violenta - cauze psihologice2

7/25/2019 Violenta - cauze psihologice2

1/5

1

CAUZE SCOLARE ALE VIOLENTEI

I. PENTRU VIOLENTA DIN PARTEA ELEVILOR

Am vazut care sunt cele mai frecvente forme de violenta n scoala si caresunt actorii ei, care sunt sursele de violenta si factorii de risccare pot determina acestemanifestari. Si totusi, de ce sunt violenti elevii n scoala? Care sunt acele cauze de natura scolara care determina,alimenteaza si ntretin violenta elevilor? Rezultatele investigatiei privind cauzele violentei elevilor au evidentiat o serie de perceptii privindcauzele de natura scolara pe care le vom prezenta n continuare.

1. DEFICIENTELE DE COMUNICAREfundamentul cauzelor scolare ale violentei elevilorCei mai multi elevi argumenteaza comportamentul violent prin faptul ca unii profesori nu sunt deschisi la comunicare. Cel put in n

aceasta privinta, toti actorii semnaleaza comunicarea ca fiind cea mai tangibila si acuta problema a scolii. Este evident ca elevii au asteptarimult mai ridicate privind relatia lor cu profesorii, doresc ca acestia sa fie mai deschisi, mai directi, mai apropiati de problemele lor. S i nopinia directorilor, deficientele de comunicare si relationare n grup si conflictele ntre elevi sunt pe primul loc n ierarhia cauzelorcomportamentelor violente, confirmnd astfel tensiunea resimtita reciproc de catre elevi si profesori n relatiile dintre ei. Consilieriiconfirma, situarea problemelor de comunicare n topul cauzelor comportamentelor violente ale elevilor.

2. Evaluarea rezultatelor elevilor si CLIMATUL DE COMPETITIECAUZE ALE FRUSTRARILOR elevilorn ciuda eforturilor de reforma a sistemului de evaluare a rezultatelor scolare din ultimii ani (introducerea calificativelor, luarea n

considerare a mediei de absolvire la examenele nationale si la cele de admitere n nvatamntul superior, ncercarile de introducere a unuiportofoliu de educatie permanenta), investigatia de fata arata ca evaluarea continua sa fie o sursa de stres si frustrare pentru elevi. Astfel,

peste jumatate dintre elevii investigati apreciaza ca unii profesori nu evalueaza corect rezultatele elevilor. Consilierii si directorii

semnaleaza ca subiectivitatea n evaluare poate fi cauza posibila a violentei elevilor, dar, n opinia acestora,incidenta acestei cauze nu este lafel de importanta.

3. AUTORITATEA PROFESORULUIntre contestare si nevoia de legitimareO alta cauza a violentei, n opinia elevilor, este impunerea cu orice pret a autoritatii profesorului. Elevii investigati resimt

impunerea autoritatii profesoruluica o sursa importanta a reactiilor de tip violent. Aceasta, cu att mai mult, cu ct opinia lor nlegatura cuprofesionalismul si pregatirea cadrelor didactice (componenta importanta a autoritatiiprofesorului) este de multe ori destul de critica. Astfel,elevii considera ca profesorii nu sunt suficient de bine pregatiti, n timp ce altii sunt rezervatin a exprima o opinie n aceasta privinta.Totusi, multi elevi au ncredere n autoritatea stiintificaa profesorilor, sitund cauzele comportamentelor violente n alta parte. Ca si elevii,mai mult de

4. PREJUDECATILE PROFESORILORn raport cu apartenenta etnica a elevilorElevii semnaleaza ca prejudecatile manifeste ale unor profesori n raport cu apartenenta etnica a unor elevi (n special romi)

reprezinta cauze ale reactiilor violente ale elevilor..

5. STILUL DIDACTIC al profesoruluiautoritate sau libertate?Discutiile de grup cu profesorii au evidentiat faptul ca, n general, profesorii nu percep o relatie cauzala directa ntre stilul didactic

adoptat si manifestarea comportamentelor violente ale elevilor si nu par a fi constienti ca, uneori, modul n care se comporta profesorul poate


2/5

2

conduce la un anumit tip de comportament al elevilor. Rasturnnd relatia de determinare, multi dintre profesori sustin ca stilul didactic este ocaracteristica a activitatii profesorului, care variaza n functie de specificul clasei de elevi sau chiar al individualitatii fiecarui elev. Caurmare, discutiile de grup au dezvoltat, n esenta, perspectiva de analiza a activitatii didactice ca o strategie de prevenire si ameliorare acomportamentelor violente.

