universitatea tehnica de constructii bucuresti - contribuii...

UNIVERSITATEA TEHNIC DE CONSTRUC II BUCURE TI

FACULTATEA DE GEODEZIE

ing Livia NISTOR

CONTRIBU II LA INTEGRAREA CADASTRULUI GENERAL I A REGISTRULUI BUNURILOR IMOBILE DIN REPUBLICA

MOLDOVA INTR-UN SISTEM INFORMATIC

TEZA DE DOCTORAT

CONDUC TOR TIIN IFIC Prof dr ing Petre Iuliu DRAGOMIR

2007

Contribu ii la integrarea cadastrului general i a registrului bunurilor imobile din Republica Moldova intr-un sistem informatic _________

Livia Nistor TEZA de DOCTORAT 3

Mul umiri

Realizarea cu succes a unei teze de doctorat depinde de bun voin a i incuraj rile unui num r mare de oameni

In primul rand doresc s -i mul umesc conduc torului tiin ific Prof univ dr ing Petre Iuliu DRAGOMIR care in toat perioada elabor rii acestei lucr ri a fost al turi de mine mereu cu sfaturi propuneri observa ii utile i analizand cu aten ie intreg con inutul cu o extraordinar pricepere infinit tact i mult r bdare astfel incat in final toate p r ile s fie la locul portivit

Cu deosebit respect vreau s aduc mul umiri speciale membrilor comisiei de doctorat format din

Prof univ dr ing Johan NEUNER - Pre edinte

Prof univ dr ing Petre Iuliu DRAGOMIR - Conduc tor tiin ific

Conf univ dr ing Vasile GRAMA - Membru

Prof univ dr ing Dumitru ONOSE - Membru

Prof univ dr ing Gheorghe NISTOR

Membru

pentru observa ii speciale i pertinente pe care le-au f cut in vederea inbun t irii con inutului acestei lucr ri

O deosebit gratitudine am fa de Decanul Facult ii de Geodezie Prof univ dr ing Johan NEUNER care pe parcursul celor 6 ani de doctorat mi-a sugerat mereu unele idei concep ii cu privire la elaborarea referatelor i respectiv la definitivarea tezei de doctorat

Deasemenea ii sunt recunosc toare efului de catedr Geodezie Cadastru i Geotehnic din cadrul Facult ii Cadastru Geodezie i Construc ii Universitatea Tehnic a Moldovei conf univ dr ing Vasile GRAMA care a fost ca intotdeauna omul de n dejde cu mult profesionalism a contribuit cu sfaturi prietene ti colegiale de-a lungul multor ani precum i la definitivarea con inutului acesteia Ii sunt i ii voi fi mereu recunosc toare pentru intreg ajutorul acordat i sugestiile utile i pline de miez

Nu am voie i dreptul s uit profesorii care mai tarziu au devenit colegii mei de la Facultatea de Geodezie Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti i Facultatea Cadastru Geodezie i Construc ii Universitatea Tehnic a Moldovei c rora le mul umesc pentru sprijinul in elegerea dar in primul rand incuraj rile lor de care m-am bucurat pe tot parcursul lucrului asupra acestei lucr ri

Sincere mul umiri efului Sec iei Geodezie i Cadastru din cadrul Intreprinderii de Stat Institutul de Geodezie Prospec iuni Tehnice i Cadastru INGEOCAD domnului Anatol PALAMAR pentru sprijinul acordat de-a lungul multor ani

Mul umirile mele tuturor celor care intr-un fel sau altul au contribuit la finalizarea acestei lucr ri

Doresc s mul umesc i acelor care chiar nu m-au sprijinit prin aceasta int rindu-mi convingerea in utilitatea i necesitatea finaliz rii acestei lucr ri

Nu in ultimul rand doresc s -mi exprim mul umirile i recuno tin a familiei mele pentru r bdarea i in elegerea de care au dat dovad in sus inerea demersului meu So ului meu VEACESLAV ii mul umesc pentru ing duin a acordat i care intotdeauna a fost sprijinul meu moral i financiar Surorilor mele TATIANA i ELENA le mul umesc pentru c intotdeauna au fost sf tuitoare de n dejde i au fost al turi de mine i la bine i la r u



Dedic aceast lucrare in totalitate p rin ilor mei MARIA I PETRU

NISTOR care au fost al turi de mine chiar i in momentul alegerii acestei profesii chiar dac la acel moment nu prea tiam cu to ii ce insemna

Le mul umesc lor pentru sprijinul deplin acordat de-a lungul intregii mele vie i f r de care nu ar fi fost posibil s ajung s finalizezi aceast lucrare important pentru mine



Intr-o ar democrat cu o economie liber fiecare persoan fizic sau juridic trebuie s fie

corect

i bine informat despre bunul imobil de care se intereseaz i care ii apar ine

in conformitate cu

legisla ia na ional de aceea datele cu privire la cadastru trebuie s fie bine organizate i accesibile pentru toat popula ia in afar de informa ia despre documentele de drept Despre documentele de drept vor putea lua cuno tin in anumite condi ii doar organele de drept instan ele de judecat i fiscul

Informa ia cu privire la cadastru este necesar pentru a asigura poten ialii utilizatori ai bazei de date cu informa ie veridic Or acelea i firme imobiliare b nci comerciale sau birouri notariale nu vor putea presta servicii calitative dac nu vor avea acces liber la informa ia cadastral

Fiecare persoan analizand datele despre o proprietate sau alta trebuie s aib siguran a necesar c riscul de a investi in acest bun este infim -apoi datele trebuie s lucreze nu impotriva omului ci pentru el Desigur informa ia cadastral este i o arm dar ea este indreptat impotriva a tot felul de escroci Cel mai important lucru este faptul c poten ialul utilizator al bazei de date nu va trebui s bat pragurile mai multor instan e p r ile care au convenit asupra tranzac iei avand posibilitatea s perfecteze documentele la o singur institu ie in cazul vanz rii-cump r rii dona iei schimbului mo tenirii d ruirii propriet ii - la notar iar punerea in gaj a ei - la banc Dar acest lucru va fi posibil numai dup conectarea lor la baza de date cadastrale

Baz de date cadastrale are un loc aparte in fiecare ramur a economiei fie c este vorba de urbanistic construc ii edilitare gazoducte drumuri c i ferate organizarea transportului acumularea impozitelor protec ia mediului inconjur tor etc Chiar i instan ele de judecat au nevoie de datele men ionate c ci in cazul unor procese legate de litigiile patrimoniale judec torii trebuie s cunoasc in detaliu multe informa ii despre proprietate La nivelul autorit ilor locale baza de date este necesar pentru gazificarea localit ilor plantarea livezilor planificarea construc iilor etc

De altfel in lipsa acestei baze de date multe ministere i departamente activeaz mai mult in baza unor calcule teoretice

Baza in form digital este valoroas prin faptul c in ea se concentreaz toat informa ia despre bunurile imobile care pan la crearea ei se con inea in mape voluminoase Cu alte cuvinte actualmente nu mai suntem nevoi i s pierdem o groaz de timp pentru a r sfoi nenum ratele file ci este suficient s acces m calculatorul i in cateva secunde proprietatea imobiliar care ne intereseaz apare pe monitor in plin tatea ei cu toate datele de care avem nevoie in cazul cind este deja creat acea baz de date

De vreo apte ani i in Republica Moldova a inceput s implementeze cadastrul acum aflandu-ne la etapa centraliz rii bazei de date a acestui important domeniu al economiei na ionale

In cei apte ani de implementare a Primului Proiect de Cadastru au fost identificate i inregistrate in cadastru circa 43 milioane de propriet i imobiliare din totalul de aproximativ 55 milioane de bunuri informa iile respective fiind incluse in 39 baze de date ale oficiilor cadastrale

Principiile de baz ale cre rii sistemului cadastral sunt

descentralizarea inregistr rii imobilului pan la nivel raional i municipal autenticitatea datelor

unitatea organiz rii structurale a informa iei in b ncile de date formatelor de p strare acumulare i schimb de informa ie ale b ncilor de date

comparabilitatea datelor bazat pe utilizarea bazei cartografo-geodezice unificate sistemelor de clasificare i codificare formatelor i structurilor de date coordonate

crearea i implementarea pe etape a sistemului Cadastrului Na ional cu orientarea spre sarcinile prioritare ale Republicii Moldova in imbinare cu posibilitatea realiz rii lor

PREFA



plata minim pentru inregistrare in vederea stimul rii inregistr rii ini iale

actualizarea permanent a datelor

administrarea imobilului pe fiecare obiect in parte care include

- delimitarea pe obiecte (formarea) bunurilor imobiliare clasificarea i inregistrarea

unic a obiectelor - inregistrarea pe obiecte a drepturilor patrimoniale estimarea pe obiecte a imobilului

Chiar i pentru cel mai pu in ini ia i in acest important domeniu al economiei na ionale este tiut c orice bun imobil al fiec rui cet ean trebuie inregistrat

Trecerea de la administrarea departamental a imobilului la administrarea pe obiecte necesit o modificare esen ial a formelor i metodelor de administrare precum i o rectificare a structurii organiza ionale de administrare

In conformitate cu articolul 22 din Legea cadastrului bunurilor imobile Registrul bunurilor imobile este documentul de baz al cadastrului Dac datele din Registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele din teren se consider veridice datele din Registru cu excep ia cazurilor de eroare tehnic evident

Registrul bunurilor imobile con ine inscrisuri privind fiecare bun imobil dreptul de proprietate i alte drepturi patrimoniale tranzac iile cu bunurile imobile i alte temeiuri ale na terii modific rii grev rii i stingerii drepturilor de proprietate

Pe parcursul implement rii Primului Proiect de Cadastru a fost creat cadrul juridic necesar pentru func ionarea sistemului unificat de inregistrare sistemul unificat de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor S-a finalizat procesul de atribuire in proprietate a terenurilor cu destina ie agricol loturilor de pe lang cas circa 705 la sut din propriet ile imobiliare fiind inregistrate in Registrul bunurilor imobile

Deci in aceast lucrare am prezentat principiile teoretice i practice care

stau la baza realiz rii unui Sistem Informatic Cadastral O aten ie special am acordat inova iilor tehnologice din acest domeniu Prin aceast lucrare doresc s exprim tendin ele de dezvoltare pe plan na ional i mondial a cuno tin elor speciali tilor de la noi din Republica Moldova cooperarea intre ei Este binevenit

imbun t irea legisla iei cadastrale pentru a se putea permite cump rarea de echipamente i software corespunz toare din punct de vedere tehnic i respectiv imbun t irea sistemului intreg al cadastrului



LISTA FIGURILOR9

LISTA TABELELOR10

CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL CADASTRULUI IN REPUBLICA MOLDOVA11

11 Scurt istoric al dezvolt rii Cadastrului in Republica Moldova 11 12 Concep ia Sistemului Cadastrului Na ional 13

121 Scopul sarcinile i principiile de baz ale Sistemului Cadastral Na ional 17 13 Dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic Na ional (SIGN) 19 14 Cadrul juridico-normativ 20 15 Aspecte tehnologice principale ale cre rii SIGN Materiale primare 21 16 Structura organiza ional Coordonarea procesului integrat de dezvoltare a SIGN 21 17 Structura complexului de ramur Securitatea informa iilor 22

CAPITOLUL 2 CREAREA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE24

21 Cadastrul bunurilor imobile Scopul i structura lui 24 22 Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile 25

221 M surile de implementare a Sistemului Na ional de Cadastru 26 222 Dirijarea realiz rii programului 26 223 Sursele de finan are a programului 26

23 Realiz ri 27 231 Crearea Re elei Geodezice Na ionale (RGN) 27 232 Implementarea in Republica Moldova a Primului Proiect de Cadastru 29

CAPITOLUL 3 REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE I PROCEDURA INREGISTR RII DREPTURILOR ASUPRA BUNURILOR IMOBILE 32

31 Documenta ia cadastral 32 32 Registrul bunurilor imobile 32

321 Structura i con inutul Registrului bunurilor imobile 32 322 Modul de efectuare a inscrisurilor in Registru 33 323 Modul de rectificare modificare completare i radiere a Registrului 35 324 Controlul asupra inerii Registrului 35 325 Eliberarea informa iei cadastrale 36 326 Plata pentru serviciile prestate de c tre OCT 36

33 Dosarul cadastral 36 34 Planurile cadastrale 37

CAPITOLUL 4 TEHNICI DE INTRODUCERE A DATELOR IN GISSIT41

41 Colectarea i organizarea datelor 41 411 Date spa iale 42 412 Digitizarea 43 413 Scanarea 47 414 Editarea (imprimarea) datelor i imbun t irea calit ii lor 48 415 Conversia raster-vectori vectorizarea 49 416 Recunoa terea modelului 50 417 Codificarea i editarea datelor raster-vector 51

42 Integrarea datelor imagine in GISSIT 51 43 Avantajele digitiz rii i scan rii 52

CAPITOLUL 5 SURSE I MODELAREA DATELOR53

CUPRINS



51 Fotograme aeriene i interpretarea fotogrammetric 54 52 Teledetec ia Procesarea imaginilor satelitare55

521 Ikonos i Quickbird 56 53 Ridic ri topografice 58 54 Posibilit i de utilizare a tehnicii GPS in lucr ri de cadastru 60 55 Conceptul de modelare 61 56 Clasificarea erorilor 62

CAPITOLUL 6 SURSE I FORMATE DE DATE EXTERNE64

61 Principalele produse software GISSIT 64 62 Formate de date 65

621 Date CAD 67 622 ArcInfo 67 623 ArcCatalog67 624 ArcMap68

63 Internetul 69

CAPITOLUL 7 PRINCIPIUL I ETAPELE DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMA IONAL AUTOMATIZAT AL CADASTRULUI73

71 Destina ia i scopul cre rii Sistemului Informa ional Atomatizat (SIA) 73 72 Cadrul juridic al sistemului 74 73 Spa iul func ional al sistemului 75 74 Structura organizatoric i documentele SIA 75 75 Spa iul tehnologic 79 76 Asigurarea securit ii informa iilor 81 77 Etapa 182 78 Etapa 283

781 Programe aplicate85 79 Arhitectura i procese lucru de viitor ale sistemului 85

791 Opera iune de lucru86 710 Nivelul de verificare a datelor 87 711 Concep ia bazei de date 89 712 Companii cadastrale private 91 713 Etapa 391 714 Etapa 492 715 Sistemul juridic LEGALCAD 95

7151 Modul de introducere a datelor 97 716 Extras din Registrul bunurilor imobile103

CAPITOLUL 8 CONTRIBU II LA INTEGRAREA CADASTRULUI GENERAL I A REGISTRULUI BUNURILOR IMOBILE DIN REPUBLICA MOLDOVA INTR-UN SISTEM INFORMATICSTUDIU DE CAZ - PROPUNERE107

81 Proiectarea i realizarea bazei de date spa iale108

CONCLUZII127

CONCLUZII FINALE130

BIBLIOGRAFIE133

Generareaexportarea datelor in XML136



Fig 41 Sursele de date41 Fig 42 Costurile de colectare a datelor in raport cu timpul de implementare42 Fig 43 Hart redactat manual 43

Fig 44 Digitizarea h r ii44 Fig 45 Principiul digitiz rii continue45 Fig 46 Erori tipice care pot ap rea in timpul digitiz rii46 Fig 47 Valorile sc rii cu tonuri de gri de-a lungul unei linii scanate48 Fig 48 Vectorizarea unei linii scanate pe o hart 50 Fig 49 Recunoa terea textului51 Fig 410 Transformarea inregistr rilor raster intr-un sistem de coordonate52 Fig 411 Integrarea documentului i a imaginilor scanate in cadrul unui GISSIT52 Fig 51 Fotogram aerian 54 Fig 52 Proiec ie central i proiec ie ortogonal a terenului55

Fig 53 IKONOS Vedere general 56 Fig 54 Imagine pancromatic IKONOS57 Fig 55 Imagine pancromatic cu rezolu ia 61cm57 Fig 56 Sta ie total 59 Fig 57 Tehnologii GPS in lucr ri de cadastru60 Fig 71 Componente logice de baz a SIA80 Fig 72 Verificarea interconexiunii dintre datele cartografice juridice i digitale prin

MEO84 Fig 73 Etapele i procesele corespunz toare in baza de date87 Fig 74 Modelul datelor89 Fig 75 Modul de distribuire a datelor90 Fig 76 Structura intregului sistem93

Fig 77 Inregistrarea in sistemul cadastral96 Fig 78 Elementele principale ale structurii bazei de date96 Fig 79 Mod de func ionare97 Fig 710 Introducerea i editarea datelor ini iale TERENURI97 Fig 711 Modul de inregistrare nou i Selectare97 Fig 712 Interfa a de introducere a datelor pentru terenuri delimitat in cinci grupe de

obiecte98 Fig 713 Interfa a de introducere a datelor pentru construc ii99 Fig 714 Interfa a de introducere a datelor privind utilizarea inc perii101 Fig 715 Interfa a de vizualizare a fragmentului h r ii digitale102 Fig 716 Interfa a de stabilire a leg turii dintre obiectul de proprietate103 Fig 717 C utarea proprietarului104

Fig 718 Fragment al Extrasului din Registrul bunurilor imobile104 Fig 719 Extras din Registrul bunurilor imobile106 Fig 81 Abordarea pentru crearea bazei de dat107 Fig 82 Etapele parcurse in proiectarea unei bazei de date arbitrare108 Fig 83 Procesul tehnologic de inregistrare i prelucrare a informa iei juridice care urmeaz a i

integrat in sistem109

Fig 84 Procesul tehnologic transformare i prelucrare a informa iei grafice cadastrale care urmeaz a fi integrat in sistem109

Fig 85 Procesul tehnologic de unificare a celor dou baze de date110 Fig 86 Crearea sistemului informatic110 Fig 87 Suprapunerea straturilor grafice in MapInfo112 Fig 88 Rezultatul final tabelar al procesului tehnologic de ob inere a setului de date cadastrale in MapInfo113 Fig 89 Rezultatul final al procesului tehnologic de ob inere a setului de date cadastrale in MapInfo114 Fig 810 Date juridice despre proprietari in Nedweeg115

LISTA FIGURILOR



Tabelul 21 Sursele de finan are27 Tabelul 51 Rezolu ia spa ial i spectral QUICKBIRD58 Tabelul 52 Caracteristicile tehnice in ridic rile topografice58 Tabelul 61 Produse software GISSIT64 Tabelul 62 Formate i descrieri65

LISTA TABELELOR



11 Scurt istoric al dezvolt rii Cadastrului in Republica Moldova

Cadastru

sistemul informa ional de stat ce con ine inregistr ri despre terenuri despre

obiectele aferente lor i despre drepturile asupra lor constituit din cadastrul bunurilor imobile i cadastre specializate (conform Legii cadastrului bunurilor imobile din Republica Moldova 1543-XIII din 25 februarie 1998)

Dup proclamarea independen ei Republicii Moldova (27 august 1990) incepe perioada REFORMELOR in toate ramurile economiei na ionale Primele incerc ri in domeniul cadastrului au fost adoptarea de c tre parlamentul Republicii Moldova a unui ir de acte legislative care reglementeaz procesul de transmitere a bunurilor imobilului in proprietate i de creare a cadastrului bunurilor imobile

Adoptarea noului cadru legislativ privind regimul propriet ii (Legea cu privire la privatizare Legea cu privire la proprietate Codul funciar) confirmarea de c tre Constitu ia Republicii Moldova a dreptului de proprietate privat asupra p mantului a servit drept baz pentru reformarea rela iilor imobiliare redistribuirea in mas a patrimoniului transmiterea lui in proprietate privat

Odat cu adoptarea Legii cu privire la pre ul normativ i modul de vanzare-cump rare a p mantului p mantul a fost inclus in circuitul civil Vechiul sistem de eviden a bunurilor imobile inclusiv inregistrarea lor separat in condi iile economiei de pia s-a dovedit a fi neeficient

In urma studierii minu ioase a experien ei rilor europene in domeniul cadastrului a fost elaborat Legea cadastrului bunurilor imobile care prevede un sistem de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor ce corespunde cerin elor actuale

Pentru elaborarea i implementarea concep iei coordonat de creare i dirijare a cadastrului in republic in 1994 printr-un decret preziden ial a fost creat Agen ia Na ional de Geodezie Cartografie i Cadastru ast zi numit Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru a Republicii Moldova

Suplimentar in 1994 Guvernul republicii solicit contribu ia financiar a B ncii Mondiale in scopul reorganiz rii sistemului cadastral existent

Implementarea real a cadastrului s-a inceput odat cu semnarea la 8 iunie 1998 a acordului de credit cu Asocia ia Interna ional de Dezvoltare in sum de 159 milioane de dolari americani In acest scop a fost elaborat Programul de Stat de creare a cadastrului bunurilor imobile prima etap a c ruia (1998-2003) prevedea crearea cadrului legislativ accelerarea procesului de impropriet rire informarea popula iei instruirea cadrelor crearea sistemului organelor cadastrale i desigur inregistrarea primar masiv a propriet ilor imobiliare

Un ajutor substan ial la implementarea Proiectului au acordat donatorii Este vorba de dona iile oferite cu generozitate de Suedia Elve ia Fran a Norvegia Japonia care se estimeaz la 67 milioane de dolari americani Aceste mijloace au fost utilizate preponderent la finan area serviciilor de consultan prestate la un inalt nivel calitativ de firma suedez Swedesurvey procurarea tehnicii de calcul utilajului geodezic etc Conform acordului de credit contribu ia guvernului nostru a constituit 40 milioane de dolari americani

La realizarea primei etape a Programului a contribuit in mod hot rator Primul Proiect de Cadastru prin implementarea c ruia a fost creat un sistem unic de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturi lor asupra lor s-a promovat privatizarea p mantului ceea ce a impulsionat dezvoltarea pie ei imobiliare Din obiectivele specifice ale Proiectului au f cut parte asigurarea garan iei din partea statului

CAPITOLUL 1 STADIUL ACTUAL AL CADASTRULUI IN

REPUBLICA MOLDOVA



Afar de chestiunile legate de crearea infrastructurii cadastrului elaborarea bazei

legislative preg tirea cadrelor informarea popula iei i multe altele care sunt mai mult un lucru mig los i de rutin scopul principal a fost identificarea bunurilor imobile inregistrarea lor i a drepturilor de proprietate asupra lor La acest capitol obiectivul nu numai c a fost indeplinit ci i dep it substan ial Astfel ini ial se planificase inregistrarea a 530 mii de bunuri imobile

Ulterior din ini iativa Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru Moldova a reu it s primeasc ajutor de la USAID

C tre 1 iulie 2006 in republic erau inregistrate 4406755 de bunuri imobile inclusiv 3953380 prin metoda masiv adic din contul statului Din totalul bunurilor inregistrate circa 67 la sut sunt terenuri cu destina ie agricol 23 - case de locuit individuale cu teren aferent circa 8 - apartamente i 2

alte tipuri de propriet i Cu toate c planul inregistr rii primare masive aprobat prin Hot rarea Guvernului nr

1030 din 12 octombrie 1998 Despre unele m suri privind crearea cadastrului bunurilor imobile a fost dep it de circa 8 ori pan in prezent fiind inregistrate circa

din toate propriet ile respective pentru finalizarea acestor lucr ri i crearea unei baze de date moderne a bunurilor imobile din republic mai sunt necesare resurse umane financiare organizatorice

Actualmente eforturile principale sunt indreptate la identificarea i inregistrarea propriet ilor imobiliare din intravilanul localit ilor adic a caselor individuale de locuit cu teren aferent i a sectoarelor de p mant distribuite in baza articolului 82 din Codul funciar Pan in prezent aceste lucr ri au fost executate in 606 localit i din cele circa 1600 cate sunt in republic iar in altele 353 ele se afl in plin desf urare Altfel spus pentru a finaliza lucr rile men ionate mai avem de identificat i inregistrat in cadastru circa 60-70 la sut de propriet i

Precum se tie intravilanul este cel complicat sector de implementare a cadastrului greut ile principale fiind legate de divergen ele ce in de suprafa a sectoarelor atribuite surplusurile de teren apartenen a multor imobile cet enilor deceda i perfectarea mo tenirilor etc Cu p rere de r u solu ionarea acestor i altor probleme se t r g neaz i pe motivul inactivit ii i lipsei de competen a multor speciali ti care nu tiu sau nu vor s acorde ajutor la identificarea de in torilor de teren iar uneori pur i simplu las lucrul balt adic nu prezint sau prezint cu mare intarziere listele de in torilor de teren i schemele amplas rii terenurilor ce le apar in

Aceast atitudine fa de implementarea cadastrului nu are nici o explica ie deoarece este vorba totu i de mo ia localit ii i autorit ile locale ar trebui in primul rand s fie interesate in a face ordine la ei acas Or obi nuin a de a l sa lucrul de azi pe maine e ca i un ogor p r ginit de pe care buruianul sare la vecini Iar pentru a-l starpi sunt necesare cheltuieli suplimentare Regretabil acest mod de a activa cu atat mai mult c motiva iile i avantajele de a face ordine la capitolul respectiv sunt pe fa extinderea bazei impozabile i majorarea aloc rilor la buget delimitarea clar a propriet ilor private i a celor ce apar in autorit ilor publice locale etc Unde mai pui c de i lucr rile cadastrale sunt destul de costisitoare cheltuielile legate de executarea lor nu sunt suportate de autorit ile locale ci de stat Concluzia e cat se poate de simpl nu se dore te prosperarea localit ii

Exist i probleme la inregistrarea bunurilor imobile ele inand mai mult de insuficien a mijloacelor financiare care anterior erau alocate in cadrul implement rii Primului Proiect de Cadastru proiect care se afl la etapa finaliz rii Cu atat mai mult c dup finalizarea lucr rilor cadastrale crearea cadastrului in Moldova i a unei baze informa ionale moderne impulsionarea rela iilor cu b ncile i al i agen ii economici sistemul cadastral se va transforma din consumator de bani in produc tor de mijloace financiare

Guvernul Republicii Moldova a aprobat un plan de ac iuni suplimentare care prevede finalizarea in termen a Programului de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile pe anii 2007-2011

Masurile din cadrul Programului se realizeaz in doua etape - prima in anii 1998-2006 i a doua

in 2007-2011 La prima etapa au fost inregistrate in total circa 45 milioane de bunuri



imobile (75 din toate bunurile estimate) inclusiv 620 mii (60 ) din terenurile cu construc ii 170 mii (100) din casele individuale dislocate din ora e 450 mii din casele de locuit din localit ile rurale 325 mii (100) din apartamente 450 mii (50) din gr dini 300 mii (100) din terenurile cu destina ie agricol i 90 mii (40 ) - alte bunuri

Finan area adi ional a Primului Proiect de Cadastru va permite executarea lucr rilor cadastrale in 346 de localit i care vor fi finalizate c tre luna iunie a anului curent In anul trecut urma s fie incheiate lucr rile de inventariere pentru circa 20 mii garaje (jum tate din cele existente) din cooperativele de construc ie a garajelor i 35 mii de loturi pomicole (din 70 mii existente)

Pentru etapa a doua - 2007-2011 r man a fi executate lucr ri cadastrale pentru 450 mii case individuale din localit ile rurale 400 mii de gr dini din extravilanul localit ilor 35 mii loturi pomicole precum i identificarea a 20 mii garaje i 10 mii de alte tipuri de imobile

12 Concep ia Sistemului Cadastrului Na ional

Crearea func ionarea i exploatarea Sistemului Informa ional Geografic Na ional (SIGN) pe teritoriul Republicii Moldova in calitate de resurs informa ional automatizat de stat de baz sant sarcini ce necesit consolidarea resurselor institu iilor economice de ramur ale republicii

Sarcinile realiz rii SIGN dep esc in multe posibilit ile existente ale institu iilor interesate

SIGN este un sistem informa ional complex func ional automatizat ce se refer la intregul teritoriu al Republicii Moldova cuprinde ramurile de baz ale economiei Una din ramurile de baz este i cadastru

Concep ia cu privire la cadastru a fost creat pe baza concep iei SIGN i reflect principiile de baz pentru elabor rile tehnico- tiin ifice juridice metodologico-organizatorice privind modul de creare a sistemului Cadastrului Na ional

Menirea lui este de a asigura persoanele juridice i cet enii organele administra iei publice centrale i locale cu informa ie autentic despre mediul de trai

Luand in considerare multitudinea de informa ii care sunt solicitate cadastrului importan a lor mereu crescand experien a rilor dezvoltate din punct de vedere economic structura Cadastrului Na ional s-a preconizat a fi urm toarea

cadastrul juridic

cadastrul fiscal

cadastre de specialitate Crearea cadastrului juridic

Cadastrul juridic - un sistem unic de identificare inregistrare i eviden a bunurilor imobiliare i a drepturilor asupra lor care include identificarea i inregistrarea imobilului in registre speciale planurile cadastrale i inregistrarea drepturilor existente asupra imobilului in Registrul de imobile

Scopul lui principal este protejarea drepturilor proprietarilor i precizarea limitelor loturilor de p mant care s serveasc drept baz pentru realizarea diferitelor tranzac ii

La nivelul fiec rei unit i teritorial-administrative organul cadastral teritorial realizeaz un complex de lucr ri de m surare geometric identificare i inregistrare a bunurilor imobiliare i drepturilor asupra lor

M sur rile geometrice

M sur rile geometrice se efectueaz in sistemul unic de coordonate ce ofer posibilitatea de integrare a informa iei pe teritoriul Republicii Moldova

La baza m sur rilor geometrice se afl re eaua geodezic de stat Men inerea in stare adecvat a re elei geodezice de stat necesare pentru crearea bazei geometrice inclusiv a



planurilor cadastrale se inf ptuie te de c tre institu iile specializate sub conducerea Agen iei Rela ii Funciare i Cadastru

Lucr rile pentru crearea bazei geometrice a cadastrului se efectueaz de c tre persoanele fizice i juridice autorizate in modul stabilit de c tre Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru Identificarea obiectelor imobiliare

Identificarea obiectelor imobiliare este descrierea tehnic i economic precum i

separarea juridic (individualizarea) a imobilului in urma c reia obiectul ob ine caracteristici tehnice economice i statut juridic pentru ca acesta s fie eviden iat de alte obiecte imobiliare

Identificarea obiectelor imobiliare se efectueaz prin intocmirea unui dosar cadastral special de model stabilit pentru fiecare bun imobiliar identificat Inregistrarea de stat a obiectelor imobiliare

Inregistrarea de stat a obiectelor imobiliare este actul de atribuire a fiec rui obiect imobiliar format a unui num r unic de inregistrare care se p streaz asupra obiectului atata timp cat acesta exist fizic isau juridic ca un tot intreg Unitatea acestui num r const in faptul c pe teritoriul Republicii Moldova nu pot exista dou numere cadastrale identice

Num rul cadastral se fixeaz in planurile cadastrale in registrele speciale in alte documente i se introduce in banca unic de date al bunurilor imobiliare

In baza ridic rilor cadastrale se intocme te planul cadastral care este o reprezentare grafic a unit ii teritorial-administrative (ora sat) unde sunt indicate limitele fiec rui obiect imobiliar inregistrat a ezarea lui geografic num rul cadastral hotarele administrative punctele re elei geodezice

Limitele sectoarelor de p mant pot fi calificate drept fixe sau generale Limita fix este limit ale c rei coordonate ale punctelor de cotitur sunt stabilite i

fixate pe teren in modul prev zut i corespund cerin elor expuse in actele normative ale Agen iei de Stat Rela ii Funciare i Cadastru

Drepturile inregistrate asupra sectoarelor de p mant cu limitele fixe nu pot fi contestate de c tre de in tori i nu se examineaz de c tre organele judec tore ti

Limitele generale sunt limitele stabilite in alt mod decat cel prev zut

pentru limitele fixe Limitele generale pot fi contestate de c tre oricare proprietar vecin in orice moment

Inregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului

Inregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului este actul in baza c ruia din momentul inf ptuirii lui statul recunoa te drepturile

cet enilor i ale persoanelor juridice asupra imobilului

Inregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului se efectueaz prin introducerea informa iei despre drepturile asupra imobilului confirmate documentar in registrul unic al imobilelor

La cererea subiectului de inregistrare lui i se elibereaz certificatul cu privire la dreptul de proprietate asupra imobilului de modelul stabilit de legisla ie sau un alt document ce confirm inregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului

Procesul de inregistrare a bunurilor imobiliare i a drepturilor asupra acestora poate fi efectuat sporadic i sistematic

Inregistrarea sporadic se practic in caz de necesitate din ini iativa de in torului de imobil (de exemplu pentru tranzac ii cu imobilul)

Inregistrarea sistematic se realizeaz prin inf ptuirea regulat a unor proceduri consecutive in urma c rora toate imobilele se inregistreaz in registru i in planul cadastral

Organizarea cadastrului juridic

Crearea sistemului unic de identificare inregistrare a imobilului i a drepturilor asupra acestuia are drept scop asigurarea informa ional i juridic a pie ei propriet ii imobiliare pe calea implement rii sistemului care trebuie s exclud incertitudinea i s acorde garan ii titularilor de drepturi asupra imobilului



In scopul compens rii pierderilor i daunelor cauzate titularilor de drepturi asupra

imobilului i altor persoane de c tre oficiul cadastral teritorial se constituie fondul de garan ie Pentru realizarea scopurilor men ionate este necesar ca Guvernul pan la adoptarea

legilor respective s aprobe un regulament provizoriu cu privire la inregistrarea bunurilor imobiliare in care s fie determinate func iile diverselor organe de stat participante la acest proces modul de interac iune i procedurile respective O condi ie necesar pentru crearea sistemului este unitatea bazei de date informa ionale Crearea cadastrului fiscal

Cadastrul fiscal - un sistem informa ional despre bunurile imobiliare valoarea i de in torii acestor imobile

Scopul principal al cadastrului fiscal const in sus inerea politicii fiscale prin crearea bazei pentru perceperea impozitelor i taxelor legate de bunurile imobiliare adecvate pre ului de pia al acestor bunuri

Practica evalu rii economice permanente a obiectelor imobiliare este unanim acceptat in toate rile dezvoltate ale lumii

Serviciile de monitorizare economic in rile de peste hotare se organizeaz conform principiului teritorial iar metodele aplicate pentru estimarea imobilului este determinat de tradi ia economic na ional i sunt strans legate de sistemul na ional de inregistrare a bunurilor imobiliare i de principiile impunerii fiscale

In Republica Moldova pe lang institu iile de evaluare private organizate trebuie s fie creat sistemul de stat de evaluare i inregistrare a imobilului inclusiv a resurselor naturale Acest sistem este necesar s func ioneze permanent fiind flexibil la schimb rile ce au loc atat in economia rii (in leg tur cu procesele de infla ie modific rile in legisla ie etc) cat i in infrastructura localit ii

Exist dou sarcini principale ale unui atare sistem de evaluare

fiscal ce presupune crearea bazei pentru determinarea m rimii pl ilor pentru p mant i obiectele imobiliare (impozite plata pentru chirie etc) in baza monitoriz rii pre urilor de pia ale acestora cu scopul ne admiterii reducerii incas rilor

economic care presupune crearea sistemului de parghii i metode economice de reglementare a dezvolt rii ora ului

Evaluarea imobilului prezint interes pentru stat in ceea ce prive te

perceperea impozitului pe bunurile imobiliare

stabilirea corect a taxei pentru tranzac iile cu imobilul

plata compensa iei la exproprierea bunurilor imobiliare

perfectarea contractelor de arend a imobilului public

privatizarea bunurilor imobiliare etc Organizarea cadastrului fiscal

Mecanismul de evaluare permanent a imobilului este necesar a fi creat in baza structurilor existente in form de sistem automatizat orientat spre mijloacele contemporane ale tehnicii de calcul Crearea cadastrelor de specialitate

Cadastrele de specialitate - subsisteme de eviden i inventariere sistematic a bunurilor imobiliare sub aspectele tehnic i economic bazate pe datele din cadastrul juridic

Scopul principal al cadastrului de specialitate este furnizarea informa iei necesare ministerelor departamentelor regiilor autonome pentru asigurarea indeplinirii obliga iunilor ce le revin

In func ie de interesele generale ale statului i necesit ile agen ilor economici care de in in folosin loturi de p mant ministerele alte organe centrale de stat regiile autonome organizeaz cadastre de specialitate agricol forestier al apelor construc iilor urbane p manturilor cu destina ie special (minier industrial al transporturilor ecologic etc)



Cadastrele de specialitate con in date ce corespund direc iilor func ionale ale lucr rilor

realizate de ministere i departamente i se creeaz in baza metodologic unic acceptat pentru toate ministerele i departamentele folosindu-se totodat datele principale din cadastrul juridic

Litigiile privind drepturile asupra bunurilor imobiliare se solu ioneaz de structurile specializate ale Judec toriei Economice

De competen a unei astfel de structuri ine examinarea urm toarelor litigii

atacarea deciziilor organului cadastral cu privire la operarea de modific ri in actele juridice ce confirm drepturile patrimoniale

intentarea proceselor juridice pentru compensarea pagubei cauzate in urma pierderii drepturilor patrimoniale asupra propriet ii imobiliare din vina persoanelor cu func ii de r spundere

procese juridice pentru compensarea pagubei cauzate ca urmare a pierderii drepturilor patrimoniale asupra propriet ii imobiliare din pricina ac iunilor legitime ale statului (de exemplu exproprierea)

litigii legate de interpretarea contractelor in baza c rora se efectueaz transmiterea drepturilor patrimoniale asupra propriet ii imobiliare i de aplicarea sanc iunilor juridice corespunz toare pentru a asigura indeplinirea obliga iunilor de c tre p r ile acestor contracte

reclamarea deciziilor privind estimarea propriet ii imobiliare adoptate de c tre exper ii de stat in evalu ri cu scopul impunerii fiscale

Dezvoltarea cadastrelor de specialitate necesit o coordonare a activit ii ministerelor departamentelor organelor administra iei publice locale in vederea elabor rii i realiz rii unui complex de m suri pentru acumularea p strarea transmiterea i folosirea informa iei

In acest scop Consiliul Interdepartamental pentru coordonarea activit ii in domeniul Cadastrului Na ional

coordoneaz activit ile organelor administra iei publice centrale cointeresate in crearea cadastrelor de specialitate (stabilirea organelor responsabile pentru acumularea diverselor informa ii accesul informa ie stabilirea priorit ilor la crearea i dezvoltarea sistemelor solu ionarea litigiilor)

elaboreaz standarde (elaborarea clasific rilor i a nomenclatoarelor unice stabilirea structurii informa iei a modului de recep ionare i furnizare a informa iei)

coordoneaz solu iile principale tehnice metodologice i juridice in problemele cre rii i men inerii Cadastrului Na ional

in scopul elabor rii i supravegherii standardelor necesare se va institui un comitet tehnic in componen a c ruia vor fi inclu i reprezentan i ai ministerelor i departamentelor interesate

Organele care administreaz cadastrele de specialitate execut in func ie de domeniul de activitate lucr ri geodezice cartografice etc pentru necesit ile proprii i pun gratuit la dispozi ia organului ce administreaz Cadastrul Na ional datele solicitate in vederea intocmirii i actualiz rii cadastrului La executarea lucr rilor se vor folosi in mod obligatoriu date de baz din cadastrul juridic (num rul cadastral harta cadastral etc) La nivel republican se sistematizeaz informa ia inclus in cadastrele juridic i fiscal de nivel raional i datele cadastrelor de specialitate se coordoneaz chestiunile privind metodologia acumul rii generalizarea i schimbul de informa ie

Nivelul raional preconizeaz acumularea datelor i a informa iei despre toate bunurile imobiliare i resursele naturale existente pe teritoriul raionului (municipiului) intocmirea i men inerea documenta iei juridice cadastrale unificate



121 Scopul sarcinile i principiile de baz ale Sistemului Cadastral

Na ional

Sistemul cadastral are drept scop

crearea in republic a pie ei imobiliare civilizate asigurarea garan iilor drepturilor patrimoniale asupra imobilului

sporirea veniturilor bugetului local i ameliorarea structurii lor pe calea stabilirii m rimilor optime de pl i pentru folosirea imobilului

atragerea investi iilor in imobil

gestionarea eficient i operativ a teritoriului administrat Pentru sus inerea sistemului Cadastrului Na ional preconizat este necesar de a actualiza

legisla ia existent cu privire la privatizarea p mantului i sistemul de inregistrare a propriet ii imobiliare precum i a crea o legisla ie nou

La crearea legisla iei noi este necesar de a insista asupra elabor rii actelor normative care s contribuie la dezvoltarea i reglementarea pie ei imobiliare

In special este necesar de a elabora urm toarele acte normative

Legea cu privire la cadastru

Legea cu privire la condominiu

Codul fiscal

Legea cu privire la geodezie i cartografie Sarcinile sistemului cadastral sunt

inregistrarea de stat a bunurilor imobiliare i drepturilor patrimoniale asupra lor

estimarea de stat i inregistrarea pre urilor bunurilor imobiliare in scopul impunerii fiscale i incas rilor

schimbul informa ional intre cadastrele de specialitate in baza b ncilor de date legate reciproc structural i informa ional

prezentarea informa iilor necesare la macro- i microniveluri pentru solu ionarea sarcinilor de stat inclusiv a celor ce vizeaz politica regional dezvoltarea teritoriilor politica fiscal etc

prezentarea informa iilor cet enilor i persoanelor juridice conform cererilor

crearea condi iilor pentru creditarea garantat Principiile de baz ale cre rii sistemului cadastral sunt








- delimitarea pe obiecte (formarea) bunurilor imobiliare clasificarea i inregistrarea unic a obiectelor

- inregistrarea pe obiecte a drepturilor patrimoniale estimarea pe obiecte a imobilului




