evaluarea performanŢelor sistemelor de alimentare...

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

Facultatea de HIDROTEHNICĂ Departamentul de Inginerie Hidrotehnică

Ing. RĂUŢU RADU-ŞTEFAN

EVALUAREA PERFORMANŢELOR SISTEMELOR DE ALIMENTARE CU

APĂ ŞI CANALIZARE

- TEZĂ DE DOCTORAT -

Conducător de doctorat Prof.dr.ing. Gabriel RACOVIŢEANU

- Bucureşti, 2017 -

Cuprins

iii

CUPRINS

Abrevieri si Acronime ................................................................................................ iii

1 Introducere ......................................................................................................... 5

2 Parametrii fundamentali ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare .......... 8

2.1 Parametrii tehnici ......................................................................................... 9

2.1.1 Prognoza dezvoltarii populatiei .............................................................. 10

2.1.2 Cerinta de apa ....................................................................................... 11

2.1.2.1 Cerinta de apa pentru populatie ................................................................ 11

2.1.2.2 Cerinta de apa pentru consumatorii non-casnici ........................................ 12

2.1.2.3 Debite de dimensionare si verificare ale sistemului de alimentare cu apa . 13

2.1.3 Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare ............................... 15

2.1.3.1 Debitul de calcul al apelor meteorice ......................................................... 16

2.1.4 Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare ........................................ 20

2.1.5 Conducte de aductiune .......................................................................... 26

2.1.6 Rezervoare si castele de apa ................................................................ 27

2.1.7 Statii de pompare .................................................................................. 27

2.1.8 Reteaua de distributie ............................................................................ 27

2.1.9 Sistemul de colectare a apelor uzate ..................................................... 28

2.1.10 Criterii generale pentru epurarea apelor uzate .................................... 28

2.1.11 Stabilizarea si valorificarea namolului .................................................. 30

2.2 Parametrii socio-economici si de macro-suportabilitate ............................. 35

2.2.1 Analiza socio-economica ....................................................................... 35

2.2.2 Estimarea macro-suportabilitatii ............................................................ 37

2.3 Parametrii analizei financiare ..................................................................... 38

3 Activitatea de benchmarking ............................................................................. 42

3.1 Istoricul activitatii de benchmarking ........................................................... 42

3.2 Contextul activitatii de benchmarking in industria apei .............................. 43

3.3 Definirea activitatii de benchmarking ......................................................... 44

3.4 Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze ................................. 47

3.5 Metode de implementare a activitatii de benchmarking ............................. 50

3.5.1 Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului ............ 50

3.5.2 Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului ............ 52

3.6 Beneficiile benchmarkingului ..................................................................... 56

Cuprins

iv

3.7 Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei ................. 58

3.7.1 Organizarea indicatorilor de performanta, variabilelor si informatiilor de context .............................................................................................................. 59

3.7.1.1 Acoperirea cu servicii de apa si canalizare ................................................ 63

3.7.1.2 Productia si consumul de apa .................................................................... 64

3.7.1.3 Apa nefacturata ......................................................................................... 65

3.7.1.4 Gradul de contorizare ................................................................................ 66

3.7.1.5 Calitatea apei furnizate .............................................................................. 66

3.7.1.6 Gradul de acoperire al costurilor ................................................................ 67

3.7.1.7 Eficienta colectarii tarifului ......................................................................... 67

3.7.1.8 Acoperirea cu retele de canalizare ............................................................ 68

3.7.1.9 Eficienta retelei de canalizare .................................................................... 68

3.7.1.10 Eficienta capacitatii de epurare .............................................................. 69

3.7.1.11 Calitatea efluentului statiei de epurare ................................................... 69

3.8 Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking ................................. 69

3.8.1 Variabile pentru apa potabila ................................................................. 72

3.8.1.1 Variabile comerciale pentru activitatea de apa potabila ............................. 72

3.8.1.2 Variabile financiare pentru activitatea de apa potabila .............................. 75

3.8.1.3 Variabile pentru balanta apei ..................................................................... 79

3.8.1.4 Variabile tehnice si operationale pentru activitatea de apa potabila .......... 79

3.8.1.5 Variabile privind investitiile pentru activitatea de apa potabila ................... 83

3.8.2 Indicatori pentru activitatea de apa potabila .......................................... 84

3.8.2.1 Indicatori comerciali pentru activitatea de apa potabila ............................. 84

3.8.2.2 Indicatori financiari pentru activitatea de apa potabila ............................... 86

3.8.2.3 Indicatori tehnici si operationali pentru activitatea de apa potabila ............ 88

3.8.2.4 Indicatori privind investitiile pentru activitatea de apa potabila .................. 90

3.8.3 Variabile si indicatori generali ai companiei ........................................... 90

3.8.3.1 Variabile privind alte activitati .................................................................... 91

3.8.3.2 Variabile financiare generale ..................................................................... 93

3.8.3.3 Variabile privind resursele umane ............................................................. 96

3.8.3.4 Variabile privind suportabilitatea ................................................................ 97

3.8.3.5 Indicatori financiari generali ....................................................................... 97

3.8.3.6 Indicatori privind resursele umane ............................................................. 98

Cuprins

v

3.8.3.7 Indicatori privind suportabilitatea ............................................................. 100

3.8.4 Utilitatea indicatorilor de performanta .................................................. 100

4 Aplicarea benchmarkingului in industria apei din Romania. Studiu de caz ..... 102

4.1 Metodologia adoptata .............................................................................. 102

4.2 Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz .............................. 104

4.3 Parametri analizati ................................................................................... 105

4.4 Rezultate obtinute si interpretari ale acestora.......................................... 109

4.5 Analiza parametrilor colectati de la operatori ........................................... 110

4.5.1 Indicatori tehnici................................................................................... 110

4.5.2 Indicatori economici ............................................................................. 120

4.5.3 Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate ................................................ 126

5 Concluzii generale .......................................................................................... 131

5.1 Continutul lucrarii ..................................................................................... 131

5.2 Elemente originale ale lucrarii .................................................................. 137

5.3 Dezvoltari viitoare .................................................................................... 139

Bibliografie ............................................................................................................. 141

TABELE Tabel 2.1. Eficienta generala a proceselor de tratare in eliminarea contaminantilor solubili [8], [9]. ....... 21 Tabel 2.2. Calitatea apei potabile conform Legii 458/2002 [12] .............................................................. 24 Tabel 2.3. Calitatea apei epurate conform NTPA 001-011, revizuit de GD(HG) 352/2005 [13]. ............. 28 Tabel 2.4. Parametrii de proiectare – sistemul de alimentare cu apa [14] .............................................. 31 Tabel 2.5. Parametrii de proiectare - sistemul de colectare a apelor uzate [14] ..................................... 33 Tabel 2.6. Parametrii de proiectare – statia de epurare [14] ................................................................... 34 Tabel 2.7. Beneficii unitare generate de proiect conform Ghidului pentru Romania [15] ........................ 41 Tabel 3.1. Variabile referitoare la consumatorii casnici si clientii comerciali – activitatea de apa [24] .... 72 Tabel 3.2. Variabile referitoare la localitatile deservite - activitatea de apa [24] ...................................... 73 Tabel 3.3. Variabile referitoare la reclamatiile clientilor - activitatea de apa [24] ..................................... 73 Tabel 3.4. Variabile referitoare la veniturile anuale din exploatare - activitatea de apa [24] .................... 75 Tabel 3.5. Variabile referitoare la cheltuieli anuale din exploatare - activitatea de apa [24] .................... 76 Tabel 3.6. Variabile referitoare la datele operationale – activitatea de apa [24] ...................................... 77 Tabel 3.7. Variabile referitoare la consumul facturat si tarife – activitatea de apa [24] ............................ 78 Tabel 3.8. Variabile pentru balanta apei [24] ............................................................................................ 79 Tabel 3.9. Variabile referitoare la datele tehnice – activitatea de apa [24]............................................... 79 Tabel 3.10. Variabile referitoare la consumul si producerea de energie – activitatea de apa [24] .......... 80 Tabel 3.11. Variabile referitoare la calitatea apei [24] .............................................................................. 81 Tabel 3.12. Variabile referitoare la avariile in retea .................................................................................. 82 Tabel 3.13. Variabile referitoare la managementul namolului – activitatea de apa [24] .......................... 82 Tabel 3.14. Variabile referitoare la investitiile realizate – activitatea de apa [24] ..................................... 83 Tabel 3.15. Variabile referitoare la retelele reabilitate si extinse – activitatea de apa [24] ...................... 83 Tabel 3.16. Indicatori comerciali pentru activitatea de apa [24] ............................................................... 84 Tabel 3.17. Indicatori financiari pentru activitatea de apa [24] ................................................................. 86

Cuprins

vi

Tabel 3.18. Indicatori tehnici si operationali pentru activitatea de apa [24] .............................................. 88 Tabel 3.19. Indicatori privind investitiile pentru activitatea de apa [24] .................................................... 90 Tabel 3.20. Variabile referitoare la veniturile operationale din exercitiul curent – alte activitati [24] ........ 91 Tabel 3.21. Variabile referitoare la cheltuielile din exploatare inregistrate in an din alte activitati [24] .... 91 Tabel 3.22. Variabile operationale privind alte activitati [24] .................................................................... 93 Tabel 3.23. Variabile referitoare la contul de profit si pierdere [24] .......................................................... 93 Tabel 3.24. Variabile referitoare la bilantul contabil [24] ........................................................................... 94 Tabel 3.25. Variabile referitoare la resursele umane [24] ......................................................................... 96 Tabel 3.26. Variabile privind suportabilitatea [24] ..................................................................................... 97 Tabel 3.27. Indicatori financiari generali [24] ............................................................................................ 97 Tabel 3.28. Indicatori privind resursele umane [24] .................................................................................. 98 Tabel 3.29. Indicatori privind suportabilitatea [24] .................................................................................. 100 Tabel 4.1. Indicatori analizati in exercitiul de benchmarking [24] ........................................................... 105

FIGURI Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21] ................................................................... 54 Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati ..... 110 Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati .............. 111 Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit .................................................... 112 Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit .................................................................. 116 Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie ...................................... 117 Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru

diferite diametre din reteaua de distributie [28] ....................................................................................... 118 Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de

rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28] ...................................................... 119 Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila .............................................................. 120 Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii ..................... 121 Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului ..................................................... 122 Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat ................................................................... 123 Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati ............................................................ 124 Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012 .................................. 125 Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice .................................... 126 Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice ................................................................ 127 Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti ..................................................................................... 128 Figura 4.17. Numarul de reclamatii privind calitatea apei, continuitatea si presiunea .......................... 129 Figura 4.18. Numarul de reclamatii privind contractul de furnizare, facturile emise si intreruperi ........ 129

Abrevieri si Acronime

iii


ADI Asociatiile de Dezvoltare Interecomunitara

ANRSC Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice

ARA Asociatia Romana a Apei

BERD Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare

CAG Carbune Activ Granular

CE Comunitatea Europeana

DFID Department For International Development

EBC European Benchmarking Corporation

EBCT Empty Bed Contact Time

EBRD European Bank for Reconstruction and Development

EEC European Economic Community

EPA Environmental Protection Agency

EUM Effective Utility Management

FOPIP Financial and Operational Performance Improvement Program

Φ Coeficient de scurgere

HG Hotarare de Guvern

IBNET International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities

IDF Intensitate Durata Frecventa

INS Institutul National de Statistica

ip% Intensitatea medie a ploii exprimata in l/s

IWA International Water Association

JASPERS Joint Assistance to Support Projects in European Regions

Korar Coeficient de neuniformitate orara a debitului

Kp Coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in obiectele sistemului de alimentare cu apa;

Ks Coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea distributie, s.a.

Kzi Coeficient de neuniformitate zilnica a debitului

m Coeficient de inmagazinare a apei de ploaie

MFE Ministerul Fondurilor Europene

https://en.wikipedia.org/wiki/European_Economic_Community

https://www.epa.gov/

http://www.iwa-network.org/


iv

MMSC Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice

NP Normativ de Proiectare

NPSH Net Positive Suction Head

NTPA Norme Tehnice de Protectia Apei

NTU Nefelometric Turbidity Units

OR Operator regional

PAFSIN Poliesteri Armati cu Fibra de Sticla si Insertie de Nisip

PEID Polietilena de Inalta Densitate

PIB Produs Intern Brut

PUG Plan Urbanistic General

PVC Policlorura de Vinil

qinf Debit specific infiltrat

Qie Debitul de stingere a incendiilor de la exterior

Qii Debitul de stingere a incendiilor de la interior

QIC Debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa amonte de rezervoare

QIIC Debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare

QRI Debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu

Qu Debitul specific al restitutiei de apa

Qzi max Suma cantitatilor de apa maxim zilnice, in m3/zi, pentru acoperirea integrala a necesarului de apa

SCADA Sistem de Control și Achiziție de Date

SR Standard Roman

SUA Statele Unite ale Americii

Tie Timpul de stingere a incendiilor exterioare

Tii Timpul de stingere a incendiilor interioare

UE Uniunea Europeana

VAN Valoare Actualizata Neta

Capitolul 1. Introducere

5

1 Introducere

Furnizarea de servicii de alimentare cu apa si canalizare sigure si cu acoperire maxima, reprezinta un obiectiv principal pentru toti operatorii de utilitati publice. Desi cerinta pentru servicii mai bune din punct de vedere calitativ, dar si care sa se adreseze unui numar mai mare de consumatori este in crestere, nivelul finantarii unor astfel de servicii este din ce in ce mai limitat. Din acest motiv, operatorii din lumea intreaga cauta cai de imbunatatire a performantei si nivelului serviciilor la costuri cat mai reduse.

In structura oricarei colectivitati umane, apa si energia reprezinta factori fundamentali indispensabili. Elementele determinante in alegerea schemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt calitatea apei potabile si a apei uzate, cantitatea si cerintele consumatorilor, precum si conditiile privind sursele de apa disponibile si calitatea acestora, costurile de investitie si de operare, pozitia consumatorului fata de sursa si emisar, studiile hidrogeologice, hidrochimice si topografice necesare pentru a stabili amplasamentele cele mai avantajoase.

Datorita schimbarilor demografice si a modificarii caracteristicilor cerintelor de apa ale populatiei in marile aglomerari urbane apar urmatoarele situatii:

neconcordanta intre debitul cerut si cel asigurat, face uneori imposibila alimentarea cu apa in regim continuu, cu toate consecintele care deriva din aceasta situatie printre care se enumera calitatea slaba a serviciului, risipa de apa, suprasolicitarea retelei de distributie in orele de functionare, regimuri nefavorabile ale instalatiilor de pompare, valori sporite ale consumului specific de energie pentru pompare, cheltuieli ridicate de exploatare;

indicatorii de performanta energetici si economici (consumurile specifice de energie si cheltuielile totale medii anuale per m3 apa) iau valori sensibil mai mari decat cele asigurate de tehnologiile disponibile, conducand la o reducere drastica a competitivitatii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare.

In aceste conditii se impune demararea unor programe adecvate de extindere, retehnologizare si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, prin care, cu un consum rational de resurse, sa asigure:

capacitatea de furnizare a apei corespunzatoare in situatia actuala si de perspectiva a consumatorilor;

imbunatatirea calitativa a deservirii consumatorilor prin alimentarea continua cu apa a acestora si realizarea unor presiuni adecvate cerintelor, preluarea cantitatilor de apa uzata evacuata si epurarea corespunzatoare inainte de returnarea in mediul natural;

optimizarea parametrilor de functionare a sistemului.

In ultimii ani in Romania a avut loc o dezvoltare si reabilitare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare impusa de:

conectare insuficienta a populatiei la sistemele de alimentare cu apa si canalizare;


6

starea precara a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existente (instalatii si echipamente vechi si deteriorate, tehnologii improprii noilor conditii de calitate impuse atat pentru apa distribuita consumatorilor, cat si pentru apa epurata descarcata in mediul natural, conducte vechi si materiale improprii);

numar mare de avarii in obiectele sistemului;

intreruperi frecvente in furnizarea serviciului;

lipsa controlului cantitatilor de apa vehiculate in cele doua sisteme;

pierderi de apa ridicate in sistemele de distributie a apei si infiltratii semnificative in retelele de canalizare.

Schimbarile din ultimii ani si necesitatea alinierii la tehnicile, conceptele si normele adoptate pentru tarile membre ale Uniunii Europene impun:

stabilirea solutiilor si necesarului de lucrari pentru cresterea sigurantei si diminuarea riscului in sistemele de alimentare cu apa si canalizare, concomitent cu cresterea numarului de utilizatori pentru satisfacerea necesarului de servicii de apa si canalizare la un numar sporit de oameni;

abordarea pe baze stiintifice a lucrarilor de reabilitare si dezvoltare a sistemelor pentru: reducerea costurilor, a pierderilor, a consumului specific de energie;

introducerea celor mai avansate tehnologii si materiale in reabilitarea/ extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.

Managementul retelelor de distributie a apei potabile si de colectare a apelor uzate reprezinta partea cea mai dificila din ansamblul sistemului pentru ca:

retelele constituie interfata cu utilizatorii;

prin amplasare fac parte din ansamblul urban fiind dependente de planuri urbanistice si toate celelalte retele (electrice, gaze, termice, telecomunicatii, drumuri);

retelele de distributie apa si de canalizare sunt elementele cel mai dinamice al sistemului avand in vedere ca:

- fizic – se dezvolta foarte rapid (orice casa are nevoie de apa si canal) si odata cu dezvoltarea localitatii pe suprafata si in inaltime;

- sunt sisteme care suporta cele mai mari fluctuatii de debite si presiune, legate de obiceiurile oamenilor, standardul de viata, amplasare.

retelele sunt amplasate in infrastructura urbana cu solicitari deosebite date de trafic, de perfectionarea tramei si amenajarii urbane si cu necesitati obiective de modernizare in etape de 15 – 20 ani;

O posibilitate eficienta de identificare a principalelor elemente ce pot oferi o imagine asupra eficientei unui sistem este aceea de a compara propriul nivel de performanta cu cel al altui sistem similar. Prin urmare, sistemele de apa si apa uzata au nevoie de o baza de date acoperitoare, sigura ce poate asigura o astfel de comparatie.


7

Benchmarking-ul este o tehnica de management menita sa ajute la imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici existente in piata. Sectorul de apa si apa uzata a devenit interesat in ultimele doua decenii de implementarea acestei tehnici de management, in vederea imbunatatirii performantelor companiilor din sector.

Benchmarking-ul reprezinta procesul prin care o organizatie isi compara si imbunatateste performantele invatand de la cel mai bun dintr-un grup. Procesul implica identificarea, familiarizarea si adoptarea cu succes a metodelor si proceselor folosite de partenerii de benchmarking.

Capitolul 2. Parametrii fundamentali ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

8

2 Parametrii fundamentali ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare

Orice analiza a sistemelor de alimentate cu apa si canalizare existente trebuie sa inceapa cu o identificare corecta si obiectiva a parametrilor de functionare a acestora.

O astfel de analiza efectuata la nivelul principalilor operatori din Romania a pus in evidenta urmatoarele probleme legate de infrastructura existenta:

sisteme de alimentare cu apa:

- insuficienta facilitatilor necesare asigurarii sigurantei surselor de apa;

- pierderi de apa importante generate de avarii la conductele de aductiune si in retelele de distributie;

- tratarea apei ineficienta in anumite situatii datorata echipamentelor uzate sau non-operationale;

- tehnologii de tratare incompatibile cu amprenta de calitate a surselor;

- intreruperi in furnizarea serviciului;

- consumuri excesive de energie;

- inexistenta surselor de apa alternative pentru asigurarea necesarului de apa in situatii exceptionale;

- lipsa dotarilor pentru pentru combaterea efectelor poluarii accidentale a surselor;

- siguranta scazuta a proceselor de dezinfectie pentru sursele subterane;

sisteme de canalizare:

- avarii ale colectoarelor de canalizare (ruperi ale imbinarilor, prabusiri ale colectoarelor);

- volume importante de apa infiltrata in retea si exfiltrata din aceasta cu un impact deosebit asupra mediului si sanatatii populatiei;

- colmatarea colectoarelor secundare datorata scaderii consumurilor de apa si neasigurarea vitezei minime de autocuratire;

- acoperire insuficienta a consumatorilor;

- echipamente vechi, cu un grad mare de uzura si mari consumatoare de energie in statiile de pompare apa uzata;

- statii de epurare insuficiente, o mare parte din acestea fiind nefunctionale;

- statii de epurare operate in conditii improprii, cu echipamente cu o stare de uzura morala avansata, care genereaza eficiente scazute ale proceselor si imposibilitatea asigurarii parametrilor ceruti de legile in vigoare pentru descarcarea efluentului;

- tehnologii de epurare inadecvate, care nu asigura eliminarea compusilor de azot si fosfor;


9

- deficiente majore ale treptei biologice cu aerare mecanica, care genereaza consumuri extrem de mari de energie electrica;

- ineficienta tratarii namolurilor si lipsa unui management adecvat al namolurilor provenite din statiile de epurare.

In aceste conditii, s-a impus reabilitarea si extinderea sistemelor existente de alimentare cu apa si canalizare in concordanta strategia de dezvoltare a sectoarelor de apa si apa uzata pentru conformarea cu cerintele generale negociate de Romania in cadrul procesului de aderare si post-aderare.

Eforturile autoritatilor si operatorilor s-au focalizat pe rezolvarea principalelor probleme identificate in sistemele de alimentare cu apa si canalizare, urmarind atingerea urmatoarelor obiective:

- imbunatatirea calitatii apei potabile distribuite si protectia sanatatii consumatorilor;

- protectia mediului, in particular protectia calitatii surselor de suprafata si subterane;

- cresterea numarului de locuitori conectati la ambele sisteme;

- imbunatatirea standardelor serviciilor de alimentare cu apa si canalizare si cresterea fiabilitatii sistemelor;

- optimizarea functionarii sistemelor de distributie si colectare precum si a statiilor de tratare si epurare;

- realizarea de economii de energie si reducere costurilor de operare pe ansamblu;

- definirea programelor de investitii pe termen lung in sectorul de apa si apa uzata;

- adoptarea de masuri care sa favorizeze aderarea acestora la un operator mare.

Aceste obiective au impus inca din fazele incipiente de dezvoltare a proiectelor de reabilitare si extindere a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare respectarea tuturor parametrilor fundamentali de proiectare, operare, financiari, economici, sociali, astfel incat efectele investitiilor derulate sa fie cele scontate.

Luand in considerare perioadele de tranzitie stabilite pentru conformarea cu Directivele Europene aplicabile pentru localitatile/aglomerarile in care s-au facut investitii, in cele ce urmeaza sunt prezentati succint parametrii de baza considerati pentru calculul necesarului de apa si pentru stabilirea capacitatilor tuturor elementelor componente din sistemele de alimentare cu apa si canalizare: captari, aductiuni, statii de tratare, rezervoare de inmagazinare, statii de pompare, retele de distributie, retele de canalizare si statii de epurare.

2.1 Parametrii tehnici

Conceptia obiectelor schemei trebuie sa tina seama din punct de vedere tehnologic si constructiv de posibilitatea dezvoltarii sistemului pe aceeasi configuratie (extindere


10

captare, retehnologizare statia de tratare, dublare aductiuni sau introducerea unor statii de pompare intermediare).

Sistemele de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa se adapteze la toate transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea deservita, luand in considerare:

- previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica pentru o perioada de minim 25 de ani;

- cresterea confortului in locuinte si la utilizatori publici (dotarea cu instalatii de apa calda si caldura centralizate) dotari pentru prepararea hranei si asigurarea curateniei;

- dezvoltarea localitatii prin cresterea numarului de utilizatori (consumatori casnici sau utilizatori publici);

- reducerea pierderilor in retelele de distributie si a infiltratiilor in retelele de canalizare supuse reabilitarii;

- tendinta descrescatoare a necesarul mediu specific de apa (sau de a se stabiliza, relativ constant) pe plan mondial, odata cu introducerea progresului tehnologic si a cresterii nivelului de trai; mediul social a inceput sa pretuiasca importanta apei potabile si economisirea acesteia.

In acest context, inca din fazele incipiente ale proiectului trebuie analizati si optimizati principali parametri cu un impact major asupra evolutiei ulterioare a sistemului.

2.1.1 Prognoza dezvoltarii populatiei

Un parametru fundamental pentru previzionarea evolutiei ulterioare a sistemelor de alimentare cu apa si calalizare il reprezinta cresterea populatiei.

Prognoza cresterii populatiei este fondata pe baza cifrelor inregistrate la recensamintele anterioare si pe tendinta de crestere a populatiei previzionata de Institutul National de Statistica.

In general sunt luate in considerare 3 scenarii de dezvoltare a populatiei: optimist, normal si pesimist. Toate cele 3 scenarii sunt bazate pe o crestere negativa a populatiei, tendinta manifestata in ultimii 20 de ani.

In mod uzual relatia utilizata pentru estimarea cresterii populatiei la o anumita perioada de timp este:

N= (1+p)nN0 (2.1.)

in care:

N – populatia pentru anul de calcul tinta;

p – rata de crestere a populatiei conform scenariului de dezvoltare ales;

N0 – numarul actual de locuitori;

n – durata prognozei.


11

2.1.2 Cerinta de apa

In vederea stabilirii cantitatilor de apa necesare la nivelul localitatilor in care s-au implementat investitii pentru reabilitarea si extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, pentru determinarea debitelor caracteristice ale sistemelor s-a tinut cont de [1], [2]:

- apa pentru nevoi gospodaresti: baut, preparare hrana, spalatul corpului, spalatul rufelor si vaselor, curatenia locuintei, utilizarea WC-ului, precum si pentru animale de pe langa gospodariile proprii ale locuitorilor;

- apa pentru nevoi publice: unitati de invatamant de toate gradele, crese, spitale, policlinici, bai publice, cantine, camine, hoteluri, restaurante, magazine, cofetarii, unitati pentru prepararea locala a bauturilor racoritoare, fantani de baut apa;

- apa pentru nevoi gospodaresti in unitati industriale daca acestea au asigurata apa potabila din sistemul centralizat de alimentare cu apa;

- apa potabila pentru alte folosinte care nu pot fi asigurate de sisteme independente; in aceasta categorie intra stropitul strazilor, spalatul pietelor si strazilor, stropitul spatiilor verzi, spalarea/desfundarea retelei de canalizare;

- apa pentru nevoile proprii sistemului de alimentare cu apa: preparare solutii reactivi, spalarea filtrelor, spalare aductiuni, spalare conducte retele de distributie si spalare rezervoare;

- necesar de apa pentru acoperirea pierderilor inevitabile in sistemul de distributie datorate avariilor si imperfectiunilor de executie;

- necesar de apa pentru combaterea incendiului in situatiile in care reteaua de distributie a apei potabile asigura si cantitatile de apa pentru combaterea incendiului.

Pentru fiecare caz in parte s-au avut in vedere conditiile specifice locale, astfel incat ipotezele adoptate sa fie conforme cu realitatea.

2.1.2.1 Cerinta de apa pentru populatie

Consumurile de apa la populatie au fost estimate pe baza cantitatilor de apa distribuita in momentul actual. S-a efectuat o diferentiere in functie de tipul de locuinta. In acest mod s-au estimat consumurile locuitorilor de la case, respectiv de la bloc.

De asemenea s-au considerat cantitatile de apa utilizate la spalatul si stropitul spatiilor verzi in concordanta cu suprafetele existente pe teritoriul localitatii in care s-a facut calculul.

Estimarile au luat in considerare urmatoarele:

- numarul de locuitori existenti diferentiati pe categorii de locuinte: locuitori la blocuri respectiv locuitori la case;

- gradul de conectare la sistemele centralizate de distributie si canalizare;


12

- coeficienti de neuniformitate orara a debitului: Korar determinati pentru fiecare utilizator de apa pe baza programelor de functionare in zilele in care se realizeaza consumul zilnic maxim in conformitate cu prevederile SR 1343-1/2006;

- coeficientul de neuniformitate zilnica a debitului: Kzi pentru fiecare tip de consum functie de gradul de dotare cu instalatii tehnico-sanitare.

In estimarea cantitatilor de apa necesare pentru nevoi gospodaresti in zonele sau localitatile in care nu au existat sisteme de alimentare cu apa, sunt luate in considerare ipoteze pentru consumurile specifice de apa pe categorii de consumatori, in concordanta cu NP-133/2013 Partea I si SR 1343-1/2006.

Uzual, valorile considerate pentru proiectele implementate in zone fara sisteme de alimentare cu apa au fost de 100-125 l/om, zi pentru consumatori din zone urbane si 75-90 l/om, zi pentru consumatori in zone rurale. In determinarea acestor valori s-a tinut seama pentru fiecare caz in parte de:

- marimea zonei sau localitatii, densitatea populatiei si tipul de categorii de locuinte existente in localitate;

- zona geografica precizata prin limite de altitudine, clima, valori ale precipitatiilor anuale;

- statutul localitatii: urban, rural, zona turistica, statiune balneo-climaterica;

- gradul de confort al locuintelor: apartamente in blocuri cu centrala proprie sau asigurarea caldurii si apei calde centralizat, case individuale standard in mediul urban si/sau rural, vile in cartiere rezidentiale;

- obiceiurile utilizatorilor din zona referitoare la utilizarea apei.

Coeficientii de variatie zilnica s-au considerat pentru zonele in care s-au implementat investitiile in functie de inventarul realizat pentru stabilirea gradului de dotare cu instalatii tehnico-sanitare. Valorile utilizate in marea majoritate a cazurilor au fost de Kzi = 1.3, valoarea medie a coeficientului de variatie zilnica in zona urbana si Kzi = 1.5, valoarea medie a coeficientului de variatie zilnica in zona rurala.

Pentru stabilirea valorilor coeficientilor de variatie orara, in zonele in care nu s-au putut stabili acesti coeficienti prin studii, s-au adoptat valori in conformitate cu SR 1343-1/2006, iar variatia acestora a fost cuprinsa intre Korar = 1.5 – 3.0 (valori medii ale coeficientilor de variatie orara).

2.1.2.2 Cerinta de apa pentru consumatorii non-casnici

Necesarul de apa pentru consumatori non-casnici variaza ca debit specific si coeficienti de variatie, functie de specificul activitatii acestora, consumatori industriali, consumatori comerciali sau institutii publice bransate la sistemul de alimentare cu apa.

Conform inventarului existent si evolutiei prognozate pentru consumatorii non-casnici s-au stabilit urmatorii parametrii pentru calculul necesarului de apa, dupa tipul consumatorilor:


13

- consum specific – dupa specificul industriei;

- coeficient de variatie zilnica – dupa numarul de zile lucratoare dintr-o saptamana;

- coeficientul de variatie orara – dupa numarul de ore lucratoare dintr-o zi.

Debitele necesare pentru combaterea incendiilor s-au determinat pentru fiecare sistem in parte pe baza urmatorilor parametri:

- timpul de stingere a incendiilor exterioare: Tie = 3 ore;

- timpul de stingere a incendiilor interioare: Tii = 10 min;

- numarul de incedii simultane: 1 sau 2 functie de dimensiunea localitatii;

- debitul de stingere a incendiilor de la exterior: Qie = 15 – 25 l/s, functie de cladire;

- debitul de stingere a incendiilor de la interior: Qii = 2.1 – 5 l/s, functie de cladire;

- timpul de refacere a volumui de apa pentru stingerea incendiilor, T=12-48 h.

2.1.2.3 Debite de dimensionare si verificare ale sistemului de alimentare cu apa

Debitele de dimensionare ale sistemului de alimentare cu apa s-au calculat in conformitate cu specificatiile standardului SR 1343-1/2006 [2].

Toate obiectele si elementele sistemului de alimentare cu apa dintre captare si complexul de inmagazinare, inclusiv obiectele statiei de tratare si aductiunile, se dimensioneaza la:

RIspmaxzispIC QKKQKKQ (2.2.)

unde:

- Kp – coeficient de majorare a necesarului de apa pentru a tine seama de pierderile tehnice in obiectele sistemului de alimentare cu apa;

- Ks – coeficient de servitute pentru acoperirea necesitatilor proprii ale sistemului de alimentare cu apa: in uzina de apa, spalare rezervoare, spalare retea distributie, s.a.;

- Qzi max – este suma cantitatilor de apa maxim zilnice, in m3/zi, pentru acoperirea integrala a necesarului de apa;

- QRI – debitul de refacere a rezervei intangibile de incendiu.

Toate obiectele schemei sistemului de alimentare cu apa intre statia de tratare si rezervoarele de inmagazinare (sistemul de aductiuni) s-au dimensionat la debitul:


14

sIC'IC K/QQ (2.3.)

Toate elementele componente ale schemei sistemului de alimentare cu apa aval de complexul de inmagazinare se dimensioneaza la debitul [4]:

n

1

iijpmaxorarpIIC QnKQKQ (2.4.)

unde:

- QIIC – este debit de calcul pentru elementele schemei sistemului de alimentare cu apa aval de rezervoare;

- njQii – este numarul de jeturi si debitele hidrantilor interiori (Qii) pentru incendiile simultane care se combat din exterior (n);

- Kp – este coeficient de pierderi; cantitatile de apa suplimentare exprimate prin acest coeficient includ si necesarul de apa pentru curatirea periodica a retelei de distributie (1-2‰) si pentru spalarea si curatirea rezervoarelor (0.4 – 0.5%).

In cazul retelei cu mai multe zone de presiune debitul njQii se calculeaza pentru fiecare zona cu coeficientii de variatie orara (Korar) adecvati si debitul njQii functie de dotarea cladirilor cu hidranti interiori.

Verificarea retelei de distributie se face pentru 2 situatii distincte [4]:

- functionarea in caz de folosire a apei pentru stingerea incendiului folosind atat hidranti interiori pentru un incendiu si hidranti exteriori pentru celelalte (n-1) incendii;

- functionarea retelei in cazul combaterii incendiului de la exterior utilizand numai hidrantii exteriori pentru toate cele n incendii teoretice simultane.

Verificarea retelei la functionarea hidrantilor exteriori [4] se face astfel ca in orice pozitie normata apar cele n incendii teoretice simultane este necesar sa se asigure in retea (la hidrantii in functiune) urmatoarele presiuni:

- minim 7 m col. H2O pentru retele (zone de retea) de joasa presiune la debitul de verificare QII (V):

QII (V) = a Kp Qorar max + 3.6 n Kp Qie [m3/h] (2.5.)

- presiunea de folosire libera a hidrantilor la retelele de inalta presiune pentru debitul de verificare QII (V):


15

QII (V) = Kp Qorar max + 3.6 n Kp Qie, [m3/h] (2.6.)

Pentru asigurarea functionarii corecte a hidrantilor interiori trebuie facuta si verificarea ca pentru orice incendiu interior (la cladirile dotate cu hidranti) presiunea de functionare sa fie asigurata in orice situatie, inclusiv cand celelalte incendii teoretic simultane sunt stinse din exterior [4].

QII (V) = a Kp Qorar max + 3.6 Kp (njQii)max + 3.6 (n-1) Kp Qie, [m3/h] (2.7.)

unde:

- (njQii)max este cel mai mare incendiu interior care poate sa apara pe zona sau teritoriul localitatii.

2.1.3 Cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare

Apele evacuate prin retea pot fi clasificate astfel:

- ape uzate menajere - provenite din apa utilizata pentru satisfacerea necesarului casnic de apa;

- ape uzate publice - provenite din institutii publice (scoli, spitale, teatre, fantani publice) dupa utilizarea lor pentru mentinerea igienei spatiului respectiv;

- ape uzate industriale - provenite de la sectiile industriale, industria mica sau mari unitati industriale, amplasate distinct sau in cadrul localitatii respective (pot fi numai ape uzate menajere de la grupurile sanitare ale complexului, ape rezultate din tehnologia de fabricatie sau amestec al acestora);

- ape meteorice - colectate pe suprafata amenajata si care ajung in reteaua de canalizare; provin din apele de precipitatii (cele mai importante ca debite), sau ape din topirea zapezii.

Apele uzate menajere evacuate in reteaua de canalizare au debitul egal cu cantitatea de apa asigurata beneficiarului prin sistemul de alimentare cu apa. Se determina conform SR 1846/1-2006 [3].

Debitele caracteristice de ape uzate: debitul zilnic mediu, debitul zilnic maxim, debitul orar maxim si debitul orar minim se calculeaza cu relatiile [4]:

medziuQ =1000

Lu NQ , maxziuQ = zik medziuQ , maxoraruQ =

24

orarkmaxziuQ

inmoraruQ = 24

pmaxziuQ (2.8.)


16

in care:

LN - numarul de locuitori;

uQ - debitul specific al restitutiei de apa (debit care cuprinde ape uzate menajere

provenite din utilizarea apei pentru consum gospodaresc, ape uzate provenite din consumul de apa public, ape uzate provenite de la agentii economici, ape uzate provenite de la spalarea strazilor si stropitul spatiilor verzi), calculat conform SR 1343-1 sau adoptat prin studii efectuate in situ pe baza de masuratori;

zik - coeficientul de variatie zilnica, adimensional;

orark - coeficientul de variatie orara, adimensional.

Coeficientii de variatie zilnica si variatie orara se adopta conform SR 1343-1/2006 [2].

p - un coeficient adimensional, care are urmatoarele valori orientative:

0.05 pentru localitati sub 1000 locuitori ;

0.10 pentru localitati intre 1001 si 10000 locuitori ;



0.40 pentru localitati peste 100000 locuitori.

Retelele de canalizare noi sau reabilitate trebuie sa fie etanse, fara exfiltratii sau infiltratii.

Pentru retelele de canalizare existente, executate din tuburi de beton imbinate neetans, debitele de ape subterane care se infiltreaza la reteaua de canalizare se evalua in lipsa unor studii sistematice cu relatia:

1000

DLqQ inf

inf

, [m3/zi] (2.9.)

In care :

infq - debitul specific infiltrat in dm3/m, variind intre (25 si 50) dm3/m de colector si

metru de diametru si zi, in functie de amplasarea colectorului;

L - lungimea colectorului in m;

D - diametrul colectorului in m.

2.1.3.1 Debitul de calcul al apelor meteorice

Problemele stabilirii cantitatilor de ape din ploi si topirea zapezilor preluate de sistemul de canalizare sunt complexe datorita urmatoarelor elemente:


17

- cunostintele despre ploile brute nu sunt direct exploatabile, pentru ca numai partial precipitatiile participa la curgere;

- intervin numeroase caracteristici hidrologice, meteorologice si geomorfologice in sistem, impuse de mediul urban.

Pentru bazine mici (< 10 km2) metoda cea mai folosita este metoda rationala [5], [31], [32], [33]. Metoda se bazeaza pe teoria izocronelor; se considera ca apa de ploaie din bazin ajunge in acelasi timp in sectiunea de calcul, iar intensitatea medie a ploii de calcul este constanta in timp.

Relatia de calcul pentru debitul maxim este:

%p%pmax iSmQ (l/s) (2.10.)

in care:

S - suprafata bazinului de pe care se colecteaza apa care trece prin sectiunea de calcul [ha];

ip% – intensitatea medie a ploii exprimata in l/s, ha; valoarea se adopta din curbele IDF (STAS 9470/73), functie de frecventa ploii de calcul si timpul de concentrare superficiala;

m – coeficient de reducere a debitului, datorat efectului de acumulare a apei in reteaua de canalizare intre momentul inceperii ploii si momentul in care se realizeaza debitul maxim in sectiunea de calcul; debitul ajunge la valoarea maxima dupa umplerea colectoarelor si stabilirea unui regim permanent de curgere pana in sectiunea de calcul; pot fi adoptate valorile:

- m = 0.8 la timp de ploaie sub 40 min;

- m = 0.9 la timp de ploaie peste 40 min.

Φ – coeficientul de scurgere – reprezinta raportul intre volumul de apa ajuns in sectiunea de calcul (evacuata prin canalizare) si volumul ploii cazute pe acelasi bazin; valorile medii ale coeficientului de scurgere pot varia intre 0.05 si 0.95, functie de natura suprafetei pe care cade ploaia. Valoarea luata in calcul reprezinta o valoare medie pe durata ploii cu ajutorul careia se determina debitul maxim in sectiune.

Pentru suprafete neomogene Si, coeficientul de scurge poate fi calculat ca o valoare medie ponderata:

i

ii

S

S (2.11.)

Pe traseul unui colector, functie de natura suprafetelor Si coeficientul de scurgere poate avea valori diferite.

Frecventa ploii de calcul (f) se stabileste, in mod simplificat, dupa valorile date in STAS 4273-83, tabelul 4 [6] si dupa valorile date de SR EN 752/2008, tabelul 5 [7].


18

Pentru bazine importante frecventa ploii de calcul se stabileste pe baza unor calcule tehnico-economice in care sunt luate in considerare:

- valoarea pagubelor produse pentru ploaia data;

- costul lucrarilor de canalizare prin care pot fi atenuate pagubele pana la o limita data.

Daca in bazin sunt obiective importante care cer masuri sporite de protectie pot fi adoptate valori diferite pentru frecvente pe sub-bazine.

Pentru toate localitatile importante (sau sectoare din acestea), cu peste 100.000 locuitori, trebuie sa fie efectuat in prealabil un studiu tehnico-economic prin care sa se stabileasca frecventa ploii de calcul. Valoarea obtinuta va fi aprobata de catre autoritatea locala.

Durata ploii de calcul pentru o sectiune data se stabileste, pentru primul tronson cu relatia:

a

csv

Ltt [min] (2.12.)

iar pentru tronsoanele urmatoare:

1i,ia

1i,i

1iiv

Ltt

[min], (2.13.)

in care:

L – lungimea tronsonului de la prima gura de scurgere la prima sectiune de calcul, m;

L i , i-1 – lungimea tronsonului dintre sectiunea de calcul si precedenta sectiune calculata;

va – viteza de curgere a apei in canal, [m/s];

tcs – timpul de concentrare superficiala [min].