Atunci cnd se confrunta cu situatii de comportament violent, strategiile cadrelor didactice sunt diferite. Cei mai multi profesori

intervievati prefera sa initieze o mai buna comunicare, sa faca eforturi n a ntelege mai bine nevoile si interesele elevilor; altii cred ca doarironia, sanctiunile, notarea si stilul autoritar sunt cele mai bune solutii n prevenirea si atenuarea manifestarilor violente.

II. PENTRU VIOLENTA DIN PARTEA PROFESORILOR

importanta cauza a violentei profesorilor se refera la DEFICIENTELE DE COMUNICARE A CADRELORDIDACTICE cu elevii.

Comunicarea didactica este apreciata n literatura de specialitate ca unaspect de importanta majora n asigurarea eficienteiactivitatii educationale si presupune din partea educatorului att aptitudini verbale, precum si constientizarea si controlul mesajelornon-verbale. Unele teorii explica prezenta deficientelor de comunicare n scoala prin faptul ca, prin sine, comunicarea educationala

are caracteristici specifice, care pot conduce la probleme si bariere: accentul excesiv pus pe comunicarea verbala , n defavoareacomunicarii non-verbale (fapt care favorizeaza numai o anume categorie de elevi si care nu valorifica potentialul fiecaruia);diferentele mari dintre codurile lingvistice ale profesorului si ale elevilor, care vin la scoala din medii socio-culturale foarte diferite;timpul ncarcat al programului scolar, care nu ofera posibilitatea comunicarii profesor-elev si nalte contexte dect cel formal si careconduce la valorizarea cu preponderenta a momentului transmiterii de informatie (de catre profesor) n defavoarea ascultarii sireceptarii acesteia (de catre elev). Frecventa ridicata cu care este mentionata aceasta cauza poate avea drept cauza faptul ca tema

comunicarii educationale nu a reprezentat o prioritate a programelor de formare initiala si continua a cadrelor didactice din Romnia,desi este considerata o competenta importantan standardul profesional al acestei ocupatii. De altfel, importanta acestei competenteeste subliniata chiar de profesori si de parinti n cadrul interviurilor de grup: Comunicarea e foartenecesara, profesorul trebuie safieca un al doilea parinte sau poate chiar mai mult pentru ceicare nu au acasaparinti ideali(parinte, mediul rural, judetul Timisoara);Comunicareatrebuie sa fie pe primul plan; ca sa iei niste masuri, trebuie ca prima datasa comunici cucopilul, sa-i ntelegi toate

problemele si demersurile.Comunicarea nscoale foarte important. Macar ntrebat ceva copilul, acolo... Sa vada ca-ti pasa de el.

Dam vina pe gastile astea de cartier. Pai, de ce ajunge acolo? Pentru ca n clasa nu-l baganimeni n seama si trebuie sase impuna si

el undeva, safaca si el ceva ; si, pentru ca acasa nu-l asculta nimeni .n cadrul interviurilor de grup, deficientele de comunicare au fost prezentate n dublu sens:fie lipsa unei comunicari reale profesor-

elev (profesorul fiind ntotdeauna cel care transmite mesajul, iar rolul elevului fiind redus la simplu receptor), fie o comunicare care nurespecta regulile necesare unui mediu educational: O comunicare prea neorganizata l determinape elev sa si ia nasul la purtare si areimpresia ca deja se trage de sireturi cu profesorii.. Ca urmare a barierelor comunicarii didactice, apar diferitecomportamente neadecvate ale

profesorilor, precum: etichetari ale elevilor, neluarea nconsiderare a elevului ca partener de discutie, agresiune verbala etc. De altfel, multi


3/5

3

dintreprofesorii recunosc faptul ca practica asemenea comportamente n relatia cu elevii, dar fara a le considera manifestari neadecvate, cisimple solutii de raspuns la agresivitateaverbala a elevilor.

O alta cauza a comportamentelor neadecvate ale profesorilor fata de elevi a fost LIPSA COMPETENTELOR DE

MANAGEMENT al clasei. Trebuie mentionat ca lipsa acestor tipuri de competente, sustinuta de catre toti actorii directori,consilieri scolari, profesori, parintieste nteleasa n dublu sens:

- lipsa abilitatii generale de a coordona activitatea clasei de elevi evidentiind o atitudine traditional-autoritarista aprofesorilor:conceperea relatiei pedagogice exclusiv ca relatie de putere, convingereaca autoritatea se obtine prin amenintari si admonestarifizice

. Aceasta exagerare a autoritatii este considerata a fi determinant al unor comportamente agresive ale cadrelor didactice fata de elevi.

