare pentru ca locuitorii, aparţinând tuturor etniilor, să se simtă “acasă”, convieţuind în armonie
în zonă. Conceptul de dezvoltare acordă importanţa cuvenită asigurării condiţiilor de nivel calitativ
ridicat a serviciilor de sănătate şi a celor de asistenţă socială pentru persoanelor şi grupurilor
defavorizate: şomeri, handicapaţi, copiilor instituţionalizaţi, a celor rămaşi temporar fără locuinţă
etc.
Dezvoltarea economică a oraşului nu poate fi un scop în sine. Ea se va realiza pentru a
îmbunătăţii nivelul de trai al locuitorilor, pentru a le asigura o viaţă mai bogată în conţinut şi mai
frumoasă. Scopul major al conceptului Strategic de Dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte este
asigurarea prosperităţii şi a calităţii vieţii locuitorilor, obiectiv universal avut în vedere de oricare
comunitate locală în dezvoltarea sa.
Se urmăreşte îmbunătăţirea habitatului în zonă, în condiţii ecologice de nivel european,
asigurarea condiţiilor optime de locuire şi a serviciilor de calitate, “în slujba cetăţeanului”. Una din
preocupările esenţiale ale organelor decizionale din localitate este compatibilizarea legislaţiei locale
din competenţa lor, cu acquis-ul comunitar, acceptat de către România prin acordul privind
parteneriatul pentru aderarea României la Uniunea Europeană. Pe această cale se va reafirma, astfel,
calitatea de “poartă deschisă spre progres” pe care trebuie să o revendice şi localitatea noastră.
Conceptul de Dezvoltare elaborat constituie un tot unitar, echilibrat. Măsurile preconizate
într-un anumit domeniu au influenţă evidentă şi în alte domenii, împletindu-se în mod armonios, iar
efectele lor sunt congruente şi complementare.
Implementarea Strategiei oraşului Vălenii de Munte va genera rezultate directe şi
indirecte, pornind de la realizarea următoarelor obiective:
Creşterea veniturilor bugetului local, în termeni reali, cu cel puţin 40% ca rezultat al creşterii
economice, al îmbunătăţirii sistemului de colectare a impozitelor şi taxelor – datorită sporirii
bazei de impozitare prin apariţia de noi agenţi economici, edificarea de noi construcţii pe
raza oraşului, sporirea parcului auto la nivel local, prin atragerea de surse suplimentare
49
dinspre bugetul de stat către bugetul local şi prin creşterea fondurilor proprii, cum sunt cele
provenite din vânzări, concesionări;
Distribuţia raţională a cheltuielilor bugetare prin reducerea cheltuielilor aferente domeniului
de gospodărie comunală cu 30%, creşterea fondurilor destinate culturii cu 20% şi
învăţământului cu 15%, ceea ce va fi posibil prin aplicarea bugetelor pe proiecte, pe domenii
specifice care se pretează la o asemenea abordare, şi in cadrul cărora priorităţile bugetare să
aibă fundamentare riguroasă, pe baza raportului cost-beneficiu;
Majorarea sensibilă, cu cel puţin 50%, a intrărilor de capital extern şi a altor resurse
financiare ca urmare a climatului de afaceri stabil, a iniţiativelor dezvoltate în colaborare cu
Consiliul Judeţean Prahova în vederea implementării de proiecte cu finanţare externă şi
diverse instituţii ale statului (ARIS, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a
Municipiului Bucureşti);
Creşterea competitivităţii zonei, ca rezultat al normalizării mediului de afaceri, al
îmbunătăţirii managementului firmelor, instituţiilor şi modernizării tehnologice în domenii
de vârf ale producţiei şi serviciilor;
Crearea a cel puţin 1.500 noi locuri de muncă, cu prioritate pentru populaţia aptă de muncă,
locală, având ca efect reducerea şomajului, pe fondul creşterii economice în toate domeniile
competitive;
Creşterea veniturilor reale ale populaţiei cu cel puţin 20% ;
Dezvoltarea continuă a instituţiilor de învăţământ pentru a se asigura resurse umane cu grad
de instruire ridicat;
Dezvoltarea prioritară a serviciilor financiar-bancare în oraş, necesare unei dezvoltări
economico-sociale intensive;
Dezvoltarea puternică a sectorului întreprinderilor mijlocii şi mici, urmare a facilităţilor
acordate, a activităţii A.J.O.F.M. Prahova în vederea formarii continue a cetăţenilor, a
transferului de tehnologii de vârf precum şi prin sprijinirea participării acestora la proiecte
bazate pe investiţii publice sau realizate cu finanţare externă ;
Realizarea unei economii concurenţiale prin eliminarea monopolurilor locale, aplicarea
criteriilor de calitate şi eficienţă în selectarea executanţilor în domeniul lucrărilor şi
serviciilor publice;
Valorificarea potenţialului agricol prin dezvoltarea industriei alimentare şi de prelucrare a
cărnii, a fructelor prin corelarea activităţii agenţilor economici din sectorul producţiei
alimentare,cel al producţiei agricole şi cel al comercializării produselor;
Creşterea ponderii, la cel puţin 35% din totalul agenţilor economici, a producătorilor care
utilizează sisteme de asigurare a calităţii (ISO 9000) şi tehnologii de vârf;
50
Agricultura va asigura necesarul de consum al oraşului (făina, zarzavaturi, carne, lapte/
derivate) la limita a cel puţin 40%;
Crearea în zona Văii Teleajenului şi, implicit şi în oraşul nostru, a unei reţele performante de
prestări servicii turistice, de agroturism;
Reducerea cu cca. 30 % a pierderilor de apă;
Restaurarea monumentelor şi muzeului din localitate;
Îmbunătăţirea semnificativă a asistenţei medicale şi sociale în oraş;
Ridicarea calităţii mediului înconjurător al zonei şi a resurselor naturale la nivelul
standardelor Uniunii Europene;
Creşterea speranţei de viaţă cu cel puţin 2 ani în termen de10 ani;
Implementarea Strategiei oraşului Vălenii de Munte, în următorii 7 ani, va fi realizată prin
asigurarea următoarelor resurse financiare:
o fonduri de la Bugetul local;
o fonduri de la Bugetul de Stat;
o asistenţă financiară din fondurile Uniunii Europene şi din alte surse de finanţare
externă disponibile.
o investiţii ale agenţilor economici;
Obiectivul strategic
Având în vedere situaţia socio-economică, disparităţile existente la nivel local, obiectivele
dezvoltării regionale, legislaţia existentă şi statutul României de ţară membră a Uniunii Europene,
obiectivul strategic global este:
Utilizarea eficientă a tuturor resurselor fizice şi umane, pentru realizarea unei dezvoltări
economice, sociale şi de mediu durabile, care să ducă pe termen lung la creşterea standardului
de viaţă al populaţiei şi la armonizarea coeziunii economice şi sociale la nivelul oraşului Vălenii
de Munte.
Orientarea de bază a strategiei o constituie potenţarea punctelor tari ale oraşului în vederea
valorificării oportunităţilor de creştere şi minimizarea efectelor punctelor slabe prin eliminarea
factorilor care blochează dezvoltarea.
În esenţă, prin această strategie se urmăreşte luarea unor măsuri care să permită redresarea
economică a oraşului Vălenii de Munte şi îmbunătăţirea situaţiei zonelor cu întârzieri în dezvoltare -
localităţile componente ale acestuia, luând în considerare protecţia socială şi conservarea mediului.
