urboecologia

7/26/2019 urboecologia

http://slidepdf.com/reader/full/urboecologia 1/10

Omul este un produs al evolutiei ecosferei, în care ramâne integrat deoareceexistenta lui este indisolubil legata de cea a altor specii si a întregului învelis al

planetei.Daca evolutia tuturor celorlalte specii de pe glob se datoreaza doar actiunii

unor legi biologice (în primul rând a selectiei naturale), în procesul dezvoltarii

speciei umane actioneaza pe lânga legile biologice, o noua categorie de legi - legilesociale, a caror baza este reprezentata prin procesul muncii.

Datorita numarului si mai ales prin stapânirea stiintei si a tehnologiei, omul adevenit specie dominanta în ecosfera, putând transforma mediul, adaptându-lnevoilor sale, în timp ce la celelalte specii procesul este invers, speciile seadapteaza la mediu.

Datorita acestei situatii, omul a iesit de sub actiunea legilor luptei pentruexistenta cu alte specii si de sub actiunea competitiei biologice intraspecifice.

actorul antropic este cel mai dinamic dintre toti factorii, el punându-si amprentaasupra echilibrului ecologic de la primele începuturi. !atura îi contesta încaomului dreptul de a transforma toata suprafata pamântului în scopul obtinerii dealimente si alte bunuri. De altfel, o asemenea actiune ar fi potrivnica chiar intereselor sale de perspectiva.".#. $O%&'' O*'!'$%+ s& %'! '!'/'&%

Orice faptura ce exista în biosfera terestra trebuie sa aiba o sursa de energie.

0n cazul individului, energia necesara conditiei umane se refera atât la viata biologica cât si la confortul necesar.

1entru individul uman energia este2

a. '!DO$O*&%+

b. '3O$O*&%+

a. Energia ENDOSOMATICĂ este energia din interiorul corpului nostru4"4v#4#5b . Denumirea vine de la doua cuvinte grecesti2 6endo6 - în interior si6soma6 - corp. ceasta energie metabolica se realizeaza prin arderea zaharurilor sigrasimilor din alimente.

0n metabolismul bazal, omul cheltuieste pentru întretinerea corpului 47#88 9cal:zi.%ând omul face efort muscular si intelectual, cantitatea de calorii necesara e maimare. 0n organism consumul de glucoza si oxigen nu este egal. %el mai mareconsum de glucoza se realizeaza la efortul intelectual intens. 1rezentam câteva

praguri2

- metabolismul bazal 4.788 9cal:zi-4;



- starea de subnutritie 4.788-4.<88 9cal:zi-4;

- nutritie normala #.4"8-#."88 9cal:zi-4;

- supraalimentare =.488-=.788 9cal:zi-4.

%onditii de munca grea2

- metalurgie =."88 9cal:zi-4;

- minerit ".888 9cal:zi-4;

- cosit si secerat manual >.888 9cal:zi-4.

b. Energia EXOSOMATICĂ este o energie nemetabolica sau cultuala. 0n

limba greaca 6exo6 - însemna exterior. !umai genul 6?omo6 speciile erectus, neandertalensi, sapiens familis, sapiens

actual, foloseste energia exosomatica.

1rima resursa de energie exosomatica a fost lemnul. ?omo erectus îl folosea pentru trebuintele zilnice, frigerea vânatului si încalzitul pesterii, 4.888 9cal:zi-4.

0n timp, dupa descoperirea focului, cantitatea de energie exosomatica a crescut. doua mare tranzitie ecologica începe în secolul al 3&&&-lea, când în nglia se

descopera carbunele de pamânt, si desi primul londonez care a folosit carbuni de pamânt pentru încalzirea locuintei a fost @udecat si spânzurat, acesta este un mareeveniment de ecologie umana.

*omentul de rascruce sau de schimbare, când omul a@unge sa manipulezeenergie exosomatica, se petrece la sfârsitul neoliticului si începutul erei metalelor.