- Pe de alta parte, unii dintre profesori si majoritatea parintilor considera ca lipsa competentelor de management al clasei consta nmanifestarea unor stiluri prea democratice. Asemenea stiluri de coordonare a activitatii didactice permit elevilor pera mult... si atunci,neputnd sa dirijeze colectivul de elevi n directia n care si doreste,profesorul relationeaza cu copiii altfel. Deci, face liniste n clasa cu

pumnul. Aceste carente n dezvoltarea competentelor de management al clasei au un impact direct asupra relatiei profesor-elevi, determinndcomportamente neadecvate ale cadrelor didactice:impunerea fortata a autoritatii, dificultati n relationarea cu elevii, utilizarea unor stilurididactice magistrocentriste sau de tip laissez-faire, ineficiente din punct de vedereeducational etc.Ca si n situatia altor cauze mentionateanterior, insuficienta dezvoltare a competentelor de coordonare a activitatii didactice este mentionata mai ales la nivelul unitatilor denvatamntpost-gimnazial , comparativ scolile cu clase . n primul caz, caracteristicilede vrsta ale elevilor, aflati n plina perioada aadolescentei, constituie premise pentrumanifestarea unor comportamente specifice si solicita din partea profesorilor competente pemasurapentru a stapni clasa (cresterea autonomiei n relatia profesor-elev, considerarea elevului ca un real partener de dialog, utilizarea unorstrategii didactice mai democratice etc.).

n aceeasi categorie a competentelor cadrelor didactice a fost mentionata drept cauza a comportamentelor neadecvateINSUFICIENTA PREGATIRE PSIHOPEDAGOGICA a acestora. n specialcadrele didactice cu experienta acuza formarea initiala aprofesorilor (mai ales a celor tineri),care este considerata deficitara sub acest aspect. Lipsa competentelor psihopedagogice determina oinsuficienta cunoastere a personalitatii elevului si are consecinte directe asupra calitatii activitatii didactice prin: incapacitatea adaptarii

demersului educativ la particularitatile de vrsta ale elevilor, alegerea de strategii de predare si evaluare ineficiente,relatii profesor-elevdeficitare etc. Toate acestea conduc n multe cazuri si la comportamente neadecvate ale profesorilor fata de elevi, care tin de aria violenteiscolare. n cadrulinterviurilor de grup, profesorii au recunoscut aceste carente n propria formare si au sustinut necesitatea unui consilier saua unui psiholog scolar:Parintii nu au timp, noi nu stim sau nuavem att de mult timp la dispozitie ca sa vorbim cu elevii. Dar trebuie sa

existe cineva, care sapoatasa vorbeasca cu copiii, care sase priceapasa arate ce este mai bun n ei si care sa-i nvete ce trebuie safaca

pentru a-si rezolva problemele lor [legate de violenta]. Si acestatrebuie safie cineva pregatit, un psiholog, un consilier. ;Pregatirea la niveluniversitar n domeniul psihopedagogiei si selectia cadrelor didactice din acest punct de vedere este o problema. Nu sunt pregatiti profesorii

pentru a face fata tuturor situatiilor.

4. O a patra categorie de cauze ale comportamentului violent al profesorilor se refera la NIVELUL SCAZUT DE MOTIVATIE A

CADRELOR DIDACTICE PENTRU PROFESIA LOR . Motivatia are functia de mobil sau factor declansator al unei actiuni,asigurnd energia necesara pentru realizarea scopului propus. Studiilede specialitate evidentiaza faptul ca nivelul de motivare a cadrului


4/5

4

didactic si tipul de motivatieintrinsec sau extrinsecinfluenteaza n mod direct eficienta activitatii educationale. Astfel, se considera ca unprofesor motivat pentru activitatea sa (n special motivat intrinsec) va fi maieficient n organizarea si desfasurarea activitatii de predare-nvatare si va determina, indirect, un nivel crescut al motivatiei elevilor.Si au mentionat n special aspecte care influenteazamotivatiaextrinseca a profesorilor, precum: nivelul scazut de salarizare, deteriorarea statutului social de cadru didactic, recunoasterea sociala

scazuta, conditiile de saracie n care se desfasoara activitatea didactica n scolile romnesti (spatii de nvatare improprii, material didacticnvechit si insuficient, program scolar ncarcat etc.). Aceleasi cauze sunt mentionate si de catre profesori si parinti, n cadrul interviurilor degrup.