51
Măsurile prin care se urmăreşte implementarea strategiei vizează următoarele câmpuri de
acţiune:
infrastructura
mediul
sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurselor umane
sănătate şi asistenţă socială
învăţământ, cultură
turism
eficientizarea şi modernizarea administraţiei
2.2. PRIORITĂŢILE DE DEZVOLTARE
Această strategie este axată pe următoarele priorităţi şi măsuri:
1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi publice)
1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport şi comunicaţii.
1.2. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi publice şi reabilitare urbană
2. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu
2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă;
2.2 Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor;
2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului;
2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.
3. Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane
3.1.Dezvoltarea afacerilor prin crearea unor locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi
a serviciilor pe piaţa internă şi externă;
3.2.Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului
de formare profesională iniţială şi continuă.
52
4. Dezvoltare rurală
4.1. Dezvoltarea şi diversificarea sectorului agricol;
4.2. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi produselor agricole;
4.3. Promovarea iniţiativelor locale „Leader”;
5. Sănătate şi Asistenţă socială
5.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;
5.2. Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
6. Învăţământ şi Cultură
6.1. Dezvoltarea infrastructurii din domeniul culturii;
6.2. Dezvoltarea infrastructurii din învăţământ.
7. Dezvoltarea turismului
7.1. Repertorierea, reabilitarea şi conservarea capitalului şi a infrastructurii turistice;
7.4. Stimularea parteneriatului public-privat în turism;
8. Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice
8.1. Dezvoltarea capacităţii administrative;
8.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale.
PRIORITATEA I
1. Dezvoltarea infrastructurii (transport, reabilitare urbană, utilităţi
publice)
Dezvoltarea economică durabilă a oraşului are ca suport o bună infrastructură de transport
pentru a deservi toate sectoarele economice, pentru a facilita accesul la comunicaţiile din judeţ.
Condiţiile necesare pentru creşterea economică, dezvoltarea şi diversificarea pieţei muncii în
53
oraşul Vălenii de Munte decurg din crearea sau îmbunătăţirea domeniilor de transport, mediu,
reabilitare urbană, utilităţi publice. Calitatea nesatisfăcătoare a infrastructurii sau chiar lipsa acesteia
împiedică dezvoltarea localităţilor componente ale oraşului, în principal.
Aceasta este direcţia strategică căreia i se acordă cea mai mare importanţă la nivelul oraşului
Vălenii de Munte, conştienţi fiind de faptul că, numai beneficiind de o modernă infrastructură
tehnică şi economică, putem spune că oraşul nostru poate deveni un oraş european.
Pentru a putea moderniza şi reabilita infrastructura oraşului se fac proiecte care vor fi
finanţate din surse proprii sau din surse externe (guvernamentale sau de la Uniunea Europeană).
Reţeaua inadecvată de drumuri în aceste cartiere/localităţi componente şi accesul dificil
către acestea reduc mobilitatea populaţiei, disponibilitatea bunurilor de consum şi a serviciilor,
oportunităţile pentru angajare, funcţiile economice şi sociale ale comunităţilor şi implicit coeziunea
internă a acestora. Sprijinul financiar pentru investiţii în infrastructură şi îmbunătăţirea mediului
comunităţii conduc la creşterea activităţilor economice şi sociale, intensificarea relaţiilor şi prin
aceasta, valorificarea potenţialului care încă nu a fost suficient exploatat.
Se va acorda susţinere financiară şi se vor căuta surse de finanţare extrabugetare pentru
lucrări din sfera infrastructurii de transport, de comunicaţii şi a infrastructurii din domeniul social.
Îmbunătăţirea infrastructurii va creşte pe de altă parte şi atractivitatea oraşului pentru
investitori sau potenţiali investitori.
În mod concret se va urmări:
§ asigurarea accesibilităţii populaţiei la reţeaua de transport rutier;
§ dezvoltarea reţelelor de comunicaţii;
§ crearea premizelor necesare diversificării ofertei industriale şi de servicii, a intensificării
schimburilor comerciale interne şi internaţionale;
Obiective:
- îmbunătăţirea accesibilităţii spre zonele din oraş cu potenţial economic care înregistrează
întârzieri în dezvoltare;
- îmbunătăţirea legăturilor rutiere dintre localităţile învecinate şi oraşul;
Rezultate aşteptate:
54
- cadrul favorabil atragerii de investiţii şi implicit crearea de noi locuri de muncă
sustenabile;
- îmbunătăţirea infrastructurii locale de transport va determina crearea de legături directe
şi rapide între agenţii economici de pe întreaga rază a oraşului şi drumul naţional DN
1A, cu efect direct asupra îmbunătăţirii mediului de afaceri;
- pe termen lung, îmbunătăţirea infrastructurii de transport va duce la creşterea pregătirii
şi a mobilităţii populaţiei, deci în consecinţă a accesului la muncă şi educaţie;
Măsuri:
Măsura 1.1. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de
transport
Obiective Specifice:
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport, cu scopul de a crea cadrul
favorabil atragerii de investiţii, promovării creşterii economice şi creării de locuri de
muncă sustenabile;
- facilitarea accesului la toate localităţile învecinate ale oraşului;
Acţiuni:
- Reabilitare, modernizare şi extindere drumuri locale;
- Reabilitare şi construire poduri şi podeţe;
- Dezvoltarea modalităţilor de transport de tip local;
Aceste acţiuni sunt şi vor fi realizabile pe bază de proiecte tehnice şi studii de fezabilitate.
Măsura 1.2. Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de utilităţi
publice şi reabilitare urbană
Obiective Specifice:
- reabilitarea şi dezvoltarea infrastructurii de alimentare cu apă, cu scopul de a asigura
alimentarea cu apă şi în întreg oraşul;
- crearea unor condiţii decente de trai pentru toţi locuitorii oraşului;
55
- reabilitarea şi extinderea reţelei de canalizare în toate zonele oraşului;
- reabilitarea reţelei de iluminat public;
- extinderea reţelei de alimentare cu gaze;
- dezvoltare infrastructură de afaceri;
- extinderea infrastructurii de locuinţe.
Acţiuni:
- extindere reţea de alimentare cu apă şi în cartierele componente ale oraşului;
- reabilitare şi modernizare reţea de alimentare cu apă (care nu a fost prinsă în proiectul
P.O.S. – Mediu – Extinderea şi modernizarea sistemelor de apă şi apă uzată);
- înfiinţarea unor spaţii verzi, în scop recreativ şi de protejare a mediului, zona centrală.
- Reabilitarea trotuarelor şi a zonelor verzi în centru oraşului Vălenii de Munte;
- Realizarea a 60 apartamente pentru tineret prin A.N.L.;
PRIORITATEA II
2. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu
Acţiunile legate de îmbunătăţirea calităţii vieţii au drept scop construirea unui mediu
comun atractiv inclusiv în zonele mai puţin dezvoltate. Un accent deosebit se va pune pe:
armonizarea cu standardele europene în domeniul protecţiei mediului;
armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apei potabile, a tratării apelor
menajere;
Obiective:
- protecţia mediului şi prezervarea resurselor naturale;
Rezultate aşteptate:
- armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calităţii apei potabile, a
tratării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viaţă ridicat al
locuitorilor;
56
- conservarea, protecţia şi igienizarea mediului prin retehnologizare, prin utilizarea de
tehnologii nepoluante şi asanarea zonelor degradate prin activităţi industriale va duce la
un mediu mai curat cu efecte directe asupra stării de sănătate a locuitorilor şi a creşterii
speranţei de viaţă a acestora;
- implementarea acţiunilor va duce la stimularea parteneriatului între administraţia
publică, ONG-uri şi firmele private în scopul creării unei infrastructuri capabile să
asigure valorificarea deşeurilor prin aplicarea unor tehnologii noi şi nepoluante;
- va creşte numărul de societăţi comerciale specializate în colectarea şi valorificarea
deşeurilor şi implicit se vor crea noi locuri de muncă;
- acţiunile vor avea şi un efect indirect asupra creşterii gradului de educaţie a populaţiei în
ceea ce priveşte asigurarea unui mediu de viaţă curat şi sănătos.