Valoarea timpului de concentrare superficiala poate fi adoptata astfel:

- 1 – 3 min – pentru zonele cu pante mai mari de 5 %

- 3 – 5 min – pentru zonele de deal (pante medii 1 – 5 %)

- 5 – 12 min – pentru zonele de ses (panta medie < 1%).

Prin amenajari adecvate se va urmari cresterea timpului de concentrare superficiala in vederea reducerii debitului maxim.

Durata minima a ploii de calcul nu poate fi mai mica decat valorile urmatoare:

- 5 minute in zona de munte, panta > 5%


19

- 10 minute in zona de deal, pante de 1 – 5%

- 15 minute in zona de ses, panta < 1%.

In cazul intersectiei a doua colectoare pentru sectiunile aval va fi luat in considerare timpul de concentrare cu valoare mai mare. Daca intr-o sectiune aval, valoarea debitului este mai mica decat debitul in sectiunea amonte, valoarea din sectiunea imediat amonte este cea care dimensioneaza tronsonul de canalizare.

Valoarea va – viteza de curgere prin colector trebuie sa fie mai mare de 0.7 m/s; pentru un calcul initial se apreciaza valoarea va si se calculeaza debitul; se dimensioneaza colectorul si se verifica viteza de curgere; daca intre valoarea apreciata si valoarea rezultata diferenta este mai mare de 20 % se stabileste o noua valoare a vitezei si se reface calculul. Gradul de umplere in sectiune va fi apropiat de 1.0. In lungul colectorului diametrul /sectiunea aval va fi egal / egala sau mai mare decat diametrul /sectiunea din amonte.

Pentru bazine (> 10 km2) sunt necesare date mai complete. Astfel in locul debitului maxim trebuie cunoscut hidrograful undei de viitura. Hidrograful se determina pe baza ploii de calcul a carei distributie temporala este cunoscuta [33].

Relatia de calcul pentru debitul din sectiunea curenta, la momentul k este:

k

j

jjkkj iSQ1

17,16 [m3/s], (2.14.)

in care:

16,7 este un coeficient de transformare a intensitatii din mm/min in m3/m2∙s si a suprafetei din km2 in m2;

S - suprafata bazinului de canalizare de pe care apa colectata ajunge in sectiunea de calcul, [km2];

ij – intensitatea medie a ploii de calcul la pasul j, [mm/min];

Φ – coeficientul mediu de scurgere in bazin.

Efectul de atenuare (propagare sector) dat de reteaua de canalizare pe sectorul cuprins intre 2 sectiuni succesive se poate calcula cu o relatie liniara de tipul:

kk1k1k cqbQaQq (2.15.)

in care:

qk qk+1 – sunt debitele care pleaca din sectiunea de calcul;

Qk, Qk+1 – sunt debitele care intra (alimenteaza) tronsonul de calcul in care se face acumularea.

Parametrii a, b, c se determina prin calare (calibrare) pe baza debitelor masurate in retelele existente; pentru retele noi se poate admite un coeficient de reducere a debitului maxim egal cu 0.9.


20

2.1.4 Tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare

In alegerea tipului de sursa pentru un sistem de alimentare cu apa sunt necesare analize privind stabilirea elementelor fundamentale pe care acestea trebuie sa le asigure:

- siguranta: debit asigurat, mentinerea calitatii apei in limite normale in timp;

- amplasarea sursei in corelatie cu amplasamentul utilizatorului si minimizarea factorilor de risc privind poluarea sau situatiile extreme (viituri, seceta, seisme).

La alegerea sursei de apa trebuie sa se tina seama atat de aspectele cantitative cat si calitative. Proiectarea sistemelor de alimentare cu apa trebuie sa aiba la baza studii hidrochimice si de tratabilitate, in functie de sursa de apa (subterana, de suprafata).

In cazul surselor subterane sunt necesare studii hidrogeologice, studii hidrochimice si studii topografice necesare pentru determinarea existentei apei subterane si cunoasterea caracteristicilor stratului (capacitate strat, posibilitati de captare, calitate apa, protectie sanitara).

Pentru sursele de suprafata, alegerea captarii va fi facuta numai dupa realizarea de investigatii, studii si cercetari de laborator complexe:

- studii topografice;

- studii geomorfologice;

- studii geologice si geotehnice;

- studii hidrologice;

- studii climatologice si meteorologice;

- studii hidrochimice si de tratabilitate;

- studii de impact si de siguranta (risc).

Pentru captarile de apa din lacuri trebuie intocmite studii suplimentare pentru a furniza date legate de:

- starea de eutrofizare a lacului;

- evaluarea riscului de inrautatire a calitatii apei;

- influenta factorilor externi (actiunea vantului, valurilor si curentilor de apa) asupra viitoarei captari;

- regimului de exploatare a apei din lac in cazul folosintelor multiple.

Numai in urma studiilor se poate alege cea mai buna solutie de captare si filiera de tratare adecvata amprentei de calitate a apei sursei.

Dupa analiza rezultatelor determinarilor experimentale sursa se va incadra in una din urmatoarele categorii [10]:

- sursa slab incarcata;

- sursa cu incarcare medie;

- sursa cu incarcare ridicata.


21

Pe baza studiilor de tratabilitate si a unei analize tehnico-economice se va adopta schema de tratare care sa asigure pentru apa tratata incadrarea in conditiile impuse de legislatia in vigoare pentru apa potabila.

Principalii factori de luat in considerare in alegerea proceselor de tratare a apei includ:

- eliminarea contaminantilor;

- calitatea apei brute;

- siguranta proceselor;

- conditiile existente;

- flexibilitatea proceselor;

- capabilitatea operatorului;

- costurile de investitie si operare;

- compatibilitatea cu mediul;

- dimensiunea proceselor.

Eliminarea contaminantilor reprezinta scopul principal al tratarii pentru majoritatea surselor mai ales in cazul surselor de suprafata. Pentru eliminarea celor mai des intalniti contaminanti prezenti in apele naturale s-au luat in considerare urmatoarele procese:

turbiditate si suspensii – eliminare dupa coagulare-floculare, decantare si filtrare rapida;

parametrii microbiologici –eliminare la dezinfectia finala;

Tabelul urmator prezinta eficienta eliminarii contaminantilor solubili prin diverse procese de tratare [8], [9].

Tabel 2.1. Eficienta generala a proceselor de tratare in eliminarea contaminantilor solubili [8], [9].

Categorii de contaminanti

Procese clasice Procese cu membrane

Schimbatori de ioni

Adsorbtie

Aera

re s

i S

trip

are

Co

ag

ula

re, D

ec

an

tare

sa

u

flo

tati

e,

filt

rare

Fil

tra

re c

u d

ub

lu s

trat

Red

uc

ere

a d

uri

tati

i c

u a

pa

de

va

r

Ox

ida

re c

him

ica s

i

de

zin

fec

tie

Nan

ofi

ltra

re

Os

mo

za

in

ve

rsa

Ele

ctr

o-d

iali

za

An

ion

i

Cati

on

i

Carb

un

e a

cti

v g

ran

ula

r

Carb

un

e a

cti

v p

ud

ra

Ox

id d

e a

lum

iniu

ac

tiv

at

CONTAMINANTI PRIMARI

Anorganici

Stibiu XO X X

Arsenic (+3) XO X X X

Arsenic (+5) X X X X X X

Bariu X X X X X


22

Categorii de contaminanti

Procese clasice Procese cu membrane

Schimbatori de ioni

Adsorbtie

Ae

rare

si

Str

ipa

re

Co

ag

ula

re, D

ec

an

tare

sa

u

flo

tati

e,

filt

rare

Fil

tra

re c

u d

ub

lu s

tra

t

Re

du

ce

rea d

uri

tati

i c

u a

pa

de

va

r

Ox

ida

re c

him

ica s

i

de

zin

fec

tie

Na

no

filt

rare

Os

mo

za

in

ve

rsa

Ele

ctr

o-d

iali

za

An

ion

i

Ca

tio

ni

Ca

rbu

ne

acti

v g

ran

ula

r

Ca

rbu

ne

acti

v p

ud

ra

Ox

id d

e a

lum

iniu

ac

tiv

at

Beriliu X X X X

Cadmiu X X X X

Crom(+3) X X X X

Crom (+6) X X X

Cianuri X

Flururi X X X X

Plumb

Mercur X X X

Nichel X X X

Nitrati X X X

Nitriti X X X

Seleniu (+4) X X X X X

Seleniu (+6) X X X X

Taliu X X X

CONTAMINANTI ORGANICI

Compusi organici volatili X X

Compusi organici sintetici X X X

Pesticide/Erbicide X X X X

Carbon organic dizolvat X X X X X

Radionucleide

Radiu (226+228) X X X X

Uraniu X X X

CONTAMINANTI SECUNDARI SI COMPONENTE CARE AFECTEAZA ASPECTUL ESTETIC AL APEI

Duritate X X X X X

Fier XO XO X X

Mangan XO XO X X

Total suspensii X X

Cloruri X X

Sulfati X X X

Zinc X X X X

Culoare X X X X X X

Gust si Miros X X X X

NOTA:

X – Proces potrivit pentru acest contaminant XO – Proces potrivit pentru acest contaminant, daca este folosit impreuna cu procese de oxidare.

Principalii parametri luati in considerate pentru procesele de tratare uzuale adoptate in statiile de tratare sunt prezentati succint in cele ce urmeaza [11].


23

Pre – oxidare

Pentru treapta de pre-oxidare se pot utiliza mai multi agenti oxidanti: clor, ozon, dioxid de clor; alegerea oxidantului va fi facuta in concordanta cu calitatea apei brute luand in consideratie efectele negative privind formarea unor subprodusi de reactie.

Indiferent de tipul de oxidant utilizat: Cl2, ClO2 si O3 elementele tehnologice ale reactoarelor de contact respecta:

- minim 2 bazine de reactie cu dotarea necesara pentru ca fiecare sa functioneze independent;

- alegerea de solutii care sa elimine scurt-circuitarea hidraulica a reactoarelor; raportul intre timpul real de contact si timpul teoretic va fi > 0,9;

Coagulare si Floculare

Principalii parametrii luati in considerare pentru procesele de coagulare si floculare sunt:

- Tipurile de coagulant si floculant – se aleg in functie de calitatea apei brute;

- Dozele de coagulant si de floculant – se alege pe baza testelor de tratabilitate sau dupa teste specifice facute cu jar test;

- Durata fazei de amestec rapid – T1 = 30 sec. – 4 minute;

- Gradientul in faza de amestec rapid – G1 = 400 – 1000 s-1;

- Durata fazei de amestec lent – T2 = 4 minute – 15 minute;

- Gradientul in faza de amestec lent – G2 = 80 – 100 s-1;

Decantare

Parametrii principali luati in considerare in procesele de decantare sunt:

- Utilizarea de module lamelare inclinate;

- Incarcarea hidraulica ih = 4 – 20 m3/h,m2, in functie de tipul de decantor;

- Turbiditatea apei decantate – sub 10 NTU in orice situatie.

Filtrare rapida pe nisip

Parametrii principali luati in considerare in procesele de filtrare rapida pe nisip:

- Viteza de filtrare vF = 2 – 6 m/h;

- Spalare in 2 faze:

o Faza 1 – Aer + Apa;

o Faza 2 – doar cu apa.

- Nisip cuartos, cu inaltimea stratului de 1.0 – 1.2 m;


24

- Proces automatizat.

Post-oxidare cu ozon

Parametrii principali ai procesului de pre-oxidare cu ozon:

- Timpul de contact – T = min. 12 minute.

- Doza medie – 1.5 mg/l.

Filtrare pe Carbune Activ Granular

- EBCT – timpul de contact (Empty Bed Contact Time) in minute; valorile minime

recomandate 10 – 12 minute.

- hCAG – grosimea stratului de CAG (in m); se va dopta hCAG = 1,50 – 3,0 m;

- vF – viteza de filtrare (in m/h); se recomanda 8 – 10 m/h.

Corectia pH-ului

Parametrii principali luati in considerare pentru corectia pH-ului:

- tipul reactivului – apa de var;

- Doza medie – 40 mg/l.

Dezinfectia finala

Parametrii principali luati in considerare pentru procesele de dezinfectie finala sunt:

- tipul de dezinfectant – clor, impus de Legea Apei Potabile 458/2002;

- Timpul de contact – T = min. 30 minute.

Adoptarea corecta a procesului de tratare, adecvat sursei de apa, conduce la respectarea cerintelor impuse de Legea 458/2002 completata de Legea 311/2004 [12], descrisa pe scurt in tabelul urmator.

Tabel 2.2. Calitatea apei potabile conform Legii 458/2002 [12] Parametrul/Unit Concentratia maxima a

contaminantului Metoda de analiza

PARAMETRII MICIROBIOLOGICI

Escherichia coli (E. coli)/100 ml 0 ISO 9308-1

Enterococcus (Faecal Streptococcus)/100 ml 0 STAS 3001/1991 ISO 7899-2

PARAMETRII CHIMICI

Acril amida (μg/l) 0,10 _*)

Arsen (μg/l) 10 STAS 7885/67 ISO 6595/97

Benzen (μg/l) 1,0 SR ISO 11423/1,2-000


25

Parametrul/Unit Concentratia maxima a contaminantului

Metoda de analiza

Benz(a)piren (μg/l) 0,01 _*)

Bor (mg/l) 1,0 SR ISO 9390/01

Bromuri (μg/l) 10 SR ISO 9562/89

Cadmiu (μg/l) 5,0 STAS 11184/78 SR ISO 5961/93

Clorura de vinil (μg/l) 0,50 _*)

Crom (total) (μg/l) 50 STAS 7884/67 SR ISO 9174/98

SR ISO 11083/98 (Cr VI)

Cupru (mg/l) 0,1 STAS 3224/69

Cyanuri (total) (μg/l) 50 STAS 10847/77 SR ISO 6703/1-98

Cyanuri(libere) (μg/l) 10 STAS 10847/77 SR ISO 6703/1-98

Dicloretan (μg/l) 3,0 _*)

Epiclorhidrina (μg/l) 0,10 _*)

Fluor (mg/l) 1,2 STAS 6673/62

Hidrocarburi policiclice aromatice (μg/l) 0,10 _*)

Mercur (μg/l) 1,0 STAS 10267/89

Nichel (μg/l) 20 _*)

Nitrati (mg/l) 50 STAS 3048/1-77 SR ISO 7890/1-98

Nitriti (mg/l) 0,10 STAS 3048/2-96 SR ISO 6777/96

Pesticide (μg/l)/clasa 0,10 STAS 12650/88

Pesticide (μg/l)/Total 0,50 STAS 12998/91

Plumb (μg/l) 10 STAS 6362/85

Seleniu (μg/l) 10 STAS 12663/88

Stibiu (μg/l) 5,0 _*)

Tetracloretan si Tricloretena (μg/l) (suma concentratiilor compusilor specificati)

10 _*)

Trihalometani (μg/l)/Total (suma concentratiilor compusilor specificati)

100 STAS 12997/91

PARAMETRII INDICATORI

Aluminiu (μg/l) 200 STAS 6326/90

Amoniu (mg/l) 0,50 STAS 6328/85

bacteriI coliforme (no./100 ml) 0 STAS 3001/91 ISO 9308-1

Carbon Organic Total (COT) Nici-o schimbare anormala SR ISO 8245/95

Cloruri (mg/l) 250 STAS 3049/88 SR ISO 9297/98

Clostridium erfringens (unitati /100 ml) 0 STAS 3001/91 SR ISO 6461-1;2/98

Clor rezidual liber (mg/l): - La punctul de injectie in retea - La capat de retea

0,50 0,1

STAS 6364/78

Conductivitate (μS cm-1 la 20 oC) 2500 STAS 7722/84 SR EN 27888/97

Culoarea Acceptabila consumatorilor si nici-o schimbare anormala

SR ISO 7887/97

Duritate totala (grade de duritate), minim 5 STAS 3326/76

Fier (μg/l) 200 STAS 3086/68 SR 13315/96

SR ISO 6332/96

Gust Acceptabila consumatorilor si nici-o schimbare anormala

STAS 6324/61 SR EN 1622/97

Mangan (μg/l) 50 STAS 3264/81 SR 8662-1;2/96 SR ISO 6333/96


26

Parametrul/Unit Concentratia maxima a contaminantului

Metoda de analiza

Smell Acceptabila consumatorilor si nici-o schimbare anormala

STAS 6324/61 SR EN 1622/97

Numar de colonii la 22 oC /ml Un-detectabile at 100 ml STAS 3001/91 EN ISO 6222

Oxidabilitate (mg O2/l) 5,0 STAS 3002/85 SR ISO 6060/96

pH (unitati) 6,5 ÷ 9,5 STAS 6325/75 SR ISO 10523/97

Sodiu (mg/l) 200 _*)

Surfactanti Total (μg/l) 200 200 SR ISO 7875-1;2/96

Sulfati (mg/l) 250 STAS 3069/87

Sulphuri si Sulfiti (μg/l) 100 SR 7510/97 SR ISO 10530/97

Turbiditate (NTU) ≤5 STAS 6323/88

Zinc (μg/l) 5000 STAS 6327/81

Tritiu (Bq/l) 100 SR ISO 9698/1996

Doza efectiva de referinta (mSv/an) 0,10 _*)

Activitate globala Alpha (Bq/l) 0,1 SR ISO 9696/1996

Activitate globala Beta (Bq/l) 1 SR ISO 9697/1996

2.1.5 Conducte de aductiune

In alegerea solutiilor pentru aductiunile din sistemele de alimentare cu apa s-au avut in vedere urmatoarele elemente fundamentale:

- schema generala a sistemului cotele captarii, a statiei de tratare a apei si a rezervoarelor;

- debitele de calcul care sa acopere cerinta de apa;

- conditii privind asigurarea debitului minim in caz de avarie;

- calitatea apei transportata;

- studii geologice si geotehnice privind caracteristicile terenului pe traseul aductiunii, care determina alegeri ale traseului, materialului de constructie a conductei si vor servi la efectuarea calculelor de rezistenta a aductiunii.

Pentru conductele de aductiune cu functionare gravitationala s-a folosit inaltimea geodezica pentru determinarea pantei liniei piezometrice si a diametrului corespunzator.

Pentru aductiunile care functioneaza prin pompare s-a calculat diametrul tehnico-economic, corespunzator diametrului care genereaza cheltuieli anuale minime de investitie si operare.

Materialele utilizate pentru conductele de aductiune au fost: pentru diametre mici (D<500 mm) – conducte din polietilena de inalta densitate (PEID); pentru diametre mari (D>500 mm) – conducte de otel, conducte de fonta ductila, PEID 100 RC si conducte din poliesteri armati cu fibra de sticla (PAFSIN).


27

2.1.6 Rezervoare si castele de apa

Amplasamentele rezervoarelor si castelelor de apa au fost stabilite pentru asigurarea corespunzatoare a transportului apei in toate localitatile.

Pentru determinarea volumelor rezervoarelor si castelelor s-au considerat cantitatile de apa necesare, care includ:

- volumul rezervei intangibile de combatere incendiu;

- volumul de compensare orara si zilnica;

- volumul de rezerva in caz de avarie.

Volumul total al rezervorului a fost ales astfel incat sa respecte conditia de volum minim care trebuie sa asigure minim de 50% din consumul zilnic maxim in conformitate cu NP133/1-2013.

2.1.7 Statii de pompare

Pentru fiecare statie de pompare s-a determinat punctul de functionare considerand caracteristicile pompelor si caracteristicile conductei de refulare.

Pierderile de sarcina pentru conductele de aspiratie si refulare au luat in considerare tipul de sistem hidraulic corespunzator si tipul de material al conductelor.

Nivelul axului pompei a fost stabilit luand in considerare nivelul apei in bazinul de aspiratie, pierderea de sarcina pe conducta de aspiratie, presiunea de vaporizare si NPSH-ul pompei.

Pentru fiecare situatie in parte s-a determinat punctul de functionare al statiei de pompare pentru a garanta asigurarea debitului si inaltimii de pompare cu functionarea pompelor in domeniul de randamente maxime.

La pomparea apei in sistemele de distributie pentru a obtine functionarea optima din punct de vedere energetic s-a asigurat echiparea statiilor de pompare cu pompe actionate cu turatie variabila. Prin capacitatea de a-si regla turatia, pompa/pompele regleaza continuu presiunea pentru a se adapta in acest mod optim debitului cerut de consumatori.

2.1.8 Reteaua de distributie

Retelele de distributie au fost calculate in conformitate cu fiecare situatie in parte si in calculele de dimensionare si verificare s-au respectat criteriul conservarii (continuitatea) debitului si criteriul conservarii energiei.

Calculul hidraulic urmareste stabilirea diametrelor conductelor retelei de distributie in functie de debitele cerintei de apa si a presiunilor de serviciu necesare astfel incat sa fie asigurata presiunea de serviciu. Pentru debite, ipotezele de calcul ale retelelor de distributie sunt cele prevazute in normele in vigoare pentru dimensionare si verificare.

In toate nodurile retelei de distributie s-au prevazut camine dotate cu vane care sa permita izolarea oricarui tronson care alimenteaza sau este alimentat din nod. S-a urmarit


28

dotarea cu vane cu actionare electrica in toate nodurile retelei in vederea integrarii acestora in sistemul SCADA al sistemului de alimentare cu apa.

2.1.9 Sistemul de colectare a apelor uzate

Criteriile principale luate in considerare la dimensionarea retelei de canalizare:

- debitul de calcul pentru reteaua de canalizare Quz,h,max, debitul maxim orar;

- se curgerea in colectoare are loc cu nivel liber, gradul de umplere se alege funtie de dimensiunea diametrelor colectoarelor;

- conductele vor fi realizate din PVC pentru diametre mici (sub 600 mm) si din PAFSIN pentru diametre mari (peste 600 mm), coeficientul de rugozitate k = 100;

- diametrul minim al colectoarelor din retea de canalizare ape uzate menajere in sistem divizor 250 mm;

- vitezele admisibile in reteaua de canalizare: 0.7 ÷ 3 m/s; viteza minima admisibila 0.7 m/s (viteza de auto-curatire) pentru evitarea aparitiei de depuneri in colectoare;

- distanta maxima intre caminele de vizitare conform normativelor in vigoare.

2.1.10 Criterii generale pentru epurarea apelor uzate

Caracteristicile apei epurata vor fi conforme cu prevederile normativului NTPA 001-011/2002, revizuit de GD(HG) 352/2005, care transpune Directiva Europeana referitoare la Epurarea Apelor Uzate Menajere 91/271/EEC.

Tabel 2.3. Calitatea apei epurate conform NTPA 001-011, revizuit de GD(HG) 352/2005 [13].

Parametru Concentratie Procent minim de reducere (%)

Consumul biochimic de oxigen (CBO5 la 20oC), fara nitrificare

25 mg O2/dm3 70 – 90 40 in conditii speciale

Consumul chimic de oxigen (CCO) 125 mg O2/dm3 75

Materii in suspensie 35 mg/dm3 35 (pentru mai mult de 10.000 p.e.)

90 90 (pentru mai mult de

10.000 p.e.)

60 (2.000 – 10.000 p.e.)

70 (2.000 – 10.000 p.e.)

Fosfor total 2 mg /dm3 (10.000 – 100.000 p.e.) 80

1 mg /dm3 (pentru mai mult de 100.000 p.e.)

Azot total 15 mg/dm3 (10.000 – 100.000 p.e.) 70 – 80%

10 mg/dm3 (pentru mai mult de 100.000 p.e.,)

NOTE: 1 l.e. (locuitor echivalent) = 60 g CBO5/zi.


29

Criteriile de baza aplicate la dimensionarea statiilor de epurare in zonele considerate, sunt specifice statiilor de epurare clasice, respectiv statiilor alcatuite din treapta mecanica, treapta biologica si linie de procesare a namolului. Aceste criterii sunt in concordanta cu prevederile normativelor romanesti privind tehnologiile de epurare a apelor uzate – epurare mecanica (NP 032-1999), epurare biologica (NP 088-03), epurare avansata (NP 107-04) si procesarea namolului.

Din punct de vedere al starii statiei de epurare exista 2 cazuri:

1. Statie de epurare existenta, care necesita verificarea capacitatii, extindere si/sau reabilitare;

2. Statie de epurare noua.

S-au facut urmatoarele ipoteze pentru determinarea capacitatii si incarcarilor hidraulice ale statiilor de epurare:

1. Pentru statiile cu epurare conventionala si statii de epurare compacte existente se propun investitii de completare si conformare a efluentului la prevederile legale;

2. Toate statiile de epurare ( avand capacitati sub 10.000 l.e.) se vor realiza ca statii de epurare cu namol activat si epurare prelungita;

3. Pentru statiile de epurare ale localitatilor cu mai mult de 10.000 l.e. se propune epurarea cu namol activat cu aerare prelungita, nitrificare-denitrificare si precipitare chimica a fosforului;

4. Pentru toate statiile de epurare noi proiectate se propun procese de stabilizare aeroba a namolului primar (acolo unde exista decantor primar).

In principiu, treapta de epurare mecanica va contine urmatoarele obiecte tehnologice:

- gratare rare si dese;

- debitmetru;

- deznisipator- separator de grasimi aerat;

- decantoare primare;

- deversor, in cazul retelelor de canalizare in sistem unitar sau mixt.

Pentru treapta de epurare biologica se propune utilizarea unei tehnologii avand in componenta urmatoarele:

- Bazin de namol activat cu aerare prelungita pentru oxidarea substantelor organice biodegradabile si stabilizarea namolului;

- Decantor (Decantoare) primar(e);

- Preparare-dozare reactiv pentru precipitarea chimica a fosforului, numai pentru localitati cu mai mult de 10,000 l.e.;

- Punct de masura debit si prelevare probe pentru monitorizarea calitatii efluentului;

Pentru procesarea namolului se va utiliza o tehnologie alcatuita din:


30

- Concentrare mecanica a namolului (deja stabilizat);

- Stabilizare aeroba (acolo unde sunt prevazute decantoare primare);

- Omogenizarea namolului (acolo unde sunt prevazute decantoare primare);

- Deshidratare mecanica a namolului pana la continutul necesar de substanta uscata.

Debitele caracteristice statiilor de epurare sunt:

- debitul zilnic mediu, Qzi med [m3/zi];

- debitul zilnic maxim, Qzi max [m3/zi];

- debitul orar maxim, Qor max [m3/h];

- debitul minim orar, Qor min [m3/h].

Debitul utilizat in realizarea bilantului de substanta este debitul zilnic maxim, pentru care incarcarea cu poluanti este maxima. In toate situatiile considerate s-au realizat prelevari de probe si determinarea incarcarilor influentului statiei, concomitent cu campanii de masuratori de debite.

Debitele de dimensionare si verificare pentru aceleasi obiecte tehnologice difere, functie de tipul de sistem de canalizare al fiecarei localitati.

Parametrii de proiectare pentru fiecare obiect tehnologic din statia de epurare au fost considerati in conformitate cu normativele tehnice de proiectare in vigoare.

2.1.11 Stabilizarea si valorificarea namolului

Prelucrarea namolului consta in:

- statie de pompare a namolului de recirculare si a namolului in exces (namol stabilizat);

- concentrare mecanica a namolului in exces (namol stabilizat);

- statie de pompare a namolului primar (acolo unde este prevazuta decantare primara);

- stabilizare aeroba a namolului primar (acolo unde este prevazuta decantare primara);

- omogenizarea namolului (pentru namol primar stabilizat si namol in exces ingrosat);

- deshidratare mecanica a namolului.

Capitolul privind strategia namolului identifica avantajele si dezavantajele optiunilor adoptate dintre alte optiuni analizate:

- valorificare in agricultura;

- depozitare in depozite ecologice de deseuri;

- incinerare;


31

- valorificare in domeniul forestier;

- imbunatatiri funciare;

- compostare.

Analizele economice si de mediu au condus la alegerea optiunilor potrivite.

Exemple de parametri tehnici utilizati in dimensionarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare in localitatile in care s-au implementat masuri de reabilitare si extindere sunt prezentate in tabelele urmatoarele.

Acesti parametri au fost stabiliti pentru fiecare localitate in parte functie de conditiile locale, de conditiile tehnice impuse de obiectele tehnologice adoptate si de rezultatele urmarite prin implementarea masurilor de reabilitare si extindere.

Tabel 2.4. Parametrii de proiectare – sistemul de alimentare cu apa [14]

Nr. Parametru Valoare UM Observatii

General

1 Locuitori conectati la sistemul de alimentare cu apa

21,814 locuitori

2 Consum specific 110 l/om, zi

3 Grad de conectare 100 %

4 Grad de contorizare 100 %

5 Apa care nu aduce venit 39.61 %

6 Coeficienti de variatie a debitului

6.1. Coeficient de variatie orara Korar

1.31

6.2. Coeficient de variatie zilnica Kzi

1.3

Tratarea Apei

1 Debitul de dimensionare 9,500 110

m3/zi l/s

2 Sursa de apa bruta Sursa de suprafata

3 Calitatea apei brute

3.1. Turbiditate 14.03 NTU

3.2. CCO 8.44 mg KMnO4/l

3.3. Iron 2.57 mg/l

3.4. Mangan 0.14 mg/l

4 Calitatea apei tratate Conforma cu Legea Apei Potabile 458/2002, completata de Legea 311/2004

5 Tehnologia de tratare Pre-oxidare cu ozon, coagulare-floculare, decantare, filtrare rapida pe nisip, corectie pH, dezinfectie cu clor

6 Bazine de pre-oxidare

6.1. Numar de unitati. 2

6.2. Timp de contact 12 minute

6.3. Doza maxima de ozon 2 g/m3

7 Decantoare

7.1. Numar de unitati. 2

7.2. Incarcare hidraulica 10 m3/h,m2

7.3. Tip decantor Agitare rapida, agitare lenta, modul lamelar in curent incrucisat

7.4. Recirculare namol da

7.5. Timp de contact pentru faza 2 minute


32


de agitare rapida

7.6. Gradient agitare rapida 400 s-1

7.7. Timp de contact pentru faza de agitare lenta

8 minute

7.8. Gradient agitare lenta 100 s-1

8 Filtre rapide de nisip

8.1. Numar de unitati 4

8.2. Tipul de filtre Cu nivel constant si debit variabil

8.3. Aria totala de filtrare 4x15 = 60 m2

8.4. Viteza de filtrare min. 2 max. 8

m/h

8.5. Drenaj Placi cu crepine

8.6. Inaltimea stratului de nisip 1.10 m

8.7. Inaltimea stratului de apa in timpul filtrarii

0.90 – 1.0 m

8.8. Intensitate de spalare cu aer 15 dm3/s, m2 Faza I

8.9. Intensitate de spalare cu apa 3 dm3/s, m2 Faza I

8.10. Timpul de spalare faza I 10 minute

8.11. Intensitate de spalare cu apa

6 dm3/s, m2 Faza II

8.12. Timpul de spalare faza II 15 minute

9 Corectie pH Apa de var

10 Dezinfectie finala Dezinfectie cu clor

10.1. Timpul de contact 30 minute

Doza de clor

10.2. Doza minima de clor 0.5 g/m3

10.3. Doza maxima de clor 1.0 g/m3

Conducte de aductiune

1 Adancimea minima de pozare 1.00 m

2 Viteza minima de curgere 0.6 m/s

3 Viteza maxima de curgere 1.5 m/s

4 Camine de golire In fiecare dintre punctele joase ale profilului conductei

5 Camine de ventil In fiecare dintre punctele inalte ale profilului conductei si la fiecare 2-3 km pentru exploatare, reparatii si mentenanta

6 Vane de sectorizare (distanta maxima)

2 km

Rezervoare de inmagazinare si statii de pompare

1 Capacitate minima de inmagazinare pentru asigurare autonomiei

12 ore Pentru consum mediu

2 Randamentul minim al pompelor 80 %

Retele de distributie

1 Tipul retelei de distributie Inelara cu numar minim de ramificatii la capete

2 Viteza minima de curgere 0.6 m/s

3 Viteza maxima de curgere 1.2 m/s

4 Adancimea minima de pozare 1.00 m

5 Distanta intre hidranti 200 m

6 Amplasarea vanelor Izolarea corespunzatoare a sectoarelor de retea pentru reparatii, mentenanta si exploatare


33

Tabel 2.5. Parametrii de proiectare - sistemul de colectare a apelor uzate [14]


General

1 Locuitori conectati la sistemul de canalizare

21,814 locuitori

2 Consum specific 110 l/om, zi

3 Grad de conectare 100 %

5 Procent de restituire la reteaua de canalizare

100 %

4 Infiltratii 4.38 %

General

1 Tipul sistemului de canalizare Unitar

2 Diametrul minim a colectoarelor 300 mm

3 Viteza minima admisibila 0.7 m/s

4 Viteza maxima admisibila 3 m/s

5 Gradul de umplere pentru colectoarele gravitationale la debitul zilnic mediu

5.1. Gradul de umplere minim (h/D)

0.3

5.2. Gradul de umplere maxim (h/D)

0.8

6 Adancimea de pozare a colectoare

6.1. Adancimea minima de pozare

1.5 m

6.2. Adancimea maxima de pozare

7.0 m

7 Panta minima recomandata 3 ‰

8 Distanta maxima intre caminele de vizitare

60 m

9 Pompe in statiile de pompare Pompa submersibila amplasata in camera umeda, actionata pe baza nivelului apei si prevazuta cu camera de control


34

Tabel 2.6. Parametrii de proiectare – statia de epurare [14]

PARAMETRII DE PROIECTARE

Tipul sistemului de canalizare Sistem unitar; statie de epurare noua pe amplasamentul existent

Capacitate [LE] 29,700 LE

Tehnologia de epurare Epurare mecanica fara decantare primara; epurare biologica avansata: eliminare C, aerare prelungita, nitrificare, de-nitrificare si precipitare chimica P; linie procesare namol

Debite caracteristice de apa uzata

Debit maxim orar 146.7 l/s 528 m3/h

Debit mediu zilnic 112.6 l/s 9,729 m3/zi

Debit maxim zilnic 124.2 l/s 10,733 m3/zi

Calitate influent (apa uzata bruta)

Concentratie Incarcare maxima

[mg/l] [kg/zi]

CCO 275.5 2,957

CBO5 183.3 1,967

MTS 146.9 1,577

TN 16.5 177.1

TP 4.4 47.2

Calitate efluent (apa epurata)

Concentratie Grad de epurare Incarcare maxima

[mg/l] [%] [kg/zi]

CCO 125 54.6% 1,342

CBO5 25 86.4% 268

MTS 35 76.2% 376

TN 15 9.1% 161

TP 2 54.5% 21.5

EPURARE MECANICA - PARAMETRII DE PROIECTARE

Deznisipator si separator de grasimi

Dimensiunea minima a particulelor de retinut

2 mm

Incarcare superficiala < 4…5 mm/s pentru Quzimax < 6…7 mm/s pentru Qc

Timpul mediu de parcurgere a bazinului: 2 … 5 min pentru Qc 10 … 15 min pentru Quzimax

Cantitate zilnica maxima de nisip retinut: 8. 12 m3 nisip/ 100,000 m3 apa uzata, zi

Volum specific de grasimi retinute: 1 l/ LE, an

EPURARE BIOLOGICA AVANSATA - PARAMETRII DE PROIECTARE

Bazin cu namol activat - aerare prelungita, eliminare C, nitrificare si de-nitrificare, precipitare chimica fosfor

Varsta namolului 25 zile

Concentratia de namol activat in BNA 5,000 mg/l

Incarcarea organica a bazinului 0.25…0.28 kg CBO5/m3 de bazin, zi

Incarcarea organica a namolului 0.05…0.08 kg CBO5/kg s.u., zi

Gradul de recirculare externa 1.0

Indicele volumetric al namolului 100 cm3/g

Decantor secundar

Timpul de decantare min. 3.5…4 h pentru Qc; min. 2 h pentru Qv

Incarcare superficiala 0.7 …1.2 m/h pentru Qc; max. 2.2 m/h pentru Qv

PROCESARE NAMOL - PARAMETRII DE PROIECTARE

Deshidratare namol

Umiditate namol deshidratat 78%

Capacitate depozit namol deshidratat min. 6 luni


35

2.2 Parametrii socio-economici si de macro-suportabilitate

Scopul analizei de suportabilitate este de a determina resursele financiare care pot fi obtinute in urma unei tarifari maxim suportabile, resurse utilizabile pentru finantarea si co-finantarea investitiilor corespunzatoare diferitelor etape de dezvoltare ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, in conformitate cu etapele identificate ca necesare pe termen lung.

Aceasta abordare ia in considerare:

- analiza si previziunea indicatorilor demografici relevanti disponibili pentru regiunea analizata (inclusiv populatia, veniturile medii in zona urbana si rurala, sursele de venit, caracteristicile gospodariilor);

- analiza situatiei economice a zonei si previziunea nivelului Produsului Intern Brut (PIB);

- analiza si previziunea productiei si consumului de apa potabila si apa uzata;

- nevoile de investitii in sectorul de apa si apa uzata, asa cum sunt definite in pe termen lung;

- costurile de exploatare ale sistemelor reabilitate si extinse de apa si apa uzata.

2.2.1 Analiza socio-economica

Analiza socio-economica ia in considerare, la nivel de analiza de detaliu, urmatorii parametri fundamentali pentru definirea si identificarea elementelor caracteristice in zona in care se implementeaza investitiile:

- evolutia situatiei demografice prin urmatoarele componente:

perioada de prognoza adoptata; perioada de prognoza adoptata se alege in conformitate cu datele furnizate de Planurile Urbanistice Generale (PUG) pentru principalele zone urbane si rurale ale judetului in care se implementeaza investitiile;

dezvoltarea urbana prognozata; sunt analizate centrele urbane si rurale din punct de vedere al functiunilor administrative, politice, economice, financiare si sociale si potentialul de a asigura rolul de servire regionala prin dotari si echipari publice ale structurilor existente, zona de influenta apropiata si sistemul format cu centrele de importanta zonala si intercomunala;

cresterea prognozata a populatiei; sunt determinate evolutiile populatiilor in zonele de implementare a investitiilor pe baza datelor furnizate de Institutul National de Statistica si tendinte de dezvoltare a populatiei in zonele respective, determinate in urma analizei concluziilor studiilor socio-demografice care scot in evidenta tendintele migratiei populatiei spre zone diferite de dezvoltare, dezvoltarea unor zone si transformarea unor zone rurale in zone urbane, respectiv tendintele manifestate de populatia urbana stabila;

- forta de munca cu ajutorul urmatorilor indicatori:


36

populatia ocupata; include conform definitiei Institutului National de Statistica (INS) si conform metodologiei “Ancheta fortei de munca in gospodarii”, toate personale cu o varsta egala sau mai mare de 15 ani, care au desfasurat orice activitate economica producatoare de bunuri sau servicii, de cel putin o ora in perioada de referinta (saptamana inaintea inregistrarii), in scopul obtinerii de venituri sub forma de salarii, plata in natura sau alte beneficii;

numarul mediu al salariatilor; calculat conform definitiei Institutului National de Statistica, ca medie aritmetica, prin insumarea numarului zilnic de angajati, inclusiv pentru zilele de weekend, sarbatori legale si alte zile nelucratoare, si impartirea sumei la numarul total de zile calendaristice dintr-un an. Angajatii care nu au un program de munca cu norma intreaga, sunt inclusi in calcularea numarului mediu al salariatilor, insa proportional cu timpul de lucru mentionat in contractul de munca.

somerii; conform definitiei Institutului National de Statistica, sunt persoanele cu capacitate de munca, care nu pot fi angajate din cauza indisponibilitatii locurilor de munca si care sunt inregistrate la agentiile teritoriale de ocupare a fortei de munca;

caracteristicile salariilor; este necesara o analiza a evolutiei salariilor nete si brute in zona de referinta pentru identificarea sectoarelor cu nivele mai mari de salarizare, respectiv cu salarii minime; o analiza detaliata a veniturilor medii pentru gospodarii se va realiza separat, cand se detaliaza caracteristicil gospodariilor;

- caracteristicile gospodariilor cu detalierea elemente specifice din punct de vedere al veniturilor si cheltuielilor:

estimarea veniturilor; se estimeaza pe baza categoriilor de venit, ca venituri monetare rezultate din salarii brute, venituri din agricultura, venituri din activitati independente, venituri din ajutoare sociale, venituri din proprietati, venituri din vanzarea activelor si venituri din plati in natura rezultate din venituri din plati in natura rezultate din activitati sociale si echivalentul consumului de produse din surse proprii la care se adauga estimarea imprumuturilor si soldurilor initiale;

cheltuielile gospodariilor; se estimeaza pe baza cheltuielilor monetare date de consumuri cu alimente si bauturi, produse nealimentare, servicii, cheltuieli pentru alimente si bauturi neconsumate, taxe, cotizatii si contributii similare si echivalentul consumului din surse proprii, rambursarea imprumuturilor si solduri initiale;

cheltuieli destinate serviciilor; o categorie esentiala in cadrul analizei de macro-suportabilitate este valoarea cheltuileilor destinate serviciilor: electricitate, incalzire, gaze naturale, apa potabila, canalizare, salubritate si alte servicii publice, transport, comunicatii, radio si TV, educatie.

- situatia economica a zonei; cu detalierea elementelor care definesc situatia economica a zonei respective: PIB/zona, PIB/locuitor, indicatori de productie, cifra de afaceri, importuri, exporturi, investitii.