Drept obiect de baz al administr rii devine obiectul imobiliar aparte

partea

imobilului separat juridic care const dintr-un singur sector de teren i toate obiectele legate de el ce nu pot fi permutate f r a le cauza prejudiciu dispropor ional destina iei lor

Cadastrul Na ional conform principiilor de baz expuse trebuie s fie creat dup principiul ierarhic i astfel el va deveni un sistem ce va include nivelurile republican i raional constituindu-se in baza cadastrelor juridic fiscal i de specialitate

Crearea sistemului informa ional al cadastrului

Sursa de informa ie trebuie s fie unic s exclud dublarea informa iei s asigure

accesibilitatea operativ pentru to i beneficiarii interesa i i s intruneasc datele referitoare la intreaga proprietate] imobiliar ce se afl in posesia raionului (municipiului)

Beneficiari ai informa iei pot fi organele administra iei publice locale autorit ile municipale cet enii structurile de antreprenoriat oficiile notariale precum i alte organiza ii i asocia ii interesate Accesul la informa ie con inutul i volumul ei vor fi determinate pentru fiecare categorie de beneficiari prin regulamente corespunz toare aprobate de Guvern

Este necesar ca func iile in leg tur cu sus inerea tehnic p strarea arhivelor interac iunile informa ionale ale diverselor organe statale s fie concentrate intr-un centru informa ional unic pentru imobil

Banca de date este creat pe niveluri

la nivel raional s-a preconizat introducerea prelucrarea i furnizarea datelor despre toate loturile de p mant i obiectele imobiliare amplasate pe aceste loturi precum i despre de in torii acestor imobile care se afl pe teritoriul administrativ raional(municipal) i documenta ia juridic cadastral unificat

la nivelul republican se recep ioneaz prelucreaz i furnizeaz date de sintez se coordoneaz problemele privind metodologia acumul rii prelucr rii i schimbului de informa ie

Astfel sistemul informa ional se contureaz ca o re ea integral de b nci i baze de date con inand informa ii tehnice economice i juridice despre intreg teritoriul republicii

Luand in considerare faptul c in prezent metodele cartografierii sunt perfec ionate suficient i se implementeaz cu succes ar fi ra ional de a reprezenta cadastrul sub form de sistem geoinforma ional care s con in informa ia detaliat despre toate tipurile de cadastre i s fie strans legat de baza unic cartografo-geodezic

Pentru asigurarea func ion rii i dezvolt rii eficiente a sistemului geoinforma ional este necesar s fie elaborate i adoptate

clasificatoare unice ale informa iei cartografice pentru planurile cifrice formate unice de schimb al informa iei cartografice cifrice

cerin e unice fa de alc tuirea documentelor de ie ire sub form de text i celor grafice Preg tirea informa ional a popula iei preg tirea personajului necesar

Scopul preg tirii informa ionale este con tientizarea popula iei i a antreprenorilor asupra necesit ii schimb rilor in administrarea imobilului ap r rii i garan iei drepturilor de proprietate cre rii pie ei imobiliare civilizate

La etapa ini ial a reorganiz rii sistemului de administrare a bunurilor imobiliare i adopt rii regulilor noi pe pia a imobiliar popula ia structurile de antreprenoriat lucr torii organelor administra iei publice locale corpul de deputa i trebuie s cunoasc concep ia sistemului ce se introduce locul i rolul lor in acest sistem drepturile i obliga iunile consecin ele deciziilor luate

O dat cu adoptarea prezentei Concep ii prin intermediul mass-media trebuie efectuat sistematic o munc intens de informare participan ilor pie ei imobiliare asupra priorit ilor implement rii noului sistem al Cadastrului Na ional

Pentru asigurarea sistemului de conducere cu cadre de inalt calificare este necesar de a realiza un complex de programe pentru preg tirea i instruirea personalului ce va activa in domeniul imobilului



Finan area programului

Finan area Programului de creare a sistemului Cadastrului Na ional este ra ional s se

efectueze din urm toarele surse

mijloacele bugetului de stat inclusiv o parte din arenda inc perilor nedestinate pentru locuit o parte din mijloacele ob inute de la vanzarea p mantului o parte din mijloacele ob inute de a vanzarea bunurilor imobiliare taxele pentru inregistrarea drepturilor asupra propriet ii imobiliare incas rile pentru estimarea de stat a imobilului pl ile pentru prezentarea informa iei despre imobil

mijloacele extrabugetare inclusiv creditele ajutoarele umanitare In scopul mic or rii cheltuielilor de stat pentru crearea sistemului Cadastrului Na ional

este necesar ca acestea s fie compensate cel pu in par ial de c tre beneficiarii informa iei cadastrale Marketingul datelor sistemului

Scopurile marketingului datelor sistemului sunt

analiza pie ei informa ionale studierea necesit ilor beneficiarilor poten iali ai informa iei cadastrale

segmentarea pie ei pe tipuri de consumatori

stabilirea eventualelor noi seturi de date care s -i cointereseze pe consumatori

stabilirea pre ului optim pentru informa ia prezentat

elaborarea strategiei de transmitere a informa iei de la institu iilor cadastrale la consumatori

organizarea rela iilor cu mass-media i realizarea activit ii de reclam

13 Dezvoltarea Sistemului Informatic Geografic Na ional (SIGN)

Se nume te Sistem Informatic Geografic un ansamblu tehnic i organizatoric de persoane echipamente norme (reguli) i metode (algoritmi) avand ca func ii principale culegerea validarea stocarea afi area i prelucrarea datelor geografice

In scopul realiz rii prevederilor Legii cu privire la geodezie i cartografie nr 778-XV din 27 decembrie 2001 din Republica Moldova utiliz rii ra ionale a resurselor financiare temporare i umane precum i pentru reglementarea procesului de realizare utilizare i intre inere a sistemelor informa ionale bazate pe date geografice in Republica Moldova a fost aprobat Concep ia Sistemul Informa ional Geografic Na ional (SIGN)

Sistemul Informa ional Geografic Na ional (SIGN) reprezint un complex de resurse informa ionale integrate intr-un sistem unic create de institu iile de ramura reie ind din competenta lor i repartizarea ramural a imputernicirilor

Concep ia SIGN include principiile de colectare de baz acumulare prelucrare modelare i analiz a datelor spa iale reprezentarea i aducerea lor la utilizatori exigen ele fa a de men inerea func ionala a sistemului aspectele integr rii resurselor informa ionale mijloacele tehnice i infrastructura organiza ional a spa iului informa ional

Sistemele informa ionale automatizate de prelucrare a informa iilor spa iale similar cu toate sistemele ma in -om in dezvoltarea lor se supun legii universale conform c reia partea din lucru efectuat de om trebuie s se mic oreze treptat Fiecare tehnologie nou accesibil pentru to i utilizatorii duce la repartizarea repetat intre om i ma in a func iilor de preg tire i prelucrare a informa iilor Utilizarea sistemelor informa ionale automatizate semnificativ ridic eficacitatea organiz rii lucr rilor la etapa de preg tire ini ial a datelor stocare i actualizare a lor Totodat are loc schimbarea structurii opera iilor (procedurilor) indeplinite de om in complexul om-ma in Omul-operator este treptat inl turat din sfera de prelucrare a datelor reprezent rii lor intr-un mod acceptabil i poate s se concentreze asupra procesului de luare a deciziilor

Calitatea gestiunii economiei i dezvoltarea societ ii civile depinde de nivelul de



informare Dinamica vie ii reduce timpul de luare a deciziilor Volumul informa iilor care este necesar de prelucrat pentru ob inerea obiectivit tii i luarea deciziei cre te vertiginos Pentru luarea unei decizii corecte este necesar utilizarea datelor care nu in de competen a unor institu ii

Integrarea sferelor de activitate necesit decizii complexe i adecvate nivelul optimiz rii c rora determin direct m rimea cheltuielilor Valoarea optim poate fi atins prin uniformitatea complet a informa iilor din institu ii dup criteriul exactit ii i actualit ii i la respectarea unor principii in lucrul cu datele

Integrarea de informa ii interdepartamental dintre institu ii permite minimalizarea cheltuielilor pentru introducerea i actualizarea intregului complex de date ridicarea nivelului de veridicitate i complexitate a informa iilor reducerea considerabil a timpului de colectare i prelucrare a informa iilor utilizate in luarea deciziilor

Pentru decizia practic a optimiz rii cheltuielilor la primirea datelor primare este necesar repartizarea informa iilor intre institu ii dup principiul apari iei lor ini iale i determinarea nivelelor ra ional-economice de structurare a datelor

Procesul de modelare i analiz trebuie s fie condi ional separat de colectarea i monitoringul datelor Proiectarea geoinforma ional sau elaborarea diferitelor programe specializate poate s se realizeze in baza utiliz rii repetate a acelora i date dar in diferite combin ri Fiecare proiect poate fi prev zut pentru indeplinirea anumitor opera ii cu baz comun de date i poate fi examinat ca un oarecare mediu cu caracteristicile lui individuale care se pot modifica in corespundere cu destina ia produsului final

SIGN este un sistem informa ional complex func ional automatizat ce se refer la intregul teritoriu al Republicii Moldova cuprinde ramurile de baz ale economiei i domeniile de activitate i con ine

date spa iale in formele lor de prezentare computerizat

setul posibilit ilor func ionale corespunz tor sarcinilor in care se realizeaz opera ii tehnologice geoinforma ionale SIGN este sus inut de asigurarea juridico-normativ economic informa ional programatic tehnologic metodic de produc ie organiza ional i de personalul profesionist

SIGN este prev zut pentru oferirea operativ a informa iei spa iale utilizatorilor in calitate de baz informa ional pentru luarea deciziei in scopul atingerii unei eficacit i sporite in solu ionarea sarcinilor de utilizare ra ional a resurselor naturale i tehnogene gestionarea economiei i regiunilor dezvoltarea mediului cultural-social

SIGN constituie un sistem deschis multiutilizator atat pentru uz profesional cit i in scopuri didactice i uz general

Utilizarea resurselor informa ionale i posibilit ilor analitice ale SIGN nu exclude necesitatea cre rii dezvolt rii i utiliz rii complexelor de ramur prev zute pentru preg tirea informa ional a solu ion rii sarcinilor profesionale specifice ce in de competen a de ramur

14 Cadrul juridico-normativ

Cadrul juridico-normativ al SIGN se determin de legisla ia in vigoare tratatele i conven iile interna ionale la care Republica Moldova este parte

Pentru func ionarea eficace a SIGN este necesar armonizarea cadrului juridic ce determin condi iile de creare func ionare i exploatare a sistemelor informa ionale utiliz rii informa iilor

In scopul unific rii codific rii obiectelor i integr rii sistemelor informa ionale ce utilizeaz i prelucreaz datele spa iale este necesar adoptarea standardelor de reprezentare i schimb a datelor geospa iale care se vor crea in baza adapt rii elabor rilor interna ionale corespunz toare



15 Aspecte tehnologice principale ale cre rii SIGN Materiale primare

Colectarea monitorizarea (actualizarea) datelor i dezvoltarea func iilor aplicate constituie problema cea mai serioas in dezvoltarea i men inerea sistemului in stare func ional care depinde de corectitudinea determin rii condi iilor i criteriilor de colectare a datelor Sistemul nu trebuie s fie inc rcat cu date excesive i func ii improprii

Eficacitatea economic de existen a sistemului i operativitatea prelucr rii

interpel rilor depind de determinarea corect a setului minim necesar de date (lista lor parametrii calitativi i cantitativi) i posibilit ile func ionale pentru realizarea obiectivelor de creare

In calitate de informa ie ini ial pot fi atat materialele geometrice cu propriet i metrice care asigur exactitatea determinat de pozi ionare cit i informa ia grafic i de descriere ce determin propriet ile specifice ale obiectelor 1 materiale grafice 2 h r i i planuri topografice 3 m sur ri instrumentale de teren 4 materiale de teledetec ie 5 h r i tematice specializate fizico-geografice administrative de sol geologice

climatologice demografice de vegeta ie infrastructurii sociale de naviga ie etc 6 planuri topografice specializate cadastrale de organizare a teritoriului dezvoltarea

teritoriului etc 7 cercetarea de proiect i ridic rile interpretative 8 ridic ri video 9 scheme schi e i documenta ie grafic inginereasc 10 informa ie descriptiv 11 cataloagele coordonatelor i altitudinilor punctelor de baz de plan de in l ime i

gravimetrice inclusiv re eaua geodezic na ional de in l ime i gravimetric re elele bazei geodezice

12 parametrii sistemelor de coordonate i in l imi proiec ii figurile P mantului

13 descifrarea de teren i de birou colectarea datelor 14 parametrii elementelor specializate i obiectele din teren de infrastructur inginereasc 15 date statistice 16 alt informa ie de descriere

16 Structura organiza ional Coordonarea procesului integrat de dezvoltare a SIGN

SIGN func ioneaz in cadrul structurii organiza ionale care determin rolul fiec rui din participan i in crearea func ionarea sistemului i utilizarea datelor

Agen ia de Stat Rela ii Funciare i Cadastru in comun cu Departamentul Tehnologii Informa ionale sant autorit ile administra iei publice centrale de ramur cu drepturile centrului competent de coordonare in geoinformatic care

regleaz aspectele tehnologice ale procesului integr rii form rii i utiliz rii resurselor geoinforma ionale crearea tehnologiilor geoinforma ionale sistemelor i re elelor in cadrul competen ei i imp r irii imputernicirilor de ramur ce sint determinate de mediul juridic

realizeaz formarea introducerea p strarea utilizarea gestionarea exploatarea informa iei a SIGN in comun cu structurile participan ii procesului integr rii resurselor geoinforma ionale

In condi iile limit rii resurselor financiare de timp i de personal spore te necesitatea consolid rii mijloacelor in privin a utiliz rii practice a tehnologiilor actuale efective prin



intermediul structurii competente pentru coordonarea procesului integr rii sistemelor informa ionale intr-un spa iu informa ional unic

L sand drepturile i obliga iunile elabor rii sistemelor informa ionale in competen a structurilor centrul competent de coordonare trebuie s ia asupra sa misiunea consolid rii resurselor coordon rii i integr rii lucr rilor de asigurare a departamentelor cu regulile identific rii unice a obiectelor informa ionale structurilor i con inutul clasificatoarelor i codificatorilor de uz comun descrierea obiectelor informa ionale in bazele de date textuale i grafice

Indeplinirea nemijlocit a sarcinilor enumerate i crearea proiectelor actelor normative trebuie s se realizeze in comun cu structurile interesate

Cu eforturile comune ale structurilor interesate la etapa de proiectare urmeaz s se descrie detaliat structura SIGN integrat cu determinarea corela iei intre subdiviziunile departamentale de aplicare comun i subsistemele speciale destinate administr rii i realiz rii func iilor de integrare Concomitent vor fi determinate condi iile de interdependen tehnico-economic costul realiz rii tuturor problemelor i sursele

Schema de integrare a resurselor informa ionale prezentat presupune coordonarea corect cu principiile calcul rii reciproce ale institu iilor pentru informa ia prezentat i utilizat

SIGN se creeaz in baza activit ii comune conform principiului structurii repartizate Bazele de date registrele cadastrele sistemele informa ionale geografice regionale i de ramur trebuie s fie create de elementele structurale ale sistemului de gestiune SIGN conform procedurii determinate Toate elabor rile de stat trebuie s se realizeze ca module standardizate de program i seturi ale datelor textuale i grafice

Datele se p streaz in bazele de geodate sub form de obiecte cu setul de atribute ce sint determinate de arhitectura sistemului informa ional care asigur accesul concomitent multiutilizator pentru utilizarea corectarea i actualizarea lor

Exactitatea pozi ion rii geospa iale i gradul de detaliere al parametrilor geometrici ai obiectelor pentru bazele de geodate trebuie s fie propor ional cu planurile topografice de scara 15000 (luate ca baz ) pentru teritoriile ne amenajate i 12000 pentru teritoriile amenajate ale

rii

17 Structura complexului de ramur Securitatea informa iilor

Fiecare din organiza iile de ramur include acela i set de unit i structurale ca i banca central de date dar luand in considerare con inutul tematic specific al resursei informa ionale departamentale in sfera contactului (integr rii) cu SIGN

In componen a complexului de nivel institu ional intr

banca datelor de ramur

locurile de munc automatizate ale administratorilor de sistem

locurile de munc automatizate ale analiticilor de sistem

re eaua local (intern de producere) i complexul tehnic de asigurare a func ionalit ii sistemului inclusiv dezvoltarea lui dinamic

locurile de munc automatizate ale utilizatorilor informa iilor complexe din SIGN i resurselor institu ionale

echipamentul de telecomunica ii ce asigur leg tura locurilor de munc automatizate i re elelor locale cu banca central de date precum i a intregului complex informa ional

cu complexele informa ionale de telecomunica ii regionale locale institu ionale i a utilizatorilor i locurile de munc automatizate ale utilizatorilor

Informa iile create p strate prelucrate i transmise de SIGN constituie informa ii importante pentru stat i prezint interes pentru diferite sfere din activitatea social

Securitatea SIGN trebuie s fie asigurat printr-un ansamblu de m suri complexe de ordin legislativ administrativ procedural i tehnologic de programare Cerin ele spa iale de



securitate sint coordonate cu organele competente in modul stabilit de legisla ia in vigoare

Cerin e specifice fa de stabilitatea i securitatea sistemului sint condi iile cre rii

colective a bazelor informa ionale de date precum i necesitatea utiliz rii concomitente a informa iei de c tre mai mul i utilizatori posibilitatea utiliz rii deschise in calitate de sistem informativ prin intermediul re elelor de comunica ii accesibile

Utilizatorii colectivi sau individuali trebuie s aib posibilitatea utiliz rii anumitor blocuri de informa ii din SIGN prin mijloace accesibile ale comunica iilor computa ionale cu respectarea condi iilor standard ale corectitudinii securit ii i responsabilit ii

Crearea func ionarea i exploatarea SIGN in calitate de resurs informa ional automatizat de stat de baz sint sarcini ce necesit consolidarea resurselor institu iilor economice de ramur ale Republicii Moldova Sarcinile realiz rii SIGN dep esc in multe posibilit ile existente ale institu iilor interesate

Crearea sistemului prevede investi ii considerabile externe pentru echipare i software servicii tehnice i de consulta ie reorganiz ri institu ionale (infrastructurale) preg tirea cadrelor care nu pot fi acoperite cu mijloace din veniturile de in torului

Popularizarea posibilit ilor tehnologiilor geoinforma ionale i instruirea utilizatorilor trebuie s devin func ia specific a SIGN i a creatorilor lui



21 Cadastrul bunurilor imobile Scopul i structura lui

Cadastrul bunurilor imobile denumit in continuare cadastru este

cadastrul general al rii in care se identific se descriu se estimeaz i se reprezint pe planuri cadastrale toate bunurile imobile din tar i se inregistreaz drepturile titularilor asupra lor

instrument in exercitarea imputernicirilor statutului privind administrarea resurselor funciare ocrotirea intereselor publice i private in raporturile juridice

ce in de bunurile imobile

un sistem de ocrotire a titularilor de drepturi patrimoniale bunurilor imobile

un sistem deschis de informare a participan ilor la pia a bunurilor imobile i a autorit ilor publice inclusiv a organelor fiscale

Organul cadastral teritorial creeaz i ine cadastrul in raza sa de ac iune stabilit de Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru

Cadastrul se constituie din planurile cadastrale ale teritoriului registrele bunurilor imobile registrele de estimare a valorii bunurilor imobile i din dosarele cadastrale pentru fiecare bun imobil Subiec ii i obiectele inregistr rii

Subiec i ai inregistr rii sunt proprietarii de bunuri imobile i al i titulari de drepturi patrimoniale cet eni ai Republicii Moldova cet eni str ini persoane juridice din ar i din str in tate organiza ii interna ionale Republica Moldova unit ile ei administrativ-teritoriale state str ine

Obiecte ale inregistr rii

sunt bunurile imobile dreptul de proprietate asupra lor alte drepturi patrimoniale

Bunurile imobile sunt a) terenurile b) construc iile capitale c) apartamentele i alte inc peri izolate

La alte drepturi patrimoniale se raport a) dreptul de gestiune economic b) dreptul de administrare economic c) dreptul de folosin (drept de folosin pe termen nelimitat drept de arend pe un termen mai mare de 3 ani drept viager de posesiune dobandit prin mo tenire drept viager de folosin asupra unei case (inc peri) drept de folosin cu titlu gratuit asupra unei inc peri (locuibile sau nelocuibile) d) ipoteca e) servitutile f) dreptul de administrare fiduciar inclusiv in caz de tutel sau curatel

g) alte drepturi patrimoniale ce greveaz dreptul de proprietate a c ror inregistrare este prev zut de legisla ia in vigoare

In registrul bunurilor imobile in afar de drepturile patrimoniale asupra bunului imobil se inscriu sub form de men iune faptele

juridice care pot duce la stingerea sau na terea drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil i se fac rectific rile necesare la inscrisuri

Faptele juridice asupra c rora se fac men iuni sunt a) depunerea cererii de inregistrare a dreptului asupra bunului imobil b) arestarea sau sechestrarea bunurilor imobile de c tre instan a de judecat sau de o alt autoritate public abilitat prin lege

CAPITOLUL 2 CREAREA CADASTRULUI BUNURILOR IMOBILE



Obligativitatea inregistr rii

Inregistrarea bunului imobil i a drepturilor asupra lui se efectueaz exclusiv de c tre

organul cadastral teritorial in a c rui raz de activitate se afl bunul imobil

Transparen a datelor despre inregistrare

Inregistrarea are un caracter deschis Organul care efectueaz inregistrarea este obligat

s elibereze in termen de 3 zile oric rei persoane fizice care s-a legitimat i a depus o cerere scris i oric rei persoane juridice care l-a sesizat oficial informa iile solicitate despre toate drepturile inregistrate asupra oric rui bun imobil Nu se elibereaz extrase referitoare la bunurile imobile ale c ror date constituie secret de stat

Datele despre condi iile tranzac iei care constituie temei pentru inregistrarea drepturilor asupra bunului imobil se elibereaz numai participan ilor la aceast tranzac ie precum i instan elor de judecat i organelor de drept Sus inerea public a cadastrului

Autorit ile publice i titularii de drepturi asupra bunurilor imobile au datoria de a sus ine crearea i inerea cadastrului

Autorit ile administra iei publice locale sunt obligate s acorde ajutor informa ional tehnic i de alt natur la crearea i inerea cadastrului

Instan a de judecat este obligat s prezinte in termen de 2 zile de la data lu rii deciziei cu privire la bunul imobil documentele care servesc drept temei pentru efectuarea inscrisului sau men iunii in registrul bunurilor imobile in conformitate cu legisla ia in vigoare

Titularii de drepturi asupra bunurilor imobile sunt obliga i a) s asigure accesul la bunurile imobile pentru efectuarea lucr rilor cadastrale b) s

permit instalarea s asigure p strarea bornelor de hotar i altor semne geodezice pe terenurile ce le apar in Dreptul la informa ia cadastrului

Informa ia cadastrului este obiectul exclusiv al propriet ii de stat Dreptul de gestiune economic asupra informa iei cadastrului revine Agen iei de Stat

Rela ii Funciare i Cadastru organelor cadastrale teritoriale i altor intreprinderi i organe autorizate s in cadastre specializate

Informa ia cadastral existent care nu necesit selectare se furnizeaz gratuit de organul cadastral teritorial c tre autorit ile administra iei publice locale instan ele judec tore ti organele procuraturii organele afacerilor interne organele fiscale i cele ce in cadastre specializate Con inutul informa iei respective este stabilit de Guvern Legisla ia cu privire la cadastru

Modul de creare i de inere a cadastrului este reglementat de Codul civil precum i de alte acte normative

Modul de creare i de inere a cadastrelor specializate este stabilit in actele normative respective Structura sistemului organelor cadastrale

Sistemul organelor cadastrale se constituie din a) Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru a Republicii Moldova b) Organele Cadastrale Teritoriale (OCT)

22 Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile

Programul de stat de creare a cadastrului bunurilor imobile este elaborat in conformitate cu Legea cadastrului bunurilor imobile 1543-XII din 25 februarie 1998 i prevede m surile de baz i etapele realiz rii acestora pentru creare cadastrului bunurilor imobile



221 M surile de implementare a Sistemului Na ional de Cadastru

Crearea cadastrului prevede inf ptuirea de c tre stat a unor m suri care nu vor leza drepturile i interesele legitime ale de in torilor de bunuri imobile prezentate de Hot rarea Guvernului nr 1030 din 12 octombrie 1998

crearea cadrului legislativ pentru implementarea Cadastrului bunurilor imobile

accelerarea procesului de impropriet rire a cet enilor cu p mant

asigurarea informa ional popula iei instruirea cadrelor

crearea sistemului oficiilor cadastrale

inregistrarea primar masiv a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor

elaborarea mecanismului de estimare a bunurilor imobile

crearea sistemului informa ional cadastral M surile din cadrul programului se realizeaz in dou etape

Prima etap se consider perioada anilor 1998-2003 In aceast perioad a fost creat cadrul juridic este finalizat procesul de impropriet rire a cet enilor i incheiat inregistrarea primar masiv in localit ile rurale a cotelor de teren echivalent in aprilie 2002 a fost lansat proiectul-pilot al cadastrului fiscal in zonele test i estimarea bunurilor imobile in localit ile rurale

In baza lucr rilor cadastrale indeplinite prin intermediul programului P mant in extravilanul localit ilor i prin intermediul Primului Proiect de Cadastru in intravilanul satelor i ora elor dup adoptarea Codului Funciar al republicii i pan in prezent au fost eliberate 3 467 000 titluri de autentificare a dreptului de in torului de teren majoritatea fiind deja inregistrate Din acest num r de titluri au fost inregistrate de c tre oficiile cadastrale prin metoda masiv 2 966 000 titluri In ultimii ani ia o amploare cat mai larg procesul tranzac iilor bunurilor imobile Astfel pan la moment au fost inregistrate 317 000 tranzac ii inclusiv 149 700 vanzare

cump rare 74 000 mo tenire Etap a doua - perioada anilor 2003-2010 unde va fi finalizat inregistrarea masiv pe intreg teritoriul rii se va crea sistemul informa ional cadastral

222 Dirijarea realiz rii programului

Rolul principal intru realizarea i dirijarea activit ii de creare i inere a cadastrului pe intreg teritoriului rii il de ine Agen ia de Stat Rela ii Funciare i Cadastru al Republicii Moldova

In cadrul Agen iei au fost create

Oficiul Informa ional Central Cadastru

12 OCT i 26 filiale

Institutul de Geodezie Prospec iuni Tehnice i Cadastru INGEOCAD

Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru

Institutul de Proiect ri pentru Organizarea Teritoriului

Asocia ia republican de stat pentru protec ia solurilor

12 direc ii rela ii funciare i cadastru disconcentrate in teritoriu

223 Sursele de finan are a programului

Pentru crearea cadastrului bunurilor imobile sunt necesare surse financiare in sum de 460 mln lei inclusiv

188 mln lei pentru inregistrarea bunurilor imobile (elaborarea h r ilor executarea lucr rilor cadastrale inregistrarea masiv a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor) 188 mln lei pentru estimarea lor (elaborarea metodologiei de estimare a bunurilor imobile estimarea in mas a tuturor bunurilor imobile) i 84 mln lei pentru procurarea utilajului geodezic



i fotogrammetric a sistemelor de computere renovarea spa iilor de serviciu i de produc ie a

oficiilor cadastrale teritoriale asisten a tehnic etc Programul se realizeaz din contul mijloacelor bugetului de stat din contul mijloacelor

creditare atrase in conformitate cu acordurile interguvernamentale i alte mijloace extrabugetare

Tabelul 21

Sursele de finan are

Sursa de finan are Categoria de cheltuieli Total mln lei Bugetul

de stat Bugetul local

Dona ii Alte surse extrabuge-tare

Procurarea aparaturii geodezice fotogrammetrice sistemelor de calculatoare etc

47 23 - 13 11

Servicii consultative preg tirea cadrelor etc

37 5 - 20 12

Inregistrarea primar masiv a bunurilor imobile

188 160 18 - 10

Estimarea bunurilor imobile 188 - 170 10 8 Total 460 188 188 43 41

23 Realiz ri

231 Crearea Re elei Geodezice Na ionale (RGN)

In anii 1999-2000 in Republica Moldova a fost creat Re eaua Geodezic Na ional prin m sur tori satelitare GPS

Crearea Re elei Geodezice Na ionale (RGN) este justificat de aplicarea pe teritoriul Republicii Moldova a sistemului mondial de coordonate WGS-84

Pozi ia punctelor RGN se determin in dou sisteme de coordonate mondial i de referin care au aceea i leg tur prin determinarea parametrilor de traversare reciproc

Sistemul de coordonate mondial - sistem geodezic global WGS-84 (World Geodetic System 1984) cu parametrii

elipsoid WGS 84

semiax mare a elipsoidului a = 6378 1370 m

contrac ia elipsoidului f = 1298257 223 563

constanta geocentric gravita ional GM = 3 986 004418 x 108 m3 c-2

coeficient normalizat zonal armonic al geopoten ialului de ordinul doi

C 20 = - 0484 166 774 985x10-3

viteza unghiular de rota ie a P mintului

= 7 292 115x10-11 rads-1

Sistemul Geodezic European de referin ETRS 92 (European Terrestrial Reterence System 1989) cu parametrii

elipsoid WGS 80

semiax mare a elipsoidului a = 6 378 1370 m

turtirea elipsoidului f = 1298257 222 101

constanta geocentric gravita ional GM = 3 986 005x108 m3 c-2

coeficient zonal armonic al geopoten ialului de ordinul doi

J 2 = 108 263x10-8




= 7 292 115x10-11 rad s-1 Sarcina principal a RGN - stabilirea unui sistem de coordonate geodezice unic pe

teritoriul rii asigurarea geodezic a cartografierii teritoriului rii asigurarea studierii resurselor naturale i a inerii cadastrului de stat naviga iei descoperirea deform rilor scoar ei terestre etc

Re eaua Geodezic Na ional (RGN) serve te drept baza de coordonate cu ajutorul c reia se stabile te sistemul geodezic de coordonate pe intreg teritoriul Republicii Moldova

RGN reprezint o re ea de puncte fixate pe teren cu centre care asigur integritatea i invariabilitatea situa iei sistemului in plan i pe in l ime pe o durat mare de timp

Coordonatele punctelor RGN se determin prin metode satelitare prin utilizarea sistemului global de pozi ionare GPS (Global Positioning System)

Re eaua Geodezic Na ional const din punctele Re elei Geodezice Na ionale de ordinul 0 (RGN-0) Re elei Geodezice Na ionale de ordinul 1 (RGN-1) Re elei Geodezice Na ionale de ordinul 2 (RGN-2)

RGN-0 EUREF reprezint veriga superioar a intregii structuri de asigurare cu coordonate a teritoriului republicii baza pentru construirea RGN-1 rezolvarea sarcinii geodinamicii pentru intocmirea h r ilor in l imilor cvazigeoidului cu utilizarea informa iei gravimetrice i a datelor de nivelment

Re eaua Geodezic Na ional de ordinul 0 const din cinci puncte Precizia de determinare a pozi iei reciproce a punctelor invecinate ale RGN-0

(determinate periodic) se caracterizeaz prin erori medii p tratice de 3-6 mm in pozi ie plan i de 10

20 mm in in l ime elipsoidal

Pe punctele RGN-0 se determin valorile in l imii normale i ale for ei de gravita ie absolute Determin rile in l imii normale se efectueaz prin nivelment geometric de minimum ordinul II de precizie valorile absolute ale for ei gravita ionale - conform programului de determinare a punctelor gravimetrice fundamentale

Distan a dintre punctele RGN-0 80-120 km Condi iile fa de fixarea punctelor RGN-0 se pot preciza in procesul de elaborare i

realizare a programului de formare a RGN Coordonatele punctelor RGN-0 se determin prin metode relative de m sur tori

satelitare cu utilizarea observa iilor RGN la sta iile permanente EUREF i a punctelor Re elelor Geodezice Na ionale ale rilor vecine

Sistemul de coordonate creat in baza punctelor RGN-0 legate de punctele permanente EUREF corespunde dup precizie sistemului european de referin ETRS-89 care formeaz sistemul global de coordonate WGS-84 pe teritoriul rii

RGN-1 reprezint o forma ie geodezic spa ial bazat pe punctele RGN-0 care const din sistemul de puncte aflate la o distan de 25-35 km unul de altul

Precizia determin rii pozi iei punctelor RGN-1 relativ la punctele megie e este 10-20 mm dup coordonatele planice i 20-40 mm dup in l ime

RGN-2 complecteaz RGN-1 care const dintr-un sistem de puncte coordonatele c rora se primesc prin metoda geodeziei satelitare care asigur exactitatea determin rii pozi iei relative la punctele megie e de 20-30mm pentru fiecare dintre coordonatele planice i 40-60 mm dup in l ime

In scopul economisirii de mijloace i timp in cadrul realiz rii proiectului de intocmire a Re elei Geodezice Na ionale o parte din punctele RGN-1 i RGN-2 coincid cu punctele existente ale re elei geodezice de stat i ale re elei de nivelment nu mai mic de ordinul III

Pentru punctele RGN-1 i ale RGN-2 trebuie s se transmit in l imile normale Pentru punctele stabilite din nou in l imile normale pot fi ob inute prin nivelmentul geometric de ordinul III sau prin determin ri satelitare ca diferen a dintre in l imile elipsoidale determinate



prin metodele relative ale m sur rilor GPS i a in l imilor cvazigeoidului determinate dup datele conform datelor detaliate ale ridic rii gravimetrice

Distan a dintre punctele RGN constituie 10-15 km Punctele re elelor geodezice satelitare urmeaz a fi identificate periodic (nu mai rar de

odat in 5 ani) i in caz de necesitate restabilite

Punctele RGN-0 in func ie de posibilit i se suprapun exact cu punctele gravimetrice

fundamentale existente ale RGF sau cu punctele gravimetrice de ordinul I In cazul imposibilit ii suprapunerii exacte punctele gravimetrice i punctele RGN-0 pot fi racordate unul de altul la o distan de 25-40 km dintre puncte Concomitent cu determin rile absolute gravimetrice trebuie s se execute transmiterea valorii de accelerare for ei de gravita ie de la punctul gravimetric la punctul RGN-0 cu ajutorul gravimetrelor statice cu o eroare de maximum 5 MGal

La punctele RGN-0 determinarea for ei de gravita ie se execut in acela i timp cu m sur rile satelitare cu o periodicitate care corespunde periodicit ii m sur rilor satelitare

Punctele permanente se instaleaz pentru determinarea continu

a pozi iei punctelor bazei geodezice a statului in plan i pe in l ime in timp

La crearea punctelor permanente se creeaz re eaua local de puncte de control a stabilit ii acestora

Re eaua local de centre ale punctului permanent trebuie s asigure posibilitatea efectu rii controlului asupra pozi iei reciproce cu EMP de maximum 1 mm pe toate cele trei coordonate pe schema cea mai simpl posibil prin metode geodezice tradi ionale in combinare cu metodele satelitare de determin ri absolute Num rul centrelor de control trebuie s fie de minimum trei La fixarea punctelor in imediata apropiere a reperelor fundamentale i de sol ale APB centrele celor din urm se utilizeaz in calitate de centre de control

Re eaua Geodezic Na ional de ordinul 1 i 2 se creeaz pentru indesirea re elei de ordinul 0 Punctele RGN-1 i RGN-2 formeaz o re ea geodezic continu de puncte

Crearea Re elei Geodezice Na ionale se execut in trei etape La prima etap se creeaz re eaua de indesire din 7-10 puncte cu lungimea liniilor de referin de 60-80 km

La alegerea punctelor RGS existente pentru coinciden a cu punctele RGN-1 i RGN-2 se admite cu titlu de excep ie inchiderile minime (pentru punctele de instalare proiectat a antenelor) in zonele cu vizibilitatea de peste 10 grade Nu se admite existen a obstacolelor pe unghiurile de eleva ie mai mare de 30 grade in sectorul orizontal pe o arie mai mare de 45 grade La adoptarea deciziei finale privind alegerea punctului se ia in considerare i caracterul inchiderilor zonelor de vizibilitate la punctele al turate i acordul beneficiarului de lucr ri

232 Implementarea in Republica Moldova a Primului Proiect de Cadastru

Scopul proiectului este crearea i implementarea unui program unificat de inregistrare a bunurilor imobile in special a terenurilor din zonele urbane i rurale prin aceasta asigurandu-se formarea unui sistem clar i garantat de drepturi asupra tipului respectiv de propriet i promovarea privatiz rii p mantului i dezvoltarea pie ei imobiliare in Moldova

Rezultatele ob inute in aceast perioad in ceia ce prive te realizarea obiectivelor propuse de componente sunt Partea juridic a cadastrului

In aceast perioad a fost elaborat cadrul juridic necesar pentru crearea i asigurarea func ion rii sistemului unificat de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor Guvernul a adoptat actele normative prev zute de Legea cadastrului bunurilor imobile votat de Parlament la 25 februarie 1998 procesul de armonizare a legisla iei aflandu-se in continu dezvoltare Astfel prin Legea cadastrului bunurilor imobile se asigur recunoa terea public a drepturilor patrimoniale asupra bunurilor imobile ocrotirea lor de stat sus inerea sistemului de impozitare i a pie ei imobiliare Legea men ionat stabile te c din momentul inregistr rii



acestor drepturi in cadastru statul asigur protec ia lor in actul normativ respectiv fiind enumerate drepturile patrimoniale ale c ror inregistrare este obligatorie

Pentru asigurarea func ion rii Legii cadastrului bunurilor imobile i implement rii cu

succes a noului sistem de inregistrare a propriet ilor imobiliare i in leg tur cu punerea in aplicare de la 1 ianuarie 2003 a noului Cod civil s-au elaborat propuneri pentru introducerea modific rilor i complet rilor respective in legea men ionat precum i in alte acte legislative

In perioad men ionat a fost creat sistemul unificat de inregistrare a bunurilor imobile

i a drepturilor asupra lor care cu concursul celor 12 oficii cadastrale teritoriale i a 27 de filiale ale lor i Oficiul informa ional central Cadastru func ioneaz pe intreg teritoriul Republicii Moldova afar de stanga Nistrului De astfel oficiile respective au fost formate pentru crearea condi iilor optime de deservire a popula iei in acest scop in jude ele Chi in u Cahul Hance ti fiind deschise i puncte de recep ie a documentelor Pia a imobiliar

Crearea unui cadru juridic adecvat impulsionarea procesului de impropriet rire a cet enilor cu p mant redistribuirea in mas a propriet ii statului implementarea sistemului de inregistrare unificat crearea notariatelor i agen ilor economici in domeniul efectu rii m sur rilor geodezice private au dus la crearea pie ei imobiliare care se afl in continu dezvoltare Astfel dac in 1999 au fost inregistrate 24 mii de tranzac ii cu bunuri imobile apoi un an mai tarziu 53 mii in 2001 circa 100 de mii iar in 9 luni ale anului curent 80 mii Pia a creditar

In perioada care s-a scurs de la ini ierea implement rii proiectului a fost creat un cadru juridic corespunz tor pentru inregistrarea ipotecii in sistemul de inregistrare devenind accesibil popula iei Gra ie acestui fapt b ncile comerciale au inceput s acorde tot mai multe credite drept gaj pentru luarea lor servind propriet ile imobiliare Aceasta o demonstreaz statisticile Astfel dac in 1999 au fost inregistrate 1168 de ipoteci apoi in 9 luni ale anului curent deja 7600 in ultimii patru ani de aceast metod de ob inere a creditelor beneficiind in total circa 30 mii de proprietari ai bunurilor imobile Procesul a luat amploare in primul rand gra ie faptului c prin punerea in gaj a propriet ilor imobiliare se asigur o mai bun garan ie pentru b ncile comerciale c creditele acordate vor fi rambursate intr-o form sau alta Asemenea garan ii au i titularii de drepturi deoarece dup inregistrarea contractelor de gaj in registrul bunurilor imobile oficiile cadastrale teritoriale poart r spundere pentru cazurile de prejudiciu adus lor Sectorul privat

In perioada de referin a fost introdus sistemul de autorizare a activit ilor sectorului privat in domeniile geodeziei cadastrului cartografiei evalu rii bunurilor imobile etc in felul acesta sectoarele respective fiind demonopolizate Actualmente in republica paralel cu intreprinderile de stat activeaz 257 de unit i economice private licen iate care presteaz servicii legate de executarea lucr rilor de m surare geodezice cadastrale de evaluare etc De altfel la executarea lucr rilor cadastrale in cadrul implement rii Primului Proiect de Cadastru au fost antrenate deja 24 de intreprinderi private care dispun de utilaj geodezic modern i programe sofisticate pentru prelucrarea informa iei geodezice i cadastrale Elaborarea h r ilor

Prin implementarea unui nou sistem geodezic de referin i crearea unei re ele de puncte fixe bazate pe GPS care a fost integrat in re eaua european (EUREF) s-a creat un model unificat la care poate fi referit toat informa ia funciar ulterioar atat cea ob inut in cadrul implement rii Primului Proiect de Cadastru cat i in urma activit ilor din domeniul planific rii infrastructurii sau mediului ambiant Pe parcursul implement rii proiectului au fost organizate patru campanii de aerofotografiere in urma c rora

s-au elaborat planuri topografice pe o suprafa de 800 km2 Totodat pentru intocmirea planurilor cadastrale s-au utilizat i planuri topografice existente la scara de 12000 pe 18 localit i