Măsuri:
Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de apă
Măsura 2.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al deşeurilor
Măsura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului
Măsura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor
Măsura 2.1. Dezvoltarea sistemelor specifice de management al resurselor de
apă.
Obiective Specifice:
- îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru locuitorii oraşului Vălenii de Munte prin asigurarea
la standarde europene a calităţii apei potabile, a tratării apelor menajare şi a gestionării
deşeurilor;
- îmbunătăţirea alimentării cu apă a tuturor cartierelor oraşului;
- suplimentarea debitelor şi transportul apei în zone cu deficit de apă prin înlocuirea
tronsoanelor şi reţelelor vechi;
- creşterea oportunităţilor de investiţii în special în domeniul turismului şi al activităţilor
de protecţie a mediului.
Acţiuni:
57
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă potabilă a
oraşului;
- Reabilitarea, modernizarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi staţiei de epurare;
- Asigurarea calităţii surselor de apă prin realizarea sistemelor de canalizare a apei uzate şi
epurarea acestora la parametrii prevăzuţi în standardele actuale;
- Extindere canalizării menajere etapa a II-a şi a III-a;
Măsura 2.2. Construirea şi modernizarea sistemelor specifice de management al
deşeurilor
Obiective Specifice:
Acţiuni de protecţie a mediului prin interzicerea depozitării deşeurilor pe întreg teritoriul
administrativ al oraşului.
Acţiuni
- Exploatarea eficientă a Rampei Ecologice Vălenii de Munte inclusiv prin selectarea
deşeurilor refolosibile;â
- Neutralizarea deşeurilor toxice;
- Iniţierea şi derularea de programe de educaţie ecologicǎ şi protecţia mediului;
- Iniţierea şi derularea de proiecte de conştientizare a publicului în ceea ce priveşte
implementarea acquis-ului comunitar în domeniul protecţiei mediului.
- Asocierea oraşului cu judeţul Prahova în vederea constituirii Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară „Parteneriatul pentru managementul deşeurilor – Prahova”
Măsura 2.3. Reducerea impactului deşeurilor asupra mediului.
Administraţia publică locală îşi propune stimularea societăţii de salubritate existente de a
realiza acest program şi de atragere a noilor investitori în domeniul gestionării deşeurilor.
Acţiuni care trebuie realizate şi care contribuie în acelaşi timp la implementarea
prevederilor Directivelor 1999/31/CE şi 2000/76/CE sunt:
realizarea unei reţele de colectare/colectare selectivă, transport şi transfer, reciclare şi
valorificare;
58
reducerea cantităţii de deşeuri biodegradabile depozitate;
închiderea depozitului de deşeuri orăşeneşti necomform; ecologizarea amplasamentului;
extinderea zonelor deservite de serviciul de salubritate (extinderea colectării deşeurilor);
campanii de informare şi conştientizare/educare.
Astfel, se vor urmări şi se va avea în vedere implementarea colectării selective la sursă a
deşeurilor (ambalaje, deşeuri organice şi restul deşeurilor menajere) precum şi asigurarea volumului
şi numărului suficient de containere pe tipuri de deşeuri în funcţie de tipul clădirilor şi a numărului
de locuitori. De asemenea, se vor crea condiţii ca întreaga cantitate de deşeuri menajere să poată fi
colectată şi să nu se practice moduri de eliminare ilegale. Consiliul local va trebui să fie responsabil
de realizarea acestor programe.
Având în vedere impactul negativ al arderii deşeurilor asupra mediului, se interzice
construirea de incineratoare de deşeuri pe teritoriul administrativ al oraşului Vălenii de Munte.
Pentru minimizarea costurilor şi a impactului ecologic, în special asupra populaţiei va fi
necesară optimizarea activităţilor de transport cât mai mult posibil. Principalele măsuri prevăzute
pentru optimizarea condiţiilor de transport a deşeurilor vor fi:
- utilizarea pentru colectarea deşeurilor a unor vehicule cu emisii reduse de noxe (zgomot şi gaze de
eşapament);
- adaptarea autovehiculelor de colectare şi transport în funcţie de condiţiile de drum, structura
localităţii şi structura arhitecturală a diferitelor clădiri;
- optimizarea distanţelor de transport pentru utilizarea la maxim a capacităţii autovehiculelor de
transport;
Măsura 2.4. Îmbunătăţirea calităţii managementului deşeurilor.
În ierarhia opţiunilor de gestionare a deşeurilor inclusă atât în reglementările Uniunii
Europene cât şi în cele naţionale, recuperarea/reciclarea/ valorificarea, reprezintă o prioritate aflată
înaintea eliminării prin depozitare.
Acţiuni necesare pentru implementarea cerinţelor Directivei 1999/31/CE:
- asigurarea continuităţii serviciilor;
- asigurarea criteriilor de suportabilitate economică din partea cetăţenilor;
- reducerea impactului asupra mediului a rampei de gunoi a oraşului, ecoligizarea zonei,
prin crearea unei perdele de pomi.
PRIORITATEA III
59
3. Sprijinirea afacerilor, creşterea ocupării, dezvoltarea resurse umane
Un bun mediu de afaceri, cât şi existenţa unor reale oportunităţi pentru IMM-uri vor
conduce la creşterea de ansamblu a economiei oraşului. Nevoile în acest sector sunt mari datorită
restructurărilor din industrie din ultimii 15 ani.
Sectorul IMM este cel care absoarbe cel mai important segment de forţă de muncă, fiind de
fapt locomotiva economiei oraşului şi a întregului judeţ. De aceea, crearea facilităţilor pentru
investitori prin amenajarea parcului industrial, specificat la Prioritatea I, şi stimularea afacerilor prin
crearea de locaţii necesare incubării afacerilor, reprezintă o prioritate actuală. Creşterea calităţii
managementului întreprinderilor este de asemenea o măsură cheie pentru catalizarea dezvoltării de
afaceri.
Promovarea produselor de către firme pentru a le face cunoscute pe piaţa internă şi externă
constituie de asemenea o acţiune importantă.
Luând în considerare povara pe care şomajul o creează asupra bugetului public şi presiunea
socială pe care o generează, s-a considerat că soluţia acestei probleme poate fi găsită prin susţinerea
creării şi dezvoltării de noi companii private, capabile să absoarbă surplusul de muncitori. În
dezvoltarea socio-economică a României şi implicit a judeţului Prahova şi a oraşului Vălenii de
Munte, au apărut după 1990 unele dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă. Îmbătrânirea
populaţiei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat proceselor de
restructurare, dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să răspundă cerinţelor
pieţei forţei de muncă, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării
resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii care să acopere atât sfera
educaţională, a formării profesionale cât şi pe cea a ocupării populaţiei.
Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea acesteia la nevoile specifice
ale pieţei muncii sunt esenţiale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane din oraş şi creşterea
şanselor individului pe piaţa muncii.
În cadrul acestei priorităţi se vor avea în vedere calificarea şi recalificarea forţei de muncă în
scopul de a o face mai adaptabilă la nevoile în continuă evoluţie pe piaţa muncii, îmbunătăţirea
măsurilor active de ocupare ca instrument sistemic pentru încurajarea ocupării forţei de muncă şi
promovarea incluziunii sociale a grupurilor defavorizate.
Obiective:
- sprijinirea investitorilor din cadrul Parcului Industrial;
60
- îmbunătăţirea competenţelor în afaceri, de marketing şi promovare a firmelor existente
în vederea creşterii competitivităţii şi a vânzărilor;
- pregătirea IMM-lor pentru accesul produselor şi serviciilor lor pe Piaţa Unică a Uniunii
Europene şi creşterea atractivităţii acestora în faţa partenerilor de afaceri europeni;
- creşterea flexibilităţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane pe baza ridicării
nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilor profesionale;
- diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea
publică locală;
- promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentru persoanele care încep sau
administrează o afacere.
Rezultate aşteptate:
- atragerea de noi investiţii în oraşul Vălenii de Munte;
- stimularea cooperării dintre sectorul public şi cel privat;
- apariţia de noi locuri de muncă şi scăderea ratei şomajului.
- reducerea ratei şomajului prin crearea unei mai mari mobilităţi pe piaţa muncii;
- creşterea numărului de angajaţi care au urmat cursuri de calificare/ specializare;
- apariţia unor ONG-uri şi instituţii publice implicate în furnizarea de servicii sociale în
parteneriat cu Consiliul Local Vălenii de Munte;
- diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea
publică locală;
- creşterea numărului de persoane care beneficiază de îmbunătăţirea calităţii serviciilor
sociale;
- promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială a
comunităţii;
- dezvoltarea cunoştinţelor managerilor în tehnici de gestionare a firmei, în domeniul
politicii de dezvoltare a resurselor umane, tehnici de marketing, etc.;
- creşterea numărului de IMM-uri care şi-au îmbunătăţit strategiile de dezvoltare a
resurselor umane, strategii de marketing etc.
Măsuri:
3.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unei locaţii specifice şi promovarea produselor industriale şi
a serviciilor pe piaţa internă şi externă;
61
3.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea sistemului
de formare profesională iniţială şi continuă.
3.1. Dezvoltarea afacerilor prin crearea unei locaţii specifice şi promovarea produselor
industriale şi a serviciilor pe piaţa internă şi externă
Obiective Specifice:
- atragerea de noi investiţii prin extinderea Parcului Industrial şi dotarea corespunzătoare
din punct de vedere al infrastructurii de utilităţi publice a acestuia;
- crearea de noi locuri de muncă;
- creşterea numărului de firme nepoluante care creează valoare adăugată mare.
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- Dezvoltarea şi extinderea Parcului Industrial, în colaborare cu Consiliul Judeţean
Prahova;
- Înfiinţarea de asociaţii ale oamenilor de afaceri;
- Demararea unei colaborări cu instituţii ale statului (Agenţia Română pentru Investiţii
Străine, Camera de Comerţ şi Industrie a României şi a Municipiului Bucureşti etc.) în
vederea atragerii de noi investitori români şi străini.
3.2. Promovarea măsurilor active de ocupare a forţei de muncă disponibilă şi dezvoltarea
sistemului de formare profesională iniţială şi continuă;
Măsura se concentrează asupra a două componente ale formării: formarea profesională
iniţială şi cea continuă.
Se consideră că o atenţie deosebită trebuie să se acorde îmbunătăţirii calităţii învăţământului,
urmărindu-se modernizarea sistemului educaţional în vederea oferirii prin unitatea de învăţământ a
unei pregătiri adaptate nevoilor de dezvoltare personală şi profesională a elevilor, dar şi nevoilor de
dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung a localităţii.
În noul context economico-social, focalizat pe sectorul privat şi pe restructurarea întregii
economii, se dezvoltă o nouă legătură între sistemul de formare profesională continuă şi piaţa
muncii. S-a dovedit practic că oferta de formare trebuie să răspundă cererii unei pieţe de forţă de
62
muncă, iar şcolile pot juca un rol activ în refacerea comunităţilor, ocupându-se de dezvoltarea
resurselor umane.
Este importantă dezvoltarea unui parteneriat pentru învăţământul profesional şi tehnic, stabilit
la nivel judeţean, în vederea elaborării unei strategii privind direcţiile de dezvoltare în acest
domeniu precum şi adaptarea curricumului şcolar la nevoile pieţei forţei de muncă.
Formarea profesională continuă are drept scop armonizarea nevoilor pieţei forţei de muncă cu
cele ale actorilor sociali prin dezvoltarea de programe deschise, care pot urma oricărei forme de
educaţie iniţială.
Obiective:
- sprijinirea şomerilor pentru a (re)intra pe piaţa forţei de muncă prin scheme speciale de
pregătire profesională, consiliere, tutoriat, mediere şi plasare în muncă;
- creşterea adaptării între pregătirea profesională a forţei de muncă şi cerinţele de pe piaţa
muncii.
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- intensificarea colaborării cu Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Prahova,
în vederea formării profesionale a adulţilor;
- intensificare colaborării cu Oficiul Judeţean de Consultanţă Agricolă Prahova, în scopul
specializării cât mai multor persoane interesate de agricultură, prin creşterea numărului
de cursuri în domeniul agricol, organizate în colaborare cu această instituţie;
- măsuri active de integrare socio-profesională a persoanelor neangajate aflate în căutarea
unui loc de muncă;
- organizarea de burse a locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromî;
- servicii de consiliere pentru persoanele adulte în vederea integrării profesionale;
- organizarea de programe de pregătire iniţială şi continuă destinate personalului angajat,
atât în sectorul public, cât şi în cel privat.
PRIORITATEA IV
4. Dezvoltarea rurală
63
Componenta de dezvoltare rurală a Politicii Agricole Comune (PAC) a câştigat o atenţie
sporită după elaborarea de către Comisia Europeana a documentului strategic Agenda 2000,
devenind astfel al doilea pilon al PAC. Obiectivele politicii de dezvoltare rurală, definite în
Regulamentul Consiliului nr.1257/17 mai 1999 (la care s-a armonizat şi legislaţia română) referitor
la sprijinul pentru dezvoltarea rurală sunt:
- ameliorarea exploataţiilor agricole;
- garantarea siguranţei şi calităţii produselor agricole;
- asigurarea unor niveluri stabile şi echitabile ale veniturilor fermierilor;
- protecţia mediului;
- dezvoltarea de activităţi complementare şi alternative generatoare de locuri de muncă,
pentru a contracara procesul de depopulare a zonelor agricole şi a întări substanţa
economică şi socială a zonelor cu caracter rural;
- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi viaţă în zonele rurale şi promovarea şanselor
egale.1
Pentru oraşul Vălenii de Munte, dezvoltarea rurală trebuie considerată o direcţie prioritară a
strategiei de dezvoltare prin care se urmăreşte punerea în valoare a cât mai multor tipurilor de
potenţial ale spaţiului rural: zootehnia, agricultura vegetală, colectarea şi prelucrarea fructelor,
piscicultura, apicultura, practicarea meşteşugurilor, turism rural, agroturism, turism cultural etc.