37

Analiza elementelor prezentate anterior permite stabilirea procentului cheltuielilor destinate serviciilor de apa, canalizare, salubritate si alte servicii publice, in zona in care se realizeaza investitiile.

Conform normelor internationale si a strategiei pentru servicii publice din Romania, nivelul de 4-5% pentru aceste categorii de servicii poate fi considerat acceptabil. Se poate concluziona ca tarifele pentru aceste servicii pot fi majorate pana la acest procent, mai ales daca acestea sunt necesare pentru co-finantarea proiectelor de investitii legate de mediu.

2.2.2 Estimarea macro-suportabilitatii

Ideea de evaluare a macro-suportabilitatii consta in a determina potentialul zonei de a finanta implementarea masurilor de imbunatatire propuse.

Analiza macro-suportabilitatii se bazeaza pe nivelul tarifelor (si in consecinta pe veniturile operatorului de apa) care pot fi platite de gospodariile situate in zona deservita, cu conditia ca valoarea facturii pentru serviciile de apa si canalizare pentru o gospodarie de dimensiune medie sa nu depaseasca 3%-4% din venitul disponibil al acesteia.

In termeni generali, calcularea indicelui de macro-suportabilitate tine seama de:

- evolutia populatiei totale din zonele urbane si rurale racordate si neracordate la sistemul de apa si canalizare;

- investitiile totale si costurile de reinvestire din masurile propuse de-a lungul perioadei de evaluare;

- costul operational si de intretinere necesar pentru intretinerea sistemelor reabilitate si extinse de apa si canalizare, pentru asigurarea standardelor serviciilor prevazute si asigurarea duratei tehnice de viata a investitiilor, conform conditiilor predominante;p

- volumul de apa potabila livrat, volumul de apa uzata colectata si volumul de namoluri rezultate, tratate si valorificate, asa cum sunt estimate si previzionate;

- veniturile rezultate din serviciile de apa si canalizare oferite populatiei si agentilor economici din zona deservita, care pot fi obtinute la un nivel maxim suportabil al tarifelor (3%-4% din venitul disponbil al gospodariei)

Toate calculele si evaluarile realizate in estimarea macro-suportabilitatii sunt realizate in termeni reali la nivelul anului in care se face estimarea.

Pentru a estima impactul fiecarei variabile asupra rezultatului analizei este necesara efectuarea unei analize de senzitivitate.

In analiza de senzitivitate sunt analizate efectele urmatoarelor variabile:

- Impactul ratei de actualizare;

- Impactul costului de investitii;

- Costuri operationale;

- Impactul evolutiei consumului de apa;

- Impactul limitei maxime de suportabilitate.


38

Pe baza rezultatelor analizei de macro-suportabilitate si analizei de senzitivitate, ultimul presupune elaborarea concluziilor privind “pachetului de masuri” propus si, daca este necesar, ajustarea pachetului de masuri in functie de nivelul suportabilitatii.

2.3 Parametrii analizei financiare

Obiectivul analizei financiare este acela de a evalua viabilitatea si durabilitatea financiara a proiectului de investitii propus pentru o anumita zona, pe toata durata de viata a proiectului. In termeni generali, analiza financiara ia in considerare toate datele relevante, informatiile disponibile din diferite surse si in mod special rapoartele, situatiile financiare si datele legate de productie/servicii furnizate de catre operatorul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare. De asemenea sunt luate in considerare datele socio-economice si informatiile de fond prezentate in planurile strategice de lunga durata (Master Planuri), precum si conceptele tehnice, proiectiile cererii si estimarile costurilor.

In marea majoritate a situatiilor, costurile de investitii estimate contin in primul rand costul de investitie al proiectului ce urmeaza a fi implementat in perioada imediat urmatoare (parte din planul de investitii pe termen lung) si in plus, costuri de investitie suplimentare, necesare asigurarii facilitatilor de dezvoltare ulterioara in conformitate cu necesitatile estimate pe termen lung.

In vederea selectarii optiunilor optime atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere economic, pentru fiecare componenta de investitie a fost realizata o analiza de optiuni detaliata. Au fost luate in considerare optiuni specifice viabile pentru fiecare locatie in care se vor executa lucrari. Acolo unde a fost necesara o analiza de optiuni detaliata, aceasta a fost realizata cu ajutorul analizelor costurilor de operare si de investitii (inclusiv analiza financiara de optiuni).

Conform standardelor UE privind analiza cost-beneficiu, analiza financiara trebuie sa utilizeze „metoda incrementala” [34]. Aceasta inseamna ca proiectul este evaluat pe baza diferentelor intre scenariul „cu proiect” si un scenariu alternativ „fara proiect”.

Pentru scenariul „cu proiect”, costurile si veniturile luate in considerare trebuie sa fie acelea ale unui scenariu de operatiuni eficiente. Pentru scenariul „fara proiect”, costurile si veniturile luate in considerare sunt acelea ale activitatii curente fara inlocuiri sau investitii noi majore.

In ambele scenarii in paralel sunt analizati indicatorii prezentati in cele ce urmeaza pe categorii de indicatori definitorii pentru realizarea analizei financiare.

- Sistemul de alimentare cu apa

ratele de conectare la serviciu;

gradul de contorizare;

consumul specific de apa pentru uzul casnic;

consumul specific de apa pentru uzul comercial;

pierderi fizice de apa (pierderi reale in retea si ale altor componente);

- Sistemul de canalizare


39

ratele de conectare la serviciu;

consumul specific de apa pentru uzul casnic;

consumul specific de apa pentru uzul comercial;

infiltratii in colectoarele de canalizare;

- Articole de costuri fixe

costuri de intretinere (activitatile de apa si canalizare sunt tratate separat sau impreuna);

costuri cu personalul;

costuri administrative (activitatile de apa si canalizare sunt tratate separat sau impreuna);

- Articole de costuri variabile

costul cu energia pentru activitatea de apa potabila (costurile cu energia sunt estimate pe baza schimbarilor tehnologice, nivelului pierderilor si sunt proiectate in mod proportional cu productia de apa; acestea sunt ajustate corespunzator in termeni reali);

costul cu energia pentru activitatea de apa uzata (costurile cu energia sunt estimate pe baza schimbarilor tehnologice, nivelul pierderilor si al infiltrarilor si sunt proiectate proportional cu cantitatile de apa uzata; acestea sunt ajustate corespunzator in termeni reali);

- Consumabile

activitatea de apa potabila (nivelul costurilor materiale este estimat pe baza schimbarilor tehnologice si a nivelului pierderilor, fiind proiectate in mod proportional cu productia de apa si ajustate in termeni reali printr-un factor cumulat);

activitatea de apa uzata (nivelul costurilor materiale este estimat pe baza schimbarilor tehnologice si a nivelului infiltratiilor, fiind proiectate in mod proportional cu productia de apa si ajustate in termeni reali printr-un factor cumulat);

- Valorificarea namolului

utilizarea namolului rezultat din procesele de epurare (costul cu utilizarea namolului este estimat pe baza costului unitar, proiectat proportional cu cantitatea de namol generat; acesta este ajustat corespunzator in termeni reali). Costurile unitare utilizate sunt calculate pe baza unor optiuni diferite pentru utilizarea namolului pentru fiecare aglomerare.

- Taxe percepute de Apele Romane

activitatea de apa potabila si apa uzata (costul apei brute este estimat pe baza costului unitar, a schimbarilor tehnologice, nivelului pierderilor si este proiectat proportional cu cantitatea de apa produsa respectiv restituita; acesta este ajustat corespunzator in termeni reali);


40

- Penalitati

activitatea de apa uzata (penalitatile sunt calculate pe baza volumelor de apa uzata descarcata si a taxelor aplicabile).

Fluxul de numerar generat de proiect in perioada de evaluare contine:

- costul de investitie si costurile de inlocuire pentru echipamente iesite din uz dupa o perioada de utilizare;

- costuri incrementale de operare (servicii de alimentare cu apa si apa uzata);

- venituri incrementale (servicii de alimentare cu apa si canalizare);

- capital de lucru incremental;

- nivelul deficitului de finantare calculat cu o anumita rata de actualizare.

Pentru determinarea nivelului contributiei Bugetelor Locale, sunt luate in considerare urmatoarele aspecte:

- situatia economica si dezvoltarea zonei in raport cu media nationala;

- marimea municipalitatilor implicate in proiect, municipalitatile mici au la dispozitie resurse proprii limitate, majoritatea veniturilor acestora fiind legate de transferurile de la bugetele centrale si judetene.

Avand in vedere aceste aspecte, este evident faptul ca veniturile pentru finantare la nivelul bugetului local sunt limitate. Datorita acestui motiv, nivelul contributiilor de la Bugetul Local si Bugetul de Stat sunt limitate. Luand in considerare analiza detaliata din Raportul privind Analiza Cost – Beneficiu, se stabileste o schema de finantare a proiectului si procentele corespunzatoare din costurile totale eligibile corespunzatoare fiecarei componente de finantare identificate: Grant, Subventie de la Bugetul de Stat, Contributie de la Bugetul Local, Credit contractat de Operator.

Cu scopul de a demonstra ca proiectul este avantajos pentru consumatori, se realizeaza o analiza economica detaliata:

Analiza economica se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:

- Perioada evaluarii economice;

- Anul de baza pentru evaluare;

- Toate valorile costurilor si beneficiilor redate in preturi constante;

- Rata de actualizare utilizata pentru calculul valorii actuale nete.

Componentele de cost luate in considerare in evaluarea economica sunt:

- Costul investitional al proiectului;

- Costul de inlocuire;

- Costul de operare al proiectului.

Prezentarea pe scurt a beneficiilor individuale este realizata intr-un tabel (conform Ghidului pentru Romania redactat de Joint Assistance to Support Projects in European Regions (JASPERS).


41

Tabel 2.7. Beneficii unitare generate de proiect conform Ghidului pentru Romania [15]

Beneficiile proiectului

Tip Baza de calcul Valoare monetara Comentarii

Accesul la apa potabila Nr. de gospodarii din zona de servicii a proiectului

Euro/gospodarie/an

Imbunatatirea cursurilor de apa (valoare de folosire)

Nr. de locuitori din zona de servicii a proiectului

Euro/persoana/an

Imbunatatirea cursurilor de apa (valoare de nefolosire)

Nr. de gospodarii incluse in zona de servicii a proiectului.

Euro/gospodarie/an/km apa curgatoare

Economiile de cost realizate de consumatori – puturi private

Nr. de gospodarii nou conectate

Euro/gospodarie/an

Economiile de cost realizate de consumatori – fose septice

Nr. de gospodarii nou conectate

Euro/gospodarie/an

Economiile de cost realizate de operator – extragerea apei

Economii de apa incrementale (in m3)

Taxa pe extragerea apei (Apele Romane)

Economiile de cost realizate de operator – consum energetic

Economii in emisii de CO2 (in tone)

Euro/tona

In situatia in care Proiectul va avea ca rezultat indicatori economici satisfacatori, cu beneficiile depasind semnificativ costurile economice, atunci investitiile pot fi implementate.

Pentru a valida ipotezele folosite si a identifica variabilele cele mai sensibile, se efectueaza o Analiza de senzitivitate detaliata, in 3 etape:

- In etapa 1 sunt evidentiate efectele variatiei parametrilor cheie asupra „mixului de finantare”;

- In etapa 2 sunt evidentiate efectele variatiei parametrilor cheie asupra „rezultatelor financiare”;

- In etapa 3 sunt evidentiate efectele variatiei parametrilor cheie asupra „rezultatelor economice”.

Se considerat o variabila ca fiind senzitiva daca 1% din variatia sa determina o variatie de minim 0,3% in rezultatele indicatorilor economici.

Este realizata o analiza detaliata de risc pentru variabilele senzitive selectate, iar aceasta se desfasoara pe 2 nivele:

- pentru parametrii analizei financiare;

- pentru parametrii analizei economice.

Ambele analize de risc se desfasoara pentru un numar de scenarii si distributii de probabilitate anticipate pentru fiecare scenariu.

In situatia in care analiza de risc indica faptul ca nu exista un risc serios care sa ameninte o implementare si o operare de succes a lucrarilor propuse se poate trece la implementarea practica a proiectului.

Capitolul 3. Activitatea de benchmarking

42

3 Activitatea de benchmarking

Furnizarea de servicii de alimentare cu apa sigure si cu arie de acoperire suficienta reprezinta un obiectiv principal pentru utilitatile publice. Desi cerinta pentru servicii mai bune din punct de vedere calitativ, dar si care sa se adreseze unui numar mai mare de consumatori, este in crestere, nivelul finantarii unor astfel de servicii este din ce in ce mai limitat.

Mediul economic dinamic din perioada recenta influenteaza in mod constant activitatea organizatiilor participante pe piata globala, dar si a celor ce activeaza pe pietele reglementate.

Unul dintre efectele principale ale acestui dinamism este imperativitatea includerii in cadrul strategiei acestor organizatii a masurilor de crestere a calitatii produselor si serviciilor furnizate si a profitabilitatii, elemente absolute necesare pentru dezvoltarea sustenabila.

Din acest motiv, utilitatile din lumea intreaga cauta cai de imbunatatire a performantei si nivelului serviciilor la costuri cat mai reduse. Una dintre principalele tehnici de management orientate catre imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor prestate si cresterea profitabilitatii este benchmarking-ul.

Aceasta tehnica reprezinta o posibilitate eficienta este aceea de a compara propriul nivel de performanta cu cel al unei alte utilitati similare. Prin urmare, utilitatile de apa si apa uzata au nevoie de o baza de date acoperitoare, sigura pentru o astfel de comparatie.

3.1 Istoricul activitatii de benchmarking

Aceasta tehnica de management a aparut in mod constant in publicatiile de management in anii ‘70, ‘80 si ‘90 [16], dar ideea de baza dateaza cu mult inainte de aceasta perioada. Inca din antichitate oamenii isi comparau casele cu cele ale vecinilor pentru a vedea daca modelul folosit de acestia lasa mai putina apa sa intre in casa sau daca recoltele acestora erau mai bogate decat ale lor si cautau explicatii pentru aceste diferente. De asemenea regii trimiteau iscoade pentru a afla tipul de armament folosit de dusmanii lor sau pentru a descoperi modalitatile de transport dezvoltate de acestia [16].

Toate aceste preocupari pentru compararea si explicarea diferentelor s-au accentuat odata cu revolutia industriala, deoarece in acest nou mediu o preocupare de baza a devenit fabricarea si livrarea intr-un mod cat mai eficient a produselor. Dar aceasta eficienta nu putea fi masurata in valoare absoluta, astfel incat observarea si compararea cu produsele si procesele de productie ale competitori a devenit o practica esentiala [16].

Ideea de benchmarking a fost dusa la urmatorul nivel de Xerox in anii ’70. Situatia companiei in anii 60’ a fost infloritoare, insa trecerea in urmatoarea decada a adus si declinul companiei, calitatea produselor fiind eclipsata de introducerea produselor japoneze. Ca urmare, rezultatele companiei au inceput sa scada dramatic iar falimentul parea iminent.

Reprezentantii companiei au realizat ca singura solutie pentru supravietuire era intelegerea si adaptarea la praciticile concurentilor din Japonia, organizand in acest sens


43

vizite de studiu in Tara Soarelui Rasare. Concluziile vizitelor au fost dezarmante, reprezentantii Xerox constatand ca firma lor suferea de o lipsa de eficienta cronica in domeniul costurilor administrative, al dimensiunii stocurilor si al calitatii produselor livrate.

Ca raspuns la aceste probleme, Xerox a introdus conceptul de eficienta a afacerii, concept bazat pe doua elemente principale: implicarea angajatilor si benchmarking.

In ceea ce priveste partea de benchmarking, compania a identificat zone cheie in care cauta sa obtina eficienta, si anume calitatea produselor, fiabilitatea produselor, costurille, reteaua de distributie. Aplicand aceasta metoda, Xerox nu numai ca a reusit sa evite falimentul, dar a intrat intr-o noua era de prosperitate la finalul anilor ’70 si inceputul anilor ’80 [16].

In anii 90’ practica de benchmarking a devenit global raspandita, acest fapt fiind evidentiat de un sondaj referitor la utilizarea acestei practici in cadrul primelor 1000 de companii din topul realizat de „The Times”. Conform acestuia 78% dintre companiile incluse in acest top au afirmat ca folosesc aceasta practica intern [16].

In anii 2000, aceasta tehnica de management s-a raspandit pe toate cele 5 continente, existand in prezent proiecte de benchmarking in cele mai diverse sectoare.

3.2 Contextul activitatii de benchmarking in industria apei

O data cu introducerea noilor reglementari in Marea Britanie privind sectorul de apa si apa uzata in 1989, benchmarking-ul a fost ales de Autoritatea de reglementare a serviciilor de apa ca instrument de reglementare sub forma unei competitii artificiale (yardstick competition) pentru a compara performanta diferitelor companii de apa si a compensa lipsa de competitie din sector, determinand astfel companiile sa-si imbunatateasca performanta.

Fundatia de cercetare a Asociatiei americana a companiilor din domeniul apei a emis un raport privind benchmarking-ul in 1996 pe baza conceptelor utilizate de Xerox si „yardstick competition”. Raportul realizeaza pentru prima data o diferentiere intre bechmarking-ul metric si cel de proces [17].

Dupa aceste inceputuri ale benchmarking-ului in sectorul de apa si apa uzata, acesta a inceput sa fie folosit sub forma programelor de benchmarking realizate de asociatiile de apa din Australia, Statele Unite ale Americii, Austria, Olanda, tarile scandinave, tarile sud-est asiatice si Canada, guvernul Indiei in colaborare cu universitati, Banca Mondiala (IBNET) dar si ca instrument de reglementare in Germania si Marea Britanie.

In Romania au existat un numar de initiative ce privesc benchmarking-ul performantelor companiilor de apa si apa uzata, cele mai notabile fiind programul IBNET al Bancii Mondiale si Apa Bench dezvoltat in cadrul proiectului FOPIP I.

In ianuarie 2012 a inceput „Programul de Imbunatatire a Procesului de Benchmarking si a Performantelor Financiare si Operationale” care are ca obiectiv realizarea unei metodologii de benchmarking pentru sectorul de apa romanesc in linie cu European Benchmarking Corporation (EBC) si implementarea unor planuri de actiune pentru imbunatatirea performantelor de catre companiile parte a proiectului. Acest program


44

se desfasoara cu implicarea activa a Asociatiei Romane a Apei (ARA) si se vizeaza pe termen mediu angrenarea in exercitiu de benchmarking nu doar a companiilor de apa si apa uzata parte din proiect ci si a altor companii din Romania si din tarile invecinate. Programul de benchmarking mentionat este primul pas in stabilirea unui program de benchmarking romanesc cu o continuitate care sa asigure imbunatatirea performantelor companilor de apa si apa uzata din Romania.

3.3 Definirea activitatii de benchmarking

De-a lungul timpului s-au elaborat mai multe definitii ale acestei tehnici manageriale; definitia prezentata de Cabrera, Dane, Haskins si Theuretzbacher- Fritz [17] propune urmatoarea abordare: “Benchmarking-ul este o tehnica de management menita sa ajute la imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea la cele mai bune practici din piata.”

In literatura de specialitate se regasesc multe clasificari ale exercitiilor de benchmarking ca tehnica manageriala de imbunatatire a performantelor organizationale.

Cele mai importante clasificari ce se pot face sunt in functie de metodologia aplicata si de tipul participantilor alesi in cadrul exercitiului.

Din punct de vedere al metodologiei de lucru au fost identificate trei tipuri principale de benchmarking: benchmarking metric, benchmarking de proces si benchmarking bazat pe evaluarea si imbunatatirea performantelor.

Benchmarking-ul metric consta in compararea indicatorilor cheie ai organizatiilor participante. Astfel, se identifica pozitia relativa a participantilor si ariile in care este necesara imbunatatirea performantelor. Aceasta practica este momentan utilizata de majoritatea companiilor de apa si apa uzata din lume.

Benchmarking-ul metric implica compararea sistematica a performantei unei utilitati cu cea a altor utilitati similare, si, mai important, urmarirea performantei unei utilitati de-a lungul timpului. O utilitate de apa si canalizare se poate compara cu alte utilitati de marime similara din tara respectiva sau din alte tari. In mod similar, un reglementator la nivel national poate sa compare performanta operatorilor care opereaza in tara respectiva sau in alte tari.

Benchmarking-ul metric, in esenta un instrument analitic, poate ajuta utilitatile in a intelege mai bine propria performanta. Un astfel de benchmarking este cel mai puternic mijloc de analiza a evolutiei performantei in timp.

Benchmarking-ul de proces este bazat pe modelul de benchmarking introdus de Xerox, model cu care se identifica cele mai bune organizatii de pe piata. Factorii de succes se adapteaza in cadrul organizatiei proprii.

Benchmarking-ul de proces este un instrument normativ prin care o utilitate poate sa compare eficienta proceselor si procedurilor sale pentru derularea anumitor functiuni, fata de etaloane selectate.

O anumita utilitate poate sa compare sistemele de facturare si colectare a tarifului, de exemplu, cu altele, folosite de alte utilitati pentru a observa care sistem functioneaza


45

mai bine. Cand comparatia evidentiaza ca sistemul uneia dintre utilitatile comparate functioneaza mai bine si/sau este mai eficient, operatorul cu performante mai scazute poate adopta si internaliza acele procese si proceduri, dupa cum poate fi cazul.

Benchmarking-ul pentru evaluarea si imbunatatirea performantelor, propus de Asociatia Internationala a Apei (IWA), este modelul ce reprezinta o combinatie intre benchmarkingul metric si cel de proces.

Astfel, se considera ca pentru evaluarea performantelor se va folosi o abordare metrica pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra zonelor in care exista deficiente si se pot aduce imbunatatiri. Ulterior, in faza de imbunatatire a performantelor se trece la benchmarkingul de proces, cautandu-se activ formularea unui plan de actiuni pentru a imbunatati performantele in zonele deficitare, prin adaptarea bunelor practici ale liderilor din sector [17].

Indicatorul de performanta reprezinta in toate tipurile de benchmarking elementul de baza ce sta la baza evaluarii.

Indicatorii cantitativi reprezinta masuri comparabile ale unui tip specific de activitate sau rezultat. Adesea bazati pe fractii sau procente, indicatorii folositi in sectorul de apa masoara, de exemplu, procentul populatiei deservite de sisteme centralizate de alimentare cu apa sau raportul dintre veniturile totale ale unei utilitati si costurile acesteia, intr-un anumit an.

A doua clasificare este cea in functie de participantii in cadrul exercitiului de benchmarking. In acest sens [18] apare urmatoarea clasificare:

- benchmarking intern: reprezinta o comparatie intre operatiuni similare in cadrul aceleiasi organizatii; benchmarkingul intern stabileste standarde de functionare in plan intern. Acest exercitiu are drept scop identificarea celei mai bune proceduri interne si reprezinta ca atare o baza pentru benchmarkingul extern;

- benchmarking competitiv: este o rezultanta a benchmarking-ului intern, deoarece informatiile interne trebuie colectate si analizate inainte de a putea fi realizata o comparatie cu mediul concurential; procesul implica compararea organizatiilor care activeaza in acelasi piete si care au produse sau servicii concurente;

- benchmarking functional: benchmarking realizat pentru compararea metodelor utilizate in cadrul unei companii cu cele ale companiilor cu procese similare, chiar daca acestea activeaza in alte industrii decat compania care desfasoara exercitiul;

- benchmarking generic: o comparatie a proceselor de lucru cu ale altor organizatii care au procese inovative de lucru, din diverse industrii. Acest exercitiu este considerat a fi extrem de eficient, dar in egala masura dificil de implementat. Pentru implementarea acestuia este necesara o conceptualizare larga a intregului proces si o deplina intelegere a procedurilor.

Avand in vedere prima clasificare prezentata (referitoare la metodologie), se recomanda o abordare a procesului de benchmarking prin metoda evaluarii si imbunatatirii performantelor, deoarece aceasta abordare este cea mai completa si eficienta dintre cele prezentate, aducand automat cele mai multe beneficii organizationale.


46

Referitor la a doua clasificare, cea care vizeaza aria de selectie a participantilor, avand in vedere sectorul de apa si apa uzata in care se aplica exercitiului de benchmarking, este rational sa se utilizeze metoda benchmarkingului competitiv, scopul exercitiului in acest context fiind comparatia intre companiile din acelasi sector.

Cu toate acestea, se precizeaza ca si celelalte metode prezentate in clasificare pot fi foarte utile si reprezinta alternative interesante pentru organizatiile din sectorul de apa si apa uzata.

Introducerea benchmarking-ului performantei atrage dupa sine o noua recunoastere a importantei masurarii ca si instrument de management. Acesta releva lipsurile in privinta performantei si evidentiaza valoarea sistemelor integrate de informatie care sprijina procesul de luare a deciziilor si urmarirea progresului pe baza tintelor predefinite. Informatia are o importanta critica pentru planificarea imbunatatirii performantei si pentru conturarea politicii guvernamentale si a cadrului institutional.

Data fiind absenta sistemelor de monitorizare formala a performantei operatorilor, institutionalizarea benchmarking-ului reprezinta un pas inainte major pentru elaborarea sistemelor necesare, procedurilor si structurilor necesare pentru ansamblul sectorului. Trebuie recunoscut faptul ca in Romania sistemele de urmarire a performantei sunt slab dezvoltate in cazul majoritatii operatorilor de apa si canalizare. In absenta datelor cantitative sigure, managerii opereaza in general in necunoscut, neavand capacitatea de a identifica evolutiile si impactul acestora asupra deciziilor lor. In egala masura, lipsa de informatii credibile privind performanta face dificil pentru autoritatilor centrale si locale ca si pentru cetateni sa-I responsabilizeze pe prestatorii de servicii si contribuie si la prestarea de servicii de slaba calitate.

Prin monitorizarea performantei din prisma parametrilor de intrare si de iesire, benchmarking-ul sustine reorientarea in sensul modului in care utilitatile isi monitorizeaza performanta – in afara de dezvoltarea infrastructurii, prin prisma managementului retelelor si serviciului prestat consumatorilor. In schimb, acesta deschide calea catre o noua era in privinta prestarii serviciilor, in care datele privind performanta comparative sunt facute publice, si pun bazele unui dialog constructive intre cetateni, guvern si operatori, axat pe modul in care s-r putea atinge imbunatatiri ale calitatii serviciilor in zona de operare, pe baza necesitatilor specific ale acesteia.

Datele de benchmarking evidentiaza de asemeni limitele reformelor interne ale operatorilor care pot fi atinse si nevoia de reformare a sectorului in ansamblu, pentru a clarifica si dirija tendintele in privinta responsabilitatii, asigurarii unei mai clare delimitari intre rolul autoritatilor si furnizorii de servicii si motivarea orientarii mai accentuate catre consumator si aspectul comercial.

Nevoia unei culturi organizationale care tinde catre continua imbunatatire a performantei – cu generarea asociata de date, manangement al performantei si sisteme de benchmarking care o insotesc, sau ar trebui sa o insoteasca, este incerta atat timp cat lipsa de motivatie actuala in ceea ce priveste schimbarea, prevaleaza. Benchmaking-ul pune bazele pentru sisteme de gestionare mai puternice si responsabilitate in cadrul sectorului.


47

3.4 Problematica activitatii de benchmarking si ipoteze

In vederea intelegerii implementarii unui exercitiu de benchmarking este necesara prezentarea succinta a pasilor principali ai unui astfel de exercitiu. Acestia sunt [19]:

- selectarea unui produs, serviciu sau proces ca tinta a exercitiului de benchmarking;

- selectarea companiilor si ariilor organizationale ce vor fi incluse in exercitiul de benchmarking;

- identificarea indicatorilor principali ce trebuiesc masurati;

- colectarea datelor referitoare la rezultatele companiilor si practicile interne;

- analizarea datelor si stabilirea rezultatelor comparative, precum si stabilirea zonelor de imbunatatire a performantelor organizationale;

- adaptarea si implementarea celor mai bune practici, stabilirea de tinte organizationale potrivite si asigurarea acceptarii rezultatelor si a masurilor luate in cadrul companiei.

Toate aceste elemente formeaza cadrul teoretic de baza al exercitiilor de benchmarking [19].

Masura in care participarea in cadrul unui exercitiu de benchmarking aduce beneficii este legata de un numar de factori fundamentali in vederea imbunatatirii performantei operatorilor participante. Implicarea intr-un program de benchmarking necesita un efort sustinut si combinarea muncii depuse si a interesului mai multor parti implicate.

Prin alinierea cu obiectivele strategice ale companiilor, cum ar fi reducerea nivelului pierderilor sau reducerea costurilor, personalul implicat din cadrul acestora va putea sa se concentreze asupra prioritizarii si implementarii actiunilor de imbunatatire, acestea nefiind o sarcina suplimentara, deoarece toate resursele folosite in exercitiu de benchmarking sunt justificabile si contribuie la indeplinarea obiectivelor strategice ale companiilor.

Implicarea conducerii companiilor in vederea asigurarii faptului ca se aloca resursele corespunzatoare si personal instruit care sa furnizeze date de calitate. Deoarece planul de actiuni rezultat ca urmare a exercitiului de benchmarking, dupa identificarea decalajelor de performanta, se refera la obiectivele strategice ale companiei, girul si suportul echipei de management sunt esentiale in implementarea acestuia.

O conditie esentiala in vederea unui benchmarking de succes este reprezentata de disponibilitatea participantilor de a furniza informatii de calitate la timp, dar nu inainte de a solicita informatii suplimentare pentru cifrele care ies din domeniul de masura, pentru a corecta informatia si a oferi explicatii pentru cifrele in discutie. Este esential ca toti participantii sa considere comparatiile relevante, deoarece informatiile incerte pot invalida rezultatele evaluarii performantelor.

Succesul imbunatatirii performantei, parte din exercitiu de benchmarking, depinde in totalitate de disponibilitatea participantilor de a-si impartasi cunostintele si experienta, fiind important ca participantii sa fie deschisi atunci cand discuta rezultatele si modalitatile de imbunatatire.


48

Pentru a controla modul in care informatia este folosita si de catre cine, este necesar un cod de conduita care sa stabileasca reguli clare pentru asigurarea confidentialitatii informatiilor si a creste dorinta participantilor de a-si impartasi cunostintele.

Sistemul de benchmarking are sens atunci cand o organizatie este relativ stabila si pregatita pentru dezvoltari si imbunatatiri ulterioare, deoarece o restructurare sau fuziune vor arata cifre diferite fara a putea prezenta tendinte concludente. Pe de alta parte, compania respectiva care trece printr-o schimbare are posibilitatea sa identifice prin benchmarking practicile care o pot ajuta sa se mute din pozitia actuala in pozitia dorita.

Programul de benchmarking ar trebui sa fie adecvat nivelului de dezvoltare, de resurse si disponibilitate a datelor fiecarei companii.

Un program de benchmarking sofisticat este posibil sa devina frustrant pentru o companie care nu poate furniza toate informatiile necesare sau nu poate interpreta rezultatele, iar pe de alta parte un program de benchmarking simplu poate sa nu ofere oportunitati de imbunatatire unei companii mai avansate, in ambele cazuri obiectivele exercitiului nefiind indeplinite.

Participantii din cadrul exercitiului de benchmarking se asteapta sa se poata compara si sa poata invata unul de la celalalt, pe baza unor caracteristici similare, precum marimea, tipul resurselor de apa, relieful, s.a.m.d.

In realitate, fiecare companie este unica si caracteristicile similare sunt uneori dificil de identificat, din aceasta cauza benchmarkingul nu trebuie sa produca comparatii perfecte sau liste ale scorurilor, ci trebuie sa identifice diferentele de performanta, cele mai bune practici si oportunitatile de imbunatatire.

Continuitatea participarii in cadrul exercitiului de benchmarking este un alt aspect important, deoarece in acest fel, participantii pot evalua rezultatul implementarii planului de actiune si isi pot ajusta actiunile in exercitiul urmator astfel incat sa atinga obiectivele pe care si le-au propus.

In egala masura, este necesara sustinerea unui sistem de management al performantei, ca si crearea si operationalizarea acestuia. Mai jos sunt prezentati cativa factori de succes pentru sustinerea sistemului de management al performantei:

- imbunatatirea sistemelor de date: impreuna cu nivelul de performanta, analiza trebuie sa se axeze continuu pe sistemele de date prin care datele sunt colectate si performanta este raportata. Printr-un proces de imbunatatire continuu, sistemele de date trebuie aduse la nivelul dorit de cel mai inalt nivel de certitudine in privinta masurarii. Pot fi angajate agentii independente pentru verificarea rapoartelor de performanta pe baze selective. Colectarea datelor si raportarea trebuie, oricum, sa fie responsabilitatea utilitatii, altfel proprietatea asupra performantei poate fi compromisa.

- mentinerea raportarii performantei si reanalizarea ciclurilor de timp: pentru a mentine inviolabilitatea sistemului, performanta trebuie raportata cu atentie si analizata la timpul stabilit. Daca nu se fac analize la timp, periodic, colectarea de date, analiza si raportarea pot degenera cu timpul.

- diseminarea si disponibilitatea: acestea sunt elemente esentiale ale unui sistem de management al performantei. Datele privind performanta trebuie


49

incluse in rapoartele anuale, care sunt puse la dispozitia media si altor actori principali din domeniu, in interesul transparentei si pentru o responsabilizare mai puternica.

- planificarea si alocarea resurselor: rapoartele privind performanta trebuie sa constituie o fundamentul pentru planificarea investitiilor si imbunatatiri aduse activitatii de exploatare si deci procesului de elaborare a bugetului.

- sisteme de recompensare: este o componenta importanta a sistemului de management al performantei. Recompensele vor fi adresate personalului care este direct responsabil de impactul asupra furnizarii serviciului.

Fiecare utilitate va trebui sa defineasca si sa institutionalizeze benchmarking-ul nivelului de servicii. Pentru aceasta, se mentioneaza in continuare cateva elemente de baza de care ar trebui sa se tina seama in acest proces, dupa cum urmeaza:

- sistemul trebuie sa fie simplu: formatul datelor si alte procese definite pentru masurarea performantei trebuie sa fie simple, cel putin pentru inceput. Pentru utilitatile care nu au sisteme informatice de management robuste, este recomandabil sa abordeze masurarea performantei in mod gradual.

- conducatorii trebuie sa promoveze initiativa: managementul de varf al companiei trebuie sa coordoneze aceasta initiativa, de a face benchmarking-ul operational. Implicarea agentiei de reglementare la stadiul incipient este de asemenea importanta.

- orientare si pregatire (training): personalul de la toate nivelele va trebui instruit, pentru a putea juca rolul respectiv in sistemul de management al performantei. Conducatorii diferitelor departamente vor trebui sa ghideze si sa orienteze personalul din subordine.

Frecventa minima a calculului indicatorilor trebuie stabilita. Scopul trebuie sa fie acela de a raporta performanta intr-o maniera separata, pe componente, pe cat posibil, cu frecventa cat mai ridicata si la nivelul geografic cel mai mic cu putinta. Trebuie intocmite formulare de raportare, care vor sta la baza raportarii si monitorizarii performantei. Aceste formulare vor trebui in mod necesar sa contina urmatoarele informatii:

- perioada de timp pentru care se face raportarea performantei;

- serviciul public si operatorul pentru care se face raportarea performantei;

- situatia curenta si nivelul de performanta atins pe masura trecerii timpului;

- nivelele de performanta stabilite pentru urmatoarea perioada de timp. Pentru indicatori care se analizeaza lunar sau trimestrial, nivelele stabilite vor fi evidentiate pentru urmatoarele patru pana la sase luni/trimestre;

- nivelul sigurantei sistemului pe baza caruia a fost masurat indicatorul;

- un plan de actiune sumar pentru atingerea obiectivelor de nivel de performanta pentru perioadele urmatoare de timp.


50

3.5 Metode de implementare a activitatii de benchmarking

3.5.1 Metodologia americana de implementare a benchmarking-ului

Pe continentul american, in anul 2007, sase asociatii care reprezinta sectorul de apa si apa uzata din Statele Unite ale Americii, respectiv Asociatia America a Companiilor Publice, Asociatia Americana a Companiilor din domeniul Apei, Asociatia Agentiilor de Apa Metropolitane, Asociatia Nationala a Agentiilor de Apa Potabila, Asociatia Nationala a Companiilor de Apa si Federatia pentru Protectia Mediului in Sectorul de Apa, in colaborare cu Agentia de Protectie a Mediului din SUA (EPA), au semnat acordul EUM (Effective Utility Management).

Prin acord aceste organizatii s-au angajat sa sprijine un management mai eficient al companiilor, atat la nivel colectiv cat si individual, in intreg sectorul de apa si apa uzata si sa dezvolte o strategie comuna pentru a identifica, a incuraja si a recunoaste excelenta in managementul serviciilor de apa si apa uzata.

Organizatiile au lansat documentul “Descoperiri si recomandari pentru o strategie de management a sectorului de apa si apa uzata”, care a fost rezultatul unui efort de 12 luni concentrat pe identificarea excelentei in sectorul de apa si apa uzata.

Raportul a fost conceput pentru a elabora practici menite sa creasca eficienta managementului companiilor si identifica "zece atribute ale operatorilor de apa si apa uzata eficient gestionate" care ofera o indicatie succinta a modului in care aceste companii sunt gestionate si a zonelor in care isi canalizeaza eforturile [20].

Zonele indicate de performanta in care companiile trebuie sa caute excelenta sunt [20]:

- calitatea produsului: capacitatea de a asigura productia de apa si epurarea apei uzate la standardele de calitate impuse de normele in vigoare;

- satisfactia consumatorului: capacitatea sa presteze servicii de calitate in concordanta cu nivelul asteptat si acceptat al serviciului;

- dezvoltatea competentei angajatilor si a conducerii: capacitatea sa recruteze si sa retina forta de munca competenta, motivata si adaptabila si sa formeze un mediu propice colaborarii si participarii active a tuturor angajatilor;

- optimizarea operatiunilor: capacitatea sa asigure functionarea in parametri optimi a organizatiei cu utilizare de resurse minime la un nivel sustenabil de performanta;

- viabilitatea financiara: capacitatea sa inteleaga structura pe termen lung a costurilor organizatiei si sa mentina un echlibru intre datoriile pe termen lung, valoarea activelor, cheltuielile de operare si intretinere si veniturile operationale;

- stabilitatea infrastructurii: capacitatea sa inteleaga starea curenta si costurile asociate activelor esentiale ale organizatiei si de a intretine si imbunatati starea activelor companiei;

- coeziunea operationala: capacitatea de a crea un gup unit atat la nivel de management, cat si operational ce lucreaza pentru buna functionare a utilitatii in mod proactiv;


51

- sustenabilitatea comunitatii: capacitatea de gestiona activitatea companiei tinand cont de particularitatile comunitatii deservite. Actiunile trebuie decise tinand cont de factorii sociali si de mediu, punand mereu interesul comunitatii deservite in balanta;

- gradul de conformitate al resurselor de apa: capacitatea de a asigura resurse de apa de o calitate corespunzatoare ce pot satisface nevoile curente si viitoare. Pentru aceasta este necesara o estimare si o planificare atenta a necesarului de apa si identificarea surselor din care sa fie asigurat;

- cooperarea si sustinerea factorilor implicati: capacitatea de a asigura suportul tuturor factorilor implicati in activitatea companiei prin implicarea activa a acestora in luarea deciziilor ce ii vor afecta.

Pentru asigurarea dezvoltarii acestor abilitati in cadrul companiilor de apa si apa uzata din Statele Unite ale Americii, Asociatia Americana a Companiilor din domeniul Apei si Federatia pentru Protectia Mediului in Sectorul de Apa au creat programul QualServe, un program dedicat sectorului de apa american cu patru componente principale:

- auto-evaluare: o evaluare a angajatilor companiei privind cele 10 atribute cheie pentru managementul eficient al utilitatii;

- evaluarea din partea unui expert neutru a nivelului celor 10 abilitati cheie; acesti experti se pregatesc 2-3 luni inainte de a efectua o vizita fulger de 4-5 zile in care desfasoara interviuri si colecteaza date pe baza carora elaboreaza un raport cu recomandari;

- crearea unui set de indicatori de mare acuratete, set ce contine 34 de de zone cheie in care operatorii isi pot urmari performantele in timp sau se pot compara cu celelalte utilitati participante la exercitiul de benchmarking;

- organizarea unor seminarii de benchmarking pentru cate 7-15 utilitati participante pe seturi de cate 6-10 zone de performanta cheie pentru schimb de experienta. Setul de indicatori si seminariile sunt dezvoltate in jurul celor zece abilitati cheie pentru managmentul eficient al operatorilor de apa.

Programul QualServe este bazat pe principiile imbunatatirii continue a performantelor. Folosirea sa ofera o imagine exacta a organizatiei in momentul realizarii sale si o baza solida pentru elaborarea unui plan de imbunatatire continua a performantelor. Acest plan contine patru pasi in conformitate cu cadrul de benchmarking al IWA:

- planifica actiuni pe baza rezultatelor exercitiilor de benchmarking;

- implementeaza actiunile elaborate in planul de actiune;

- verifica rezultatul actiunilor implementate;

- actioneaza din nou pentru rectificarea/rafinarea masurilor implementate in cazul in care rezultatele nu sunt cele scontate.

In cazul in care operatorii decid sa efectueze un exercitiu de benchmarking intern in vederea cresterii performantelor organizationale exista o procedura recomandata pentru acest tip de exercitiu [19]:


52

- primul pas il reprezinta o evaluare stricta si completa a starii curente a organizatiei in domeniul celor 10 atribute cheie definite de catre EUM. Aceasta evaluare se face pe o scara de la 1 la 5.

