CONTABILITATE

1. Faceţi parte din delegaţia întreprinderii BUMERANGUL S.A., numitã pentru a negocia un contract cu un

client din S.U.A. Deoarece preţul produselor oferite de întreprindere este mai mic decât preţul minim admis de

legea concurenţei din S.U.A., se apeleazã la un intermediar (o întreprindere din Israel). Decontarea se va face

printr-un acreditiv. Condiţiile contractuale sunt agreate atât de întreprinderea d-voastrã cât şi de partea

israelianã. La sfârşitul anului creanţa faţã de clientul din Israel este considerate irecuperabilã. Care credeţi cã

ar putea fi cauzele unei asemenea situaţii?

Trebuia sa obtinem suficiente informatii despre partenerul israelian privind:

- credibilitatea acestuia;

- daca isi are asigurata continuitatea activitatii;

- daca si unde isi are sediul social;

- care este statutul juridic.

De asemenea, trebuia sa fim mai atenti la conditiile stabilite pentru deschiderea si utilizarea

acreditivului.

Daca acreditivul a fost initiat in favoarea partii americane, iar dupa ce s-a apelat la

intermediarul israelian, nu s-au facut modificarile corespunzatoare si in acreditiv,atunci decontarea nu

va fi posibila.

2. Întreprinderea are în planul de investiţii achiziţia unui utilaj (costul de achiziţie este de 200.000.000 lei) a

cãrei duratã de utilizate este de 10 ani. Acest utilaj este un activ pe termen lung (imobilizat). Finanţarea se va

face printr-un credit. Întreprinderea are posibilitatea sã finanţeze achiziţia utilajului prin credite bancare.

Posibilitãţile de creditare sunt urmãtoarele:

Varianta 1: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 6 luni, cu o dobândã de 30% pe an;

Varianta 2: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 7 ani, cu o dobândã de 15% pe an;

Varianta 3: credit de 200.000.000 lei, pe o duratã de 10 ani, cu o dobândã de 10% pe an.

Care ar fi opţiunea corectã pentru ca întreprinderea sã-şi asigure echilibrul financiar?

Varianta 1: 200.000.000 * 30% / 12 luni = 5.000.000 lei/ luna – dobanda achitata = 30.000.000 lei

Obs. Cheltuielile cu dobanda sunt foarte ridicate si se intind pe o perioada scurta, ceea ce ar putea pune

intreprinderea intr-o situatie delicata din punct de vedere al lichiditatilor.

1

Varianta 2: 200.000.000 * 10% / 12 luni = 2.500.000 lei/luna – dobanda pe an = 210.000.000 lei

Varianta 3: 200.000.000 * 10% / 12 luni = 1.666.667 lei/luna – dobanda pe an 20.000.000, iar dobanda

totala de platit = 200.000.000 lei.

Cea mai avantajoasa varianta este numarul 3, deoarece dobanda totala de plata este de 200.000.000 lei pe 10

ani in timp ce in cazul variantei 2 dobanda totala de plata este de 210.000.000 lei pe 7 ani.

3. Pe baza urmãtoarelor informaţii, determinaţi valoarea bilanţierã a activelor imobilizate, a activelor

circulante şi a capitalurilor proprii:

– împrumuturi acordate pe termen lung 653.000 u.m.;

– construcţii 954.000 u.m.;

– provizioane pentru deprecierea împrumuturilor acordate pe termen lung 15.750 u.m.;

– investiţii financiare pe termen scurt 68.350 u.m.;

– materiale consumabile 268.000 u.m.;

– furnizori-debitori 64.125 u.m.;

– provizioane pentru riscuri şi cheltuieli 65.850 u.m.;

– amortizarea construcţiilor 354.000 u.m.;

– rezerve 280.500 u.m.;

– subvenţii pentru investiţii 65.000 u.m.;

– capital social 800.000 u.m.;

– titluri de participare deţinute pe termen lung 90.000 u.m.;

– mãrfuri 65.000 u.m.;

– terenuri 255.000 u.m.;

– rezultat reportat 56.000 u.m.