In baza informa iei grafice ob inute in cadrul implement rii

Programului Na ional P mant precum i de Institutul de Proiect ri pentru Organizarea Teritoriului i intreprinderile



private au fost intocmite planuri cadastrale pe terenuri agricole pe o suprafa de 12000 km2 In felul acesta pan in prezent s-a elaborat baza cartografic a cadastrului pe terenuri cu o suprafa total de 12700 km2 din cei 33840 km2



31 Documenta ia cadastral

Conform cu articolul nr 4 din Legea cadastrului bunurilor imobile documenta ia

cadastral const din

Registrul cadastral de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturilor de proprietate asupra lor

Dosarul cadastral pentru fiecare bun imobil

Registrul de evaluare a bunurilor imobile

Planul cadastral al terenului

32 Registrul bunurilor imobile



321 Structura i con inutul Registrului bunurilor imobile

Registrul bunurilor imobile se ine de c tre OCT pe un raion cadastral (raza de activitate al OCT) iar in cadrul acestuia - pe zone masive i sectoare cadastrale constituind un ansamblu de fi iere separate Fi ierul separat se deschide pe fiecare sector de teren i alte bunuri imobile strans legate de acesta i const din map i file ce con in unul sau mai multe capitole

Registrul bunurilor imobile se constituie din trei capitole

Capitolul A care con ine inscrisuri privind terenul i construc ia capital amplasat pe el in cazul in care dreptul de proprietate asupra terenului i construc iei il de ine una i aceia i persoan Dac acest drept il de in diferite persoane capitolul A va con ine numai inscrisuri privitoare la teren

Capitolul B care se deschide in cazul in care dreptul de proprietate asupra terenului i asupra construc iei il de in diferite persoane i con ine inscrisuri cu privire la construc ia capital amplasat pe terenul indicat in capitolul A

Capitolul C care con ine inscrisuri cu privire la inc perile izolate se deschide in cazul in care dreptul de proprietate asupra construc iei capitale i asupra inc perilor izolate il de in diferite persoane Se deschid atatea capitole C cate inc peri izolate (apartamente) din cl direa dat sunt inregistrate In acest caz la sfar itul Registrului se introduce o anex in care sunt numerotate in ordine cronologic toate inc perile izolate din cl direa respectiv iar in dreptul fiec rui apartament inregistrat se indic num rul de file data inregistr rii i semn tura Registratorului

Lipsa inscrisurilor in capitolele B i C este o confirmare a faptului c dreptul de proprietate asupra bunului imobil il de ine proprietarul terenului

Fiecare capitol se constituie din 3 subcapitole a subcapitolul I - bunul imobil b subcapitolul II - dreptul de proprietate asupra bunului imobil

CAPITOLUL 3 REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE I PROCEDURA INREGISTR RII DREPTURILOR ASUPRA BUNURILOR IMOBILE



c subcapitolul III - grevarea drepturilor patrimoniale

In subcapitolul I al fiec rui capitol se indic

a num rul cadastral (num rul cadastral conven ional) b adresa sau locul amplas rii bunului imobil c caracteristica obiectului (denumirea modul de folosin suprafa a cu d indicarea tipului hotarelor) e semn tura Registratorului f men iuni

In subcapitolul II al fiec rui capitol se indic

a num rul cadastral (num rul cadastral conven ional) b num rul inregistr rii i denumirea bunului imobil

c date despre proprietar d documentele in a c ror baz a fost inscris dreptul de proprietate e cota parte de proprietate f data inregistr rii

g semn tura Registratorului h men iuni

In subcapitolul III al fiec rui capitol se indic

a num rul cadastral (num rul cadastral conven ional) b num rul inregistr rii i denumirea bunului imobil c tipul dreptului care greveaz dreptul de proprietate sau alt drept patrimonial asupra bunului

imobil d termenul pentru care a fost stabilit grevarea (in cazul in care acest termen a fost stabilit) i

suma obliga iei asigurat prin gaj (in cazul gajului) e date despre persoana in a c rei favoare a fost stabilit grevarea

f denumirea num rul i data eliber rii documentelor ce confirm drepturile in a c ror baz a fost efectuat inregistrarea


Conexiunea dintre subcapitolele Registrului const in faptul c drepturile patrimoniale ale proprietarului men ionate in subcapitolul II iau na tere numai asupra bunurilor imobile men ionate in subcapitolul I cu grev rile patrimoniale enumerate in subcapitolul III La inregistrarea primar subcapitolul III se introduce numai in cazul existen ei grev rilor drepturilor patrimoniale

Pentru inerea Registrului OCT utilizeaz

planul cadastral sau planul geometric

dosarul cadastral

condica de cereri

condica de intrare - ie ire a documentelor

fi a de eviden -

322 Modul de efectuare a inscrisurilor in Registru

Registrul se ine in limba de stat Inscrisurile trebuie s fie f cute cite i clar f r prescurt ri pentru a se evita interpretarea diferit a no iunilor Datele se inscriu in Registru in ordine cronologic

Mai jos de denumirea organului care exercit controlul asupra inerii Registrului (Agen ia de Stat Rela ii Funciare i Cadastru) se indic denumirea organului cadastral teritorial

In partea dreapt de jos a copertei se inscrie data luna i anul deschiderii i inchiderii Registrului

In subcapitolul I

al fiec rui capitol din Registru se indic



a Adresa sau locul amplas rii bunului imobil b In cazul cand bunul imobil este amplasat in extravilan dup denumirea

raionului ora ului

satului se adaug cuvantul extravilan

Caracteristica obiectului

In col1 a tabelei se indic num rul de ordine al fiec rui bun imobil enumerat in col2

In col2 se caracterizeaz obiectul se indic bunul imobil T-teren C-construc ie I-inc pere izolat

In col3 se inscrie modul de folosin a bunului imobil conform clasificatorului

In col4 se inscrie suprafa a in m2 a bunului imobil La teren suprafa a se indic in ha cu denumirea in parantez a tipului hotarelor (f-fixe g-generale)

In col5 se indic data efectu rii inscrierii La inregistrarea primar selectiv i inregistrarea curent data efectu rii inscrierii este data primirii cererii de inregistrare

In col6 se autentific efectuarea inscrisului prin semn tura registratorului

In col7 se indic unele men iuni ce caracterizeaz obiectul In subcapitolul II

al fiec rui capitol din Registru se inregistreaz dreptul de proprietate asupra bunului imobil In cazul existen ei grev rilor drepturilor patrimoniale dup denumirea subcapitolului II se face men iunea despre prezen a subcapitolului III

In col1 se indic num rul de ordine a inscrisului care este totodat i num rul de inregistrare a acestui inscris Num rul de ordine se atribuie intregului bun imobil sau

la fiecare cot -parte de proprietate (in cazul dreptului de proprietate in diviziune)

In col2 se inscrie denumirea obiectului caracterizat in subcapitolul I

In col3 se indic datele despre proprietar In cazul persoanei fizice numele prenumele data na terii num rul de identificare (in

lipsa acestuia datele din pa aport num rul i seria) i domiciliul In cazul persoanei juridice denumirea sediul num rul i data eliber rii certificatului

inregistr rii de stat

In cazul in care bunul imobil se afl in proprietatea statului se efectueaz inscrisul Republica Moldova

In col4 se indic denumirea num rul data i autoritatea care a eliberat documentul in a c rui baz a fost inscris dreptul de proprietate asupra bunului imobil

In cazul in care bunul imobil este inregistrat in folosul Republicii Moldova in col4 se face referire la Legea nr1543-XIII din 250298

In col5 se indic cota-parte de proprietate a bunului imobil In cazul cand bunul imobil apar ine unui proprietar in col5 se indic

cifra 10 iar in cazul dreptului de proprietate in diviziune se indic cota-parte la fiecare proprietar suma cotelor-p r i fiind egal cu 10 Exemplu 12 12 sau 14 14 12 etc

In col6 se indic data efectu rii inscrierii i semn tura Registratorului La inregistrarea primar selectiv i inregistrarea curent se indic num rul cererii data efectu rii inscrierii (data autentic a inregistr rii) care este totodat i data primirii cererii de inregistrare inclus in condica de cereri

In col7 se inscriu sub form de men iune faptele juridice care pot duce la stingerea sau na terea drepturilor patrimoniale asupra bunului imobil men iunea de primire a cererii precum i faptul arest rii sau sechestr rii bunurilor imobile

Inscrisul dreptului de proprietate asupra construc iei capitale se face dup inscrisul dreptului de proprietate asupra terenului Inscrisul dreptului de proprietate asupra inc perilor izolate se efectueaz dup inscrisul drepturilor asupra terenului i construc iei capitale

In subcapitolul III

al fiec rui capitol din Registru se inregistreaz grev rile drepturilor patrimoniale

In col1 se indic num rul de ordine a fiec rei grev ri a dreptului de proprietate



In col2 se indic obiectul asupra c ruia se efectueaz grevarea drepturilor patrimoniale Leg tura dintre obiectul dat i subcapitolul se face prin referin la num rul punctului sau num rul de ordine (de inregistrare) din subcapitolele I i II al capitolului respectiv Exemplu p1 subcapitolul I sau p3 subcapitolul II

In col3 se indic tipul dreptului care greveaz dreptul de proprietate sau alt drept patrimonial asupra bunului imobil (ipotec arenda servitute i alte drepturi conform clasificatorului Dup aceasta se indic termenul pentru care a fost stabilit grevarea (dac a fost stabilit un astfel de termen) precum i suma obliga iei asigurat prin gaj (in cazul ipotecii)

In col4 se inscriu datele despre persoana fizic sau juridic sau despre proprietate (bunul imobil) in a c rei favoare a fost stabilit grevarea

In cazul persoanei fizice numele prenumele data na terii num rul de identificare (in lipsa acestuia datele din pa aport - num rul i seria) domiciliul (conform vizei de re edin )

In cazul persoanei juridice denumirea sediul num rul i data eliber rii certificatului inregistr rii de stat

In cazul propriet ii denumirea bunului imobil i num rul cadastral

In col5 se indic denumirea num rul i data eliber rii documentelor ce confirm drepturile in a c ror baz a fost efectuat inregistrarea (contractul de arend contractul de gaj la stabilirea servitutilor - contractul incheiat in modul stabilit decizia autorit ii administra iei publice locale privind terenul aflat in proprietate public hot rarea instan ei judec tore ti etc)

In col6 se indic data efectu rii inscrierii i semn tura Registratorului

In col7 se inscriu unele men iuni ce in de grevarea drepturilor patrimoniale In cazul in care conform condi iilor ipotecii debitorului gajist ii este interzis s dispun de bunul imobil gajat sau s ipotecheze ulterior acela i bun in col7 se men ioneaz interdic iile De asemenea la men iuni se inscrie i faptul stingerii grev rii

Inscrisul grev rilor dreptului de proprietate se efectueaz dup inscrisul dreptului de proprietate

In cazul necesit ii de a introduce file noi (nu este loc pentru efectuarea inscrierilor) dup capitolul respectiv pe fila precedent se men ioneaz acest fapt i se introduce o fil nou in col ul de sus al c reia se indic faptul de continuare al capitolului dat despre ce in mod obligatoriu se men ioneaz la rubrica Num rul de file

323 Modul de rectificare modificare completare i radiere a Registrului

Rectificarea gre elilor din cadastru se efectueaz conform articolului 38 din Legea cadastrului bunurilor imobile

La efectuarea rectific rilor modific rilor i complet rilor se respect acelea i cerin e ca i la efectuarea inscrisului in Registru Radierea inscrisurilor se efectueaz astfel incat textul

ini ial s poat fi citit Dac in Registru nu este loc suficient pentru efectuarea rectific rilor modific rilor i

complet rilor acestea pot fi f cute pe o foaie de hartie care se incleie in dreptul inscrisului respectiv aplicandu-se semn tura persoanei responsabile i tampila O parte a semn turii ( tampilei) trebuie s cuprind foaia incleiat

Rectific rile modific rile i complet rile f cute in Registru trebuie autentificate prin semn tura Registratorului

324 Controlul asupra inerii Registrului

inerea Registrului bunurilor imobile este supus unui control intern i extern



Controlul intern se efectueaz de c tre managerul organului cadastral teritorial iar

controlul extern - de Agen ia Na ional Cadastru Resurse Funciare i Geodezie Controlul extern asupra inerii Registrului trebuie s fie efectuat cel pu in odat pe an Dup fiecare verificare organul de control intocme te un act in dou exemplare dintre care unul r mane la OCT iar cel lalt la organul de control Registratorul este obligat s intreprind m suri pentru lichidarea inc lc rilor consemnate in actul de control

325 Eliberarea informa iei cadastrale

Informa ia cadastral (extrasul din Registrul bunurilor imobile alte documente copii a se elibereaz

organelor fiscale i autorit ilor administra iei publice locale pe teritoriul c rora este amplasat bunul imobil

titularului dreptului sau altor persoane interesate Dup efectuarea inregistr rii bunului imobil i a drepturilor asupra lui Expertul OCT in

termen de 10 zile preg te te o informa ie din cadastru pentru organele fiscale Oficiul informa ional central Cadastru i autorit ile administra iei publice locale pe teritoriul c rora este amplasat bunul imobil Informa ia dat reprezint un extras din Registrul bunurilor imobile i este semnat de c tre Registrator

326 Plata pentru serviciile prestate de c tre OCT

Plata pentru serviciile prestate de OCT se achit de c tre Solicitant sau reprezentantul acestuia concomitent cu depunerea cererii respective la organul cadastral

Tarifele pentru serviciile prestate de OCT sunt stabilite prin Hot rarea Guvernului nr978 din 18091998 Privind aprobarea tarifelor pentru serviciile prestate de organele cadastrale teritoriale

Plata se achit in numerar la organul cadastral teritorial sau se depune pe contul OCT in institu iile bancare

Documentul ce confirm achitarea pl ii este

pentru persoane juridice - copia dispozi iei de plat a institu iei bancare confirmat prin tampila b ncii

pentru persoane fizice - bonul de plat de forma stabilit cu men iunea b ncii despre achitare

Bonul de plat sau alte documente ce confirm efectuarea pl ii se anexeaz la cererea prin care se solicit prestarea serviciului

Plata perceput pentru prestarea unui anumit serviciu poate fi restituit in intregime sau par ial in cazurile

depunerii taxei in sum mai mare decat cea stabilit pentru prestarea serviciului dat

respingerii cererii de inregistrare sau refuzului inregistr rii dreptului de c tre registrator

retragerii cererii prin care se solicit prestarea serviciului

in alte cazuri prev zute de legisla ie

33 Dosarul cadastral

Conform articolului 20 din Legea cadastrului bunurilor imobile Dosarul cadastral se intocme te pentru fiecare bun imobil la inregistrarea lui primar inclusiv la divizarea lui in dou sau mai multe bunuri imobile ori la comasarea a dou sau mai multe bunuri imobile Fiec rui dosar cadastral i se atribuie un num r cadastral care coincide cu num rul cadastral al bunului imobil



Dosarul cadastral in conformitate cu Regulamentul cu privire la modul efectu rii

inregistr rii primare masive aprobat prin Hot rarea Guvernului Republicii Moldova nr 1030 din 12 octombrie 1998 con ine un exemplar al documentului ce confirm drepturile patrimoniale asupra bunurilor imobile sau o copie autentificat notarial fragmentul planului cadastral

Dup caz la inregistrarea unor tipuri de bunuri imobile i a drepturilor asupra lor dosarul cadastral mai con ine

certificatul organului abilitat cu func ia privatiz rii i administr rii propriet ii de stat cu privire la componen a participan ilor privatizare

in cazul inregistr rii drepturilor de

proprietate comun in dev lm ie asupra locuin elor privatizate

extrasul din registrul de eviden a gospod riilor (foste gospod rii colhoznice gospod ria r neasc (de fermier)) sau certificatul eliberat de autoritatea administra iei publice locale

privind datele tuturor membrilor gospod riei

la inregistrarea dreptului de proprietate comun in dev lm ie asupra bunurilor acestor gospod rii

documentul ce confirm cotele determinate in bunul imobil

inregistrarea dreptului de proprietate comun in diviziune asupra bunului imobil

contractul incheiat intre organul abilitat cu func ia privatiz rii administr rii propriet ii de stat ori intre autorit ile administra iei publice locale i titularul dreptului de gestiune economic

in cazul inregistr rii drepturilor intreprinde asupra bunurilor proprietate public transmise lor cu drept de gestiune economic

decizia autorit ii administra iei publice locale

la inregistrat grev rii dreptului asupra terenului proprietate public

contractul de gaj impreun cu documentele indicate in contract la inregistrarea ipotecii

planul terenului cu indicarea hotarelor sau planul construc iei care se indic sfera de ac iune a servitutii

in cazul inregistr rii servitutilor

Documenta ia cuprins in dosar se enumer pe prima foaie (dup copert ) a dosarului

Dosarele cadastrale se actualizeaz periodic La operarea modific rilor in documenta ia dosarului cadastral documentul nou anexat se inscrie dup ordinea de inscriere a documentelor pe foaia de cuprins acesta primind num rul de rand urm tor

34 Planurile cadastrale

Planul cadastral

reprezentare grafic a teritoriului con inand date despre amplasamentul hotarele i numerele cadastrale ale terenurilor precum i alte date

Pe planul cadastral se indic in mod obligatoriu hotarele numerele cadastrale i alte caracteristici ale terenului i pot fi reprezentate construc iile capitale amplasate pe el

Planul cadastral poate fi modificat numai in cazul

a Acordului scris al tuturor titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile ale c ror interese sunt atinse

b Hot rarii instantanei de judecat privind modific rile lor

c Necesit i de corectare a erorilor care nu ating hotarele terenului sau alte interese ale titularilor de drepturi asupra bunurilor imobile

In cazul modific rii planului cadastral fiec rui titular de drepturi ale c rui interese sunt atinse i se expediaz un preaviz privind modific rile efectuate



ANEXA 31

AGEN IA DE STAT RELA II FUNCIARE I CADASTRU

ORGANUL CADASTRAL TERITORIAL _____________________________________________________

REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE

Deschis______________________ Inchis________________________

ifrul BIT

Capitolul ____________________ (A B C)



Subcapitolul I Bunul imobil Num rul cadastral Adresa sau locul amplas rii

______________________Num rul cadastral conven ional

______________________ Caracteristica obiectului Nr do

Bun Imobil (TCI)

Modul de folosin a bunului imobil

Suprafa a ha m2

(tipul hotarelor f-fixe g-generale)

Data Semn tura registratorului

Men iuni

1 2 3 4 5 6 7

Subcapitolul II Dreptul de proprietate asupra bunului imobil Prezen a subcapitolului III

Da Nu

Nr do

Bun Imobil (TCI)

Date despre proprietar

Documentul in a c rui baz a fost inscris dreptul de proprietate asupra bunului imobil (TCI)

Cota parte

Data i semn tura registratorului

Men iuni

1 2 3 4 5 6 7

Capitolul ____________________ (A B C)



Subcapitolul III Grevarea drepturilor patrimoniale Nr do

Obiectul grev rii

Tipul dreptului ce greveaz dreptul de proprietate sau alt drept patrimonial termenul grev rii suma gajului

Date despre persoana in a c rei favoare a fost stabilit grevarea

Date despre documentul in a c rui baz a fost efectuat inregistrarea


Men iuni

1 2 3 4 5 6 7

Num rul de file_________ ____________________ ___________________________ (nr file) (data) (semn tura)

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________



41 Colectarea i organizarea datelor

Inainte de a face orice analiz i de a ob ine rezultate dintr-un GISSIT este necesar s introducem datele Acest lucru este independent de un num r de factori i anume ce fel de date sunt necesare cum vor fi utilizate i in ce format sunt stocate Atunci cand se implementeaz un proiect GISSIT una din cele mai importante sarcini este definirea intreb rilor care urmeaz s fie puse i r spunsurile posibile privitoare la datele de prelucrat i de ob inut Aceste deziderate fiind odat cunoscute este preferabil ca datele necesare pentru atingerea lor s fie cat mai pu ine Urm torul pas este de a vedea ce fel de date sunt disponibile mai precis sub ce form i dac acestea trebuie s fie digitizate prin mijloace proprii sau achizi ionate de la un furnizor

GISSIT permite integrarea datelor in sistem opera ie extrem de dificil de realizat prin alte metode Prin aceast opera ie se urm re te combinarea datelor diverse pentru ob inerea prin analize succesive a unor informa ii noi

Exist dou etape importante in cadrul acestui proces etapele de colectare i de integrare a datelor

Introducerea datelor cartografice nu este simpl Dac datele disponibile sunt in form analogic cum ar fi pe suport de hartie sau fotograme ele trebuie convertite in form digital inainte de a fi importate in GIS Sunt dou c i pentru a realiza aceast conversie digitizarea i scanarea

Surse de date utilizate in GISSIT pot fi urm toarele

diferite forme digitale vector raster baze de date tabele cu calcule date satelitare etc

grafice nondigitale cum ar fi h r i cartografice fotograme schi e diagrame schematice etc

diferite documente din registre i dosare

compila ii al rapoarte tiin ifice

colec ii ale ridic rilor topografice exprimate in coordonate sau alte unit i

colectarea datelor organizarea datelor

registru de calcul

harta digitala

harta harta

analogica

fisiere manuale

masurare pe

pamintsateliti

alte surse

Fig 41 Sursele de date

Sursele de informa ie pentru un GISSIT multilateral sunt mult mai numeroase i mai variate decat in orice alt sistem informa ional GIS-ul reprezint un adev rat sistem de

CAPITOLUL 4 TEHNICI DE INTRODUCERE A DATELOR IN GISSIT



date mixte De cele mai multe ori combinarea datelor face posibil existen a unui sistem activ De i majoritatea problemelor legate de colectarea datelor pentru uzul GIS au fost identificate pe la mijlocul anilor 1970 colectarea datelor r mane aspectul cel mai costisitor Experien a dovede te c colectarea datelor constituie de la 60 pan la 80 din costul total (timp i bani) al unui GISSIT func ional pe deplin in timp ce cump rarea echipamentului nu mai mult de 10-30

Alte cheltuieli cuprind instruirea dezvoltarea i administrarea datelor Cheltuielile de colectare a datelor sunt dominante chiar i atunci cand sunt prelungite

pe o perioad de implementare de ca iva ani

costuri anuale

1 2 3 4 5 6

colectarea datelor

anul

pastrarea datelor

Fig 42 Costurile de colectare a datelor in raport cu timpul de implementare o curb a costului tipic ce rezult din introducerea GISSIT intr-o organizare mai mare

Exist 5 metode principale de colectare a datelor grafice 1 Digitizarea h r ilor existente cu ajutorul unui digitizor 2 Scanarea h r ilor existente 3 Produsele h r ilor fotogrammetrice digitale 4 Introducerea coordonatelor calculate in baza m sur torilor de teren

5 Transferul de la sursele digitale existente Primele 3 metode care produc date digitale de pe h r i obi nuite pot fi divizate in trei

etape 1 Preg tirea preliminar a datelor 2 Digitizareascanarea 3 Imprimarea i actualizarea calit ii datelor

411 Date spa iale

Datele spa iale constituie partea central a unui GISSIT i con ine sub form digital Acestea sunt materializate prin fa iere con inute intr-o baz de date spa ial (BDS)

Problema a ap rut cum s introducem o hart in calculator adic cum s fie ea reprezentat intern Fiind vorba de un calculator numeric este evident c stocarea trebuie f cut sub form de coduri numerice Dup experien e indelungate s-a convenit ca reprezentarea intern a unei h r i s se fac in dou sisteme sistemul vector i sistemul raster

Digitizarea reprezint cel mai uzual proces de transformare a datelor din format analogic in format digital Datele trebuie preg tite la intervale frecvente i organizate minu ios



pentru a u ura lucrul de digitizare

Baza de date a unui sistem informatic geograficteritorial este constituit din h r i Intr-adev r harta ca model al spa iului poate fi considerat o colec ie de date spa iale

In prezent func ie de modalitatea de stocare i reprezentare a datelor spa iale pot fi avute in vedere dou categorii de h r i

harta clasic

(sau analogic ) desenat pe un suport oarecare sau chiar reprodus pe

ecranul monitorului unui calculator electronic

harta digital

(sau numeric ) stocat pe un suport accesibil calculatorului electronic

Harta analogic a jucat un rol deosebit in istoria omenirii i reprezint inc o surs inestimabil de date c reia este necesar s i se acorde aten ia i grija cuvenit

H r ile redactate manual pot fi utilizate pentru a grupa i eviden ia informa ia legat de diferite subiecte implicate

Fig 43 Hart redactat manual care arat inregistrarea unui teren

de vanat din Norvegia

H r ile con in o multitudine de elemente dar nu sunt toate necesare De exemplu drumurile proiectate pe o hart de baz (de lucru) pot fi pur i simplu eviden iate prin diferite culori in dependen de tipul drumului Opera ia poate fi mai complet ca in cazul colect rii i grup rii informa iei din re ea de pe diferite h r i i schi e pe o hart comun unic In practic aceste opera ii necesit reproducerea h r ilor inainte de digitizare De regul modific rile i schimb rile se realizeaz mai u or pe h r ile de pe suport de hartie adic pan la digitizare Este necesar s fie definite exact elementele necesare care trebuie digitizate i regulile de clasificare a lor Experien a a dovedit (Aronoff 1989) c i in cazul reproiect rii extinse h r ile redactate manual economisesc 50 din costurile procesului de digitizare De aceea ele sunt considerate foarte importante in procesul de digitizare Datele identificator necesare pentru raportarea datelor h r ilor digitale la datele atribut computerizate sunt de obicei organizate dup h r ile redactate manual

412 Digitizarea

Procesul de digitizare const in transformarea datelor grafice din format analogic in format digital Aceasta ac iune presupune existen a unui digitizor (tablet digitizoare) conectat la un calculator i prev zut cu un soft specializat



masa digitala

puncte de control

harta

y

x

Fig 44 Digitizarea h r ii o tablet digitizoare se compune dintr-o plan et i o suprafa neted cu un sistem de coordonate intern propriu definit

Tableta digitizoare este o suprafa plan de diferite dimensiuni care con ine o re ea foarte fin de fire i care realizeaz pozi ionarea punctelor intr-un sistem de coordonate propriu prin ap sarea unor butoane de pe un cursor Aceast re ea este alimentat cu electricitate genereaz un camp electromagnetic Coordonatele acestui sistem la randul lor pot fi raportate la coordonatele terenului prin inregistrarea transversal a trei - ase sau chiar a mai multor puncte de teren cunoscute cum ar fi intersec ii ale liniilor grilei punctelor de poligonometrie sau a reperilor de hotar

Aceste inregistr ri transversale permit calculul parametrilor de transformare care pot fi utiliza i mai apoi pentru a calcula coordonatele-teren de la coordonatele digitizorului Unele programe transform coordonatele in mod continuu in timpul digitiz rii in timp ce altele trec la etapa de editare

Transform rile conforme implic transferul coordonatelor digitizorului (indicator numeric dispozitiv de convertire analogic-numeric) in coordonate-teren prin transla ia paralel rota ia paralel i modificarea sc rii Toate obiectele i i p streaz formele lor ini iale originale Transform rile afine modific dimensiunile obiectelor prin modific ri inegale ale sc rii pe x i y i rota ii inegale ale axelor x i y Aceast metod compenseaz contrac ia variabil de pe hart

Raporturile matematice sunt Transformare conform

bxaycY

byaxcX

2

1 (1)

Transformare afin

ybxacY

ybxacX

222

111

(2)

Unde

X i Y sunt coordonate-teren

x i y coordonatele digitizorului

a b c sunt parametrii de transformare Inainte de a incepe procesul de digitizare trebuie s stabilim scopul s alegem h r ile

care deja exist pe suport de hartie i s definitiv m straturile O hart poate fi digitizat pentru mai multe scopuri fie pentru a fi pur i simplu reprodus fie pentru a fi utilizat intr-un GIS sau s fie integrat intr-o baz de date spa iale ca parte component a unei h r i digitale deja existent Scopul va decide i alegerea caracteristicilor h r ilor in spe temele i gradul de detaliere scara sistemul de coordonate Dup fixarea temelor vom decide cate straturi vor fi necesare Cand se spune c se digitizeaz o hart atunci de fapt se creeaz un strat Tot acum se vor ine cont de eventualele interdic ii impuse de produsul cu care se vor face prelucr rile

In ArcInfo spre exemplu nu se permite existen a pe un acela i strat a punctelor i



poligoanelor deoarece fiecare genereaz un fi ier cu extensia PAT avand specifica ii diferite (Point Atribute table i respectiv Poligon Atribut Table) In orice caz este de preferat indiferent de programul utilizat in digitizare i de produsul GIS cu care se face

prelucrarea ca fiecare strat

s con in un singur tip de primitiv grafic strat punct strat arc strat poligon Punctele de control se dau la inceputul fiec rei sesiuni de lucru i sunt in num r minim

de patru Se citesc din fi ier coordonatele care se numesc adev rate dup care se digitizeaz aceste puncte Dup ce punctele cunoscute sunt inregistrate poate incepe digitizarea (convertirea din analogic in digital) Sunt folosite 2 metode In cazul digitiz rii punctate un fir reticular este plasat de asupra imaginii care trebuie inregistrat i se apas pe butonul de introducere a informa iei In cazul digitiz rii continue firul reticular este desenat de-a lungul unui simbol linear i informa ia despre imagine este introdus automat la intervale de timp prestabilite 5secund ) sau de distan (cum ar fi 5cm) Introducerea datelor poate de asemenea fi automat potrivit sub form de curb cu mai multe intr ri pe m sur ce raza curbaturii descre te

Fig 45 Principiul digitiz rii continue

Digitizarea punctat necesit ca operatorul s selecteze permanent punctele i tastele necesare pentru a introduce datele De aceea aceast metod este mai potrivit pentru puncte individuale i pentru liniile care cuprind segmente drepte cum ar fi hotarele propriet ilor i conturul (schem plan) cl dirii

Cantitatea i calitatea informa iilor ob inute prin digitizare depinde de urm torii factori

performan ele echipamentului

calitatea surselor de date

factorul uman Digitizarea continu necesit echipament (hardware) i programe (software)

computerizate cat mai sofisticate (deoarece viteza de introducere a datelor poate fi i mai mare) i abilit i mai mari ale operatorului Dac aceste cerin e sunt satisf cute digitizarea continu

este reu it pentru digitizarea liniilor sinuoase (ondulate) cum ar fi contururi i hotare ale diferitelor tipuri de sol Deficien a ei este c in cazul in care parametrii nu sunt selecta i atent digitizarea continu poate genera cantit i imense de date inutile Digitizarea punctat este preferabil celei continue pentru introducerea datelor cu precizie inalt Liniile curbaturii fixe cum ar fi hotarele propriet ii pe drumuri cotite pot fi trasate prin raze ale curbaturii mult mai simplu decat prin punctele ei constituente Digitizarea cuprinde introducerea codurilor tematice pentru tipurile de obiecte i coduri de identificare care une te tipurile de obiecte cu datele atribut De exemplu digitizarea unei cl diri include introducerea codului tematic al cl diri i a unui identificator pentru tipul dat de cl dire Un num r nou de identificare este introdus pentru urm toarea cl dire etc Codurile sunt introduse cu ajutorul tastierei sau prin bara-meniu

In unele sisteme codurile de identificare ale obiectelor h r ii pot fi introduse direct cu condi ia ca datele atribut stocate s fie disponibile in mod interactiv pe ecran

Precizia i evolu ia (mersul) digitiz rii trebuie verificate pe parcursul lucrului Verificarea poate fi manual sau semiautomat In unele sisteme rezultatele pot fi afi ate



permanent pe ecran in cazul celei semiautomate o varietate a verific rii de tip ecou persoan -ma in (compararea datelor primite introduse cu cele originale) Afi area pe ecran permite operatorului s verifice lucrul efectuat i s evite introduceri repetate a datelor

Digitizarea introduce deseori erori Erorile tipice includ linii de contur care se intersecteaz goluri intre linii care trebuie s fie megie e dar nu se suprapun sau nu reu esc s se apropie linii care se intersecteaz care nu trebuie s se acopere dar se acoper linii care se intalnesc intr-un punct gre it sau se intersecteaz obiecte cu coduri necorespunz toare sau f r coduri in general precum i detalii absente

a ) b ) c )

Fig 46 Erori tipice care pot ap rea in timpul digitiz rii De obicei survin 3 tipuri de erori care pot necesita mult timp pentru corectarea lor Tipul de eroare ilustrat in desenul (b) in

care liniile atarn nepotrivit este u or de corectat automat De aceea se recomand in general ca in timpul digitiz rii s se prefere situa ia (b) situa iei (a) Eroarea ilustrat in

partea (c) creeaz un poligon nou f r sens

Unele erori pot fi corectate mai u or decat altele De exemplu este mai bine ca digitizarea a 2 linii apropiate de punct s rezulte in intersectarea lor decat s nu se intalneasc deloc Liniile incruci ate sunt mai u or de procesat in special dac liniile invecinate originale ( i incruci rile lor incorecte) sunt in mod normal p r i ale hotarului unui poligon inchis Iar un poligon cu construc ia geometric incorect este mai u or corectat decat un poligon care r mane deschis Unele sisteme suport alinierea la un program pentru a recunoa te i a se conecta la puncte sau linii astfel incat nodurile poligoanele inchise i liniile invecinate s fie create repede Operatorii califica i pot ajunge in mod normal la o precizie de plasare a firului reticular de plusmn005 pan la plusmn006 mm

Timpul necesar pentru digitizare depinde de gradul de complexitate a h r ii in cauz cat i de codificarea informa iei descriptive asociate elementelor O regul empiric (mat)Regula degetului mare (el) (pentru determinarea sensului curentului electric) presupune c digitizarea evolueaz cu viteza de un poligon pe minut In majoritatea cazurilor digitizarea poate fi efectuat utilizand un program computerizat Aceasta este i convenabil i rapid in primul rand deoarece nu sunt necesare alte dispozitive de calculare iar in al doilea rand deoarece computerele personale au i capacitatea i viteza potrivite pentru a realiza sarcina dat

Corectarea erorilor editarea structurarea topologic etc pot fi efectuate folosind programe convenabile specializate

Abilitatea operatorului este decisiv atat in ceea ce prive te timpul necesar pentru digitizare cat i in ceea ce prive te calitatea ei Pentru majoritatea dispozitivelor GIS s-a constatat c operatorii cu experien in cartografie sunt de preferat celor cu experien in calculatoare sau alte discipline Operatorii trebuie instrui i pentru a in elege conexiunile

logice dintre hotarele propriet ilor re ele de conducte hotarele dintre tipuri de sol i alte subiecte care sunt digitizate i pentru a folosi meniul programului la maximum pentru a putea corecta propriile lor erori de

digitizare Procesul de digitizare propriu-zis presupune urm toarele etape

Fixarea punctelor de control i apoi digitizarea lor Dup aceast opera iune se va afi a o eroare calculat prin metoda celor mai mici p trate Dac eroarea este acceptat se va trece la planul urm tor in caz contrar procesul se reia

Fixarea dimensiunii h r ii



Digitizarea punctelor

Digitizarea arcelor

Digitizarea poligoanelor (dac este permis in acel strat)

Salvarea fa ierului

In mod normal produsul digitiz rii manuale trebuie editat iar calitatea de ameliorat

Sarcinile cuprind

Corectarea erorilor

Introducerea datelor lips

Formarea topologiei Datele sunt verificate vizual pe ecran isau prin o list de date tip rite pentru testare

Geometria codurile de identificare i alte coduri tematice pot fi desenate (schi ate) i verificate O list de date tip rite pentru testare poate fi expus in partea de sus a originalului pe o mas luminat i astfel comparate etap cu etap

Compararea se efectueaz mai u or atunci cand sunt digitizate cateva subiecte decat atunci cand fiecare parte este tip rit i comparat cu originalul separat Erorile pot fi corectate iar datele lips introduse in programul de digitizare sau in programele GIS

Totu i editarea datelor deseori consum mult timp astfel incat atunci cand datele originale sunt s race editarea poate lua mai mult timp decat digitizarea original Un program poate de exemplu s identifice erori de tipul celor ilustrate in Figura 6 i va terge automat segmentele de linii care nu sunt necesare va uni liniile i va inchide poligoanele Totu i programele automate nu sunt solu ii universale In practic ele deseori corecteaz devierile i golurile care ar trebui l sate separat

Formarea topologiei de asemenea descoper multe erori De regul acela i num r de poligon va fi atribuit ambelor p r i ale unei linii neconectate intr-o structur de poligon Aceasta este alogic intrucat toate liniile intr-o structur de poligon trebuie s marcheze contururile dintre poligoanele adiacente Unele din alte func ii de control sunt de asemenea incorporate in formarea topologiei

413 Scanarea

Procesul de scanare const in conversia datelor din format analogic (cum sunt h r ile tradi ionale pe suport de hartie imagini aeriene sau orice alt imagine) in format digital

H r ile sunt scanate pentru a fi

utilizate ca baz pentru alte informa ii cartografice (vectoriale)

convertite datele scanate in date vectoriale pentru utilizarea lor in GISSIT vectorial

Procesul de scanare necesit ca o hart scanat

s fie de calitate cartografic superioar cu linii text i simboluri clar definite

s fie curat f r pete (alte culori) str ine

s aib linii cu l imea de 01 mm i mai mari Procesul de scanare este analogic cu fotocopierea Un fotocopiator scaneaz imaginea

i apoi o stocheaz intr-un fa ier raster care ulterior poate fi prelucrat utilizand un produs de procesare a imaginii Cel mai utilizat format este TIFF (Tag Image File Format) Rezultatul va fi un fa ier in sistem de reprezentare raster Acest fa ier se poate utiliza fie pentru o simpl afi are sau in combina ie cu alte elemente ale BDS (h r i vectoriale sau imagini) fie pentru a ob ine o hart vectorial

Scanarea este totodat i o etap intermediar in digitizarea pe monitorul calculatorului Numit i vectorizare aceast metod se deosebe te de digitizarea pe plan et prin inlocuirea digitizorului cu un program care permite realizarea elementelor vector cu ajutorul mouse-ului pe harta afi at de monitorul calculatorului Scanarea const din 2 opera ii scanarea i codificarea binar Scanarea unei h r i produce o gril (elemente de imagine) cu nivele ale sc rii cu tonuri de



gri care se plaseaz numeric intre 0 (negru complet) i 255 (alb pur) In mod normal scanerele de h r i au rezolu ia de scanare 25 50 sau 100 m (1 m=0001 mm) Deoarece o hart cu linii alb-negru cuprinde doar linii negre pe un fundal alb scanarea va putea diferen ia clar negrul de alb In caul color fiec rei celule i se rezerv cate un byte pentru fiecare culoare de baz (ro u verde albastru) deci in total 3 bytes In plus densitatea de puncte variaz in func ie de performan ele scanerului Prin urmare scanerul trebuie s fie ajustat cu precizie la nivelul sc rii cu tonuri de gri corespunz tor demarca iei h r ii dintre alb i negru Dac nivelul setat este prea inalt informa ia important reprezentat prin linii mai sub iri poate fi pierdut dac nivelul setat este prea jos informa ii inutile cum ar fi pete culori sau praf ar putea fi introduse

nivelul la scara sura

linia de scanare

foarte inalt

nivelul sur mediu

foarte jos

Fig 47 Valorile sc rii cu tonuri de gri de-a lungul unei linii scanate Varfurile reprezint liniile de pe hart in timp ce bazele reprezint p r ile albe Se efectueaz teste pentru a se

stabili valoarea corect a sc rii cu tonuri cenu ii pentru fiecare hart scanat

Scanarea produce date voluminoase Cu dimensiunea unui pixel de 50 m sunt 400 pixeli pe mm2 i 6 pixeli intr-o linie cu l imea de 03 mm O hart cu dimensiunile de 60x80 cm codific circa 200 mln pixeli (elemente de imagine)

Ace ti pixeli sunt stoca i in

randuri i coloane iar mul i pixeli adiacen i au valori identice De aceea exist programe pentru a contracta volumul aglomerat de date stocate Datele binare sunt in special potrivite pentru comprimare codificarea se efectueaz pe un hard-disc comprim datele cu circa 90 iar unele tehnici avansate de comprimare pot ajunge la 98

De obicei o colectare de date are un antet al prefixului care con ine detalii cum ar fi parametri de transformare coordonate de teren ale col ului stang de jos i celui drept de sus dimensiunea pixelilor etc Fiecare element al unei imagini con ine doar un singur nivel al sc rii cu tonuri cenu ii sau posibil o valoare binar dar nici o informa ie despre ceea ce reprezint aceast valoare sau dac ea are vreo leg tur logic cu elementul adiacent O imagine a unei h r i scanate nu con ine astfel informa ie despre structurile de suprafa sau liniare interne De aceea nu este posibil de a conecta atributele la structuri pentru a defini dac acestea sunt drumuri sau rauri propriet i sau cl diri Intr-un cuvant o imagine scanat poate fi descris ca neinteligent

414 Editarea (imprimarea) datelor i imbun t irea calit ii lor

Dup scanare urm toarea faz este editarea in care dup ce s-a determinat precis cele trei categorii de date date utile (puncte linii poligoane) simboluri i zgomot se procedeaz la urm toarele opera iuni

Modernizarea datelor raster prin divizarea in trei categorii forme simboluri poten iale i interferen e



Indep rtarea interferen elor (zgomotul) i recunoa terea modelului simbolurilor pretendente in datele raster

Ingustarea i vectorizarea

Separarea datelor vectorizate in formate simboluri poten iale i interferen e

Recunoa terea modelului datelor vectoriale a simbolurilor pretendente

Corectarea erorilor

Codificarea

Suplinirea cu datele absente

Formarea topologiei Zgomotul este un termen preluat din acustic i reprezint date care sunt inregistrate

i nu sunt utile datorit unor perturba ii ap rute in procesul de scanare

Corectarea i editarea datelor sunt etape importante pentru evitarea erorilor Rareori datele ob inute sunt perfecte pentru un GISSIT Ele con in erori de diferite tipuri Dac datele raster vor fi utilizate ca imagine moart datele vor necesita o corectare minim sau nu vor necesita tratare ulterioar i pot fi utilizate ca date ale imaginii la scara cu tonuri de gri sau date binare Exist cateva moduri de sporire a calit ii datelor raster scanate