EXPERIENTA DIDACTICA INSUFICIENTA. Experienta n profesie este, cel putin teoretic, un factor care l ajuta pe cadruldidactic sa si cunoasca mai bine elevii, sa si adapteze activitatea la specificul clasei si sa rezolve eventualele situatii problematice. Prinurmare, au apreciat ca lipsa experientei didactice a unor profesori (n special a celor tineri, care nu fac destula practica pedagogica nformarea initiala) determina cunoasterea insuficienta a specificului activitatii si relationarii cu elevii si, implicit, conduce la manifestarea

unor comportamente agresive fata de elevi: Mai sunt si proaspat absolvente care nu stiu cum saprocedeze cu ei [cu elevii] si care prima

jumatate din orastau safaca ordine, casuntindisciplinati copiii. Si apoi, njumatatea cealalta de ora, ce safaci mai repede cu ei? Nustiucum saprocedeze, asta e.

LIPSA VOCATIEI PENTRU PROFESIA de cadru didactic. Vocatia presupune existenta unor aptitudini speciale pentru un

anume domeniu, a unei originalitati specifice, la care sereferea n scrierile sale pedagogul romn Constantin Narly. Modelul profesiei cavocatie, sustinut n pedagogia romneasca interbelica, pare a nu mai fi unul viabil n societateacontemporana, care pune accent pe formareade competente si mai putin pe dezvoltarea aptitudinilor. Cu toate acestea, profesia didactica continua sa fie considerata, cel putin la nivelgeneral, o profesie care presupune vocatie (remarcam, n acest sens, faptul ca liceele pedagogice/scolile normale au fost incluse n filieraliceelor vocationale, alaturi de alte profiluri de formare care presupun existenta unor aptitudini speciale). n contextulinvestigatiei de fata,absenta unor asemenea aptitudini specifice profesiei didactice este considerata a fi cauza a rezultatelor nesatisfacatoare ale activitatii

profesorului, cu rezultate negative si n ceea ce priveste comportamentul si atitudinile sale fata de elevi. Att profesorii,ct si parintii sustinaceasta idee.

LIPSA CONTINUITATII N ACTIVITATEA unor cadre didactice la aceeasi clasa. n primul rnd, fluctuatia cadrelordidactice determina dificultati pentru elevi (conform declaratiilor profesorilor si parintilor ): probleme de adaptare la stilurile variate ale

diferitilor profesori, dificultati de stabilire a unor relatii educationale de durata: Cnd li se schimba mereu dirigintele, elevii se simt asa, oclasa a nimanui, n-are cine sa-i apere, n-au cui sa seplng. n al doilea rnd, lipsa continuitatii conduce la situatii problematice si pentruprofesori: imposibilitatea unei cunoasteri reale a elevilor,probleme de adaptare la specificul diferitelor clase, integrare deficitara ncomunitatea cadrelor didactice dintr-o scoala etc. Aceste situatii pot genera manifestari neadecvate, agresive ale profesorilor.

Factorii mentionati anterior ca fiind cauze directe ale comportamentelor neadecvate ale profesorilor fata de elevi fac referire la

aspecte diverse, care tin de statutul, rolul si personalitatea profesorului: tipuri de competente, grad de motivatie pentru profesie, experientadidactica, raportarea la conditiile de activitate, vocatia pentru profesia didactica etc. Varietatea cauzelor este determinata de complexitatea

rolului de profesor, toate variabilele care tin de spatiul scolar(obiective, continuturi, strategii didactice si de evaluare, mijloace didactice,

spatiul de nvatareetc.) fiind filtrate prin activitatea acestuia. Ca urmare, comportamentul cadrului didactic are oimportanta majora, putnddeveni model de urmat sau stimul de ntarire a comportamentelor deviante ale elevilor.Pe lnga cauzele directe ale comportamentelor


5/5

5

neadecvate ale profesorilor fata de elevi, spatiulscolar presupune existenta unei multitudini de alti factori de risc (inclusiv si alte aspectedect cele mentionate anterior, referitoare la competentele si comportamentul profesorilor), care constituie potentiale cauze alemanifestarilor violenteale profesorilor sau/si ale elevilornscoala.

Totusi, discutiile de grup au aratat ca o clasa ideala pentru profesori ramne aceea unde eleviisunt cuminti, disciplinati si nu creeazaprobleme. Unele voci, ce-i drept faraprea mare ecou n rndul altor cadre didactice, sustin chiar ca utilizarea metodelor active si, totodata,asigurarea disciplinei n clasa sunt aproape imposibil de conciliat. Pe scurt, situaia se prezinta astfel:

violenta - cauze psihologice2

Documents