Active imobilizate 945000

Constructii 954000

Amortizarea constructiilor -354000

Terenuri 255000

Titluri de participare detinute pe termen lung 90000

Active circulante 465475

Investitii financiare pe termen scurt 68350

2

Material consumabile 268000

Furnizori – debitori 64125

Marfuri 65000

Total Active 1410475

Cheltuieli in avans

Datorii pe termen scurt

Datorii pe termen lung

Imprumuturi acordate pe termen lung 653000

Provizioane

Provizioane pentru depprecierea imprumuturilor

acordate pe termen lung

15750

Venituri in avans

Subventii pentru investitii 65000

Capital si reserve 1136500

Capital social 800000

Rezerve 280500

Rezultat reportat 56000

Active imobilizate = imobilizari necorporale+ imobilizari corporale+ imobilizari financiare

Imobilizari necorporale = 0

Imobilizari corporale = 954.000+255.000-354.000=855.000

Imobilizari financiare = 68.350+90.000= 158.350

=> Active imobilizate = 0+855.000+158.350= 1.013.350

b) Active circulante = stocuri+ creante+investitii pe termen scurt+casa si conturi la banci

Stocuri = 268.000 + 65.000=333.000

Creante = 64.125

Investitii pe termen scurt= 68.350

Casa si conturi banci = 0

=> Active circulante = 333.000 + 64.125 + 68.350= 465.475

c) Capitaluri proprii = capital + prime de capital + rezerve din reevaluare + rezerve + profit (-

pierdere reportata) + profit (- pierderea ex financiar curent) – repartizarea rezultatului

= 800.000+280.500+56.000 = 1.136.500

3

4. Cifra de afaceri a unei întreprinderi ce realizeazã vânzãri prin corespondenţã, cu clauzã de returnare, este de

250.000.000 lei. Statisticile aratã cã 3% din produse sunt returnate. Marja brutã medie practicatã de

întreprindere este de 14%. Care din urmãtoarele afirmaţii este adevãratã?

a) întreprinderea nu recunoaşte venitul din vânzare deoarece încasarea acestuia este incertã;

b) întreprinderea recunoaşte venituri la limita costurilor angajate pentru vânzarea produselor sale;

c) întreprinderea recunoaşte venituri din vânzãri de 250.000.000 lei şi constituie un provizion pentru garanţii

acordate clienţilor de 1.050.000 lei ;

d) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 248.950.000 lei;

e) întreprinderea recunoaşte un venit din vânzãri de 35.000.000 lei.

Marja bruta medie = (Profit brut din vanzari / Cifra de afaceri) * 100

0.14 = profitul brut / 250.000.000 => profit brut = 35.000.000

5. Societatea comercialã ALFA S.A. achiziţioneazã un mijloc fix. La ce valoare va fi înregistrat în

contabilitate mijlocul fix dacã se cunosc:

– preţul de cumpãrare negociat 5.000.000 lei;

– cheltuielile de transport: 500.000 lei;

– dobânzile aferente creditelor bancare contractate pentru producţia cu ciclu lung de fabricaţie: 20.000.000 lei;

– cheltuielile cu salariile muncitorilor direct productivi:

15.000.000 lei;

– cheltuielile cu punerea în funcţiune a mijlocului fix: 700.000 lei;

Variante de rãspuns:

a) 5.000.000 lei;

b) 5.700.000 lei;

c) 6.200.000 lei;

d) 26.200.000 lei;

e) 5.500.000 lei.

Valoarea de inregistrare in contabilitate = cost de achizitie care cuprinde pretul de cumparare,

cheltuielile de transport si alte cheltuieli accesorii necesare punerii in functiune =

5.000.000+500.000+700.000 = 6.200.000 varianta c)

4

FISCALITATE

1. O persoană impozabilă înregistrată în scopuri de taxă conform art. 153 din Codul fiscal achiziţionează un imobil,

în valoare de 240.000 lei, fără TVA, în anul 2007 în vederea desfăşurării de operaţiuni cu drept de deducere şi

5

deduce integral taxa pe valoarea adăugată la data achiziţionării. În anul 2009 închiriază în întregime imobilul în

regim de scutire de taxa pe valoarea adăugată. În ce constă ajustarea TVA în acest exemplu?