Datele raster nu con in coduri pentru obiectele h r i dar dac informa ia de pe hart este divizat in diferite straturi fiecare strat poate fi scanat individual pentru a produce date pertinente unui singur subiect Fiecare strat tematic poate fi convertit in date vectoriale cu un cod tematic unic

415 Conversia raster-vectori vectorizarea

Procesul de vectorizare poate fi rezumat astfel

Se inregistreaz doar pixelii care formeaz o structur cum ar fi o linie sau un poligon

Dintre pixelii r spandi i de-a lungul unei linii vor fi inregistra i cei din mijloc care in fapt formeaz scheletul structurii

Coordonatele se determin pentru punctul de start i cel de sfar it a fiec rui segment

Problema care a ap rut era cum s introducem o hart in calculator adic cum s fie ea reprezentat intern Fiind vorba de un calculator numeric este evident c stocarea trebuie f cut sub form de coduri numerice Dup experien e indelungate s-a convenit c reprezentarea intern a unei h r i s se fac in dou sisteme sistemul vector i sistemul raster In sistemul vector harta este construit in mare din puncte i linii fiecare punct i extremit ile liniilor fiind definite prin perechi de coordonate (x y)

Acestea pot forma arce suprafe e sau volume (in cazul in care se mai ata eaz inc o coordonat ) In sistemul raster imaginile sunt construite din celule numite pixeli

In cazul in care sistemul de baz este orientat vector datele in format raster vor fi transformate folosind conversia raster-vector Exist i posibilitatea conversiei vector-raster dac sistemul folose te cu prec dere date in format raster Formatul datei de lcuru este cel preferat de sistem Unele scanere vectorizeaz in timp ce scaneaz In caz contrar vectorizarea este de obicei o parte a procesului ulterior de editare Vectorizarea structurilor (linii simboluri etc) poate fi rezumat in 6 pa i

1 Un ir de pixeli care formeaz o structur cum ar fi o linie sunt inregistra i

2 To i pixelii transversalii liniei cu excep ia celor din centrul ei sunt inl tura i (desenarea scheletului)

3 Incepand de la sfar it pixelii sunt conecta i unul cate unul de-a lungul liniei (liniarizarea) 4 Curburile liniei sunt verificate conform maximei stabilite care dac este dep it indic c

linia nu mai este deja dreapt deci linearizarea se termin 5 Coordonatele sunt determinate pentru punctele ini iale i finale ale segmentului liniei

drepte i un vector de-a lungul segmentului este format corespunz tor



6 Treptat coordonate sunt atribuite liniilor i structurilor i vectorizarea continu

Rezultatul vectoriz rii este o structur continu cu o secven de coordonate care desemneaz linia de mijloc a structurii O ilustrare reu it a unei linii de pixeli poate fi observat in figura 48

VEC TO R

PUN CTELE C ARE AU C O O RD O NATE C UN O SC UTE

Fig 48 Vectorizarea unei linii scanate pe o hart Pixelii cei mai intuneca i constituie scheletul utilizat pentru vectorizare pixelii rastrer deschi i au fost inl tura i pixelii albi

pur reprezint suprafa a alb

Vectorizarea poate fi afectat de erori inclusiv

Deforma ii i intreruperi ale liniilor care se intersecteaz la noduri

Vectorizarea datelor inutile (a petelor care pot ap rea sub form de poligoane) de pe harta original

Vectorizarea informa iei alfanumerice i a textului

Intreruperi neinten ionate ale liniei care rezult in divizarea vectorilor

Simboluri linii punctate (c r ri contururi ale tipurilor de sol etc) care rezult in mul i vectori mici)

Curbe line care devin crestate-zim ite datorit introducerii de puncte de inflexiune in locurile unde nu este cazul

Multe produse program con in rutine de corec ie asigurand o scanare de calitate

Procesul include vectorizarea continu a datelor raster Toate opera iile de lucru sunt executate pe ecran astfel incat operatorul poate interveni in cazuri excep ionale Operatorul poate dirija sistemul in structuri de linii speciale cum ar fi conductele de ap pe o hart ce reprezint re ea de canalizare scanat astfel permi and ca con inutul datelor s fie separat in subiecte Alte informa ii cartografice nu vor fi vectorizate in afar de cele solicitate

416 Recunoa terea modelului

Datele scanate numerele literele simbolurile i alt informa ie de pe o hart nu pot fi diferen iate direct unele de altele toat informa ia cuprinde pixeli ai nivelului cu tonuri de gri (cenu ii) Totu i programele de recunoa tere a modelului pot analiza datele raster i vectoriale i deosebesc tr s turile unui model cunoscut Recunoa terea formelor i simbolurilor este cel mai bine efectuat pe date raster intrucat vectorizarea implic invariabil o pierdere de informa ie Cu



toate acestea datele raster sunt de obicei vectorizate inainte de recunoa tere

Pentru a facilita recunoa terea datele vectorizate sunt de obicei divizate in date privind

formatele i date pertinente simbolurilor poten iale (dup ce datele interferen e au fost filtrate) Recunoa terea literelor i cifrelor este deosebit de util ca i cea a liniilor i simbolurilor specifice h r ii

procesul de recunoastere

2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

b)a) c)

Fig 49 Recunoa terea textului Cifrele in imaginea raster binar (a) sunt r rite vectorizate i modelul recunoscut (b) iar apoi convertite in valori numerice digitale (c)

Recunoa terea modelului de obicei implic un sistem care este antrenat pentru a detecta modele specificate prin atribuirea probabilit ilor prezen ei lor posibile

417 Codificarea i editarea datelor raster-vector

Ca i digitizarea scanarea-vectorizarea introduce erori care trebuiesc corectate Corec iile se fac dup regulile structurilor vectoriale Harta rezultat nu con ine coduri de identificare pentru aputea fi legat de atribute Acestea se vor introduce de la tastatur proces pe care il numim geocodificare Odat acestea introduse harta reultat va fi un strat in format vector se apar ine BDS

42 Integrarea datelor imagine in GISSIT

In etapa de integrare datele primare ob inute in etapa interioar de colectare vor fi supuse unor tehnici specifice GISSIT in vederea utiliz rii lor in sistem Exist mai multe stadii dintre care amintim aici corectare i editare potrivirea marginilor foilor de hart schimbarea proiec iei generalizarea inregistrarea etc

Unele GIS-uri pot manevra i afi a pe ecran atat datele vectoriale cat i datele raster In principiu date raster pot fi

H r ile scanate

Documente fotograme scanate etc

Date satelitare

Imagini video ale h r ilor fotografiilor fotogramelor aeriene etc Datele vectoriale i cele raster pot fi afi ate simultan pe un ecran sus inut de memoria

divizat intre datele raster i cele vectoriale i inso it de un program de editare pentru ambele tipuri de date Datele raster sunt reprezentate in mod normal ca imagini cu tonuri de gri Intr-un cuvant cele dou ansambluri de date introduse trebuie s utilizeze acela i sistem de coordonate pentru imaginile afi ate Pozi iile relative ale pixelilor stabilite in numere in randuri i coloane sunt transformate in coordonate de teren folosind puncte selectate ale c ror coordonate sunt cunoscute (de exemplu col urile caselor intersec ii in re ea precum i intersec ii de drumuri)



Transform rile pot fi conforme afine sau de alt tip in dependen

de erorile sistematice intalnite

in datele scanate

EST

NORD

Fig 410 Transformarea inregistr rilor raster intr-un sistem de coordonate

Datele raster arhivate i stocate vor fi dezarhivate inainte de a fi afi ate pe ecran Dezarhivarea poate consuma mult timp dar dac este efectuat i datele dezarhivate sunt stocate in memoria de lucru timpul de r spuns al manevr rii este satisf c tor Datele h r ii scanate pot fi utilizate pentru a compila o imagine de baz dac harta generat este doar pentru orientare Un exemplu ar fi datele conductelor unei re elele care urmeaz s fie documentat in form raster dar pentru care rutele conductelor sunt in form vectorial Alte exemple includ date de satelit i imagini integrate in GISSIT vectorial Aplica iile imaginii raster includ formarea bazei pentru corectarea interactiv i modific rile datelor vectoriale Documentele scanate imaginile video i alte date pot fi integrate in GISSIT Datele raster pot fi stocate pe un disc video sau hard disc

955

610

589584106955

44 11044 5044 99

anul tipulIdentificarea cladirii

Baza de date a hartii digitale

date tabelare computerizate

Doc ID

sistem de imagine a documentului

Tabela index

Proprietatea

Proprietarul

Identificarea proprietatii

Proprietar

suprafata

adresaDocde identific

actMemoria imaginii

Fig 411 Integrarea documentului i a imaginilor scanate in cadrul unui GISSIT

43 Avantajele digitiz rii i scan rii

Avantajele digitiz rii manuale sunt

Poate fi efectuat cu un echipament ieftin

Necesit instruire minim

Nu are nevoie in mod special de calitate

superioar a h r ii

Dezavantajele sunt

Ea este dificil consum mult timp



Avantajele scan rii sunt c ea

Se efectueaz u or

Asigur compilarea rapid a imaginilor h r ii digitale

Dezavantajele sunt c

Fi ierele cu date raster sunt voluminoase i au nevoie de mult memorie

Datele atribut nu pot fi conectate direct la structurile liniilor i poligoanelor in datele raster

Datele raster sunt lipsite de inteligen i de aceea pot fi utilizate doar ca baze pentru desene

Ameliorarea calit ii datelor necesit o munc intensiv

Liniile pe h r ile raster m rite pot fi foarte groase i astfel incomode

Se cer h r i curate cu linii bine definite

Se cere echipament relativ costisitor

Este nevoie de personal experimentat De i scanarea produce cantit i imense de date datele raster comprimate nu vor

necesita mai mult spa iu de memorie decat datele vectoriale in format obi nuit (de exemplu ASCII) Un motiv ar fi c datele raster nu au instruc iunile de desenare voluminoase care sunt esen iale pentru datele vectoriale In timpul anilor 90 digitizarea manual a fost tehnica cea mai des folosit de i scanarea se pare c are un poten ial mai mare deoarece in multe aplica ii viteza este esen ial Dezvolt rile ulterioare in recunoa terea modelului vor contribui f r indoial la utilizarea scan rii pe scar larg



51 Fotograme aeriene i interpretarea fotogrammetric

F r indoial fotogramele au un grad de detaliu mult mai superior imaginilor satelitare

Conceptul de fotografie (fotogram ) a fost brevetat in 1885 de c tre scriitorul i fotograful francez Gasprad-Felix Tournachon (1820-1910) care avea pseudonimul de Nadar In anul 1856 Tournachon a avut curajul s urce intr-un balon intr-un sat din apropierea Parisului i astfel a f cut prima fotografiere aerian In 1909 pentru prima dat a fost utilizat aeroplanul De atunci fotografierea aerian a devenit o disciplin cu propria ei teorie i practic Deoarece fotogramele aeriene sunt f cute de la in l ime toate obiectele fotografiate apar ca fiind v zute din diferite unghiuri verticale Deci fotogramele aeriene necesit aproape intotdeauna o interpretare bun pentru a furniza informa ii pentru proiectarea h r ilor sau a detaliilor ca fiind v zute de la suprafa a p mantului Practic rezolu ia spa ial a acestora poate fi oricat de bun Fotografiile realizate in alb-negru (pancromatic) color spectrozonale multispectrale sau fals color scot in eviden anumite caracteristici ale suprafe ei terestre desigur in func iile de condi iile atmosferice sau perioada din zi sau an de inregistrare Fotografia conven ional este cea alb-negru sau color realizat in domeniul vizibil al spectrului electromagnetic iar cea neconven ional se consider fotografia in infraro u sau radio Fotografia in infraro u scoate in eviden anumite caracteristici ale suprafe ei terestre care nu pot fi redate de fotografia conven ional Spre deosebire de spectrul vizibil fotografia in infraro u poate fi luat i noaptea

Drumurile lacurile i raurile cl dirile terenurile agricole i p durile sunt clar vizibile pe fotogramele aeriene

Fig 51 Fotogram aerian

Alte caracteristici cum ar fi diferite tipuri de vegeta ie sol i forma iuni geografice sunt mai greu de interpretat Interpretarea exact depinde atat de experien cat i de descifrarea prin control la sol In consecin interpretarea fotografic a devenit o profesie calificat Interpretarea este bazat pe extragerea informa iei din forma obiectelor precum i din dimensiuni model umbre culoare sau tonuri cenu ii textur (in compara ie cu suprafe e invecinate mai mari) Pot fi utiliza i indicatorii indirec i cum ar fi forma suprafe ei modele secven iale localiz ri i anotimpuri

Fotogramele aeriene alb-negru pe filme sensibile au lungimi de und de la 04 la 07

CAPITOLUL 5 SURSE I MODELAREA DATELOR



m cele colore filme cu straturi sensibile de la 04 pan la 05 m (albastru) 05 pan la 06 m

(verde) i 06 pin la 07 m (ro u) sau infraro ii filme sensibile intre 07 i 11 m Survolarea unui teritoriu se face prin comand special i echipament sofisticat

Echiparea i lansarea unui satelit este in mod evident extrem de costisitoare ins faptul c ace tia capteaz i transmit in mod continuu mul i ani au ca rezultat un pre acceptabil Se apreciaz c o imagine aerian ale aceleia i suprafe e este de 10 ori mai scump decat una satelitar Cele dou sisteme nu se exclud fiecare avand un rol precis definit Imaginile satelit implic studii pe suprafe e mari deci la o scar mic in timp ce aerofotogramele sunt inregistrate la o scar mare

Fotogramele aeriene ca majoritatea fotogramelor sunt efectuate cu o lentil care cuprinde o suprafa relativ mare i o repet inversat pe o suprafa mai mic pe un negativ Geometria implicat in acest proces este numit proiec ie central

H a r t a p r o ie c t ie o t o g o n a la

T e r e n

F o t o g r a m a a e r ia n a p r o ie c t ia c e n t r a la

c e n t r u l p r o ie c t ie i

Fig 52 Proiec ie central i proiec ie ortogonal a terenului

Un punct de pe plan (de pe suprafa a p mantului fotografiat) este proiectat pe un plan secund (negativul) astfel incat punctul original i imaginea lui pe planul secund s se afle pe o linie dreapt care trece printr-un punct fix (focarul lentilei) care se afl in afara ambelor planuri Fotogramele aeriene implic intotdeauna un anumit grad de distorsiune deoarece punctul de avantaj nu este intocmai vertical i deoarece terenul este foarte rar complet orizontal sau complet neted In consecin informa ia pe fotogramele aeriene trebuie transferat intr-un sistem de coordonate terestru pentru calcularea lungimilor i suprafe elor sau inainte de a fi introduse in GIS cu alte date ale h r ii Dac sunt cunoscut in l imile terenului fotogramele aeriene pot fi transformate in imagini cartografice reale (ortofotoh r i) Datele fotogrammetrice sunt utilizate pentru a crea i revizui h r i folosind diverse aparate fotogrammetrice

Deci fotografia aerian este utilizat pentru construirea de pe h r i la scar mare i medie dar acestea sunt completate pe teren cu alte tipuri de informa ii care nu se reg sesc pe fotografie cum ar fi de exemplu toponimia

52 Teledetec ia Procesarea imaginilor satelitare

Tehnologiile teledetec iei au inceput in anul 1960 odat cu apari ia capacit ilor tehnice ale sateli ilor lansa i pe orbita P mantului care concordau cu posibilit ile crescande ale



computerelor de a manipula cu cantit i mari de date Dou modalit i de observare s-au eviden iat optic pasiv care opereaz cu lumina solar reflectat i radia ia termic reemis i modalitatea prin microunde care ca i radarul opereaz cu transmiterea i reflectarea energiei in por iunea de microunde a spectrului frecven ei radio In afar de natura fenomenelor observate diferen a dintre cele dou modalit i este de ordin tehnic Se presupune ca spectrul optic s se extind de la cea mai mic lungime de und in regiunea ultraviolet pan la lungimea de und de 1000 m in por iunea mai lung de raze infraro ii Aceasta este limita lungimii de und scurte a radia iei care poate fi generat i detectat u or de c tre aparatele electronice cu unde scurte La mijlocul anului 1991 Agen ia Spa ial American (ESA) a lansat Satelitul Resurselor P mantului ERS-1 cu capacitatea util care con ine dispozitive de proiectare pe radar

521 Ikonos i Quickbird

Satelitul IKONOS a fost lansat de c tre compania Space Imaging (SUA)de pe baza aerian Vandenberg pe data de 24 septembrie 1999 Satelitul a fost lansat pe o orbit joas de 680 km solaro-sinhron care asigur trecerea lui asupra oric rei zone a P mantului la fiecare 2-3 zile Satelitul IKONOS este destinat pentru captarea imaginilor digitale ale suprafe ei terestre cu o rezolu ie spa ial de 1m in timp real

Imagini pancromatice cu rezolu ia de 1m ob inute de la satelitul IKONOS permit identificarea obiectelor de pe suprafa a terestr cu dimensiuni nu mai mici de 1m Datorit preciziei i rezolu iei inalte imaginile satelitului IKONOS prezint un material pre ios pentru crearea i actualizarea h r ilor de asemenea ob inerea noilor caracteristici despre relief De la satelitul satelitul IKONOS de asemenea se pot ob ine imagini multispectrale cu o rezolu ie de 4 m Datorit

calit ilor sale spectrale unice imaginile sunt un material pre ios pentru efectuarea cercet rilor analitice i sunt utilizate pe larg in mai multe domenii (gospod rii s te ti i silvice resurse naturale ecologie etc)

Dou serii de produse ob inute pe baza imaginilor de la satelitul IKONOS sunt Geo i Orthorectified Pe lang aceste pe baza datelor primite de la IKONOS se creeaz modele auxiliare (modele digitale pe baza stereofotogramelor)

Datele satelitare se folosesc i pentru crearea mozaicare alc tuite din cateva cadre (fotografii satelitare) Prin combinarea cadrelor se pot ob ine imagini mozaice care acoper un teritoriu de 10 000 km pe baza datelor pancromatice ortotransformate cu rezolu ia de 1 m date multispectrale cu rezolu ia de 4 m i date metrice in culori

Fig 53 IKONOS Vedere general



Fig 54 Imagine pancromatic IKONOS

Satelitul QUICKBIRD a fost lansat la 18 octombrie 2001 de pe baza aerian Wandenberg (SUA) Proprietarul satelitului este compania DigitalGlobe (SUA) Satelitul a fost lansat al turi de orbita solar sinhron cu in l imea de 450 km care ofer trecerea lui deasupra oric rei zone a p mantului la fiecare 1- 35 zile Satelitul QUICKBIRD este destinat pentru ob inerea imaginilor digitale a suprafe ei terestre cu rezolu ia de 64 cm in regimul pancromatic de 25 m intr-un regim multispectral Principalele avantaje al satelitului QUICKBIRD sunt este larga re ea de acoperire (m rimea ariei de acoperire este de 165 165 km) cu o inalta precizie metric

Caracteristicile imaginilor

proiec ii cartografice la necesitatea utilizatorului

Precizie in spa iu 23 m CE 90

Cea mai inalt autoriza ie accesibil pentru comercializare

60 cm sau 70 cm in banda pancromatic

70 cm pentru reprezentare in culori naturale sau infraro u precum i in sintetizarea imaginii (4 benzi)

Priorit ile datelor QUICKBIRD

Localizarea obiectelor

Determinarea caracteristicilor obiectelor eviden ierea i clasificarea obiectelor pe imagine urm rirea observa iilor

Primirea datelor numai pe teritoriul cercetat

Imbun t irea posibilit ilor de clasificare i identificare a caracteristicilor obiectelor in zonele intunecate sau in zonele iluminate care permit efectuarea unui lucru mai exact pentru imbun t irea calit ii imaginii

Acordarea datelor in proiec iile cartografice clasice i formatele ofer posibilitatea de

a evita dificult i in lucru cu imaginile

Fig 55 Imagine pancromatic cu rezolu ia 61cm



Tabelul 51

Rezolu ia spa ial i spectral QUICKBIRD

Banda pancromatic

Banda spectral

Tipul produsului Rezolu ie spa ial

Black amp White 450

900 nm

Albastru 450

520nm

Verde 520

600nm

Ro u 630

690nm

Infraro u apropiat 60

900nm

Pancromatic 60 cm sau 70 cm

Spectrozonal 24m sau 28m

Culori reale 60cm sau 70cm

Culori infraro ii 60cm sau 70cm

Imagine sintetizat (4 benzi)

60cm sau 70cm

53 Ridic ri topografice

M sur torile executate cu tahimetrul electronic sunt utilizate i in lucr ri cadastrale la crearea bazei geometrice a cadastrului precum i la ridic ri topografice pentru elaborarea planurilor pe terenuri mici

La ridicarea prin metoda tahimetric densitatea punctelor de reper trebuie s asigure posibilitatea desf ur rii drumuirilor tahimetrice care corespund cerin elor tehnice expuse in tabelul de mai jos

Tabelul 52

Caracteristicile tehnice in ridic rile topografice

Nr crt

Scara Lungimea maxim a

drumuirii in m Lungimea maxim

a laturei in m

Num rul maxim al

laturilor in drumuire

1 2 3 4 5

1 10000 1 5 000 1 2 000 1 1 000 1 500

2000 1200 600 300 200

400 300 200 150 100

7 6 5 3 2

Distan ele dintre punctele drumuirii tahimetrice pan la piche i nu trebuie s dep easc valorile

- pentru ridicarea la scara 110 000 - 200 m - 1 5 000 - 150 m - -- 1 2 000 - 100 m - 1 1 000-80 m - 1 500 - 60 m



Unghiurile in drumuirile tahimetrice se m soar cu o serie de observ ri Oscila iile

dintre valorile unghiului ob inute din dou semiserii de observ ri nu trebuie s dep easc 30 Eroarea liniar de lungime se determin dup formula

400 n

sfs in care

S lungimea drumuirilor in m n

num rul laturilor in drumuire

Lucr rile de teren la ridic rile tahimetrice se imbin in mod obligatoriu cu prelucrarea

imediat de birou a materialelor ridic rii Dup efectuarea ridic rii tahimetrice se prezint urm toarele documente

plan ele i schi ele

registrele ridic rilor tahimetrice (dischete)

planul ridic rilor tahimetrice

schi a re elei de reperaj de ridicare

tabelele calcul rii coordonatelor re elei de reper

procesele-verbale de control i recep ie a lucr rilor Ridicarea contururilor construc iilor pe teren se efectueaz prin metoda

fotogrammetric cu precizie inalt

Iar dac materialele ridic rii fotogrammetrice lipsesc sau ridicarea prin metoda fotogrammetric este neconvenabil atunci ridicarea terenurilor cu construc ii se efectueaz prin m su rtori terestre

Precizia localiz rii punctului ridic rii topografice de obicei variaz intre plusmn1 i plusmn10 cm in dependen de cum sunt efectuate m sur torile Viteza de m surare depinde de varia iile topografice i gradul de modelare dorit Ridicarea topografic este deseori utilizat la actualizarea informa iei pentru referin e ca baz pentru m surarea detaliilor de teren liniilor de demarcare a propriet ii cl dirilor localiz rii capacelor de canalizare etc precum i pentru suprafe e mai mici i pentru detalii care trebuie m surate cu foarte mare precizie Fotogrammetria este de obicei utilizat in cartarea suprafe elor mai mari

In mod normal pentru ridicarea topografic este nevoie de dou persoane una pentru a opera aparatul i alta pentru a merge in teren i a selecta punctele topografice cu o prism reflectoare de m surare Alte sisteme permit ca aparatele s fie teleghidate (comandate la distan ) i aceea i persoan poate opera atat aparatul cat i prisma Impreun cu un penpad (carnet unde m sur torile se scriu cu creionul) ele alc tuiesc o sta ie de m surare complet pentru o persoan Alegerea punctului de m surare este decisiv pentru faptul cum realitatea va fi reprodus in GIS In situa iile in care este necesar un grad inalt de precizie sunt deseori create instruc iuni i proceduri de m surare speciale

Fig 56 Sta ie total



54 Posibilit i de utilizare a tehnicii GPS in lucr ri de cadastru

Indesirea re elelor geodezice utilizand tehnologiile GPS serve te drept baz pentru

executarea lucr rilor cadastrale crearea bazei geometrice a cadastrului Avantajul utiliz rii sistemului GPS const in faptul c se exclude necesitatea

vizibilit ii directe intre dou puncte din care se transmit coordonatele i intre punctele ce trebuiesc determinate

Fig 57 Tehnologii GPS in lucr ri de cadastru

La dezvoltarea re elei geodezice de indesire trebuie de luat in vedere c tehnologia-GPS are i unele restric ii pe traseul satelit-antena a sistemului receptor in orice moment in timpul m sur torilor pot ap rea diferite obstacole la momentul m sur rilor Ca de exemplu fi ii forestiere inalte

din apropiere cl diri inalte i diferite construc ii

Cele mai deseori in practic se utilizeaz sistemele satelitare GPS cu una i dou frecven e

Avantajul sistemelor cu dou frecven e const in faptul c ele permit determinarea mai rapid i mai exact a coordonatelor i ac ioneaz la o distan mai mare

Sistemele satelitare GPS func ioneaz in sistemul interna ional de coordonate WGS

- 84

Dac lipse te leg tura cu sistemul interna ional de coordonate WGS-84 indesirea re elelor se efectueaz dup metodele de transformare Metodele de transformare se aleg astfel ca punctele ini iale s fie amplasate in interiorul modelului Suprafa a ocupat de modelul de transformare trebuie s fie de 30-50 km i s con in cel pu in 4 puncte in sisteme de coordonate MOLDREFF 99 i WGS-84

La unul din punctele ini iale se instaleaz sta ia satelitar de referin reference iar a doua sta ie

receptor portabil se instaleaz succesiv la celelalte puncte unde se inregistreaz datele ob inute de la sateli i

Utilizand datele furnizate de la sateli i i cu ajutorul programului de prelucrare a m sur torilor de teren se determin coordonatele punctelor in sistemul WGS-84

Indesirea ulterioar a re elei geodezice se efectueaz in baza punctelor ini iale selectate anterior in cadrul modelului de transformare Cu acest scop sta ia de referin poate fi instalat in orice loc convenabil iar sta ia de deplasare mai intii (pentru racordare) se instaleaz la unul sau

dou puncte cunoscute iar apoi - la punctele de indesire proiectate Coordonatele ob inute pot servi ca materiale ini iale la desf urarea diferitelor drumuiri

i la executarea ridic rilor Prelucrarea datelor m sur rilor include urm toarele procese l rgite

- calculele pe teren inclusiv cele de control - lucr rile de birou i calculele de compensare

Dup finalizarea calculelor de compensare toate materialele se preg tesc pentru a fi folosite la intocmirea cataloagelor de coordonate i altitudine i a rapoartelor tehnice privind lucr rile geodezice efectuate



Nota explicativ anexat la calculele de compensare va cuprinde urm toarele

informa ii - date referitoare la sistemul de coordonate i altitudine - lista re elelor introduse in compensare i caracteristicile lor tehnice

- date referitoare la baza ini ial - metodele de compensare particularit ile lor i aprecierea preciziei - indicele alfabetic al punctelor

- date referitoare la programul de calcul

55 Conceptul de modelare

Scopul introducerii conceptului de modelare in cadrul unui GISSIT este de a oferi posibilitatea combin rii datelor din diverse surse pentru a descrie i analiza interac iunile dintre date constituind un suport pentru luarea deciziilor

Oricat de multe opera ii elementare ar con ine un GISSIT acestea nu pot satisface toate cerin ele utilizatorului avand in vedere domeniile foarte diferite de aplica ii posibile Practic nu exist metode generale de rezolvare a unor probleme specifice De i produsele GIS ofer o mare varietate de aplica ii practic este posibil s cuprind programe pentru modelare

Nu toate elementele unei suprafe e geografice pot fi reprezentate intr-o baz de date digital Mai mult ca atat utilizatorii pot fi interesa i doar de unele elemente separate de pe o zon geografic specific De aceea in momentul cre rii unei baze de date GISSIT trebuie s se defineasc explicit ce fel de informa ie va con ine aceast baz ce tipuri de date geografice vor fi utilizate structurarea informa iei in baza de date

Modelarea devine cadrul pentru stocarea reprezent rilor abstracte ale lumii reale reduce volumul colec iei de date i permite utilizatorilor s selecteze seturi de date corespunz toare intereselor sau problemelor particulare

Modelarea complex conduce la asocierea dintre un soft specializat i un produs GISSIT

Integrarea GISSIT cu alte sisteme specializate in vederea model rii implic cateva probleme Fie produsul soft respectiv este integrat in programele incorporate in GIS fie invers In orice caz doar un singur mediu de programare din cele dou va dicta structura modelului

Exist produse GIS care permit ad ugarea de func ii noi prin scrierea de programe de c tre utilizatori pentru anumite genuri de aplica ii

O hart in form tradi ional pe suport de hartie este un model reprezint o realitate este simplificat obiectele apar in form abstract se folose te pentru a ob ine informa ii directe sau care va face obiectul unei prelucr ri in vederea ob inerii unor alte informa ii Un model vectorial este o transpunere a h r ii tradi ionale in al i termeni abstrac i care

are ca scop primordial stocarea pe un suport magnetic iar apoi afi area interpretarea i prelucrarea De asemenea modelul raster este o alt form de reprezentare a unei h r i tradi ionale sau a unui peisaj bazat pe cu totul alte principii i urm rind in mare acelea i scopuri O func ie care reprezint profilul de versant este tor model Distribu ia pe o suprafa a unor parametri reprezentand concentra ia unui poluant este de asemenea un model Maniera de ob inere a unor astfel de modele se nume te proces de modelare

Procesul de modelare in cadrul unui GISSIT implic opera ii asupra bazei de date geografice i reprezint obiectul principal al analizei spa iale Un model bazat pe GISSIT presupune combinarea unui set de mai multe date spa iale i atribut in intrare rezultand in

urma unor prelucr ri o singur hart in ie ire Procesul de prelucrare se bazeaz pe algoritmii stabili i inainte atat pe cale empiric cat i pe cale matematic Modelarea matematic se imparte in dou categorii mari modelare bazat pe rela ii matematice precise i modelare stohastic sau probabilistic care presupune un anumit grad de incertitudine m surabil



Orice proces de modelare presupune acceptarea unor ipoteze f r de care modelul nu

poate fi construit Aceste ipoteze pot specifica o stare de fapt care in principiu poate fi modificat Prelucrarea automat conduce la rezultate rapide fapt care permite testarea unor ipoteze alternative Tot in acest sens se pot studia situa ii teoretice care nu exist la momentul analizei Studiul fenomenelor bazate pe scenarii ipotetice poate avea ca rezultat h r i oferind o baz pentru explicarea unor fenomene poten iale

In studiul unui fenomen bazat pe modelare spa ial este preferabil s se inceap cu un model foarte simplu Mai precis num rul de variabile s fie cat mai mic iar datele de prelucrat (in special h r ile digitale) s aib o structur cat mai simpl iar num rul de opera ii s fie de asemenea limitat

56 Clasificarea erorilor

Erorile sunt inevitabile in orice tip

de m sur tori cantitative acestea situandu-se intr-un domeniu foarte larg de la erori neglijabile la erori grosiere Ele pot fi introduse in orice faz de prelucrare

Fiecare proiect GISSIT este unic in felul s atat in datele pe care le utilizeaz cat i in analiza care se face i a rezultatelor ob inute Atunci cand se intreprinde un proiect GISSIT este necesar s se in seama de anumite proceduri care s asigure succesul proiectului Toate proiectele GIS au ca scop principal producerea de date de mare acurate e i date cu semnifica ie la un pre cat mai sc zut Aspectul cel mai important al unui proiect este dat in ultima instan de calitatea datelor de intrare Cu cat acestea sunt mai precise cu atat rezultatele sunt mai bune mai calitative A Erori care fac obiectul datelor de intrare i sunt independente de GISSIT 1 Erori provenite din inregistr rile datelor primare datorate inacurate ii instrumentelor

Senzori de pe sateli i

Aparate foto aeriene

Sta ii GPS

Instrumente de observare i m surare a datelor atribut 2 Erori care apar in procesul de preluare i prelucrare a datelor (h r i

tabele) cu instrumente i echipamente nespecifice GIS a Crearea h r ilor in sistem tradi ional

Erori datorate inexactit ii re elei geodezice

Incurate ea instrumentelor cu care se execut harta b Editare de date

Erori datorate conversiilor fi ierilor dintr-un format in altul

Erori datorate modific rii sc rii i redesen rii h r ilor B Erori introduse in cadrul proces rii datelor in GIS

1 Erori in date de intrare

Inacurate ea digitiz rii (a echipamentului i a operatorului)

Inacurate ea de intrare a datelor atribut

Erori datorate colect rii datelor

Specificare incorect a coordonatelor punctelor pentru georeferen iere 2 Erori datorate manipul rii datelor

Interpolarea curbelor

Conversia din vector in raster

Conversia din raster in vector

Date colectate la diferite sc ri i combinate a Erori in stocarea i prelucrarea datelor

Precizia i procesarea datelor



Erori in stocarea datelor intermediare

Suprapunerea straturilor

Analiza imaginilor satelitare sau aeriene

b Erori introduse in afi area datelor

Inacurate ea echipamentului (plotter imprimant )

Inacurate ea suportului

C Erori de metod

definirea incorect a claselor de obiecte

necunoa terea exact a contururilor arealelor

erori datorate algoritmilor de calcul Una dintre problemele complexe care apare este propagarea erorilor Cu cat num rul de

prelucr ri este mai mare cu atat precizia rezultatelor scade Aceasta se intampl deoarece calculatorul lucreaz cu un anumit num r de cifre semnificative Acest lucru scoate in eviden importan a preciziei in datele de intrare



61 Principalele produse software GISSIT

Sistemul Informatic Geografic pentru o aplica ie particular poate fi dezvoltat prin utilizarea unei game largi de software In mod obi nuit acestea se incadreaz intr-una dintre urm toarele categorii

soft special proiectat pentru dezvoltarea GIS (cum ar fi ArcInfo)

soft pentru proiectarea asistat de calculator (CAD) sau cartografiere asistat de calculator (Computer Aided Mapping - CAM)

soft cu scop general cum ar fi Sistemele de Gestiune a Bazelor de Date (SGBD) Decizia alegerii pachetelor de programe ce vor fi utilizate nu este de loc o sarcin

u oar Un sistem modern interactiv presupune utilizarea unor programe ale c ror componente s satisfac urm toarele sarcini

introducerea editarea verificarea i validarea datelor

gestiunea bazelor de date

analiza i transformarea datelor

afi area i redarea datelor In urm toarea abordare am reprezentat cele mai des intalnite produse software GISSIT

in lume Tabelul 61

Produse software GISSIT

Produsul Firma

produc toare Hardware

Sistem de operare

Tip de date

Aplica ii

1

2 3

4

5

6

ALK-GIAP AED Graphics Sta ie grafica VMS UNIX

Vector (raster)

Geodezie Cadastru Diverse

ARCINFO ESRI USA Sta ie PC UNIX DOS

(vector) raster

Diverse

Geographics INTERGRAPH Sta ie PC WINDOWS (vector) raster

Diverse

GeoMedia BENTLEY Sta ie PC WINDOWS (vector) raster

Diverse

CADdy Ziegler GmbH Sta ie PC DOS (vector) raster

Diverse

ERDAS CIS Graphics Sta ie PC UNIX DOS

(vector) raster

Diverse

Geo Package

GEOPS Sta ie PC VMS DOS Vector Raster

Cadastru Diverse

GRASS Space Center Sta ie PC UNIX DOS

(Vector ) raster

Diverse

GTIS IBM Sta ie PC Propriu Vector (raster)

Geodezie Diverse

IDRISI Clarck University

PC DOS Raster Diverse

CAPITOLUL 6 SURSE I FORMATE DE DATE EXTERNE



1

2 3

4

5

6

INFOCAM Kern AG Sta ie grafica VMS Vector

Fotogrammetr Geodezie Topografie Cadastru

INFORMAP ABB GmbH Sta ie grafica VMS Vector Geodezie Diverse

MGE INTERGRAPH PC Sta ie grafica

UNIX DOS

Vector Raster

Geodezie Diverse

Phocus ZEISS Sta ie grafica VMS Vector Fotogrammetr Geodezie

SICAD SIEMENS Sta ie grafica PC

UNIX Vector Raster

Fotogrammetr Geodezie Cadastru

Smallworld Smlwld GmbH Sta ie grafica UNIX Vector Raster

Fotogrammetr Geodezie

Tigris INTERGRAPH Sta ie grafica UNIX Vector Raster

Geodezie Diverse

LisCad LEICA PC WINDOWS Raster Diverse AutoCAd Map

AUTODESK PC

Sta ie grafica WINDOWS

Vector Raster

Diverse

MapInfo MapInfo

Corporation PC WINDOWS

Vector Raster


62 Formate de date

Fiecare GISSIT are propriul format de date interne In unele cazuri acest format poate fi schimbat intre diferite sisteme de computer care utilizeaz acela i pachet de programe GISSIT In alte cazuri trebuie s se creeze un format special de export intr-un sistem in care sunt generate datele iar apoi se import fi ierul de export in sistemul int Multe formate comerciale sunt patentate formatul lor exact nu este publicat i ele nu sunt prev zute pentru a fi utilizate de al i furnizori GIS sau p r i ter e neautorizate

Totu i unii furnizori public deschis formatele lor pentru a incuraja schimbul de date

Furnizorii de date comerciale i guvernamentale deseori furnizeaz date in formate specifice unui produs de date particular dar formatele standard nu sunt specifice sistemelor sau furnizorilor de date In mod tipic ele sunt elaborate i aprobate de o organiza ie de standarde formale guvernamentale industriale na ionale sau interna ionale

Tabelul 62

Formate i descrieri

Format Descrierea

Formatul de schimb de desen AutoCAD (DXF)

Format vectorial care a devenit standardul de facto pentru transferul de date dintre diferite sisteme CAD Deseori utilizat pentru a transfera geometria in sau in afara sistemelor GIS DXF nu este bine potrivit pentru transferul datelor atribut



Formatul de export ARCINFO (e00)

Format vectorial planificat pentru a transfera date inclusiv atribute intre diferite sisteme ESRI Chiar dac este un format patentat sunt i alte sisteme GIS i produse ale p r ilor ter e care pot citi sau scrie in formate e00

Formatul fi ier de vizualizare a formei ArcView

Deschis public acest format este disponibil pentru uzul altor furnizori GIS El consist din 3 tipuri de fi iere fi iere principale (SHP) fi iere index (SHX) i tabele dBASE (program de gestionare a bazelor de date produs de Ashton-Tate) (DBF) pentru memorarea atributelor

Formatul interschimb MapInfo (MIFMID)

Acest format de asemenea patentat formal a fost cu toate acestea implementat pe larg in alte sisteme GIS Fi ierele MIF memoreaz informa ie grafic vectorial iar fi ierele MID memoreaz date atribut

Formatul fi ier de proiectare MicroStation (DGN)

Un format vectorial certificat public (cu excep ia unor extensiuni mai noi i specifice produsului) utilizat de programul CAD MicroSation Bentley MicroStation este platforma pe care sunt construite pachetele Modular GIS Environment (MGE) i MicroStation Geographics GIS Formatul nu memoreaz date atribut dar poate memora leg turi cu inregistr ri rela ionale ale bazei de date MGE i Geographics au de asemenea formate de export care transfer toate fi ierele i tabelele bazei de date asociate cu un proiect

Formatul graf linie digital (DLG)

Un format vectorial utilizat de Cadastrul Geologic SUA (USGS) i intr-o m sur mai mic de alte agen ii federale i guvernamentale de stat Exist cateva variet i ale formatului DLG DLG op ional este cel mai obi nuit Acest format i produsele de date USGS care il utilizeaz sunt deseori numite DLG-3 3 se refer la natura topologic (sau 3D) a

datelor Formatul DLG recunoa te doar informa ie atribut integr pentru obiectele spa iale

Formatul TIGERLine Formatul utilizat de Biroul de recens mant pentru a distribui datele atribut i vectoriale din baza de date (TIGER) de Referin e i Codificare Geografic Integrat Topologic

Formatul standard de transfer a datelor spa iale (SDTS)

Un format standard (utilizat de USGS alte agen ii federale i in Australia i Coreea de Sud) proiectate pentru a recunoa te toate tipurile de date spa iale rastru i vectoriale precum i datele atribut Profilul Vectorial Topologic (TVP) i Profilul Rastru sunt implement ri de subseturi SDTS (pentru informa ii suplimentare a se vedea Capitolul 15 Standarde de Transfer a Datelor Spa iale )

Formatul de interschimb i arhivare spa ial (SAIF)

Standardul na ional de schimb a datelor spa iale din Canada care recunoa te date vectoriale raster i atribut

Formatul de transfer na ional (NTF)

Standardul na ional de schimb a datelor spa iale din Marea Britanie care recunoa te date vectoriale rastru i atribut

Formatul de produs vectorial (VPF)

Un format vectorial cu date atribut care este parte a standardului NATP DIGEST Este utilizat de Harta Digital a Lumii (DCW)

Formatul fi ier grafic (TIFF sau TIF)

Un format raster utilizat frecvent pentru imagini GeoTIFF este o extensiune a TIFF care cuprinde informa ie georeferen iat



Formatul de fi ier grafic (JPEG sau JPG)