*area tranzitie ecologica umana, sesizata foarte bine de 3'!O1?O!, careafirma în scrierile sale 6agricultura este maica si doica tuturor mestesugarilor6,

dezvoltarea agriculturii a atras dezvoltarea mestesugurilor.1e masura dezvoltarii mestesugurilor si apoi a industrializarii, dupa anii 4>88-

4>"8, cantitatea de energie exosomatica folosita a crescut mult.

stazi omul cheltuieste2

- în tari în curs de dezvoltare >.888-48.888 9cal:zi-4;

- în tari dezvoltate industrial 48.888-488.888 9cal:zi-4;

- în tari foarte dezvoltate peste 488.888 9cal:zi-4.



0n tari supraindustrializate, în $... de exemplu, la !eA BorC, se foloseste pâna la #-= milioane 9cal:zi-4.

1entru secolul al 33&-lea, daca la toate categoriile de resurse perspectivelesunt sumbre, la capitolul energiei exosomatice exista o raza de speranta. ctualei

folosiri a energiei bazate pe consumul de combustibili fosili (carbune, petrol siderivati) se va adauga din ce în ce mai mult, prin aportul stiintei, folosirea deenergie solara, eoliana, a mareelor etc.".=. ''*'!' D' '%OO/&' !+, !&E' s& 1O1F&!+

sezarile urbane au aparut dupa trecerea la treptele superioare ale productieisi organizarii colectivitatilor umane2 diviziunea muncii prin separarea agricultorilor de vânatori, de mestesugari si muncitori industriali.

1rimele orase au aparut înca cu > milenii înaintea erei noastre, în tarile dinorientul apropiat2 &rihon, abilon, 1ersepolis etc. G. $chneider, în lucrarea6Omniprezentul abilon, orasul ca destin al oamenilor6 (4<77), a aratat ca istoriaoraselor se suprapune cu istoria lumii, deoarece orasul a fost nu numaiexploratorul, ci si conducatorul si creatorul civilizatiei umane. glomerareaoamenilor spre orase, în ultimul secol, a devenit masiva. *arile orase au aparut înepoca moderna. 0n (4H88) cele mai mari orase cu un milion de locuitori au fost21eCin, oCio, ondra. 0n 'uropa2 1aris, !eapole, &stanbul, isabona, 1etersburg,Iiena s.a. 1rimele orase care în 4H"8 aveau peste un milion de locuitori u fost

ondra si 1aris.

a începutul sec. 33, ondra avea peste > milioane de locuitori, !eA BorC 7milioane, 1aris, *oscova doua milioane.

0n anul 4<88 în întreaga lume erau doar 4# orase care aveau peste un milionde locuitori. 0n 4<58 numarul acestora au crescut la =H, în 4<78 a crecut la >>, în4<>= erau 4=> si în 4<>" - 4H4. 0n prezent, cele mai mari orase din lume sunt2$hanghai, oCJo, !eA BorC, %iudad de *exico, care cu suburbiile lor depasesc48-4# milioane de locuitori.

rbanizarea populatiilor a fost determinata de dezvoltarea industriei, care aabsorbit o proportie din ce în ce mai însemnata de muncitori în productiaindustriala. 1e de alta parte, mecanizarea agriculturii a eliberat pe muncitoriiagricoli, precum si cresterea relativa a populatiei rurale, fara ca suprafata agricolasa creasca decât foarte lent, si în unele zone chiar a scazut.

0n ceea ce priveste clasificarea oraselor dupa datele oficiale O!, completatecu propuneri ale unor urbanisti si demografi, redam urmatoarea scara a asezarilor

urbane2

- Orase mici de la #88-#8.888;



- Orase mi@locii sau aglomeratii de la #8.888-488.888;

- Orase mari de la 488.888-"88.888 locuitori;

- Orase multi-milioane sau metropole de la #," milioane la 4# milioane;

- *egapolis - ansamblu urbanizat de câteva zeci de milioane locuitori.

$e mai folosesc si denumiri de 6citJ6 care au peste o suta de mii de locuitori, asa-numitele aglomerari urbane împreuna cu suburbiile sale; 6conurbatii6 - grupuri demai multe asezari urbane aparute prin împreunarea mai multor localitati care întrecut au fost separate; 6super conurbatii6 - regiuni urbane din mai multe conurbatii.

