Unsum K. Ln Gum

UN VRAJITOR DINv,1

PAMANTSIMARE

Traducere din limba englez6.

de Maria Ionitd

ffi.ffiffiffirt

CupnrNs

Rdzboinicii celurilor ...,.............. 9

Umbra .....25

$coala pentru wdjitori .............MEliberarea umbrei ....................67

Dragonul din Pendor .............. ...................%

Zborul goimului ..... 131

La vAnitoare ....:..... ................. 156

Marea cea Larg5 .... 196

Ceprtotul 1

R d,zb oinicii c e{uril or

Ir..r1, Gont, un munte singuratic ce se inalld o mil6deasupra Mdrii de Nord-Est, cea bdntuitd de furtuni, e

un linut vestit pentru wijitorii sdi. De prin oragele dinvdile-i inalte qi de prin porturile de la golfurile-i lngusteqi intunecate, nu pu,tini au fost cei care s-au dus sd-islqjeascd pe lorzii Arhipelagului ln oragele lor, ca vrdji-tori sau magi, sau, cdutAnd aventura, au hoinirit fficAndfarmece prin insulele din P[mdntgimare. Dintre acegtia,se spune cd cel mai vestit - qi neindoielnic cel mai vestitcildtor - ar fi fost un om ciruia i se ziceaVinderel, carela vremea lui a ajuns arhimag qi stdp6n al dragonilor.Viala lui e povestitd in Gesta lui Ged gi in multe altecAntece, dar aceasta e istoria wemurilor de dinainte s5

fie vestit, de dinainte sd fie fiurite cdntecele.Se ndscuse intr-un sat singuratic numit Zece Arin|

sus, in muntele de la capdtul Veii de Miazdnoapte. Maijos de sat, pdqunile qi c6mpurile vdii coboard molcomcltre mare, iar pe l5rmurile serpuitorului rAu Ar se afldalte orage. Deasupra satului se intind numai pdduri,culme dupd culme, pAndla stAncile qi zdpada de pe pisc.

Numele pe care l-a purtat ln copildrie, Duny, ii fusesedat de mama lui qi, dimpreund cu viafa, asta fusese totce ii putuse ea ddrui, cdci a murit inainte ca el sd im-plineascd un an. Tatdl sdu, fdurarul in bronz al satului,era un om tdcut si posac, gi, cum cei qase frali ai lui

rc

I]nsur,a K. Lp Guttl

Duny erau mult mai mari ca eI 9i au plecat de-acas[unul c6te unul ca sd munceasc6 pdmAntul ori sd cu-

treiere mdrile, ori sd Lucreze metalul prin oraqele Vdiide Miazdnoapte, nu s-a gdsit nimeni care sd-l creasclpe copil cu blAndele. El crescu sdlbatic, ca o buruiandneplivitS, un bdiat inalt gi iute, cu o voce puternicd,mAndru gi aprig. PSgtea caprele dimpreuni cu puliniicopii din sat, prin dumbrdvile abrupte de deasuptaiz-voarelor de unde pornea rAul; qi, cAnd cip6td destuldputere ca sd dea Ia foale, tat6l lui il puse ucenic fdurarLu pre,tul a multe lovituri de pumn gi bici. ins6' pe Dunynu-I putea deprinde nimeni cu munca. Era mereu pus

pe h[tdduiaH - cutreiera prin ad6ncul p5durilor, inotain ochiurile rAului Ar, care, precum toate r6urile dinGont, curgea foarte repede qi reee, sau urca costige qi

stdnei pdnd pe culmile de deasupra pddurii, de undeputea privi marea - acel larg ocean nordic, unde, din-colo de Perregal, nu mai sunt insule.