Alt format raster utilizat pe larg in imagini

621 Date CAD

Cel mai r spandit format este DXF (Drawing eXchange Format) care este creat i citit de cele mai multe produse CAD ca de astfel GISSIT Formatul intern DWG este de asemenea larg utilizat Microstation este principalul competitor pentru pachetele CAD iar formatul lor intern DGN este de asemenea foarte cunoscut Este important de notat faptul c Microstation poate scrie fi iere DXF i aceasta este calea cea mai bun de a importa fi ierele Microstation in GISSIT

622 ArcInfo

ArcInfo extinde ArcView i ArcEditor Ceea ce aduce nou ArcInfo fa de ArcEditor este versiunea complet a aplica iei ArcToolbox Astfel in ArcInfo se pot realiza toate tipurile de geoprelucr ri exist instrumente GIS specializate i se asigur suport pentru sistemul de operare UNIX

ArcInfo con ine dou module ArcInfo Desktop i ArcInfo Workstation Noile caracteristici ale lui ArcInfo 9x sunt

posibilitatea de a stoca date raster intr-o geodatabase

suport coordonate 3D i m suri liniare

permite realizarea de geocod ri

permite acces la Internet

administrare imbun t it a datelor tabelare

Cu ArcInfo pot fi afi ate i editate toate tipurile de date inclusiv SDE Geodatabase (dac exist extensia ArcSDE)

623 ArcCatalog

ArcCatalog este o aplica ie asem n toare cu Windows NT Explorer Ea poate fi folosita pentru a explora directoare in c utarea datelor spa iale pentru administrarea acestora Spre deosebire de Windows NT Explorer in ArcCatalog nu se afi eaz toate fi ierele existente intr-un director ci doar datele spa iale sau tabelare In plus pentru ca utilizatorul sa recunoasc u or datele pe care le are la dispozi ie el le poate vizualiza atat

grafic cat si atributele care au fost introduse pentru ele

Impreuna conect rile creeaz un catalog de surse de date geografice Directoarele individuale i coverages sunt articole (items) in catalog Un articol reprezint un element al arborelui Catalog In fereastra ArcCatalog bara de titlu afi eaz amplasarea elementului selectat Arborele catalog permite s acces m intregul con inut al Catalogului In orice moment putem redimensiona arborele Fiecare etichet afi eaz con inutul elementului selectat intr-un mod diferit

Catalogul are trei etichete fiecare din ele furnizand un mod unic de a vizualiza con inutul articolului selectat in arborele Catalog

Cand selectam articole cum ar fi directoare baze de date sau feature daatasets in arborele Catalog eticheta Contents listeaz articolele pe care acestea le con in

Catalog este locul in care putem asambla conect ri la toate datele pe care este necesar s le utilizam Atunci cand selectam o conectare putem avea acces la datele de care este legata fie c aceasta reprezint un director de pe discul local sau o baza de date din re ea



Eticheta Preview ne permite s exploram datele articolului selectat fie in modul

Geography fie in modul Table In modul Geography se deseneaz fiecare element sau adnotare dintr-o tema vector fiecare celul dintr-o tem raster sau fiecare triunghi dintr-o tema TTN

Eticheta Metadata ne ajut s decidem dac o anumit surs de date este potrivit pentru a fi utilizata in harta noastr Metadatele pentru un articol includ informa ii referitoare la precizia datelor sau modul in care m sur torile au fost realizate ca i multe alte propriet i care deriv automat din date

Metadate inseamn date despre date Aceste informa ii despre date pot r spunde intreb rilor utilizatorilor i ii pot ajuta s ia decizii

Propriet ile sunt intrinseci datelor i sunt derivate chiar din datele ins i Ambele sunt stocate in fi iere asociate sau in geodatabase Dup ce metadatele sunt create pentru sursa de date ele sunt automat copiate mutate sau terse impreuna cu datele

Procesul de actualizare a metadatelor cu propriet ile curente ale surselor de date poarta numele de sincronizare

Metadatele documenteaz in mod esen ial un produs al datelor geografice prin identificarea subiectului datelor de unde au venit ele ini ial i cum cand i de c tre cine au fost prelucrate datele Acest tip de documentare poate ajuta organiza iile sa men in un inventar precis al propriet ii datelor si protejeaz investi iile companiei in acele date Poate ajuta persoanele din organiza ie sa utilizeze datele corespunz tor si eficient

In forma cea mai simpla metadatele pot reprezenta cateva linii intr-un fi ier text Deoarece erorile de omisiune pot fi costisitoare au fost efectuate eforturi pentru a crea standarde pentru documentarea datelor spa iale Standardele variaz de la modelul simplu Dublin Core pana la Content Standard for Digital Geospatial Metadata al Federal Geographic Data Committee (FGDC) FGDC define te elementele op ionale si obligatorii pentru diferite tipuri de date de la imagini satelitare pana la atlase

In Arclnfo nu este necesar ca metadatele s indeplineasc un anumit standard Doua editoare sunt furnizate in mod implicit cu ArcCatalog Unul las s ata am fi iere care cuprind orice con inut Cel lalt las s construim metadate compatibile FGDC

Programatorii pot crea editoare adaptate si le pot adaug la Catalog Ei pot genera metadate in acord cu diferitele standarde sau pot defini un con inut specific pentru o organiza ie

Standardul FGDC con ine mai multe elemente care sunt de fapt propriet i ale surselor de date Unde este posibil valorile lor vor fi sincronizate automat Daca am importat metadate existente i nu dorim s suprascriem valorile pe care le-am definit deja putem alege s nu sincroniz m metadatele pentru acea surs de date

624 ArcMap

Componenta fundamental cu care se lucreaz ArcMap este harta (map) H r ile sunt documente stocate pe disc i anume sunt fi iere cu extensia mxd Putem administra h r ile cu ajutorul lui ArcCatalog

Pe o harta afi am informa ia geografica ca straturi (layers) unde fiecare strat reprezint un tip particular de element Un strat nu stocheaz datele geografice existente ci el face referire la datele con inute in coverages shapefiles geodatabases imagini griduri etc In acest fel straturile unei har i vor reflecta informa ia la zi din baza de date

Cuprinsul (table of contents) listeaz toate straturile h r ii i arat ce reprezint elementele fiec rui strat Ordinea straturilor este importanta deoarece straturile aflate in partea superioara a cuprinsului sunt desenate peste cele care se g sesc mai jos

Straturile din tabla de materii pot fi organizate in cadre pentru date (data frames) Straturile pe care dorim s le afi am impreun pot fi grupate intr-un cadru pentru date Cand o harta are mai multe cadre pentru date unul dintre ele este cadrul activ Cadrul activ este acela in



care se lucreaz in mod curent El poate fi deosebit de celelalte cadre prin faptul c in tabla de materii este eviden iat iar numele s u este afi at cu litere bold in cuprins

63 Internetul

Datele externe sunt disponibile de la multe organiza ii comerciale academice i guvernamentale Un volum semnificativ de date este disponibil gratis pe Internet Alte surse de date pot fi mult mai scumpe dar ofer avantaje semnificative

Utilizarea Internetului localizarea datelor Internetul este un instrument puternic pentru localizarea evaluarea i ob inerea datelor

Metodele de c utare a datelor include utilizarea Datelor Spa iale Na ionale Clearinghouse ale guvernului vizitand paginile Web ale produc torilor cunoscu i de date utilizind World Wide Web care con in compila ii de leg turi cu sursele de date

Multe agen ii guvernamentale locale statale i federale au introdus in Internet seturi de date astfel inct ele s poat fi inc rcate gratuit Cea mai important surs de date on-line pare s fie USGS USGS a introdus in Internet date DEM 75 i 1 date DLG la toate sc rile date LULC i date GNIS USGS i Corpora ia Microsoft au infiin at un parteneriat care va extinde dezvolta ulterior volumul de date USGS disponibile pe Internet inclusiv patrulatere ortofoto digitale

Unele date DEM i DLG on-line sunt disponibile doar in formatul relativ nou SDTS Totu i formatul SDTS nu este inc recunoscut de toate pachetele de programe GIS Trebuie s se foloseasc un translator SDTS pentru datele in format SDTS Translatorii DLG i DEM urmeaz s transforme doar formatele DEM i DLG nu datele DLG i DEM in format SDTS

De i unele seturi de date cum ar fi TIGER i DCW nu sunt oficial disponibile prin Internet este posibil de g sit unele p r i ale acestor seturi de date on line Intrucat seturile de date ale guvernului federal sunt din domeniul public utilizatorii sunt liberi s le redistribuie ceea ce include fi iere de date pe Internet Cercet torii i al i utilizatori de date au plasat datele domeniului public pe numeroase situri Internet In unele cazuri datele sunt in format original iar altele au fost convertite Aceste situri neoficiale pot asigura o metod u oar i gratuit de ob inere a datelor dar antreneaz pruden a Datele disponibile pot s nu acopere aria de lucru de interes sau pot fi de o versiune mai veche decat datele care sunt distribuite curent de c tre agen ia care le-a produs



ANEXA 61

Crearea h r ilor i planurilor cadastrale cu ajutorul sistemelor fotogrammetrice



ANEXA 62

Digitizarea elementelor h r ii pe baza ortofotoplanurilor



ANEXA 63

Plan-schema ora ului Chi in u 110 000



71 Destina ia i scopul cre rii Sistemului Informa ional Atomatizat (SIA)

In conformitate cu Programul de Stat de Creare a Cadastrului Bunurilor Imobile aprobat prin Hot rarea Guvernului Republicii Moldova nr 1131 din 12 octombrie 1998 Despre unele m suri privind crearea cadastrului bunurilor imobile incepand cu anul 1999 in Republica Moldova se implementeaz sistemul unificat de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturilor asupra acestora

Sistemul func ioneaz prin intermediul Oficiului Informa ional Central Cadastru 12 oficii cadastrale teritoriale i 28 de filiale

In prezent sistemul informa ional automatizat Cadastrul bunurilor imobile (in continuare

SIA) func ioneaz pe principiul bazelor de date repartizate f r canalele de transmitere a informa iei Sistemul existent este costisitor din urm toarele considerente

fiecare Oficiu Cadastral Teritorial dispune de propria infrastructura deplin (serverul bazei de date)

la fiecare sta ie de lucru a Oficiului Cadastral Teritorialfiliale sunt instalate complexul de programele respective

instalarea i deservirea tehnic este costisitoare

necesitatea intre inerii in fiecare oficiu cadastral personal calificat in domeniul tehnologiilor informa ionale

introducerea repetat a unor i acelor date la nivel local

lipsa infrastructurii re elei intre oficii

imposibilitatea colect rii datelor in baza de date unice

Astfel a ap rut necesitatea solu ion rii la nivel calitativ nou a chestiunii privind crearea SIA pe principiul folosirii bazei de date unice centrale

SIA reprezint un sistem unic multifunc ional de inregistrare a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor precum i de evaluare in mas a bunurilor imobile in scopul impozit rii

SIA func ioneaz intr-un mediu juridico-normativ informa ional func ional tehnologic etc i in ansamblu cu aspectele mediului se apreciaz in calitate de sistem integrat func ional complex

SIA este destinat pentru asigurarea inregistr rii de stat a bunurilor imobile indiferent de tipul de proprietate este un sistem de protec ie a drepturilor reale de informare a participan ilor la pia a imobiliar i a autorit ilor publice inclusiv organelor fiscale

SIA se creeaz in scopul

identific rii descrierii estim rii reprezent rii pe planuri cadastrale a tuturor bunurilor imobile din ar i inregistr rii drepturilor titularilor asupra lor

exercit rii imputernicirilor statului privind administrarea resurselor funciare ocrotirea intereselor publice i private in raporturile juridice ce in de bunurile imobile

ocrotirii drepturilor patrimoniale a titularilor asupra bunurilor imobile

inform rii participan ilor la pia a imobiliar i a autorit ilor publice inclusiv a organelor fiscale

cre rii platformei de integrare real pentru sistemele informa ionale automatizate departamentale care utilizeaz informa ia despre bunurile imobile

Principiile de baz ale cre rii sistemului sunt

principiul legit ii

CAPITOLUL 7 PRINCIPIUL I ETAPELE DE REALIZARE A SISTEMULUI INFORMA IONAL AUTOMATIZAT AL CADASTRULUI

CADASTRU JURIDIC LEGALCAD



Principiul legit ii sistemului presupune realizarea i exploatarea SIA in conformitate

cu legisla ia Republicii Moldova

principiul respect rii drepturilor omului

Principiul respect rii drepturilor omului prevede exploatarea sistemului in strict conformitate cu actele normative ale Republicii Moldova i in limitele regulamentelor tratatelor i conven iilor in domeniul asigur rii drepturilor omului la care Republica Moldova este parte

principiul primei persoanecentrului unic

Principiul primei persoanecentrului unic presupune existen a unui conduc tor abilitat cu imputerniciri suficiente pentru adoptarea deciziilor i coordonarea lucr rilor de creare i exploatare a sistemului

principiul temeiniciei datelor Principiul temeiniciei datelor SIA prevede introducerea datelor in sistem exclusiv in baza

inscrierilor din documentele calificate drept surse de informa ie

principiul integrit ii plenitudinii i veridicit ii datelor Prin integritatea datelor se subin elege starea datelor ce- i p streaz con inutul i

interpretarea uniform a lor in condi ii de influen a factorilor intampl tori Se consider c datele i i men in integritatea dac acestea nu au fost denaturate sau distruse ( terse)

Prin plenitudinea datelor se subin elege volumul informa iei colectate despre obiectele de eviden in conformitate cu documentele normative

Prin veridicitatea datelor se subin elege gradul de corespundere a datelor din memoria ma inii electronice de calcul sau din documente cu starea real a obiectelor reflectate sau a obiectelor dintr-un domeniu concret al sistemului

principiul identific rii de stat a obiectelor inregistr rii

Principiul identific rii de stat a obiectelor inregistr rii presupune utilizarea de c tre toate sistemele informa ionale departamentale a codurilor atribuite in SIA

principiul exercit rii controlului asupra form rii i utiliz rii SIA Principiul exercit rii controlului asupra form rii i utiliz rii registrului se realizeaz

printr-un ansamblu de m suri organizatorice de software i hardware menite s asigure calitatea inalt a resurselor informa ionale de stat formate siguran a p str rii i acumul rii lor precum i utilizarea acestora in conformitate cu legisla ia in vigoare

principiul autorecuper rii Principiul autorecuper rii presupune asigurarea rentabilit ii in procesul de produc ie i

de deservire a sistemului

72 Cadrul juridic al sistemului

Cadrul juridic al sistemului este stabilit de Constitu ia rii Codul Civil legisla ia in vigoare precum i de tratatele i conven iile interna ionale la care Republica Moldova este parte

In scopul perfec ion rii cadrului juridic privind condi iile cre rii func ion rii i exploat rii SIA este necesar de creat si de modificat actele normative i mediul metodic

tehnologic inclusiv

elaborarea Legii cu privire la formarea bunurilor imobile

ajustarea actelor normative in domeniul cadastrului la prevederile Codului Civil

introducerea modific rilor in Legea cadastrului bunurilor imobile ce ine de reorganizarea sistemului organelor cadastrale i crearea intreprinderii unice specializate in cadastru

elaborarea actelor normative departamentale ce in de efectuarea inscrierilor in registrul bunurilor imobile furnizarea informa iei cadastrale etc

determinarea condi iilor de dezvoltare i integrare a SIA cu resursele informa ionale de baz departamentale i teritoriale



dezvoltarea cadrului normativ in vederea stabilirii condi iilor tehnico

economice de

activitate i interac iune a utilizatorilor de informa ii al SIA inclusiv costurile pentru prestarea serviciilor informa ionale diferitor utilizatori

73 Spa iul func ional al sistemului

Func iile de baz ale sistemului sunt a Formarea b ncii de date a sistemului

In procesul form rii b ncii de date func iile sistemului sunt

inregistrarea de stat primar a bunurilor imobile i a drepturilor asupra lor

Inregistrarea primar se efectueaz prin metoda selectiv sau masiv

inregistrarea de stat curent

formarea bunurilor imobile

efectuarea rectific rilor in documenta ia cadastral

evaluarea masiv i reevaluarea bunurilor imobile in scopul impozit rii

b Organizarea furniz rii informa iei din banca de date a SIA Informa ia din SIA se furnizeaz autorit ilor publice centrale i locale persoanelor

fizice i juridice precum i structurilor cointeresate in schimbul de date

c Asigurarea calit ii informa iei prin crearea i men inerea componentelor sistemului de calitate

Asigurarea securit ii datelor la toate etapele de acumulare p strare i utilizare a resurselor informa ionale de stat a cadastrului bunurilor imobile

Asigurarea func ion rii i integr rii SIA cu resursele informa ionale de stat de baz in limitele Sistemului Informa ional Geografic Na ional (SIGN) precum i integrarea cu altele resurse informa ionale de stat departamentale regionale

Aceasta se realizeaz prin intermediul

respect rii standardelor transmiterii i schimbului informa iei

construirii modulelor care vor prevede de la inceput posibilit ile de integrare a sistemei

unicit ii identific rii bunurilor imobile

utiliz rii principiilor de identificare pentru alte date despre obiectele i subiec ii de eviden determinate de sisteme pentru care aceste date sunt obiectele de eviden de baz

SIA este o resurs informa ional integrat care reprezint o totalitate de subsisteme func ionale i clasificatoare precum i baze de date textuale i grafice

Sistemul include urm toarele subsisteme func ionale



inregistrarea grev rilor

evaluarea in mas a bunurilor imobile in scopul impozit rii

furnizarea informa iei cadastrale

Sistemul include urm toarele subsisteme de clasificatoare

structurizarea cadastral a Republicii Moldova

structura oficiilor cadastrale

clasificatoare

74 Structura organizatoric

i documentele SIA

Crearea dezvoltarea i exploatarea SIA se efectueaz in limitele structurii sistemului organelor cadastrale care se constituie din 1 Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru



2 Oficiul Informa ional Central Cadastru (OIC Cadastru ) 3 Oficiile Cadastrale Teritoriale (OCT)

Competen a Agen iei Rela ii Funciare i Cadastru OIC Cadastru i a OCT ce ine de crearea dezvoltarea i exploatarea SIA este stabilit de Legea cadastrului bunurilor imobile

In perioada implement rii cadastrului bunurilor imobile prin Hot rarea Guvernului Republicii Moldova nr 1127 din 6 noiembrie 1997 a fost creat pe lang Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru in func iile c ruia intr

complexul de chestiuni juridice organiza ionale metodologice tehnologice tehnice economice ce in de crearea cadastrului bunurilor imobile inclusiv i de crearea SIA

Documentele SIA se compun din documentele de baz i documenta ia tehnologic In documentele de baza intra

registrul bunurilor imobile

planul cadastral sau planul geometric al bunului imobil

dosarul cadastral In cadrul documenta iei tehnologice intra

cererea

condica de cereri

condica de intrare

ie ire a documentelor

instruc iunile de func ii

indrum toare pentru utilizatorii SIA de diferit nivel

descrierea SIA i procedurile opera ionale

reglement ri

tarife

alt documenta ie tehnologic SIA ca oricare alt sistem este format dintr-un nucleu constituit din ansamblul

obiectelor supuse eviden ei i controlului in cadrul sistemului i din scenariile dup care acestea interac ioneaz Campurile de date se formeaz prin manifestarea atributelor obiectelor in urma interac iunii lor conform scenariilor ordinare care au un caracter ciclic

Sistemul opereaz cu urm toarele obiecte de baza si care la randul sau va fi dezvoltat pe m sura inregistr rii in sistem a diferitor bunuri imobile Lista este in conformitate cu legea

date generale despre inregistr rile din registru

bunuri imobile

terenurile

cl diri edificii etc (in continuare construc ii)

apartamente i alte inc peri izolate

drepturile reale drepturile de crean raporturile juridice i ac iunile juridice supuse not rii

subiec ii inregistr rii

persoane fizice

documentele ce confirm drepturile asupra bunurilor imobile Pentru identificarea num rului de inscriere in registru se utilizeaz un num r unical in

limitele SIA Identificarea terenurilor

Identificarea terenurilor se efectueaz conform unei chei combinate (num rul cadastral) constituite din urm toarele elemente

codul raionului cadastral + codul zonei cadastrale + codul masivului cadastral + codul sectorului cadastral + num rul de ordine a terenului in limitele sectorului cadastral

Identificarea construc iei

Identificarea construc iilor se efectueaz conform unei chei combinate (num rul cadastral) constituite din urm toarele elemente



codul raionului cadastral + codul zonei cadastrale + codul masivului cadastral +

codul sectorului cadastral + num rul de ordine a terenului in limitele sectorului cadastral + num rul de ordine a construc iei in limitele terenului

Identificarea apartamentelor sau inc perilor izolate

Identificarea apartamentelor sau inc perilor izolate se efectueaz conform unei chei combinate (num rul cadastral) constituite din urm toarele elemente


codul sectorului cadastral + num rul de ordine a terenului in limitele sectorului cadastral + num rul de ordine a construc iei in limitele terenului + num rul de ordine a inc perii izolate

in limitele construc iei

Pentru identificarea drepturilor asupra bunurilor imobile se utilizeaz identificatorii in untrul SIA Identificarea subiec ilor inregistr rii

Pentru identificarea cet enilor se utilizeaz num rul personal de identificare (IDNP) In lipsa acestuia se formeaz codul unical in untrul SIA

Pentru identificarea persoanelor juridice se utilizeaz num rul de identificare a unit ii de drept (IDNO)

Identificarea documentului ce confirm drepturile Pentru identificarea documentului ce confirm drepturile se utilizeaz num rul de ordine in limitele SIA

SIA con ine urm toarele date de baz a despre datele generale de inregistrare in registru

codul de identificare in registru

data introducerii in registru

num rul versiunii de inscriere in registru

statutul inscrierii in registru

data arderii inscrisului din registru

b despre teren

num rul cadastral

locul amplas rii

modul de folosin

suprafa a

tipul hotarelor (generale sau fixe)

data (fixa) introducerii datelor

informa ii privind schimb rile (tipul schimb rilor)

caracteristicile tehnice pentru evaluarea masiv

valoarea de pia in scopul impozit rii c despre cl diri edificii etc

num rul cadastral

modul de folosin

suprafa a in plan i suprafa a totala

data introducerii datelor



valoarea de pia in scopul impozit rii



d despre inc peri izolate

num rul cadastral

modul de folosin



suprafa a in plan i suprafa a total







e despre drepturile reale

identificatorul dreptului

tipul dreptului

data inscrierii dreptului

cota de proprietate in bunul imobil

felul inscrierii (inscriere provizorie notare)

data radierii dreptului inscris



f despre titularii de drepturi asupra bunurilor imobile entru persoanele fizice

codul de identificare

numele prenumele i patronimicul

data na terii

sexul

domiciliul entru persoane juridice


denumirea complet

num rul i data eliber rii certificatului inregistr rii de stat

sediul g despre documentele ce confirm drepturile

identificatorul documentului

denumirea documentului ce confirm drepturile in a c ror baz a fost inscris dreptul real

num rul documentului

data emiterii documentului Scenariile de baz realizeaz func iile sistemului i se impart in grupe ce fac obiectul

inregistr rilor primare i curente al form rii obiectelor de imobil introducerii datelor privind grevarea introducerii modific rilor i al radierii inregistr rilor din registru

Inregistrarea primar in registru const in

luarea primar in eviden

constituirea unui nou obiect prin separare de la cele existente

constituirea unor noi obiecte prin divizarea celor existente

asocierea obiectelor existente Inregistrarea curent const in

efectuarea tranzac iilor cu imobile

Inregistrarea grev rii const

implementarea grev rii

modificarea condi iilor de grevare

ridicarea grev rii Introducerea modific rilor const in

precizarea datelor despre imobil



corectarea erorilor tehnice in inregistr rile din registru

introducerea datelor din documentele de precizare

Radierea inregistr rilor din registru i arhivarea acestora const in

lichidarea obiectului existent ca rezultat al form rii unor noi obiecte prin separarea celor

existente

lichidarea obiectului existent ca rezultat al asocierii i cre rii unui noi obiect

lichidarea obiectului imobiliar i reglementarea drepturilor asupra lui

In scopul asigur rii veridicit ii i reducerii volumului informa iei p strate se folose te un sistem de clasificatori care pot fi diviza i in dou grupe

1 clasificatoare de stat determinate in conformitate cu actele normative

2 clasificatoare de sistem elaborate pentru SIA Sursele principale sunt

1 Parlamentul Republicii Moldova

adopt legi despre privatizarea bunurilor imobile inregistrarea i evaluarea acestora

2 Guvernul Republicii Moldova

aprob acte normative despre inregistrarea de stat a bunurilor imobile i evaluarea in scopul impozit rii

3 Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru

asigur promovarea unei politici unice in domeniul cre rii i inerii cadastrului elaboreaz procedurile opera ionale privind formarea bunurilor imobile inregistrarea i evaluarea acestora

4 Autorit ile publice locale

atribuie in proprietate folosin in conformitate cu legisla ia bunurile imobile transmit informa ia necesar pentru crearea cadastrului

5 Organele de drept organele fiscale

transmit copiile documentelor privind punerea sub sechestru

6 B ncile comerciale

prezint documentele referitoare la inregistrarea ipotecii 7 Notarii secretarii prim riilor

autentificarea notarial a documentelor 8 Titularii de drepturi

prezint cererea de inregistrare i documentele ce confirm drepturile pentru inregistrarea drepturilor reale

Integrarea sistemelor informa ionale de stat se ob ine in baza utiliz rii de toate sistemele de stat a identificatorului unical a bunurilor imobile

num rul cadastral precum i utilizarea identificatorilor de adrese a bunurilor imobile i a identificatorilor pentru persoanele fizice i juridice

Identificarea subiec ilor inregistr rii in sistemul cadastral se efectueaz in baza

pentru titularii de drepturi

codul personal de identificare pentru identificarea persoanelor fizice in SIA Registrul de stat al popula iei

pentru persoane juridice

codul de identificare a unit ii de drept din SIA Registrul de stat al unit ilor de drept

Identificarea unit ilor administrativ teritoriale precum i identifica ia adresei construc iilor i inc perilor izolate se ob ine in baza utiliz rii identificatorilor din SIA Registrul de stat al unit ilor administrativ teritoriale i al str zilor din localit ile de pe teritoriul Moldovei

75 Spa iul tehnologic

In conformitate cu structura organelor cadastrale ale Agen iei Rela ii Funciare i Cadastru SIA Cadastrul Bunurilor Imobile este construit pe dou nivele

central

regional Schema interac iunii informa ionale a organelor cadastrale poate fi prezentat drept o

structur cu orientare centralizat care func ioneaz in regim de timp real avand o baz de date



central i sta ii de lucru automatizate (terminale) in structurile regionale conectate printr-o re ea corporativ

Complexul informa ional i de telecomunica ii de la nivelul central este amplasat la Oficiul Informa ional Central Cadastru i are scopul de a asigura func ionarea organiza iilor implicate in crearea i exploatarea sistemului precum i intre inerea lui

SIA Cadastrul bunurilor imobile include trei componente logice de baz

Fig 71 Componente logice de baz a SIA

Baza de date central unic este atribuit nivelului central i con ine informa ie juridic i date cartografice digitale

Serverul aplica iilor de asemenea se afl la nivelul central i asigur func ionarea componentelor necesare ale softului

aplica ia pentru mecanismul de efectuare a opera iunilor de lucru

aplica ia pentru prelucrarea informa iei juridice

sistemul informa ional geografic de nivel inalt care permite realizarea urm toarelor func ii de baz

sus inerea mecanismului de efectuare a opera iunilor de lucru

lucrul cu datele grafice COGO (geometrie de coordonate)

asigurarea integrit ii spa iale a datelor

topologia Controlul topologic atat in interiorul unei clase de obiecte cat i intre clasele de obiecte cu priorit i stabilite

arhitectur de tip deschis adic mediul de programare in scopul de a extinde posibilit ile func ionale ale sistemului

existen a mecanismului check-in check out i versiunilor

existen a instrumentelor pentru efectuarea diferitor analize i ob inerea rapoartelor

lucrul eficient cu imaginile raster Sta iile de lucru locale alc tuiesc nivelul regional i sunt destinate pentru procesarea i

accesul la informa ia juridic i datele cartografice digitale Acestea vor fi amplasate in oficiile cadastrale teritoriale i filiale Sta iile de lucru pentru procesarea i accesul la datele juridice trebuie s includ urm toarele componente de soft

brauser sau conectare prin intermediul unui num r mic de canale pentru a avea acces la aplica ia de prelucrare a informa iei juridice i vizionarea informa iei cartografice digitale

versiunea simplificat a sistemului informa ional geografic pentru procesarea datelor cartografice digitale

Pentru func ionarea SIA Cadastrul bunurilor imobile nivelul central i cel regional trebuie s fie conectate printr-o re ea de transmitere a datelor deoarece principiul de baz pentru crearea sistemului este implementarea aplica iilor Online ce folosesc arhitectura client server

SISTEMUL INFORMA IONAL AUTOMATIZAT

BAZA DE DATE CENTRAL

UNIC

SERVERUL APLICA IILOR

TERMINALELE LOCALE



Crearea re elei corporative de transmitere a datelor trebuie s se desf oare in dou

direc ii

conectare direct prin intermediul liniilor de leg tur dedicate

procurand serviciile de transmitere a datelor de la o intreprindere specializat

conectarea direct este posibil in cazurile unor distan e relativ mici dintre oficiul cadastral teritorial i oficiul central (de exemplu oficiul cadastral din Chi in u poate s activeze eficient folosind linia telefonic dedicat )

Procurarea serviciilor de transmitere a datelor de la o intreprindere specializat va permite conectarea re elelor computerizate locale care se afl in oficii teritoriale cadastrale amplasate geografic diferit intr-o re ea unic computerizat Astfel nu va fi nevoie de creat o re ea intre toate sub-unit ile ci doar de efectuat conectarea la re eaua intreprinderii specializate in cea mai apropiat sta ie

76 Asigurarea securit ii informa iilor

Sistemul complex de protec ie a informa iei reprezint o totalitate de metode i mijloace care au o destina ie unic i asigur eficacitatea necesar pentru protec ia informa iei ce se con ine in SIA Cadastrul bunurilor imobile Complexitatea sistemului de protec ie a informa iei va fi asigurat prin acoperirea tuturor riscurilor posibile i includerii diferitor metode i mijloace coordonate care ar permite protec ia tuturor elementelor SIA Cadastrul bunurilor

imobile Sub no iunea de riscamenin are de securitate se subin elege ac iunea sau evenimentul

care poate duce la distrugerea deformarea sau utilizarea ne-sanc ionat a resurselor sistemului inclusiv a informa iei ce se p streaz i se proceseaz precum i a softului i utilajului

Amenin rile se impart in

amenin ri accidentale (ne-inten ionate)

avarie a sistemului de electricitate

defecte in partea tehnic a sistemului

consecin ele erorilor de proiectare i dezvoltare a componentelor sistemului (aparaturii tehnologiei de prelucrare a informa iei programelor structurilor de date etc)

erori in exploatare (utilizatori operatori i altui personal)

inten ionate

amenin ri pasive care nu distrug resursele informa ionale i sunt orientate spre ob inerea ne-sanc ionat a informa iei

amenin ri active care au scopul de a perturba procesul normal de func ionare a sistemului de prelucrare a informa iei afectand func ionarea computerelor deformarea bazelor de date etc Drept surse ale amenin rilor active pot fi ac iunile directe ale persoanelor fizice viru i de programe etc

Securitatea informa ional presupune m suri pentru protec ia informa iei impotriva accesului ne-autorizat distrugerii modific rii deschiderii i re inerii accesului Securitatea informa ional include m suri de protec ie a proceselor de creare a datelor introducerii acestora proces rii i deriv rii

Scopul securit ii informa ionale este de a asigura securitatea valorilor sistemului de a proteja i garanta acurate ea i integritatea informa iei i a minimiza deform rile care pot avea loc in cazul cand informa ia poate fi modificat sau distrus

Se profileaz urm toarele direc ii de activitate pentru asigurarea securit ii informa ionale

m suri juridice

elaborarea normelor care stipuleaz r spunderea pentru crimele computerizate

protejarea drepturilor de autor a programatorilor



perfec ionarea legisla iei penale i civile

m suri organizatorice

paza oficiilor cadastrale

selectarea minu ioas a personalului

excluderea cazurilor cand cele mai importante activit i sunt desf urate de c tre o singur persoan

existen a unui plan de restabilire a activit ii oficiilor cadastrale in urma perturb rii activit ii lor

universalitatea mijloacelor de protec ie fa de to i utilizatorii (inclusiv a conducerii de varf)

m surile tehnice

protec ia impotriva accesului ne-autorizat in sistem

rezervarea celor mai importante sub-sisteme computerizate

organizarea re elelor computerizate in a a fel incat s existe posibilitatea re-distribuirii resurselor in cazul perturb rii activit ii unor p r i separate

instalarea echipamentului pentru identificarea i stingerea incendiilor

instalarea sistemelor rezerv de asigurare cu electricitate

instalarea sistemului de semnalizare

instalarea programelor de protec ie (mijloace de arhivare a datelor programe anti-virus mijloace de identificare i autentificare a utilizatorilor sistemului mijloace de administrare a accesului protocolare i audit protejarea bazelor de date protec ia informa iei in decursul lucrului in re elele computerizate)

77 Etapa 1

Studiul privind crearea unui sistem informa ional al cadastrului din Republica Moldova a fost divizat in 4 faze Scopul general al studiului este de a defini i elabora principiile unui sistem integrat al cadastrului fundamentat pe o baz de date centralizat luand in considera ie diferite aspecte cum ar fi cel juridic organiza ional probleme de soft i hardware Prima faz a studiului are scopul de a studia situa ia existent de a evalua con inutul volumul de lucru i costurile propuse in termenii de referin

S-a analizat i s-au ob inut cuno tin e bune despre topologia re elei existente din Republica Moldova De asemenea s-a ob inut informa ie despre posibilit ile tehnice (viitoare) ale re elei i despre pre uri

De la diferite structuri cadastrale s-a ob inut informa ie despre know-how existent i cel necesar Una din principalele probleme referitoare la know-how este men inerea personalului calificat De asemenea este clar c organizarea curent a sistemului de cadastru necesit calific ri profesioniste in domeniul tehnologiilor informa ionale

In Republica Moldova exist

o structur organizatoric bun cu responsabilit i clare Totu i divizarea responsabilit ilor teritoriale a diferitor OCT i FOCT precum i

structura institu ional general a organiza iei inc mai este supus discu iilor i ar putea fi schimbat in viitor Aceste fapte trebuie luate in considera ie atunci cand vor fi f cute recomand rile finale privind structura cadastral cu o baz de date centralizat

Costurile i durabilitatea sunt aspecte importante Succesul pe termen lung al cadastrului in Republica Moldova in mare m sur va depinde de aceste chestiuni De aceea in cadrul acestui studiu se va examina cele mai optime solu ii la cel mai bun pre ceea ce implic utilizarea optim a infrastructurii curente a softului i resurselor existente

Procesele de lucru curente pentru inregistrarea masiv a informa iei cadastrale sunt structurate foarte bine Toate p r ile implicate in procesul de inregistrare sunt familiarizate cu procedurile i folosesc softul i hardware existent intr-un mod optim



78 Etapa 2

Ac iunile din etapa a 2-a vor cuprinde urm toarele aspecte Func ionalitatea sistemului de cadastru

O activitatea cheie a etapei 2 va fi elaborarea func ionalit ii necesare pentru sistemul

de cadastru cu o baz de date centralizat inclusiv func ionalit ii necesare pentru inerea informa iei cadastrale in registru bunurilor imobile i partea grafic Aceasta permite determinarea func iilor care lipsesc in aplica iile (softul) existente Plus la aceasta se va stabili la ce nivel trebuie s fie indeplinite aceste func ii i cine trebuie s fie responsabil de anumite ac iuni Aspectele organiza ionale i juridice

In dependen de rezultatele lucr rilor sus-men ionate vor fi stabilite efectele eventuale asupra aspectelor organiza ionale i juridice Aceste schimb ri vor fi o parte integrant a sistemului (sistemelor) propus Este posibil ca la sfar itul etapei 2 s fie prezentate mai multe solu ii care vor trebui discutate detaliat cu grupul local responsabil de proiect

La finisarea Etapei 1 s-a convenit ca lucr rile in cadrul Etapei 3 s fie executate pan la demararea ac iunilor prev zute pentru Etapa 2 Motivul const in faptul c rezultatele Etapei 3 pot influen a serios solu ionarea sarcinilor formulate la Etapa 2 Analiza i elaborarea propunerilor de principiu care includ diverse aspecte de utilizare a software-lui resurselor tehnice i a infrastructurii de re ea se vor realiza in cadrul Etapei 3

Abordarea problemei la aceast etapa const in elaborarea diverselor aspecte organiza ionale i juridice de implementare a sistemului informa ional cadastral integrat prin utilizarea Bazei de Date Centrale (BDC) cu titlu de element principal S-a examinat cu aten ie atribu iile organiza iilor antrenate i posibilit ile func ionale necesare in scopul execut rii de c tre acestea a obiectivelor corespunz toare de administrare i intre inere a informa iei cadastrale existente In prezent se realizeaz o inregistrare in mas reglementat i sporadic Ins concomitent cu procesele de lucru necesare pentru colectarea primar de date se impune necesitatea administr rii i intre inerii informa iei cadastrale existente (geodatele cartografice juridice i digitale) care solicit posibilit i i obliga iuni func ionale suplimentare ce lipsesc in activitatea curent de produc ie Tot odat modificarea formelor de administrare a datelor de la o structura divizat la una centralizat a BD - influen eaz semnificativ la accesibilitatea datelor existen a acestora i securitatea p str rii informa iei

Procesul tehnologic de baz elaborat de speciali tii str ini cu diverse variante i posibilit i a devenit obiect de discu ie in comun cu speciali tii Oficiului de Implementare a Primului Proiect de Cadastru OIPPC din Republica Moldova la finele Etapei 2

In prezent lipse te o func ie important

mecanismul de executare a opera iunilor (MEO) care reprezint o totalitate de ac iuni care gestioneaz introducerea la cerere a modific rilor in informa ia cadastral MEO asigur conservarea i integritatea informa iei

care cuprinde capitolele juridic i cartografic numeric al sistemului informa ional cadastral operand diverse trepte juridice la depunerea cererii de introducere a modific rilor

Se deosebesc orientativ in 4 trepte

Depunerea cererii (solicit rii)

Verificarea (juridic )

Introducerea modific rilor (prelucrarea datelor)

Certificarea (primirea sau refuzarea solicit rii) Operarea informa iei cadastrale MEO constituie una din principalele func ii i

posibilit i ale sistemului Mecanismul garanteaz disponibilitatea informa iei cadastrale autentice ca una din condi iile esen iale pentru ob inerea accesului la operarea digital a datelor cadastrale



Fig 72 Verificarea interconexiunii dintre datele cartografice juridice i digitale prin MEO

Luand in considerare argumentele prezentate in cadrul primei etape ale Proiectului care vizeaz imperfec iunea solu iei tehnice actuale in calitate de recomandare se confirm necesitatea implement rii sistemului informa ional in temeiul Bazei de Date Centrale Problema principal care trebuie rezolvat const in faptul IN CE MOD s se creeze un astfel de sistem

Cu titlul de rezolvare se prezint dou tipuri de model cu baz de date central Modelul centralizat

In acest caz sistemul cadastral include mai multe BD locale care copiaz i transmit informa iile in Baza de Date Central Modificarea datelor se realizeaz in bazele informa ionale cu loca ia in OCT i in filiale acestora

Modelul central

Pentru aceast variant sistemul cadastral func ioneaz cu o singur baz de date central ca surs de informare Modificarea datelor se realizeaz nemijlocit in baza de date (informa ia juridic ) sau provizoriu se extrage iar dup operarea modific rilor se inregistreaz din nou (informa ia cartografic digital )

Alegerea structurii i modelului de BD central sau centralizat influen eaz posibilitatea oper rii unor func ii de exemplu pentru examinarea formelor de servitute aplicate fa de sectoarele amplasate la hotarele dintre raioane i prelucrarea datelor corespunz toare

Se face o distinc ie clar intre mijloacele de modificare a datelor cartografice juridice i digitale De exemplu referitor la modificarea datelor cartografice toate subdiviziunile inclusiv Oficiul Central de Informa ii OCI i filialele exercit func ii specifice reie ind din posibilit ile corespunz toare La nivel de OCT i filiale se utilizeaz programe implementate de modificare a datelor cartografice juridice i digitale Se presupune c fiecare oficiu teritorial i filial pot fi dotate cu instrumente i aparate in func ie de sarcinile executate in cadrul sistemului cadastral In propunerea tehnologic final nu se prev d careva restric ii tehnice admi and faptul c alegerea loca iei i a software-lui este o problem organizatoric i posibil economic Lista func iilor i a posibilit ilor va permite beneficiarului s stabileasc individual specifica ia resurselor tehnice i programate ale fiec rei subdiviziuni concrete

In cadrul etapei a 2-a s-a elaborat i principiile de prezentare a informa iei cadastrale clien ilor poten iali inclusiv b ncilor birourilor notariale i persoanelor fizice Grupul specificat de beneficiari va avea nevoie de mijloace de vizualizare i solicitare a informa iei Func ia care asigur fundalul imaginii rastru va spori frecven a utiliz rii programului aplicativ

Urm torul aspect important al cercet rilor const in reunirea diverselor sisteme informa ionale din Republica Moldova In principiu se crede c o astfel de reuniune constituie in