2. S.C. Prodexp S.R.L., având ca obiect de activitate producţia şi comercializarea de încălţăminte este înfiinţată la

data de 01 Aprilie 2005. Este înregistrată ca plătitor de TVA trimestrial. În scopul întocmirii decontului de TVA

pentru perioada aprilie-iunie 2009, cunoaşteţi următoarele informaţii:

a) din decontul de TVA depus pentru perioada ianuarie-martie 2009 a rezultat TVA de plată în sumă de 3.000 lei,

neachitat până la data 25 iulie 2009;

b) la 14 aprilie 2009 societatea achiziţionează materii piele şi cauciuc de la S.C. Braileanca S.R.L., înregistrată în

scop de TVA în România, în valoare de 15.000 lei fără TVA. Factura este emisă în data de 14 aprilie 2009, cu plata

la 30 de zile, conform contractului. Confruntându-se cu deficit de lichdităţi, S.C. Prodex S.R.L. achită la 14 mai

2009 doar 50% din valoarea facturii, restul de 50% achitându-l cu o întârziere de 10 zile, perioadă pentru care i se

percepe o penalitate, conform contractului comercial, de 0,5% pe zi din valoarea neachitată a facturii;

c) la data de 15 Mai 2009 achiziţionează mărfuri de la S.C. ConArt S.R.L, înregistrată în scop de TVA în România,

în scopul revânzării către populaţie. Factura emisă de ConArt prezintă următoarele informaţii: 50 perechi pantofi la

preţ unitar fără TVA de 200 lei la care se acordă un discount de 10%. S.C. Prodexp S.R.L. vinde toate perechiile de

pantofi în luna mai 2009 prin magazinul propriu la preţ de vânzare cu amănuntul, inclusiv TVA, de 300 lei bucata;

d) pe data de 20 mai 2009 achiziţionează un automobil în leasing financiar de la S.C. ROMLEASE S.R.L.,

companie de leasing persoană juridică română, înregistrată în scop de TVA în România, cu preţ de catalog fără

TVA de 70.000 lei. La data achiziţionării achită avansul de 10% din valoarea maşinii, pentru care primeşte factură

de la S.C. ROMLEASE S.R.L. Restul de 90% este achitat în 63 de rate lunare egale, valoarea reziduală fiind zero.

Rata de dobândă anuală este de 12%. În luna iunie 2009, S.C. Prodex S.R.L. primeşte factura pentru prima rată

aferentă contractului de leasing, factură pe care o achită pe data de 15 iulie 2009, conform contractului.

e) pe data de 25 mai 2009 achiziţionează de la compania Societe, stabilită şi înregistrată în scop de TVA în Franţa,

cizme de damă în valoare de 3000 euro, care sunt transportate din Franţa în România (1 euro = 4 lei).

f) în luna aprilie, din producţia realizată, S.C. Prodexp S.R.L. livrează către societatea Francoise, stabilită şi

înregistrată în scop de TVA în Franţa, produse finite în valoare de 25.000 lei

g) în luna iunie achiziţionează materiale auxiliare pentru producţie în valoare de 500 lei de la o persoană fizică

autorizată, neînregistrată în scop de TVA.

h) la data de 27 Iunie 2009 livrează către S.C. Victoria S.R.L., societate care beneficiază de aplicarea regimului

special de scutire pentru întreprinderi mici, produse finite în valoare de 10.000 lei preţ fără TVA.

i) în perioada aprilie-iunie 2009 primeşte şi achită facturile de energie electrică, gaze şi telefon în valoare totală de

850 lei, inclusiv T.V.A.

Precizaţi:

6

a) TVA-ul aferent fiecărei dintre operaţiunile de mai sus

b) valoarea TVA deductibilă şi TVA colectată aferente trimestrului II e

c) soldul TVA la data de 30 Iunie 2009

d) Care dintre operaţiunile de mai sus trebuie raportată în declaraţia recapitulativă şi de ce?