O sord de-a mamei lui locuia in sat. Cdt fusese mic,ficuse cele trebuincioase pentru el, dar avea viala eiqi, de cum incepu sd se descurce singur cAt de c6t, nuse mai ingriji de el. Dar intr-o zi, ednd avea qapte ani,fbre qtiin!6 de carte ori despre meqtegugurile 9i puterileIumegti, biiatul o auzi pe mdtuqa lui strigAnd niqte cu-

vinte unei capre care se cocolase pe acoperigul de paie

al unei colibe qi nu voia s[ mai coboare: cu toate astea,

sdri de indatd ce femeia ii zise nigte stihuri anume. Adoua zi, pe cAnd pdgtea nigte capre lAnoase prin dum-brdvile de pe lAng6 Ponorul Inalt, Duny le strigi vor-bele pe care Ie auzise, fdrd sd qtie ce inseamnd, ori la ce

folosesc, ori mdcar ce fel de vorbe sunt:

Noth hierth malh manhiolk han merth han!

10

Un urdjitor din Pd,md,ntgimare

Strigd tare stihurile qi caprele venird la el. Venirdfoarte repede, toate laolalt5, fdrd si facd niciun zgomot.tl priveau prin fantele lntunecate din ochii lor galbeni.

Duny rAse qi strigd iar stihurile ce-i dddeau puterepeste capre. Ele se apropiard si mai mult, imbulzindu-sein jurul lui gi impingAndu-I. Dintr-odatd i se fdcu fricdde coarnele lor groase qi rS.sucite, de ochii gi de tdcerea1or eiudatd. lncercd sd iasd dintre ele qi sd fugd. Dar ca-

prele alergar5 impreunl cu el, impresurdndu-I strAns ca

un nod, qi astfel d[durd buzna in sat, caprele ingrdmS-dite una lAngd alta de parci erau legate cu o frdnghie,iar, in mijlocul lor, bdiatul zbierAnd qi pl6ngAnd. S6teniiiegirS. in fugd de prin case sd blesteme caprele qi sd r6ddde b5iat. Cu ei veni qi mitugabdiatului, dar ea nu rAse.

Spuse caprelor o vorb5, iar ele incepurd sd beh6ie, sd

pascd gi sd umble primprejur, eliberate de vrajd.

- Vino cu mine, ii spuse ea lui Duny.il duse in coliba ei, unde trdia singurS. De obicei nu

15sa niciun copil sd intre acolo, iar copiii se temeau de

locul acela. Coliba era joasd gi intunecoas5, fdrd ferestregi inmiresmatd de ierburi atdrnate la uscat de clprioriiacoperiqului, ment6, moly, cimbru qi pdtlagind, rogozdulce qi paramal, foaie-impdrdteascS, piciorul-caprei,calapdr qi dafin. Mituqa bdiatului se aqezd l6ng[ vatrasipatd in pdm6nt, incruciqAndu-qi picioarele, qi, pri-vindu-l chiordg pe sub p6rul negru qi incAlcit, il intrebdce le spusese caprelor qi dacd gtie ce fel de stihuri suntacelea. CAnd igi dddu seama cd nu qtie nimic, gi totuqifermecase caprele sd vini la el qi s6-l urmeze, vdzu cd

bdiatul avea in el semnele puterii.CAnd era doar fiul surorii ei, bdiatul nu insemnase

nimic pentru ea, dar acum il privea cu a$i ochi. il l6udd

11

Unsula K. Lp GUIN

qi-i spuse cE s-ar putea sd-l invele stihuri care i-ar p16-

cea mai mult, de pildd o vorbd care scoate melcul dincasa lui sau numele care cheamd qoimul din inaltul ee-

rului.

- Da, inva!5-md numele acela! rispunse el, odatdscipat de spaima de capre qi umflAndu-se in pene cAnd

ea ii ldudd iste{imea.Vr{jitoarea ii zise:

- Dacd te inv6! vorba aceea, sd n-o spui altor copii.

- Promit.Ea zdmbi de neqtiinla lui nerdbddtoare.

- Foarte bine. Dar ili voi pecetlui legdm6ntul. Lim-ba-!i va fi ferecat[ pAnI voi hotdri sI ,ti-o dezleg, qi,

chiar gi atunci, vei putea vorbi, dar nu vei putea rostivorba pe care o vei invdla de Ia mine cdnd ar putea-oauzi altcineva. Trebuie sd pdstr[m tainele megteguguluinostru.