Cadastre Information System

Business Case Mechanism

LegalInformation

Digital MapInformation



primul rand o problem organizatoric In plan tehnic nu exist restric ii mai mult ca atat concep ia bazei de date centrale va favoriza accesul automat al surselor externe la date Principiile de lucru ale accesului automat la date va fi elaborat in cadrul Etapei 3

Tehnologia de executare a lucr rilor se utilizeaz in conformitate cu condi iile necesare

Aproximativ 36 milioane de participan i din num rul total (55 milioane) sunt inregistra i Se presupune c inregistrarea celorlal i participan i va fi incheiat la finele anului 2008 Inregistrarea sporadic

Incepand cu anul 1992 fiecare proprietar de imobil din Republica Moldova ob ine titlu

juridic temporar Conform legii inregistrarea oficial a propriet ii de c tre proprietar nu este obligatorie Dar pentru a intreprinde careva opera ii obiectul c rora este imobilul de exemplu pentru incheierea tranzac iei de vanzare-cump rare (dac imobilul privat nu a fost inregistrat in cadrul inregistr rii in mas ) trebuie s te adresezi in companii private cadastrale sau in oficiul cadastral teritorial (grupul de ingineri cadastrali) pentru efectuarea de c tre ace tia a inregistr rii sporadice oficiale Organiza iile indicate efectueaz ridicarea imobilului cu inregistrarea oficial ulterioar in respectivul OCT sau filial

Paralel din anul 1998 Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru OIPPC organizeaz licitatii pentru participan ii la inregistrarea in mas Companiile private

cadastrale i OCT au posibilitatea de a solicita efectuarea m sur torilor generale ale terenului (masivului sau raionului) stabilit anterior Pan la efectuarea m sur torilor compania privat sau OCT ob in toate datele juridice i cartografice in oficiul responsabil pentru acest teren In continuare oficiul central confirm i vizeaz rezultatele m sur torilor inainte de inregistrarea preventiv in OCT respectiv sau filial Registratorii Oficiului Cadastral Teritorial i ai filialelor poart responsabilitate pentru legitimarea drepturilor de proprietate inregistrate

781 Programe aplicate

Programele utilitare folosite in prezent in cadrul inregistr rii in mas i sporadice includ aplica iile LegalCAD2 ( Nedweeg pentru companiile private) pentru inregistrarea datelor juridice i MapInfo pentru inregistrarea informa iei cartografice digitale Propunere LegalCAD2 i Nedweeg

Aplica iile de registru LegalCAD2 constituie un produs propriu interdepartamental elaborat pe baza programului Power Builder i Oracle Companiile particulare utilizeaz produsul program Nedweeg similar cu aplica ia LegalCAD2 utilizat in fiecare OCT i filial Propunere MapInfo

In prezent MapInfo corespunde mai mult sau mai pu in cerin elor procesului de inregistrare in mas Ins utilizarea ulterioar a acestui program necesit i alte posibilit i func ionale Mai mult ca atat structura fi ierelor in cadrul aplica iei MapInfo limiteaz substan ial dezvoltarea continu a acestui produs i integrarea cu partea juridic a sistemului cadastral care ac ioneaz pe baza programului RDBMS pe viitor se presupune a fi destul de dificil

79 Arhitectura i procese lucru de viitor ale sistemului

In contextul inregistr rii in mas i sporadice procesele tehnologice mai mult sau mai pu in func ioneaz Ins punctele vulnerabile ale acestui sistem sunt evidente Structura fi ierelor din sistemul MapInfo nu asigur integrarea liber cu aplica ia Legal CAD 2 ca principalul element al bazei de date Pe lang aceasta posibilit ile lips din programul MapInfo face dificil asigurarea unui nivel necesar al calit ii h r ii cadastrale digitale

Luand in considerare faptul c actualizarea informa iei curente cadastrale presupune existen a unei func ionalit i mai insemnate ca de exemplu sus inerea diverselor nivele de



legalizare MapInfo nu este o aplica ie suficient de eficient pentru satisfacerea tuturor cerin elor Din alt unghi de vedere programele utilizate sunt accesibile i suficient de eficiente in lucru

Structura distribuit a BD cu un num r insuficient de canale de leg tur nu asigur o func ionare eficient a sistemului cadastral integrat transferul i schimbul cu al i utilizatori i organiza ii Cheltuielile considerabile de exploatare ce fac obiectul bazelor de informa ii precum i al resurselor tehnice i programate presupun i un nivel inalt profesional al speciali tilor (de exemplu al administratorului sistemului i al bazei de date) in fiecare oficiu OCT i filiale

Elaborarea resurselor programate i tehnice se realizeaz cu ritmuri accelerate i de aceea este necesar asigurarea instruirii continue a speciali tilor in domeniul tehnologiilor informa ionale

Pentru executarea condi iilor indicate sunt necesare resurse financiare suficiente In calitatea de alternativ a software-lui interdepartamental elaborat este oportun examinarea problemei privind procurarea mijloacelor de baz standard ce va inlesni diminuarea sarcinii serviciului de tehnologii informa ionale care poart r spundere pentru elaborarea optimizarea i sus inerea direct a OCT i a filialelor

Grupul tehnic i in continuare trebuie s prezinte unica veriga de leg tur cu furnizorul de soft In deosebi privind aplica ia planificat genera ia a treia LegalCad necesar pentru asigurarea unei asist ri de durat a sistemului i trecerii pe viitor la noi tehnologii

Indiferent de p r ile negative i imperfec iunile indicate in arhitectura sistemului i a aplica iilor de program se recomand p strarea f r schimb ri a procesului de inregistrare in mas i sporadic Toate organiza iile sunt instruite i utilizeaz in activitatea lor software i resurse tehnice accesibile Mai mult ca atat procesul recent poart un caracter temporar Dup crearea sistemului cadastral in temeiul BD Centrale toat informa ia colectat in cadrul inregistr rii in mas i sporadice va fi pus la dispozi ie la cerere La transmiterea datelor cartografice digitale metodele stricte de control al calit ii trebuie sa se constituie ca p r i ale procesului de reorganizare Leg tura dintre informa ia juridic i cartografic trebuie instalat la un nou nivel

In descrierea proceselor de lucru a viitorului sistem cadastral intr procesul de deservire i actualizare a datelor cadastrale difer de inregistrarea primar a informa iei i solicit

executarea altor func ii precum i a func iilor suplimentare Una din condi iile esen iale de implementare a registrului cadastral este utilizarea a a numitului mecanism de executare a opera iilor (MEO) care asigur prelucrarea i deservirea dirijat a informa iei cadastrale in limitele capitolelor juridice i numerice cadastrale ale sistemului cadastral Mecanismul verific i asigur din timp modul de executare a opera iilor in condi ii de securitate luand in considerare

statutul documentului garantand o informa ie cadastral calitativ

791 Opera iune de lucru

Dup cum s-a specificat una din func iile cheie care lipse te in tehnologia la zi este mecanismul de executare a opera iei Acest mecanism poate fi comparat cu o map digital

care con ine algoritmul ac iunilor ulterioare necesare pentru introducerea modific rilor incluzand informa ia cartografic juridic i numeric Mecanismul dirijeaz cu

pa ii i statutele necesare incepand cu inregistrarea comenzii i incheind cu legalizarea (sau refuzarea) acestei comenzi

Mecanismul garanteaz integritatea datelor cartografice juridice i digitale ale sistemului informa ional cadastral deoarece acesta verific ambele subsisteme

Pe durata perioadei de operare datele corespunz toare se blocheaz in baza de date i nu sunt accesibile pentru alte opera ii (Dirijarea opera iilor ulterioare)



Fig 73 Etapele i procesele corespunz toare in baza de date

710 Nivelul de verificare a datelor

Este important ca in limitele opera iei de lucru s se asigure men inerea nivelurilor de verificare a datelor dup cum urmeaz Nivelul 1 valabil juridic (statutul juridic valabil) Nivelul 0 preliminar (un nou regulament in a teptare pentru legalizare)

Nivelul zero de arhiv (statutul juridic anterior) Introducerea modific rilor in datele cadastrale nu se produce in cazul primului nivel

(valabil juridic) Pan la acceptarea sau refuzarea modific rilor introduse la nivelul preliminar statutul primar la nivelul 1 (valabil juridic) trebuie salvat In cazul accept rii modific rii aplica ia juridic (a) se arhiveaz f r intarziere iar nivelul preliminar (b) dobande te un nou statut legal juridic In cazul refuz rii modific rilor introduse nivelul preliminar se extrage din sistem iar statutul primar legal juridic se p streaz f r modific ri

Pentru identificarea clar a fiec rui proprietar i sporirea calit ii nivelului de autenticitate a datelor se recomand s se utilizeze posibilitatea leg turii directe cu BD personal central centralizat In func ie de posibilit i s se asigure inregistrarea unic a fiec rei persoane proprietar Servitute

Diverse mijloace de modificare a datelor in servitute ( Drepturi in servitute Grevare Drepturi prioritare pe termen lung Prevenirea dreptului relativ prioritar Apelarea persoanei absent f r veste ) cu specificarea urm toarei informa ii

formele de servitute

Request

RegisterBusiness Case

ControlRequisition

GeographicalModifications

LegalModifications

Verification

Confirmation


LegalInformation


Update

Read

CheckOutupdateCheckIn



termenul de valabilitate

valoareapre ul

matricea sectoarelor grevateprioritare isau matricea sectoarelor grevatebeneficiarilor prioritari

data i temeiul

La introducerea modific rilor in datele de servitute trebuie s se evite inregistrarea dubl a informa iei similare i s se sporeasc calitatea i securitatea juridic a acesteia Grevarea terenurilor conduce in mod automat la inregistrarea terenului transmis in proprietate girat

Tipurile grev rii

Diverse mijloace de modificare a datelor in cadrul grev rii cu indicarea urm toarelor componente

tipul grev rii

valoarea i cota (maxim )

terenurile grevate

creditorul Toate modific rile trebuie introduse in registru (intocmite procese verbale) i arhivate

fapt ce va permite s se stabileasc care opera ie s-a utilizat pentru prelucrarea datelor ce fac obiectul imobilelor i al informa iei juridice Modific rile trebuie considerate autentice in exclusivitate dup verificarea oficial final

Introducerea modific rilor in datele cartografice digitale se va efectua in regim autonom Prin intermediul a a numitului mecanism de verificare (Check-aut) informa ia se extrage din baza de date i se direc ioneaz in OCT sau filiale pentru oper rile necesare Dup introducerea tuturor modific rilor informa ia se direc ioneaz retur i se inregistreaz in baza de date (check-in) Informa ia modificat con ine statutul preliminar i pan la primirea modific rilor indicate trebuie verificat calitatea (topologia) (privind grevarea i existen a terenurilor f r proprietar ) In cazul constat rii de erori datele se intorc in OCT sau filial

pentru corectare i se terg din baza de date La utilizarea mijloacelor de program se face distinc ie dintre geometrie i topologie i

dintre mijloacele de introducere a modific rilor pentru elementele geografice Mijloacele indicate se vor folosi in oficiile locale (OCT i filiale) i presupun urm toarele func ii

Enumerarea func iilor pentru introducerea modific rilor (geometrie i topologie)

deplasarea ortogonal (verificat neverificat )

deplasarea perpendicular (verificat neverificat )

crearea punctului dreptunghiular

loca ia punctului romboidal

executarea ridic ri luind in considerare raza vectore

trasarea vectorilor

determinarea diver ilor vectori

dup dou puncte azimut luind in calcul distan a paralel etc

determinarea diverselor racord ri

de linii de circumferin e i linii cu circumferin e

crearea tangentelor i

determinarea circumferin elor Enumerarea func iilor pentru modificarea elementelor geografice

Poligon

modificarea integral par ial a poligonului

deplasarea obiectului poligonal

modificarea hotarului comun

unirea poligoanelor

tergerea

divizarea poligonului cu ajutorul liniei numerice



a liniei stabilite

a poligonului stabilit

a regiunii stabilite preliminar paralel cu vectorul

Linia

modificarea liniei

segmentarea liniei

unirea liniei

ad ugarea liniei

tergerea Simbolul

tergerea i deplasarea In cadrul convoc rii cu speciali tii locali s-a discutat i func iile suplimentare Dup

p rerea speciali tilor str ini prezenta func ionalitate este important dar nu obligatorie pentru introducerea datelor cadastrale Func ionalitatea suplimentar include

modulul de arhivare i prelucrarea a m sur rilor

operarea rapid a unui volum mare de date

informa ia rastru

asistarea transform rilor de conversiune

utilizarea coordonatelor - Z

arhitectura deschis a software-lui Beneficiarul elaboreaz de sine st t tor i prezint lista integral a func iilor necesare

711 Concep ia bazei de date

Ambele variante prezentate (utilizarea modelului cu baza de date central sau centralizat ) propune cateva scenarii posibile fiecare din care avand avantajele i dezavantajele sale

Fiecare subdiviziune in sistemul cadastral con ine domeniul s u de date cu utilizarea

informa iei din diverse baze de date sau diverse scheme in cadrul unei singure baze de date In acest caz intreaga baz de date incluzand tabelele textele video i alte materiale se utilizeaz integral in mod repetat

Fig 7 4 Modelul datelor

Ta

Co

Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2



In acest caz informa ia pentru toate subdiviziunile cadastrale se con ine intr-un singur

set de tabele texte video etc f r a indica apartenen a in materialele indicate Accesul la date i prelucrarea acestora se efectueaz sub controlul i conducerea elementului logic (de program) (care permite accesul la informa ie) sau cu utilizarea func iei speciale care permite accesul la baza de date

inand cont de modificarea posibil a conducerii administrative i respectiv a responsabilit ii pentru introducerea modific rilor in datele privind terenurile se recomand a

respecta urm toarele cerin e obligatorii

s asigure utilizarea in comun a tuturor codurilor (pentru diverse tipuri de servitute comunitatea patrimonial etc) cu identificatori absolut identici pentru fiecare cod in toate cazurile

identificarea fiec rui element (teren construc ie etc) trebuie s fie unic in cadrul intregului sistem i independent de indica iile organiza ionale sau de statutul de subordonare a unei subdiviziuni

In cadrul distribuirii datelor i al asigur rii accesului la informa ie exist dou direc ii Selectarea variantei corespunz toare de distribuire a informa iei face obiectul in primul rand al bazei accesibile posibile sau selectate i al structurii datelor

In cazul acestei structuri fiecare oficiu are baza sa informa ional Ins prin con inutul s u precum i prin regimurile de asigurare a accesului i de distribuire a datelor fiecare BD local poate s difere de celelalte surse informa ionale Varianta A include (multiple) BD locale fiecare din care con ine informa ia unei subdiviziuni cadastrale respective cu copierea i transmiterea tuturor modific rilor in Baza de Date Central Pentru operarea c ut rii i ob inerea informa iei privind terenurile care se con ine i in alte oficii cadastrale trebuie s solici i Baza de Date Central Avantajul independen a considerabil a Oficiul Cadastral Teritorial de Oficiul Informa ional CentralDezavantajul deservirea tehnic utilajul multiplicarea datelor pierderi posibile de timp Varianta B BD de acela i tip(similare) fiecare din care include informa ia integral care se con ine in toate subdiviziunile cu copierea modific rilor in toate bazele de date cu transmiterea ulterioar a acestora in Baza de Date Central Pentru operarea c ut rii i ob inerea informa iei privind terenurile con inut i in alte subdiviziuni nu trebuie neap rat s solici i Baza de Date Central

Avantajul independen considerabil a OCT fa de Oficiul Central Informa ional Accesul la date din alte raioane rezerv ascuns (dublarea datelor) Dezavantajul deservirea tehnic utilajul dublarea datelor pierderi posibile de timp legate de actualizarea Bazei de Date Centrale Varianta C BD locale fiecare din care con ine informa ia subdiviziunii proprii precum i materialele oficiilor cadastrale copiate la cerere

Fig 75 Modul de distribuire a datelor

Uni Uni

UniUni

Cent



Copierea datelor con inute in alte subdiviziuni se execut

in exclusivitate in func ie de

necesitatea introducerii modific rilor cu transmiterea obligatorie a tuturor corect rilor la nivel local in Baza de Date Central Pentru operarea c ut rii i ob inerea informa iei privind terenurile care se con ine in alte oficii in majoritatea cazurilor trebuie s solici i Baza Central de Date

Avantajul independen a considerabil a OCT fa de Oficiul Central Informa ional Dezavantajul deservirea tehnic utilajul pierderi posibile de timp legate de

actualizarea Varianta D stocarea integral a informa iei exclusiv in Baza de Date Central Fiec rei subdiviziuni in toate cazurile pentru ob inerea materialelor necesare trebuie s se solicite Baza de Date Central

Avantajul costul neinsemnat al deservirii tehnice existen a utilajului date noi in Baza de Date Central (f r pierderi de timp) f r necesitatea de copiere a datelor

Dezavantajul intensitatea exploat rii re elei cerin e inalte fa de capacitatea de solicitare a re elei in vederea actualiz rii centralizate a geodatelor

Varianta E stocarea integral a informa iei Informa ia ce necesit modificat se verific de c tre subdiviziunea cadastral

abilitat i pe o durat oarecare de timp se afl in BD provizorie local sau in loca ul de date (f r a fi necesar aceast baza de date) La finisarea lucr rilor informa ia utilizat este returnat in Baza de Date Central Pentru operarea c ut rii i ob inerii informa iei in toate cazurile trebuie solicitat Baza de Date Central

Avantajul posibilitatea introducerii in mod automat a modific rilor pre ul neinsemnat al deservirii tehnice utilaj mai pu in date noi despre Baza de Date Central f r pierderi de timp) f r a fi necesar copierea datelor

Dezavantajul intensitatea inalt de exploatare a re elei

712 Companii cadastrale private

Formal companiile cadastrale private nu particip la deservirea i asigurarea sistemului cadastral Ins exist o variant de perspectiv de antrenare a organiza iilor private in procesul de actualizare a informa iei cartografice digitale Departamentul Tehnologii Informa ionale

inerea i deservirea informa iei cadastrale formal nu intr in obliga iile Departamentului de Tehnologii Informa ionale Totu i organele cadastrale ar putea utiliza informa ia personal a Departamentelor ce va ridica eficien a sistemului cadastral in general i va permite evitarea dubl rii datelor Departamentul de Tehnologii Informa ionale la randul s u ar putea beneficia in func ie de necesit i de informa ii de la organele cadastrale

Birourile notariale i b ncile au tangen cu activitatea organiza iilor cadastrale Un factor pozitiv ar fi constituit crearea pe viitor a unei comunic ri bilaterale ale ambelor organiza ii cu sistemul cadastral pentru ob inerea i punerea la dispozi ie a informa iei necesare La acest moment un astfel de sistem de comunicare prin re ea lipse te

Pentru persoane particulare este valabil principiul accesibilit ii datelor De aceea este oportun s se examineze problema privind acordarea de c tre sistemul cadastral a posibilit ii ca cet enii s - i poat realiza dreptul la c utarea i ob inerea informa iei necesare prin comunicare prin re ea

713 Etapa 3

In cadrul execut rii Etapei 1 s-a convenit c analiza i elaborarea propunerilor de principiu care con in diverse aspecte de implementare i func ionare a software-lui resurselor tehnice i a infrastructurii de re ea vor fi executate in cadrul etapei 3



La Etapa 3 se inten ioneaz s se prezente solu ii tehnice in scopul implement rii

acestora la nivel de organiza ii ca parte component a sistemului cadastral in Republica Moldova Pe durata execut rii Etapei 2 s-a convenit ca introducerea modific rilor in datele juridice ale sistemului cadastral s fie realizat nemijlocit in Baza Central de Date cu sediul in Chi in u cu utilizarea mecanismului check-incheck-aut pentru informa ia cartografic digital

In cadrul analizei efectuate la Etapa 2 s-a ajuns la concluzia privind necesitatea realiz rii in dou etape a ac iunilor necesare in sistemul juridic al cadastrului O astfel de concep ie ar asigura trecerea rapid la sistemul cadastral cu utilizarea Bazei de date Centrale in calitate de element principal Mai intai de toate s-a prezentat o solu ie tehnic cu necesitatea utiliz rii serverului terminal In al doilea rand in calitatea de solu ie final se recomand s se utilizeze sistemul de re ea Internet Intranet

Pentru gestionarea datelor cartografice digitale se propune s fie implementat mecanismul check-incheck-aut In leg tur cu faptul c pentru transmiterea datelor grafice sunt necesare capacit i tehnice ale re elei cu mult mai mari decat pentru informa ia alfanumeric s-a convenit s se realizeze procesul de redactare in regim autonom ( off-line)

Baza de Date Central transmite date ce necesit modificare oficiului cadastral teritorial (OCT) sau filialei care introduc modific rile corespunz toare Dup introducerea modific rilor necesare informa ia se inregistreaz repetat in Baza de Date Central

Se presupune c fiecare organiza ie participant la procesul cadastral trebuie s se constituie ca parte a infrastructurii de re ea In prezent toate OCT i filialele din Republica Moldova sunt interconectate in re ea Ca rezultat toate OCT i filialele de in posibilit i similare de conectare la Baza de Date Central in Chi in u In ce mod i in ce m sur va fi utilizat prezenta infrastructur de re ea depinde de obiectivele i sarcinile fiec rui oficiu i filial teritorial concret care se constituie ca o problem cu caracter organiza ional

Concep ia vehiculat de exper i i de speciali tii autohtoni const in faptul c infrastructura tehnic nu influen eaz nici cum i nu stabile te limite in cazul unei ulterioare reorganiz ri

Schema grafic care urmeaz con ine structura logic a sistemului informatic cadastral in temeiul Bazei de Date Centrale coordonat i prezentat exper i interna ionali in raportul redactat in cadrul Etapei 2 (Varianta E)

Viitoarele sisteme includ trei componente logice de baz

locuri de munc locale pentru gestionarea informa iei cartografice juridice i numerice

serverul aplica iilor care asigur func ionarea componentelor necesare ale software-lui

Baza de date Central care con ine informa ia cartografic juridic i digital Pe durata primelor dou etape ale analizei efectuate s-a pus in discu ie evident in

repetate randuri de a se prezenta m rimea aproximativ a cheltuielilor necesare pentru crearea sistemului informatic cadastral cu utilizarea Bazei de Date Centrale ca element principal S-a f cut distinc ie intre investi iile de capital necesare pentru crearea sistemului cadastral in temeiul Bazei de date Centrale i utilizarea multipl a resurselor tehnice i programate existente

714 Etapa 4

Etapa 4 i cea final cuprinde intregul volum de materiale i recomanda ii elaborate in cadrul etapelor precedente de cercetare In conformitate cu sarcinile tehnice ale prezentei cercet ri Aici se indic planul propus de ac iuni pentru implementarea practic a recomanda iilor Mai mult ca atat documentul include graficul detaliat al lucr rilor perioadele de executare i obliga iile

Acesta etap reprezint inregistrarea (curent ) a drepturilor de proprietate asupra imobilelor ca rezultat al privatiz rii in Republica Moldova Privind aceast inregistrare se recomand cu insisten prelungirea i finalizarea cat mai grabnic a acestui proces Acest proces



se va prelungi i nu va afecta arhitectura cadastral propus in temeiul Bazei Centrale de Date OIPPC trebuie s examineze metodele noi sau suplimentare de accelerare a acestui proces Se cere examinarea problemei privind antrenarea fotogrammetriei in calitate de proces de colectarea a datelor cel pu in pentru regiunile rurale ale Republicii Moldova

Inainte de a propune inregistrarea regulat (con inutul informa iei cadastrale existente) trebuie ameliorat calitatea acesteia Clientul trebuie s determine m surile de control al calit ii utilizand in acest scop instrumente de program i verificarea informa iei cadastrale s fie similar cu inregistrarea Este necesar asigurarea autenticit ii de 100 a informa iei cadastrale

Fig76 Structura intregului sistem

Aceasta se poate ob ine f r a modifica arhitectura sistemului Ridicarea calit ii nu inseamn in primul rand optimizarea m sur torilor geodezice

Este foarte important c inregistrarea primar a drepturilor de proprietate amintit mai sus are sens numai in cazul in care aceast informa ie a fost actualizat adic dac toate modific rile ulterioare ale inregistr rii primare vor fi inregistrate Sistemul cadastral existent pe suport de hartie este in calitate de sistem juridic dar pe viitor trebuie s existe sistemul cadastral electronic cu statut juridic In multe proiecte cadastrale s-a urm rit existen a perioadei de trecere



pe durata c reia ambele sisteme vor func iona Cu adev rat Republica Moldova a ajuns in perioada de trecere cand este necesar p strarea informa iei cadastral in ambele sisteme presupunand c datele introduse in sistem au sau pot dobandi statut de date juridice

Este necesar suplimentarea programului LegalCAD cu func ia de p strare a

urm toarelor date

despre servitute

despre construc ii

despre condominii

despre grev ri Este necesar stabilirea mecanismului de control al proceselor (Business Case

Mechanism (BCM)) care va controla

Accesul i modificarea datelor (juridice i grafice)

Starea aplica iei

Modificarea sincron a datelor juridice i grafice Problemele enumerate mai sus sunt numai func ionale

acestea in principiu pot fi rezolvate i f r baza de date central sau sistemul centralizat dar trebuie s fim sinceri i s recunoa tem c aceast cale va costa mai scump i va fi pu in mai dificil

Neajunsurile infrastructurii decentralizate existente au un caracter mai mult organiza ional decat tehnic

Orice OCT filial are infrastructur integral proprie adic baz de date-server

Software (LegalCAD i sau MapInfo) este instalat la fiecare sta ie in OCT i filial

Nu exist infrastructur de re ea dintre diverse oficii Instalarea i deservirea tehnic se realizeaz mult mai complicat i implic cheltuieli

enorme (orice perfec ionare a ansamblului de programe (upgrade) necesit noi instal ri in fiecare OCT filiale)

Cerin e mult mai avansate pentru utilajul existent in special pentru servere BD care exist in orice oficiu Este practic imposibil colectarea automat a tuturor datelor intr-o unic baz de date in acest caz va fi nevoie de opera ii manuale (cum ar fi transportul de date la OCE) Din acest motiv aceast baz de date unic nu poate fi sut la sut actualizat Din punct de vedere tehnic este posibil utilizarea diferitor tehnologii pentru crearea sistemului cadastral care ar solu iona aceste dezavantaje Pe lang aceste neajunsuri pe care trebuie s le remedieze sistemul nou am stabilit urm toarele condi ii prealabile Sistemul trebuie s fie accesibil din punct de vedere al pre ului de cost Trebuie s existe posibilitatea de executare rapid a solu iilor Exploatarea la un inalt randament a utilajului existent i a software (ansamblului de programe)

Unele din aceste neajunsuri pot fi inl turate prin crearea de BD centrale Aceasta inseamn c toate datele vor fi p strate intr-o baz de date central la care toate OCT i filialele vor avea acces direct Nu va fi nevoie de a avea baze de date locale dar anexele juridice i grafice trebuie s fie instalate in fiecare OCT i filiale O asemenea baz de date central poate fi creat destul de rapid iar modific rile in anexele existente vor fi neinsemnate Pentru o asemenea solu ie trebuie s avem in dotare o re ea a infrastructurii care ar face leg tura intre OCT i filiale cu BD central Dezavantajul acestei solu ii const

in faptul c inand cont de structura prezentelor anexe (LegalCAD i MapInfo) cerin ele fa de re eaua infrastructurii (in particular capacitatea tehnic viteza) vor fi foarte inalte (trebuie de transmis un volum mare de date) i prin urmare aceasta va fi o solu ie costisitoare Cu toate acestea nu vor fi inl turate neajunsurile organiza ionale men ionate privind instalarea i deservirea tehnic Sistemul centralizat

structura va solu iona neajunsurile sus-men ionate i se va raporta la condi iile suplimentare prealabile Sistemul centralizat - structura inseamn c instalarea aplica iilor in sta iile de lucru locale OCT i filiale nu se va produce in continuare Aceste aplica ii vor func iona de la serverul central al aplica iilor care reprezint tot sistemul i



acord asisten tehnic (business-logism) i care r spunde pentru accesul la BD (central ) Din partea clientului se cere existen a a a-numitului client-fin

Aceast solu ie de asemenea prevede existen a infrastructurii de re ea intre OCT filiale i serverul central al aplica iilor aflate la OCE cu toate c cerin ele fa de infrastructura de re ea

(capacitatea tehnic viteza) se pot men ine la un nivel inferior i in a a mod solu ia va fi mai accesibil

La prelucrarea informa iei juridice cadastrale trebuie s existe cerin e sporite de securitate Cu atat mai mult pentru crearea i func ionarea solu iilor centralizate propuse exist cerin e sporite referitor la infrastructur i securitatea acesteia De aceea sunt necesare m suri suplimentare de asigurare a securit ii

715 Sistemul juridic LEGALCAD

Sistemul Informatic al Cadastrului Juridic elaborat in limitele Primului Proiect Cadastral este un produs program universal prev zut pentru inregistrarea tuturor tipurilor de obiecte imobiliare drepturilor de proprietate grevarea drepturilor de proprietate i a tranzac iilor cu bunuri imobiliare Obiectele i subiectele inregistrate in sistem

Terenuri

Construc ii

Inc peri izolate

Persoane juridice i fizice

Drepturi de proprietate

Titluri de proprietate

Alte drepturi imobiliare grevarea dreptului de proprietate

Tranzac ii asupra dreptului de proprietate Elaborarea Sistemului se realizeaz cu utilizarea celor mai noi pachete program i

tehnologii cum ar fi ORACLE PowerBuilder Mapinfo System Architect etc Sistemul informatic const din urm torii module de program

registrul descriptiv al obiectelor imobiliare (sectoare construc ii inc peri)

registrul grafic al obiectelor imobiliare (harta digital )

registrul proprietarilor de obiecte imobiliare

registrul drepturilor de proprietate i al documentelor

registrul de grev ri a dreptului de proprietate

registrul de tranzac ii asupra obiectelor i drepturilor de proprietate

modulul de eliberare a extraselor i a certificatelor din registru

modulul d rilor de seam

modulul de administrare a utilizatorilor i a clasificatorilor

al i module de program auxiliari In scopul acceler rii procesului de privatizare a p mantului i de acordare a asisten ei

organelor locale de conducere in Sistemul Informatic a fost proiectat i realizat un modul de intocmire i eliberare a titlului de proprietate asupra p mantului

In prezent crearea in mare parte a modulelor men iona i s-a incheiat In stadiul de elaborare sunt module de inregistrare a tranzac iilor i de grevare Pe lang ace tia a fost creat un produs program separat care este utilizat de firme particulare antrenate in procesul de inregistrare in mas pentru stocarea informa iei cadastrale

In procesul de elaborare a Sistemului o aten ie important a fost acordat problemelor de securitate a datelor Accesul in sistem este strict delimitat pe nivele operator registrator administrator etc Fiecare utilizator este inregistrat in baza de date la un anumit nivel de acces i cu o parol proprie



Rolul Operator este prev zut pentru operatorul ocupat de stocarea datelor i permite

numai introducerea inregistr rilor in baza de date i redactarea par ial a acestora eliberarea rapoartelor statistice i a extraselor

Fig 77 Inregistrarea in sistemul cadastral

Rolul de Administrator este prev zut pentru administratorii de sisteme locale Acest rol acord utilizatorului mari privilegii de tipul

administrarea utilizatorilor de sisteme

modificarea elementelor de identificare cheie spre exemplu num rul de cadastru al obiectului i codul personal al posesorului

tergerea inregistr rilor din baza de date

verificarea eficien ei lucrului operatorilor Sistemul reprezint o aplica ie de tipul client-server elaborat pentru func ia

ORACLE Elementele principale ale structurii bazei de date a Sistemului Informatic sunt

urm toarele obiecte i subiecte Obiectul (terenul construc ia inc perea izolat ) proprietarul dreptul i titlul de proprietate

Fig 78 Elementele principale ale structurii bazei de date

In a a mod leg tura intre obiect i proprietar se realizeaz in temeiul dreptului de proprietate dar acest drept devine activ dac exist titlul de proprietate

Dup cum a fost indicat anterior intrarea in Sistem este strict limitat prin inregistrarea fiec rui utilizator concret in baza de date cu indicarea codului de acces i a rolului corespunz tor Dup intrarea in sistem se deschide accesul la module de program

Documente

Obiecte

Teren

Construc ie

Inc peri izolate

Dreptul Proprietarul



Fig79 Mod de func ionare

Capitolul Inregistrarea in Sistem asigur relansarea sistemului Capitolul Introducere Date asigur intrarea in modulul introducere date Capitolul Constituire Rapoarte asigur intrarea in modulul introducere date Capitolul Verificare Datelor realizeaz intrarea in modulul verificare date Capitolul Registrul Bunuri Imobiliare asigur intrarea in modulul preg tirea extraselor i certificatelor din registrul bunuri imobiliare Capitolul Administrare Localit i asigur intrarea in modulul administrarea clasificatoarelor pe localit i i str zi Acces autorizat numai pentru administratori Capitolul Administrare Utilizatori asigur accesul in modulul administrare utilizatori de sistem Acces autorizat numai pentru administratori Capitolul Calculare Bunuri ini iaz eviden a statistic de introducere a inregistr rilor

Capitolul Blocare Sistem blocheaz sistemul Deblocarea se va face pentru acei utilizatori care au blocat-o In cazul in care utilizatorul temporar a p r sit locul de munc Capitolul Exit (pe bara de meniuri prin dublu clic pe tasta )

Urmeaz descrierea minu ioas a principalilor module ai sistemului

7151 Modul de introducere a datelor

Regimul de introducere a datelor se divizeaz in cateva capitole succesivitatea de deschidere a c rora corespunde cu procesul tehnologic de inregistrare a obiectelor imobiliare a drepturilor de proprietate asupra acestora a grev rilor i tranzac iilor Implicit primul se deschide capitolul pentru introducerea datelor privind terenurile de p mant

Fig 710 Introducerea i editarea datelor ini iale TERENURI

La intrarea in modulul de introducere a datelor se schimb selectarea elementelor in meniu In particular apare un nou subcapitol (Ac iuni) care const din urm toarele elemente

Fig 711 Modul de inregistrare nou i Selectare

Capitolul Inregistrare nou (pe bara de meniuri prin dublu clic pe pe tasta Ctrl+Ins se deschide un formular in alb pentru introducerea unei inregistr ri noi

Capitolul Selectare (pe bara de meniuri prin dublu clic pe tasta Ctrl+A) se afi eaz pe ecran toate inregistr rile

Capitolul C utare se selecteaz inregistr rile conform parametrilor de c utare stabili i



Capitolul tergere se execut tergerea inregistr rii selectate din baza de date Acces autorizat numai pentru administratori Capitolul Salvare se efectueaz p strarea in baza de date a inregistr rii noi sau a celei modificate

Sectoare de terenuri (Terenuri)

Fig 712 Interfa a de introducere a datelor pentru terenuri delimitat in cinci grupe de

obiecte

Amplasarea administrativ a obiectului (raion comun satsector strad num r bloc frac ie amplasare) Campurile raion comun satsector strad reprezint clasificatori Campul Amplasare se completeaz in cazul in care sectorul se afl in afara localit ii (extravilan) Spre exemplu inregistrarea poate ar ta in felul urm tor

1050 m Direc ia nord-vest de la de la satul R spopeni in campul Strada apare inregistrarea neidentificat campurile cu num r i frac ie r man necompletate

Utilizarea campului (Folosin a) reprezint un clasificator

Destina ia campului (Destina ie) reprezint un clasificator Momentan accesul este blocat

Indicatorul integrat de calitate a p mantului (Bonitate)- poate fi utilizat numai pentru terenuri agricole

Aria conform documentelor (Aria din acte) se introduce in hectare

Aria calculat (Arie calculat ) Acest camp este blocat pentru introducerea manual a datelor Acesta se completeaz automat la compararea sectorului cu harta digital



Calitatea m sur rilor (Calitate m sur ri) Acest camp reprezint un comutator ce const din dou pozi ii obi nuit i de precizare a m sur rilor ariei i a hotarelor sectorului

Data de actualizare (Data actualiz rii) Campul este blocat pentru introducerea datelor data se afi eaz automat

Statutul sectorului (Statut) Campul este blocat pentru introducerea datelor implicit in mpd automat se impune pozi ia Activ

Valoarea normat

(Valoare normat ) i in versiunea curent campul este blocat

Valoarea de pia (Valoare de pia ) i in versiunea curent campul este blocat

Numele utilizatorului i data introducerii terenului in baza de date (Inregistrarea) Se introduce automat

Numele utilizatorului i data introducerii ultimelor modific ri (Ultima modificare) Se introduce automat

La acest obiect de asemenea se pot introduce noi inregistr ri i se modific cele existente

Modificarea campurilor num r cadastral al terenului este accesibil numai pentru administratori operatorii pot redacta numai dup introducerea noilor inregistr ri Campurile vopsite in galben nu pot fi supuse modific rilor

Construc ii

Fig 713 Interfa a de introducere a datelor pentru construc ii

In figura 713 este reprezentat interfa a introducerii datelor pentru construc ii delimitate in patru grupe de obiecte Trebuie s se men ioneze c se poate trece la capitolul construc ii numai dup ce a fost selectat un teren oarecare La trecerea de la capitolul terenuri la capitolul construc ii sistemul reflect numai acele construc ii care au fost inregistrate pe terenul selectat in prealabil

Grupa 1

reprezint obiectul care vizualizeaz lista de construc ii in derulare Aceast list poate fi filtrat printr-o solicitare in baza de date In list sunt reprezentate amplasarea construc iilor i componentele codului cadastral al acestora Grupa 2

reprezint obiectul care red descrierea detaliat a terenului dup cum urmeaz



Componentele num rului cadastral (raion cadastral zon masiv sector cod teren cod construc ie liter) Se redacteaz numai campul num r construc ie i litera cu modificarea acestora dup introducerea accesului numai pentru administrator Campul num r de cadastru se transmite automat de la terenul unde este amplasat construc ia

Amplasarea administrativ a obiectului (raion comin satsector strad num r frac ie) Campurile raion comun satsector strad reprezint clasificatori Pentru cimpurile raion comun satsector nu exist acces pentru redactare deoarece acestea sunt transmise in regim automat de pe terenul pe care este amplasat construc ia Strada num rul casei i frac ia la fel se transmit in regim automat cu toate c in continuare este posibil modificarea acestora

Utilizarea construc iei (Utilizare) reprezint un clasificator

Aria construc iei (Arie) se introduce in metri p tra i

Destina ia construc iei (Destina ie) reprezint un clasificator Momentan accesul este blocat

Codul dosarului de inventar

Num r de etaje (Nivele)

num rul de etaje ale construc iei

Valoarea normat (Valoare normat ) In versiunea curent campul este blocat

Valoarea de pia (Valoare de pia ) In versiunea curent campul este blocat

Statutul starea construc iei (Statut) Implicit in mod automat se activeaz func ia Activ dar poate s i se atribuie i statut de Neautorizat Aceasta se intampl in cazul in care construc ia inregistrat este nelegal Pentru construc ia nelegal nu poate fi inregistrat dreptul de proprietate de aceea sistemul in continuare va bloca introducerea titlului de proprietate pentru asemenea construc ii

Numele utilizatorului i data introducerii construc iei in baza de date (Inregistrarea) se introduc in mod automat

Numele utilizatorului i data introducerii ultimelor modific ri (Ultima modificare) se introduc in mod automat

La acest obiect de asemenea se introduc noi inregistr ri i se modific cele existente

Modificarea campului num r cadastral al construc iei este autorizat numai de administratori Campurile colorate in galben nu pot fi supuse modific rii

Grupa 3

reprezint un set de campuri pentru constituirea solicit rilor de c utare in baza de date (in limita terenului curent) C utarea inregistr rilor se efectueaz dup urm torii parametri

Strada

Num rul casei

Frac ie Grupa 4

reprezint un set de obiecte care reflect existen a grev rilor active i (sau) stinse pentru construc ia selectat Acces interzis in versiunea pentru firme particulare

Interfa a de introducere a datelor privind utilizare inc perii divizat in patru grupe de obiecte Trecerea la inc perile izolate este posibil numai dup ce a fost selectat o construc ie oarecare La trecerea de la capitolul construc ii la capitolul inc peri izolate

sistemul indic numai acele inc peri care au fost inregistrate pentru construc ia selectat anterior

Inc peri izolate



Fig 714 Interfa a de introducere a datelor privind utilizarea inc perii

Grupa 1

reprezint obiectul care vizualizeaz derularea listei de inc peri izolate Aceast list poate fi filtrat prin metoda indeplinirii solicit rilor pentru baza de date in limitele construc iei curente In list se indic amplasarea construc iilor izolate i componentele codului cadastral Grupa 2


Componentele num rului cadastral (raion cadastral zon masiv sector cod teren cod construc ie liter inc pere) Se redacteaz numai campul num r cadastral num r inc pere izolat iar aceast modificare se opereaz dup introducerea accesului numai pentru administrator Campurile num r cadastral al terenului i al construc iei se transmit in regim automat de la construc ia unde este amplasat inc perea izolat

Amplasarea administrativ a obiectului (raion comun satsector strad num r frac ie num r inc pere) Campurile raion comun satsector strad reprezint clasificatori Pentru campurile

raion comun satsector num r frac ie nu exist acces pentru redactare deoarece acestea sunt transmise in regim

automat de la construc ia unde este amplasat inc perea izolat

De men ionat num rul cadastral i num rul de adres al inc perii izolate (de exemplu apartamentul) sunt parametri descriptivi absolut diferi i i de cele mai dese ori nu coincid


Num rul de etaje (Nivel) reprezint etajul unde este amplasat inc perea izolat

Suprafa a inc perii izolate (Suprafa ) se introduce in metri p tra i De men ionat la inregistrarea apartamentului in acest camp se ia suprafa a general dar nu suprafa a inc perii