3. Daţi 3 exemple de cheltuieli cu deductibilitate limitată.

- contributiile efectuate in numele angajatilor la fondurile de pensii facultative, in conformitate cu

legislatia in materie, precum si cele la schemele de pensii facultative calificate astfel in conformitate cu

legislatia privind pensiile facultative de catre Autoritatea de Supraveghere Financiara, efectuate catre

societati autorizate, stabilite in state membre ale Uniunii Europene sau apartinand Spatiului Economic

European, in limita echivalentului in lei a 400 de euro pentru fiecare participant, intr-un an fiscal;

- dobanzi aferente imprumuturilor de la persoane fizice si juridice, altele decat institutiile care

desfasoara activitatea de creditare cu titlu profesional, utilizate in desfasurarea activitatii, pe baza

contractului incheiat intre parti, in limita nivelului dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei,

pentru imprumuturile in lei, in vigoare la data restituirii imprumutului, si, respectiv, nivelul ratei

dobanzii pentru imprumuturile in valuta, prevazuta la art. 23 alin. (5) lit. b).

- cheltuielile de protocol, in limita unei cote de 2% din baza de calcul determinata in acelasi mod ca mai

sus;

-  pierderile privind bunurile perisabile, in limitele prevazute de actele normative in materie;

-   cheltuielile reprezentand tichetele de masa acordate de angajatori, potrivit legii;

ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. Calculați şi interpretați situația netă a unei întreprinderi care prezintă următoarea situație financiară:

7

Indicator 31.12.n Imobilizări 1500 Stocuri 400 Creante 250 Disponibilități 30 Datorii mai mari de un an 2500 Datorii mai mici de un an 350 Din care datorii bancare pe termen foartescurt 5

Situatia neta a intreprinderii = Active totale 0 Datorii totale – venituri in avans = (1500 + 400 + 250 + 30) – (2500 + 350

+ 5) = 2153 – 2855 = - 702 => se observa o situatie neta negative a intreprinderii.

2. Analizaţi nivelul fondului de rulment, al necesarului de fond de rulment şi al trezorerieipentru o întreprindere din domeniul consultanţei financiar-contabile care prezintă următoarea situaţie financiară:Imobilizări 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilităţi 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0

Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor

8

Cum poate fi exclus un asociat din societatea în nume colectiv, în comandită simplă sau cu răspundere limitată?

Art 222Poate fi exclus din societatea in nume colectiv, in comandita simpla sau cu raspundere limitata:a) asociatul care, pus in intarziere, nu aduce aportul la care s-a obligat;b) asociatul cu raspundere nelimitata in stare de faliment sau care a devenit legalmente incapabil;c) asociatul cu raspundere nelimitata care se amesteca fara drept in administratie ori contravine dispozitiilor art. 80 si 82;d) asociatul administrator care comite frauda in dauna societatii sau se serveste de semnatura sociala sau de capitalul social in folosul lui sau al altora.

Art 223](1) Excluderea se pronunta prin hotarare judecatoreasca la cererea societatii sau a oricarui asociat.(2) Cand excluderea se cere de catre un asociat, se vor cita societatea si asociatul parat.(3) Ca urmare a excluderii, instanta judecatoreasca va dispune, prin aceeasi hotarare, si cu privire la structura participarii la capitalul social a celorlalti asociati.(31) Hotararea prin care instanta se pronunta asupra cererii de excludere este supusa numai apelului.(4) Hotararea definitiva de excludere se depune, in termen de 15 zile, la oficiul registrului comertului pentru a fi inscrisa in registru, iar dispozitivul hotararii se publica, la cererea societatii, in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.

Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?