- Bine, spuse bdiatul, care nu avea oricum de gAnd

s5 dezvdluie taina tovardqilor sdi de joacd, c5.ci ii pldcea

sd gtie qi sd facd ceea ce ei nu qtiau ori nu puteau.StStu nemiqcat in vreme ce mdtuga sa igi legd p6rul

nepieptdnat intr-o coadd gi-qi strAnse mai bine cingltoa-rea de Ia rochie, iar apoi se aqezd din nou cu picioareleincruciqate, aruncdnd cdte o mdnd de frunze ln vatrdpAnd c6nd intunericul colibei se umplu de fum. Femeiaincepu sd cAnte. Vocea ei se schimba, urcAnd sau co-

bordnd, ca gi cum o altd voce ar fi c6ntat prin ea, iarcAntecul continud pdnd c6nd bdiatul n-a mai qtiut dacd

dormea sau era treaz, qi ln tot timpul acesta cAinelewijitoarei, bdtrdn qi negru gi care nu l6tra niciodatS, astat 16ng5 el cu ochii inrogili de fum. Apoi vrdjitoareaii vorbi lui Duny intr-o limbd pe care el n-o inlelese ;i-l

12

Un urd.jitor din Pd.md.ntqimare

l)uso sA spun6 odati cu ea nigte stihuri gi vorbe p6ndr:rind vraja ii invSlui qi-l linu locului.

- Vorbeqte! ii spuse ea ca sd incerce vraja.lldiatul nu putu vorbi, dar r6se.Atunci mdtuqii sale ii fu pulin teamd de puterea lui,

t:irci vraja aceea era cea mai puternicd pe care-o putearrrzi: incercase nu doar sd-i stdp6neascd vorba qi tdce-rua, ci qi si-l lege de ea ca ucenic in megtequgul vrdji-t,oriei. Dar, chiar invdluit de vrajd, el tot rAsese. Ea nus[)use nimic. Aruncd apd limpede peste foc pAnd cdndlirmul se risipi qi-i dddu bdiatului api sd bea, iar cAndrrcesta putu iardqi s5. vorbeascd, il inv6!6 adevdratulnume al goimului, cel la care ;oimul trebuie sd vindncgreqit.

Acesta fu primul pas al lui Duny pe calea pe care avea

s-o urmeze toatd viala, calea magiei, calea ce avea s5-1

lircd in cele din urmd sd vAneze o umbrd peste mdri ;i[[ri pAnd pe coastele lipsite de lumind ale imp6r6lieimorfii. Dar la inceput, acei dintdi pagi pdrurd sd-l ducdpc un drum larg gi luminos.

CAnd iqi dddu seama cd qoimii sdlbatici coborau la elde pe coamele v6nturilor cAnd ii striga pe nume, aqe-

zAndu-i-se pe incheietura m6inii fremltAnd zgomotosdin aripi, aidoma pdsdrilor de v6ndtoare ale unui prin{,t:l incepu sd fre setos sd cunoascd qi alte asemenea numeq;i veni Ia mdtuga lui rugdnd-o sd-l invele numele vin-derelului, al vulturului-pescar qi al vultanului. Iar ca

sd deprindd cuvintele cele puternice ficu tot ce-i ceruvrdjitoarea gi lnvd!5 tot ce ea-i spuse, chiar dacl nutotul era plicut de fdcut ori de qtiut. tn Gont e o zicd-toare: ,,Slab ca vrdjile femeii." $i mai e alta: ,,Afurisitca wdjile femeii." VrdjitoareadinZece Arini nu practica

13

Unsur,e K. Lp Gulw

magia neagrd qi nici nu deprinsese artele cele anevo-

ioase al conjurdrii Puterilor Strdvechi, dar, fiind o fe-

meie ignorant6 qi trdind printre oameni ignoranfi, igi

folosea adesea megtequgul in scopuri ndt6ngi qi indo-ielnice. Nu gtia nimic despre Echilibru gi Tipar - pe

care orice vrdjitor adevdrat le cunoagte 9i le urmeazd,

gi care-l opresc sd-gi foloseascd vrdjile dacd nevoia nue mare. Ea avea cAte o vraji pentru fiecare ocazie qi