%resterea populatiei urbane cunoaste un ritm accelerat încât îl întrece pe cel al populatiei rurale, iar dupa gradul de dezvoltare al populatiei urbane a tarilor în curs

de dezvoltare se înregistreaza cel mai rapid ritm de crestere.

cest lucru se explica atât prin diminuarea fertilitatii, cât si al numaruluiredus al populatiei rurale, aceste tari atingând nivelul stationar de crestere urbana.

0ntre anii 4<88-4<58, urbanizarea a înregistrat cresteri deosebite în uneleregiuni2 tarile din 'uropa Occidentala, merica de !ord, Oceania, în timp ce înultimele decenii urbanizarea a fost mai accentuata în sia centrala si de 'st ("->K), ederatia usa, frica de !ord, merica de $ud (=-5K). 0ntre diferite tari alelumii exista raporturi procentuale între populatia urbana si rurala, în tarileOceaniei, 'uropei de Iest, Laponia, mericii de !ord, precum si în zona temperataa mericii de $ud si în usia, populatia urbana depaseste în prezent "8K dintotalul populatiei, în timp ce în tarile fricii si ale siei de $ud-'st, populatiaurbana nu atinge #8K.

0n general, atractia metropolei s-a mentinut pâna nu demult, când s-a constatatnu numai o limitare administrativa a cresterii oraselor mari, ci si o tendintaspontana de evitare a lor din partea populatiei.

rbanizarea cunoaste schimbari continue de ritm, grad, de intensitate,densitate, impuse de diversi factori sociali si chiar de necesitati economice.

Urbanizarea ca fenomen eco-psiho-socia. 'volutia omului primitiv spreratiune a însemnat despartirea sa de unele conditii de viata naturale, si acceptareaunei vieti rurale si apoi urbane. %ele mai înalte manifestari umane au aparut înorase. $e afirma des ca omul superior este un animal care construieste orase -6ideea de libertate exprima faptul ca între zidurile orasului se termina cu viatavegetativa legata de sol-agricultura6. ot ceea ce în numele libertatii au izbutit sa

obtina cândva miscarile spirituale, sociale si nationale, au originea în aceastaeliberare de pamânt. (O. $1&!/').



nii afirma ca, cu cât orasul este mai mare, cu atât determina o influenta mai puternica a sanatatii mentale, care ar diferentia populatia urbana de cea rurala. Deasemenea, unii afirma ca marile genii ale omenirii au aparut în mediul urban.

otodata, în marile metropole exista si cele mai vestite cartiere rau famate, cu

cea mai mare frecventa de criminali, adevarate izvoare de atitudini antisociale.Daca acestea sunt exceptii, în ansamblu, populatia urbana este mai activa, maieficienta si mai evoluata.

a baza stau stimuli sociali din societatea aglomerata, complexa si variata aoraselor. $arcinile mari pe care orasul le pune spre rezolvare omului la diferiteniveluri2 competenta permanenta si tendinta de autodepasire, ritmul mai viu alvietii si exemplele întâlnite la tot pasul constituie factorii mobilizatori pentrulocuitorii urbei (desi ucian laga sustine ca vesnicia s-a nascut la tara).

Dupa cum este organizata societatea, orasul si grupurile sociale componente,îndeosebi familia, si dupa cum se realizeaza educatia copiilor, tineretului, se obtineo valorificare a întregului potential uman sau se pierde o parte printre delicventi,deviati, decazuti (copiii strazii). 0n legatura cu acesti factori apar îmbolnaviri

psihice, care sunt tot mai frecvente la oras, nu datorita uzurii fizice excesive, cât siîncalcarii regulilor de profilaxie psihica, prin recurgerea la agentii patogeni siviciile cunoscute, cum sunt2 fumatul, alcoolismul, consumul de droguri,

proxenetism si promiscuitate, coruptie etc.

'ste cunoscut faptul ca mentalitatea locuitorilor din orase a fost diferita întrecut de mentalitatea din mediul rural referitoare la marimea familiei, crestereacopiilor etc., având ca urmare o natalitate mai mica, cu un ritm de crestere si nivelde dezvoltare superior.

Diferentele au fost si în ce priveste nivelul de trai si de cultura. 0n prezent,apropierea între oras si sat se intensifica, urbanizarea având un ritm de crestere mairapid decât cresterea demografica, realizându-se nu numai 6exploziv6 prin extindere,ci si 6imploziv6 prin transformarea stilului de viata si a continutului material alsatelor.