- al doilea pas il reprezinta stabilirea importantei fiecarui atribut in cadrul utilitatii respective, iar acest lucru trebuie sa reflecte interesele tuturor factorilor implicate si astfel toti ar trebui consultati in aceasta privinta.

- urmatoarea etapa reprezinta ierarhizarea starii curente pe baza calificativelor si a importantei acordate in fazele anterioare. Aceasta ierarhizare se realizeaza grafic si reprezinta punctul de plecare pentru planul de actiuni ce urmeaza a fi elaborat.

- pe baza acestei evaluari beneficiarii decid atributele asupra carora se vor concentra in perioada urmatoare in vederea imbunatatirii performantelor organizationale.

- pasul final il reprezinta elaborarea unui plan de actiune pentru imbunatatirea atributelor selectate. Aici se identifica motivele pentru care compania are un deficit in zona de performanta repectiva si se stabileste un set de actiuni ce urmeaza a fi intreprinse pentru rectificarea acestei situatii impreuna cu persoanale responsabile pentru aceste actiuni. Totodata se stabileste un calendar de implementare al acestui plan de actiune si o metoda de verificare a eficientei implementariia acestuia.

Aceste aspecte reprezinta esenta exercitiilor de benchmarking agreate si recomandate in cadrul sectorului de apa si apa uzata din Statele Unite ale Americii. Se poate observa ca sunt agreate diferite tipologii de benchmarking din punctul de vedere al participantilor, dar in acelasi timp este evident si faptul ca metodologia bazata pe evaluarea si imbunatatirea proceselor, ce combina metodologia metrica si cea procesuala este metodologia principala agreata in acest moment.

3.5.2 Metodologia europeana de implementare a benchmarking-ului

In anul 2004, asociatiile nationale de apa din Danemarca, Finlanda, Olanda, Norvegia si Suedia au stabilit cooperarea Europeana in domeniul benchmarking-ului (EBC).

Obiectivul acestei initiative este de a facilita operatorilor participante procesul continuu de imbunatatire a serviciilor. EBC ofera operatorilor o platforma profesionala si ocazia de a invata unii de la altii prin schimbul de bune practici in management si operatiuni.

In 2011, EBC a organizat al cincilea exercitiu de benchmarking la care au participat 45 de companii din 19 state, cateva din afara spatiului european. SC Apaserv Satu Mare SA participa in EBC inca din 2009 si a luat parte in cadrul a trei exercitii de benchmarking, in anii 2008, 2009 si 2010.

Pentru a evalua performantele operatorilor de apa, partenerii EBC au dezvoltat un model de evaluare a performantei pentru activitatile de apa si apa uzata care se aplica atat operatorilor mari cat si celor mai mici. Modelul aplica variabilele si indicatorii astfel cum


53

sunt definite in sistemul indicatorilor de performanta ai Asociatiei Internationale a Apei (IWA).

In etapa de evaluare, sunt analizate cinci zone cheie:

- calitatea apei;

- fiabilitatea serviciului;

- calitatea serviciului;

- durabilitatea (de mediu, sociala, economica);

- finantarea si eficienta investitiilor.

Pentru imbunatatirea performantelor, EBC organizeaza ateliere de lucru pentru schimbul de cunostinte si bune practici si pentru pregatirea planurilor de imbunatatire a performantelor. In cazul in care este posibil, sunt organizate si vizite la fata locului.

Deoarece companiile au caracteristici diferite in ceea ce priveste marimea, tipul activitatilor, etc., modelul de evaluare a performantei a fost dezvoltat pe trei nivele:

- nivelul de baza;

- nivelul standard;

- nivelul avansat.

La nivelul de baza, sunt colectate informatiile generale pentru a crea o imagine generala atat asupra companiei cat si a mediului in care opereaza.

La nivelul standard, indicatorii de performanta sunt calculati pentru domeniile de performanta cheie. Acest lucru permite identificarea sectoarelor in care performantele ar putea fi imbunatatite.

La nivelul avansat, performanta este analizata in detaliu cu ajutorul unor metode mai sofisticate.


54

Figura 3.1. Modelul EBC de evaluare a performantelor [21]

Metodologia de benchmarking a EBC este aliniata cu noul manual de benchmarking al IWA. In conformitate cu procedurile IWA si EBC, procesul de benchmarking consta in urmatoarele etape:

1. Pregatire:

- Planificarea proiectului;

- Orientare si instruire;

2. Evaluarea performantei:

- Colectarea si validarea datelor;

- Analiza datelor si raportarea evaluarii;

3. Imbunatatirea performantei:

- Actiuni de imbunatatire;

- Revizuirea planurilor de actiune.


55

In cadrul planificarii proiectului, scopul si nivelul de detaliu al exercitiului de benchmarking sunt determinate pe baza necesarului si nevoilor operatorilor participanti. Modelul de evaluare a performantei, tipul indicatorilor si necesarul de informatii sunt de asemenea stabiliti.

Obiectivul etapei de orientare si instruire este acela de a pregati tot personalul implicat in activitatea de benchmarking. Personalul va fi informat in legatura cu metodologia, definitiile si indicatorii de performanta ce vor fi utilizati precum si in legatura cu necesarul de informatii si va fi instruit privind metodele de colectare a datelor care vor fi aplicate in cadrul exercitiului astfel incat datele sa fie comparabile.

Urmatorul pas este colectarea datelor de la companiile participante, acesta fiind important deoarece necesita eforturi semnificative din partea participantilor in functie de experienta, disponibilitatea si accesibilitatea datelor.

Necesarul de informatii colectate trebuie sa fie validate prin verificarea consistentei cu informatiile din anii anteriori si verificarea incadrarii in marje. Este investit mult efort in aceasta directie din moment ce relevanta informatiilor reprezinta cheia succesului in identificarea decalajelor de performanta si actiunilor de imbunatatire.

In etapa de analiza a datelor si raportare a evaluarii, datele sunt analizate si indicatorii de performanta sunt calculati pentru a realiza comparatii de performanta intre participanti.

In aceasta etapa va fi identificata si clarificata posibila existenta a unor erori in setul de date in vederea imbunatatirii calitatii informatiilor. Decalajele de performanta vor fi apoi determinate si explicate avand in vedere diferenta intre mediile de operare ale companiilor.

Rezultatul acestei etape este un raport la nivel individual si de grup, care contine rezultatele preliminare ale evaluarii performantei. Acesta va reprezenta baza pentru discutarea diferentelor de performanta in cadrul seminarului.

Rapoartele finale privind evaluarea performantelor sunt produse si distribuite catre companii si reprezinta baza elaborarii Planurilor de Actiune.

Urmatoarea etapa de identificare, prioritizare si implementare a Planurilor de Actiune transpune teoria in practica. Odata identificate cele mai bune practici, participantii isi schiteaza propriul Plan de Actiune.

Acesta poate fi diferit in functie de companie si va fi prioritizat, pe baza contributiei actiunilor propuse la obiectivele strategice ale companiei si a indicatorilor cost-beneficiu [17].

In vederea implementarii planurilor de actiune trebuie obtinut angajamentul din partea conducerii operatorului economic, din moment ce acestuia ii revine sarcina de a aproba schimbarile necesare, precum si procedurile interne in vederea securizarii investitiilor, modificarii organizatiei etc.

Ulterior implementarii planurilor de actiune, rezultatele vor trebui evaluate pentru a verifica daca obiectivele au fost atinse. Rezultatele acestei activitati vor fi evaluate si documentate, astfel incat sa includa experientele invatate si sa se identifice noile necesitati de benchmarking. Inchiderea cercului va furniza informatii esentiale pentru pregatirea unui nou exercitiu de benchmarking si revizuirea planului de actiune.


56

Viitorul EBC se previzioneaza a fi o retea de programe de benchmarking conectate si regionale, in care transferul de cunostinte se va realiza pe ambele nivele: asociatii (privind modul de organizare si derulare a programelor de benchmarking) si companii (privind compararea performantelor si schimb de cele mai bune practici).

3.6 Beneficiile benchmarkingului

Raspandirea globala a acestei tehnici de management in decursul ultimelor decenii isi gaseste o explicatie in numeroasele beneficii pe care aceasta tehnica le-a demonstrat de-a lungul timpului in randul companiilor care au implementat-o. La un prim nivel de analiza, se poate contura un set de avantaje. Astfel, organizatiile ce folosesc benchmarking-ul beneficiaza in plus fata de organizatiile ce nu folosesc aceasta tehnica de:

- cresterea performantelor organizationale prin identificarea unor metode de imbunatatire a produsului/ serviciului prestat prin compararea cu firmele competitioare/ din sector si prin identificarea evolutiei in timp a propriilor rezultate;

- intelegerea pozitiei relative pe piata/ in sector in legatura cu costul, marja de profit si alti indicatori cheie ai organizatiei ce ajuta firma sa identifice zonele in care sunt necesare actiuni de imbunatatire si automat posibilitati de imbunatatire a situatiei curente;

- castigarea unui avantaj strategic, ce reiese din aceeasi analiza comparativa si identificarea zonelor in care firma detine capabilitati critice sau rezerve strategice cheie pe baza carora isi poate construi o pozitie dominanta.

- cresterea ritmului de invatare al organizatiei, deoarece exercitiile de benchmarking aduc idei noi in cadrul organizatiei si astfel ajuta avansarea mai rapida pe curba invatarii. Companiile beneficiaza de impartasirea experientei si de schimbul de idei continuu in cadrul sectorului, putand astfel progresa intr-un ritm mult mai alert.

In afara de aceste avantaje care reies direct din natura exercitiilor de benchmarking, o alta serie de beneficii ale acestui exercitiu sunt identificate de catre Stapenhurst [16]:

- incurajarea unei culturi a performantei in cadrul organizatiei, deoarece acceptarea si adoptarea unui astfel de exercitiu creaza o preocupare continua pentru imbunatatirea performantelor;

- poate fi folosit in stabilirea bugetelor si a tintelor de performanta deoarece exercitiile de benchmarking pot fi folosite pentru a stabili tinte realiste in locul unor valori arbitrare, aceste tinte putand fi folosite mai apoi pentru construirea unor bugete realiste;

- exercitiul de benchmarking si rezultatele comparative reprezinta in sine un imbold pentru cresterea performantelor organizationale prin cunoasterea situatiei curente;


57

- crearea unui areal de cunostinte si de profesionisti in domeniu care pot impinge inainte intreaga industrie/ intregul sector;

- benchmarking-ul poate fi folosit pentru justificarea interna a unor propuneri, prin expunerea succesului anumitor initiative in companii din acelasi sector de activitate.

Benchmarking-ul nu poate sa explice cauzele slabiciunilor evidentiate, dar poate releva zone care contribuie la performanta slaba, ca de exemplu – eficienta scazuta a colectarii tarifului, tarife prea mici si nerealiste, contorizare insuficienta, etc.

Un numar din ce in ce mai mare de utilitati folosesc benchmarking-ul de proces pentru a identifica ineficienta proceselor si a le corecta. In timp ce benchmarking-ul metric, sau cantitativ evidentiaza zonele cu puncte tari si puncte slabe comparabile, benchmarking-ul de proces exploreaza vectorii de performanta.

Toate acestea reprezinta motive suficiente pentru a justifica si incuraja implementarea proiectelor de benchmarking in cadrul organizatiilor. Aceste beneficii sunt aplicabile atat companiilor din sectorul de apa si apa uzata in general cat si celorlalte companii din sectorul romanesc.

Masurarea performantei si schimbul de informatii in cadrul si intre utilitati este un vector de performanta semnificativ: datele privind performanta sunt din ce in ce mai mult recunoscute ca elemente esentiale ale planificarii strategice, managementului performantei si responsabilitatii crescute a operatorului.

Performanta scazuta si motivele pentru aceasta sunt neidentificabile daca performanta nu este masurata si monitorizata in mod regulat. Prin evidentierea modului in care este prestat serviciul prin compararea unei utilitati cu o alta, benchmarking-ul atentioneaza asupra bunelor practici ale celor cu performanta solida si transmite semnale celor cu performanta redusa referitor la nevoia de masuri de corectare.

Prin cuantificarea performantei printr-o gama de parametri operationali si care privesc serviciul, managementul poate stabili tinte de crestere si poate sa identifice ce anume sta in calea atingerii obiectivelor de performanta.

Prin stimularea sistemelor de colectare si prelucrare a datelor privind performanta, benchmarking-ul pune bazele unei coordonari mai bune a sectorului si reglementarii acestuia.

Institutionalizarea benchmarking-ului pentru optimizarea beneficiilor benchmarking-ului utilitatii in sprijinului reformei sectorului: benchmarking-ul poate fi oneros si compromitator pentru utilitatile care nu au obisnuinta de a revela propria performanta.

Utilitatile trebuie sa cunoasca modul in care datele pe care le pun la dispozitie sunt interpretate de reglementator/autoritati in domeniu, sa puna intrebari si sa se angajeze in exercitiul de benchmarking.

Reglementatorul/autoritatile in domeniu obtin o imagine corecta a lipsurilor in privinta prestarii serviciului, a provocarilor pentru utilitati si nevoilor de reformare ale sectorului, cand este vorba despre punerea in functiune a unor sisteme de coordonare, colectare si interpretare a datelor de benchmarking.


58

Concluziile care se obtin sunt inestimabile in privinta politicilor de reformare a prestarii serviciilor si conturarii cadrului de gestionare de care are nevoie sectorul.

Benchmarking-ul necesita indicatori de performanta clar definiti si surse de date consistente: benchmaring-ul are la baza analiza comparativa, iar compararea nu este fezabila daca nu se utilizeaza o abordare standardizata pentru colectarea si analizarea datelor.

In cazul in care unei utilitati i se solicita sa furnizeze date pentru un indicator care in mod curent nu este masurat, se poate sa fie furnizate informatii ad-hoc. Multe utilitati vor avea nevoie de sprijin si indrumare in stabilirea unor sisteme de masurare consistente si a unor sisteme robuste de management al informatiei. Fara acestea nu este posibil sa se urmareasca evolutiile sau sa se monitorizeze progresul de-a lungul timpului.

Ori de cate ori este posibil, utilitatile trebuie sa indice nivelul de siguranta in privinta datelor pe baza carora este bazat fiecare indicator. O optiune este aceea de a utiliza sistemul de ierarhizare al sigurantei datelor si sa fie recompensata acea utilitate pentru fiecare indicator raportat care a progresat in privinta nivelului de siguranta.

Verificarea de catre o terta parte ar trebui sa fie introdusa, pentru validarea datelor pe care le raporteaza utilitatile.

Pragmatismul planificarii imbunatatirii performantei: utilitatile raspund concluziilor exercitiului de benchmarking cu planuri de imbunatatiri semnificative in anumite zone dale performantei. „Mai putin” poate insemna „mai mult”: prea multe obiective pot insemna o pierdere a concentrarii si eficientei, iar fara o corelare a obiectivelor in legatura cu timpul si asigurarea finantarii, planurile de imbunatatire pot sa-si piarda actualitatea.

Retelele create intre utilitatile care aplica benchmarking-ul creeaza premisele succesului si promoveaza adoptarea bunelor practici: sprijinul comun si schimbul de cunostinte intre utilitati reprezinta unul dintre cele mai valoaroase rezultate ale exercitiului de benchmarking. Acesta modifica accentul pus pe evaluarea comparativa a performantei catre recunoasterea succesului si discutii referitoare la imbunatatirea performantei si implementarea bunelor practici intr-un context diferit.

3.7 Indicatori specifici activitatii de benchmarking in industria apei

Succesul unui exercitiu de benchmarkimg poate fi asigurat numai printr-o raportare corecta si sa fie aplicat tuturor participantilor un set de indicatori standardizati, pentru a masura performanta financiara si operationala a operatorilor.

Reteaua Internationala de Benchmarking pentru utilitatile de apa si canalizare (International Benchmarking Network - IBNET), lansata in 1996, pune la dispozitie optiuni de masurare standardizata a performantei financiara si operationala a operatorilor [22]. IBNET a stabilit pentru prima data un standard global de benchmarking pentru utilitatile de apa si canalizare, asigurand un etalon global fata de care utilitatile si factorii de decizie politica pot sa masoare performanta si astfel sa aiba o mai buna intelegere a punctelor lor tari si slabe.

Pe baza eforturilor altor entitati cu activitati de benchmarking, in special Asociatia Internationala a Apei (International Water Association - IWA), IBNET, administrata sub


59

Programul pentru Apa si Canalizare al Bancii Mondiale si finantat de Departamentul de Dezvoltare Internationala al Marii Britanii (Department For International Develompent - DFID), s-a dezvoltat de la o initiativa pe termen scurt pana la cel mai larg mecanism de colectare a datelor privind performanta operatorilor din sectorul de apa pus la dispozitie in mod public.

IBNET asigura mijloacele de a analiza aceste date si permite accesul la informatii privind performanta a peste 2500 de companii de apa si canalizare din 110 tari (desi nu toate utilitatile fac raportari in mod constant).

Interfata internet a IBNET in patru limbi inregistreaza 3000 de utilizatori care au accesat peste 10.000 rapoarte de benchmarking pe luna; informatiile puse la dispozitie de IBNET sunt utilizate de companii de apa, cercetatori, consultanti, investitori si altii.

IBNET nu colecteaza direct date. Mai degraba, stabileste mecanisme prin care multe organizatii diferite coordoneaza colectarea datelor. De la inceput, strategia IBNET a fost sa foloseasca o abordare cat mai descentralizata. Cei apropiati de utilitati si cu cele mai multe cunostinte despre conditiile locale sunt cei mai potriviti sa prelucreze datele si sa evalueze performanta operatorilor.

Rolul IBNET este acela de a pune la dispozitie instrumente pentru a sustine acest proces. IBNET organizeaza si seminarii pentru a asista agentiile locale in pregatirea personalului pentru colectarea de date si analizarea acestora, si asigura feedback-ul odata ce datele sunt colectate. In acest feedback, IBNET controleaza calitatea datelor pentru a asigura consistenta interna si a ajuta participantii sa analizeze aceste date. Experienta a demonstrat ca dupa ce procesul de colectare a datelor a fost repetat de cateva ori, asistenta tehnica devine din ce in ce mai redundanta, si organizatia poate, de aici inainte, sa isi asume colectarea de date in mod direct.

Principalii indicatori de raportare general acceptati ca fiind definitorii pentru evaluarea propriei performante, justificarea solicitarilor de finantare si altor asistente care pot facilita obtinerea de imprumuturi, analiza comparativa a performantei, evidentierea punctelor tari si punctelor slabe sunt prezentati in cele ce urmeaza.

3.7.1 Organizarea indicatorilor de performanta, variabilelor si informatiilor de context

Indicatorii de performanta ai unui sistem sunt grupati intr-o structura care sa permita identificarea facila si completa a tuturor functiunilor sistemului analizat. Un indicator de performanta poate fi comparat cu o valoare tinta, cu valori anterioare ale aceluiasi indicator sau cu valori ale aceluiasi indicator de la alte companii.

Un indicator de performanta consta intr-o valoare calculata (care rezulta dintr-o formula) cu ajutorul variabilelor specifice in unitati de masura caracteristice.

O variabila reprezinta o data din sistem, care poate fi combinata cu alta pentru a defini un indicator de performanta.

Grupurile de variabile au fost stabilite in conformitate cu sursa datelor, indiferent de indicatorii pentru care au fost folosite. De altfel, o variabila poate fi folosita pentru a calcula mai multi indicatori din grupuri diferite.


60

Indicatorii de performanta sunt grupati in urmatoarele categorii principale:

- Indicatori referitori la resursele de apa;

- Indicatori privind personalul;

- Indicatori fizici;

- Indicatori operationali;

- Indicatori referitori la calitatea serviciilor furnizate (calitatea apei, serviciile furnizate);

- Indicatori economici si financiari.

Fiecare categorie de indicatori este la randul ei impartia in subcategorii. De exemplu subgrupurile incluse in grupul Indicatorilor Operationali poti fi:

- Indicatori operationali:

o Inspectia si intretinerea activelor corporale;

o Calibrare echipamente;

o Inspectia echipamentului electric si de transmitere date;

o Disponibilitatea vehiculelor;

o Reabilitarea conductelor, vanelor si bransamentelor;

o Reabilitarea pompelor;

o Pierderi de apa;

o Avarii;

o Contorizare;

o Monitorizarea calitatii apei.

Fiecare indicator din cadrul subgrupului poate fi la randul lui impartit in sub-indicatori. In mod normal sub-indicatorii sunt parti ai indicatorilor care pot fi (sau nu) evaluati separat.

De exemplu, sub-indicatorul Calitatea Apei Distribuite, ce intra in grupul indicatorului referitor la calitatea serviciilor furnizate, prin care se monitorizeaza calitatea conforma a apei distribuita de operator, poate fi divizata dupa cum urmeaza:

- Calitatea serviciilor:

o Calitatea apei furnizate:

Teste organoleptice;

Teste fizico-chimice;

Teste microbiologice;

Teste de radioactivitate.

Pentru a putea fi usor urmarita apartenenta unui indicator la un anumit grup sau subgrup al indicatorilor de performanta, acestia au fost marcati in metodologia utilizata de IWA [23] cu etichete formate din litere pentru categoriile principale (ex. WR – Resurse de


61

apa) si cifre pentru subindicatori ai unei categorii (WR1 – Utilzarea ineficienta a resurselor de apa).

Variabilele cu care se calculeaza indicatorii sunt organizate intr-un mod similar indicatorilor de performanta prezentati anterior. Trebuie retinut faptul ca variabilele reprezinta date de intrare pentru calculul indicatorilor si de precizia masuratorilor sau obtinerea valorilor reale ale acestora depinde acuratetea obtinerii indicatorilor; o valoare eronata a unei variabile poate genera erori majore in calculul mai multor indicatori.

In metodologia IWA [23] de definire a grupurilor de variabile s-a propus gruparea variabilelor dupa provenienta datelor, fara a tine seama de indicatorii in calculul carora intervin aceste variabile.

Grupurile de variabile sunt organizate dupa cum urmeaza dupa cum urmeaza:

A – Date referitoare la volumele de apa vehiculate;

B – Date privind personalul;

C – Date privind activele fizice;

D – Date operationale;

E – Date referitoare la demografie si consumatori;

F – Date privind calitatea serviciului;

G – Date economice si financiare.

Variabilele pot fi uneori impartite in parti componente si prin urmare calculul acestora se face prin intermediul altor variabile. De exemplu, uneori este necesar sa se utilizeze lungimea fiecarui tip de material al conductelor retelei de distributie (otel, fonta, polietilena, etc.), pe cand in alte situatii indicatorii se calculeaza utilizand lungimea totala a retelei (care se calculeaza ca suma lungimilor fiecarui material).

Tinand cont de exemplul de mai sus, se poate face o clasificare intre variabile primare si secundare; variabilele primare sunt cele direct implicate in calculul indicatorilor de performanta, iar variabilele secundare sunt utilizate pentru calculul variabilelor primare. Prin urmare, aceasta clasificare nu este o clasificare permanenta, ci este o clasificare ce depinde de indicatorii selectati.

Este important de subliniat faptul ca variabilele primare sunt marimi ce pot fi masurate, ca orice variabila, desi pot fi calculate prin intermediul variabilelor secundare, iar utilizarea calculului este doar o alternativa pentru determinarea valorii primare.

Informatiile de context sunt o parte definitorie a indicatorilor de performanta utilizati in metodologia IWA [23]. Cu toate acestea, exista o dependenta directa cu conditiile specifice locale in care se realizeaza analiza respectiva. Un element care relevant pentru intelegerea contextului si influenta asupra performantelor pe ansamblu poate sa fie total irelevant pentru o alta situatie analizata.

In consecinta, elementele informatiilor de context intalnite in sistemul IWA pot fi considerate numai ca referinte de pornire in evaluarea tuturor factorilor care pot defini conditiile unui sistem specific.


62

Elemetele informatiilor de context utilizate pentru evaluarea indicatorilor de performanta in metodologia propusa de IWA sunt structurate pe urmatoarele categorii:

date legate de asigurarea serviciului;

active corporale pentru:

- resurse de apa;

- captari si aductiuni de apa bruta;

- statii de tratare;

- aductiuni si rezervoare;

- statii de pompare;

- retele de distributie;

- bransamente;

consumuri si coeficienti de variatie extrema;

demografie si dezvoltare economica;

factori de mediu.

Cu toate ca s-a incercat ca indicatorii, variabilele si informatiile de context utilizati in metodologia dezvoltata de IWA [23] sa reprezinte concepte generale, aplicabile oriunde in lume, toti utilizatorii sunt constienti ca fiecare situatie in parte necesita o analiza individuala, iar din multitudinea elementelor propuse si utilizate conform metodologiei IWA este necesara selectarea parametrilor definitorii pentru fiecare sistem in parte, care sa aiba relevanta in contextul in care se aplica metodologia.

Implementarea metodologiei de benchmarking propusa de IWA a fost initial privita cu reticenta, in principal datorita neintelegerii conceptelor propuse de aceasta si inertiei in adaptarea la analiza din perspectiva mai multor puncte de vedere. Principalele critici aduse metodologiei au fost:

- sistemul propus de IWA are prea multi indicatori de performanta; nu s-a inteles foarte clar inca de la inceput ca nu este necesar sa se utilizeze toti indicatorii, ca metodologia propune o serie de parametri ce pot fi utilizati selectiv, astfel incat sa poata fi defini aspectele fundamentale ale unui sistem; de asemenea, indicatorii propusi pot fi utilizati impreuna cu alti indicatori deja implementati din alte metodologii sau chiar definiti de utilizator, fiind posibila completarea imaginii sistemului prin mixarea indicatorilor;

- sistemul propus de IWA este prea complicat de utilizat; sistemul nu este nici mai simplu, nici mai complicat de utilizat decat alte sisteme; toate variabilele sunt coerente, cu legaturi intre ele, cu definitii clare in literatura de specialitate; elementele acopera toate aspectele ce definesc toate aspectele legate de sisteme de alimentare cu apa;

- sistemul propus de IWA este prea general si nu acopera cerintele speciale ale unui operator; sistemul nu poate acoperi toate cazurile particulare si conditiile tuturor sistemelor din lume, cum de altfel nici o alta metodologe nu o poate face. dar este imposibil de crezut ca din toti indicatorii propusi de metodologia IWA nu


63

se pot gasi acei indicatori care sa fie utilizati pentru orice sistem de alimentare cu apa; indicatorii propusi de IWA pot reprezenta un punct de plecare in dezvoltarea unui sistem propriu, cu caracteristici specifice;

- sistemul propus de IWA face o evaluare anuala, iar noi avem nevoie de un feedback mult mai rapid; perioada de evaluare a sistemului propus este indicativa; adoptarea unei perioade de raportare conforma cu necesitatile specifice este doar optiunea operatorului, sistemul avand flexibilitatea necesara cerintelor specifice;

- sistemul propus de IWA este prea general, iar utilizarea acestuia nu prezinta un real avantaj; utilizarea conceptelor propuse de IWA garanteaza suficienta datelor si coerenta sistemului creat, si de asemenea, acest sistem creat va fi compatibil cu alte sisteme si se poate integra in acestea;

- existenta unui sistem deja implementat si lipsa de dorinta in utilizarea altor softuri; managementul datelor sistemului IWA poate fi imbunatatit prin utilizarea unor programe de computer; programele existente pot fi utilizate simultan cu sistemul IWA si fiecare proiect poate fi abordat prin utilizarea de programe de management de date separate.

Cu toata reticenta initiala, in timp sistemul propus de IWA s-a dovedit a fi viabil, iar in timp a fost adoptat si implementat de marea majoritate a operatorilor.

Fiecare operator a adaptat la conditiile proprii parametrii propusi de IWA, rezultand sisteme ce pot fi comparate, chiar daca nu sunt identice.

Parametrii definitorii, general valabili, ai metodei utilizati de majoritatea operatorilor pentru raportare sunt prezentati succint in cele ce urmeaza.

3.7.1.1 Acoperirea cu servicii de apa si canalizare

Acoperirea cu servicii este un indicator cheie de dezvoltare. Toti indicatorii de acoperire cu servicii sunt afectati de actualitatea si acuratetea datelor privind populatia si numarul, tipul si dimensiunile locuintelor.

Este interesant de privit acest indicator si prin prisma prevederilor directivelor comunitare. In cazul directivei 98/83/CE privind calitatea apei destinate consumului uman, in Articolul 3, Paragraful 2, Litera b), se precizeaza ca Directiva nu se aplica apelor destinate consumului uman care provin dintr-o rezerva distincta, care furnizeaza sub 10 m3 pe zi in medie sau care deserveste mai putin de 50 de persoane, cu exceptia cazurilor in care apa este furnizata in cadrul unei activitati comerciale sau publice. Implicit, in toate celelalte cazuri prevederile directivei se aplica.

In cazul directivei 91/271/EEC privind epurarea apei uzate, cerinta acesteia este de a asigura ca intreaga zona a unei aglomerari este dotata cu sisteme de colectare.

Concluzia este aceea ca in cazul apei potabile, ca si in cel al apei uzate acoperirea cu servicii, din punct de vedere al directivelor comunitare relevante, trebuie sa fie de 100%.

Nivelul standard minim acceptabil este ca ar trebui sa existe un bransament la nivelul fiecarei locuinte sau bloc de locuinte. Furnizarea apei prin cismele publice nu poate


64

fi considerata ca o solutie viabila pe termen lung in privinta standardului de asigurare permanenta a serviciului.

Un element fundamental privind relevanta raportarii acestui indicator il reprezinta Nivelul de siguranta privind raportarea. Nivelul de siguranta poate fi apreciat ca variind de la o estimare a numarului de cladiri bransate pe baza zonei geografice a localitatii acoperita cu retea centralizata de distributie, ca un indicator surogat pentru acoperirea cu servicii de distributie a apei potabile (Nivel scazut, irelevant in context), pana la un calcul bazat pe numarul actual de locuinte bransate (pentru care exista date inregistrate) si ca numar total de locuinte conform utilizarii terenului (Nivel ridicat de incredere).

3.7.1.2 Productia si consumul de apa

Teoretic, cel mai corect indicator care exprima consumul de apa s-ar exprima in l/om, zi. Acest indicator poate insa furniza date eronate, generate de probleme legate de acuratetea datelor, in special lipsa unor date exacte privind consumul total (de exemplu, din contorizare) si date de recensamant de o calitate slaba sau neactualizate.

In timp ce exactitatea datelor privind populatia deservita poate necesita imbunatatiri, utilitatile se bazeaza mai mult pe numarul de bransamente din sistem. In plus, cifrele privind productia de apa pot fi mult mai exacte decat cele privind consumul de apa.

Contand pe surse de date (potential) mai exacte, s-au inclus indicatori care permit operatorilor sa faca analize ale tendintelor de evolutie. Comparatiile intre utilitati sunt mai dificile, datorita varietatii de dimensiuni a locuintelor si situatiilor cand mai multe locuinte sunt deservite de un singur bransament. Acesta este un caz intalnit cand se compara utilitati din diferite tari. In cazul aceleiasi tari, comparatiile sunt mai exacte datorita omogenitatii tipului si dimensiunilor locuintelor si numarul acestora, per constructie (bloc de locuinte).

Acest indicator trebuie permanent masurat si monitorizat, deoarece reflecta capacitatea sistemului de alimentare cu apa de a capta, trata si distribui apa potabila.

Monitorizarea acestuia pe baze lunare va da indicatii privind variatia sezoniera.

Limita acceptabila a acestui indicator este de circa 130 l/om, zi. Trebuie semnalate acele zone ale sistemului unde indicatorul scade la 70 l/om, zi.

Limitarea esentiala a acestui indicator este aceea ca furnizeaza informatii la nivel de localitate, si nu semnaleaza variatiile in cadrul localitatii.

Din punct de vedere al nivelului de siguranta al raportarii, acesta poate varia de la un Nivel scazut, generat de estimarea cantitatii de apa produsa pe baza capacitatii agregatelor de pompare si randamentului acestora si a numarului de ore de functionare; populatia deservita este calculata pe baza datelor ultimului recensamant, extrapolate la nivelul actual; estimari ale populatiei nerezidenta nu sunt disponibile, pana la un Nivel ridicat, la care cantitatea de apa produsa este calculata pe baza masurarii cu debitmetre la iesirea din facilitatile de productie; cuantumul pierderilor si consumul industrial total este monitorizat permanent; populatia deservita este cunoscuta ca numar la un nivel rezonabil de acuratete; orice extindere a limitelor localitatii si alti factori importanti sunt masurati si


65

luati in considerare in calculul populatiei actuale; populatia nerezidenta este estimata cu o exactitate rezonabila.

3.7.1.3 Apa nefacturata

Apa nefacturata reprezinta apa care a fost produsa dar fie a fost „pierduta” inainte de a ajunge la consumator (prin pierderi fizice sau furt), fie este utilizata in mod legal, dar nu este platita.

In general, apa nefacturata include:

- consumul autorizat, dar nefacturat, cum ar fi cismelele publice necontorizate;

- pierderile aparente cum ar fi bransarile ilegale, apa furata si inexactitatea contoarelor;

- pierderile reale, care reprezinta pierderile fizice din conducte si aductiuni.

Reducerea apei nefacturate la nivele acceptabile este vitala pentru stabilitatea financiara a utilitatii. Apa nefacturata poate fi redusa prin masuri tehnice si manageriale, si de aceea monitorizarea acesteia poate atrage dupa sine astfel de masuri corective.

Reducerea pierderilor reale poate fi utilizata ca un mijloc de a asigura cerinta de apa in prezent neacoperita sau pentru a evita costuri de capital in viitor pentru a asigura capacitati suplimentare.

Reducerea apei nefacturata este de dorit nu numai din punct de vedere financiar, dar si din punct de vedere economic si al beneficiilor de mediu.

Valoarea acceptabila a acestui indicator poate fi considerata 20% , ca nivel atins de utilitatile cu performante inalte din tarile dezvoltate. Apa nefacturata este de asemenea influentata de factori pe care operatorul nu ii poate controla, cum ar fi topografia zonei, varsta retelei, lungimea de retea raportata la numarul de bransamente si cerinta specifica de apa.

In privinta gradului de siguranta in ceea ce priveste raportarea, Nivelul scazut este considerat atunci cand cantitatea de apa produsa este estimata pe baza capacitatii si randamentului agregatelor de pompare; un numar limitat de contoare a fost instalat in sistemul de distributie si la consumatorii finali; cantitatea de apa vanduta la categoria de consumatori catre care se emite factura se estimeaza pe baza consumului mediu pentru acea categorie si numarul de consumatori din acea categorie, iar Nivel ridicat se considera atunci cand cantitatea de apa produsa este calculata pe baza masuratorilor utilizand debitmetre instalate la iesirea din statiile de tratare si/sau alte facilitati de productie; este realizata contorizarea de district in toate nodurile cheie ale sistemului de distributie si la consumatori, pentru toate categoriile de consumatori; inregistrarea facturilor si bazele de date privind citirea contoarelor este actualizata, si totalul apei facturate, de asemenea.


66

3.7.1.4 Gradul de contorizare

Contorizarea consumului de apa la consumatori este considerata buna practica. Aceasta permite consumatorilor sa aiba control asupra facturii de apa, si confera utilitatii posibilitatea de a gestiona mai bine sistemul.

Indicatorii permit doua perspective separate asupra problemei, fiecare avand o semnificatie individuala, dar si una in legatura cu celalalt. Impreuna, indicatorii pun la dispozitie o imagine a eficientei unei strategii de contorizare. Raportul intre apa vanduta contorizata si nivelul de contorizare indica nivelul la care marii consumatori reprezinta prioritatea principala.

De vreme ce apa este o necesitate de baza, alimentarea cu apa a consumatorilor reprezinta costuri semnificative asociate constructiei, exploatarii si intretinerii sistemului.

Intr-un sistem de alimentare cu apa cuantumul serviciilor furnizate consumatorilor este direct masurabil si de aceea este necesar ca apa furnizata tuturor categoriilor de consumatori sa fie masurata.

Contorizarea atrage dupa sine utilizarea eficienta a apei, pune in evidenta pierderile fizice si administrative de apa din sistem si permite ca marii consumatori sa fie facturati pentru consumurile mai mari. De aceea, introducerea unei structuri a tarifului pe baza volumetrica este conditionata de contorizare. Este important sa se monitorizeze acest indicator, a carui limita trebuie sa tinda spre 100%.

Un Nivel ridicat de privind raportarea acestui indicator se considera ca indeplineste urmatoarele cerinte tehnice: inregistrarile facturilor si bazele de date identifica in mod clar consumatorii cu contoare (pe baza seriei si numarului de inregistrare al contoarelor); procesele de facturare evidentiaza in mod clar citirile regulate ale contoarelor si faptul ca acestea sunt baza facturarii; sunt disponibile inregistrari privind cismelele publice; bazele de date privind bransamentele si contoarele sunt complete si exista o referire spatiala printr-o baza de date cu un sistem informational geografic (GIS); exista un mecanism de reparare a contoarelor defecte; procesele de instalare a noilor bransamente, a contoarelor aferente si generare de facturi sunt interconectate si sistemele de date permit un flux continuu de date referitoare la acestea.

3.7.1.5 Calitatea apei furnizate

Calitatea apei furnizate este un indicator definit ca procentul probelor de apa care indeplinesc sau depasesc standardele pentru apa potabila in vigoare. Calitatea apei furnizate este un indicator de performanta important, printre indicatorii de calitate ai furnizarii serviciului. Calitatea necorespunzatoare a apei poate genera riscuri importante de sanatate publica. De aceea este foarte important ca acest indicator sa fie monitorizat, valoarea de benchmarking a acestuia fiind obligatoriu 100%.

Un Nivel ridicat de incredere din punct al sigurantei de raportare consta in indeplinirea urmatoarelor proceduri: prelevarea de probe se face in mod regulat la iesirea din statia de tratare si la punctele de consum; regimul de prelevare a probelor este bine documentat si pus in practica; testele includ clorul rezidual ca si teste bacteriologice;


67

operatorul are propriul laborator si echipamentul aferent sau acces facil si regulat la laboratoare acreditate; periodic, se realizeaza un audit independent al calitatii apei.

Se considera irelevanta si se considera ca are un Nivel scazut de siguranta in ceea ce priveste raportarea, situatia in care prelevarea de probe se face numai la iesirea din statia de tratare, lipseste un regim de prelevare a probelor si echipamentul de laborator necesar, realizandu-se numai teste primare.

3.7.1.6 Gradul de acoperire al costurilor

Stabilitatea financiara este un aspect critic pentru toate serviciile publice. In cazul serviciilor de alimentare cu apa, beneficiile pentru consumatori sunt beneficii directe si pot fi cuantificate. In servicii precum cele de canalizare, unele beneficii sunt resimtite in mod direct de catre beneficiari, iar altele, precum cele de mediu si sanatate sunt beneficii indirecte.

Costurile de exploatare trebuie recuperate prin tariful perceput. De aceea, acest indicator este critic in privinta masurarii in ansamblu a acoperirii costurilor, valoarea de benchmarking tinta fiind de 100%.

Obiectivele de acoperire a costurilor asigura baza pentru stabilirea tarifelor, dau posibilitatea stabilirii de tinte pentru mobilizarea veniturilor si controlul costurilor induse de serviciile de alimentare cu apa si canalizare.

Gradul de siguranta necesar pentru a avea un Nivel ridicat de raportare al indicatorului necesita conditii specifice in care capitolele de buget pentru serviciile de apa si respectiv apa uzata sunt separate in mod clar; sunt disponibile si se aplica standardele de alocare a costurilor pentru costurile uzuale; standardele de contabilitate sunt comparabile cu cele comerciale cu ghiduri clare de identificare a veniturilor si cheltuielilor; sunt de asemenea disponibile manuale de contabilitate si buget, care se si utilizeaza; declaratiile financiare sunt accesibile si auditul se realizeaza in mod regulat.

3.7.1.7 Eficienta colectarii tarifului

Pentru un operator, nu este suficient sa aiba o structura adecvata a tarifului care sa serveasca obiectivului de acoperire a costurilor, ci este obligatorie si o colectare eficienta a veniturilor datorate acestuia.

Este de asemenea important ca veniturile sa fie colectate in acelasi an financiar, fara a permite ca datoriile neincasate sa se transforme in arierate. De aceea, monitorizarea acestui indicator este critica. Valoarea de benchmarking pentru acest indicator poate fi considerata 90%, avand in vedere ca 10% din datorii este posibil sa fie recuperate doar in anul urmator.

In privinta gradului de siguranta in ceea ce priveste raportarea, Nivelul scazut este considerat atunci cand nu se face distinctie intre arierate fata de colectarea veniturilor in anul curent; se utilizeaza o contabilitate bazata pe numerar; structura codului contabil nu permite o separare clara a veniturilor generate de serviciile de alimentare cu apa.


68

Nivel ridicat de raportare se considera in situatia in care sunt pastrate inregistrari pentru fiecare ciclu de facturare; incasarile sunt clar identificate fata de o anume factura care a fost emisa; principiile contabile generale de acumulare sunt utilizate, de aceea depozitele si avansurile nu sunt incluse in venituri si respectiv cheltuieli; structura codului contabil permite monitorizarea facturarilor si incasarilor pentru fiecare zona din aria de operare.

3.7.1.8 Acoperirea cu retele de canalizare

Accesul la reteaua de canalizare a intregii populatii din zona de serviciu reprezinta un aspect cheie al nivelului serviciilor de canalizare. Este de aceea foarte important ca acest indicator sa fie monitorizat, in special pentru indeplinirea obiectivelor Directivei 91/271/EEC. Valoarea de benchmarking a acestui indicator este 100%.