26. Definiţi dizolvarea societăţilor comerciale.Art. 227. - (1) Societatea se dizolvă prin:a) trecerea timpului stabilit pentru durata societăţii;b) imposibilitatea realizării obiectului de activitate al societăţii sau realizareaacestuia;c) declararea nulităţii societăţii;d) hotărârea adunării generale;e) hotărârea tribunalului, la cererea oricărui asociat, pentru motive temeinice,precum neînţelegerile grave dintreasociaţi, care împiedică funcţionarea societăţii;f) falimentul societăţii;g) alte cauze prevăzute de lege sau de actul constitutiv al societăţii.34. In ce constau operaţiunile efectuate în situaţia dizolvării societăţilor comerciale?- inventarierea si evaluarea elementelor de activ si de pasiv- intocmirea situatiilor financiare- stabilirea de catre aga a operatiunilor care urmeaza sa fie efectuate de catrelichidator- valorificarea elemetelor de activ- achitarea datoriilor- stabilirea rezultatului lichidarii- calcularea, retinerea si virarea impozitului pe profit si a imp pe dividende- intocmirea bilantului de partaj- efectuarea partajului capitalului propriu50. Care sunt mijloacele prin care se pot dizolva societăţile comerciale?Dizolvarea societatii are ca efect deschiderea procedurii lichidarii. Dizolvarea firmeiare loc fara lichidare, in cazulfuziunii ori divizarii totale a societatii sau in alte cazuri prevazute de lege. Dizolvareasocietatii inainte de expirareatermenului fixat pentru durata sa are efect fata de terti numai dupa trecerea unuitermen de 30 de zile de la publicarea inMonitorul Oficial al Romaniei

9

EVALUAREA INTREPRINDERILOR

1. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportionalã; b) invers proportionala; c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.

2. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a) o perceptie diferitã despre riscuri; b) nivel diferit de informare si documentare; c) nu este posibilã o astfel de situatie.

3. Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea scripticã este inferioarã amortizãrii tehnicoeconomice) influenteazã artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul: a) micsorãrii; b) majorãrii; c) nu are nicio influentã.

4. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia.

Capacitatea beneficiara inseamna atitudinea unei intreprinderi de a genera un beneficiu dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitatii capitalurilor care finanteaza intreprinderea 

Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmatoarele variante: - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute; - ca medie a profiturilor anuale previzionate; - ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare. 

5. Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi?

Fluxurile de trezorerie sunt acele profituroi ale intrepr. Care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii societarilor. Fluxul de trezorerie reprezintă profiturile întreprinderii după scăderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizări, dar înaintea dobânzii. 

10

FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT: Profit (pierdere) pe an + dobânda pe datoria la terţi - economia la impozitul aferent întreprinderii datorata deductibilităţii dobânzii pentru datoria la terti +impozitul pe venit care poate fi compensate + deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar - venituri care nu aduc numerar - cheltuieli de capital +/- deducerea/creşterea fondului de rulment, inclusiv a lichidităţilor/datoriilor Flux de trezorerie 

EXPERTIZA CONTABILA

1. Cum procedează expertul contabil verificator privind îndeplinirea atribuţiilor sale?

În activitatea lor de verificare a rapoartelor de expertiză contabilă judiciară, experţii contabili verificatori

trebuie să urmărească dacă:

- în elaborarea lucrării, experţii contabili autori au respectat în totalitate prevederile Normei

profesionale nr. 35/2000;

- obiectivele stabilite au fost tratate corespunzător, iar răspunsurile date au fost susţinute prin acte şi

documente care au legătură cu cauza;

- autorii lucrării nu s-au îndepărtat de ştiinţa contabilităţii, procedând la încadrări juridice ale faptelor

sau la efectuarea de operaţiuni şi lucrări care presupun alte cunoştinţe decât cele contabile;

- autorii lucrării au respectat prevederile Codului etic naţional al profesioniştilot contabili.

De asemenea trebuie să analizeze opiniile separate sau rapoartele experţilor contabili – consilieri ai

părţilor, urmărind aceleaşi obiective ca în cazul raportului de expertiză contabilă propriu-zisă.

Folosind exclusiv legea, ştiinţa contabilităţii şi Normele profesionale, expertul contabil verificator

solicită autorilor lucrărilor de expertiză contabilă să şi le revadă, în funcţie de observaţiile făcute, procedând

diferit:

a. dacă nu sunt observaţii sau dacă lucrările sunt refăcute, expertul contabil verificator va aplica pe

prima pagină a lucrărilor analizate ştampila dreptunghiulară de verificare, va semna şi va aplica

ştampila filialei.

Dacă sunt observaţii, iar rapoartele de expertiză contabilă judiciară nu sunt refăcute în spiritul observaţiilor expertului contabil verificator, acesta trebuie să întocmească un referat cu constatările şi observaţiile sale, pe care să-l ataşeze, în original, raportului de expertiză judiciară ce urmează a fi depus organului judiciar care a solicitat expertiza, spre informarea şi decizia acestuia.