Graţie Hotărârii Consiliului Local de declarare a localităţilor componente ale oraşului ca
având caracter rural, se poate stabili, pentru acestea o strategie de dezvoltare rurală, bazată pe
diversificarea activităţilor agricole generatoare de venituri, pe un bun management al resurselor
naturale, pe o punere în valoare a întregii zone a Văii Râului Teleajen (de la promovarea culturii
până la cea a turismului).
În cadrul oraşului se întâlnesc şi zone care se confruntă cu fenomenul sărăciei, caracterizate
printr-un consum redus de bunuri şi servicii, dar care pot fii revigorate prin resursele alternative de
venituri ca de exemplu: turismul rural, agroturismul, etc.
Economia rurală, la nivelul oraşului, bazată în principal pe: cultivarea cerealelor,
pomicultură este prea puţin eficientă în acest moment, dar respectând legislaţia Politicii Agricole
Comune (PAC), situaţia pe termen mediu şi lung se poate ameliora prin adoptarea obiectivelor
generale prevăzute în Planul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) pentru perioada 2009 - 2015:
- Creşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier (Axa 1);
- Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural (Axa 2);
1 Sursa: Institutul European din România: Politica Agricolă-septembrie 2003
64
- Calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale (Axa 3);
- Demararea şi funcţionarea iniţiativelor de dezvoltare locală (LEADER) (Axa 4).
Aceste obiective generale, grupate la rândul lor pe obiective strategice şi specifice, trebuie
să reflecte atât punctele slabe, cât şi punctele tari identificate în analiza SWOT, cât şi oportunităţile
oferite.
Obiective:
- investiţii în asociaţiile agricole (în vederea modernizării, reducerii costurilor de
producţie, asigurarea calităţii produselor, protejării mediului, etc.);
- formarea profesională a tinerilor agricultori;
- creşterea atractivităţii localităţilor componente, prin asigurarea utilităţilor publice, pentru
atragerea investiţiilor străine şi locale prin folosirea resurselor naturale;
- protecţia mediului în interacţiune cu agricultura (inclusiv conservarea peisajului rural);
- procesarea şi promovarea pe piaţă a produselor agricole;
- cooperarea între partenerii locali, regionali în scopul prezervării moştenirii naturale şi
culturale rurale;
Rezultate aşteptate :
- apariţia unor noi societăţi comerciale cu activităţi diverse, bazate pe producţie şi servicii;
- crearea de noi locuri de muncă în agricultură;
- creşterea veniturilor populaţiei din localităţile componente ale oraşului;
- reducerea diferenţelor dintre localităţile componente, declarate cu caracter rural, şi
oraşul propriu-zis;
- creşterea atractivităţii turistice locale bazate pe unicitate, specific cultural şi natural;
- creşterea coerenţei proiectelor în accesarea de Fonduri Structurale dedicate dezvoltării
rurale din Fondul European pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (FEADR)
Măsuri:
4.1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole;
4.2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
4.3. Dezvoltarea şi diversificarea economiei rurale;
4.4. Promovarea iniţiativelor locale ”LEADER”;
65
Măsura 4.1. Îmbunătăţirea calităţii producţiei şi a produselor agricole
Obiective specifice:
- Adaptarea fermierilor la standardele Uniunii Europene;
- Sprijinirea fermierilor şi a persoanelor ce-şi desfăşoară activitatea în sectoarele agro-
alimentar şi forestier pentru îmbunătăţirea capitalului uman
- Asigurarea standardelor de calitate pentru produsele agro-alimentare;
- Înfiinţarea grupurilor de producători.
- Transformarea fermelor de semi-subzistenţă în exploataţii agricole viabile.
- Îmbunătăţirea şi dezvoltarea produselor silvice;
Acţiuni:
- informarea fermierilor cu privire la PAC, comunicare de standarde europene „la poarta
fermierului”
- acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de
calitate a alimentelor.
- mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte
localităţi ale judeţului.
- aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună;
- instalarea tinerilor fermieri;
- îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor;
- sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin acţiuni informale şi sprijin logistic;
- sprijinirea asociaţiilor locale de fermieri specializate pe diverse domenii, cum sunt:
creşterea de animale, procesare, sau comercializare produse agricole;
- facilitarea accesului producătorilor agricoli la servicii de consultanţă economică,
financiară şi de management;
- definitivarea cadastrului funciar;
Măsura 4.2. Îmbunătăţirea mediului şi a spaţiului rural
Obiective specifice:
- Asigurarea utilizării continue a terenurilor agricole, contribuind astfel la menţinerea viabilităţii
acestora;
66
- Promovarea sistemelor agricole durabile;
- Extinderea suprafeţelor forestiere pe terenurile non-agricole, pentru a contribui la reducerea
eroziunii solului, prevenirea inundaţiilor şi pentru sprijinirea luptei împotriva condiţiilor climatice.
Acţiuni:
- plăţi pentru agro-mediu;
- împădurirea pentru prima dată, cu specii specifice zonei, a unor terenuri non-agricole;
- susţinerea introducerii sau continuării aplicării metodelor agricole de producţie,
compatibile cu protecţia şi îmbunătăţirea biodiverisităţii, solului, apei şi a aerului.
- informarea fermierilor cu privire la PAC, comunicare de standarde europene „la poarta
fermierului”
- acţiuni de sprijin mediatic şi material pentru fermierii care participă la schemele de
calitate a alimentelor.
- mediatizarea programelor, proiectelor care au avut succes în alte zone sau în alte
localităţi ale judeţului.
- aplicarea de măsuri tranzitorii pentru integrarea în politica agricolă comună.
- sprijinirea înfiinţării grupurilor de producători prin acţiuni informale şi sprijin logistic.
- sprijinirea asociaţiilor locale de fermieri specializate pe diverse domenii, cum sunt:
creşterea de animale, procesare, sau comercializare produse agricole;
- realizarea de sisteme de apă colectoare pentru agricultură şi zootehnie;
Măsura: 4.3. Dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economiei rurale.
Obiective:
- creşterea atractivităţii localităţilor componente;
- crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor;
- dezvoltarea activităţilor turistice;
- dezvoltarea serviciilor de bază pentru populaţie;
- dezvoltarea activităţilor economice (non-agricole) care vizează creşterea numărului
locurilor de muncă
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
67
- sprijinirea apariţiei de micro-întreprinderi cu activităţi de mecanizare, colectare şi
distribuire a produselor agricole şi non-agricole;
- promovarea activităţilor de agroturism;
- crearea de parteneriate publice – organizaţii non-guvernamentale/ private în găsirea şi
exploatarea de noi surse de energie: eoliene, solare, biodisel. 3;
- crearea şi modernizarea infrastructurii rurale (în localităţile componente);
- îmbunătăţirea calităţii vieţii (mediului social, natural şi economic) în localităţile
componente;
- crearea de activităţi turistice în localităţile componente ale oraşului
PRIORITATEA V
5. Sănătate şi Asistenţă socială
Creşterea nivelului de trai este legată şi de modernizarea şi reabilitarea infrastructurii
sistemului de sănătate şi de asistenţă socială, precum şi de acţiuni de prevenire.
Obiective:
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor de sănătate şi serviciilor sociale.