Acest indicator arata nivelul la care s-a ajuns in privinta conectarii proprietarilor din zona de serviciu. Proprietatile includ pe cele din categoriile rezidentiale, comerciale, industriale si institutionale. Zona de serviciu implica o jurisdictie specifica in care este necesar sa se asigure serviciul.

Un Nivel ridicat al acestui serviciu necesita un calculul care se bazeaza pe numarul existent de proprietati si totalul acelor proprietati care au un racord individual, ca rezultat al unei inspectii in teren. Aceste date trebuie actualizate periodic functie de noile racordari si noilor dezvoltari imobiliare. Inspectiile in teren trebuie realizate cel putin odata la cinci ani.

3.7.1.9 Eficienta retelei de canalizare

Acest indicator este masurat prin totalul apei uzate colectate ca procent din apa uzata generata in aglomerare. Apa uzata generata este in legatura cu apa furnizata in sistemul de alimentare cu apa si alte surse, cum ar fi fantanile, daca acestea sunt utilizate pe scara larga in respectiva aglomerare.

In timp ce indicatorul privind acoperirea cu servicii pune la dispozitie o imagine a infrastructurii disponibile pentru accesul la reteaua de canalizare, eficienta sistemului in privinta preluarii apei uzate poate sa nu fie adecvata. De aceea, indicatorul referitor la eficienta retelei de canalizare semnifica eficienta sistemului in preluarea si transferul apei uzate catre statia de epurare. Valoarea de benchmarking a acestui indicator trebuie sa tinda catre 100%.

Un Nivel ridicat al acestui serviciu presupune ca productia de apa sa fie determinata pe baza unui indicator pentru apa nefacturata determinat cu cat mai mare acuratete; sunt disponibile estimari pentru apa utilizata din alte surse; masurarea apei uzate colectate se face la intrarea in statia de epurare; controlul de proces automatizat pune la dispozitie date exacte, atat pentru productia de apa, cat si pentru debitul epurat.


69

3.7.1.10 Eficienta capacitatii de epurare

In Romania, sunt in derulare o serie de investitii pentru capacitati de epurare satisfacatoare, care sa asigure conformarea cu Directiva privind epurarea apelor uzate orasenesti (91/271/EEC). Acest indicator va evidentia eficienta capacitatilor de epurare disponibile si operationale. Valoarea de benchmarking pentru acest indicator trebuie sa fie 100%.

Gradul de acuratete al indicatorului este dat de un nivel ridicat de incredere al eficientei sitemului de canalizare si de capacitatea statiei de epurare, estimata prin proceduri riguroase de testare si punere in functiune; in cazul unor modificari aduse statiei de epurare, capacitatea este reevaluata pe baza de masuratori.

3.7.1.11 Calitatea efluentului statiei de epurare

Calitatea efluentului statiei de epurare se masoara ca procent din probele de laborator care indeplinesc standardele de epurare, respectiv probele de apa epurata de la descarcarea in emisar care au parametri conformi sau mai buni decat cei din standardele in vigoare.

Pentru un management durabil al serviciilor de canalizare nu este suficient sa existe infrastructura de colectare si epurare a apei uzate. Este important ca apa uzata care se deverseaza in emisar sa intruneasca parametrii de calitate si de mediu impusi. De aceea, este important ca acest indicator sa fie monitorizat permanent. Valoarea de benchmarking a acestuia este 100%.

Un Nivel ridicat de raportare presupune ca regimul de prelevare probe este bine documentat si permanent; operatorul detine echipamentul de laborator sau are acces la un laborator acreditat; se realizeaza periodic un audit al calitatii apei uzate; sunt evaluati toti parametrii de calitate ai efluentului.

3.8 Sistemul romanesc al indicatorilor de benchmarking

Sistemul romanesc al indicatorilor de performanta se bazeaza pe listele din manualele IWA si este adaptat la nevoile, conditiile si obiectivele operatorilor regionali din Romania [24]. Acesta contine variabile pentru functiile principale ale companiei, respectiv:

Comercial, continand date referitoare la conectarea la serviciu, contoare si consum;

Financiar, cu date operationale referitoare la apa, apa uzata si alte activitati, tarife, contul de profit si pierdere si bilantul contabil;

Balanta apei si apei uzate;

Tehnic-operational, separat pentru activitatile de apa si apa uzata;

Investitii, din surse proprii, sau de la autoritatile locale si POS Mediu;

Resurse umane, continand date referitoare la personalul companiei.


70

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. Unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametrii (sau derivati din parametrii IWA).

O variabila reprezinta o data din sistem, care poate fi combinata pentru a defini un indicator de performanta. Grupurile de variabile au fost stabilite in conformitate cu sursa datelor, indiferent de indicatorii pentru care au fost folosite. De altfel, o variabila poate fi folosita pentru a calcula mai multi indicatori din grupuri diferite.

Grupurile de variabile pentru apa si apa uzata sunt dupa cum urmeaza:

A Volumul de apa (apa potabila) / wA Variabile referitoare la mediu (apa uzata)

(w) B Date privind personalul

(w) C Date privind activele fizice

(w) D Date operationale

(w) E Date referitoare la demografie si consumatori

(w) F Date privind calitatea serviciului

(w) G Date economice si financiare

Informatiile de context sunt o parte importanta a sistemului indicatorilor de perfromanta. Aceste date sunt relevante pentru a intelege contextul si influenta acestuia asupra performantei companiei. Informatiile de context au codul CI pentru apa si wCI pentru apa uzata.

Indicatorii de performanta sunt grupati intr-o structura care are sens pentru fiecare companie si pentru toate tipurile de utilizari ale sistemului. Un indicator de performanta poate fi comparat cu o valoare tinta, cu valori anterioare ale aceluiasi indicator, sau cu valori ale aceluiasi indicator de la alte companii. Un indicator de performanta consta intr-o valoare (care rezulta dintr-o formula) in unitati de masura specifice.

Indicatorii de performanta sunt aranjati in urmatoarele grupuri pentru activitatea de apa:

Pe – Indicatori privind personalul

Ph – Indicatori fizici

Op – Indicatori operationali

QS –Indicatori referitori la calitatea serviciului (Calitatea apei si serviciile pentru clienti)

Fi – Indicatori economici si financiari

Indicatorii de performanta sunt divizati in urmatoarele grupuri pentru activitatea de apa uzata:

wEn – Indicatori de mediu

wPe – Indicatori privind personalul

wPh – Indicatori fizici


71

wOp - Indicatori operationali

wQS - Indicatori referitori la calitatea serviciului

wFi - Indicatori economici si financiari

Pentru metodologia de benchmarking romaneasca, o parte din variabilele si indicatorii IWA sunt ajustati sau adaugati pentru a se potrivi cu sectorul romanesc. Variabilele si indicatorii specifici pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania contin “RO” in cod. Particularizarea are legatura fie cu faptul ca a fost facuta o schimbare minora in intelesul variabilei, in unitatea de masura sau o subdivizare a unei variabile IWA.

Indicatorii au fost particularizati pentru specificul romanesc fie deoarece contin o variabila modificata, insa calcularea se face ca in cazul IWA, fie pentru ca au o unitate de masura diferita sau reprezinta o versiune diferita a indicatorului IWA original.

Cand o variabila existenta este divizata in mai multe sub-variabile sau are o unitate de masura diferita dar are legatura cu acelasi tip de variabila, noua variabila este derivata din IWA si este urmata de “a”, “b”, “c”, etc si contine “RO” in cod. Acelasi lucru se aplica in cazul indicatorilor, cand unitatea de masura difera, sau daca indicatorii specifici sunt derivati din indicatorii IWA.

Se poate face o clasificare in variabile primare si variabile secundare. Variabilele primare sunt cele folosite direct pentru calcularea indicatorilor de performanta selectati. Variabilele secundare sunt folosite pentru calcularea variabilelor primare. De asemenea, este important de subliniat ca variabilele primare sunt de asemenea masurabile ca orice alta variabila, si desi pot fi calculate prin intermediul variabilelor secundare, aceasta este doar o alternativa.

Variabilele pentru alte activitati au fost derivate din variabilele pentru apa, iar codurile au prefixul “o” si contin de asemenea “RO”, deoarece sunt variabile specifice romanesti. De exemplu, oG-RO-011 este o variabila ce reprezinta “Cheltuiala cu energia electrica pentru alte activitati”, care este derivata din variabila pentru apa G-011 “Cheltuiala cu energia electrica” pentru activitatea de apa. Aceste variabile sunt folosite pentru calcularea indicatorilor pentru intreaga companie.

Anumite date operationale sunt cerute pentru activitatea de apa uzata din cel mai mare oras. Aceste variabile si indicatori sunt derivati din variabilele si indicatorii generali pentru apa, iar codurile au prefixul “l” si contin de asemenea “RO”, deoarece sunt variabile specifice romanesti. De exemplu, lwE-RO-004 reprezinta “Populatia conectata la canalizare in cel mai mare oras” si este derivata din wE-004 “Locuitori conectati la servicii de apa uzata”.

O serie de variabile si indicatori sunt specifici pentru intreaga companie. Acestea sunt derivate din variabilele IWA pentru apa si codurile au prefixul “t”, si contin de asemenea “RO”, deoarece sunt variabile specifice romanesti. De exemplu, tG-RO-015 este o variabila ce reprezinta “Venituri si cheltuieli extraordinare” pentru intreaga companie, care este derivata din variabila pentru apa G-015 “Venituri si cheltuieli extraordinare” pentru activitatea de apa. Aceste variabile sunt folosite in calcularea indicatorilor pentru intreaga companie.

In cazul in care noile variabile si indicatori nu au un corespondent direct in Manualul de bune practici al IWA, acestora le sunt atribuite coduri noi in continuarea ultimei variabile/


72

ultimului indicator al IWA din grupul respectiv. De exemplu G-RO-060 “Venituri din penalitati” aferent activitatii de apa si Fi-RO-050 “Rata profitului din exploatare, inainte de amortizare si redeventa”.

In activitatea de benchmarching pentru sistemele de alimentare cu apa sunt utilizate 113 variabile ce se refera la informatia de context, domeniul comercial, financiar, balanta apei, tehnic si operational si investitii.

Variabilele utilizate in metodiologia romaneasca pentru domeniul apa potabila sunt prezentate in subcapitolele urmatoare sub forma tabelara, cu explicatii generale in ceea ce priveste semnificatia indicatorului respectiv.

3.8.1 Variabile pentru apa potabila

3.8.1.1 Variabile comerciale pentru activitatea de apa potabila

Consumatori casnici si clienti comerciali

Tabel 3.1. Variabile referitoare la consumatorii casnici si clientii comerciali – activitatea de apa [24]

Cod

Titlu Definitie Comentarii

E-005

Numarul de locuitori din zona operata in care exista servicii de apa (cumulat pentru toate localitatile) (Nr.)

Populatia totala care locuieste permanent in aria deservita de operatorul de apa, la data de referinta.

Atunci cand anchetele nationale iau in considerare acest tip de date ar trebui sa fie utilizate datele oficiale. Sunt considerate valide si estimarile intermediare publicate intre recensaminte ale populatiei.

F-001

Locuitori conectati la servicii (cumulat pe toate localitatile) (Nr.)

Populatia rezidenta deservita de operatorul de apa la data de referinta.

-

E-RO-001a

Gospodarii deservite (nr.)

Numarul total de gospodarii conectate la sistemul de alimentare cu apa la data de referinta.

Nr. de gospodarii deservite. Blocurile: fiecare apartament reprezinta o gospodarie. Acesta variabila se bazeaza pe o estimare a operatorului. Se includ si gospodarii deservite pausal.

E-RO-011a

Consumatori casnici inregistrati (nr.)

Numarul total de consumatori casnici de apa inregistrati la data de referinta.

Clienti inregistrati: contracte pentru apa potabila/ entitati care primesc factura pentru apa.

C-RO-024a

Numar de bransamente la consumatori casnici

Numarul total de bransamente ale consumatorilor casnici la reteaua de apa, la data de referinta.

Conectare la servicii: bransamente autorizate care conecteaza o cladire la reteaua de apa (legatura perpendiculara pe reteaua de alimentare cu apa).

E-007

Contoare la consumatorii casnici

Numarul total de contoare de apa la consumatorii casnici, la data de referinta.

E-RO-001b

Proprietati conectate agenti economici si institutii

Numarul total de agenti economici si institutii conectate la sistemul de alimentare cu apa

Nr. de proprietati deservite. Acesta variabila se bazeaza pe o estimare a operatorului.


73

Cod

Titlu Definitie Comentarii

la data de referinta.

E-RO-011b

Consumatori agenti economici si institutii (Nr.)

Numarul total de agenti economici si institutii inregistrate la operatorul de apa la data de referinta.

Clienti inregistrati: contracte pentru apa potabila/ entitati care primesc factura pentru apa.

C-RO-024b

Numar bransamente agenti economici si institutii (Nr.)

Numarul total de bransamente ale agentilor economici si institutiilor la reteaua de apa, la data de referinta.

Conectare la servicii: bransamente autorizate care conecteaza o cladire la reteaua de apa (legatura perpendiculara pe reteaua de alimentare cu apa)

C-024 Numar total de bransamente

Numar total de conectari la serviciul de apa

C-RO-024a + C-RO-024b

E-RO-011 Numar total de consumatori

Numar total de consumatori inregistrati la serviciul de apa

E-RO-011a + E-RO-011b

E-001 Numar total de proprietati

Numar total de proprietati conectate la serviciul de apa

E-RO-001a + E-RO-001b

E-008

Contoare la consumatorii directi agenti economici si institutii (Nr.)

Numarul total de contoare la consumatorii industriali de apa la data de referinta.

-

Localitati deservite

Tabel 3.2. Variabile referitoare la localitatile deservite - activitatea de apa [24]

Cod

Denumire Definitie Comentarii

E-RO-012 Numarul de Unitati Administrativ Teritoriale (UAT) membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)

Numarul de Unitati Administrativ Teritoriale (localitati) membre ale Asociatiei de Dezvoltare Intercomunitara (ADI)

-

E-RO-013 Numarul de Unitati Administrativ Teritoriale (UAT) care au sistemul centralizat de apa potabila

Numarul de Unitati Administrativ Teritoriale (UAT) care au un sistem centralizat de distributie a apei (indiferent de gradul de conectare)

-

Reclamatii clienti

Tabel 3.3. Variabile referitoare la reclamatiile clientilor - activitatea de apa [24]

Cod


F-RO-015

Total reclamatii (Nr.) Numar de plangeri directe, prin telefon si scrise privind calitatea serviciilor in perioada de evaluare.

In cazul in care sunt vizate mai multe utilitati, trebuie luate in considerare doar reclamatiile legate de serviciile de alimentare cu apa.F-RO-015= F-016+F-017+F-018+F-019+F-020+F-RO-024+F-021

F-016 Reclamatii legate de Numarul de reclamatii privind


74

Cod


presiunea apei (Nr.) presiunea apei in perioada de evaluare.

F-017

Reclamatii legate de continuitate (Nr.)

Reclamatii privind continuitatea in furnizarea serviciului de alimentare cu apa in timpul perioadei de evaluare.

Aceasta variabila se refera la constrangeri de alimentare pe termen mediu sau lung si ar trebui sa ia in considerare reclamatii cu privire la intreruperi in alimentarea cu apa sau restrictii de utilizare a apei din cauza cantitatii insuficiente de apa sau de calitatea la sursa, capacitatea insuficienta a sistemului sau lucrari in curs de desfasurare. Orice alte reclamatii cu privire la intreruperi vor fi incluse in F-019.

F-018

Reclamatii legate de calitatea apei (Nr.)

Numarul de reclamatii legate de calitatea apei inregistrate in perioada de evaluare.

F-019

Reclamatii legate de intreruperi (Nr.)

Numar de reclamatii privind intreruperile in alimentarea cu apa in perioada de evaluare.

Aceasta variabila se refera la intreruperile in alimentarea cu apa pe termen scurt, din cauza unor avarii accidentale la sistemul de alimentare cu apa sau lucrari de reparatii. Intreruperile in alimetarea cu apa cauzate de alimentare cu intermitente, cantitate insuficienta de apa adecvata la surse sau de active de capacitate insuficienta, trebuie contabilizate in F-017 si nu in F-019. In cazul unor reclamatii multiple pe o singura intrerupere ar trebui ca fiecare sa fie incluse in mod individual.

F-020

Reclamatii si intrebari legate de facturare (Nr.)

Numarul de reclamatii directe, prin telefon si scrise si intrebari cu privire la serviciul de alimentare cu apa, in timpul perioadei de evaluare.

O interogare legata de facturare este orice solicitare cu privire la facturare (de exemplu, cerere de clarificare a continutului facturilor).

F-RO-024

Reclamatii legate de contract (Nr.)

Numarul de reclamatii legate de conturile (contractele) clientilor in tipul perioadei de evaluare.

Aceasta variabila se refera la toate reclamatiile directe, scrise sau prin telefon legate de conturile clientilor.

F-021

Alte reclamatii (Nr.) Numarul de reclamatii si solicitari privind alte aspecte legate de serviciul de alimentare cu apa, in timpul perioadei de evaluare.


75

3.8.1.2 Variabile financiare pentru activitatea de apa potabila

Venituri anuale din exploatare

Tabel 3.4. Variabile referitoare la veniturile anuale din exploatare - activitatea de apa [24]

Cod


G-RO-036a

Venituri din facturi aferente populatiei (din tarif)

Venituri din facturile aferente consumului direct de apa al populatiei in timpul perioadei de evaluare.

Venitul din consumul casnic de apa trebuie sa corespunda consumui de apa si alor date ale consumatorului casnic.

G-RO-036b

Venituri din facturi aferente agentilor economici si institutiilor (din tarif)

Venituri din facturile aferente consumului de apa al agentilor economici si institutiilor, in perioada de evaluare.

Veniturile din consumul industrial (de exemplu. comercial, public, institutional), exclusiv apa exportata.

G-036

Venituri din facturile aferente populatiei, agentiilor economici si institutiilor (din tarif)

Venituri din facturile aferente consumului de apa al populatiei, agentilor economici si institutiilor, in perioada de evaluare.

G-RO-036 = G-RO-036+A+ G-RO-036b

G-037

Venituri din facturi aferente apei exportate

Venituri din facturi aferente apei exportate

Veniturile din facturile aferente apei exportate catre alti operatori de apa sau altor municipalitati la limita localitatii de redistribuire.

G-RO-060 Venituri din penalitati Venituri din penalitati pentru activitatea de apa, in perioada de raportare.

G-RO-061 Venituri din exploatare inregistrate in an care nu au repetitivitate

Venituri semnificative din exploatare in cursul anului care nu au repetitivitate.

Venituri din exploatare semnificative inregistrate in an care nu au repetitivitate (provizioane, etc)

G-RO-002a

Alte venituri din exploatare

Alte venituri din exploatare aferente activitatii de apa.

G-RO-002

Total venituri din exploatare

Venituri din exploatare totale aferente serviciului de alimentare cu apa.

Veniturile totale din exploatare includ venituri din facturile aferente consumului de apa al populatiei, agentilor economici si institutiilor, din apa exportata, penalitati, venituri inregistrate in cursul anului care nu au repetitivitate ai alte venituri din serviciul de alimentare cu apa. G-RO-002 = G-RO-036a + G-RO-036b+G-037 + G-RO-060 + G-RO-061 + G-RO-002a.


76

Cheltuieli anuale de exploatare

Tabel 3.5. Variabile referitoare la cheltuieli anuale din exploatare - activitatea de apa [24]

Cod


G-RO-010

Cheltuieli cu apa bruta Cheltuieli totale cu apa bruta importata in perioada de evaluare

-

G-RO-012

Cheltuieli cu materii prime si materiale

Valoarea tuturor materialelor, substantelor chimice si a altor consumabile care nu sunt incluse in costurile serviciilor externe, in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa, in timpul perioadei de evaluare.

Aceasta variabila se refera la achizitiile de consumabile si alte materiale pentru functii tehnice si non-tehnice.

G-011

Cheltuieli cu energia electrica

Costul total al energiei electrice (inclusiv energie pentru pompare si pentru alte activitati ale operatorului, seminarii, consumul de energie electrica aferent cladirilor de birouri, laboratoare, etc.), in perioada de evaluare, cu privire la serviciul de alimentare cu apa.

Aceasta variabila include nu numai componenta proportionala cu consumul de energie, dar toate celelalte componente ale costurilor de energie, cum ar fi tarifele de energie electrica si impozite. Consumul de energie electrica pentru alte activitati diferite de pomparea apei este de asemenea inclus.

G-RO-008a

Cheltuieli cu salarii brute (inclusiv tichete de masa)

Cheltuielile cu salariile brute cu privire la serviciul de alimentare cu apa a personalului ale caror salarii sunt platite direct de catre compania de apa.

Se va include si plata timpului de lucru suplimentar.

G-RO-008b

Cheltuieli cu contributiile salariale

Alte cheltuieli care deriva direct din salariu, cu privire la serviciul de alimentare cu apa a personalului ale caror salarii sunt platite direct de catre compania de apa.

G-028

Cheltuieli cu amortizarea

Cheltuieli cu amortizararea (la valorile contabile), cu privire la serviciul de alimentare cu apa, in timpul perioadei de evaluare.

.

G-RO-021

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile

Cheltuieli de intretinere si reparatii aferente serviciului de alimentare cu apa (inclusiv reparatii active), in perioada de evaluare.

G-RO-009

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti

Cheltuielile totale aferente serviciilor prestate de terti (de exemplu, externalizarea), costurile aferene fortei de munca incluse, in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa, in timpul perioadei de evaluare.

G-RO-014a

Redeventa Taxa de concesiune platita de compania de apa autoritatilor locale in conformitate cu


77

Cod


contractul de delegare a gestiunii serviciului.

G-RO-014b

Cheltuieli cu penalitati pentru neconformare

Cheltuieli cu penalitati pentru neconformare privind legislatia de mediu

G-RO-016

Alte cheltuieli din exploatare

Alte cheltuieli din exploatare, care nu sunt incluse in categoriile de mai sus, in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa, in timpul perioadei de evaluare.

G-RO-005

Total cheltuieli din exploatare activitatea de apa

Cheltuieli totale de operare si intretinere si costurile fortei de munca interne, in perioada de evaluare, cu privire la serviciul de alimentare cu apa.

Aceasta variabila este echivalenta cu G-RO-010 + G-RO-012 + G-011 + G-RO-008a+G-RO-008b + G-028 + G-RO-021 + G-RO-009 + G-RO-014a+G-RO-014b + G-RO-016

Date operationale activitatea de apa

Tabel 3.6. Variabile referitoare la datele operationale – activitatea de apa [24]

Cod


CI-RO-103a

Apa bruta platita in an la Apele Romane (m3)

Apa bruta totala platita pentru cursul perioadei de evaluare

G-RO-010a

Tarif mediu apa bruta (RON/m3)

Tarif mediu apa bruta (RON/m3) platit catre Apele Romane

Aceasta variabila este egala cu G-RO-010/ CI-RO-103a

D-RO-001

Consum de energie electrica (KWh)

Consumul total de energie pentru productie si distributie (exclusiv sistem de pompare client) in timpul perioadei de evaluare.

Aceasta variabila este suma consumului de energie real de producere si distributie a apei. Aceasta va fi evaluata in functie de valoarea de la contoarele de energie electrica. D-RO-001a+ D-RO-001b+ D-RO-001c

G-RO-011a

Tarif mediu energie electrica (RON/kWh)

Tarif mediu energie electrica (RON/kWh)

Aceasta variabila este egala cu G-011/ D-RO-001

B-001

Numar personal in activitatea de apa (inclusiv personalul indirect repartizat)

Numarul total de angajati cu norma intreaga de la compania de apa la data de referinta.

G-RO-008c Salarii brute (RON/angajat/ luna)

Salarii brute (RON/angajat/luna) Aceasta variabila este egala cu G-RO-008a / B-001/12

G-RO-008d Taxe aferente (RON/angajat/ luna)

Taxe aferente (RON/angajat/luna)

Aceasta variabila este egala cu G-RO-008b / B-001/12


78

Consum facturat si tarife

Tabel 3.7. Variabile referitoare la consumul facturat si tarife – activitatea de apa [24]

Cod


G-RO-059a Tarif 1 aplicat in an in orasul cel mai mare (RON/m3)

Tarif 1 aplicat la inceputul anului in orasul cel mai mare (RON/m3)

G-RO-059b Tarif 2 aplicat in an in orasul cel mai mare (RON/m3)

Tarif 2 aplicat in an in orasul cel mai mare (RON/m3) bazat pe ajustarea tarifelor (daca este cazul)

G-RO-059c Tarif 3 aplicat in an in orasul cel mai mare (RON/m3)

Tarif 3 aplicat in an in orasul cel mai mare (RON/m3) bazat pe ajustarea tarifelor (daca este cazul)

A-RO-020a

Cantitati de apa facturate populatie (m3)

Valoarea totala a consumului casnic facturat autorizat in timpul perioadei de evaluare.

A-RO-020b

Cantitati facturate agenti economici si institutii (m3)

Valoarea totala a consumului agentilor economici si institutiilor facturat autorizat in timpul perioadei de evaluare.

A-RO-020 Cantitati de apa facturate (m3)

Valoarea totala a consumului populatiei, agentilor economici si institutiilor facturat autorizat in timpul perioadei de evaluare.

A-RO-020 = A-RO-020a+ A-RO-020b

A-007

Apa livrata la limita de localitate

Volumul total de apa tratata exportata catre alte companii de apa sau la un alt sistem din aceeasi zona de alimentare in timpul perioadei de evaluare.

Aceste transferuri pot avea loc oriunde in aval de statiile de epurare sau in orice moment daca apa este tratata de catre compania de apa.

A-RO-014

Total cantitati furnizate (m3)

Volumul total de apa contorizata si / sau facturata necontorizata care este cumparata de clientii inregistrati in scopuri casnice, comerciale, industriale sau publice in perioada de evaluare. Acesta include apa exportata.

G-RO-059d Tarif mediu apa (RON/m3)

Tarif mediu apa (RON/m3) G-RO-036/A-RO-020

G-RO-059e Tarif mediu - apa exportata (RON/m3)

Tarif mediu - apa exportata (RON/m3)

G-037/A-007

A-RO-020c Consum mediu (l/om/zi)

Consum mediu (litri/pers./zi) (A-RO-020a*1000/365)/F-001


79

3.8.1.3 Variabile pentru balanta apei

Tabel 3.8. Variabile pentru balanta apei [24]

Cod


CI-RO-101

Apa subterana (m3) Captarea anuala a apei subterane (m3)

CI-RO-102 Apa de suprafata (m3) Captarea anuala a apei de suprafata (m3)

CI-RO-103 Total apa extrasa (m3) Apa totala captata (m3) in anul de evaluare

CI-RO-101+ CI-RO-102

A-005 Apa bruta exportata (m3)

Volumul total al apei brute exportate catre alte companii de apa sau catre un alt sistem din aceeasi zona de operare in perioada de evaluare.

A-RO-002a Apa bruta importata (m3)

Apa bruta importata (m3) in perioada de evaluare.

A-RO-021a Pierderi de apa in procesul de productie (inclusiv pe transport) (m3)

Pierderi din productie, inclusiv transport (m3)

A-RO-006 Apa produsa (m3) Volumul total de apa tratata care intra in retelele de transport sau direct in sistemul de distributie in perioada de evaluare.

Apa tratata importata nu ar trebui inclusa. CI-RO-103 + A-RO-002a – A-005 – A-RO-021a

A-RO-002b Apa potabila importata (m3)

Apa potabila importata in perioada de evaluare.

A-RO-003 Apa potabila introdusa in sistem spre distributie (m3)

Volum de apa care intra in sistemul global pe parcursul perioadei de evaluare.

Intrarile in sistem nu ar trebui sa includa apa captata si apa importata (bruta si tratata). A-RO-003=A-RO-006+A-RO-002b

A-RO-021b Pierderi de apa in procesul de distributie (m3)

Diferenta dintre volumul de apa care intra in sistem si consumul de apa facturat.

Pierderilor de apa considerate ca volum total pentru intreg sistemul de distributie.

3.8.1.4 Variabile tehnice si operationale pentru activitatea de apa potabila

Date tehnice

Tabel 3.9. Variabile referitoare la datele tehnice – activitatea de apa [24]

Cod


CI-026 Total statii de tratare si dezinfectie (Nr.)

Total statii de tratare si dezinfectie

CI-RO-026a + CI-RO-026b

CI-RO-026a

Numarul statiilor de tratare a apei (nu se includ statiile de tratare care constau

Numarul statiilor de tratare a apei (nu se includ statiile de tratare care constau doar in dezinfectie cu clor)


80

Cod


doar in dezinfectie cu clor)

CI-RO-026b

Numarul statiilor de tratare care constau doar in dezinfectie cu clor

Numarul statiilor de tratare care constau doar in dezinfectie cu clor

C-005 Numarul total al statiilor de pompare (Nr.)

Numarul total de statii de pompare ale sistemului (sistemele de pompare client sunt excluse), la data de referinta.

C-RO-008a Lungimea aductiunilor (km)

Lungimea totala a aductiunilor la data de referinta.

Retelele care nu sunt inca in uz sau au fost scoase din functiune permanenta, nu se contabilizeaza.

C-009 Lungimea intregii retele de distributie (km)

Lungimea intregii retele de distributie (aductiunile si conectarile la serviciu nu sunt incluse) la data de referinta.

Retelele care nu sunt inca in uz sau au fost scoase din functiune permanenta, nu se contabilizeaza.

C-008 Lungimea totala a retelelor de apa (km)

Total aductiuni si retele de distributie (conectarile la serviciu nu sunt incluse) la data de referinta.

Retelele care nu sunt inca in uz sau au fost scoase din functiune permanenta, nu se contabilizeaza. C-RO-008a+C-009

Consumul si producerea de energie

Tabel 3.10. Variabile referitoare la consumul si producerea de energie – activitatea de apa [24]

Cod


D-RO-001a Consum de energie pentru activitatea de productie a apei potabile (kWh)

Consumul de energie pentru producerea de apa in perioada de evaluare.

Aceasta variabila va fi stabilita pe baza consumului de energie inregistrat de contoare

D-RO-001b Consum de energie pentru activitatea de transport (kWh)

Consumul de energie pentru transportul apei in timpul perioadei de evaluare.


D-RO-001c Consum de energie pentru activitatea de distributie (kWh)

Consumul de energie pentru distributia apei in timpul perioadei de evaluare.


D-RO-005a Cantitatea de energie electrica produsa in micro-hidrocentrale (kWh)

Productia de energie generata de micro hidrocentrale, in perioada de evaluare.

D-RO-005b Cantitatea de energie electrica produsa de celule fotovoltaice (kWh)

Productia de energie generate de utilizarea de celule fotovoltaice, in perioada de evaluare.

D-RO-005c Cantitatea de energie electrica produsa prin alte modalitati (kWh)

Productia de energie generata de utilizarea altor mijloace, in perioada de evaluare.

D-RO-005 Total energie electrica produsa (kWh)

Energia totala produsa cu ajutorul micro-hidrocentralelor,

D-RO-005a + D-RO-005b+D-RO-005c


81

Cod


celulelor fotovoltaice si altor mijloace, in perioada de evaluare.

Date privind calitatea apei

Tabel 3.11. Variabile referitoare la calitatea apei [24]

Cod


D-053 Teste organoleptice efectuate (Nr.)

Numar de teste organoleptice ale apei tratate efectuate in perioada de evaluare.

Pentru fiecare parametru, vor fi contabilizate toate testele efectuate ale apei tratate, chiar daca numarul de teste cerut de standardele sau legislatia in vigoare este depasit.

D-054 Teste microbiologice efectuate (Nr.)

Numar de teste microbiologice ale apei tratate efectuate in perioada de evaluare.


D-055 Teste fizico-chimice efectuate (Nr.)

Numar de teste fizico-chimice ale apei tratate efectuate in perioada de evaluare.


D-062 Teste organoleptice conforme (Nr.)

Numar de teste organoleptice ale apei tratate efectuate in perioada de evaluare, care sunt conforme cu standardele si legislatia in vigoare.

Standardele pot fi de uz general, definite de catre operatorul de apa sau rezultatul unor clauze contractuale specifice.

D-063 Teste microbiologice conforme (Nr.)

Numar de teste microbiologice ale apei tratate efectuate in perioada de evaluare care sunt conforme cu standardele si legislatia in vigoare


D-064 Teste fizico-chimice conforme (Nr.)

Numar de teste fizico-chimice ale apei tratate efectuate in perioada de evaluare, care sunt conforme cu standardele si legislatia in vigoare



82

Date privind avariile in retea

Tabel 3.12. Variabile referitoare la avariile in retea

Cod


D-RO-028a Avarii pe aductiuni (Nr.)

Numar avarii pe aductiuni in peroada de evaluare.

D-RO-028b Avarii in reteaua de distributie (Nr.)

Numar avarii in reteaua de distributie in peroada de evaluare

D-028 Avarii ale conductelor (Nr.)

Numar avarii conducte in peroada de evaluare inclusiv avarii la supape si accesorii.

Pentru usurinta evaluarii, avariile inregistrate in retea pot fi considerate echivalentulu numarului de reparatii principale inregistrate, presupunand ca toate defectiunile detectate sunt reparate si inregistrate. Aceasta variabila va exclude reparatiile cu scurgeri active controlate.

Date privind managementul namolului

Tabel 3.13. Variabile referitoare la managementul namolului – activitatea de apa [24]

Cod


D-RO-067

Cantitatea totala de namol produsa (Reziduuri nefolosite din procesul de tratare) (tone s.u.)

D-RO-067a Cantitatea de namol depusa la deponeu ecologic (tone s.u.)

Cantitatea de namol produsa in statiile de tratare a apei potabile, depusa la depou ecologic, in perioada de evaluare.

D-RO-067b Cantitatea de namol depusa la deponeu neecologic (tone s.u.)

Cantitatea de namol produsa in statiile de tratare a apei potabile, depusa la deponeu neecologic, in perioada de evaluare.

D-RO-067c Cantitatea de namol depusa in depozitul propriu al societatii (tone s.u.)

Cantitatea de namol produsa in statiile de tratare a apei potabile, depusa in depozitul propriu al societatii, in perioada de evaluare.

D-RO-067d Alta valorificare a namolului (tone s.u.)

Cantitatea de namol produsa in statiile de tratare a apei potabile, depusa in depozitul propriu al societatii, in perioada de evaluare.


83

3.8.1.5 Variabile privind investitiile pentru activitatea de apa potabila

Investitii realizate

Tabel 3.14. Variabile referitoare la investitiile realizate – activitatea de apa [24]

Cod


G-RO-032a Valoarea totala a investitiilor POS Mediu realizate in cursul anului

Valoarea totala a investitiilor POS Mediu realizate in cursul anului in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa (sumele platite constructorilor din grantul UE, buget de stat, buget local, imprumutul de cofinantare, cheltuieli neeligibile)

G-RO-032b Valoarea totala a investitiilor realizate din surse proprii de catre societate in cursul anului

Valoarea totala a investitiilor realizate din surse proprii de catre companie in cursul anului in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa (inclusiv resursele proprii din contul IID)

G-RO-032c Valoarea totala a investitiilor din alte surse realizata in cursul anului

Valoarea totala a investitiilor realizate din alte surse in cursul anului (subventii de la administratia locala, alte granturi, etc) (inclusiv din surse publice din contul IID), in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa.

G-RO-032d Valoarea investitiilor realizate in an din surse proprii si din bugetul local

Valoarea totala a investitiilor realizate de catre companie din surse proprii si din bugetul local, in ceea ce priveste serviciul de alimentare cu apa

G-RO-032b + G-RO-032c

G-RO-032 Total investitii in activitatea de apa

Costul total al investitiilor in serviciul de alimentare cu apa, in perioada de evaluare.

G-RO-032a + G-RO-032b + G-RO-032c

Reabilitare si extindere retele

Tabel 3.15. Variabile referitoare la retelele reabilitate si extinse – activitatea de apa [24]

Cod


D-RO-020a Lungimea retelei reabilitate, inlocuite si extinse, aferente proiectului POS Mediu (km/an)

Lungimea retelei reabilitate, inlocuite si extinse, aferente proiectului POS Mediu (km/an)

D-RO-021a + D-RO-022a + D-RO-066a

D-RO-021a Lungimea retelei reabilitate din POS Mediu (km/an)

Lungimea retelei reabilitate din POS Mediu in perioada de evaluare.

D-RO-022a Lungimea retelei inlocuite din POS Mediu (km/an)

Lungimea retelei extinse din POS Mediu in perioada de evaluare.

D-RO-066a Lungimea retelei extinse din POS Mediu

Lungimea retelei extinse din POS Mediu in perioada de


84

Cod


(km/an) evaluare.

D-RO-020b Lungimea retelei reabilitate, inlocuite sau extinse, din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale (km/an)

Lungimea retelei reabilitate, inlocuite sau extinse, din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale (km/an)

D-RO-021b + D-RO-022b + D-RO-066b

D-RO-021b Lungimea retelei reabilitate, din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale (km/an)

Lungimea retelei reabilitate, din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale in perioada evaluare.

D-RO-022b Lungimea retelei inlocuite, din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale (km/an)

Lungimea retelei inlocuite, din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale, in perioada evaluare.

D-RO-066b Lungimea retelei extinse din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale (km/an)

Lungimea retelei extinse din surse proprii sau subventii de la autoritatile locale, in perioada evaluare.

D-RO-020 Total lungime conducte rehabilitate, inlocuite sau extinse (km/an)

Total lungime conducte reabilitate, inlocuite sau extinse, in perioada de evaluare.