avea mereu desc6ntece Ia indemAnd. $tiinla ei era maidegrabi o ingeldtorie gi nu gtia sd deosebeasc6 farme-

cele adevdrate de cele fa1se. $tia multe blesteme gi era

mai priceputd sd aducdboala decAt s-o vindece. Ca orice

wdjitoare de sat, putea s5 amestece un leac de dragoste,

dar mai gtia sd facd qi alte fierturi, mai hAde, care slu-jeau ura gi gelozia bdrbalilor. Astfel de lucruri ins6 le-a

linut departe de tAn5rul ei inv[fdcel, qi, pe cAt s-a pri-ceput, I-a invdlat meqtequg cinstit.

La lnceput lui ii pldcu, copilSreqte, puterea ce i-odddea arta magiei asupra fiarelor qi zburdtoarelor qi

tot ce inv6la despre acestea. $i, intr-adev5r, pdstrd acea

pldcere toatd,viafa. Cum il vedeau pe weo pdgune inaltdadesea cu o pasdre de pradd in preajmS, ceilalli copii ilporeclird Vinderel, qi astfel cdpdtd numele pe care avea

s5-1 pdstreze peste ani, cAnd numele lui adevirat nuera cunoscut.

Cum vrdjitoarea ii tot vorbea despre faima, bogSliilegi puterea nemaiintAlnitd asupra oamenilor pe care Ie

putea cdqtiga un vrdjitor, el se apuci sd invele qi maimulte. Deprindea totul foarte iute. Vrdjitoarea iI lduda,

iar copiii din sat incepurd sd se teamd de el, 9i el era

sigur cd foarte curAnd faima lui va ajunge departe. $iinvdld aqa, cuvAnt dupd cuvdnt qi wajd dupd wajd de la

L4

Un urdiitor din Pd.md.ntpimare

vnljitoare, pAnd implini doisprezece ani gi deprinse de la(,il aproape tot ce qtia: nu prea multe, dar destule pen-

t.r'u vrdjitoarea Fi wdcila unui setuc, gi mai mult decAt

lrrrntru orice bdiat de doisprezece ani. Ea il invdld tot ce

ryl,ia despre ierburile de leac qi despre qtiinla tdmdduiriipi tot ce gtia despre me;tequgurile gdsirii, dregerii, Ie-

11irrii, desferec[rii gi dezvdluirii. Ii cAntd lui Duny toatepoveqtile barzilor qi toate marile geste pe care le qtia,

;ri-l invdld toate vorbele Graiului Adevdrat pe care Ierkrprinsese de Ia vraciul la care ucenicise. Iar el lnv[ldrkr la solomonarii qi de la scamatorii ambulanli care cu-

t,r'cierau din oraq in oras prin Valea de Miazdnoapte qi

lrrin PS.durea de R5sdrit tot soiul de giumbuglucuri gi

rrrizdr[vdnii, vrdji ale mirajului. Cu una dintre aceste

vrirji uEurele dovedi pentru prima oard ce mare puterezircea in eI.

in zilele acelea, Imperiul Kargad era puternic. Erarrlcltuit din cele patru mari intinderi ce se aJ15 intre !i-rruturile de Risdrit qi cele de Miazdnoapte: Karego-At,At,uan, Hur-at-Hur, Atnini. Limba care se vorbefterrt:olo nu se aseamlnd cu niciuna dintre cele vorbiteirr Arhipelag sau in celeialte linuturi, iar kargii suntun neam de sdlbatici, cu piele albd qi p[r galben, fio-roq;i qi mult iubitori sd vadd sAnge curgAnd gi sd simtdrrriros de oraqe arzdnd. Cu un an inainte atacaseri in-srrkrle Torikle gi puternicul ostrov Torheven, ndvdlindin fbrfa cu flote de cordbii eu pAnze rogii. Vegti desprel,oate acestea ajunseserd qi in nord, la Gont, dar lorzii( lontului isi vedeau de pirateria lor si nu se sinchisirdrlrr nenorocirile altor linuturi. Apoi Sper.y cdzu in falakrrrgilor, care o jefuird qi-o pustiird qi-i luard pe locuitori

15