Rezultate aşteptate:
- modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului de sănătate în concordanţă cu
nevoile de dezvoltare integrată, economică şi socială, pe termen mediu şi lung a
localităţii va avea drept rezultat creşterea standardului de viaţă al locuitorilor;
- îmbunătăţirea calităţii serviciilor medicale în oraş, atât pentru cetăţenii acestuia, cât şi
pentru cei ai localităţilor situate pe întreaga Vale a Teleajenului;
- reducerea inegalităţilor în accesul la servicii de sănătate calitativ superioare;
Măsuri:
5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate;
5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare.
68
5.1 Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate
Obiective specifice:
- modernizarea infrastructurii de sănătate;
- creşterea gradului de sănătate a populaţiei.
Acţiuni:
- reabilitarea, modernizarea şi dezvoltarea Spitalului Orăşenesc Vălenii de munte ca
centru principal de îngrijire a sănătăţii pe zona Văii Teleajenului;
- modernizarea şi reabilitarea cabinetelor medicilor de familie şi dotarea corespunzătoare
a acestora;
- asigurarea serviciilor medicale de urgenţă;
- măsuri active de prevenire şi combatere a îmbolnăvirilor;
- măsuri de asigurare a sănătăţii pentru persoanele aflate în situaţii de risc;
- crearea condiţiilor şi luarea măsurilor pentru asigurarea asistenţei medicale în toate
localităţile învecinate;
5.2 Îmbunătăţirea şi extinderea sistemului de servicii sociale şi comunitare
Este necesar să se dezvolte şi diversifice cadrul instituţional care oferă servicii sociale, în
special prin realizarea de parteneriate cu alte instituţii publice, private sau non-profit cu activitate în
domeniu pentru a oferi servicii sociale şi comunitare complete, preventive şi adecvate nevoilor
beneficiarilor.
Acţiunile din cadrul acestei măsuri sunt menite să ducă la diversificarea, extinderea şi creşterea
calităţii serviciilor sociale oferite de autoritatea publică locală, prin intermediul Biroului de Resurse
Umane, Autoritate Tutelară şi Asistenţă Socială din cadrul Primăriei, organisme guvernamentale şi
neguvernamentale, astfel încât să poată beneficia de acestea un număr cât mai mare de persoane
aflate în situaţii de risc social.
Se urmăreşte promovarea participării persoanelor excluse social la viaţa culturală şi socială a
comunităţii, dar şi încurajarea lor în asumarea responsabilităţii comunitare, prin participarea la
activităţi de regenerare urbană, lucrări de interes public şi activităţi de întreţinere a mediului;
69
O altă direcţie importantă de acţiune este acordarea de asistenţă şi servicii sociale persoanelor
aflate în dificultate.
Obiective specifice:
- creşterea implicării administraţiei şi a sectorului neguvernamental în apărarea drepturilor
grupurilor dezavantajate şi întărirea rolului acestora în acordarea de servicii sociale;
- asigurarea egalităţii şanselor şi a integrării sociale a tinerilor, femeilor, persoanelor de
etnie rromă şi persoanelor cu nevoi speciale.
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- înfiinţarea unor instituţii de genul:
adăposturi pentru victimele violenţei domestice
centre de îngrijire şi asistenţă socială pentru persoane vârstnice
cămine de bătrâni
unităţi de asistenţă medico-socială
centre maternale
centre de zi pentru persoanele vârstnice
centre de zi pentru copiii proveniţi din familii aflate în situaţie de risc
- asigurarea serviciilor sociale prin iniţierea de parteneriate de tip public-public şi public-
privat
- integrarea socială a persoanelor vârstnice
- măsuri de formare şi specializare a asistenţilor personali
- extinderea serviciilor de asistenţă şi îngrijire la domiciliu în funcţie de nevoile
individuale şi globale ale persoanelor vârstnice
- identificarea, formarea şi selecţionarea persoanelor care doresc să obţină atestatul de
Asistent Maternal Profesionist
- campanii de informare şi publicitate, în vederea sensibilizării opiniei publice şi a
îmbunătăţirii comportamentului general şi atitudinii faţă de familia aflată în situaţii de
risc
- crearea, până la sfârşitul primului semestru al anului 2008, a unei baze de date privind
persoanele vârstnice
70
- atragerea şi implicarea voluntarilor în furnizarea serviciilor de îngrijire la domiciliu
pentru persoanele vârstnice
- organizarea unor cursuri de specializare a personalului implicat în asistenţa socială
PRIORITATEA VI
6. CULTURA ŞI ÎNVĂŢĂMÂNTUL
Măsuri:
6.1. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale;
6.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare.
6.1. Dezvoltarea şi diversificarea ofertei culturale
Oraş situat în zona de Nord Văii Teleajenului, pe DN 1A, Vălenii de Munte îşi cucereşte
vizitatoii prin liniştea sa „patriarhală”, prin aşezarea ca o fortăreaţă apărată de dealurile împădurite
cel înconjoară.
Patrimoniul cultural este adevăratul tezaur al fiecărui popor, raportat la destinul său istoric şi
la recunoaşterea valorii sale pe scara valorilor civilizaţiei universale şi ca atare protecţia şi
valorificarea sa trebuie asumată de către toate instituţiile de patrimoniu şi structurile statului.
Condiţia asigurării valorilor culturale ale unui popor este conştientizarea şi necesităţii
definirii unei identităţi proprii în raport cu alte culturi şi popoare, ale patrimoniului cultural naţional.
Ca urmare, şi oraşul Vălenii de Munte trebuie să-şi stabilească o identitate culturală proprie, prin
care să poată afirma.
Obiective:
1. Valorificarea patrimoniului cultural existent;
2.Asigurarea accesului la cultură a unor largi categorii socio-umane;
3. Îmbunătăţirea activităţii Casei de Cultură din oraş.
Rezultate aşteptate:
1. Revigorarea şi diversificarea ofertei culturale;
2. Promovarea respectului pentru patrimoniul cultural a tinerei generaţii.
71
Acţiuni:
1. Promovarea manifestărilor culturale ce se vor derula în oraş;
2. Includerea principalelor monumente istorice într-un circuit turistic (Complexul Muzeal „N.
Iorga”, Muzeul etnografic al Văii Teleajenului, Şcoala de Misonare „Regina Maria”, Muzeul
de Artă Religioasă, Muzeul Prunului);
3. Colaborarea cu alte muzee şi case de cultură din judeţ, în vederea organizării unor expoziţii
de pictură, artă, spectacole;
4. Înfiinţarea unor echipe de teatru, la nivel de şcoli şi nu numai, care să prezinte periodic
spectacole pentru cetăţenii oraşului şi care să participe la concursuri judeţene şi pe ţară;
5. Îmbunătăţirea organizării sărbătorilor tradiţionale: Ziua Oraşului, Universitatea Populară de
Vară „Nicolae Iorga”, Serbările Toamnei – Festivalul Ţuicii la Vălenii de Munte;
6. Schimburi interculturale cu alte oraşe din alte ţări (pe baza unor legături stabilite de foşti
cetăţeni ai oraşului care s-au stabilit în aceste localităţi).
7. Dotarea Bibliotecii Orăşeneşti cu un nou şi bogat fond de carte; informatizarea acesteia şi
crearea unei conexiuni de tip Internet, pentru creşterea accesului tuturor categoriilor de
cetăţeni la diverse informaţii.