0n curând, se pare ca cea mai mare parte a lumii va trai în orase, si în viitor toate asezarile umane de pe glob se vor urbaniza.

%u toate criticile aduse acestui proces, urbanizarea este nu numai o necesitate, ci si o binefacere care va fi cu atât mai certa cu cât se vor preveni aspectele negative, atât pe plan psihic, cât si pe plan psihosocial.

$arcina arhitectilor si ecologilor este ca sa proiecteze corect orasul secolului

33&, armonizând raporturile reciproce dintre spatiile construite si zonele verzi.



&mportante sunt si zonele verzi periurbane, padurile de agrement, pentrurefacerea fortei de munca.

'chipe pluridisciplinare de sociologi, ecologi, arhitecti efectueaza studii deO&$&, privind modul de petrecere al timpului liber în spatii verzi, îndeosebi

periurbane.!orme specifice "e po#are #rbana

0n aglomerarile urbane sunt posibile oricare din formele de poluare artificiala, dincele prezentate la poluarea atmosferei si a apelor.

a. $o#area sonora ($ $O!&%)

0n orase, zgomotul produs de circulatie si transporturi, în exterior, i se adauga

în interior zgomotul produs în spatii industriale, ateliere si chiar muzica ascultata la prea multi decibeli.

'fectele zgomotului sunt fizice si psihice.

%onform omului de stiinta O' *3 O!, 6în timp ce poluarea aerului neucide încet dar linistit, zgomotul ne transforma fiecare zi în tortura6. Egomotuldistruge celule din fluidul din urechea interna, care transforma undele nervoase însemnal nervos (impulsuri).

lte efecte ale zgomotului2

- constrictionarea vaselor de sânge;

- dilatarea pupilelor;

- tensionarea musculaturii;

- cresterea frecventei batailor inimii;

- cresterea presiunii sanguine;

- tresarirea, retinerea respiratiei;

- spasme stomacale.

%a boli, apar2 cresterea tensiunii, boli cardio-vasculare, migrene, dureri decap, ulcere gastrice, modificarea chimiei creierului. n studiu efectuat laniversitatea '!!'$$' a relevat ca 78K din studenti si-au pierdut auzul în

diferite grade.



aria sunetelor se exprima în decibeli (prescurtat se noteaza db).ceasta este ounitate care masoara taria relativa a sunetelor în raport cu capacitatea de a fisesizate de catre ureche umana. 1entru un decibel corespunde cel mai fin sunet,abia auzibil. $cara decibelilor este logaritmica, de fiecare data taria sunetului crestede 48 ori.

1resiunea sunetelor începe sa devina periculoasa de la >" db si mortala dupa4H8 db.

- H8 db - o strada urbana aglomerata;

- 488 db - plecarea unui turboreactor (de la =88 m distanta);

- 448 db - claxon de automobil la 4 m distanta;

- 4#8 db - trasnetul, muzica rap, metal;

- 4=8 db - aparat muzical ca maximum;

- 458 db - vase portavion;

- 4"8 db - turboreactor de la #" m.

b. $o#area %n oc#in&e si biro#ri.

%etatenii urbani petrec H"-<8K din timp în interior (locuinta, sali de curs,tribunal, sali de spectacole, uzine etc.).

'xista mai multi poluanti interiori care, în exces, provoaca de la formelesimple de dureri de capa si transpiratii pâna la tulburari grave de sanatate, chiar cancere.

1oluantii interni provin de la mai multe surse2

- %O - de la sistemul de încalzire;

- !O - în bucatarie;

- aldehida formica - dormitor;

- cloroform, clor - în baie.7. 1O&&% *'D&& 0!%O!L+O

1olitica, în general, are ca obiect distribuirea tuturor resurselor necesare vietii

omului într-o maniera ordonata.



esursele materiale (hrana, apa, aer, sol, minerale) si energia se produc în biosfera.

0n concluzie, o politica economica nu poate fi facuta în afara problemelor ecologice. $caderea contemporana a resurselor accentueaza aceasta directie noua a

politicii.O alta categorie de resurse sunt resursele spirituale si informationale2 religia,

arta, stiinta, filosofia, care se produc în !OO$'+.