D-RO-020a + D-RO-020b

3.8.2 Indicatori pentru activitatea de apa potabila

3.8.2.1 Indicatori comerciali pentru activitatea de apa potabila

Tabel 3.16. Indicatori comerciali pentru activitatea de apa [24]

Cod


Cl-070 Consum total pe locuitor (l/pers/zi)

Consumul total facturat/ populatia deservita, in perioada de analiza

(A-RO-020)×1000/ F-001/365

CI-RO-072

Consum mediu pe proprietate (m3/proprietate)

Consumul total facturat/ numarul total de proprietati

(A-RO-020)/(E- 001)

Cl-071 Consum populatie pe locuitor (l/pers/zi)

Consumul populatiei in perioada de analiza/ populatia deservita

(A-RO-020a×1000 / F-001 / 365)

CI-RO-065a

Consum populatie pe proprietate pe an (m3/proprietate/ an)

Consumul populatiei pe proprietate pe an, pe durata perioadei de analiza

(A-RO-020a / E-RO-001a)

CI-RO-065b

Consum populatie pe proprietate pe luna (m3/proprietate/ luna)

Consumul populatiei pe proprietate pe luna, pe durata perioadei de analiza

(A-RO-020a / E-RO-001a/12)

CI-RO-068a

Consum rest consumatori pe proprietate pe an (m3/proprietate/an)

Consumul restului consumatorilor pe proprietate pe an, pe durata perioadei de analiza

A-RO-020b / E-RO-001b

CI-RO- Consum rest Consumul restului A-RO-020b / E-RO-011b


85

Cod


068b consumatori pe proprietate pe an (m3/consumator/an)

consumatorilor pe consumator pe an, pe durata perioadei de analiza

CI-RO-072a

Consum rest consumatori pe bransament pe an (m3/bransament/an)

Consumul restului consumatorilor pe bransament pe an, pe durata perioadei de analiza

A-RO-020b / C-RO-024b

QS-RO-001

Marime gospodarie (persoane/propri-etate)

Populatia deservita de compania de apa/ proprietatile populatiei conectate

F-001 / E-RO-001a

QS-003 Gradul de conectare al populatiei la serviciul de apa

Populatia deservita de compania de apa / populatia din zona × 100

F-001 / E-005 × 100

QS-RO-003 Gradul de conectare al UAT-urilor din ADI la apa (%)

UAT din cadrul ADI deservite de compania de apa/ numarul de UAT-uri total × 100

E-RO-013 / E-RO-012 x 100

QS-RO-026 Reclamatii pe bransament (nr/1000 bransamente/an)

Numarul reclamatiilor privind calitatea serviciului in perioada de analiza/ numarul de bransamente × 1000

F-RO-015 /C-024 × 1000

QS-RO-027 Reclamatii pe client (nr./1000 consumatori/an)

Numarul reclamatiilor privind calitatea serviciului in perioada de analiza/ numarul de client × 1000

F-RO-015/E-RO-011 × 1000

QS-RO-027a

Reclamatii pe proprietate (nr/1000 proprietati/an)

Numarul reclamatiilor privind calitatea serviciului in perioada de analiza/ numarul de proprietati × 1000

F-RO-015/E-001 × 1000

QS-RO-028 Reclamatii legate de presiune (%)

Numarul de reclamatii legate de presiune in perioada de analiza/ numarul de reclamatii legate de calitatea serviciului in perioada de analiza x100

F-016/F-RO-015 x 100

QS-RO-029 Reclamatii legate de continuitate (%)

Numarul de reclamatii legate de continuitate in perioada de analiza/ numarul de reclamatii legate de calitatea serviciului in perioada de analiza x100

F-017/ F-RO-015 x 100

QS-RO-030 Reclamatii legate de calitatea apei (%)

Numarul de reclamatii legate de calitatea apei in perioada de analiza/ numarul de reclamatii legate de calitatea serviciului in perioada de analiza x100

F-018/ F-RO-015 x 100

QS-RO-031 Reclamatii legate de intreruperi (%)

Numarul de reclamatii legate de intreruperi in perioada de analiza/ numarul de reclamatii legate de calitatea serviciului in perioada de analiza x100

F-019/ F-RO-015 × 100

QS-RO-032 Reclamatii si intrebari legate de facturare (%)

Numarul de reclamatii si intrebari legate de facturare in perioada de analiza/ numarul de reclamatii legate de calitatea serviciului in perioada de analiza x100

F-020 / F-RO-015 × 100


86

Cod


QS-RO-033 Reclamatii legate de contract (%)

Numarul de reclamatii legate de contract in perioada de analiza/ numarul de reclamatii legate de calitatea serviciului in perioada de analiza x100

F-RO-024 / F-RO-015 × 100

QS-RO-032a

Reclamatii si intrebari legate de facturare (nr./1000 clienti/an)

(Numarul de reclamatii si intrebari legate de facturare × 365 / perioada de analiza) / numarul de client inregistrati

F-020 / E-RO-011 × 100

3.8.2.2 Indicatori financiari pentru activitatea de apa potabila

Tabel 3.17. Indicatori financiari pentru activitatea de apa [24]

Cod


Fi-RO-028 Tariful mediu pe m3 (fara TVA) (RON/m3)

Veniturile din vanzarea de apa catre populatie, agenti economici si alti clienti (apa exportata se exclude)/ (Total Apa Autorizata spre Vanzare- Apa Exportata), in perioada de analiza

G-036/A-RO-020

Fi-RO-048a

Factura medie pe proprietate pe an (fara TVA) (RON/proprietate/an)

Veniturile din vanzarea de apa catre populatie, agenti economici si alti clienti/ Numar total de proprietati)

G-036/E-001

Fi-RO-048b Factura medie lunara pe proprietate (fara TVA) (RON/proprietate/luna)

Veniturile din vanzarea de apa catre populatie, agenti economici si alti clienti/ Numar total de proprietati)/12

G-036/E-001/12

Fi-RO-029 Tariful mediu pentru apa exportata (fara TVA) (RON/m3)

Veniturile din vanzarea de apa exportata/ apa exportata in perioada de analiza

G-037/A-007

Fi-RO-028a

Tarif mediu pentru populatie (fara TVA) (RON/m3)

Veniturile din vanzarea de apa catre populatie/ Consumul populatiei de apa, in perioada de analiza

G-RO-036a/A-RO-020a

Fi-RO-049a Factura medie pe proprietate pentru populatie (fara TVA) (RON/proprietate/an)

Veniturile din vanzarea de apa catre populatie/ Numarul de proprietati, in perioada de analiza

G-RO-036a / E-RO-001a

Fi-RO-049b

Factura medie pe proprietate pentru populatie (fara TVA) (RON/proprietate/luna)

Veniturile din vanzarea de apa catre populatie/ Numarul de proprietati, in perioada de analiza /12

G-RO-036a / E-RO-001a / 12

Fi-RO-028b

Tarif mediu pentru restul consumatorilor (fara TVA) (RON/m3)

Veniturile din vanzarea de apa catre restul consumatorilor/ Consumul restului de consumatori de apa, in perioada de analiza

G-RO-036b / A-RO-020b

Fi-RO-049c

Factura medie pe proprietate pentru restul consumatorilor

Veniturile din vanzarea de apa catre restul consumatorilor/ Numarul de proprietati al restului

G-RO-036b / E-RO-001b


87

Cod


(fara TVA) (RON/proprietate/an)

de consumatori, in perioada de analiza

Fi-RO-050 Rata profitului din exploatare inainte de amortizare si redeventa (%)

(Venituri totale – Cheltuieli totale + Taxa de redeventa + Amortizare)/ Venituri totale, generate de activitatea de apa x 100

(G-RO-002 – G-RO-005 + G-RO-014a + G-028)/ G-RO-002 x 100

Fi-RO-051 Rata profitului din exploatare (%)

(Venituri totale – Cheltuieli totale)/ Venituri totale, generate de activitatea de apa x 100

(G-RO-002 – G-RO-005)/ G-RO-002 x 100

Fi-RO-009 Procentul costului cu apa bruta in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa (%)

Costul apei brute / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

G-RO-010 / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-010 Procentul costului cu energie in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa (%)

Costul energiei electrice / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

G-011 / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-011a Procentul costului cu materii prime si materiale in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa %

Costul materiei prime si materialelor / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

G-RO-012 / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-007 Procentul costului cu personalul in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

Costul cu personalul / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

(G-RO-008a + G-RO-008b) / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-011b Procentul costului cu intretinerea si reparatiile in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa (%)

Costul cu intretinerea si reparatiile / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

G-RO-021 / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-008 Procentul costului cu serviciile prestate de terti in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

Costul cu serviciile prestate de terti / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

G-RO-009 / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-011c

Procentul altor cheltuieli in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa (%)

Alte cheltuieli / (Costuri de exploatare apa - Redeventa – Amortizare), in perioada de analiza × 100

G-RO-016 / (G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) x 100

Fi-RO-005 Costul unitar total de exploatare (fara TVA) (RON/m3)

Costuri de exploatare apa/ Consumul autorizat de apa (inclusiv apa exportata), in perioada de analiza

G-RO-005 / A-RO-014

Fi-RO-005a Costul unitar total din exploatare fara

Costuri de exploatare apa fara amortizare si redeventa /

(G-RO-005 – G-RO-014a – G-028) / A-RO-014


88

Cod


amortizare si redeventa (fara TVA) (RON/m3)

Consumul autorizat de apa (inclusiv apa exportata), in perioada de analiza

Fi-RO-006 Costul unitar de capital (amortizare si redeventa) (fara TVA) (RON/m3)

Costuri de capital/ Consumul autorizat de apa (inclusiv apa exportata), in perioada de analiza

(G-RO-014a – G-028)/ A-RO-014

Fi-031 Indicatorul de acoperire al costurilor din exploatare (ratie)

Venituri totale/ Costuri de exploatare, in perioada de analiza

G-RO-002 / G-005

Fi-RO-052a Ponderea cantitatii facturate la populatie in total cantitate vanduta (%)

Consumul populatiei/ Total consum autorizat

A-RO-020a / A-RO-014

Fi-RO-052b Ponderea cantitatii facturate la restul consumatorilor in total cantitate vanduta (%)

Consumul restului consumatorilor, inclusiv apa exportata/ Total consum autorizat

(A-RO-020b + A-007) / A-RO-014

Pe-RO-002 Angajati pe apa vanduta(nr. /milioane m3)

Numaru angajatilor companiei de apa/ Total consum de apa autorizat, in perioada de referinta × 106

B-001 / A-RO-014 × 106

Fi-RO-053a Costul mediu cu un angajat (inclusiv taxe) (RON/angajat/luna)

Salariul mediu brut pe angajat + taxele medii pe angajat

G-RO-008c + G-RO-008d

Fi-RO-053b Venitul mediu pe angajat (RON/angajat/luna)

Venituri totale / Nr. Angajati / 12 G-RO-002 / B-001 /12

Fi-RO-053c Rentabilitatea personalului (Venitul pe anagjat/Costul pe angajat)

Venitul mediu pe angajat / Costul mediu pe angajat

Fi-RO-053b / Fi-RO-053a

3.8.2.3 Indicatori tehnici si operationali pentru activitatea de apa potabila

Tabel 3.18. Indicatori tehnici si operationali pentru activitatea de apa [24]

Cod


Ph-RO-005a

Consumul energetic pe m3 de apa produs (KWh/m3)

Total energie electrica utilizata pentru productie si distributie pe m3 de apa produsa

D-RO-001 / A-RO-006

Ph-RO-005b

Consumul energetic pe m3 de apa facturat (KWh/m3)

Total energie electrica utilizata pentru productie si distributie pe total apa vanduta

D-RO-001 / A-RO-014

QS-019 Grad de conformare teste organoleptice (%)

Numarul de teste organoleptice ale apei tratate conforme cu standardele aplicabile sau normele legale in perioada de analiza/ Numarul de teste organoleptice ale apei tratate efectuate in perioada de analiza

D-062 / D-053 × 100


89

Cod


× 100

QS-020 Grad de conformare teste microbiologice (%)

Numarul de teste microbiologice ale apei tratate conforme cu standardele aplicabile sau normele legale in perioada de analiza/ Numarul de teste microbiologice ale apei tratate efectuate in perioada de analiza × 100

D-063 / D-054 × 100

QS-021 Grad de conformare teste fizico-chimice (%)

Numarul de teste fizico-chimice ale apei tratate conforme cu standardele aplicabile sau normele legale in perioada de analiza/ Numarul de teste fizico-chimice ale apei tratate efectuate in perioada de analiza × 100

D-064 / D-055 × 100

Op-RO-024 Pierderi totale (m3/km/zi)

Pierderile pe productie si distributie pe lungimea retelelor pe zi in perioada de analiza

(A-RO-021a + A-RO-021b) / C-008 / 365

Op-RO-024a

Pierderi pe reteaua de distributie (m3/km/zi)

Pierderi in reteaua de distributie pe zi, in perioada de analiza

A-RO-021b / C-009 / 365

Op-RO-023 Pierderi totale pe bransament (l/bransament/zi)

Pierderile pe productie si distributie in perioada de analiza / numar total de bransamente

(A-RO-021a + A-RO-021b) / C-024

Op-RO-023a

Pierderi pe reteaua de distributie pe bransament (l/bransament/zi)

Pierderi in reteaua de distributie pe zi pe bransament, in perioada de analiza

A-RO-021b / C-024

Op-RO-031a

Avarii pe aductiuni (nr / 100 km)

Avarii ale aductiunilor de tranmisie pe lungimea acestora

D-RO-028a / (C-RO-008a /100)

Op-RO-031b

Avarii pe reteua de distributie (nr / 100 km)

Avarii ale sistemului de distributie pe lungimea retelei de distributie

D-RO-028b / (C-009 / 100)

Op-031 Total avarii pe retele (nr / 100 km)

Numarul avariilor retelelor pe perioada de analiza (inclusiv avariile vanelor si racordurilor/ Totalul lungimii retelelor / 100)

D- 028 / (C- 008/100)

Op-RO-026

NRW (apa nefacturata) (%)

Total apa bruta platita- Total apa facturata/ Total apa bruta facturata

(CI-RO-103a + A-RO-002a – A-RO-014) / (CI-RO-103a + A-RO-002a)

Op-RO-026a

NRW pe proprietate (m3/proprietate)

Apa nefacturata pe proprietate (CI-RO-103a + A-RO-002a – A-RO-014) / E-001


90

3.8.2.4 Indicatori privind investitiile pentru activitatea de apa potabila

Tabel 3.19. Indicatori privind investitiile pentru activitatea de apa [24]

Cod


Fi-RO-025a Investitii unitare - buget local sau propriu (RON/m3)

Costul investitiilor din bugetul local sau surse proprii/ Total consum facturat (inclusiv apa exportata), in perioada de analiza

(G-RO-032b + G-RO-032c) / A-RO-014

Fi-RO-025 Investitii unitare – Total (RON/m3)

Costul investitiilor / Total consum facturat (inclusiv apa exportata)

G-032 / A-RO-014

Op-RO-016a

Procent reabilitare si inlocuire conducte (%)

Lungimea retelelor de transmisie si distributie reabilitate si inlocuite / Totalul lungimii retelelor × 100

D-RO-021a + D-RO-022a / C-008 x 100

Op-RO-016b

Procent extindere conducte (%)

Lungimea retelelor de transmisie si distributie extinse / Totalul lungimii retelelor × 100

D-RO-066a / C-008

Op-RO-016c

Procent reabilitare si inlocuire conducte - buget local sau resurse proprii (%)

Lungimea retelelor de transmisie si distributie reabilitate si inlocuite prin finantare de la bugetul local sau surse proprii in perioada de analiza/ Totalul lungimii retelelor × 100

D-RO-021b + D-RO-022b / C-008

Op-RO-016d

Procent extindere conducte - buget local sau proprii (%)

Lungimea retelelor de transmisie si distributie extinse prin finantare de la bugetul local sau surse proprii in perioada de analiza / Totalul lungimii retelelor × 100

D-RO-066b / C-008

Op-RO-016 Procent reabilitare, inlocuire si extindere conducte – total (%)

Lungimea retelelor de transmisie si distributie reabilitate si inlocuite in perioada de analiza/ Totalul lungimii retelelor × 100

D-RO-020 / C-008

In mod analog sunt definite variabilele si indicatorii pentru activitatea de apa uzata.

3.8.3 Variabile si indicatori generali ai companiei

Variabile generale si indicatorii generali se refera la informatia de context, la alte activitati, domeniul financiar, resurse umane si suportabilitate. Acestea sunt prezentate in cele ce urmeaza.


91

3.8.3.1 Variabile privind alte activitati

Venituri operationale in exercitiul curent

Tabel 3.20. Variabile referitoare la veniturile operationale din exercitiul curent – alte activitati [24]

Cod


oG-RO-036a

Venituri din facturi aferente populatiei din alte activitati (din tarif)

Venituri din facturi aferente populatiei din alte activitati, in perioada analizata.

oG-RO-036b

Venituri din facturi aferente agentiilor economici si institutiilor din alte activitati (din tarif)

Venituri din facturi aferente agentiilor economici si institutiilor din alte activitati, in perioada analizata.

oG-RO-036 Venituri din facturile aferente populatiei, agentiilor economici si institutiilor, din alte activitati (din tarif)

Venituri din facturile aferente populatiei, agentiilor economici si institutiilor din alte activitati, in perioada analizata.

oG-RO-036= oG-Ro-036a+ oG-Ro-036b

oG-RO-060 Venituri din penalitati pentru alte activitati

Venituri din penalitati pentru alte activitati, in perioada de evaluare.

oG-RO-061 Venituri din exploatare inregistrate in an care nu au repetitivitate, din alte activitati

Venituri din exploatare semnificative din alte activitati, inregistrate in an, care nu au repetitivitate

Venituri din exploatare semnificative inregistrate in an care nu au repetitivitate (provizioane, etc)

oG-RO-002a

Alte venituri din exploatare din alte activitati

Alte venituri din exploatare din alte activitati, inregistrate in an.

oG-RO-002 Total venituri din exploatare din alte activitati

Total venituri din exploatare din alte activitati, inregistrate in an.

Totalul veniturilor din exploatare include venitul din alte activitati de la consumatorii casnici si de la agentii economici si institutii, penalitati, venituri inregistrate in an fara repetitivitate, si alte venituri din exploatare din alte activitati ale companiei. oG-RO-036a + oG-RO-036b + oG-RO-060+ oG-RO-002a.

Cheltuieli din exploatare inregistrate in an din alte activitati

Tabel 3.21. Variabile referitoare la cheltuielile din exploatare inregistrate in an din alte activitati [24]

Cod


oG-RO-012 Cheltuieli cu materii prime si materiale aferente altor activitati

Valoarea tuturor materialelor, produselor chimice si altor consumabile care nu sunt incluse in cheltuielile cu serviciile prestate de terti, pentru alte activitati, in perioada analizata.

Aceasta variabila se refera la achizitia de consumabile si alte materiale pentru functiile tehnice si non-tehnice.

oG-RO-011 Cheltuieli cu energia electrica aferente altor

Cheltuielile totale cu energia electrica, in perioada analizata,

Aceasta variabila include nu numai componenta


92

Cod


activitati pentru alte activitati. proportionala cu energia consumata, ci si celelalte componente ale costurilor cu energia, cum ar fi tarifele si taxele pentru energie.

oG-RO-008a

Cheltuieli cu salarii brute aferente altor activitati (inclusiv tichete de masa)

Cheltuielile cu salariile brute pentru personalul al carui salariu este platit direct de catre companie, pentru alte activitati.

Va fi inclusa si plata pentru ore suplimentare.

oG-RO-008b

Cheltuieli cu contributiile salariale aferente altor activitati

Alte cheltuieli care sunt derivate direct din salariu, pentru alte activitati, pentru personalul al carui salariu este platit direct de catre companie.

oG-RO-028 Cheltuieli cu amortizarea aferente altor activitati

Cheltuieli cu amortizarea (pe baza valorilor contabile), aferente altor activitati, in perioada analizata.

.

oG-RO-021 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile aferente altor activitati

Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile aferente altor activitati (inclusiv reparatiile activelor), in perioada analizata.

oG-RO-009 Cheltuieli cu serviciile prestate de terti aferente altor activitati

Cheltuieli cu serviciile prestate de terti (ex. outsourcing), inclusiv cheltuiala cu angajatii externi, aferente altor activitati, in perioada analizata.

oG-RO-014a

Cheltuiala cu redeventa aferenta altor activitati

Redeventa platita de compania de apa autoritatilor locale, aferenta altor activitati.

oG-RO-014b

Cheltuieli cu penalitati pentru neconformare aferente altor activitati

Cheltuieli cu penalitati pentru neconformare, aferente altor activitati.

oG-RO-016 Alte cheltuieli de exploatare aferente altor activitati

Alte cheltuieli de exploatare, neincluse in categoriile de mai sus, aferente altor activitati, in perioada analizata.

oG-RO-005 Total cheltuieli din exploatare aferente altor activitati

Totalul cheltuielilor de exploatare, intretinere si cu forta de munca interna, in perioada analizata, aferente altor activitati.

Aceasta variabila trebuie sa fie echivalenta cu suma oG-RO-012 + oG-RO-011 + oG-RO-008a+ oG-RO-008b + oG-028 + oG-RO-021 + oG-RO-009 + oG-RO-014a+ oG-RO-014b + oG-RO-016


93

Date operationale privind alte activitati

Tabel 3.22. Variabile operationale privind alte activitati [24]

Cod


oD-RO-001 Consum de energie electrica pentru alte activitati (kWh)

Consum total de energie aferent altor activitati, in perioada analizata.

oG-RO- 011a

Tarif mediu energie pentru alte activitati (RON/kWh)

Tariful mediu pentru consumul de energie aferent altor activitati (RON/kWh)

Aceasta variabila este egala cu oG-RO-011/ oD-RO-001

oB-RO-001 Numar personal aferent altor activitati (inclusiv personalul indirect repartizat) (Nr.)

Numarul total al personalului companiei aferent altor activitati, la data de referinta.

oG-RO-008c

Salarii brute pentru angajatii pentru alte activitati (RON/angajat/luna)

Salarii brute pentru angajati pentru alte activitati (RON/angajat/luna)

Aceasta variabila este egala cu oG-RO-008a / oB-RO-001/12

oG-RO-008d

Taxe aferente pentru angajatii pentru alte activitati (RON/angajat/luna)

Taxe aferente pentru angajati pentru alte activitati (RON/angajat/luna)

Aceasta variabila este egala cu oG-RO-008b / oB-RO-001/12

3.8.3.2 Variabile financiare generale

Contul de profit si pierdere

Tabel 3.23. Variabile referitoare la contul de profit si pierdere [24]

Cod


tG-RO-030 Venituri financiare Total venituri financiare, realizate de societate in perioada de evaluare.

tG-RO-029a

Cheltuieli cu dobanzile Cheltuieli cu dobanzile societatii, pe durata perioadei de evaluare.

tG-RO-029b

Cheltuieli cu diferente de curs valutar

Cheltuieli cu diferente de curs valutar ale societatii, pe durata perioadei de evaluare.

tG-RO-029c

Alte cheltuieli financiare

Alte cheltuieli financiare ale companiei in timpul perioadei de evaluare.

tG-RO-015 Profitul sau Pierderea din Activitatea Extraordinara

Profitul sau pierderea din activitatea extraordinara in timpul perioadei de evaluare

tG-RO-055 Impozit pe profit Impozitul pe profitul brut al companiei

tG-RO-056 Profitul sau Pierderea Neta

Profitul net dupa plata de dobanzi si taxe ale companiei, la sfarsitul anului fiscal.

(G-RO-002+wG-RO-002) – (G-RO-005+wG-RO-006)+( tG-RO-030- tG-RO-029a- tG-RO-029b- tG-RO-029c) + tG-RO-015 - tG-RO-055


94

Bilantul contabil

Tabel 3.24. Variabile referitoare la bilantul contabil [24]

Cod


tG-RO-062 Active imobilizate Activele imobilizate ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-062a + tG-RO-062b + tG-RO-062c

tG-RO-062a

Imobilizari necorporale Imobilizari necorporale ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-062b

Imobilizari corporale Imobilizari corporale ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-062c

Imobilizari financiare Imobilizari financiare ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-049 Active circulante Activele circulante includ numerarul la banca si in casa, creantele si stocurile societatii la sfarsitul anului

tG-RO-051 + tG-RO-038 ++ tG-RO-040 + tG-RO-062

tG-RO-051 Stocuri Stocurile companiei la sfarsitul anului

tG-RO-038 Creante Creantele companiei la sfarsitul anului

tG-RO-038a + tG-RO-038b

tG-RO-038a

Creante comerciale Creantele comerciale ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-038b

Alte creante Creante de la alti debitori ai companiei la sfarsitul anului

tG-RO-040 Investitii pe termen scurt

Investitii pe termen scurt ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-063 Casa si conturi asimilate

Casa si conturile asimilate ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-064 Cheltuieli in avans Cheltuielile in avans ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-053 Datorii pe termen scurt Datoriile pe termen scurt includ obligatiuni, partea curenta a datoriilor pe termen lung si datoriile diverse pe termen scurt ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-053a + tG-RO-053b + tG-RO-053c + tG-RO-053d

tG-RO-053a

Sume datorate institutiilor de credit pe termen scurt

Sumele datorate de catre companie institutiilor de credit pe termen scurt la sfarsitul anului

tG-RO-053b

Datorii comerciale furnizori pe termen scurt

Datoriile comerciale catre furnizori, cu exceptia furnizorilor de imobilizari pe termen scurt, ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-053c

Datorii comerciale -furnizori de imobilizari pe termen scurt

Datoriile comerciale- furnizori de imobilizari pe termen scurt ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-053d

Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale pe termen scurt

Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale pe termen scurt ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-052 Datorii pe termen lung Suma imprumuturilor si datoriilor financiare pe termen lung ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-052a

Sume datorate institutiilor de credit pe termen lung

Sumele datorate institutiilor de credit pe termen lung ale companiei la sfarsitul anului.


95

Cod


tG-RO-052b

Datorii comerciale –furnizori pe termen lung

Datoriile comerciale cu exceptia celor datorate furnizorilor de imobilizari pe termen lung ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-052c

Datorii comerciale -furnizori de imobilizari pe termen lung

Datoriile comerciale pe termen lung, datorate furnizorilor de imobilizari ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-052d

Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale pe termen lung

Alte datorii, inclusiv datoriile fiscale si datoriile privind asigurarile sociale pe termen lung ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-065 Provizioane Provizioanele companiei

tG-RO-066 Venituri in avans si subventii pentru investitii

Veniturile in avans si subventii pentru investitii ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-066a

Subventii pentru investitii

Subventiile pentru investitii ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-066b

Venituri inregistrare in avans

Veniturile inregistrate in avans ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-048 Capital si rezerve Capitalul si rezervele companiei la sfarsitul anului

tG-RO-048a + tG-RO-067 + tG-RO-068 + tG-RO-069 + tG-RO-070a + tG-RO-070b + tG-RO-071 + tG-RO-072

tG-RO-048a

Capital Capitalul companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-067 Prime de capital Primele de capital ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-068 Rezerve din reevaluare

Rezervele din reevaluare ale companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-069 Rezerve Rezervele companiei la sfarsitul anului

tG-RO-070a

Profitul sau pierderea reportata

Profitul sau pierderea reportata a companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-070b

Profitul sau pierderea exercitiului financiar

Profitul sau pierderea exercitiului financiar al companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-071 Repartizarea profitului Repartizarea profitului companiei la sfarsitul anului.

tG-RO-072 Patrimoniul public Patrimoniul public operat de catre companie la sfarsitul anului.

tG-RO-050 Activ Suma activelor necorporale, imobilizari corporale, active financiare, active circulante si cheltuieli in avans ale companiei la sfarsitul anului

tG-RO-062 + tG-RO-049 + tG-RO-064

tG-RO-073 Pasiv Suma datoriilor pe termen scurt, provizioanelor, veniturilor in avans si a subventiilor pentru investitii, datoriilor pe termen lung si a capitalului si rezervelor

tG-RO-053+tG-RO-052+tG-RO-065+tG-RO-066 + tG-RO-048


96

3.8.3.3 Variabile privind resursele umane

Tabel 3.25. Variabile referitoare la resursele umane [24]

Cod


B-RO-006 Numarul de angajati directi aferenti activitatii de apa (Nr.)

Numarul de angajati directi aferenti activitatii de apa ai companiei

Angajatii pot include personalul permanent si cel temporar

wB-RO-008 Numarul de angajati directi aferenti activitatii de canalizare epurare (Nr.)

Numarul de angajati directi aferenti activitatii de apa uzata ai companiei


tB-RO-014 Numarul de angajati indirecti (transport, reparatii, proiectare) (Nr.)

Numarul de angajati indirecti (transport, reparatii, proiectare) ai companiei


tB-RO-017 Numarul de personal din biroul UIP (ISPA+POS) (Nr.)

Numarul de personal din biroul UIP (ISPA+POS) al companiei


tB-RO-002 Numarul personalului general si administrativ (Nr.)

Numarul total de angajati dedicati consiliului de administratie, administratiei centrale, planificarii strategice, marketingului si comunicarii, relatiilor cu alte parti interesate, juridice, auditului intern, managementului de mediu, dezvoltarii de noi afaceri si sustinerea sistemului informatic, la data de referinta.

Angajatii pot include personalul permanent si cel temporar.

tB-RO-001 Total personal (Nr.) Numarul total de angajati ai companiei de apa la data de referinta.

Angajatii pot include personalul permanent si cel temporar. B-RO-006 + wB-RO-008 + tB-RO-014 + tB-RO-017 + tB-RO-002

tB-RO-018a

Instruire personal protectia muncii (Nr.)

Numarul total de ore de instruire privind protectia muncii in timpul perioadei de evaluare

tB-RO-018b

Instruire personal proceduri ISO (Nr.)

Numar total de ore de pregatire privind procedurile ISO in timpul perioadei de evaluare.

tB-RO-018c Instruire personal pregatire profesionala (Nr.)

Numar total de ore de pregatire profesionala in timpul perioadei de evaluare.

tB-RO-018d

Instruire personal UIP (Nr.)

Numar total de ore de instruire a personalului UIP in timpul perioadei de evaluare.

tB-RO-018e

Alte instruiri (Nr.) Numar total de ore de instruire in alte domenii in timpul perioadei de evaluare.

tB-RO-018 Total instruiri (Nr.) Numarul total de ore de instruire in timpul perioadei de evaluare.

B-RO-018a + B-RO-018b + B-RO-018c + B-RO-018d + B-RO-018e


97

3.8.3.4 Variabile privind suportabilitatea

Tabel 3.26. Variabile privind suportabilitatea [24]

Cod


tCI-RO-104a

Venit gospodarie la nivel national (RON/familie/luna)

Venitul brut cumulat al membrilor unei gospodarii, conform datelor statistice.

Nu este necesar ca indivizii sa aiba un grad de rudenie pentru a fi considerati membrii ai aceleiasi gospodarii.

tCI-RO-104b

Taxe, impozite si alte contributii similare (RON/familie/luna)

Taxele si contributiile aferente venitului gospodariei, la nivel national, conform datelor statistice, pentru anul analizat.

tCI-RO-104 Venit mediu disponibil la nivel national (RON/familie/luna)

Venitul mediu al gospodariei dupa taxe si contributii obligatorii, la nivel national, pentru anul analizat.

CI-RO-104a – CI-RO-104b

tCI-RO-105a

Salariu mediu brut la nivel national (RON/luna)

Salariu mediu brut la nivel national conform datelor statistice, pentru anul analizat.

tCI-RO-105b

Salariu mediu brut la nivelul judetului (RON/luna)

Salariul mediu brut la nivel de judet conform datelor statistice, pentru anul analizat.

tCI-RO-105c

Factor corectie (%) Salariu mediu brut la nivelul judetului / Salariu mediu brut la nivel national

CI-RO-105b / CI-RO-105a

tCI-RO-105 Venit mediu disponibil la nivel de judet (RON/familie/luna)

Venitul mediu net al gospodariei la nivel national × Factor de corectie

CI-RO-104 × CI-RO-105c

tFi-RO-028a

Tarif mediu apa si apa uzata pe m3

Tarif mediu pe m3 apa + tarif mediu pe m3 apa uzata

Fi-RO-028a + wFi-RO-050a

tCI-RO-106 Numar persoane pe gospodarie la nivel national (Nr.)

Numarul mediu de personae din gospodarie conform datelor statistice, pentru anul analizat

3.8.3.5 Indicatori financiari generali

Tabel 3.27. Indicatori financiari generali [24]

Cod


tFi-RO-032a

Perioada de incasare a creantelor (zile)

Valoarea creantelor companiei la momentul de referinta/ Veniturile totale operationale ale companiei in perioada de analiza × 365

tG-RO-038a / (G-RO-002 + wG-RO-002) × 365

tFi-RO-032b

Perioada de plata a furnizorilor (zile)

Sumele de platit furnizorilor la data de referinta/ Veniturile totale operationale ale companiei in perioada de analiza × 365

tG-RO-053b / (G-RO-005 + wG-RO-006 + oG-RO-005 – G-RO-008a - wG-RO-009a – oG-RO-008a – G-RO-008b – wG-RO-009b – oG-RO-008b - G-028 - wG-026 – oG-RO-028 - G-RO-014a - wG-RO-014a – oG-RO-014a) × 365

tFi-RO-054 Rata profitului net (%) Profitul sau pierderea neta/ Veniturile totale operationale +

tG-RO-056 / (G-RO-002 + wG-RO-002 +tG-RO-030)


98

Cod


veniturile financiare

tFi-RO-053 Costul mediu cu un angajat (inclusiv taxe) (RON/angajat/luna)

Costul total cu salariile si taxele aferente/ Numarul total de angajati ai companiei/ 12

(G-RO-008a + wG-RO-009a + oG-RO-008a + G-RO-008b + wG-RO-009b + oG-RO-008b) / (B-001 + wB-001 + oB-RO-001)/12

tFi-RO-041 Rata curenta Creantele si investitiile pe termen scurt/ Furnizorii de plata minus furnizorii de active, alte obligatii, inclusiv taxe si asigurari sociale pe termen scurt si lung si provizioane

(tG-RO-038 +tG-RO-040) / (tG-RO-053b + tG-RO-053d + tG-RO-052d + tG-RO-065)

tFi-RO-007 Total costuri cu forta de munca interna in total costuri operationale fara concesiune si amortizare (%)

Costuri cu forta de munca interna ale companiei / (total costuri operationale – concesiune – amortizare), pe perioada de evaluare x 100

(G-RO-008a + wG-RO-009a +oG-RO-008a+ G-RO-008b + wG-RO-009b +oG-RO-008b) / (G-RO-005 + wG-RO-006 + oG-RO-005 – G-RO-014a- wG-RO-014a – oG-RO-014a - G-028 - wG-026 - oG-RO-028) x 100

tFi-RO-053a

Cost mediu total pe angajat (inclusiv taxe) (RON/angajat/luna)

Costuri cu forta de munca interna a companiei / numar total angajati ai companiei

(G-RO-008a + wG-RO-009a +oG-RO-008a+ G-RO-008b + wG-RO-009b +oG-RO-008b) / (B-001 +wB-001+oB-RO-001) /12

tFi-RO-053b

Venit mediu total pe angajat (RON/angajat/luna)

Venituri totale ale companiei / numar total angajati ai companiei

(G-RO-002 + wG-RO-002 + oG-RO-002)/ (B-001 +wB-001+oB-RO-001)/12

tFi-RO-053c

Profitabilitatea angajatului (Venit pe angajat / cost angajat)

Cost mediu total pe angajat / venit mediu total pe angajat

tFi-RO-053b / tFi-RO-053a

3.8.3.6 Indicatori privind resursele umane

Tabel 3.28. Indicatori privind resursele umane [24]

Cod


tPe-RO-019

Total instruire (ore/angajat/an)

Numar total ore instruire in perioada de analiza/ Numar total angajati ai companiei

tB-RO-018 / tB-RO-001

tPe-RO-019a

Total instruire - fara ISO si protectia muncii (ore/angajat)

Numar total ore instruire in perioada de analiza fara ISO si protectia muncii/ Numar total angajati ai companiei

(tB-RO-018 - tB-RO-018 a- tB-RO-018 b) / tB-RO-001

tPe-RO-019b

Instruire protectia muncii pe angajat (ore/angajat/an)

Numar total ore instruire protectia muncii in perioada de analiza/ Numar total angajati ai companiei

tB-RO-018a / tB-RO-001

tPe-RO-019c

Instruire proceduri ISO pe angajat (ore/angajat/an)

Numar total ore instruire ISO in perioada de analiza/ Numar total angajati ai companiei

tB-RO-018b / tB-RO-001

tPe-RO-019d

Instruire pregatire profesionala pe

Numar total ore instruire pregatire profesionala in perioada

tB-RO-018c / tB-RO-001


99

Cod


angajat (ore/angajat/an)

de analiza/ Numar total angajati ai companiei

tPe-RO-019e

Instruire personal UIP pe angajat (ore/angajat/an)

Numar total ore instruire personal UIP in perioada de analiza/ Numar total angajati ai companiei

tB-RO-018d / tB-RO-001

tPe-RO-019f

Alte instruiri pe angajat (ore/angajat/an)

Numar total ore alte instruiri in perioada de analiza/ Numar total angajati ai companiei

tB-RO-018e / tB-RO-001

Pe-RO-007 Procent angajati directi apa in total angajati (%)

Numarul de angajati directi activitatea de alimentare cu apa/ Numarul total de angajati ai companiei (%)

B-RO-006 / tB-RO-001

wPe-RO-007

Procent angajati directi canal in total angajati (%)

Numarul de angajati directi activitatea de apa uzata/ Numarul total de angajati ai companiei (%)

wB-RO-008/ tB-RO-001

tPe-RO-018a

Procent angajati indirecti in total angajati (%)

Numar angajati indirecti legati de activitatea de apa si apa uzata/ Numarul total de angajati ai companiei, in perioada de analiza

tB-RO-014/ tB-RO-001

tPe-RO-003

Procent angajati general si administrativ in total angajati (%)

Numar angajati general si administrativ/ Numarul total de angajati ai companiei, in perioada de analiza

tB-RO-002 / tB-RO-001

tPe-RO-018b

Procent angajati UIP in total angajati (%)

Numar angajati UIP/ Numarul total de angajati ai companiei, in perioada de analiza

tB-RO-017/ tB-RO-001

Pe-RO-001 Numar angajati directi apa pe bransament (nr/1000 bransamente)

Numarul de angajati directi pe activitatea de apa/ Numarul total de bransamente × 1000

B-RO-006 / C-024 x1000

Pe-RO-001a

Intensitate personal direct apa (nr/1000 bransamente)

Numarul de angajati directi pe activitatea de apa ai companiei/ Numarul total de proprietati conectate * 1000

B-RO-006/ E-001 x 1000)

wPe-RO-002a

Numar angajati directi apa uzata pe racord (nr./1000 racorduri)

Numarul de angajati directi pe activitatea de apa uzata/ Numarul total de racorduri × 1000

wB-RO-008 / wC-029 x1000

wPe-RO-002b

Intensitate personal direct pe proprietate (nr./1000 proprietati)

Numarul de angajati directi pe activitatea de apa uzata ai companiei/ Numarul total de proprietati conectate * 1000

wB-RO-008 / wC-028 x 1000

wPe-RO-002c

Intensitate personal direct apa uzata (nr./milioane m3)

Numarul de angajati directi pe activitatea de apa uzata ai companiei / apa uzata colectata si facturata / 1000000

wB-RO-008 / wF-RO-001 / 1000000

wPe-RO-002

Numar angajati directi apa uzata pe lungime retele de canalizare (nr./100 km)

Numarul de angajati directi pe activitatea de apa uzata ai companiei / lungimea totala a retelei de apa uzata gestionata de companie × 100, la data de referinta

wB-RO-008 / wC-RO-001 x 100


100

3.8.3.7 Indicatori privind suportabilitatea

Tabel 3.29. Indicatori privind suportabilitatea [24]

Cod


tFi-RO-057a

Factura medie (fara TVA) – Metoda consumurilor si tarifelor medii

(Consumul de apa al populatiei pe locuitor x 365 / 1000 / 12 x tariful mediu pe m3 (fara TVA) + Cantitatea totala de apa uzata de la populatie pe locuitor x 365 / 1000/ 12 x Tarif mediu pentru populatie (fara TVA) pentru apa uzata x numarul mediu de persoane din gospodarie

(CI-071 x 365 / 1000 / 12 x Fi-RO-028a + wQs-RO-030a x 365 / 1000 / 12 x wFi-RO-050a) x tCI-RO-106

tFi-RO-057b

Factura medie (cu TVA) – Metoda consumurilor si tarifelor medii

(Consumul de apa al populatiei pe locuitor x 365 / 1000 / 12 x tariful mediu pe m3 (fara TVA) + Cantitatea totala de apa uzata de la populatiei pe locuitor x 365 / 1000/ 12 x Tarif mediu pentru populatie (fara TVA) pentru apa uzata x numarul mediu de persoane din gospodarie x 1.24

(CI-071 x 365 / 1000 / 12 x Fi-RO-028a + wQs-RO-030a x 365 / 1000 / 12 x wFi-RO-050a) x tCI-RO-106 x 1.24

tFi-RO-055a

Factura medie (fara TVA) – Metoda notei de plata medii pe proprietate

Factura medie pe proprietate pentru populatie pentru consumul de apa (fara TVA) + Factura medie pe proprietate pentru populatie pentru apa uzata colectata (fara TVA)

Fi-RO-049b + wFi-RO-052b

tFi-RO-055b

Factura medie (cu TVA) – Metoda notei de plata medii pe proprietate

(Factura medie pe proprietate pentru populatie pentru consumul de apa (fara TVA) + Factura medie pe proprietate pentru populatie pentru apa uzata colectata (fara TVA)) x 1.24

(Fi-RO-049b + wFi-RO-052b) x 1.24

tFi-RO-056a

Indicele de suportabilitate - Metoda consumurilor si tarifelor medii

Factura medie (cu TVA) – Metoda consumurilor si tarifelor medii / Venit mediu disponibil la nivel de judet

tFi-RO-057b / tCI-RO-105

tFi-RO-056b

Indicele de suportabilitate - Metoda consumurilor si tarifelor medii

Factura medie (cu TVA) – Metoda notei de plata medii pe proprietate / Venit mediu disponibil la nivel de judet

tFi-RO-055b / tCI-RO-105

3.8.4 Utilitatea indicatorilor de performanta

Evaluarea valorilor indicatorilor de performanta ai sistemului trebuie sa fie facuta in concordanta cu obiectivele si strategiile definite in prealabil.

Un indicator de performanta nu poate fi evaluat decat daca este comparat cu o valoare de referinta sau un prag de referinta. Aceste valori de referinta pot fi obiective


101

predefinite (obtinute din proiectele de benchmarking sau referinte externe), sau valorile inregistrate anterior ale aceluiasi indicator.

In scopul maximizarii beneficiilor evaluarii, ar trebui sa fie folosita o abordare sistematica. Procedurile de evaluare si rezultatele datelor prelucrate si interpretate trebuie comunicate participantilor la procesul de evaluare, astfel incat toti participanii sa primeasca un feedback in urma evaluarii care sa mentina interesul pentru exercitiul de evaluare.

Consecinta imediata a evaluarii rezultatelor furnizate de analiza indicatorilor de performanta ar trebui sa fie o imbunatatirea procesului de luare a deciziilor. In prima etapa, indicatori de performanta ar trebui sa ofere informatii despre gradul de conformitate si succesul implementarii unor strategii de dezvoltare, acestia reprezentand factori de succes in realizarea obiectivelor propuse. Ca urmare, rezultatele indicatorilor de performanta pot fi utilizate pentru a lua decizii imediate sau pentru a defini strategii pe termen lung.

In cele din urma, se recomanda ca dupa finalizarea evaluarii, echipa de management sa analizeze si sa revizuiasca procesul, cu scopul de a imbunatati atat procedura generala cat si etape detaliate; in multe cazuri, apare situatia in care o anumita activitate sa necesite o personalizare a procesul pentru a corespunde cu altor proceduri de audit.

In cazul in care comparatiile externe se vor face in scopuri de benchmarking, acest lucru poate necesita, de asemenea o reevaluarea a indicatorilor inclusi in evaluarea initala.

In cazul in care indicatorii de performanta sunt destinati utilizarii in benchmarking-ul metric, ar putea fi necesar sa se compare cu indicatorii inregistrati de alte utilitati care desfasoara activitati similare, cu alte organizatii, cu obiective prestabilite sau alte standarde de referinta.

Toate procesele de benchmarking sunt destinate sa faca parte dintr-un proces continuu de imbunatatire a performantelor unui operator. Este evident faptul ca definirea obiectivelor si strategiilor si implementarea pentru atingerea si mentinerea nivelului de performanta este o sarcina periodica pentru managementul oricarei organizatii.

Indicatorii de performanta nu sunt un scop in sine, desi pot juca un rol-cheie, conducand catre gestionarea mai eficienta a activitatii si abordarea sistematica pentru a atinge se obiectivele.

Cu toate acestea, beneficiile punerii in aplicare a unui sistem de masurare a performantei pe baza indicatorilor de performanta conduc odata cu trecerea timpului la rafinarea si asimilarea acestuia in activitatea curenta.