8. Reabilitarea monumentelor istorice de pe raza oraşului
6.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare
Din punctul de vedere al învăţământului se vor avea în vedere următoarele:
Obiective:
1. Îmbunătăţirea tehnică a infrastructurii de învăţământ;
2. Asigurarea unei pregătiri educaţionale de înalt nivel;
3. Accesul tuturor categoriilor de copii la sistemul de educaţie publică;
Acţiuni:
1. Reabilitarea şi modernizarea continuă a unităţilor de învăţământ;
2. Înfiinţarea şi dotarea unor laboratoare de limbi străine;
3. Construirea unei Săli de sport, cu finanţare guvernamentală, la Şcoala de Arte şi Meserii;
72
4. Schimburi de elevi şi profesori între şcolile din oraş şi şcoli din alte localităţi din ţări
membre ale U. E.;
5. Accesarea de programe cu finanţare europeană pentru elevi;
6. Pregătire corespunzătoare a elevilor, în vederea dobândirii de burse oferite de alte ţări;
7. Reabilitarea şi dotarea grădiniţelor din localitate, dar şi a celei din centrul oraşului.
PRIORITATEA VII
7. Turism
1. Introducere
Direcţiile strategice urmărite în dezvoltarea turismului din oraşul Vălenii de Munte
pentru perioada 2009-2015 sunt următoarele:
- creşterea importanţei turismului în economia locală;
- înscrierea obiectivelor oraşului într-un circuit turistic;
- valorificarea avantajelor situării pe DN 1A Ploieşti – Cheia - Brasov;
- conservarea identităţii locale a oraşului (arhitectură, mod de viaţă local şi produse
tradiţionale, etc.)
2.Obiective generale propuse pentru dezvoltarea turismului
repertorierea şi analiza permanentă a potenţialului turistic;
reabilitarea, conservarea şi valorizarea resurselor cu importanţă turistică;
creşterea competitivităţii şi promovarea imaginii turistice a oraşului la nivel judeţean şi
naţional;
înfiinţarea unor pensiuni agro-turistice;
3. Rezultatele aşteptate în anul 2015:
- patrimoniul cultural, istoric şi tradiţional reabilitat, conservat şi valorizat din punct de
vedere turistic;
73
- recunoaşterea oraşului ca destinaţie turistică competitivă, pentru început, la nivelul
judeţului;
4. Măsuri
Pentru a ajunge la rezultatele propuse, este necesară o relaţionare şi coordonare permanentă
a tuturor măsurilor specificate anterior.
De asemenea, domeniile conexe, care influenţează turismul (infrastructura de acces şi
dotările tehnice, mediul înconjurător, dezvoltarea rurală, piaţa forţei de muncă, amenajarea
teritoriului, comunicaţiile etc.), sunt analizate în cadrul celorlalte priorităţi din strategie şi vor fi
permanent urmărite în relaţia lor cu turismul.
Măsura 1. Dezvoltarea infrastructurii turistice
Obiective specifice:
- repertorierea permanentă a resurselor turistice ale oraşului şi a necesităţilor de
dezvoltare;
- dezvoltarea turismului de nişă (turism cultural, conferinţe, agroturism etc);
- conservarea patrimoniului cultural, istoric şi etnografic.
Acţiuni:
A. Inventariere resurselor cu potenţial turistic:
- constituirea şi întreţinerea unei baze publice de date şi informaţii asupra resurselor
turistice ale oraşului;
- realizarea de cercetări şi studii periodice de piaţă: studii de diagnostic şi fezabilitate,
sondaje, chestionare, etc. în vederea stabilirii atractivităţii turistice a oraşului
B. Crearea unei infrastructuri turistice generale:
- înfiinţarea unor noi pensiuni;
- înscrierea oraşului într-un circuit turistic zonal;
- construcţia unor toalete publice în zonele vizitate de turişti
- dezvoltarea de facilităţi pentru persoanele cu handicap şi semnalizarea acestora;
- modernizarea şi intreţinerea spaţiilor verzi şi obiectivelor turistice;
- modernizarea şi semnalizarea punctelor de intrare în oraş;
- construirea unor chioşcuri speciale, din lemn, pentru comercializarea produselor
meşteşugăreşti, artizanele.şi a celor agricole, cu ocazia sărbătorii oraşului şi nu numai;
74
C. Promovarea oraşului:
definirea unui brand local;
elaborarea de materiale locale de promovare (tematice sau diversificate, în limba română şi alte
limbi de circulaţie internaţională): postere, broşuri, materiale informative, cataloage cu produse
şi servicii, hărţi, calendare ale evenimentelor, etc;
diseminarea materialelor de promovare prin centre de informare turistică locale şi naţionale;
promovare on-line;
PRIORITATEA VIII
8. Eficientizarea şi modernizarea administraţiei publice
Măsuri :
8.1. Dezvoltarea capacităţii administrative
8.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale
Măsura 8.1. Dezvoltarea capacităţii administrative
Obiective specifice:
- Management instituţional şi strategic;
- Îmbunătăţirea şi simplificarea relaţiilor curente între administraţie, cetăţeni şi mediul
asociativ
- Valorificarea competenţelor şi responsabilităţilor personalului
- Metode şi instrumente de gestiune previzională a resurselor umane
- Gestiunea informatizată a evidenţei personalului
- Formarea profesională continuă
- Gestiune publică eficientă
- Creşterea gradului de informatizare în administraţia publică
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- creşterea monitorizării modului de aplicare şi ducerii la îndeplinire de către structurile
proprii Consiliului Local Vălenii de Munte a deciziilor, hotărârilor şi ordonanţelor
75
Guvernului, a celorlalte acte normative provenind de la organele centrale sau
administraţia publică;
- actualizarea permanentă a regulamentelor de organizare şi funcţionare prin
reactualizarea rolurilor, obiectivelor şi direcţiilor structurilor interne ale Consiliului
Local Vălenii de Munte şi serviciilor publice de sub autoritate;
- realizarea unui sistem de management care să focalizeze obţinerea rezultatelor,
valorificându-se eficienţa serviciilor furnizate prin elaborarea cadrului de auto-evaluare;
- definirea clară a responsabilităţilor, procedurilor şi standardelor ce urmează a fi utilizate
în procesul de evaluarea a rezultatelor;
- îmbunătăţirea comunicării şi circuitului informaţiilor între compartimente, între
nivelurile ierarhice şi cele funcţionale;
- îmbunătăţirea activităţii de evidenţă şi circulaţie periodică a actelor;
- preluarea şi organizarea, în urma descentralizării, a serviciilor publice deconcentrate;
- îmbunătăţirea cadrului de informare/raportare cu managerii serviciilor şi instituţiilor
publice finanţate/subvenţionate prin buget şi monitorizării contractelor de performanţă
pentru directorii acestora;
- introducerea sistemului de evaluare şi monitorizare a performanţelor pe un serviciu
public.