O politica ecologica trebuie sa promoveze raporturi sau relatii rationale întreresursele informationale (teoretic si practic inepuizabile) si cele de ordinenergetico-material (posibil a fi epuizate).

1oliticienii trebuie sa se orienteze spre grupurile sociale si interesele lor. 0n

tarile dezvoltate acestia se orienteaza spre clasa de mi@loc, care este cea mainumeroasa.

/rupurile de populatie, într-un centru urban, sunt specializate pe un anumitsecto al retelei economice2 productie, acumulare, distributie, consum. iecareindivid face parte preponderent dintr-un grup, si secundar apartine altor grupuri.

1oliticienii trebuie sa aplaneze sau sa gaseasca mi@loacele optime de stingerea conflictelor dintre grupuri (pentru resurse materiale si spirituale).

1oliticienii, ca si ecologii, aplica adeseori conceptul de 6capacitate desustinere6 în cazul problemelor legate de presiunile pe care le exercita populatiaasupra mediului.

1âna spre mi@locul secolului, trei tendinte au contribuit în modul cel mai direct laaccentuarea presiunilor asupra mediului2 dublarea populatiei, marirea de cinci ori a

productiei economice mondiale si adâncirea prapastiei care caracterizeazadistributia venitului. Dintre cei trei factori, cel cu impactul cel mai puternic astazieste cresterea diferentei dintre veniturile celor bogati si ale celor saraci. 1roportia

între veniturile lumii bogate, reprezentând o cincime a populatiei mondiale si alcelei sarace a crescut, astfel, de la =8 la 4 în 4<78 la "< la 4 în #88#.

Dis&rib#&ia 'eni&##i goba ()*+,-,, Tab. 1

nul

%ota din venitulglobal repartizat la

%ota de venita celor bogatifata de ceisaraci

=8 la 4

cei mai

bogati#8K

cei mai

saraci#8K



4<78 >8,# #,=

4<>8 >=,< #,= =# la 4

4<H8

>7,= 4,> 5" la 4

4<<8

><,4 4,H "8 la 4

#88#

H#,> 4,> "< la 4

$ursa2 1rogramul !atiunilor nite pentru dezvoltare (!eA BorC - OxfordniversitJ 1ress).

Drama inechitatii constituie o cauza ma@ora a declinului mediului, ea mentinesupraconsumul la vârful scarii veniturilor si saracia la baza.

imita superioara a capacitatii de sustinere a planetei este data de o cantitatetotala de energie solara convertita în energie biochimica în cazul procesului de

fotosinteza a plantelor, din care se scade energia pe care aceleasi plante o folosesc pentru propriile procese vitale. ceasta se numeste productivitate primara a1amântului (11?) si constituie sursa principala de hrana a întregii biosfere.

Din pacate baza de resurse necesara omenirii este în continua scadere.

0n afara de energetica, domeniu în care putem sa întrevedem o schimbare, dela folosirea carbunilor fosili la sursele bazate pe energie solara, nu existasubstituenti identificabili pentru resursele biologice si de apa esentiale. 0n plus, omare parte din pamânt, datorita practicilor agricole nepotrivite si supraexploatarii,

îsi pierde productivitatea.

1rognoza pâna în anul #848, conform datelor O.!.., indica o schimbare pecap de locuitor negativa la principalele categorii de resurse.

!ivelul populatiei si disponibilitatea resurselor refolosibile. Tab. 2

nul4<<8

nul

#848

$chimbarea

totala

$chimbarea pe cap de

locuitor

milioane K



1opulatia "#<8 >8=8 M== -

%aptura peste (to)

H" 48# M#8 -48

%ulturiagricole (ha)

4555 4"47 M" -#4

1aduri (ha) =58# ="58 M5 -##

0n afara de situatia alarmanta a resurselor, trebuie mentionat ca pentrusupravietuirea rasei umane, de maxima importanta sunt serviciile ambientaleasigurate de sistemele naturale asigurate de sistemele naturale, de la reglareaciclului hidrologic de catre paduri, pâna la filtrarea poluantilor.

De aceea, prin politica mediului încon@urator sunt necesare de promovat legiadecvate pro-natura în consens cu o politica anticipativa care sa priveasca spreviitor.

urboecologia

Documents