Se intampla destul de des ca operatorul sa renunte la implementarea sistemului in cazul in care implementarea metodei nu se realizeaza cu succes din primele faze de implementare din care nu sunt obtinute rezulate palpabile. Din aceste motiv, punerea in aplicare a unui sistem de indicatori de performanta trebuie sa fie privit ca un proiect cu implementare pe termen mediu.

Daca resursele alocate proiectului sunt limitate, este de preferat sa se reduca marimea sistemului de indicatori pentru a extinde durata de viata a proiectului, obtinand o utilizare pe o perioada mai mare comparativ cu utilizarea o singura data a unui set complet de date.

Experienta face diferenta, iar indicatorii deperformanta sunt cel mai clar exemplu.

Capitolul 4. Aplicarea benchmarkingului in industria apei din Romania. Studiu de caz

102

4 Aplicarea benchmarkingului in industria apei din Romania. Studiu de caz

4.1 Metodologia adoptata

Abordarea de benchmarking folosita si recomandata pentru exercitiile de benchmarking viitoare este cea propusa de IWA [23], respectiv evaluarea si imbunatatirea performantelor.

De la publicarea sa, sistemul de indicatori de performanta al IWA a devenit standardul industriei in domeniu. Manualele IWA pentru serviciile de apa si apa uzata, prezinta liste de indicatori si variabile pentru calcularea acestor indicatori si reprezinta un punct de pornire bun pentru proiectarea unui sistem de evaluare a performantei.

Etapa de evaluare a performantelor stabileste cat de eficient sau la ce standard opereaza o anumita companie sau se realizeaza o functie, o sarcina sau un proces. Aceasta evaluare se realizeaza prin intermediul indicatorilor de performanta care trebuie comparati cu un valori de referinta (un standard sau o tinta) pentru a obtine o evaluare. Aceasta este numita etapa de evaluare comparativa a performantei.

In etapa de imbunatatire a performantelor sunt identificate si adaptate cele mai bune practici ale operatorilor care au performante mai bune, cu scopul imbunatatirii performantei unei anumite companii pentru o anumita functie sau proces. Aceasta faza necesita participarea mai multor companii sau parteneri de benchmarking pentru a reuni informatii suplimentare, care vor duce la indentificarea si adaptarea celor mai bune practici.

Aceste doua etape sunt partile necesare ale benchmarking-ului definit ca “un instrument pentru imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici”.

Urmatoarele conditii preliminare sunt necesare pentru efectuarea unui exercitiu de benchmarking de succes:

- operatorii regionali de apa din Romania (OR) recunosc importanta Benchmarking-ului ca instrument de management testat si demonstrat in timp pentru a imbunatati performanta, a creste transparenta operatiunilor si a asigura conformarea cu directivele UE relevante din sectorul apei, in special cu Directiva privind Calitatea Apei si Directiva privind epurarea apelor uzate urbane;

- operatorii regionali de apa din Romania vor participa pe baza de voluntariat in cadrul Programului National de Benchmarking, definit ca procesul de identificare si de invatare din CELE MAI BUNE PRACTICI din alte companii de apa (nationale si internationale), in cautarea lor pentru imbunatatire continua si performanta;

- operatorii regionali de apa din Romania vor folosi datele lor auditate pentru a calcula indicatorii de evaluare a calitatii serviciilor pe care le ofera, pentru a identifica acei furnizori de servicii de apa cu CELE MAI BUNE PRACTICI;

- operatorii regionali de apa din Romania vor folosi indicatori cheie uniformi pentru cei cinci piloni ai benchmarking-ului: siguranta, calitate, durabilitate, eficienta


103

economica, servicii pentru clienti. Scopul este de a avea o colectare si o publicare uniforma a acestor indicatori-cheie in fiecare exercitiu de benchmarking voluntar al companiilor.

- operatorii regionali de apa din Romania vor utiliza o metodologie de benchmarking acceptata de sectorul de apa romanesc, pe baza Manualelor IWA de Bune Practici in Benchmarking. Metodologia este adaptata la conditiile specifice din Romania, in sectorul de apa si apa uzata, dar metodologia de evaluare a performantelor va ramane in conformitate cu manualul IWA pentru a asigura de asemenea comparatia performantelor cu furnizori internationali de servicii de apa, in special cei din alte state membre ale UE;

- operatorii regionali de apa din Romania, recunosc ca urmatoarele doua premise sunt necesare pentru a face din benchmarking un succes: baza VOLUNTARA (versus impus) si CONFIDENTIALITATEA. Aspectul de voluntariat al benchmarking-ului are o contributie esentiala la recunoasterea si acceptarea acestuia de catre companiile de apa si apa uzata. Rapoartele proiectului de benchmarking contribuie la cresterea transparentei sectorului la nivel national. Operatorii regionali vor avea acces la date individuale ale companiilor si la rezultatele care sunt prezentate in mod confidential in cadrul proiectului. In acest scop, OR vor semna Codul de Conduita in Benchmarking si vor actiona in consecinta;

- daca este cazul, Operatorii de apa regionali din Romania vor juca un rol activ pentru a incuraja derularea benchmarking-ului voluntar si pentru a permite compararea formala cu alti membri;

- operatorii regionali de apa din Romania vor lua toate masurile rezonabile pentru a-i asista pe ceilalti in solicitarile de benchmarking, in special in cazul in care au Cea Mai Buna Performanta si Cele Mai Bune Procese din grup.

Etapele pentru procesul de benchmarking folosite de catre OR in metodologia de benchmarking sunt urmatoarele:

1. Planificarea procesului de benchmarking;

2. Seminar de orientare si instruire;

3. Colectarea si transmiterea datelor;

4. Validarea si analiza datelor;

5. Raportarea datelor preliminare;

6. Seminar de benchmarking;

7. Raportarea finala;

8. Evaluarea;

9. Actiuni de imbunatatire;

10. Revizuirea actiunilor de imbunatatire.


104

Sistemul indicatorilor de performanta se bazeaza pe listele din manualele IWA si este adaptat la nevoile, conditiile si obiectivele operatorilor regionali din Romania. Acesta contine variabile pentru functiile principale ale companiei, respectiv:

- comercial, continand date referitoare la conectarea la serviciu, contoare si consum;

- financiar, cu date operationale referitoare la apa, apa uzata si alte activitati, tarife, contul de profit si pierdere si bilantul contabil;

- balanta apei si apei uzate;

- tehnic-operational, separat pentru activitatile de apa si apa uzata;

- investitii, din surse proprii, sau de la autoritatile locale si POS Mediu;

- resurse umane, continand date referitoare la personalul companiei.

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. Unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametrii (sau derivati din parametrii IWA).

4.2 Descrierea succinta a operatorilor din studiul de caz

Exercitiul de benckmarking a fost initiat in Romania cu ajutorul Bancii Europeane de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), printr-un program privind furnizarea serviciilor de asistenta tehnica si a sprijinului pentru implementarea proiectelor finantate prin intermediul instrumentelor structurale ale Uniunii Europene.

Conform acestui acord, sectorul de apa si apa uzata a fost identificat ca fiind una dintre prioritatile strategice cheie. Prin urmare s-a convenit ca BERD va colabora indeaproape cu Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice (MMSC) si Asociatia Romana a Apei (ARA) pentru a pregati si implementa programele de cooperare tehnica, inclusiv proiectul “Extinderea sistemului de benchmarking pentru Operatoriii Regionali (OR) si sprijin pentru Asociatiile de Dezvoltare Interecomunitara (ADI)”.

„Programul de Benchmarking si Imbunatatire a Performantelor Financiare si Operationale”, a fost implementat implementat in perioada cuprinsa intre ianuarie 2012 si martie 2014 si a fost finantat din EBRD’s Special Shareholder Fund.

In decembrie 2014, responsabilitatea pentru acest proiect a fost transferata catre Ministerul Fondurilor Europene, care va fi un actor cheie in continuarea programului de benchmarking. De asemenea, Autoritatea de Management pentru POS Mediu a fost preluata in structura MFE.

Principalele obiective ale asistentei tehnice sunt consolidarea capacitatii operatorilor regionali si sprijinirea Asociatiilor de Dezvoltare Intercomunitare, astfel incat sa-si indplineasca rolul, conform aranjamentelor institutionale prevazute pentru acest sector.

Aceste obiective se bazeaza pe regionalizarea realizata de catre Guvernul Romaniei, pentru a asigura conformarea cu directivele de apa si apa uzata ale UE.

Programul a inclus doua exercitii de benchmarking, desfasurate pentru a oferi sprijin in vederea imbunatatirii performantei celor 22 de operatori regionali participanti. De


105

asemenea, programul a avut ca rezultat o metodologia de benchmarking, aliniata cu variabilele si indicatorii de performanta ai IWA, dar adaptata sectorului de apa si apa uzata romanesc, permitand comparatia intre companiile de apa si apa uzata locale, dar si cu sistemele europene sau internationale de benchmarking.

Operatorii participanti la acest program au fost: Arges, Bacau, Bihor, Bistrita, Botosani, Braila, Brasov, Buzau, Constanta, Covasna, Dambovita, Dolj, Galati, Iasi, Maramures, Mehedinti, Mures, Prahova, Satu Mare, Sibiu, Timis, Valcea.

4.3 Parametri analizati

Parametri utilizati in exercitiul de benchmarking sunt indicatorii principali utilizati in metodologia IWA, particularizati pentru sectorul de apa si apa uzata din Romania si completati cu indicatori specifici noi, generati de necesitatea prezentarii imaginii detaliate, specifice sectorului de apa si apa uzata din Romania [24].

Tabel 4.1. Indicatori analizati in exercitiul de benchmarking [24]

Nr. crt.

Indicativ Indicator U.M. Valori minime

Valori medii

Valori maxime

Indicatori - apa

1 zCl-070 Consumul total pe locuitor

l/zi 102.58 145.79 180.54

2 zCl-072 Consum mediu pe proprietate

m3/proprietate 96.98 146.32 354.65

3 zCl-072a

Consum populatie pe proprietate pe an

m3/proprietate/an

77.5 109.7 258.8

4 zQS-003 Marime gospodarie

persoane/proprietate 2.3 3.0 6.3

5 QS-003 Gradul de conectare al populatiei

% 24% 48% 68%

6 QS-026 Reclamatii pe bransament

nr/1000 bransamente 10 39 223

7 QS-027 Reclamatii pe client

nr/1000 clienti 9 39 239

8 zQS-027 Reclamatii pe proprietate

nr/1000 proprietati 4 16 68

9 QS-028 Reclamatii legate de presiune

% 4% 24% 63%

10 QS-029 Reclamatii legate de continuitate

% 0% 12% 45%

11 QS-030 Reclamatii legate de calitatea apei

% 0% 17% 58%


106

Nr. crt.


Valori medii

Valori maxime

12 QS-031 Reclamatii legate de intreruperi

% 1% 48% 96%

13 QS-032 Reclamatii si intrebari legate de facturare

nr/1000 clienti 1 20 129

14 Fi-028 Tariful mediu pe m3 (fara TVA)

RON/m3 2.4 3.1 4.4

18 zOp-028 Pierderi pe reteaua de distributie

m3/km/zi 9.5 30.6 64.6

19 Op-028 Pierderi totale m3/km/zi 5.00 25.20 70.66

20 zOp-027

Pierderi pe reteaua de distributie pe bransament

l/bransament/zi

128.6 608.5 1983.5

21 Op-027 Pierderi totale pe bransament

l/bransament/zi 71.9 453.8 1291.3

22 Op-031 Total avarii pe retele

nr / 100 km 0 1 2

23 NRW (apa care nu aduce venituri)

% 8% 25% 78%

24 zOp-023 NRW pe proprietate

m3/proprietate 90 102 218

26 Op-016

Procent reabilitare si inlocuire conducte

%

0% 5% 20%

27 Pe-001 Numar angajati directi pe bransament

nr / 1000 bransamente 3 7 17

28 zPe-001 Intensitate personal direct

nr / 1000 proprietati 1 3 9

Indicatori - apa uzata

29 zwCl-

EBC-005

Cantitatea totala de apa uzata pe locuitor

l/zi 24.8 47.5 70.9

30 zwCl-

EBC-002

Cantitatea totala de apa uzata pe proprietate

m3/proprietate 113.9 192.1 548.4

31 zwCl-

EBC-001c

Cantitatea totala de apa uzata de la populatie pe locuitor

l/zi

24.8 47.5 70.9

32 zwQS-003 Marime gospodarie

persoane/proprietate

33 wQS-001

Gradul de conectare al populatiei la servicii de canalizare

%

29.56% 72.51% 92.56%


107

Nr. crt.


Valori medii

Valori maxime

34 wQS-019 Total reclamatii nr / 1000 locutitori /an 1 14 22

35 wQS-020 Reclamatii legate de blocaje

nr / 1000 locutitori /an 0 12 21

36 wQS-021 Reclamatii legate de inundatii


37 wQS-022 Reclamatii legate de poluare


38 wQS-023 Reclamatii legate de mirosuri


39 wQS-024 Reclamatii legate de rozatoare


40 wQS-026 Alte reclamatii nr / 1000 locutitori /an 0 1 8

41 zwFI-EBC-

002 Tariful mediu pe m3 (fara TVA)

RON/m3 0.80 1.67 3.20

42 wFi-013

Procentul costului cu energie in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

%

3% 9% 17%

43 wFi-014

Procentul costului cu materii prime si materiale in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

%

6% 10% 17%

44 wFi-011

Procentul costului cu personalul in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

%

38% 51% 69%

45 Wfi-012

Procentul costului cu serviciile prestate de terti in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

%

2% 12% 21%


108

Nr. crt.


Valori medii

Valori maxime

46 Wfi-015

Procentul altor cheltuieli in total costuri de exploatare fara amortizare si redeventa

%

9% 18% 41%

47 wFi-031

Indicatorul de acoperire al costurilor din exploatare

ratie

0.86 1.28 1.85

48 wOp-EBC-

007

Consumul total energetic pe m3 de apa uzata din canalizare

kWh /m3

0.00 0.05 0.20

49 wFi-006

Cost unitar din exploatare pe lungime de retea de canalizare

RON/km retea de canalizare

17058 39309 60077

50 wFi-008

Cost unitar din exploatare fara amortizare si redeventa pe lungime de reata de canalizare

RON/km retea de canalizare

14247 36538 58573

51 wFi-005 Costuri unitare din exploatare pe p.e.

RON/p.e. 62 133 238

52 wFi-007

Costuri unitare din exploatare fara amortizare si redeventa pe p.e.

RON/p.e.

57 123 229

53 wFi-001 Venitul din exploatare pe p.e.

RON/p.e. 53 158 255

54 wOp-001 Inspectii canalizare/an

% 0% 15% 74%

55 wOp-034 Blocaje in reteaua de canalizare

nr / 100 km 0 5 11

56 wEn-009

Cantitatea de namol depusa la deponeu ecologic

%

0% 79% 100%

57 wEn-010

Cantitatea de namol valorificata energetic (incinerator)

%

0% 0% 0%

58 wEn-011 Alta valorificare a namolului (mentionati)

% 0% 21% 100%


109

Nr. crt.


Valori medii

Valori maxime

59 wEn-006 Productie namol la statiile de epurare

kg. s.u. /p.e. 1.16 81.11 847.37

60 wOp-018

Consumul energetic pe p.e. la statia cea mai mare operata

kWh /p.e.

1.54 70.83 609.80

61 wPe-001

Numar angajati pe p.e. la statia cea mai mare operata

nr. / 1000 p.e.

5 12 25

62 zwCl-

EBC-004a

Apa uzata tratata in statiile de epurare pe p.e.

m3/p.e.

15 839 9173

63 wOp-021

Procent reabilitare si inlocuire conducte - buget local sau proprii

%

0% 1% 12%

64 zwPe-001 Numar angajati directi pe 1000 racorduri

nr / 1000 racorduri 5 12 25

65 zwPe-

EBC-002 Intensitate personal direct

nr / milioane m3 6 19 86

In tabel s-au calculat valorile minime, medii si maxime pentru indicatorii respectivi, pentru a putea mai bine localiza plasarea unuia sau altuia dintre operatorii analizati.

4.4 Rezultate obtinute si interpretari ale acestora

Rezultatele raportate de operatorii implicati, au acoperit in mare parte indicatorii ceruti prin acest exercitiu. Indicatorii nu au putut fi completati in totalitate de catre toti operatorii din cauza lipsei datelor, dar acest lucru nu influenteaza valabilitatea raportarii.

Datele raportate prezinta un grad relativ ridicat de incredere, marea majoritate a participantilor au constientizat faptul ca numai o prezentare fidela a realitatii poate conduce la imbunatatirea ulterioara a performantelor in activitatatea desfasurata.

Analiza datelor este extrem de complexa, se pot realiza corelatii intre diversi parametri care sa ofere o imagine completa asupra modului de functionare al unui sistem de alimentare cu apa.

In cele ce urmeaza sunt prezentate o serie de analize realizate in urma datelor raportate de consumatori.


110

4.5 Analiza parametrilor colectati de la operatori

4.5.1 Indicatori tehnici

Un parametru important privind operarea sistemului, pe care orice operator incearca sa-l maximizeze il reprezinta gradul de conectare la serviciul de alimentare cu apa.

Un grad de conectare ridicat reprezinta o potentiala sursa de venit pentru mentinerea activitatii, iar din acest motiv toti operatorii acorda o atentie speciala gradului de conectare. Sunt multe situatii in care gradul de contorizare este mic, iar consumurile de apa sunt mari.

Un grad mare de conectare nu reprezinta insa garantia incasarilor pe masura consumurilor reale.

In figura urmatoare sunt prezentate procentual valorile inregistrate pentru gradul de conectare al populatiei la sistemul centralizat de alimentare cu apa, respectiv procentul locuitorilor contorizati din totalul celor conectati la sistem.

Figura 4.1. Gradul de conectare al populatiei si gradul de contorizare al consumatorilor conectati

Dupa cum se poate observa din graficul anterior, sunt operatori la care gradul de contorizare tinde catre 100% (Iasi, Maramures, Mures, Botosani, Valcea), dar la care gradul de conectare este redus.

Spre exemplu, gradul de conectare al locuitorilor sa sistemul centralizat este in jur de 50% pentru Iasi si Botosani, dar racordurile sunt contorizate integral.


111

Pentru acesti operatori este evident faptul ca tinta in viitorul apropiat o reprezinta racordarea integrala a potentialilor consumatori.

Analiza cantitatilor de apa consumate pe cap de locuitor si gradul de contorizare sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.2. Cantitati de apa consumate si gradul de contorizare al consumatorilor conectati

In figura anterioara se observa ca exista situatii in care consumul de apa pe locuitor prezinta valori foarte mari, comparativ cu media valorilor celorlalti operatori, (Dolj, Constanta, Covasna, Timis), iar acest lucru poate fi explicat prin gradul redus de contorizare ce conduce la consumuri abuzive prin facturare de tip pausal.

Conform Ordinului 343/2010, ANRSC la art.28(3) [25], cantitatea de apa facturata are o valoare maxima impusa, iar orice consum care depaseste valoarea impusa nu poate fi recuperat de operator.

Din acest motiv cresterea gradului de contorizare reprezinta o urgenta in ceea ce priveste masurile necesare pentru eficientizarea operarii sistemelor de alimentare cu apa.

De asemenea, in cazul in care apar consumuri mari, care nu sunt justificate, este necesara o analiza si a altor parametri care pot conduce la cresteri ale consumurilor.

Astfel este necesara o analiza privind corelarea cantitatilor de apa care nu aduce venituri cu consumurile de apa inregistrate. In acest fel se pot identifica situatiile anormale ale consumurilor.


112

Figura 4.3. Consumul casnic pe locuitor si apa care nu aduce venit

Analiza cantitatilor de apa care nu aduce venit pune in evidenta faptul ca majoritatea operatorilor inregistreaza valori de peste 50% apa care nu aduce venit din cantitatea totala injectata in sistem. Se observa ca nu exista o corelatie intre consumul de apa si cantitatea de apa care nu aduce venit, din acest motiv reducerea cantitatilor de apa necesita o analiza interioara in cadrul fiecarui operator.

Pentru exemplificare se prezinta bilantul apei pentru sistemul de alimentare Botosani, care include municipiul Botosani si localitatile Catamarasti-Deal, Rachiti si Cismea:


113

Volum total anual injectat in sistem

16,953,530

m3/an

Consum autorizat

6,189,026

m3/an

Consum autorizat facturat

5,500,812

m3/an

Consum contorizat facturat

5,152,265 m3/an

Apa care aduce venituri

5,500,812

m3/an

Consum necontorizat facturat

348,556 m3/an

Consum autorizat nefacturat

688,214

m3/an

Consum contorizat nefacturat

688,214 m3/an

Apa care nu aduce venit

11,452,717

m3/an Consum necontorizat nefacturat

0 m3/an

Pierderi de apa

10,764,503

m3/an

Pierderi aparente

0 m3/an

Consum neautorizat

0 m3/an

Erori ale contorilor si din prelucrarea datelor

0 m3/an

Pierderi reale

10,764,503

m3/an

Piereri pe artere si/sau conductele de distributie

2,543,029 m3/an

Piereri si deversari la inmagazinare

847,676 m3/an

Pierderi pe bransamente pe traseul in amonte de contor

7,373,798 m3/an

Sunt situatii in care operatorii au un control bun al sistemului, in care cantitatile de apa care nu aduce venit au valori ce se incadreaza in limitele acceptate pe plan international pentru sisteme performante (Buzau 22%, Dolj 28%).

De asemenea pentru aceeasi operatori se inregistreaza si consumurile extreme minime si maxime, Buzau 81 l/om,zi si Dolj 132 l/om zi, ceea ce demonstreaza ca nu exista o legatura directa intre consumurile inregistrate si cantitatile de apa care nu aduce venit. Cu atat mai interesant este cazul operatorului din Dolj la care gradul de contorizare este de numai 72%. Gradul mic de contorizare pentru acest operator arata clar ca exista resurse pentru reducerea volumelor de apa care nu aduce venit prin cresterea gradului de contorizare, iar acest obiectiv devine prioritar pentru cresterea eficientei in operare a operatorului din Dolj.

In vederea diminuarii cantitatilor de apa care nu aduce venit este necesara o interventie asupra fiecarei componenta a apei care nu aduce venit:

- consumul autorizat nefacturat;

- pierderi aparente;


114

- pierderi reale.

Pierderile de apa conduc indirect la necesitatea captarii, tratarii si transportului unor mari volume de apa pentru satisfacerea cererii consumatorilor. Se estimeaza ca operatorii de apa consuma intre 8 si 10% din puterea totala utilizata pe ansamblul unei tari, iar energia poate reprezenta pana la 65% din bugetul operatorilor de apa [26].

In SUA, operatorii de apa sunt cei mai mari consumatori de energie, consumul anual fiind de 75 miliarde kWh sau aproximativ 3% din energia electrica totala generata in tara (Von Sacken) [27]. Estimativ, 5-7 miliarde kWh din energia generata in SUA este consumata anual cu apa ce nu aduce venituri. Controlul pierderilor de apa este un obiectiv esential in managementul energiei.

Pentru reducerea consumului autorizat nefacturat masurile ce se impun au un caracter limitat de aplicabilitate practica deoarece consumul autorizat nefacturat include cantitati de apa pentru: stingerea incendiilor si antrenamentul de stingere al incendiilor, spalarea aductiunilor si a canalelor, curatirea rezervoarelor de inmagazinare, umplerea autocisternelor cu apa, apa consumata din hidranti, spalarea strazilor, stropirea gradinilor orasenesti, fantani publice, protectie impotriva inghetului.

Pot exista elemente asupra carora sa se intervina (ex. spalarea strazilor si udarea spatiilor verzi sa nu se mai realizeze cu apa potabila), dar impactul asupra cantitatilor de apa care nu aduce venit este relativ redus. Este necesara o analiza tehnico-economica asupra tuturor elementelor care pot interveni in diminuarea acestei componente.

Reducerea cantitatilor de apa care nu aduce venit generate de pierderile aparente se poate realiza printr-o evaluare si administrare a componentele pierderilor aparente la nivelul fiecarui operator, pentru propriul sistem, in sensul:

elaborarii planurilor de verificare periodica a contorilor si stabilirii variatiei erorilor fata de clasa de precizie a acestora;

adoptarea unor sisteme de contori avand clase de precizie ridicate;

evaluarea si corectarea erorilor de procedura de calcul si de inregistrare - datorata diferentelor dintre datele citirilor contorului la sursa si citirile contorilor clientilor, estimarii incorecte pentru contorii opriti, ajustarii la citirile originale ale contorilor, calculelor numerice incorecte, erorilor programelor de calculator;

reducerea consumul neautorizat apare in cazul extinderilor legale sau ilegale, eliminarea folosirii abuziva a hidrantilor si eliminarea bransamentelor ilegale.

Pierderile reale (fizice) reprezinta volume de apa pierdute prin avarii la conducte, bransamente, aductiuni si deversari prin preaplinurile rezervoarelor de inmagazinare. Reducerea acestei componente a apei care nu aduce venit genereaza cel mai mare efort financiar pentru pentru operator, iar cele mai frecvente cauze ale aparitiei pierderilor reale sunt:

- utilizarea unor conducte si armaturi neadecvate care detemina cuplari imperfecte;

- selectarea materialului conductei fara a lua in considerare caracterul corosiv al apei si solului;


115

- lipsa unui control de calitate in ceea ce priveste imbinarea conductelor la punerea in opera;

- teste de presiune ineficiente pentru conducte si armaturi inainte de punerea in functiune;

- miscari ale solului, in mod special in situatiile in care conductele sunt pozate in argile contractile;

- efectul de lovitura de berbec ce poate conduce la deranjarea imbinarilor conductelor si armaturilor;

- calitatea improprie a bransamentelor;

- dificultati legate de detectarea scurgerilor la imbinari.

Odata cu varsta sistemului, exista o tendinta pentru o rata de crestere naturala a pierderilor reale prin noi scurgeri si avarii, unele dintre ele nefiind raportate Serviciului Public. Aceasta tendinta de crestere a pierderilor reale trebuie controlata si administrata prin combinatii ale celor patru componente ale Managementului pierderilor reale si anume:

controlul pierderilor active (capacitatea de localizare a pierderilor neraportate);

managementul presiunii: controlul si actiunea pentru cresterea sau descresterea acesteia in functie de variatia necesarului de apa;

rapiditatea si calitatea reparatiilor;

managementul infrastructurii retelei de distributie.

Analiza corelatiilor existe intre cantitatile de apa care nu aduce venit si pierderile fizice de apa raportate de operatorii participanti la exercitiul de benchmarking, este prezentata in figura urmatoare.

Se poate observa ca in cele mai multe situatii exista o corelatie intre nivelul pierderilor si apa care nu aduce venit, iar acest lucru semnifica faptul ca pierderile reale de apa reprezinta elementul principal ce genereaza apa care nu aduce venit.

La o serie de operatori: Buzau, Constanta, Covasna, Dolj, Galati, Iasi, practic cele doua curbe coincid, ceea ce arata ca masurile prioritare necesare pentru eficientizarea serviciului sunt cele de depistare a pierderilor si reabilitare a infrastructurii existente.

Pentru alti operatori: Bistrita, Braila, Prahova, Satu Mare se inregistreaza nivele mari ale cantitatilor de apa care nu aduce venit, in conditiile in care sunt raportate cele mai mici cantitati de apa pierduta fizic.

In aceasta situatie este necesara si investigarea gradului de contorizare pentru a verifica daca pentru respectivii operatori apa care nu aduce venituri este reprezentata de cantitatile de apa utilizate ilegal sau exista o serie de pierderi nedetectabile.

Se constata ca pentru toti acesti operatori gradul de contorizare este scazut si de asemenea gradul de conectare este scazut, din acest motiv actiunile acestor operatori trebuie sa se focuseze preponderent pe celelalte componente (consum autorizat nefacturat si pierderi aparente) pentru reducerea cantitatilor de apa care nu aduce venit, concomitent cu cresterea gradului de conectare si contorizare.


116

Reducerea pierderilor reale de apa implica o analiza detaliata a starii retelei de distributie. Este necesara o analiza a avariilor aparute in retea pentru a depista legatura intre avarii si pierderile fizice.

Figura 4.4. Pierderi reale totale si apa care nu aduce venit

Datele legate de numarul de avarii si pierderile fizice de apa raportate de operatori sunt prezentate in figura urmatoare.

Dupa cum se poate observa nu exista nici o corelatie intre numarul de avarii si pierderile de apa raportate. De exemplu avariile raportate de operatorul din Sibiu sunt cele mai mici, in conditiile in care pierderile de apa inregistreaza valori dintre cele mai mari, iar pentru Constanta se raporteaza cel mai mare numar de avarii in conditiile in care pierderea de apa se situeaza la un nivel mediu comparativ cu ceilalti operatori.


117

Figura 4.5. Pierderi reale totale si numarul de avarii in reteaua de distributie

Situatia inregistrata la operatorul din Sibiu arata faptul ca pierderea de apa apare la bransamente, de aceea pentru acest operator si pentru altii aflati in aceeasi situatie, este necesara o inlocuire a bransamentelor vechi, deoarece o inlocuire a conductelor retelei de distributie fara inlocuirea bransamentelor nu poate conduce la cresterea eficientei operarii. Aici ar putea fi cazul unor erori de raportare, intrucat daca se analizeaza distinct indicatorii:

Pierderi reale pe conectare pe zi (litri/conectare*zi)

947.68

Pierderi reale pe lungimea conductelor (m³/km/zi)

39.62

Pierderi din distributie pe conectare (m³/conectare)

352.27

se observa ca avariile in retea nu pot sa fie zero, intrucat pierderile reale pe lungimea conductelor sunt de aproape 40 m3/km/zi, ceea ce plaseaza operatorul din Sibiu undeva peste nivelul mediu al acestui indicator, pentru operatorii analizati.

Din situatia operatorului din Constanta, avarii frecvente si pierderile fizice mentinute la un nivel mediu, se poate trage concluzia ca acest operator are pus la punct serviciul de depistare a avariilor, iar viteza de interventie a acestuia contribuie la mentinerea pierderilor la un nivel controlat. Pentru acest operator masura prioritara consta in inlocuirea conductelor vechi la care apar avarii frecvente.


118

Un alt aspect important al eficientei operarii il reprezinta eficienta investitiilor propuse pentru reabilitarea sistemului. In stabilirea masurilor de reabilitate a sistemelor sau partilor componente ale acestora, pe langa aspectele tehnice care determina solutiile de reabilitare ce trebuie adoptate, este neceasara si o analiza economica ce va conduce la o prioritizare a lucrarilor si o esalonare a investitiilor necesare.

Luand in considerare costurile de investitie pentru inlocuirea a 1 m de conducta, de diferite diametre, si perderile de apa raportate de operatori, se poate determina volumul de apa ce trebuie recuperat din apa pierduta, astfel incat sa se recupereze costurile de investitie cu inlocuirea conductei, din economia realizata prin reducerea pierderii de apa.

Acest volum de apa ce necesar a fi recuperat reprezinta pragul de rentabilitate intre investitie si reducerea costurilor variabile de operare pentru solutia propusa.

Pentru a se sustine financiar, reabilitarea unui metru de conducta din reteaua de distributie trebuie sa genereze o reducere a costurilor corespunzatoare unei valori de actualizare neta nula (VAN=0), echivalent cu pragul de rentabilizare.

Considerand o perioada medie de viata a conductelor retelelor de distributie de 50 de ani si un factor anual crestere a costurilor de 1% in termeni reali, s-au calculat pragurile de rentabilizare necesare pentru diferite diametre, in conditiile preturilor de cost utilizate pentru lucrarile de reabilitare din Romania.

Valorile calculate sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.6. Pragul de rentabilizare intre investitii si reducerea costurilor variabile de operare pentru diferite diametre din reteaua de distributie [28]


119

Dupa cum se poate observa din figura anterioara costurile necesare ce trebuie recuperate pentru fiecare diametru de conducta inlocuita sunt foarte mari, ceea ce conduce la ideea ca nu este fezabil sa fie inlocuita intreaga zona afectata. Inlocuirea conductelor poate fi realizata eficient din punct de vedere economic numai atunci cand costurile cu inlocuirea conductelor este egal sau mai mic cu rate de profit generata de recuperarea pierderilor reale de apa.

Considerand costurile unitare ale apei potabile pentru fiecare operator si pragul de rentabilizare pentru conductele de diferite diametre se poate calcula pentru fiecare operator media minima a reducerilor de apa pierduta necesara a fi recuperata pentru atingerea rentabilitatii investitiilor.

In figura urmatoare sunt prezentate volumele minime de apa pierduta ce trebuie recuperate pentru a deveni rentabile investitiile pentru reabilitarea conductelor pentru operatorii analizati. Valorile au fost calculate considerand o valoare medie de rentabilitate pentru intreaga gama de diametre prezentata in figura anterioara.

Figura 4.7. Volumele minime necesare de reducere a apei pierdute pentru atingerea pragului de rentabilizare a investitiilor pentru diferiti operatori din Romania [28]

Din punct de vedere strict financiar in unele situatii pare a nu fi fezabila inlocuirea conductelor, dar mentinerea unor conducte avariate nu este o solutie acceptabila din punct de vedere tehnic, chiar daca costurile sunt foarte mari si recuperarea investitiilor se face intr-o perioada foarte lunga de timp. Analiza si decizia inlocuirii conductelor trebuie facuta


120

pe o analiza multicriteriala, deoarece aspectele financiare sunt importante, dar nu sunt singurele implicate in decizia de reabilitare.

Este necesara o analiza multicriteriala in care sa se tina cont de cele mai afectate conducte si o esalonare a investitiilor, mai ales ca nu se poate inlocui reteaua in totalitate datorita nivelului investitiilor si timpului disponibil pentru implementarea lucrarilor.

4.5.2 Indicatori economici

Obiectivul principal al fiecarui operator economic il reprezinta realizarea de profit. Pentru genera profit, in orice activitate economica trebuie sa se minimizeze costurile componentelor generatoare de cheltuieli la limita rentabilitatii. Toate aceste componente ale activitatii economice se regasesc pana la urma in costul total de exploatare si implicit in tariful aplicat de operator produsului comercializat.

Pentru o analiza generala financiara este necesara realizarea unei comparatii intre costurile totale de exploatare si tarifele practicate de catre operatori.

O comparatie intre costurile unitare totale din exploatare, in care sunt incluse amortizarea si redeventa, si tarifele medii ale operatorilor, este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.8. Costul si tariful unitar pentru 1 m3 de apa potabila


121

Se constata ca foarte multi operatori nu-si pot acoperi costurile de productie din tarifele practicate, de aceea este necesara o analiza detaliata a tuturor elementelor care genereaza pierderi financiare operatorului.

Trebuie mentionat faptul ca nivelul tarifului nu poate fi crescut pentru a acoperi ineficienta unui operator. Tariful este aprobat de catre Consiliul Local in baza Avizului ANRSC si a comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Local, cu respectarea prevederilor Legii 241/2006 [29], si trebuie in primul rand sa nu depaseasca pragul de suportabilitate al consumatorilor. Pentru reducerea costurilor de productie este necesara analiza componentelor care genereaza cheltuieli unui operator. In acest mod se poate realiza o structura a cheltuielilor pe componente care include:

- costuri generate de achizitionarea apei brute;

- costuri generate de consumul de energie electrica;

- costuri pentru materii prime si materiale;

- costuri de personal;

- costuri cu intretinerea si reparatiile;

- costuri generate de externalizarea unor servicii (servicii prestate de terti);

- alte cheltuieli de exploatare specifice unui anumit operator, date de conditiile locale si specificul ariei de operare.

Analiza datelor operatorilor participanti la exercitiul de benchmarking, realizata pentru valorile medii ale raportarilor individuale ale operatorilor, pentru fiecare componenta, este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.9. Structura cheltuielilor generate de activitatea de apa potabila – valori medii


122

Functie de valorile inregistrate de fiecare operator, acesta le poate compara cu valorile medii raportate de ceilalti operatori si poate interveni in sensul rentabilizarii asupra acelei componente care genereaza cele mai mari cheltuieli.

Se poate observa din graficul anterior ca cea mai mare pondere in structura cheltuielilor o reprezinta cheltuielile cu personalul.

Pentru o analiza detaliata in ceea ce priveste eficientizarea activitatii personalului unui operator, este necesara o identificare a procentului generat de costurile cu personalul din totalul cheltuielilor societatii.

Un procent mare poate sa insemne o ineficienta a activitatii personalului operatorului, numar prea mare de angajati sau o repartizare ineficienta a angajatilor in cadrul institutiei.

De asemenea, un cost prea mic cu personalul arata o crestere exagerata a celorlalte costuri care poate insemna: fie ca operatorul face investitii si reabiliteaza sistemul, externalizeaza servicii si isi creste eficienta prin operare orientata pe un anumit specific, ceea ce inseamna o operare eficienta in ansamblu, fie poate sa insemne o operare ineficienta prin cheltuieli exagerate cu energia sau cheltuieli cu reparatii si intretinere mari. Controlul acestor elemente generatoare de cheltuieli conduce la cresterea eficientei operarii.

In figura urmatoare sunt prezentate procentele costurilor cu personalul din tarifele practicate de operatori.

Figura 4.10. Procentul cheltuielilor cu personalul din totalul tarifului


123

Se poate observa ca pentru operatorii mari, cu arie mare de acoperire, care opereaza localitati urbane cu precadere (Constanta, Iasi, Prahova, Timis, Arges, Buzau) cheltuielile cu personalul se incadreaza sub media de 51% (intre 35-40%).

O serie de operatori depasesc media pe tara, valoarea maxima inregistrandu-se la Covasna unde costurile cu personalul depasesc 65% din tariful total practicat.

Pentru a analiza eficienta personalului este necesara o comparatie intre costurile generate de angajat si veniturile pe care acesta le asigura operatorului. O astfel de comparatie este prezentata in figura urmatoare.

Figura 4.11. Costurile si veniturile generate de un angajat

Se poate observa din graficul anterior ca toti operatorii isi acopera cheltuielile cu angajatii, realizand profit. Pentru operatorii mari se inregistreaza cele mai mari valori ale profitului pe angajat.

O simpla analiza a numarului de angajati nu este suficienta pentru determinarea eficientei personalului, deoarece un numar mare de angajati remunerati insuficient nu reprezinta o metoda eficienta de eficientizare a operarii, din contra, lipsa motivationala poate conduce la o atitudine detasata, lipsita de implicare, a angajatului fata de activitatea pe care o presteaza.


124

Pentru a se putea analiza eficienta personalului angajat este necesara determinarea rentabilitatii angajatilor analizata in concordanta cu numarul acestora.

Valorile rentabilitatii calculate pentru operatorii implicati in procesul de benchmarking si numarul de angajati/1000 de bransamente sunt prezentate in figura urmatoare.

Figura 4.12. Rentabilitatea personalului si numarul de angajati

Se poate observa ca cei mai rentabili operatori sunt operatorii mari, al caror numar de angajati variaza in jurul mediei pe tara (Arges, Constanta, Iasi, Mures). Acesti operatori se remarca prin rentabilitate peste media pe tara, variind intre 2.90 – 3.30. Trebuie remarcat faptul ca toti acesti operatori au arii mari de operare, iar o imbunatatire a acestui parametru este relativ dificil de realizat intr-un timp scurt, de aceea cresterea in continuare a rentabilitatii personalului devine o tinta pe un termen mediu si lung.

Sunt de remarcat operatorii cu un numar de angajati mult sub media pe tara (4-6 angajati/1000 de bransamente fata de 8 angajati/1000 de bransamente media pe tara) care realizeaza o rata a profitului peste medie sau apropiata de medie: Timis, Satu Mare, Maramures, Bihor. Pentru acesti operatori se poate afirma ca au realizat o optimizare in ceea ce priveste eficienta angajatilor, iar eforturile acestora trebuie sa se concentreze in mentinerea si imbunatatirea nivelului actual.

La restul operatorilor se remarca profituri mai mici decat media si numar de angajati peste medie. Este evident faptul ca forta de munca nu este utilizata eficient sau ca este


125

personalul este supradimensionat. In acest context, operatorii trebuie sa inceapa urgent un proces de eficientizare, chiar daca acesta inseamna masuri radicale in ceea ce priveste reducerea numarului de angajati.

Un alt aspect ce trebuie luat in calcul si care genereaza cheltuieli operatorilor il reprezinta nivelul de investii realizat in sistemele operate, deoarece pentru realizarea acestora operatorii s-au imprumutat, iar costurile suplimentare date de rambursarea creditelor au o influenta directa in costurile de productie.

In figura urmatoare sunt prezentate nivelele de investitii realizate intre anii 2010-2012, raportate la m3 de apa produsa pentru fiecare operator.

Figura 4.13. Investitii unitare realizate de fiecare operator intre anii 2010-2012

Dupa cum se poate observa in graficul anterior exista o preocupare permanenta a operatorilor in ceea ce priveste investitiile pe care le realizeaza pentru reabilitarea sistemelor existente. Nivelele de investitie sunt influentate in mod direct de puterea financiara a operatorilor si depind de o serie de factori care nu tin in mod direct de eficienta acestora. Nivelul de inviestitie depinde de creditele anterioare, datoriile istorice ale operatorilor, nivelul de suportabilitate al consumatorilor.

Cert este ca exista o preocupare permanenta a operatorilor pentru a realiza investitii in sistemele existente, ceea ce constituie premisele unei eficientizari a operarii viitoare, iar efectele investitiilor actuale se vor concretiza dupa finalizarea implementarii acestora.