- acordarea unei importanţe sporite mediatizării activităţilor de modernizare şi apropiere
a administraţiei publice de cetăţean;
- diminuarea birocraţiei;
- realizarea transparenţei în activitatea administraţiei publice locale asigurându-se
participarea activă a cetăţeanului în procesul de luare a deciziilor, în deplină concordanţă
cu prevederile Legii 52/2003;
- optimizarea relaţiilor Consiliului Local cu cetăţenii şi persoanele juridice în activitatea
privind soluţionarea petiţiilor şi a documentaţiilor specifice activităţilor desfăşurate de
acesta;
- consolidarea colaborării cu sectorul neguvernamental şi cu societatea civilă,
implementarea de parteneriate public-private, încurajând participarea organizaţiilor din
sectorul neguvernamental la procesul de elaborare a politicilor publice;
- actualizarea permanentă a fişei postului, cu implicarea în redactarea fişei postului a
funcţionarului public sau salariatului care ocupă postul respectiv;
- aplicarea corectă a procedurilor de evaluare a activităţii personalului ca premisă de
promovare şi de motivare;
76
- adoptarea, modificarea sau completarea organigramei, numărului de personal şi statului
de funcţii al aparatului propriu în funcţie de necesităţile impuse de atribuţiile acestuia,
corelat cu reglementările legale în vigoare;
- asigurarea unei planificări a resurselor umane în funcţie de procesele instituţionale ce
urmează a se derula;
- îmbunătăţirea programelor de gestionare informatizată a evidenţei personalului;
- crearea de programe de gestiune informatizată a evidenţei raporturilor de activitate şi
contractelor de muncă, conform registrelor de evidenţă existente;
- elaborarea planurilor de formare continuă a funcţionarilor publici şi salariaţilor în funcţie
de rezultatele evaluării performanţelor profesionale şi reglementările legale în vigoare
(cel puţin 7 zile / an);
- în bugetul de venituri şi cheltuieli vor fi aprobate resursele financiare necesare realizării
planului de formare continuă;
- iniţierea tuturor funcţionarilor publici în domeniul utilizării programelor informatice la
nivelul standardelor ECDL (European Computer Driving Licence) în conformitate cu
planul de iniţiere elaborat în baza strategiei Guvernului privind informatizarea
administraţiei publice, aprobată prin H.G. nr.1007/2001;
- eficientizarea accesării şi managementului fondurilor nerambursabile;
- motivarea tinerilor din administraţia publică pentru a participa la programe de
perfecţionare organizate de alte instituţii specializate în domeniu(proiectul tinerilor
profesionişti; gestionarea fondurilor structurale ale U.E.; programele de formare
specializate în administraţia publică organizate de Institutul Naţional de Administraţie);
- întărirea colaborării cu comisia paritară şi comisia de disciplină în vederea negocierii
măsurilor referitoare la sănătatea salariaţilor şi securitatea muncii, constituirea şi
folosirea fondurilor destinate îmbunătăţirii condiţiilor de muncă, precum şi crearea
facilităţilor de respectare de către funcţionarii publici şi salariaţi a codurilor etice
specifice de conduită;
- instruirea funcţionarilor publici şi, după caz, a personalului contractual, în dreptul
comunitar precum şi în aplicarea programelor europene;
- stabilirea unui circuit operaţional şi eficient al documentelor, cu ajutorul tehnologiei
informaţiei, între Consiliul Local Vălenii de Munte, C.J. Prahova şi Direcţia Generală a
Finanţelor Publice (DGFP) Prahova şi trezorerie, astfel încât să se elimine întârzierile la
plată, să crească acurateţea operaţiunii, să se asigure transparenţa şi să permită controlul
concomitent;
77
- stabilirea, urmărirea şi aplicarea unor politici şi strategii bugetare pe termen lung şi
mediu, care să urmărească creşterea gradului de autofinanţare şi implicit de autonomie;
- specializarea personalului şi asigurarea unor schimburi de experienţă cu profesionişti
similari din U.E., adaptarea sistemului bugetar actual la cerinţele U.E.;
- adoptarea standardelor de calitate în baza cărora să se poată monitoriza şi evalua un
serviciu public şi activitatea funcţionarilor publici;
- adoptarea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public,
astfel încât cheltuielile publice să devină justificate, transparente şi supuse controlului
financiar;
- monitorizarea utilizării fondurilor de investiţii publice şi a resurselor bugetare;
- pentru eficientizarea calităţii serviciilor se vor folosi instrumente de participare
cetăţenească: Centrul de Informare pentru Cetăţeni, chestionare de opinie, comitete
consultative cetăţeneşti, dezbateri şi întruniri publice;
- lărgirea ofertei de servicii informaţionale pentru îmbunătăţirea relaţiei cetăţean –
administraţie publică;
- folosirea tehnologiei informaţionale în vederea îmbunătăţirii circulaţiei informaţiilor.
Măsura 8.2. Întărirea legăturilor interinstituţionale
Acţiuni:
Măsura va consta în acţiuni pentru:
- realizarea unei comunicări eficiente între autoritatea publică locală şi Consiliul Judeţean
Prahova pentru identificarea nevoilor şi resurselor în vederea promovării de proiecte şi
programe comunitare;
- încheierea unui acord de înfrăţire cu o altă administraţie dintr-o altă ţară membră a U.E.
pe diverse domenii de activitate (turism, cultură, formare continuă, etc.);
- cooperarea cu Agenţia de Dezvoltare Regională 3 Sud - Muntenia pentru elaborarea şi
implementarea Planului Regional de Dezvoltare până în anul 2013, precum şi pentru
diseminarea informaţiilor referitoare la Programele de finanţare externă şi ale
Guvernului României, pe care autorităţile locale le pot accesa;
- colaborarea cu Instituţia Prefectului;
- colaborarea continuă cu serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe
centrale, cu instituţii de învăţământ superior, pentru dezvoltarea politicilor publice
specifice domeniului;
78
- demararea unor relaţiilor de colaborare/cooperare/parteneriat cu ONG–uri, patronate şi
sindicate şi alte organisme asimilate pentru informare reciprocă şi acordarea funcţiilor la
nevoile locale şi realizarea unor proiecte de interes comun;
- dezvoltarea unei relaţii deschise şi active cu mass - media pentru diseminarea
informaţiilor şi realizarea transparenţei actelor administrative şi a activităţilor de
modernizare a instituţiilor.
III. PLANUL DE ACŢIUNE
3.1. LISTA PROIECTELOR ŞI BUGETUL ESTIMAT PENTRU
IMPLEMENTAREA PLANULUI INTEGRAT, PE SURSE DE FINANŢARE,
PERIOADA DE IMPLEMENTARE A PROIECTELOR
Prezentul Plan de acţiune precizează modul în care obiectivele şi priorităţile stabilite în
Strategia de dezvoltare a oraşului Vălenii de Munte, vor fi atinse, total sau parţial, în perioada 2009
– 2015, prin intermediul unui pachet de proiecte.
Planul de acţiune cuprinde un pachet de proiecte care va conduce la implementarea Planului
Integrat de Dezvoltare Urbană a oraşului Vălenii de Munte şi la atingerea obiectivelor identificate în
Strategie, respectiv soluţionarea nevoilor identificate în analiza făcută.
Pachetul de proiecte ce stau la baza Planului Integrat de dezvoltare urbană este următorul:
a) Extindere canalizare menajeră Vălenii de Munte, etapa a II –a şi etapa a III-a;
b) Reabilitarea trotuare şi zone verzi, zona centrală Vălenii de Munte;
c) Realizare blocuri de locuinţe pentru tineret B20 şi B21 şi R.T.E. aferente;
d) Construire piaţă agroalimentară Vălenii de Munte;
e) Reabilitare alimentare cu apă – Aducţiune Mâneciu – Vălenii de Munte;
f) Reabilitare reţele de distribuţie apă Vălenii de Munte;
g) Amenajare parcuri şi zone verzi;
h) Construire Şcoală cu 10 clase – Grup Şcolar Agromontan Vălenii de Munte „Romeo
Constantinescu” – Campus Şcolar;
i) Construire fermă didactică agromontană;
j) Construire Cămin şi Cantină – Campus Şcolar;
79
k) Construire Sala de Sport – Campus Şcolar;
l) Construire pensiune agromontană;
m) Extindere spital Vălenii de munte
80