Statutul st rii inc perii izolate (Statut) Campul este blocat pentru stocarea datelor dar implicit in mod automat se declan eaz op iunea Activ

Destina ia construc iei (Destina ie) reprezint un clasificator Momentan nu poate fi accesat

Valoarea normat

(Valoare normat ) In versiunea curent campul este blocat


Numele utilizatorului i data introducerii construc iei in baza de date (Inregistrarea) Se introduc in mod automat

Numele utilizatorului i data introducerii ultimelor modific ri (Ultima modificare) Se introduc in mod automat




Modificarea campurilor num r cadastral al inc perii izolate este accesibil numai pentru administratori Campurile vopsite in galben nu pot fi supuse modific rii

Grupa 3

reprezint campul de introducere i de constituire a solicit rilor privind c utarea

inc perii izolate in baza de date (in limitele construc iei curente) C utarea inregistr rilor se efectueaz dup num rul cadastral al apartamentului Grupa 4

reprezint un set de obiecte care reflect existen ei grev rilor active i (sau) stinse

pentru construc ia izolat selectat Acces interzis in versiunea pentru firme particulare

Interfa a de vizualizare a fragmentului h r ii digitale divizat in dou grupe de obiecte

Acest capitol reprezint obiectul MapInfo care reflect terenul selectat Este imposibil realizarea c ut rii terenului dup num rul cadastral sau adres Accesul in acest capitol este posibil numai prin capitolul terenuri (Terenuri) cu condi ia ca s fie selectat aici un teren oarecare Destina ia principal a capitolului Harta reprezint confruntarea informa iei descriptive despre teren cu cea grafic pentru care Sistemul execut succesivitatea urm toarelor ac iuni

Harta digital

Fig 715 Interfa a de vizualizare a fragmentului h r ii digitale

Utilizand num rul cadastral a terenului selectat se caut reprezentarea grafic pe harta digital In cazul in care terenul cu acest num r cadastral lipse te pe harta digital Sistemul comunic despre aceasta i trimite utilizatorul inapoi la capitolul Terenuri

In cazul g sirii terenului pe harta digital sistemul confrunt adresa terenului i par ii descriptive cu cea grafic In cazul in care adresa nu coincide (ceea ce constituie o eroare) Sistemul comunic despre aceasta utilizatorului i il trimite inapoi la capitolul Terenuri

La finalizarea cu succes a verific rilor sus-men ionate Sistemul in mod automat inscrie in baza de date aria calculat (aria calculat ) a terenului respectiv Aceasta se intampl la revenirea la capitolul Terenuri

Grupa 1

reprezint un fragment al h r ii digitale (obiectul MapInfo) care vizualizeaz terenul respectiv Grupa 2 reprezint un set de obiecte pentru efectuarea comenzilor dup harta digital Comenzile se efectueaz dup num rul de cadastru al terenului i dup adres In aceast grup se afi eaz aria calculat a terenului selectat

Proprietarul obiectului



Fig 716 Interfa a de stabilire a leg turii dintre obiectul de proprietate

716 Extras din Registrul bunurilor imobile

Prin ac ionarea tastei Certificat modulul genereaz Certificatul i imediat trece la fereastra rezultat In Certificat se con ine informa ia necesar despre toate drepturile inregistrate la obiectul imobiliar selectat Certificatul poate fi eliberat oric rei persoane fizice la prezentarea actului care atest identitatea i care a depus o solicitare in scris precum i oric rei persoane juridice la solicitare oficial

Modelul Registrului poate fi generat in mod automat in cazul in care datele despre obiectul de proprietate au fost introduse de suporturi electronice

Modelul Registrului genereaz numai pentru capitolul Capitolul A Asemenea sectoare sunt detectate de modulul de program automat i atunci tasta Model Inregistrare devine accesibil In toate celelalte cazuri tasta se blocheaz Prin ac ionarea tastei Model Inregistrare se deschide fereastra Model Inregistrare Teren

La ac ionarea tastei Extras se deschide fereastra intermediar C utarea proprietarului prev zut pentru preg tirea extrasului din Registrul de imobil

In aceast

fereastr trebuie s fie introduse datele care in cele ce urmeaz automat vor fi reflectate in anumite campuri ale extrasului

Datele din fereastra C utarea proprietarului vor fi reflectate in urm toarele campuri

Data eliber rii (1)

Persoana pentru care a fost eliberat (2)

Destina ia (3)

Expirarea termenului de valabilitate (4)

campul de repetare



Fig 717 C utarea proprietarului

Fig 718 Fragment al Extrasului din Registrul bunurilor imobile

Astfel la preg tirea extrasului din Registrul de imobil apare urm toarea informa ie

C rei persoane din num rul de proprietari sau de titulari se elibereaz informa ia Se afi eaz in campul Persoana pentru care a fost eliberat (2)

Data prev zut pentru eliberare se afi eaz in campul Data eliber rii (1)

Destina ia extrasului se afi eaz in campul Destina ie (3)

Selectarea persoanei c reia ii este destinat extrasul se realizeaz din capitolul (1) in regimul corespunz tor

Regimul (1) reflect datele in dou regimuri

In regimul Lista Proprietarilor se vizualizeaz lista proprietarilor care de in drepturi de proprietate asupra acestui obiect



In regimul Lista Titularilor dac exist grevarea dreptului de proprietate asupra obiectului se vizualizeaz lista persoanelor fizice sau juridice in folosul c rora s-a stabilit grevarea

Procesul de selectare este similar select rii obiectului de proprietate descris mai sus Randul selectat se eviden iaz prin culoare

In capitolul (2) se afi eaz datele despre toate cazurile anterioare de eliberare a extraselor la obiectul de proprietate solicitat de persoana men ionat

In particular

num rul extrasului

data eliber rii

termenul de expirare a valabilit ii

tipul extrasului eliberat Tipul extrasului se stabile te

Original dac extrasul se elibereaz pentru prima dat sau dup ce a expirat termenul de valabilitate a celui eliberat anterior

Repetat se stabile te dac a mai fost eliberat repetat pan la expirarea perioadei de valabilitate a extrasului de tipul Original in rezultatul pierderii

Termenul de valabilitate a extrasului de tipul Repetat este acela i ca si a tipului Original La eliberarea extrasului de tip Repetat pe acesta se va reflecta inscrisul REPETAT in campul de repet ri (5) inregistrarea final a dreptului de proprietate

Perioada de valabilitate este de dou luni din ziua eliber rii Astfel dac extrasul se preg te te de c tre operator cu cateva zile inainte de tip rirea acestuia comandatarului atunci operatorul trebuie s tie data de eliberare a extrasului i s aplice acea dat din timp

La formarea reu it a extrasului se deschide fereastra Extras din Registru In fereastra Extras din Registru extrasul arat cu exactitate la fel cum va fi tip rit

Dac extrasul nu incape in fereastra vizibil atunci pentru vizualizare se utilizeaz campurile de rulare Tasta (1)(2) se utilizeaz pentru listarea filelor extrasului cand sunt mai multe Tip rirea se realizeaz prin ac ionarea tastei (3) Elementul de conducere (4) este destinat pentru modificarea formatului extrasului Mic orarea formatului poate fi solicitat in cazul in care cateva rinduri la tip rire trec pe fila urm toare Elementul de comand a formatului (5) serve te la modificarea dimensiunilor vizibile a extrasului in interiorul ferestrei

In procesul tip ririi extrasului in baza de date se inregistreaz informa ia despre persoana care a efectuat aceast opera ie precum i num rul extrasului i a identificatorului oficiului unde a fost tip rit extrasul



Fig 719 Extras din Registrul bunurilor imobile



Pentru desf urare in condi ii optime a diferitelor activit i complexe de dezvoltare a

tuturor localit ilor de pe teritoriul Republicii Moldova trebuie utilizate o mare cantitate de informa ii care sunt supuse unui proces de actualizare continu

Pentru a r spunde la exigen ele acestor activit i complexe a fost aleas solu ia sistemului informatic In ultimii ani aceast evolu ie a fost facilitat de progresele tehnologice din domeniul hardware i software

Pentru aplicarea principiului de mai sus in cadrul tezei i prin studiul de caz am urm rit atingerea urm toarelor aspecte

realizarea unui sistem informatic prin integrarea cadastrului general i a registrului bunurilor imobile avand ca suport date cadastrale

implementarea unei metodologii testate de utilizare a datelor cadastrale pentru oficiile locale de administrare ridicarea calit ii registrului bunurilor imobile i a administr rii moderne a datelor cadastrale

cooperarea intre speciali tii din republic

Pornind de la rolul determinat pe care il are p mantul in existen a noastr rezult importan a deosebit a eviden ei exacte a propriet ii i utiliz rii terenurilor eviden cunoscut sub denumirea de CADASTRU

Scopurile principale mai rezid in sus inerea cre terii economice din Moldova i in cele din urm reducerea s r ciei prin asigurarea i imbun t irea securit ii propriet ilor imobiliare inclusiv a celor funciare majorarea veniturilor ob inute de stat in urma instituirii unui sistem func ional de evaluare i impozitare a lor facilitarea dezvolt rii pie ei imobiliare prin crearea unui sistem cadastral i de inregistrare transparent i bine operabil prestarea efectiv a serviciilor de baz de inregistrare public a imobilelor

Fig 81 Abordarea pentru crearea bazei de date

Registrul bunurilor imobile

Subcapitolul I Bunul imobil

Subcapitolul II Dreptul de proprietate asupra bunului imobil

CAPITOLUL 8 CONTRIBU II LA INTEGRAREA CADASTRULUI GENERAL I A REGISTRULUI BUNURILOR IMOBILE DIN REPUBLICA MOLDOVA INTR-UN SISTEM INFORMATIC

STUDIU DE CAZ - PROPUNERE

Cadastru general - Cadastru bunurilor imobile

Documenta ie cadastral

Subcapitolul III Grevarea drepturilor patrimoniale

Planurile cadastrale

Baz de Date



81 Proiectarea i realizarea bazei de date spa iale

Proiectarea bazei de date presupune determinarea zonei de studiu a sistemului de

coordonate utilizat a straturilor necesare studiului a elementelor (obiectelor geografice) incluse in fiecare strat a atributelor necesare descrierii fiec rui tip de element a modului de codificare si organizare a atributelor

Procesul de proiectare a aplica iilor GIS implic pe lang designul vizual i proiectarea bazei de date textuale in special dac se preconizeaz structuri de date de volum important

Fig 82 Etapele parcurse in proiectarea unei bazei de date arbitrare

Baza de date pentru cadastru este proiectat in a a fel ca s furnizeze toate informa iile necesare cu privire la terenuri proprietari propriet i construc ii

Baza de date con ine tabele interog ri forme macrouri rapoarte i module Punctul central in cadrul unui sistem informatic este reprezentat de c tre informa ii

spa ialedate cadastrale furnizate de cadastru i gestionate in cadrul acestuia

Proiectarea bazei de date se realizeaz in trei pa i

Pasul 1 Identificarea obiectelor geografice i a atributelor lor i organizarea lor pe straturi

Pasul 2 Definirea atributelor Pentru fiecare atribut se specific modul de codificare i spa iul necesar memor rii

valorilor admise In plus pentru intreaga baza de date se construie te un dic ionar in care pentru fiecare strat se precizeaz numele atributelor asociate i pentru fiecare atribut se indic valorile i semnifica ia valorilor posibile

Pasul 3 Asigurarea inregistr rilor coordonatelor intre straturi

In baza informa iilor existente am realizat ini ial dou baze de date

Geodatabase I - am utilizat baza de date definit de ESRI in care sunt memorate informa iile referitoare la datele juridice despre proprietari (nume proprietar cet enia localizarea bun imobil cod cadastral) (LegalCad

Nedweeg)

Diagrame Tabele Note

Testare

Implementare

Intre inerea

Analiza ini ial Model conceptual

Design fizic



LegalCad

ArcCatalog

ArcCatalog

Transformare Analiz

Vizulaizare

Fig 83 Procesul tehnologic de inregistrare i prelucrare a informa iei juridice care urmeaz a fi integrat in sistem

Geodatabase II

la fel am utilizat baza de date definit de ESRI in care sunt reprezentate toate informa iile cu privire la informa ia grafic (plan digital cadastral) din MapInfo

Transformare Analiz

Vizualizare

Fig 84 Procesul tehnologic transformare i prelucrare a informa iei grafice cadastrale care urmeaz a fi integrat in sistem

Nedweeg

GeodataBase I

Informa ia grafic

GeodataBase II



Geodatabases (I i II) sunt baze de date rela ionale care con in informa ii geografice

Geodatabases con in clase de elemente i tabele care descriu aceea i tema sau subiect Clasele de elemente pot fi organizate in feature datasets ele pot exista de asemenea i independent in geodatabase

Clasele de elemente geografice sunt reprezentate ca puncte linii sau poligoane si atributele lor ele pot stoca si adnot ri Toate clasele de elemente din cadrul unui feature dataset au in comun acela i sistem de coordonate Tabelele pot con ine atribute suplimentare pentru o clasa de elemente sau informa ii geografice cum ar fi adrese sau coordonatele X Y Z

O geodatabase poate con ine clase de rela ii prin intermediul c rora se stabilesc rela ii intre doua clase de elemente sau intre o clasa de elemente i un tabel Clasele de elemente dintr-un feature dataset pot fi organizate in re ele geometrice Re eaua combina elemente liniare si puncte pentru a modela re ele liniare i men ine rela iile topologice dintre clasele sale de elemente

Fig85 Procesul tehnologic de unificare a celor dou baze de date

In cazul studiului am urm rit i me-am propus crearea unui sistem informatic prin integrarea cadastrului general i a registrului bunurilor imobile pentru o localitate Pa cani raionul Hincesti Lucr rile cadastrale de creare a bazei geometrice a cadastrului au fost executate in anul 2004 de c tre o firm privat cu drept de executare a lucr rilor de cadastru

Fig 86 Crearea sistemului informatic

GeodataBase II

Personal Geodatabase

GeodataBase I


Analiza GIS Vizualizare

Sel

ecta

rea

info

rma

iei

Uni

ficar

ea in

form

aie

i

SISTEM INFORMATIC



Astfel de sisteme informatice pot fi create pentru fiecare localitate de pe intreg teritoriul

Republicii Moldova i mai apoi pot fi unificate prin intermediul sistemelor informatice independente in cadrul Oficiilor Cadastrale Teritoriale dup care la nivel de intreaga ar in cadrul Intreprinderii de Stat Cadastru

M sur torile s-au executat in sistemul de coordonate utilizat in Republica Moldova MOLDREFF 99

Localitatea Pa cani este amplasat in zona central a Republicii Moldova Intravilanul localit ii a fost divizat pe 2 sectoare de lucru 689 terenuri 531 case de locuit 2 gr dini e de copii un ambulatoriu medical o fabric de vin o cas de cultur o sta ie de alimentare cu gaze brigad

de tractoare - 3 o ferm de lapte marf i garaje i depozite ale fostului sovhoz din localitate

In cadrul Registrului bunurilor imobile in total in aceast localitate au fost inregistrate 2450 bunuri imobile

Motivul care m-a determinat s realizezi acest sistem informatic a fost acela de a asigura o modalitate simpl i consider mai ieftin de ob inere i consultare a datelor prezentate in acest sistem

Straturile bazei de date se pot introduce prin digitizare scanare sau prin conversia unor date digitale existente din alt format in formatul dorit Datele pot fi introduse automat i in urma unor m sur tori efectuate cu GPS sau TTC In localitatea date lucr rile cadastrale au fost executate cu Total Station 1100 firma Leica

I Date ini iale

format dwg - Map Info Versiunea 85

date grafice Toate aceste date vor fi transformate i utilizate la crearea Geodatabase II in ArcGIS

In general organizarea datelor pe straturi se face inand cont de doua criterii - tipul datelor punct linie sau poligon

Suplimentar softului MapInfo i-a fost introdus un subprogram AdminCad Acest subprogram ajut la organizareacrearea tuturor straturilor identice pentru orice localitate din republic cu acelea i caracteristici atribute pentru ca mai apoi s fie posibil

integrareaunificarea acestor date pentru toate localit ile urbane i rurale din Republica Moldova

Chiar daca intr-o localitate nu avem nici o informa ie despre un strat din baza de date oricum acest strat exista f r date (Exemplu in pu ine localit i rurale din republica este dezvoltata re eaua de conducte dar stratul Conducte r mane vizibil in baza de date)



Hotarele raioanelor cadastrale

Hotarele sectoarelor cadastrale

Hotarele masivelor cadastrale

Hotarele zonelor cadastrale

Hotare cadastrale suprapuse

Fig 87 Suprapunerea straturilor grafice in MapInfo

Organizarea datelor pe straturi din localitatea Pa cani raionul Hincesti inandu-se cont de tipul datelor

AxaStr

schema str zilor cu denumirea lor - linie

CatTerenuri gardurile hatul - linie

Cladiri

in acest strat sunt reprezentate toate casele locative in propriet ile private cu adresa juridic toate casele cu multe etaje cu adres case administrativ cu adrese - poligon



Cladiri1 - case cl diri edificii - poligon


Conducte relele de canalizare gazificare - linie

Drumuri

drumurile din cadrul localit ii linie

Drumuri1

drumuirile din cadrul localit ii (se identifica drumurile de tara si drumurile

din asfalt - linie

HAComune hotarul administrativ al comunei - poligon

HARaioane hotarul administrativ teritorial al raionului - poligon

HCMasive hotarul masivului din comuna - poligon

HCSectoare hotarul sectorului din comuna - poligon

HCSectoare1 - hotarul sectorului din comuna poligon

HCZone hotarul zonei din comuna - poligon

Hidro

hidrografia localit i exprimat si prin linie si poligon

HLocalt

hotarul localit ii - poligon

LCE - stalpi de tensiune inalt - punct

ParLab

punctele care ajut la leg tura codurilor cadastrale dintre stratul Terenuri

ParLab punct

PctGeo

puncte de sprijin (pot fi puncte de triangula ie poligonometrie) In localitatea Pa cani au fost amplasate 28 puncte de indesire a re elei geodezice prin m sur tori GPS Aceste puncte au servit la crearea bazei geometrice a cadastrului Aceste puncte nu se vectorizeaz nu se digitizeaz din materiale cartografice ele sunt preluate din teren i sunt introduse in mod iterativ in MapInfo in conformitate cu structurarea datelor standard (denumirea coloanelor m rimea lor etc) - punct

PctRidicari

punctele sau pichetele de la care a fost creata baza geometrica acadastrului in localitatea data - punct

Retea caroiajul - linie

Terenuri se execut in concordan cu datele preluate din teren date preluate din planuri cadastrale de teren date preluate de pe schemele de baz de delimitare a teritoriului pan la nivelul sectorului - poligon

Terenuri2 delimitarea terenurilorparcelelor din cadrul localitatii poligon

VizLCE

linie de tensiune inalt - linie

Fig 88 Rezultatul final tabelar al procesului tehnologic de ob inere a setului de date cadastrale in MapInfo



Fig 89 Rezultatul final al procesului tehnologic de ob inere a setului de date cadastrale in MapInfo

II Date ini ialejuridice

Nedweeg Geodatabase I Informa iile juridice despre proprietari parcele titluri de autentificare a terenurilor

gr dini date pa aport au fost colectate odat cu executarea lucr rilor cadastrale in teren In programul dat au fost organizate urm toarele date

Date pa aport

Gr dini (Conform art82 din Legea cadastrului bunurilor imobile)

Localizarea

Neidentificarea proprietarilor

Strada

Terenuri

Titlul de autentificare a terenurilor Toate aceste date sunt date tabelare fiecare tabel fiind organizat pe randuri i coloane

cu diferit informa ie despre proprietari i bunuri imobile



Fig 810 Date juridice despre proprietari in Nedweeg

III Introducerea datelor in ArcGIS 9X - ArcCatalog

Am ales pentru studiul de caz dup cum am men ionat mai sus produsele ESRI platformele ArcGIS care este o familie de produse software

Pentru inceput am ales una din platformele ArcGis - ArcCatalog care ajut la organizarea i administrarea tuturor datele intr-un GIS

Dup o serie de transform ri a datelor din Nedweeg in ArcCatalog am ob inut urm toarele

Geodatabase I

informa ia juridic

Geodatabase II

informa ia grafic

(Pascani_112 i Pascani_111)



IV Transformarea parametrii de transformare

Chiar dac datele cadastrale din MapInfo au fost colectate in sistemul de coordonate MOLDREFF 99 utilizat pentru Republica Moldova Directorul Coordinate Systems furnizeaz un loc unde se stocheaz i se administreaz sistemele de coordonate Deocamdat la nivel mondial nu au fost introduse de c tre ESRI parametrii i caracteristicile sistemului de coordonate utilizat in Republica Moldova MOLDREFF 99 De aceea este necesar de avut la dispozi ie un fi ier cu parametrii sistemului de coordonate pentru zona de lucru Setarea parametrilor de transformare

V Vizualizarea datelor grafice (Geography Table)



Prin vizualizare programul in elege trecerea tuturor straturilor prin cele 3 faze din

cadrul arborelui

Contents

Preview

Metadata

VI Exportarea datelor in XML format

Extensible markup language este un limbaj de marcare asem n tor cu limbajul de marcare ar hipertextului HTML define te atat datele cat i modul in care ele sunt prezentate XML pe de alta parte ne las s definim datele utilizand etichete care adaug un in eles

VII Crearea unei baze integrate


Dup cum am i men ionat la inceput au fost 2 baze de date (informa ie juridic informa ie grafic ) Apoi a avut loc exportarea datelor necesare din Geodatabase I in Geodatabase II i a fost creat urm torul con inut

Proprietar_info aici va fi indicat numele prenumele fiec rui proprietar in parte codul cadastral



Contents - Subcapitolul_1

In ArcCatalog exist posibilitatea de redenumi orice strat din con inut

VIII Integrarea cadastrului general i a registrului bunurilor imobile din Republica Moldova intr-un sistem informatic

PROPUNERE - ArcMap

a Ad ugarea i vizualizarea elementelor grafice pe hart

In etapa de integrare datele primare ob inute in etapa anterioar de colectare vor fi supuse unor tehnice specifice GIS in vederea utiliz rii lor in sistem Exist mai multe stadii dintre care amintim aici corectare i editare schimbarea proiec iei generalizarea inregistrarea i conversia raster-vector

ArcMap furnizeaz doua moduri diferite de vizualizare a unei har i vizualizarea datelor (data view) i vizualizarea layout (layout view) Vizualizarea datelor este un mod de vizualizare utilizat pentru a explora afi a sau interogare a datelor

Opera ia de suprapunere a straturilor realizeaz combina ii intre doua si mai multe straturi reprezentand aceea i zona de teren obiectele din primul strat (de tip punct linie sau poligon) asumandu-si atributele corespunz toare obiectelor peste care se suprapun in cel

de-al doilea strat obligatoriu de tip poligon Ca rezultat se ob ine un nou strat Prin combinarea datelor



spa iale i a atributelor asociate fiec rui strat se genereaz noi rela ii spa iale intre date De exemplu prin suprapunerea unui strat cuprinzand

parcele de teren ca un alt strat con inand tipuri

de sol intr-o zona data sunt determinate rela iile spa iale dintre parcele i tipurile de sol astfel incat se pot identifica acele parcele situate pe sol degradat

- Reprezentarea datelor grafice pentru Pascani_111

- Suprapunerea straturilor CladiriPolygon cu TerenPolygon

b Simbolizarea datelor

Desenarea unui strat utilizand un singur simbol

Desenarea unui strat folosind valori numerice

Combinarea a dou sau a mai multor categorii intr-una singur



Scindarea categoriilor combinate

Organizarea categoriilor in grupuri

Reprezentarea cantit ilor prin culori

Crearea propriei rampe de culori pentru un strat reprezentarea cantit ilor cu simboluri progresive

Reprezentarea cantit ilor cu simboluri propor ionale

Stabilirea unei metode standard de clasificare

IX Identificarea datelorproprietar

Interogarea datelor presupune identificarea anumitor elemente prin indicarea lor pe ecran sau identificarea tuturor elementelor care satisfac o anumita condi ie Se pot realiza interog ri spa iale de genul s se afle toate elementele care se g sesc in interiorul unui dreptunghi sau selec ii ale elementelor unei teme in func ie de pozi iile lor relative fata de elementele altei teme











X Rapoarte

Analiza geografic se efectueaz pentru a r spunde obiectivelor i criteriilor stabilite ini ial pentru proiectul de GIS Rezultatele analizei geografice sunt apoi comunicate prin intermediul planurilor cadastrale rapoartelor i graficelor Planurile cadastrale digitale tabelele sinoptice i reprezent rile grafice complexe generate in urma analizei geografice dovedesc capacitatea definitorie a GIS-ului de a crea noi informa ii i nu doar de a gestiona isau extrage in diverse maniere date anterior achizi ionate ceea ce deosebe te fundamental un GIS de un sistem de gestiune a bazelor de date i de un sistem de cartografiere automata

Rezultatele analizei geografice se pot reprezenta grafic pe o harta inso ite de o descriere sub forma unui raport cuprinzand datele tabelare inclusiv valorile calculate in cadrul analizei

Aceste rapoarte se ob in prin interogarea bazei de date care ocup un loc central in majoritatea aplica iilor GIS Prin interogare se realizeaz recuperarea datelor opera ie util in toate etapele elabor rii unui proiect GIS

Interog rile se pot realiza asupra unor date care fac parte din baza de date existente dar se pot realiza i asupra unor date rezultate in urma unor opera ii analitice





In prezent pentru Sistemul Informa ional Automatizat al cadastrului existent in

Republica Moldova este specific dezvoltarea neuniform a unor componente din cadrul sistemului

Inregistrarea bunurilor imobile reprezint o resurs informa ional dezvoltat pe cand evaluarea bunurilor imobile in scopul impozit rii se afl la etapa de dezvoltare

Particularitatea perioadei de ast zi const in finalizarea inregistr rii primare a tuturor bunurilor imobile i evaluarea acestora in scopul impozit rii In perspectiv volumul inregistr rii primare va descre te esen ial i vor cre te inregistr rile curente corectarea gre elilor comise formarea bunurilor imobile inclusiv pe calea consolid rii terenurilor agricole

Cererea de a reorganiza sistemul cadastral curent intr-un sistem cu baza centralizat

este justificat F r a cunoa te inc toate detaliile i consecin ele se poate de presupus c baza de date centralizat integrat va solu iona multe probleme care exist ast zi

Sunt idei referitoare la crearea sistemului geo-informa ional na ional Totu i se va axa pe sistemul de cadastru fundamentat pe o baz de date centralizat i nu pe crearea sistemului geo-informa ional na ional

Implementarea sistemului cadastral in temeiul Bazei de Date CentralizateIntegrate eu consider c va inl tura toate neajunsurile Acest sistem va asigura un software i o intre inere a suprastructurii mai eficient i mai pu in costisitoare

Gestionarea unei localit i indiferent de m rimea acesteia reprezint o activitate complex in cadrul c reia se utilizeaz o mare cantitate de informa ii i o mare varietate de competen e profesionale

In baza analizelor expuse in lucrare i din informa iile gestionate prin intermediul unui Sistem Informatic bazat pe date cadastrale veridice pot remarca

CADASTRUL- ocup un rol centralimoportant in societate

Toate aceste datele cadastrale pot proveni din diferite surse

administra ia local raional Oficii Cadastrale Teritoriale Intreprinderea de Stat Cadastru Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru a Republicii Moldova sau chiar de la firmele private care execut lucr ri cadastrale

Este recomandabil ca in toate Oficiile Cadastrale Teritoriale i filiale din Republica Moldova s se utilizeze produsele ArcGIS instruirea personalului la moment este o problem critic institu iile responsabile trebuie s aloce resurse suficiente pentru instruiri stagieri treninguri mese rotunde in ar i peste hotare Cooperarea intre speciali ti din domeniul cadastrului la fel este o problem critic

O alt problem critic am intalnit la efectuarea studiului de caz la moment ob inerea de informa iidate la nivel de administra ii locale ca denumiri de str zi num r cas adrese juridice etc Exemplu chiar casele din aceast localitate de m rime medie Pa cani raionul Hince ti pentru care am aplicat studiul de caz nu au num r str zile f r denumiri etc Aceast localitate este amplasat in zona central a Republicii Moldova Am utilizat informa ii cadastrale din aceast localitate in care se desf oar in prezent eliberarea titlurilor de in torilor de teren Lucr rile au fost executate pe 2 sectoare de lucru cu 689 terenuri in intreg intravilanul localit ii date In cadrul localit ii Pa cani raionul Hince ti sunt 531 case de locuit 2 gr dini e de copii un ambulatoriu medical o fabric de vin o cas de cultur o sta ie de alimentare cu gaze brigad de tractoare -3 o ferm de lapte marf i garaje i depozite ale fostului sovhoz din localitate

In cadrul Registrului bunurilor imobile in total in aceast localitate au fost inregistrate 2450 bunuri

CONCLUZII



Motivul care m-a determinat s realizezi acest sistem informatic a fost acela de a

asigura o modalitate simpl i consider mai ieftin de ob inere i consultare a datelor prezentate in acest sistem

Adic realizarea solu iei propuse solicit eforturi i cheltuieli minime pentru crearea

sistemului cadastral in cazul utiliz rii Bazei de Date Centalizat Integrat cu titlu de element principal

Modificarea calitativ a software-lui este necesar Ins nu este oportun elaborarea unor noi aplica ii de la zero Este foarte bine c software existente sunt compatibile cu platformele ArcGIS (MapInfo LegalCad) Momentan presupun c softul i hardware existent acoper toate necesit ile curente a procesului de inregistrare masiv adic LegalCad i MapInfo dar ce facem pe viitor

Mai mult ca atat pentru orice dezvoltare planificare organizare a localit ilor trebuie utilizate o mare cantitate de informa ii care sunt supuse unui proces de actualizare continu

Ast zi platformele ArcGIS au capacitate de memorare a unei cantit i enorme de date Indiferent de schema tehnic de loca ie a sistemului informa ional cadastral Oficiul

Central va fi primordial in organizarea cadastral a Republicii Moldova cu responsabilitatea exclusiv pus in sarcin Modelul organiza ional din Republica Moldova va fi comparat cu multe organiza ii cadastrale din Europa Occidental

Pentru realizarea acestui lucru se recomand de a intreprinde urm torilor pa i

Continuarea inregistr rii primare a informa iei cadastrale complete i veridice i incheierea acestui proces cat mai curand posibil Este posibil examinarea mai eficient a metodelor de colectare a datelor prin aerofotografiere (metode fotogrammetrice)

Determinarea i elaborarea proceselor de verificare a calit ii datelor primare Inainte de expedierea datelor din bazele de date locale in baza de date centralizat

recomand lansarea mecanismului de verificare a calit ii preciziei inainte de stocarea datelor

Spre exemplu verificarea complet rii tuturor campurilor obligatorii a proprietarului inregistrat iar dac proprietarul este inregistrat de cateva ori s se verifice dac datele personale coincid in toate inregistr rile in special din documentul de baz al cadastrului din Republica Moldova - REGISTRUL BUNURILOR IMOBILE etc

Spre exemplu verificarea topologiei dac datele sunt complete (dac nu exist suprapuneri cu alte parcele) etc

Spre exemplu fiecare inregistrare in registru este in leg tur direct cu elementul grafic corespunz tor etc

Se recomand crearea unui grup de speciali ti pentru verificarea calit ii care va r spunde pentru toat informa ia cadastral Controlul calit ii informa iei se va efectua in fiecare regiune raion

Rezultatele finale vor fi avizate de registratorul responsabil inainte ca datele s fie stocate in sistemul nou

Este important s se men ioneze c in procesul de verificare a calit ii nu vor fi prelucrate solicit rile de operare a modific rilor (similare sau digitale) in regiunea dat

Dup cum s-a men ionat pachetele de soft LegalCad i MapInfo acoper toate cerin ele necesare pentru procesul de inregistrare masiv la moment Totu i pentru a men ine softul LegalCad la un nivel corespunz tor este necesar s se dezvolte continuu capacit ile de elaborare i know-how-ul ceea ce pe termen lung ar fi greu de asigurat Pentru partea grafic a sistemului de cadastru se folose te MapInfo i datorit faptului c acest produs lucreaz pe baz de fi iere i nu are func ii suficientemajore pentru a gestiona informa ia cadastral grafic acest soft recomand dup cum am men ionat s fie inlocuit cu un soft mai sofisticat de exemplu care s foloseasc p strarea datelor in baza de date cum ar fi ArcGIS

Tot aici a i remarca c prezentarea rezultatelor este una din etapele importante din cadrul procesului de implementare a unui nou sistem informatic cadastral integrat



Datorit num rului mare de utilizatori care realizeaz opera ii de actualizare

introducere a datelor identificare utilizarea propun pe viitor de dezvoltat aplica ii de tip WebGIS care reprezint o solu ie optim datorit costurilor reduse de intre inere a sistemului i respectiv a celor de instruire a personalului

Ideea este ca la nivel de ar tot ce s-a f cut pan in prezent s-a f cut par ial bine In calitate de inginer geodez in cadrul Intreprinderii de Stat Institutul de Geodezie

Prospec iuni Tehnice i Cadastru INGEOCAD am adus mai multe contribu ii LA NIVEL DE AR fiind executant al proiectelor tehnice cu privire la crearea re elelor geodezice de indesire

in cadrul localit ilor i a proiectelor tehnice cu privire la crearea bazei geometrice a cadastrului verificarea lucr rilor cadastrale de teren

Am beneficiat de faptul c au fost parcurse cateva etape de creare a Sistemului Informa ional Automatizat in Republica Moldova i pot remarca c totu i crearea unui Sistem Informatic integrat nu poate fi realizat de o singur persoan



Sistemul Informa ional Geografic Na ional (SIGN) din Republica Moldova aflat in

proces de elaborare va fi utilizat in toate domeniile economiei republicii el dand posibilitate s fie facilitat i urgentat luarea deciziilor excluse gre elile i factorul subiectiv Dat fiind importan a lui extrem de mare s-a optat pentru conjugarea eforturilor tuturor ramurilor din economia na ional pentru ca viitorul sistem s fie cat mai opera ional

In acest sens prin aceast lucrare prima tez de doctorat in domeniul cadastrului din Republica Moldova am dorit s prezint evolu ia cadastrului incepand cu anul 1990 imediat dup proclamarea independen ei Republicii Moldova (27 august 1990) cand incepe perioada REFORMELOR in toate ramurile economiei na ionale

In general prezenta lucrarea reprezint 3 aspecte

Aspect legislativ al cadastrului

Aspect tehnic de creare a cadastrului i sistemelor informatice

Studiul de caz Capitolele 1-3 fac parte din aspectul legislativ al cadastrului care reprezint parte

teoretic a lucr rii In Capitolul 1

am prezentat cele mai importante momente ce in de stadiul actual al cadastrului in Republica Moldova despre Concep ia cu privire la crearea Cadastrului Na ional care a fost creat pe baza concep iei SIGN i reflect principiile de baz pentru elabor rile tehnico- tiin ifice juridice metodologico-organizatorice privind modul de creare a sistemului Cadastrului Na ional

Am considerat c este necesar s pun in eviden un scurt istoric al dezvolt rii Sistemului Informa ional Geografic Na ional (SIGN) deoarece acest sistem prezint un complex de resurse informa ionale integrate intr-un sistem unic create de institu iile de ramura reie ind din competenta lor i repartizarea ramural a imputernicirilor




Tot in acest capitol am reprezentat menirea cadastrului - de a asigura persoanele juridice i cet enii organele administra iei publice centrale i locale cu informa ie autentic despre mediul de trai m sur rile geometrice identificarea obiectelor imobiliare inregistrarea de stat a obiectelor imobiliare inregistrarea de stat a drepturilor asupra imobilului organizarea cadastrului juridic crearea cadastrului fiscal organizarea cadastrului fiscal crearea cadastrelor de specialitate

Din cele descrise din lucrare i studiate pe parcursul anilor de doctorat vreau s men ionez c Actele Normative in domeniul cadastrului necesit o imbun t ire radical in special Legea Cadastrului Bunurilor Imobile

Capitolul 2

a fost dedicat in intregime Cadastrului Bunurilor Imobile despre etapele de lucru in domeniul cadastrului 1998-2010 Rolul principal intru realizarea i dirijarea activit ii de creare i inere a cadastrului pe intreg teritoriului rii il de ine Agen ia Rela ii Funciare i

CONCLUZII FINALE



Cadastru a Republicii Moldova Realizarea Re elei Geodezice Na ionale (RGN) prin m sur tori GPS pe intreg teritoriul rii s-a f cut prin intermediul programului P manrt


Etap a doua - perioada anilor 2003-2010 unde va fi finalizat inregistrarea masiv pe intreg teritoriul rii se va

crea sistemul informa ional cadastral La fel aici sunt descrise sursele de finan are a programului de stat unde intra i

preg tirea personalului cu o sum de 37 mln lei MD Consider c in prezent aceast sum este mic deoarece in ultimii 10 ani am asistat la o explozie de software i hardware pu in cam scumpe dar i foarte bune

Capitolul 3

a fost dedicat documenta ie de baz al cadastrului In conformitate cu articolul 22 din Legea cadastrului bunurilor imobile Registrul bunurilor imobile este documentul de baz al cadastrului Dac datele din Registrul bunurilor imobile nu coincid cu datele din alte documente cadastrale sau cu datele din teren se consider veridice datele din Registru cu excep ia cazurilor de eroare tehnic evident

La acest capitol a i men iona c structura Registrului bunurilor imobile este deocamdat complicat Informa iile necesare nu sunt complete mai mult ca atat nu tot timpul sunt veridice i corecte Trebuie create grupuri de speciali ti intr-u verificarea Registrelor bunurilor imobile din punct de vedere juridic i tehnic in toate Oficiile Cadastrale Teritoriale

Capitolele 4-6

fac parte din aspectul tehnic al tezei In aceste capitole sunt date toate descrierile generale de achizi ie i prelucrare a datelor spa iale precum i a corel rii informa iilor grafice i descriptive pentru ob inerea bazei de date geospa iale utilizate in procesul de analiz i derivarea acestora Sunt descrise metode de achizi ie a datelor i anume fotogrammetrice teledetec ie m sur tori GPS ridic ri topografice etc in lucr ri de cadastru

O aten ie deosebit se observ in ultimii ani prin utilizarea sistemelor de teledetec ie in cadastru prin apari ia imaginilor satelitare cu o rezolu ie spectral de chiar 67 cm

Capitolul 7

fac parte par ial din aspectul legislativ al lucr rii i par ial din aspectul tehnic In aceste capitole am descris principiile sistemului informa ional automatizat al cadastrului existent in Republica Moldova In prezent sistemul informa ional automatizat Cadastrul bunurilor imobile func ioneaz pe principiul bazelor de date repartizate f r

canalele de transmitere a informa iei Scopurile i destina ia sistemului - asigurarea inregistr rii de stat a bunurilor imobile indiferent de tipul de proprietate este un sistem de protec ie a drepturilor reale de informare a participan ilor la pia a imobiliar i a autorit ilor publice inclusiv a organelor fiscale

Tot aici am descris cele 4 etapefaze de lucru asupra studiului privind crearea unui sistem informa ional integrat al cadastrului din Republica Moldova Scopul general al studiului este de a defini i elabora principiile unui sistem integrat al cadastrului fundamentat pe o baz de date centralizat luand in considera ie diferite aspecte cum ar fi cel juridic organiza ional probleme de soft i hardware Prima faz a studiului are scopul de a studia situa ia existent de a evalua con inutul volumul de lucru i costurile propuse in termenii de referin

Costurile i durabilitatea sunt aspecte importante Succesul pe termen lung al cadastrului in Republica Moldova in mare m sur va depinde de aceste chestiuni

Func ionalitatea sistemului de cadastru const in elaborarea func ionalit ii necesare pentru sistemul de cadastru cu o baz de date centralizat inclusiv func ionalit ii necesare pentru inerea informa iei cadastrale in registru bunurilor imobile i partea grafic Aceasta permite determinarea func iilor care lipsesc in aplica iile (softul) existente Plus la aceasta se va stabili la ce nivel trebuie s

fie indeplinite aceste func ii i cine trebuie s fie responsabil de anumite ac iuni



Aspectele organiza ionale i juridice In dependen de rezultatele lucr rilor sus-

men ionate vor fi stabilite efectele eventuale asupra aspectelor organiza ionale i juridice existente In prezent se realizeaz o inregistrare in mas reglementat i sporadic Ins concomitent cu procesele de lucru necesare pentru colectarea primar de date se impune necesitatea administr rii i intre inerii informa iei cadastrale existente (geodatele cartografice juridice i digitale) care solicit posibilit i i obliga iuni func ionale suplimentare ce lipsesc in activitatea curent de produc ie Tot odat modificarea formelor de administrare a datelor de la o structura divizat la una centralizat a BD - influen eaz semnificativ la accesibilitatea datelor existen a acestora i securitatea p str rii informa iei

Sistemul Informatic al Cadastrului Juridic LegalCad elaborat in limitele Primului Proiect Cadastral este un produs program universal prev zut pentru inregistrarea tuturor tipurilor de obiecte imobiliare drepturilor de proprietate grevarea drepturilor de proprietate i a tranzac iilor cu bunuri imobiliare

Pot remarca c in procesul de elaborare a Sistemului o aten ie

poate prea important a fost acordat problemelor de securitate a datelor Accesul in sistem este strict delimitat pe nivele operator registrator administrator etc Fiecare utilizator este inregistrat in baza de date la un anumit nivel de acces i cu o parol proprie ceea ce consider c nu este prea bine deoarece ast zi in lume sunt publice afi ate informa ii despre cei mai boga i proprietari de bunuri imobile Poate o aten ie deosebit trebuie acordat la schimbarea datelor din sistem in momentul fiec rei afi ri de date

i in final in Capitolul 8 studiul de caz am descris procesul tehnologic pe care l-am definit i implementat utilizand date deja existente In urma analizei privind necesarul de date tipurile de date de intrare in sistem tipurile de date de ie ire care respectiv sunt utilizate in domeniul cadastrului Am prezenta forma final a sistemului informatic prin integrarea cadastrului general i a registrului bunurilor imobile