Pe langa investitiile realizate este necesara analiza componentelor deficitare, generatoare de pierderi, care pot fi imbunatatie in vederea obtinerii performantei.


126

4.5.3 Indicatori ai calitatii serviciilor furnizate

Un aspect important al activitatii unui operator il reprezinta calitatea serviciului oferit clientilor. Controlul calitatii serviciului oferit clientilor are la randul lui doua componente ce furnizeaza informatii despre satisfactia acesta: o componenta interna a operatorului si o componenta externa ce provine de la consumatori.

In ceea ce priveste componenta interna, fiecare operator are grija ca produsul furnizat sa se incadreze in limitele de calitate impuse ce legislatia in vigoare. In acest sens, fiecare operator are laboratoare de analize de calitate a apei prin care isi testeaza apa distribuita. In conformitate cu prevederile Legii 458/2002 [12], operatorii sunt obligati sa realizeze o monitorizare de control permanenta a apei potabile, conform unui program stabilit, astfel incat sa poata fi realizat un control al eficientei filierei tehnologice de tratare, a calitatii apei produse si distribuite.

Scopul acestei monitorizari realizata de operator este de a furniza permanent informatii despre calitatea organoleptica, fizico-chimica si microbiologica a apei potabile produsa si distribuita, despre eficienta filierei tehnologice de tratare (in mod special treapta de dezinfectie) pentru a verifica permanent incadrarea parametrilor de calitate in limitele prevazute in Legea 458/2002 amendata de Legea 311/2004 si modificarile ulterioare.

In figurile urmatoare sunte prezentate gradele de conformitate a probelor de apa analizate, din punct de vedere organoleptic, fizico-chimic si microbiologic, de catre laboratoarele operatorilor, conform prevederilor legale.

Figura 4.14. Gradul de conformare al testelor fizico-chimice si microbiologice


127

Figura 4.15. Gradul de conformare al testelor organoleptice

Se poate observa ca sunt putini operatori la care valorile inregistrate pentru toate analizele de calitate sunt conforme 100%. Marea majoritate a operatorilor inregistraza neconformitati sub 5% din totalul analizelor efectuate.

Chiar daca analizele de calitate nu sunt conforme prermanent, se poate afirma ca toti operatori reusesc sa depisteze la timp sitatiile anormale si pot astfel incat sa adopte masuri care sa nu pericliteze sanatatea consumatorilor.

Din punct de vedere al perceptiei clientilor in ceea ce priveste calitatea serviciului furnizat, elementul ce transmite gradul de satisfactie al acestora il reprezinta numarul de reclamatii.

Reclamatiile inregistrate de catre clienti sunt prezentate pentru fiecare operator in figura urmatoare.


128

Figura 4.16. Numarul de reclamatii de la clienti

Se poate observa o variatie semnificativa a numarului de reclamatii inregistrate de catre operatori. Cele mai mici valori sunt inregistrate la operatorii mari, care au realizat investitii consistente de-a lungul timpului, care controleaza sistemul si care au reusit sa creeze o situatie de stabilitate in relatia cu consumatorii, acestia fiind mai deschisi la intelegerea problemelor operatorului.

Pentru a putea analiza strategiile de interventie pentru rezolvarea reclamatiilor depuse de clienti este necesara o cunoastere a tipului reclamatiilor, pe categorii de sesizari. Acestea sunt prezentate in figurile urmatoare.


129

Figura 4.17. Numarul de reclamatii privind calitatea apei, continuitatea si presiunea

Figura 4.18. Numarul de reclamatii privind contractul de furnizare, facturile emise si intreruperi


130

Dupa cum se poate observa din graficele anterioare principalele reclamatii se refera la intreruperi in furnizarea serviciilor, lipsa presunii si lipsa continuitatii serviciilor.

In cazul operatorului din Bacau, reclamatiile legate de intreruperi sunt completate de reclamatii legate de calitatea apei furnizate. Acest fapt conduce la ideea ca la acest operator apar o serie de avarii in sistem, care odata remediate antreneaza depunerile din conducte, ceea ce duce la o degradare a calitatii apei distribuite.

Cel mai mare numar de reclamatii legate de intreruperi si lipsa presunii se inregistreaza in Botosani. De asemenea se inregistreaza o valoare foarte mare a reclamatiilor legate de facturare. Numarul mare de reclamatii reflecta gradul de insatisfactie al consumatorilor, ceea ce duce la dificultati in incasarea facturilor. Aceasta stare de fapt este sustinuta de valoarea inregistrata pentru apa care nu aduce venit (cea mai mare valoare dintre toti operatorii). Eforturile pe care trebuie sa le depuna acest operator trebuie sa canalizeze pe recuperarea facturilor dublata de eforturi tehnice pentru imbunatatirea asigurarii serviciilor.

Este posibil ca reclamatiile legate de inreruperile din sisteme sa fie o consecinta a lucrarilor de reabilitare aflate in desfasurare in marea majoritate a sistemelor, dar acest lucru trebuie verificat si luat in considerare de fiecare operator in parte.

Un caz aparte il constituie operatorul din Covasna la care cele mai multe reclamatii sunt legate de facturare si de contracte. Este posibil ca aceasta problema sa fie generata de investitiile efectuate de acest operator, care au impus o crestere a tarifului, ceea ce nemultumeste o mare parte din consumatori.

Toate reclamatiile trebuie analizate in contextul sistemului operat de catre fiecare operator in parte, iar solutiile de imbunatatire a serviciilor vor rezulta ca solutii individuale aplicate pentru fiecare caz in parte.

Capitolul 5. Concluzii generale

131

5 Concluzii generale

5.1 Continutul lucrarii

Lucrarea cuprinde 164 pagini, 37 tabele, 19 figuri si o bibliografie cu 51 titluri.

In Capitolul 1 al lucrarii se prezinta necesitatea abordarii subiectului si actualitatea acestuia, in conditiile schimbarilor demografice si a modificarii caracteristicilor cerintelor de apa ale populatiei. Operatorii se confrunta cu probleme din ce in ce mai mai variate, imprevizibile, care necesita o atentie deosebita, deoarece sunt principalele elemente generatoare de stres financiar si operational.

In ultimii ani in Romania a avut loc o dezvoltare si retehnologizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare impusa de:

conectare insuficienta a populatiei la sistemele de alimentare cu apa si canalizare;

starea precara a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare existente (instalatii si echipamente vechi si deteriorate, tehnologii improprii noilor conditii de calitate impuse atat pentru apa distribuita consumatorilor, cat si pentru apa epurata descarcata in mediul natural, conducte vechi si materiale improprii);

numar mare de avarii in retelele;

intreruperi frecvente in furnizarea serviciilor;

lipsa controlului cantitatilor de apa vehiculate in cele doua sisteme;

pierderi de apa ridicate in sistemele de distributie a apei si infiltratii semnificative in retelele de canalizare.

Neconcordanta intre debitul cerut si cel asigurat, face imposibila alimentarea cu apa in regim continuu, cu toate consecintele care deriva din aceasta calitate slaba a serviciului furnizat:

- risipa de apa;

- supralicitarea retelei de distributie in orele de functionare;

- regimuri nefavorabile ale instalatiilor de pompare;

- valori sporite ale consumului specific de energie pentru pompare;

- cheltuieli ridicate de exploatare.

In toate aceste situatii indicatorii de performanta energo-economici au valori mari, in conditiile tehnologice disponibile, conducand la o reducere drastica a competitivitatii serviciilor de alimentare cu apa si canalizare.

O necesitate obiectiva o reprezinta demararea unor programe adecvate de retehnologizare si modernizare a sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, prin care, cu un consum rational de resurse, sa asigure:

capacitate de furnizare a apei corespunzatoare in situatia actuala si de perspectiva a consumatorilor;


132

imbunatatirea calitativa a deservirii consumatorilor prin alimentarea continua cu apa a acestora si realizarea unor presiuni adecvate cerintelor, preluarea cantitatilor de apa uzata evacuata si epurarea corespunzatoare inainte de returnarea in mediul natural;

optimizarea debitului prin calculul de optimizare a sistemului.

Schimbarile din ultimii ani si necesitatea alinierii la tehnicile, conceptele si normele adoptate pentru tarile membre ale Uniunii Europene impun:

stabilirea solutiilor si necesarului de lucrari pentru cresterea sigurantei si diminuarea riscului in sistemele de alimentare cu apa si canalizare, concomitent cu cresterea numarului de utilizatori pentru satisfacerea necesarului de servicii de apa si canalizare la un numar sporit de oameni;

abordarea pe baze stiintifice a lucrarilor de reabilitare si dezvoltare a sistemelor pentru: reducerea costurilor, pierderilor, a consumului specific de energie;

introducerea celor mai avansate tehnologii si materiale in reabilitarea/ extinderea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare.

Managementul retelelor de distributie a apei potabile si de colectare a apelor uzate reprezinta partea cea mai dificila din ansamblul sistemului, iar identificarea corecta a modului de functionare si implicit a eficientei acestui serviciu constituie premisele unei operari adecvate.

O posibilitate eficienta de identificare a principalelor elemente ce pot oferi o imagine asupra eficientei unui sistem este aceea de a compara propriul nivel de performanta cu cel al altui sistem similar. Prin urmare, sistemele de apa si apa uzata au nevoie de o baza de date acoperitoare, sigura ce poate asigura o astfel de comparatie.

Benchmarking-ul este o tehnica de management menita sa ajute la imbunatatirea performantelor prin cercetare sistematica si adaptarea celor mai bune practici existente in piata. In acest proces o companie isi compara si imbunatateste performantele invatand de la cel mai bun dintr-un grup. Procesul implica identificarea, familiarizarea cu, si adoptarea cu succes a metodelor si proceselor folosite de partenerii de benchmarking.

Sectorul de apa si apa uzata a devenit interesat in ultimele doua decenii de implementarea acestei tehnici de management, in vederea imbunatatirii performantelor companiilor din sector.

Parametrii fundamentali ai sistemelor de alimentare cu apa si canalizare sunt prezentati in Capitolul 2 al lucrarii.

Orice analiza asupra sistemelor de alimentate cu apa si canalizare existente trebuie sa inceapa cu o identificare corecta si obiectiva a parametrilor de functionare a acestora.

Conceptia obiectelor schemei trebuie sa tina seama din punct de vedere tehnologic si constructiv de posibilitatea dezvoltarii sistemului pe aceeasi configuratie (extindere captare, retehnologizare statia de tratare, dublare aductiuni sau introducerea unor statii de pompare intermediare).


133

Sistemele de alimentare cu apa si canalizare trebuie sa se adapteze la toate transformarile si dezvoltarile care pot interveni in zona sau localitatea deservita, luand in considerare:

- previziunile pentru dezvoltarea sociala si urbanistica pentru o perioada de minim 25 de ani;

- cresterea confortului in locuinte si la utilizatori publici (dotarea cu instalatii de apa calda si caldura centralizate) dotari pentru prepararea hranei si asigurarea curateniei, sali de sport dotate cu dusuri, bazine de inot);

- dezvoltarea localitatii prin cresterea numarului de utilizatori (locuitori sau utilizatori publici);

- reducerea pierderilor in retelele de distributie si infiltratiilor in retelele de canalizare supuse reabilitarii;

- tendinta descrescatoare a necesarul mediu specific de apa (sau de a se stabiliza, relativ constant) pe plan mondial, odata cu introducerea progresului tehnologic si a cresterii nivelului de trai; mediul social a inceput sa pretuiasca importanta apei potabile si economisirea acesteia.

In acest context, inca din fazele incipiente ale proiectului trebuie analizati si optimizati principali parametri cu un impact major asupra evolutiei ulterioare a sistemului: parametri tehnici, socio-economici si de macro-suprotabilitate si ai analizei financiare.

Din punct de vedere tehnic sunt analizati principalii indicatori tehnici si parametri ai obiectelor tehnologice ai sistemelor, ce influenteaza fundamental proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare: cresterea populatiei, cerinta de apa, cantitati de apa evacuate in retelele de canalizare, tipul sursei, calitatea apei si filiera de tratare adoptata in conformitate cu amprenta de calitate a apei brute, conducte de aductiune, rezervoare si castele de apa, statii de pompare, reteaua de distributie, sistemul de colectare a apelor uzate, epurarea apelor uzate, stabilizarea si depozitarea/valorificarea namolului.

Pe langa elementele tehnice definitorii pentru functionare si operare eficienta sunt analizati parametri ce stau la baza analizei de suportabilitate.

Scopul analizei de suportabilitate este de a determina resursele financiare care pot fi obtinute in urma unei tarifari maxim suportabile, resurse utilizabile pentru finantarea si co-finantarea investitiilor corespunzatoare diferitelor etape de dezvoltare ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, in conformitate cu etapele identificate ca necesare pe termen lung. Sunt luate in considerare urmatoarele aspecte in estimarea macro-suportabilitatii:

- analiza si previziunea indicatorilor demografici relevanti disponibili pentru regiunea analizata (inclusiv populatia, veniturile medii in zona urbana si rurala, sursele de venit, caracteristicile gospodariilor);

- analiza situatiei economice a zonei si previziunea nivelului PIB-ului;

- analiza si previziunea productiei si consumului de apa potabila si apa uzata;

- nevoile de investitii in sectorul de apa si apa uzata, asa cum sunt definite in pe termen lung;

- costurile de exploatare ale sistemelor reabilitate si extinse de apa si apa uzata.


134

Evaluarea viabilitatii si durabilitatea financiara a proiectului de investitii propus pentru o anumita zona, pe toata durata de viata a proiectului se poate analiza numai in urma unei analize financiare.

In termeni generali, analiza financiara ia in considerare toate datele relevante, informatiile disponibile din diferite surse si in mod special rapoartele, situatiile financiare si datele legate de productie/servicii furnizate de catre operatorul sistemelor de alimentare cu apa si canalizare. De asemenea sunt luate in considerare datele socio-economice si informatiile de fond prezentate in planurile strategice de lunga durata, precum si conceptele tehnice, proiectiile cererii si estimarile costurilor.

In marea majoritate a situatiilor, costurile de investitii estimate contin in primul rand costul de investitie al proiectului ce urmeaza a fi implementat in perioada imediat urmatoare (parte din planul de investitii pe termen lung) si in plus, costuri de investitie suplimentare, necesare asigurarii facilitatilor de dezvoltare ulterioara in conformitate cu necesitatile estimate pe termen lung.

In vederea selectarii optiunilor optime atat din punct de vedere tehnic cat si din punct de vedere economic, pentru fiecare componenta de investitie se realizeaza o analiza de optiuni detaliata. Sunt luate in considerare optiuni specifice viabile pentru fiecare locatie in care se vor executa lucrari.

Acolo unde este necesar se realizeaza o analiza de optiuni detaliata cu ajutorul analizelor costurilor de operare si de investitii (inclusiv analiza financiara de optiuni).

In situatia in care Proiectul va avea ca rezultat indicatori economici satisfacatori, cu beneficii depasind semnificativ costurile economice, atunci investitiile pot fi implementate.

In Capitolul 3 al lucrarii se analizeaza activitatea de benchmarking. Aceasta tehnica reprezinta o posibilitate eficienta este aceea de a compara propriul nivel de performanta cu cel al unei alte utilitati similare. Se pune in evidenta necesitatea crearii unei baze de date acoperitoare, sigura ce poate asigura o astfel de comparatie.

Datele de benchmarking evidentiaza de asemeni limitele reformelor interne ale operatorilor care pot fi atinse si nevoia de reformare a sectorului in ansamblu, pentru a clarifica si dirija tendintele in privinta responsabilitatii, asigurarii unei mai clare delimitari intre rolul autoritatilor si furnizorii de servicii si motivarea orientarii mai accentuate catre consumator si aspectul comercial.

Sunt evidentiati pasii principali in vederea implementarii unui exercitiu de benchmarking:

- selectarea unui produs, serviciu sau proces ca tinta a exercitiului de benchmarking;

- selectarea companiilor si ariilor organizationale ce vor fi incluse in exercitiul de benchmarking;

- identificarea indicatorilor principali ce trebuiesc masurati;

- colectarea datelor referitoare la rezultatele companiilor si practicile interne;

- analizarea datelor si stabilirea rezultatelor comparative, precum si stabilirea zonelor de imbunatatire a performantelor organizationale;


135

- adaptarea si implementarea celor mai bune practici, stabilirea de tinte organizationale potrivite si asigurarea acceptarii rezultatelor si a masurilor luate in cadrul companiei.

Toate aceste elemente formeaza cadrul teoretic de baza al exercitiilor de benchmarking.

Continuitatea participarii in cadrul exercitiului de benchmarking este un alt aspect important, deoarece in acest fel, participantii pot evalua rezultatul implementarii planului de actiune si isi pot ajusta actiunile in exercitiul urmator astfel incat sa atinga obiectivele pe care si le-au propus.

Beneficiile utilizarii unei astfel de metode sunt demonstrate de-a lungul timpului in randul companiilor care au implementat-o. Sunt evidentiate principalele beneficii directe ale implementarii exercitiului de benchmarking:

- cresterea performantelor organizationale prin identificarea unor metode de imbunatatire a produsului/ serviciului prestat prin compararea cu firmele competitioare/ din sector si prin identificarea evolutiei in timp a propriilor rezultate;

- intelegerea pozitiei relative pe piata/ in sector in legatura cu costul, marja de profit si alti indicatori cheie ai organizatiei ce ajuta firma sa identifice zonele in care sunt necesare actiuni de imbunatatire si automat posibilitati de imbunatatire a situatiei curente;

- castigarea unui avantaj strategic, ce reiese din aceeasi analiza comparativa si identificarea zonelor in care firma detine capabilitati critice sau rezerve strategice cheie pe baza carora isi poate construi o pozitie dominanta.

- cresterea ritmului de invatare al organizatiei, deoarece exercitiile de benchmarking aduc idei noi in cadrul organizatiei si astfel ajuta avansarea mai rapida pe curba invatarii. Companiile beneficiaza de impartasirea experientei si de schimbul de idei continuu in cadrul sectorului, putand astfel progresa intr-un ritm mult mai alert.

Benchmarking-ul nu poate sa explice cauzele slabiciunilor evidentiate, dar poate releva zone care contribuie la performanta slaba, ca de exemplu – eficienta scazuta a colectarii tarifului, tarife prea mici si nerealiste, contorizare insuficienta, etc.

Toate acestea reprezinta motive suficiente pentru a justifica si incuraja implementarea proiectelor de benchmarking in cadrul organizatiilor. Aceste beneficii sunt aplicabile atat companiilor din sectorul de apa si apa uzata in general cat si celorlalte companii din sectorul romanesc.

Se prezinta detaliat organizarea indicatorilor de performanta, variabilelor si informatiilor de context. Sunt analizati principalii indicatori de raportare general acceptati ca fiind definitorii pentru evaluarea propriei performante, justificarea solicitarilor de finantare si altor asistente care pot facilita obtinerea de imprumuturi, analiza comparativa a performantei, evidentierea punctelor tari si punctelor slabe.

Pe baza eforturilor altor entitati cu activitati de benchmarking, in special Asociatia Internationala a Apei (International Water Association - IWA), IBNET, administrata sub Programul pentru Apa si Canalizare al Bancii Mondiale si finantat de Departamentul de


136

Dezvoltare Internationala al Marii Britanii (DFID), s-a dezvoltat de la o initiativa pe termen scurt pana la cel mai larg mecanism de colectare a datelor privind performanta operatorilor din sectorul de apa pus la dispozitie in mod public.

Cu toate ca s-a incercat ca indicatorii, variabilele si informatiile de context utilizati in metodologia dezvoltata de IWA sa reprezinte concepte generale, aplicabile oriunde in lume, toti utilizatorii sunt constienti ca fiecare situatie in parte necesita o analiza individuala, iar din multitudinea elementelor propuse si utilizate conform metodologiei IWA este necesara selectarea parametrilor definitorii pentru fiecare sistem in parte, care sa aiba relevanta in contextul in care se aplica metodologia.

Implementarea metodologiei de benchmarking propusa de IWA a fost initial privita cu reticenta, in principal datorita neintelegerii conceptelor propuse de aceasta si inertiei in adaptarea la analiza din perspectiva mai multor puncte de vedere.

Cu toata reticenta initiala, in timp sistemul propus de IWA s-a dovedit a fi viabil, iar in timp a fost adoptat si implementat de marea majoritate a operatorilor.

Fiecare operator a adaptat la conditiile proprii parametrii propusi de IWA, rezultand sisteme ce pot fi comparate, chiar daca nu sunt identice.

De la publicarea sa, sistemul de indicatori de performanta al IWA a devenit standardul industriei in domeniu. Manualele IWA pentru serviciile de apa si apa uzata, prezinta liste de indicatori si variabile pentru calcularea acestor indicatori si reprezinta un punct de pornire bun pentru proiectarea unui sistem de evaluare a performantei.

Sistemul indicatorilor de performanta implementat in Romania se bazeaza pe listele din manualele IWA si este adaptat la nevoile, conditiile si obiectivele operatorilor regionali din Romania.

Variabilele si indicatorii sunt prezentati separat, pentru activitatile de apa si apa uzata. In metodologia romaneasca, unde este posibil, sunt folositi parametrii IWA, iar unde este cazul sunt introdusi noi parametrii (sau derivati din parametrii IWA). Acestia sunt prezentati detaliat in capitolul 3.

Evaluarea valorilor indicatorilor de performanta ai sistemului trebuie sa fie facuta in concordanta cu obiectivele si strategiile definite in prealabil.

Un indicator de performanta nu poate fi evaluat decat daca este comparat cu o valoare de referinta sau un prag de referinta. Aceste valori de referinta pot fi obiective predefinite (obtinute din proiectele de benchmarking sau referinte externe), sau valorile inregistrate anterior ale aceluiasi indicator.

In scopul maximizarii beneficiilor evaluarii, ar trebui sa fie folosita o abordare sistematica. Procedurile de evaluare si rezultatele datelor prelucrate si interpretate trebuie comunicate participantilor la procesul de evaluare, astfel incat toti participanii sa primeasca un feedback in urma evaluarii care sa mentina interesul pentru exercitiul de evaluare.

Studiul de caz privind implementarea primului program de benchmarking pentru Operatorii Regionali de apa din Romaina este prezentat in Capitolul 4 al lucrarii.

Exercitiul de benckmarking a fost initiat in Romania cu ajutorul Bancii Europeane de Reconstructie si Dezvoltare (BERD), printr-un program privind furnizarea serviciilor de


137

asistenta tehnica si a sprijinului pentru implementarea proiectelor finantate prin intermediul instrumentelor structurale ale Uniunii Europene.

Programul a inclus doua exercitii de benchmarking, desfasurate pentru a oferi sprijin in vederea imbunatatirii performantei a celor 22 de operatori regionali participanti. De asemenea, programul a avut ca rezultat o metodologia de benchmarking, aliniata cu variabilele si indicatorii de performanta ai IWA, dar adaptata sectorului de apa si apa uzata romanesc, permitand comparatia intre companiile de apa si apa uzata locale, dar si cu sistemele europene sau internationale de benchmarking.

Rezultatele raportate de operatorii implicati, au acoperit in mare parte indicatorii ceruti prin acest exercitiu. Indicatorii nu au putut fi completati in totalitate de catre toti operatorii din cauza lipsei datelor, dar acest lucru nu influenteaza valabilitatea raportarii.

Datele raportate prezinta un grad relativ ridicat de incredere, marea majoritate a participantilor au constientizat faptul ca numai o prezentare fidela a realitatii poate conduce la imbunatatirea ulterioara a performantelor in activitatatea desfasurata.

Analiza datelor este extrem de complexa, se realizeaza corelatii intre diversi parametri care ofera o imagine completa asupra modului de functionare al fiecarui sistem de alimentare cu apa.

5.2 Elemente originale ale lucrarii

In lucrare se realizeaza o sinteza detailata a tuturor parametrilor care intervin in mod direct in operarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare, inca din faza de proiectare. Se evidentiaza legaturile intre acesti parametri, influentele pe care le genereaza in operare si mecanismele prin care pot fi controlati acestia.

Abordarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare este realizata multidisciplinar, cu intercalarea in analiza a unor elementelor interdisciplinare, care genereaza influente majore asupra sistemelor, nu numai din punct de vedere tehnic, cat si din punct de vedere social, economic si financiar.

Este evidentiata necesitatea introducerii benchmarking-ului performantei in industria apei care atrage dupa sine o noua recunoastere a importantei masurarii performantei si a compararii intre companii ca si instrumente de management.

Acestea releva lipsurile in privinta performantei si evidentiaza valoare sistemelor integrate de informatie care sprijina procesul de luare a deciziilor si urmarirea progresului pe baza tintelor predefinite. Informatia are o importanta critica pentru planificarea imbunatatirii performantei si pentru conturarea politicii guvernamentale si a cadrului institutional. In absenta datelor cantitative sigure, managerii opereaza in general in necunoscut, neavand capacitatea de a identifica evolutiile si impactul acestora asupra deciziilor lor. In egala masura, lipsa de informatii credibile privind performanta face dificil pentru autoritatilor centrale si locale ca si pentru cetateni sa-i responsabilizeze pe prestatorii de servicii si contribuie si la prestarea de servicii de slaba calitate.

Data fiind absenta sistemelor de monitorizare formala a performantei operatorilor, institutionalizarea benchmarking-ului reprezinta un pas inainte major pentru elaborarea sistemelor necesare, procedurilor si structurilor necesare pentru ansamblul sectorului.


138

Autorul participa la implementarea mecanismului de benchmarking in industria apei si sustine implicit dezvoltarea sectorului, fiind recunoscut faptul ca in Romania sistemele de urmarire a performantei sunt slab dezvoltate in cazul majoritatii operatorilor de apa si canalizare.

Autorul evidentiaza pentru operatorii din Romania, prin analiza datele de benchmarking culese, limitele reformelor interne ale operatorilor care pot fi atinse si nevoia de reformare a sectorului in ansamblu, pentru a clarifica si dirija tendintele in privinta responsabilitatii, asigurarii unei mai clare delimitari intre rolul autoritatilor si furnizorii de servicii si motivarea orientarii mai accentuate catre consumator si aspectul comercial.

Este sustinta pregnant de catre autor, necesitatea unei culturi organizationale, care tinde catre imbunatatirea continua a performantei, cu generarea asociata de date, manangement al performantei si sisteme de benchmarking care o insotesc. In lipsa unei astfel de culturi organizationale, lipsa de motivatie in ceea ce priveste schimbarea si eficientizarea serviciilor furnizate nu reprezinta o necesitate. Benchmaking-ul pune bazele pentru sisteme de gestionare mai puternice si responsabilitate in cadrul sectorului.

Autorul propune si realizeaza in lucrare o metoda de analiza concreta a indicatorilor de functionare si de performanta colectati de la Operatorii de sisteme de alimentare cu apa si canalizare, reuseste sa realizeze corelatii intre diversi indicatori raportati, iar analizele acestora si legaturile intre ei, ii permit sa ofere solutii de imbunatatire a activitatii operatorilor si sa schiteze directii in care acestia ar trebui sa actioneze pentru eficientizarea activitatii.

Autorul identifica puncte tari si puncte slabe in ceea ce priveste performantele, tehnice, operationale, economice, financiare, administrative si de personal ale operatorilor de apa analizati.

Ca si rezultat al acestei analize, se pot identifica anumite masuri de natura tehnica si investitionala, care sa intereseze anumite componente ale sistemelor de alimentare cu apa si canalizare si sa imbunatateasca indicatorii analizati, cum ar fi:

- Atingerea unui grad de contorizare care sa tinda catre 100%; in cazul amplasamentelor dificile din punct de vedere al accesului sau riscului de acces, se pot instala contori cu citire la distanta;

- In privinta reducerii pierderilor de apa, in afara masurilor de reabilitare a acelor parti ale sistemului de distributie responsabile de un nivel semnificativ de pierderi, si/sau concomitent cu aceasta, trebuie avut in vedere controlul presiunilor (pompe cu turatie variabila, controlul presiunilor cu vane speciale, mai ales in cazul sistemelor de distributie cu niveluri de presiune diferite);

- Cresterea gradului de conectare al consumatorilor la retelele de apa uzata;

- Reducerea consumurilor energetice, prin retehnologizarea diferitelor componente ale sistemelor de alimentare cu apa si colectare si epurare a apei uzate, utilizand echipamente cu randament ridicat;

- Optimizarea utilizarii personalului, din punct de vedere al numarului si pregatirii acestuia;


139

- Re-utilizarea namolurilor pentru generarea de energie si a comusilor sai beneficiu pentru agricultura.

5.3 Dezvoltari viitoare

Toate procesele de benchmarking sunt destinate sa faca parte dintr-un proces continuu de imbunatatire a performantelor unui operator. Este evident faptul ca definirea obiectivelor si strategiilor si implementarea pentru atingerea si mentinerea nivelului de performanta este o sarcina periodica pentru managementul oricarei organizatii.

Deoarece responsabilitatea pentru dezvoltarea proiectului benchmarking a fost transferata catre Ministerul Fondurilor Europene, acesta este un actor cheie in continuarea programului de benchmarking.

Indicatorii de performanta nu sunt un scop in sine, desi pot juca un rol-cheie, conducand catre gestionarea mai eficienta a activitatii si abordarea sistematica pentru a atinge se obiectivele.

Cu toate acestea, beneficiile punerii in aplicare a unui sistem de masurare a performantei pe baza indicatorilor de performanta conduc odata cu trecerea timpului la rafinarea si asimilarea acestuia in activitatea curenta.

Se intampla destul de des ca operatorul sa renunte la implementarea sistemului in cazul in care implementarea metodei nu se realizeaza cu succes din primele faze de implementare din care nu sunt obtinute rezulate palpabile. Din aceste motiv, punerea in aplicare a unui sistem de indicatori de performanta trebuie sa fie privit ca un proiect cu implementare pe termen mediu.

Daca resursele alocate proiectului sunt limitate, este de preferat sa se reduca marimea sistemului de indicatori pentru a extinde durata de viata a proiectului, obtinand o utilizare pe o perioada mai mare comparativ cu utilizarea o singura data a unui set complet de date.

Procesul trebuie continuat, iar obiectivele acestuia trebuie extinse astfel incat rezultatele anterioare sa constituie baza de pornire a cresterii eficientei. In acest sens la nivelul Ministerul Fondurilor Europene, intr-o etapa imediat urmatoare a programului de benchmarking ce se va dezvolta in continuare, trebuie asigurate urmatoarele obiective:

analiza programului realizat, cu identificarea eficientei acestuia ca instrument de management eficient pentru evaluarea performantei Operatorilor Regionali intr-un mod transparent si apolitic;

extinderea conceptului de benchmarking ca instrument de management la toti cei 43 de Operatorilor Regionali din Romania, prin actualizarea metodologiei de benchmarking dezvoltata in cadrul R2CF BERD si efectuarea de noi exercitii de benchmarking;

initierea si fundamentarea planurilor de actiune menite sa imbunatateasca performanta financiara si operationala pentru fiecare operator, precum si asistenta pentru Operatorilor Regionali si ADI in vederea implementarii planurilor de actiune elaborate in urma exercitiului de benchmarking;


140

consolidarea capacitatii institutionale a Centrului de Excelenta nou infiintat, in vederea sustinerii Operatorilor Regionali in utilizarea benchmarking-ului ca un instrument eficient de management;

instruirea partilor implicate in implementarea programului de benchmarking la nivel national, a reprezentantilor tuturor Operatorilor Regionali, ADI, a Centrului de Excelenta si AM POS Mediu / MFE, prin instruiri la locul de munca, ateliere de lucru interactive, vizite de studiu, precum si prin stabilirea de grupuri de lucru;

dezvoltarea capacitatilor tehnice, financiare si juridice ale ADI pentru a-si indeplini responsabilitatile, precum si a unui mecanism eficient de asistare a ADI in monitorizarea progresului Operatorilor Regionali si Autoritatilor Locale, conform Contractelor de Delegare a Managementului Serviciilor, inclusiv a unor propuneri de modificari legislative si de reglementare;

cresterea capacitatii institutionale si a transferului de informatii prin seminarii nationale pentru Operatorii Regionali si ADI participante, in vederea impartasirii realizarilor si lectiilor invatate de acestia.

Bibliografie

141

Bibliografie

[1] NP 133/1 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a I-a. Partea I: Sisteme de alimentare cu apă a localităţilor – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

[2] SR 1343/1 – 2006 – Alimentări cu apă. Determinarea cantităţilor de apă potabilă pentru localităţi urbane şi rurale

[3] SR 1846/1-2006 – Canalizări exterioare. Prescripţii de proiectare. Partea1: Determinarea debitelor de ape uzate de canalizare.

[4] NP 133/2 – 2013 – Proiectarea, executia si exploatarea sistemelor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor. Partea a II-a. Sisteme de canalizare a localitatilor – Normativ (MDRL), Monitorul Oficial, Partea I nr. 660 din 28.10.2013.

[5] Drobot, R. Serban P. – Aplicatii de hidrologie si gospodarirea apelor, Editura H.G.A., 1999.

[6] STAS 4273-83 Constructii hidrotehnice. Incadrarea in clase de importanta.

[7] SR EN 752:2008 Reţele de canalizare în exteriorul clădirilor.

[8] AWWA – Water quality and treatment, Fifth Edition, McGraw Hill, New York, USA, 1999.

[9] Racoviţeanu Gabriel - Teoria decantării şi filtrării apei, Matrix Rom, 2003.

[10] M. Sandu G. Racoviteanu, E. Vulpasu, E. Dinet - Ghid de conformare a uzinelor de apa din Romania la prevederile Legii nr. 458/2002 privind calitatea apei potabile, ARA, Bucuresti, octombrie 2003.

[11] M. Sandu, G. Racoviteanu – Manual pentru inspectia sanitara si monitorizarea calitatii apei in sistemele de alimentare cu apa – Editura Conspress Bucuresti, 2006, ISBN 973-7797-78-7.

[12] Lege nr. 458/2002 privind Calitatea apei potabile publicata in Monitorul Oficial nr. 552 din 29.07.2002 - Versiune actualizata la data de 24/01/2012, Rectificarea publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 58 din 24/01/2012.

[13] HOTĂRÂRE nr. 352 din 21 aprilie 2005 privind Modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de descărcare în mediul acvatic a apelor uzate.

[14] Modernization of Water and Wastewater Infrastructure in Caras Severin County, ROMANIA CCI No 2011 RO 161 PR 005 – Application for Co-Financing on Cohesion Funds for modernization of the water and wastewater infrastructure in Caras Severin County.

[15] MEF - Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale - Ghid pentru analiza cost - beneficiu a proiectelor finanţate din instrumentele structurale – 2014.

[16] Stapenhurst, Tim, The Benchmarking Book: A How-to-Guide to Best Practice for Managers and Practitioners, 2009, Elsevier Publishing.

Bibliografie

142

[17] Cabrera Jr. Enrique, Dane Peter, Haskins Scott and Theuretzbacher-Fritz Heimo, Benchmarking Water Services, Guiding water utilities to excellence, 2011, IWA Publishing.

[18] Agus Arawati, Hassan Za’faran, Can benchmarking through TQM implementation improve performance?: Some empirical evidence, World Journal of Manangement, Vol. 1, 2009, pp. 62-81

[19] Mihnea Zamfir, Anca Bors - Best practices for organizational performance improvement in the water and wastewater utilities: European and Nord-American benchmarking exercises.

[20] WaterEUM, Effective Utility Management: A primer for Water and Wastewater Utilities, 2008

[21] The European Benchmarking Co-operation - https://www.waterbenchmark.org/

[22] The International Benchmarking Network for Water and Sanitation Utilities (IBNET) - https://www.ib-net.org/

[23] Helena Alegre, Jaime M. Baptista, Enrique Cabrera Jr, Francisco Cubillo, Patricia Duarte, Wolfram Hirner, Wolf Merkel, Renato Parena - Performance Indicators for Water Supply Services - Second Edition (Manual of Best Practice Series), 2nd ed., IWA Publishing, London, UK.

[24] BDO, PWN, AQUANET, CH2MHILL - Programul de asistență tehnică “Extinderea sistemului de Benchmarking pentru Operatorii Regionali (OR) și sprijin pentru Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)” - Metodologia de benchmarking pentru sectorul de apă si apă uzată din România.

[25] ORDIN Nr. 343 din 13 iulie 2010 - pentru aprobarea Normei tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termica între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încalzire si apa calda de consum - Autoritatea Nationala de Reglementare Pentru Serviciile Comunitare de Utilitati Publice – MO nr. 501 din 20 iulie 2010

[26] Pelli, T; Hitz, H U. Energy indicators and savings in water supply - American Water Works Association. Journal 92.6 (Jun 2000): 55.

[27] Committee report: Applying worldwide BMPs in water loss control AWWA Water Loss Control Committee, Journal (American Water Works Association), Vol. 95, No. 8 (August 2003), pp. 65-79, Published by: American Water Works Association.

[28] Gabriel Racoviteanu, Eduard Dinet and Augustin Boer - Assessment of the Current Level of the Non-Revenue Water in Romania - International Conference “Water Loss Management 2015”, 15-17 Iunie 2015, Bucharest, ARA and IWA, ISBN 978-606-93752-6-6.

[29] Legea nr.241/2006 a serviciului de alimentare cu apa si de canalizare, republicata 2013 - Monitorul Oficial, Partea I nr. 85 din 8 februarie 2013.

[30] R Matos, A Cardoso, R Ashley, P Duarte, A Molinari, A Schulz, Performance Indicators for Wastewater Services. (Manual of Best Practice Series), 2003, IWA Publishing, London, UK.

https://www.waterbenchmark.org/

https://www.ib-net.org/

Bibliografie

143

[31] V.A. Stanescu – Hidrologie urbana – Editura Didactica si Pedagogica –Bucuresti, 1995.

[32] M. Negulescu – Canalizari – Editura didactica si pedagogica, Bucuresti, 1978.

[33] U.T.C.B., A.R.A., Worldwide Environmental Protection Services - Managementul Apelor Meteorice Urbane - Curs de perfectionare profesionala post – universitara CONSPRESS 2003, ISBN 973-8165-40-7.

[34] MINISTERUL ECONOMIEI ŞI FINANŢELOR (Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale), MINISTERUL MEDIULUI (Autoritatea de Management pentru Programul Operaţional Sectorial Mediu) - Ghid Analiza Cost Beneficiu pentru proiectele de apă şi apă uzată finanţate din Fondul de Coeziune şi Fondul European de Dezvoltare Regională in 2007-2013, Decembrie 2008.

[35] R. Liemberger, K. Brothers, A. Lambert, R McKenzie, A Rizzo, T Waldron - Water Loss Performance Indicators – The 2nd Edition of ‘Performance Indicators for Water Supply Systems’

[36] Alegre H., et al. (2000) Performance Indicators for Water Supply Services. IWA Manual of Best Practice, 1st Edition. ISBN 900222272

[37] American Water Works Association (AWWA) Water Loss Control Committee, 2003. Applying Worldwide Best Management Practices in Water Loss Control. AWWA Journal August 2003.

[38] AWWA Research Foundation (2007): Evaluating Water Loss and Planning Loss Reduction Strategies. Report 1P-4.5C-91163-03/07-NH

[39] Seago C, McKenzie R., Liemberger R. (2005) International Benchmarking of Leakage from Water Reticulation Systems, Paper to Leakage 2005 Conference, Halifax, September 2005

[40] Booth, D. Benchmarking – the essential phase of preparation, in Kanji, G.K. (Eds), Total Quality Management: Proceedings of the First World Congress. (pp.493-6). 1995, Chapman & Hall, London.

[41] Camp, R.C. Business Process Benchmarking: Finding and Implementing Best Practices, Milwaukee, 1995, WI: ASQC Quality Press.

[42] Zairi, Mohamed. Benchmarking for best practice: Continuous learning through sustainable innovation. Butterworth-Heinemann, 1998, Oxford.

[43] Wood, Brad - 7 Steps to Better Benchmarking, 2008, Business Performance Magazine Online http://bpmmag.net.

[44] McNair, C.J. & Leibfried, Kathleen H.J. - Benchmarking: A tool for Continuous Improvement, John Wiley & Sons, 1992, New York.

[45] Andreas Hoffjan, Nicole Annett Müller, Vittorio Di Federico, Tonino Liserra - Advice to water management practitioners on competition, efficiency and new business opportunities, D22.2, Transitions to the Urban Water Services of Tomorrow, TRUST, July 2014.

http://bpmmag.net/

Bibliografie

144

[46] Cabrera, Enrique; Dane, Peter; Haskins, Scott; Theuretzbacher-Fritz, Heimo (2011): Benchmarking Water Services – Guiding water utilities to excellence, IWA publishing, London.

[47] Hein, Andreas; Merkel, Wolf (2010): Process Benchmarking in Drinking Waterworks in Germany, in: gwf-Wasser Abwasser, Vol. 151, International Issue S1/2010, pp. 64-70.

[48] Prajogo, D. I., & Brown, A. The relationship between TQM practices and quality performance and the role of formal TQM programs: An Australian empirical study. Quality Management Journal, 2004, 11(4), 31-41.

[49] Schaffer, R. H., & Thompson H., Successful change programme begin with results. Harvard Business Review, September/October, 1992, 80-89.

[50] A. Waldman, David, Designing Performance Management Systems for Total Quality Implementation, Journal of Organizational Change Management, 7 (2) 1994, pp. 31–44.

[51] Arawati Agus, Reducing the effects of multicollinearity through Principle Component Analysis: A study on TQM practices Malaysia Management Review. June 2000, 35(1): 43-50.

evaluarea performanŢelor sistemelor de alimentare...

Documents