11

2. Care sunt prevederile reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare?

Expertizele judiciare sunt mijloace de probă în justiţie. Scopul principal al expertizelor contabile judiciare, în

calitate de probă în justiţie, este contribuţia adcestora la stabilirea adevărului material şi justa soluţionare a

litigiilor sau a cauzelor aflate în faza de cercetare sau judecată.

Caracterul ştiinţific şi forţa probantă a expertizei contabile judiciare este că aceasta are ca obiect

cercetarea unor fapte şi situaţii de natură economico-financiară; cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea

economică a unui agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de organul judiciar; cercetează

situaţiile şi împrejurările de fapt, pe baza informaţiilor furnizate de evidenţa economică şi a suporţilor ei

materiali; interpretează datele de evidenţă şi furnizează opinii cu privire la problemele investigate pe baza

legilor şi a actelor normative care reglementează domeniul de activitate respectiv. Elaborează concluzii, pe

baza constatărilor făcute, care servesc ca mijloc de probă pentru organul judicar care a dispus efectuarea

expertizei.

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în

Ordonanţa Guvernului nr. 65/1994 privind organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor

autorizaţi. Potrivit acestor reglementări legale, efectuarea de expertize contabile judiciare şi extrajudiciare

este dreptul exclusiv al experţilor contabili în Codul civil, în Codul penal şi Codurile de procedură penală şi

civilă

3. Care este sediul materiei reglementărilor profesionale privind expertiza contabilă?

Sediul reglementărilor legale privind expertizele contabile judiciare şi extrajudiciare se află în:

a. Regulamentul de organizare şi funcţionare a CECCAR care stipulează că experţii contabili, în

exercitarea profesiei, pot efectua expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de

persoane fizice sau juridice, cum ar fi:

i. Expertize amiabile (la cerere)

ii. Expertize contabil-financiare

iii. Arbitraje în cauze civile

iv. Expertize de gestiune

b. Norma profesională CECCAR nr. 35 privind expertizele contabile, care stipulează că acestea pot fi

efectuate numai de către persoanele care au dobândit calitatea de expert contabil în condiţiile legii,

fiind înscrise, cu viza la zi, în partea activă a Tabloului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi

din România (CECCAR).

12

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile?

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili , clienti lor, organismele lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.

Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale acestora: Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi; Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai; Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile,atitudinea şi etica celor

implicaţi în această profesie.Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care să fie îndeplinite

de membrii acelei profesii. Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de: ⇒ Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii; ⇒ Condiţiile de piaţă în care activează profesia; ⇒ Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este necesară pentru acertifica faptul că

serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică: - adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum investitorii,

creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa). Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente

pietei serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze: - existenta unui dezechilubru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile

contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de experienta profesionala; - in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula

beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

2. Aria de acoperire a reglementării profesiei.

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:-Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;

-Cerinţele referitoare la educaţia continuă; -Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;-Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte; -Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele

de mai sus.Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor cu cele mai bune practice

Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:13

Proportional Transparent sa nu fie impotriva competitiei nediscriminatorie precisa segmentata in functie de tinta sa implementata consecvent si just supusa unei examinari periodice.

3. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile?

Reglementarea trebuie să fie de calitate pentru a răspunde interesului public, adică trebuie să fie: proporţională; transparentă; să nu fie împotriva competiţiei; nediscriminatorie; precisă; segmentată în funcţie de ţinta sa; implementată consecvent şi just; supusă unei examinări periodice.

Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.

Auditul statutar si alte misiuni de audit si certificare

1. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?

In cursul unei misiuni de compilare, profesionistul utilizează competenţele sale contabile şi nu cele de

auditor, în vederea strângerii, clasării şi sintetizării informaţiilor financiareAceastă misiune constă, în general, în efectuarea unei sinteze a informaţiilor detaliate în scopul prezentării

sub o formă rezumată, inteligibilă. Procedurile puse în lucru nu permit şi nici nu-şi propun, furnizarea vreunei asigurări asupra informaţiilor financiare; utilizatorii informaţiilor financiare astfel compilate beneficiază însă de încrederea că lucrările respective au fost efectuate de un profesionist contabil posesor al competenţelor necesare.

