;r--

Gavril Scridon

Ecouri literare universalein poezia lui

WN-,qI

Studiu de literaturd comparati

Edilia a ll-a

ln loc de prefaldde

lrina Petras

@Cluj-Napoca,201

CUPRINSUT

in loc de ptefagdde kina pefta$ ................. 5

Cuvint inainte .......g

lT.rr*^, comparatd pi problema influengelor ........77II. Epoca in care a,aditCogbuc...... ..........33IIL Cultua literarl univetsalla lui George Cogbuc...... .........43IV. Activitatea de traducitora lui George Copbuc...... .........75V. ,,Procesul literat', Copbuc...... ............... g3YI.Izvoarcle universale ale poeziei lui Copbuc. .,.....117VII. Conc1u2i................ ........3g3VIII. Seleciuni din bibliotecalui George Cogbuc...... ..........3g7IX. Selecfluni din catalogul autografal bibliotecii lui George Copbuc....... .......3g7X. Bibliogtafie............. ..........401

I

LITERATURA COMPARATA $I PROBTEMAINFLUENTELOR

in ultima vreme, la noi in Sari' pi peste hotare, inpaginile revistelot sau in volume, la congrese gi

intilniri ale specialigtilot, problemele litetaturiiuniversale gi comparate au fotmat obiectul unorintiresante dezbateri, cu scopul de a scoate

comparativismul dintr-un impas, de a gisi ciile noipenffu cercetiri ultedoate, de a elucida unele chestiunide principiu gi metodi. Se incetca iegirea dtnt-o cAzd

pi gisirea iuminilor flecesate unor drumud noi, solici-tate de momenhrl actual al dezvoltdni culturiimondiale. Marxismul ttebuia si-gi impunl cdteriile,singurele capabile si limpezeasci incertitudini,incerclti pi umbte.

Nu intenionim si luim parte la discugu; nu este

nici scopul acestei lucriri. Unele comentarii leconsiderim insl necesare pentru a ptectzalitia debzzda cetcetirii izvoarcIor universale in poezia lui GeotgeCogbuc. Considerim ci cetcetatea acestor izvoate, catoate complica;iile lot, este necesari pentru a ingelege

mai bine profilul artistic al unui mare poet, m^tecreator, gi vastitatea domeniilor pe care spiritul siu le-a

cercetat cu o pasiune mistuitoare, Cetcetarea acestofizvoare are o importafltd. mzi. mare insi: ea conftibuie,sau trebuie si contdbuie, la sublinietea legiturilotspirituale in circuitul universal, a liniilor de legituri

12 <rg GaIT L SCPJDoN

dintre popoare gi epoci pe o scati istotici intinsi peste

milenii, civitzaii, orinduid gi continente. Petma-

nenfele care se vor constata in vetsiuni copbuciene voraduce un plus tominesc acestor lzrroate, teintrate, prinvocabule latine de la gurile Dunfuii de ios, in citcuituldin care s-au desprins Pentru un mornent al unei noigestagii. Btogrufta intelectuali a lui George Copbuc se

va intregi cu linii pe care cercetitorii le-au blnuit doar

sao, unii, le-au pus sub un mare semn de intrebare.

Noiunea de litetatutd universali este de datidestul de recenti, dacd o raPortim la vechimea

relagiilor dintre litetaturi pe planurile universalitilii;Goethe este cel dintii care fotmulezzd aceasd noud

modalitate de in;elegere a fenomenului literar. Acest

fipt a fost citat de mai multe od de citte specialigti.

Amintim, dintre cei mulp, pe Andr6 Gidel pi pe TudotVianu2. in celebrele Conuorbiri cu Ecker7ilanfi, Goethe

declati, la un moment dat: ,,Mi conving din ce in ce

mai mult cd poezia e un bun al inttegii omeniri 9i ci ea

se manifestl ptetutindeni gi in toate timpurile, in sute

gi sute de oameni; cu singura deosebire ci unul gtie s-o

facd mai bine decit celilalt 9i se mengine mai

indelungat deasupm apei decit alnrl. De aceea domnulvorr Matthison nu trebuie sI-gi inchipuie cd eI

inseamni totul gi nici eu ci ag insemna totul, ci fiecate

ttebuie si-pi spuni ci darul acesta poetic nu e cine gtie

1 Andr6 Gide, De finflunce en littdratare, it Oettwzt nmphteq d'Andr6

Gide, 6dition augment6e de textes in6dits 6tablie pat L' Martin-

Chauffier, IlI, p. 249-273; este texh:l unei conferinle Pe care Gide o

fne la cercul ,,Libre esth6tiqud' din Bruxelles,la29 mattte 7900'i Trdo. Ytam, Fonzana ifuii de tteratard miwnald in pina perioad'i, in

Stildii de literatwd aniaersald Si nmparatd, ediia a II-a revizuti 9i

addugitl, Editura Academiei R.P.R. (1963), p. 397-420'

EcouRrLrrERABr,uNrvERsArEiNpoezratur GEoRGECo$BUc p 13

ce lucru tar gi ci nu e cazul si te increzi cine ptie ce

numai frindcn ai scris o poezie buni. Se ingelege insicd, dacd noi getmanii nu privirn gi dincolo de garculstrAmt al hotatelot noastre, nimic nu e mai ugor decAt

si cldem pi noi in aceasti infumurate pedantd. Iatd de

ce imi place si ptivesc ai ceea ce se intAmpld.lz altenagiuni gi si sfituiesc pe fiecare sd. facd la fel cu mine.Literatura nagionali nu vrea sd zicd prea mult in zilelenoastre; acum e epoca literatudi universale pi fiecaredintre noi trebuie si contribuie ca ace stz- epoci sI se

instaureze c6t mai cutind"3. Fragmentul acesta a fostcitat deseod; dar el se completeazd" crr un alhrl, care

par.e a-l continua cu anumite rezer\re. Intr-o discugie cuEckermann, referitoate Ia incercitile unora de a stabilice anume apatgine lui Goethe gi ce lui Schiller dinunele poezii compuse de cei doi impreuni, autorul luiFau$ spunea:

,,E caraghios, tot a$a ai putea sI intrebi un ombine hrinit c6te vaci, cite oi gi ciEi porci a mincat de eatdt de voinic. E dtept cd ne naptem cu unelecapa,citdlt, dar rezolvarea noasfti o datorim influengeia mii pi mii de elemente, din care ne insupim tot ce

putem gi tot ce e pe misura noastri. Multe lucruri ledatorez gtecilor gi francezilot, dupl cum sunt nesfirpitde indatorat lui Shakespeare, Steme pi Goldsmith. Darcu acegtia n-am indicat toate izvoarele culturii mele; arfi si ne pierdem in infinit gi n-ar avea niciun tost.Principalul e sd at un suflet iubitot de adevit gi care siculeagd ceea ce ii trebuie de pretutindeni unde i se

ofeti.

3 Johann Peter Eckermarrr, Conwrbii a Goethe in ilinii ani ai uiry'i

sale. In rominegte deLaztrr Iliescu. Prezentare de Al. Dima. Editurapentru literaturl universali, B:uc, 1965, p. 226.

14 <g Gavnrr ScP.iooN

$i apoi, continui el, lumea e acum atdt de

bXai,nA gi in mileniite trecute au ttdit 9i au gindit atAfa

oameni de geniu, incdt foate puFne lucrud noi au mai

rlmas de spus pi de dat in vileag"a.

E adevdrat ci istorii ale literaturii univetsale au

fost scdse inainte de aceste considetaEii ale lui Goethe;

poenrl are medtul de a fi gisit termenul cel mai

potrivit Pefitru noiunea respectivi, 9i acest termen,'l%eltliteratur,

a rimas pdnd astdrzi valabil' Cele afumate

de Goethe pN ^

nega rosturile cercetitilor de literaturd

cornpalrrtd in diteclia detectirii de influenle; Goethe

privigte noliunea de litetatuti universali doar din

pot.trl de vedere al evoluiei afiei, al colaboridi largi

L aceastl dezvoltare, dincolo de ganige 9i mindilinaionale, in direcaia tealizdr|d unei infriliri spirituale

mondiale. Noi ne insugim opiniile lui Goethe numai in

sensul prim pe cate-l congin: cteate climatului de

literaturi univetsald, dat flu putem lenunla la

cercetate^ complicatelor rela;ii 9i la contribuia dife-

dtelot limbi gi popoare la patrimoniul comun cate s-a

fotmat intt-un efort creatot de milenii' In cazul nostfu

special, cate forme azd" obiecatl prezentei cercetiri,

sirntem obligap Ia investigagl dlfr doui motive: poenrl

a fost ^.urit,'dupi cum vom vedea, inci in timpul

vielii, de plagiat gi, tot in timpul viegri, i s-a pus Ia

indoiali, i s-a negat chiar, cultura saliterxd universali'

Ne propunem agadat si reabilitim pe Copbuc din acest

,rrrgiri dle vedere, reluind mai vechi dispute 9i aducind

noi precizlri acolo unde este necesar.

L-am citat pe Goethe fr.ind un caz ttpic de poet

genial care nu numai cd nu s-a fedt de influenge, dat

4 Op. cit.,p.291.

EcoupJ r-rreRAREuNnaRsArs iN poEzrALUI GeoncnCogouc ur 15

le-a gi recunoscut metgAnd rrrai depatte cutecomandarea adresatd tututor de a ciuta pi cetcetadiferitele literaturi ale lumii ca o necesitate vitali.Andr6 Gide spunea intt-o confedngi pe care o jinea la29 marie 1900 la Bruxelles, votbind De l'influence en

littdrature: ,,Il n'est pas possible i fhomme de se

soustraire aux influences; I'homme le plus pt6serv6, leplus mur6, en sent encore. Les influences risquentm6me d'6tre d'autant plus fortes qu'elles sont moinsnombreuses. Si nous n'avions den pout nous distrairedu mauvais temps, la moin&e avelse nous feraitinconsolables"5.

Marele scditor fratcez consideri ci existi douifeluri de influenle: comune gi particulate. Cele comuneecyoneazd asupra unei comunitlfi inftegi, asupra unuigup de oameni sau giri pi au ca efect reduceteaindividului la tip"l comun. Influen;ele particulareacioteazd, asupra unei singute petsonalitii,opunind-o comunitigii6. Se gtie ci muli scriitori s-au

ferit de influenge pi le-au negat. B adevirat ci, pentruunii, influenlele au fost distrugdtoare. Votbind, de

pildi, despre teatrul lui Bolintineanu, Eminescu ficeaobservaia foafte justi ci &amatwgul tomin n-a reugitsd rcalizeze opere dramatice bune datodti faptului cise gisea sub ptea puternica influengi a lui Shakespeare,

cate z redus aptoape total potenialul atistic modest al

5 An&6 Gide, Op. cit, p. 253; ,,Omul nu are posibilitatea si se

sustragl influenplo4 le resimte pi omul cel mai rezefrIlt, mai matut.Influenple dsci chiat de a fi cu atat m i putemice cu cit sunt mai

pulin numeroase. Daci noi n-am avea nimic pentru a ne sustrage

timpului riu, cea mai neinsemnati aversi ne-ar face inconsolabili'.6 Op. cit.,p.253-254.