Sistemul informatic integrat recomand s func ioneze pe baza sistemelor independente A adar fiecare sistem independent trebuie s fie astfel creat ca func ii bine definite i

implementate conform procesului tehnologic pentru perioada dat Recomand in final implicarea direct a speciali tilor cu experien la alegerea solu iilor

hardware i software pentru dezvoltarea sistemelor informatice in orice domeniu la definirea procesului tehnologic de prelucrare i de stocare a datelor geospa iale prelucrarea datelor in timp real prin diferite metode moderne (fotogrammetrice teledetec ie m sur tori GPS) dezvoltarea unui sistem informatic in domeniul cadastrului bine gandit protejat dat nu indreptat impotriva omului



1

Agen ia de Stat Rela ii Funciare i Cadastru a Republicii Moldova

Concep ia Sistemului Infoma ional Geografic Na ional (SIGN) Chi in u 2003

2

Agen ia de Stat Rela ii Funciare i Cadastru

Concep ia Sistemului Informa ional Automatizat Cadastrul Bunurilor Imobile Chi in u 2003

3

Oficiul de Implementare a Primului Proiect de Cadastru in Republica Moldova

LegalCad Chi in u 2000

4


Raport Ini ial Faza 1 Banca Mondial Creditul Nr 3061-MD Chi in u 2003

5



6


Raport Faza 3 Banca Mondial Creditul Nr 3061-MD Chi in u 2003

7


Raport final Faza 4 Banca Mondial Creditul Nr 3061-MD Chi in u 2003

8

Agen ia Na ional Cadastru Resurse Funciare i Geodezie a Republicii Moldova

Cadastru Bunurilor Imobile Vol I Chi in u 1998

9

Agen ia Na ional Cadastru Resurse Funciare i Geodezie

Cadastru Bunurilor Imobile vol II Chi in u1999

10


Cadastru Bunurilor Imobile vol III Chi in u 1999

11


Cadastru Bunurilor Imobile vol IV Chi in u 2000

12


Cadastru Bunurilor Imobile vol V Chi in u 2003

13

Matrix Rom Romania Legisla ie privind cadastrul i cartea funciar din Romania Bucure ti 2002

14

I Sion M sur tori terestre

fundamente Vol II Matrix

Rom Bucure ti 2002 15


Ziarul lunar Cadastru Chi in u edi ie 2000-2007

16

N Bo

Cartea funciar i expertiza tehnic topo-cadastral Editura ALL BECK 2003

17

N Bo

Cadastru general Editura ALL BECK 2003 18

Agen ia Rela ii Funciare i Cadastru

Acte normative in domeniul geodeziei cartografiei

i cadastrului la 01012005 Chi in u 2005

19

Peter A Burrough and Rachael A Mc donnell

Principles of Geografical Information Systems Oxford 2004

20

C S vulescu T Bugnariu R Sirghiu L Turcu

Fundamente GIS Editura MGA Bucure ti 2000

BIBLIOGRAFIE



21

C S vulescu C Didulescu

Sisteme Informatice de Eviden Cadastral Vol II Ed Conspress Bucure ti 2004

22

A M Imbroane D Moore Ini iere in GIS i Teledetec ie Ed Presa universitar

Clujean 1999 23

Pat Mohl GIS DATA Conversion Editor 1998

24

ESRI Romania

Introducerea in ArcGIS Bucure ti ianuarie 2004

25

Marian Chiri oiu Teza de doctorat Realizarea unui sistem informatic

cadastral pentru gestionarea i sistematizarea localit ilor Bucure ti 2001

26

Software MapInfo Professional (versiunea 85) 27

Software ArcGIS 91 28

T Bernhardsen Geographic Information Sistems VIAC IT and Norvegian Mapping Autthority 1992

29

I Haidu C Haidu SIG Analiza Spa ial ed HGABucure ti 1998

30

Br Brayn GIS III Lecture Notes httpwwwgiscaadelaideeduau~bbryanlectures

31

Internet DSLR httpwwwdlsrcomauhomehtm

32

Internet GISCA Courses httpwwwgiscadelaideeduauheagisrsgisrsccourseshtml

33


Instruc iuni cu privire la crearea Re elei Geodezice Na ionale Chi in u 2001

34

C Didulescu Tez de doctorat Unele contribu ii la realizarea planurilor numerice cadastrale Bucure ti 2002

35

2001

36

Gh Badea I Folf

M sur tori terestre fundamente Vol II Matrix - Rom Bucure ti 2002 Cadastru E-II

37

A G zdaru Valorificarea amenaj rilor de imbun t iri funciare utilizand cadastru general Bucure ti 2005

38

Fl Petrescu Teza de doctorat Contribu ii la implementarea sistemelor informa ionale geografice in administrarea resurselor urbane pe baza cadastrului imobiliar edilitar Bucure ti 2005

39

Gh Badea Teza de doctorat Contribu ii privind utilizarea datelor cadastrale in sistemul informa ional al teritoriului Bucure ti 2003

40

ESRI Trimetrica Republica Moldova

ArcGis I Chisinau 2006

41


ArcGis II 20062007 Chisinau 2006

42

C Moldoveanu Geodezie Notiuni de geodezie fizica si elipsoidala pozitionare Matrix Bucuresti Romania 2002

43

V Grama L Nistor V Dilan A Iacovlev

Tehnologii GIS cu ArcGIS Chisinau 2006

44

C Bofu V Grama Tehnologii GIS cu Autodesk MAP Chisinau 2005



45

I Ionescu Fotogrammetrie inginereasca Modelarea altimetrica

a terenului Matrix Romania Bucuresti 2004 46

N Bo Topografie Editura didactic i pedagogic

Bucure ti 1983 47

V D Vasilescu Tez de doctorat Tehnic de achizi ie i prelucrare in

timp real a datelor pentru sisteme informatice geografice Bucure ti 2007

48

ESRI SUA ArcGIS Documentation 2005

49

ESRI SUA ArcInfo Concepts data models database desing and storage Documentation 2005

50

httpwwwesricom ArcSDE Advance Spa ial Data Server 2007 51

N Millet S Evans Working with the Geodatabase Environmental Systems Res Institute Jan 2003

52

K Kraus Photogrammetry vol l Fundamentat and Standard Processes 1994

53

P Alfeld A Trivariate Clough Toucher Scheme for Tetrahedral Data Computer Aided Geometric Design Vol 1 1984

54

P Alfeld Scattered Data Interpolation in Three or More Variables Mathematical Methods in Computer Aided Geometric Design Tom Lynche and Larry L Schumaker eds Academic Press Boston 1989

55

C Vertan Prelucrarea si analiza imaginilor cursuri UPB 1999

56

M Kasser Y Egels Digital Photogrammetry 2002 57

P Agouris T Schenk Multiple Image Matching Department ofGeodetic Science and Surveying The Ohio State University 1992

58

Stereographics Corporation Hardware Developers Handbook Hardware Developers Kit oct2001

59

L Lipton Stereo-Visio formats for Video and Computer Graphics Stereographics CorporationWhite paper 2007

60

ESRI USA ArcIMS3 Mapping and GISfor the Internet 2001 61

httpwwwesricom ArcSDE Advance Spa ial data server 62

T Connely K Begg Baze de date-Proiectare Implementare-Gestionare Ed Teora 2003

63

K Delaney Inside SQL Server Microsoft Press 2005 64

V D Vasilescu Dezvoltarea de solu ii i sisteme pentru aplica ii CAD-GIS 3D (CNGCFT 2007

65

V D Vasilescu Dezvoltarea de tehnologii de culegere actualizare si interogare a Bazei de Date GIS utilizand tehnologii mobile (CNGCFT 2007)

66

V D Vasilescu Dezvoltarea de modele i structuri de date pentru reprezentarea grafica si descriptive a elementelor cartografice (2D si 3D) (CNGCFT 2007)

67

V D Vasilescu Dezvoltarea de sisteme informatice integrate urbane utilizand tehnologii GIS (CNGCFT 2006-2008)

68

V D Vasilescu

Techniques for validation integration and operation of GIS Data Bases using InternetIntranet technologies Bul UPB Vol67 Seria C nr2 2005



Generareaexportarea datelor in XML (un fragment)

esriRecordSetDatagt

ltData xsitype=esriRecordSetgt

ltFields xsitype=esriFieldsgt

ltFieldArray xsitype=esriArrayOfFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtOBJECTIDltNamegt ltTypegtesriFieldTypeOIDltTypegt ltIsNullablegtfalseltIsNullablegt ltLengthgt4ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltRequiredgttrueltRequiredgt ltEditablegtfalseltEditablegt ltDomainFixedgttrueltDomainFixedgt ltAliasNamegtOBJECTIDltAliasNamegt ltModelNamegtOBJECTIDltModelNamegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtSHAPEltNamegt ltTypegtesriFieldTypeGeometryltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt0ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltRequiredgttrueltRequiredgt ltDomainFixedgttrueltDomainFixedgt

ltGeometryDef xsitype=esriGeometryDefgt ltAvgNumPointsgt0ltAvgNumPointsgt ltGeometryTypegtesriGeometryPolygonltGeometryTypegt ltHasMgtfalseltHasMgt ltHasZgtfalseltHasZgt

ltSpatialReference xsitype=esriUnknownCoordinateSystemgt ltXOrigingt160640261616ltXOrigingt ltYOrigingt170640261616ltYOrigingt ltXYScalegt312499999708962ltXYScalegt ltZOrigingt0ltZOrigingt ltZScalegt100000ltZScalegt ltMOrigingt0ltMOrigingt ltMScalegt100000ltMScalegt ltSpatialReferencegt ltGridSize0gt157707445000007ltGridSize0gt ltGeometryDefgt



ltAliasNamegtSHAPEltAliasNamegt ltModelNamegtSHAPEltModelNamegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt

ltNamegtCodCadastralltNamegt ltTypegtesriFieldTypeStringltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt10ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtCodTipltNamegt ltTypegtesriFieldTypeIntegerltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt4ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtCodStrltNamegt ltTypegtesriFieldTypeDoubleltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt8ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtNrCasaltNamegt ltTypegtesriFieldTypeStringltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt10ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtCodNrRemarcltNamegt ltTypegtesriFieldTypeSmallIntegerltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt2ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtCodTipRegistrltNamegt



ltTypegtesriFieldTypeSmallIntegerltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt2ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt


ltNamegtCodColectltNamegt ltTypegtesriFieldTypeSmallIntegerltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt2ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtSuprafataltNamegt ltTypegtesriFieldTypeDoubleltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt8ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtCodAdmltNamegt ltTypegtesriFieldTypeStringltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt6ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtDatModifltNamegt ltTypegtesriFieldTypeDateltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt8ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtTimpltNamegt ltTypegtesriFieldTypeStringltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt8ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt




ltNamegtSHAPE_LengthltNamegt ltTypegtesriFieldTypeDoubleltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt8ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltRequiredgttrueltRequiredgt ltEditablegtfalseltEditablegt ltAliasNamegtSHAPE_LengthltAliasNamegt ltModelNamegtSHAPE_LengthltModelNamegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtSHAPE_ArealtNamegt ltTypegtesriFieldTypeDoubleltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt8ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltRequiredgttrueltRequiredgt ltEditablegtfalseltEditablegt ltAliasNamegtSHAPE_ArealtAliasNamegt ltModelNamegtSHAPE_ArealtModelNamegt ltFieldgt

ltField xsitype=esriFieldgt ltNamegtNume_proprietarltNamegt ltTypegtesriFieldTypeStringltTypegt ltIsNullablegttrueltIsNullablegt ltLengthgt50ltLengthgt ltPrecisiongt0ltPrecisiongt ltScalegt0ltScalegt ltFieldgt ltFieldArraygt ltFieldsgt

ltRecords xsitype=esriArrayOfRecordgt

ltRecord xsitype=esriRecordgt

ltValues xsitype=esriArrayOfValuegt ltValue xsitype=xsintgt1ltValuegt

ltValue xsitype=esriPolygonNgt ltHasIDgtfalseltHasIDgt ltHasZgtfalseltHasZgt ltHasMgtfalseltHasMgt

ltExtent xsitype=esriEnvelopeNgt



ltXMingt197617403090438ltXMingt ltYMingt203430068302538ltYMingt ltXMaxgt197755771410566ltXMaxgt ltYMaxgt203511318286614ltYMaxgt ltExtentgt

ltRingArray xsitype=esriArrayOfRinggt

ltRing xsitype=esriRinggt

ltPointArray xsitype=esriArrayOfPointgt

ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt197711233906525ltXgt ltYgt203511318286614ltYgt ltPointgt










ltPoint xsitype=esriPointNgt

ltXgt197644997394463ltXgt ltYgt203440431918548ltYgt ltPointgt



















ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt197711233906525ltXgt ltYgt203511318286614ltYgt ltPointgt ltPointArraygt ltRinggt ltRingArraygt ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt5354112027ltValuegt ltValue xsitype=xsintgt2ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt102ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0357ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt535454ltValuegt ltValue xsitype=xsdateTimegt1899-12-30T000000ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsdoublegt35145525775225ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt-357020735712244ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgtFilimon Nadejda GheorgheltValuegt ltValuesgt ltRecordgt



ltValue xsitype=esriPolygonNgt



ltHasIDgtfalseltHasIDgt ltHasZgtfalseltHasZgt ltHasMgtfalseltHasMgt
































ltXgt197654096786472ltXgt ltYgt203444273006551ltYgt ltPointgt ltPointArraygt ltRinggt ltRingArraygt ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt5354112031ltValuegt ltValue xsitype=xsintgt2ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt102ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt022ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt535454ltValuegt ltValue xsitype=xsdateTimegt1899-12-30T000000ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsdoublegt264495170237197ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt-220031440075169ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgtGalben Sofia ConstantinltValuegt ltValuesgt ltRecordgt




ltExtent xsitype=esriEnvelopeNgt ltXMingt197584681394407ltXMingt ltYMingt203355218094468ltYMingt ltXMaxgt197626420594446ltXMaxgt ltYMaxgt203392973198503ltYMaxgt ltExtentgt




















ltPointArraygt ltRinggt ltRingArraygt ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt5354112032ltValuegt ltValue xsitype=xsintgt2ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt102ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt00996ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt535454ltValuegt ltValue xsitype=xsdateTimegt1899-12-30T000000ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsdoublegt133111379713133ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt996377640256494ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgtTu Nicolae IlieltValuegt ltValuesgt ltRecordgt









ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt197461985714293ltXgt



ltYgt203665111598757ltYgt ltPointgt





ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt197418478610252ltXgt ltYgt203634568686728ltYgt ltPointgt ltPointArraygt ltRinggt ltRingArraygt ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt5354112014ltValuegt ltValue xsitype=xsintgt2ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt102ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt017ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt535454ltValuegt ltValue xsitype=xsdateTimegt1899-12-30T000000ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsdoublegt170303323699601ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt169951436916598ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgtMori ceac Elena GrigoreltValuegt ltValuesgt ltRecordgt



ltValue xsitype=esriPolygonNgt ltHasIDgtfalseltHasIDgt ltHasZgtfalseltHasZgt



ltHasMgtfalseltHasMgt









































ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt198593385683347ltXgt ltYgt203535652302636ltYgt



ltPointgt


























ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt198889872691623ltXgt ltYgt203438472206546ltYgt ltPointgt ltPointArraygt



ltRinggt ltRingArraygt ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt5354112341ltValuegt ltValue xsitype=xsintgt1ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt0ltValuegt ltValue xsitype=xsshortgt102ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt39667ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt535454ltValuegt ltValue xsitype=xsdateTimegt1899-12-30T000000ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt ltValue xsitype=xsdoublegt852328330826866ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt396669264637936ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgtAdministra ia public local ltValuegt ltValuesgt ltRecordgt












ltPointgt








ltPoint xsitype=esriPointNgt ltXgt19859657019535ltXgt ltYgt203551355214651ltYgt ltPointgt ltPointArraygt ltRinggt ltRingArraygt ltValuegt ltValue xsitype=xsstringgt5354112342ltValuegt ltValue xsitype=xsintgt2ltValuegt ltValue xsitype=xsdoublegt0ltValuegt

This document was created with Win2PDF available at httpwwwwin2pdfcomThe unregistered version of Win2PDF is for evaluation or non-commercial use onlyThis page will not be added after purchasing Win2PDF



Mul umiri

Realizarea cu succes a unei teze de doctorat depinde de bun voin a i incuraj rile unui num r mare de oameni

In primul rand doresc s -i mul umesc conduc torului tiin ific Prof univ dr ing Petre Iuliu DRAGOMIR care in toat perioada elabor rii acestei lucr ri a fost al turi de mine mereu cu sfaturi propuneri observa ii utile i analizand cu aten ie intreg con inutul cu o extraordinar pricepere infinit tact i mult r bdare astfel incat in final toate p r ile s fie la locul portivit

Cu deosebit respect vreau s aduc mul umiri speciale membrilor comisiei de doctorat format din

Prof univ dr ing Johan NEUNER - Pre edinte

Prof univ dr ing Petre Iuliu DRAGOMIR - Conduc tor tiin ific

Conf univ dr ing Vasile GRAMA - Membru

Prof univ dr ing Dumitru ONOSE - Membru

Prof univ dr ing Gheorghe NISTOR

Membru

pentru observa ii speciale i pertinente pe care le-au f cut in vederea inbun t irii con inutului acestei lucr ri

O deosebit gratitudine am fa de Decanul Facult ii de Geodezie Prof univ dr ing Johan NEUNER care pe parcursul celor 6 ani de doctorat mi-a sugerat mereu unele idei concep ii cu privire la elaborarea referatelor i respectiv la definitivarea tezei de doctorat

Deasemenea ii sunt recunosc toare efului de catedr Geodezie Cadastru i Geotehnic din cadrul Facult ii Cadastru Geodezie i Construc ii Universitatea Tehnic a Moldovei conf univ dr ing Vasile GRAMA care a fost ca intotdeauna omul de n dejde cu mult profesionalism a contribuit cu sfaturi prietene ti colegiale de-a lungul multor ani precum i la definitivarea con inutului acesteia Ii sunt i ii voi fi mereu recunosc toare pentru intreg ajutorul acordat i sugestiile utile i pline de miez

Nu am voie i dreptul s uit profesorii care mai tarziu au devenit colegii mei de la Facultatea de Geodezie Universitatea Tehnic de Construc ii Bucure ti i Facultatea Cadastru Geodezie i Construc ii Universitatea Tehnic a Moldovei c rora le mul umesc pentru sprijinul in elegerea dar in primul rand incuraj rile lor de care m-am bucurat pe tot parcursul lucrului asupra acestei lucr ri

Sincere mul umiri efului Sec iei Geodezie i Cadastru din cadrul Intreprinderii de Stat Institutul de Geodezie Prospec iuni Tehnice i Cadastru INGEOCAD domnului Anatol PALAMAR pentru sprijinul acordat de-a lungul multor ani

Mul umirile mele tuturor celor care intr-un fel sau altul au contribuit la finalizarea acestei lucr ri

Doresc s mul umesc i acelor care chiar nu m-au sprijinit prin aceasta int rindu-mi convingerea in utilitatea i necesitatea finaliz rii acestei lucr ri

Nu in ultimul rand doresc s -mi exprim mul umirile i recuno tin a familiei mele pentru r bdarea i in elegerea de care au dat dovad in sus inerea demersului meu So ului meu VEACESLAV ii mul umesc pentru ing duin a acordat i care intotdeauna a fost sprijinul meu moral i financiar Surorilor mele TATIANA i ELENA le mul umesc pentru c intotdeauna au fost sf tuitoare de n dejde i au fost al turi de mine i la bine i la r u









corect


in conformitate cu














PREFA


















LISTA FIGURILOR9

LISTA TABELELOR10
















CUPRINS








63 Internetul 69








CONCLUZII127

CONCLUZII FINALE130

BIBLIOGRAFIE133














LISTA FIGURILOR




LISTA TABELELOR




Cadastru













REPUBLICA MOLDOVA





























cadastrul juridic

cadastrul fiscal














































































Na ional











Codul fiscal





















partea























































































rii



















































































12 OCT i 26 filiale














Tabelul 21






47 23 - 13 11


37 5 - 20 12


188 160 18 - 10


23 Realiz ri






elipsoid WGS 84





C 20 = - 0484 166 774 985x10-3


= 7 292 115x10-11 rads-1


elipsoid WGS 80





J 2 = 108 263x10-8
































































cadastral const din



































dosarul cadastral

condica de cereri


fi a de eviden -





In subcapitolul I





raionului ora ului

























In subcapitolul III







































































Planul cadastral










ANEXA 31




Deschis______________________ Inchis________________________

ifrul BIT

Capitolul ____________________ (A B C)






Bun Imobil (TCI)


Suprafa a ha m2



Men iuni

1 2 3 4 5 6 7


Da Nu

Nr do

Bun Imobil (TCI)



Cota parte


Men iuni

1 2 3 4 5 6 7

Capitolul ____________________ (A B C)




Obiectul grev rii





Men iuni

1 2 3 4 5 6 7


____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________















registru de calcul

harta digitala

harta harta

analogica

fisiere manuale

masurare pe

pamintsateliti

alte surse









costuri anuale

1 2 3 4 5 6

colectarea datelor

anul

pastrarea datelor





411 Date spa iale









harta clasic



harta digital







412 Digitizarea




masa digitala

puncte de control

harta

y

x






bxaycY

byaxcX

2

1 (1)

Transformare afin

ybxacY

ybxacX

222

111

(2)

Unde


























a ) b ) c )















Digitizarea arcelor


Salvarea fa ierului


Sarcinile cuprind

Corectarea erorilor







413 Scanarea















linia de scanare

foarte inalt

nivelul sur mediu

foarte jos
















Corectarea erorilor

Codificarea























VEC TO R





















2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

b)a) c)








H r ile scanate


Date satelitare







in datele scanate

EST

NORD



955

610

589584106955

44 11044 5044 99




Doc ID


Tabela index

Proprietatea

Proprietarul


Proprietar

suprafata


actMemoria imaginii







superioar a h r ii

Dezavantajele sunt





Se efectueaz u or





























T e r e n






































Tabelul 51


Banda pancromatic

Banda spectral


Black amp White 450

900 nm

Albastru 450

520nm

Verde 520

600nm

Ro u 630

690nm


900nm






60cm sau 70cm




Tabelul 52


Nr crt



a laturei in m

Num rul maxim al


1 2 3 4 5

1 10000 1 5 000 1 2 000 1 1 000 1 500

2000 1200 600 300 200

400 300 200 150 100

7 6 5 3 2







400 n

sfs in care





plan ele i schi ele










Fig 56 Sta ie total













- 84







































Sta ii GPS

























C Erori de metod

















in lume Tabelul 61


Produsul Firma


Sistem de operare

Tip de date

Aplica ii

1

2 3

4

5

6


Vector (raster)



(vector) raster

Diverse


Diverse


Diverse


Diverse


(vector) raster

Diverse

Geo Package


Cadastru Diverse


(Vector ) raster

Diverse


Geodezie Diverse






1

2 3

4

5

6





UNIX DOS

Vector Raster

Geodezie Diverse



UNIX Vector Raster





Geodezie Diverse


AUTODESK PC


Vector Raster

Diverse

MapInfo MapInfo


Vector Raster


62 Formate de date




Tabelul 62

Formate i descrieri

Format Descrierea































621 Date CAD


622 ArcInfo









623 ArcCatalog




















624 ArcMap








63 Internetul









ANEXA 61




ANEXA 62




ANEXA 63



























principiul legit ii


























tehnologic inclusiv









economice de































clasificatoare


i documentele SIA












cererea

condica de cereri

condica de intrare





reglement ri

tarife





bunuri imobile

terenurile





persoane fizice


























b despre teren

num rul cadastral

locul amplas rii

modul de folosin

suprafa a






num rul cadastral

modul de folosin









num rul cadastral

modul de folosin












tipul dreptului










data na terii

sexul



denumirea complet

























existente






























central




























UNIC


TERMINALELE LOCALE




direc ii















inten ionate






m suri juridice












m surile tehnice








77 Etapa 1











78 Etapa 2























Modelul central








LegalInformation













































Request


ControlRequisition


LegalModifications

Verification

Confirmation


LegalInformation


Update

Read





valoareapre ul


data i temeiul


Tipurile grev rii


tipul grev rii


terenurile grevate












trasarea vectorilor







Poligon




unirea poligoanelor

tergerea




a liniei stabilite



Linia

modificarea liniei

segmentarea liniei

unirea liniei

ad ugarea liniei

tergerea Simbolul





informa ia rastru









Ta

Co

Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2













Uni Uni

UniUni

Cent



















713 Etapa 3

















714 Etapa 4














urm toarelor date

despre servitute

despre construc ii

despre condominii




Starea aplica iei




















Terenuri

Construc ii

Inc peri izolate



































Documente

Obiecte

Teren

Construc ie

Inc peri izolate





















obiecte













Valoarea normat







Construc ii



Grupa 1




















Grupa 3


Strada

Num rul casei

Frac ie Grupa 4




Inc peri izolate




Grupa 1













Valoarea normat









Grupa 3







Harta digital





Grupa 1











In aceast



Data eliber rii (1)


Destina ia (3)


campul de repetare

















In particular

num rul extrasului

data eliber rii


































Baz de Date


















Nedweeg)


Testare

Implementare

Intre inerea


Design fizic



LegalCad

ArcCatalog

ArcCatalog

Transformare Analiz

Vizulaizare


Geodatabase II


Transformare Analiz

Vizualizare


Nedweeg

GeodataBase I

Informa ia grafic

GeodataBase II










GeodataBase II


GeodataBase I



Sel

ecta

rea

info

rma

iei

Uni

ficar

ea in

form

aie

i

SISTEM INFORMATIC











I Date ini iale
















AxaStr



Cladiri







Drumuri


Drumuri1


din asfalt - linie







Hidro


HLocalt



ParLab


ParLab punct

PctGeo


PctRidicari





VizLCE









Date pa aport


Localizarea


Strada

Terenuri










Geodatabase I

informa ia juridic

Geodatabase II

informa ia grafic










cadrul arborelui

Contents

Preview

Metadata












PROPUNERE - ArcMap





































X Rapoarte

























CONCLUZII
















































Capitolul 2


CONCLUZII FINALE








Capitolul 3



Capitolele 4-6



Capitolul 7




















1



2



3



4



5



6



7



8



9



10



11



12



13


14






16

N Bo


17

N Bo





19



20



BIBLIOGRAFIE



21



22


Clujean 1999 23


24

ESRI Romania


25



26




29


30


31


32


33



34


35

2001

36

Gh Badea I Folf


37


38


39


40



41



42


43



44




45




Bucure ti 1983 47



48


49


50



52


53


54


55


56



58


59


60




63



65


66


67


68

V D Vasilescu





esriRecordSetDatagt











































































































































































































ltPointgt









































ltPointgt


















corect


in conformitate cu














PREFA


















LISTA FIGURILOR9

LISTA TABELELOR10
















CUPRINS








63 Internetul 69








CONCLUZII127

CONCLUZII FINALE130

BIBLIOGRAFIE133














LISTA FIGURILOR




LISTA TABELELOR




Cadastru













REPUBLICA MOLDOVA





























cadastrul juridic

cadastrul fiscal














































































Na ional











Codul fiscal





















partea























































































rii



















































































12 OCT i 26 filiale














Tabelul 21






47 23 - 13 11


37 5 - 20 12


188 160 18 - 10


23 Realiz ri






elipsoid WGS 84





C 20 = - 0484 166 774 985x10-3


= 7 292 115x10-11 rads-1


elipsoid WGS 80





J 2 = 108 263x10-8
































































cadastral const din



































dosarul cadastral

condica de cereri


fi a de eviden -





In subcapitolul I





raionului ora ului

























In subcapitolul III







































































Planul cadastral










ANEXA 31




Deschis______________________ Inchis________________________

ifrul BIT

Capitolul ____________________ (A B C)






Bun Imobil (TCI)


Suprafa a ha m2



Men iuni

1 2 3 4 5 6 7


Da Nu

Nr do

Bun Imobil (TCI)



Cota parte


Men iuni

1 2 3 4 5 6 7

Capitolul ____________________ (A B C)




Obiectul grev rii





Men iuni

1 2 3 4 5 6 7


____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________















registru de calcul

harta digitala

harta harta

analogica

fisiere manuale

masurare pe

pamintsateliti

alte surse









costuri anuale

1 2 3 4 5 6

colectarea datelor

anul

pastrarea datelor





411 Date spa iale









harta clasic



harta digital







412 Digitizarea




masa digitala

puncte de control

harta

y

x






bxaycY

byaxcX

2

1 (1)

Transformare afin

ybxacY

ybxacX

222

111

(2)

Unde


























a ) b ) c )















Digitizarea arcelor


Salvarea fa ierului


Sarcinile cuprind

Corectarea erorilor







413 Scanarea















linia de scanare

foarte inalt

nivelul sur mediu

foarte jos
















Corectarea erorilor

Codificarea























VEC TO R





















2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

b)a) c)








H r ile scanate


Date satelitare







in datele scanate

EST

NORD



955

610

589584106955

44 11044 5044 99




Doc ID


Tabela index

Proprietatea

Proprietarul


Proprietar

suprafata


actMemoria imaginii







superioar a h r ii

Dezavantajele sunt





Se efectueaz u or





























T e r e n






































Tabelul 51


Banda pancromatic

Banda spectral


Black amp White 450

900 nm

Albastru 450

520nm

Verde 520

600nm

Ro u 630

690nm


900nm






60cm sau 70cm




Tabelul 52


Nr crt



a laturei in m

Num rul maxim al


1 2 3 4 5

1 10000 1 5 000 1 2 000 1 1 000 1 500

2000 1200 600 300 200

400 300 200 150 100

7 6 5 3 2







400 n

sfs in care





plan ele i schi ele










Fig 56 Sta ie total













- 84







































Sta ii GPS

























C Erori de metod

















in lume Tabelul 61


Produsul Firma


Sistem de operare

Tip de date

Aplica ii

1

2 3

4

5

6


Vector (raster)



(vector) raster

Diverse


Diverse


Diverse


Diverse


(vector) raster

Diverse

Geo Package


Cadastru Diverse


(Vector ) raster

Diverse


Geodezie Diverse






1

2 3

4

5

6





UNIX DOS

Vector Raster

Geodezie Diverse



UNIX Vector Raster





Geodezie Diverse


AUTODESK PC


Vector Raster

Diverse

MapInfo MapInfo


Vector Raster


62 Formate de date




Tabelul 62

Formate i descrieri

Format Descrierea































621 Date CAD


622 ArcInfo









623 ArcCatalog




















624 ArcMap








63 Internetul









ANEXA 61




ANEXA 62




ANEXA 63



























principiul legit ii


























tehnologic inclusiv









economice de































clasificatoare


i documentele SIA












cererea

condica de cereri

condica de intrare





reglement ri

tarife





bunuri imobile

terenurile





persoane fizice


























b despre teren

num rul cadastral

locul amplas rii

modul de folosin

suprafa a






num rul cadastral

modul de folosin









num rul cadastral

modul de folosin












tipul dreptului










data na terii

sexul



denumirea complet

























existente






























central




























UNIC


TERMINALELE LOCALE




direc ii















inten ionate






m suri juridice












m surile tehnice








77 Etapa 1











78 Etapa 2























Modelul central








LegalInformation













































Request


ControlRequisition


LegalModifications

Verification

Confirmation


LegalInformation


Update

Read





valoareapre ul


data i temeiul


Tipurile grev rii


tipul grev rii


terenurile grevate












trasarea vectorilor







Poligon




unirea poligoanelor

tergerea




a liniei stabilite



Linia

modificarea liniei

segmentarea liniei

unirea liniei

ad ugarea liniei

tergerea Simbolul





informa ia rastru









Ta

Co

Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2













Uni Uni

UniUni

Cent



















713 Etapa 3

















714 Etapa 4














urm toarelor date

despre servitute

despre construc ii

despre condominii




Starea aplica iei




















Terenuri

Construc ii

Inc peri izolate



































Documente

Obiecte

Teren

Construc ie

Inc peri izolate





















obiecte













Valoarea normat







Construc ii



Grupa 1




















Grupa 3


Strada

Num rul casei

Frac ie Grupa 4




Inc peri izolate




Grupa 1













Valoarea normat









Grupa 3







Harta digital





Grupa 1











In aceast



Data eliber rii (1)


Destina ia (3)


campul de repetare

















In particular

num rul extrasului

data eliber rii


































Baz de Date


















Nedweeg)


Testare

Implementare

Intre inerea


Design fizic



LegalCad

ArcCatalog

ArcCatalog

Transformare Analiz

Vizulaizare


Geodatabase II


Transformare Analiz

Vizualizare


Nedweeg

GeodataBase I

Informa ia grafic

GeodataBase II










GeodataBase II


GeodataBase I



Sel

ecta

rea

info

rma

iei

Uni

ficar

ea in

form

aie

i

SISTEM INFORMATIC











I Date ini iale
















AxaStr



Cladiri







Drumuri


Drumuri1


din asfalt - linie







Hidro


HLocalt



ParLab


ParLab punct

PctGeo


PctRidicari





VizLCE









Date pa aport


Localizarea


Strada

Terenuri










Geodatabase I

informa ia juridic

Geodatabase II

informa ia grafic










cadrul arborelui

Contents

Preview

Metadata












PROPUNERE - ArcMap





































X Rapoarte

























CONCLUZII
















































Capitolul 2


CONCLUZII FINALE








Capitolul 3



Capitolele 4-6



Capitolul 7




















1



2



3



4



5



6



7



8



9



10



11



12



13


14






16

N Bo


17

N Bo





19



20



BIBLIOGRAFIE



21



22


Clujean 1999 23


24

ESRI Romania


25



26




29


30


31


32


33



34


35

2001

36

Gh Badea I Folf


37


38


39


40



41



42


43



44




45




Bucure ti 1983 47



48


49


50



52


53


54


55


56



58


59


60




63



65


66


67


68

V D Vasilescu





esriRecordSetDatagt











































































































































































































ltPointgt









































ltPointgt



























LISTA FIGURILOR9

LISTA TABELELOR10
















CUPRINS








63 Internetul 69








CONCLUZII127

CONCLUZII FINALE130

BIBLIOGRAFIE133














LISTA FIGURILOR




LISTA TABELELOR




Cadastru













REPUBLICA MOLDOVA





























cadastrul juridic

cadastrul fiscal














































































Na ional











Codul fiscal





















partea























































































rii



















































































12 OCT i 26 filiale














Tabelul 21






47 23 - 13 11


37 5 - 20 12


188 160 18 - 10


23 Realiz ri






elipsoid WGS 84





C 20 = - 0484 166 774 985x10-3


= 7 292 115x10-11 rads-1


elipsoid WGS 80





J 2 = 108 263x10-8
































































cadastral const din



































dosarul cadastral

condica de cereri


fi a de eviden -





In subcapitolul I





raionului ora ului

























In subcapitolul III







































































Planul cadastral










ANEXA 31




Deschis______________________ Inchis________________________

ifrul BIT

Capitolul ____________________ (A B C)






Bun Imobil (TCI)


Suprafa a ha m2



Men iuni

1 2 3 4 5 6 7


Da Nu

Nr do

Bun Imobil (TCI)



Cota parte


Men iuni

1 2 3 4 5 6 7

Capitolul ____________________ (A B C)




Obiectul grev rii





Men iuni

1 2 3 4 5 6 7


____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________

____________ ___________________ ___________________________















registru de calcul

harta digitala

harta harta

analogica

fisiere manuale

masurare pe

pamintsateliti

alte surse









costuri anuale

1 2 3 4 5 6

colectarea datelor

anul

pastrarea datelor





411 Date spa iale









harta clasic



harta digital







412 Digitizarea




masa digitala

puncte de control

harta

y

x






bxaycY

byaxcX

2

1 (1)

Transformare afin

ybxacY

ybxacX

222

111

(2)

Unde


























a ) b ) c )















Digitizarea arcelor


Salvarea fa ierului


Sarcinile cuprind

Corectarea erorilor







413 Scanarea















linia de scanare

foarte inalt

nivelul sur mediu

foarte jos
















Corectarea erorilor

Codificarea























VEC TO R





















2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

2 3 4 5

b)a) c)








H r ile scanate


Date satelitare







in datele scanate

EST

NORD



955

610

589584106955

44 11044 5044 99




Doc ID


Tabela index

Proprietatea

Proprietarul


Proprietar

suprafata


actMemoria imaginii







superioar a h r ii

Dezavantajele sunt





Se efectueaz u or





























T e r e n






































Tabelul 51


Banda pancromatic

Banda spectral


Black amp White 450

900 nm

Albastru 450

520nm

Verde 520

600nm

Ro u 630

690nm


900nm






60cm sau 70cm




Tabelul 52


Nr crt



a laturei in m

Num rul maxim al


1 2 3 4 5

1 10000 1 5 000 1 2 000 1 1 000 1 500

2000 1200 600 300 200

400 300 200 150 100

7 6 5 3 2







400 n

sfs in care





plan ele i schi ele










Fig 56 Sta ie total













- 84







































Sta ii GPS

























C Erori de metod

















in lume Tabelul 61


Produsul Firma


Sistem de operare

Tip de date

Aplica ii

1

2 3

4

5

6


Vector (raster)



(vector) raster

Diverse


Diverse


Diverse


Diverse


(vector) raster

Diverse

Geo Package


Cadastru Diverse


(Vector ) raster

Diverse


Geodezie Diverse






1

2 3

4

5

6





UNIX DOS

Vector Raster

Geodezie Diverse



UNIX Vector Raster





Geodezie Diverse


AUTODESK PC


Vector Raster

Diverse

MapInfo MapInfo


Vector Raster


62 Formate de date




Tabelul 62

Formate i descrieri

Format Descrierea































621 Date CAD


622 ArcInfo









623 ArcCatalog




















624 ArcMap








63 Internetul









ANEXA 61




ANEXA 62




ANEXA 63



























principiul legit ii


























tehnologic inclusiv









economice de































clasificatoare


i documentele SIA












cererea

condica de cereri

condica de intrare





reglement ri

tarife





bunuri imobile

terenurile





persoane fizice


























b despre teren

num rul cadastral

locul amplas rii

modul de folosin

suprafa a






num rul cadastral

modul de folosin









num rul cadastral

modul de folosin












tipul dreptului










data na terii

sexul



denumirea complet

























existente






























central




























UNIC


TERMINALELE LOCALE




direc ii















inten ionate






m suri juridice












m surile tehnice








77 Etapa 1











78 Etapa 2























Modelul central








LegalInformation













































Request


ControlRequisition


LegalModifications

Verification

Confirmation


LegalInformation


Update

Read





valoareapre ul


data i temeiul


Tipurile grev rii


tipul grev rii


terenurile grevate












trasarea vectorilor







Poligon




unirea poligoanelor

tergerea




a liniei stabilite



Linia

modificarea liniei

segmentarea liniei

unirea liniei

ad ugarea liniei

tergerea Simbolul





informa ia rastru









Ta

Co

Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2

TaCo Co

Da Da

Da Da

Da Da

Da Da

Co

Da

Da

Da

Da

Of

1

3

1

2













Uni Uni

UniUni

Cent



















713 Etapa 3

















714 Etapa 4














urm toarelor date

despre servitute

despre construc ii

despre condominii




Starea aplica iei




















Terenuri

Construc ii

Inc peri izolate



































Documente

Obiecte

Teren

Construc ie

Inc peri izolate





















obiecte













Valoarea normat







Construc ii



Grupa 1




















Grupa 3


Strada

Num rul casei

Frac ie Grupa 4




Inc peri izolate




Grupa 1













Valoarea normat









Grupa 3







Harta digital





Grupa 1











In aceast



Data eliber rii (1)


Destina ia (3)


campul de repetare

















In particular

num rul extrasului

data eliber rii


































Baz de Date


















Nedweeg)


Testare

Implementare

Intre inerea


Design fizic



LegalCad

ArcCatalog

ArcCatalog

Transformare Analiz

Vizulaizare


Geodatabase II


Transformare Analiz

Vizualizare


Nedweeg

GeodataBase I

Informa ia grafic

GeodataBase II










GeodataBase II


GeodataBase I



Sel

ecta

rea

info

rma

iei

Uni

ficar

ea in

form

aie

i

SISTEM INFORMATIC











I Date ini iale
















AxaStr



Cladiri







Drumuri


Drumuri1


din asfalt - linie







Hidro


HLocalt



ParLab


ParLab punct

PctGeo


PctRidicari





VizLCE









Date pa aport


Localizarea


Strada

Terenuri










Geodatabase I

informa ia juridic

Geodatabase II

informa ia grafic










cadrul arborelui

Contents

Preview

Metadata












PROPUNERE - ArcMap





































X Rapoarte

























CONCLUZII
















































Capitolul 2


CONCLUZII FINALE








Capitolul 3



Capitolele 4-6



Capitolul 7




















1



2



3



4



5



6



7



8



9



10



11



12



13


14






16

N Bo


17

N Bo





19



20



BIBLIOGRAFIE



21



22


Clujean 1999 23


24

ESRI Romania


25



26




29


30


31


32


33



34


35

2001

36

Gh Badea I Folf


37


38


39


40



41



42


43



44




45




Bucure ti 1983 47



48


49


50



52


53


54


55


56



58


59


60




63



65


66


67


68

V D Vasilescu





esriRecordSetDatagt











































































































































































































ltPointgt









































ltPointgt










universitatea tehnica de constructii bucuresti - contribuii...

Documents