O misiune de compilare cuprinde în general pregătirea situaţiilor financiare (complete sau nu), dar si colectare, clasarea si sinteza altor informatii financiare.

Intr-o misiune de compilare auditorul trebuie să respecte regulile generale de etică şi anume: integritatea, obiectivitatea, corn petenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul şi respcv tul faţă de normele tehnice şi profesionale. Independenţa nu este o cerinţă dar dacă auditorul nu este independent trebuie să facă o menţiune în raport.

Standardul Internaţional de Misiuni Conexe (ISRS) nr. 4410 stabileşte procedurile şi principiile

fundamentale precum şi modalităţile lor de aplicare în ce priveşte responsabilitatea contabilului în cadrul unei

misiuni de compilare a situaţiilor financiare

2. Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?

14

Standardul International de Audit nr. 800 stabileste procedurile si principiile fundamentale, precum si modalitatile lor de aplicare cu privire la misiunile de audit speciale.

Misiunile de audit se pot referi la:- Situatii financiare, stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de

raportare financiara si de normele nationale;- Conturi sau elemente de bilant sau rubric din situatiile financiare;- Respectarea clauzelor contractual;- Situatii financiare condensate (rezumate);Auditul trebuie sa examineze si sa evalueze concluziile trase din elementele probante reunite in timpul

misiunii de audit speciala, pentru a determina daca ele pot servi ca baza a opiniei sale care trebuie sa fie scrisa si clar exprimata.

3. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra respectării clauzelorcontractuale?

Misiunea se referă exclusiv la examinarea respectării clauzelor care vizează aspecte contabile şi financiare. Opinia auditorului poate face obiectul unui raport distinct sau va fi inclusă în raportul de audit, de bază.

4. Prin ce se caracterizează raportul auditorului asupra situaţiilor financiarecondensate?

Auditorul nu trebuie să emită vreun raport asupra situaţiilor financiare condensate decăt în cazul unde acesta a emis un raport de audit asupra situaţiilor financiare în ansamblul lor.

STUDII DE FEZABILITATE

1. De ce este nevoie de un plan de afaceri?

Inainte ca zidurile halei de fabricatie sau oricare alte spatii ale firmei tale sa fie construite, conceptul firmei se naste in mintea oricarui intreprinzator parcurgand cateva etape:

La inceput a fost ideea ta de afacere Apoi din idee s-a nascut viziunea ta La care pentru a ajuge ai nevoie de o strategie Si in final pentru a aplicat strategia ta ai nevoie de planul afacerii tale

Iata de ce acest plan reprezinta pe deo parte instrumentul intern prin care tu poti conduce si controla, pentru tine intregul proces de decmarare a firmei tale.

In egala masura planul de afaceri reprezinta si un instrument extern, fiind si un intrument excelent de comunicare cu mediul economic. Acesta „transmite” tuturor celor din jurul tau, clienti, furnizori, parteneri strategici, finantatori, actionari ca tu stii cu certitudine ce ai de

15

facut, iar intr-o economie de piata functionala, partenerii tai de afaceri seriosi apreciaza acest lucru si te vor percepe ca pe un actor pertinent al mediului economic.

Fuziuni şi divizări de întreprinderi

1. Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi se prezintă astfel:Societatea A: valoarea netă de aport 72.000 lei, număr de acţiuni 9.000, valoarea nominală 9.000lei/acţiune.Societatea B: valoarea netă de aport 60.000 lei, număr de acţiuni 7.500, valoarea nominală 7.500lei/acţiune.Care este numărul de acţiuni ce trebuie emise de societatea A dacă ea absoarbe societatea B.

2. Două societăţi comerciale care nu au participaţii reciproce fuzionează. Situaţia celor două societăţi se prezintă astfel:Societatea A: valoarea netă de aport 120.000 lei, număr de acţiuni 15.000, valoarea nominală 15.000 lei/acţiune.Societatea B: valoarea netă de aport 100.000 lei, număr de acţiuni 12.500, valoarea nominală 12.500lei/acţiune.

16