un om a muscat o stire

ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei Membră a Reţelei Reporteri fără Frontiere

Un om a muşcat o ştire II Raport de analiză a ştirilor TV din perspectiva interesului public şi a practicilor jurnalistice

Acest raport este rezultatul proiectului “FreeEx – Etica în ştirile TV”, implementat în cadrul programului “Libertatea de Exprimare - FreeEx”, finanţat de Open Society Institute (OSI). Conţinutul acestui raport nu reflectă în mod necesar opinia OSI.

Echipa:

Autori: Ionuţ Codreanu, Gabriel Dobre, Laura Orlescu, Irina Zamfirescu

Coordonator proiect: Nicoleta Fotiade

Au contribuit la realizarea acestui raport: Liana Ganea, Răzvan Martin, Mircea Toma

©ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei Membră a Reţelei Reporteri fără Frontiere

Adresa: Calea Plevnei, nr. 98,

Bl. 10C, sector 1, Bucureşti

Corespondenţa: CP 2, O P67

Tel: 021-313 40 47

Fax: 021-637-37-67

E-mail: [email protected]

Web: www.mma.ro; www.freeex.ro

ISBN 978-973-0-05940-3

CUPRINS

Concluzii şi comentarii

Concluzii.................................................................................................................7

Comentariu – Schimbăm postul sau campania?.....................................................9

Prezentarea Datelor

Metodologie..........................................................................................................15

Analiză de conţinut

Antena 1, Observatorul de la ora 19.....................................................................17

Antena 3, Ştirile de la ora 21................................................................................23

Prima TV, Focus ora 18........................................................................................29

Pro TV, Ştirile Pro TV de la ora 19......................................................................35

Realitatea TV, Realitatea de la ora 21...................................................................41

TVR1, Jurnalul de la ora 19..................................................................................47

Anexe

Anexa 1 – Teme şi grafice ...................................................................................53

Anexa 2 – Selecţie titluri senzaţionaliste .............................................................83

Concluzii

Analiza de conţinut prezentată în cadrul acestui raport are la bază datele obţinute în urma monitorizării a 252 de ediţii ale principalelor emisiuni de ştiri difuzate de posturile generaliste Pro TV, Antena 1, TVR1 şi Prima TV, respectiv de posturile de nişă Realitatea TV şi Antena 3.

Rezultatele obţinute oferă o serie de detalii despre tipul de informaţii pe care televiziunile aleg să le prezinte ca ştiri, despre modul în care le prioritizează precum şi despre maniera în care „împachetează” aceste informaţii pentru a le servi publicului.

Aşa cum era firesc, analiza de conţinut confirmă diferenţa de filosofie editorială care există între televiziunile generaliste şi cele de nişă, dar în acelaşi timp indică existenţa unui pronunţat trunchi comun de teme şi subiecte ce pot fi întâlnite în ştiri, indiferent de profilul postului.

*Pondere calculată în funcţie de durata ştirilor

Cercetarea de faţă relevă faptul că televiziunile de nişă au tendinţa de a oferi o perspectivă asupra realităţilor zilei puternic marcată de evenimente din sfera politico-administrativă internă. Atât la Realitatea TV cât şi la Antena 3, ponderile ocupate de ştirile politice şi de cele despre activitatea instituţiilor statului (incluse în categoria „Administraţie) reprezintă aproximativ un sfert din durata totală a ştirilor analizate1. De asemenea, ştirile despre justiţie (măsuri organizatorice, evoluţia unor anchete sau procese, cazuri de corupţie etc.) s-au clasat în topul celor mai frecvente teme abordate în emisiunile informative ale celor două posturi (Antena 3 – locul 5, cu 6,9%, Realitatea TV – locul 6, cu 4,7%). Totuşi, faţă de

1 Vezi anexa, pg 54.

Un om a muşcat o ştire 2008

7

rezultatele cercetării noastre anterioare2, se remarcă o scădere substanţială a ponderii ştirilor politice precum şi o scădere ceva mai uşoară a ponderii ştirilor despre administraţie. Acest fapt se datorează atât desfăşurării Summitului NATO, eveniment ce a determinat practic o „îngheţare” a scenei politico-administrative interne, cât şi suprapunerii unei părţi a perioadei monitorizate cu campania pentru alegerile locale – perioadă în care informaţiile politice sunt supuse unui regim special în audiovizual.

În ceea ce priveşte televiziunile generaliste, rezultatele ne arată că acestea au tendinţa de a prezenta o imagine sensibil diferită a realităţilor zilei, una în care subiectele cu un grad ridicat de spectaculozitate sau dramatism (infracţiuni, accidente, crime, incendii ş.a.m.d.) ocupă spaţii considerabil mai mari decât cele din sfera de interes a posturilor de nişă. Ştirile despre infracţiuni şi cele despre accidente rutiere înregistrează ponderi similare în jurnalele celor trei televiziuni private cu profil generalist, ocupând locuri importante în topul celor mai frecvente teme abordate în cadrul acestora3.

*Pondere calculată în funcţie de numărul de ştiri

De asemenea, emisiunile de ştiri ale posturilor generaliste se remarcă prin tendinţa de a utiliza mult mai frecvent unele elemente de senzaţionalism (discurs senzaţionalist, efecte audio-video) în prezentarea ştirilor. Prelucrarea unuia dintre indicatorii utilizaţi în cercetare ne arată că 26% dintre ştirile difuzate de Pro TV, 20% dintre ştirile Prima TV, respectiv 19% dintre ştirile Antena 1, conţin astfel de elemente de dramatizare. Pe de altă parte, doar 6% din ştirile TVR1, 5% din ştirile Realitatea TV, respectiv 3% din cele ale Antena 3 sunt abordate în manieră senzaţionalistă.

Din perspectiva distincţiei post generalist – post de nişă, un aspect interesant, observat şi în ediţia precedentă a acestei cercetări, este caracterul de nişă pe care îl are Jurnalul televiziunii publice. Atât din punctul de vedere al selecţiei subiectelor cât şi din cel al modului de prezentare, rezultatele indică o apropiere a Jurnalului TVR1 mai degrabă de emisiunile

2 Raportul „Un om a muşcat o ştire” lansat de AMP în mai 2007. 3 Vezi anexa, pg 54.


8

informative difuzate de cele două posturi specializate în ştiri decât de cele ale posturilor generaliste private cu care, teoretic, postul public se află în concurenţă.

Această ipoteză este susţinută şi de rezultatele obţinute în urma măsurării cantităţii de ştiri de interes public4 difuzate de fiecare televiziune în parte. În cazul Jurnalului TVR1, circa 85% din durata totală a ştirilor analizate a fost dedicată ştirilor de interes public, o valoare similară cu cele identificate pentru posturile de nişă (Antena 3 – 87%, Realitatea TV – 85%), dar sensibil mai mare decât cele ale posturilor generaliste private (Prima TV – 71%, Pro TV – 71%, Antena 1 – 66%).

*Pondere calculată în funcţie de durata ştirilor

Dacă în privinţa tipului de teme pe care le dezvoltă în mod frecvent între ştirile televiziunilor de nişă şi cele ale televiziunilor generaliste există diferenţe considerabile, agenda evenimentelor petrecute în perioada analizată arată că există şi o serie de subiecte care se regăsesc în toate jurnalele de ştiri, indiferent de specificul postului TV.

Evenimentul care a marcat în mod similar agendele televiziunilor în perioada monitorizată a fost Summitul NATO, organizat la Bucureşti la începutul lunii aprilie 2008. Ştirile despre organizarea şi desfăşurarea acestui eveniment au ocupat ponderi importante în cadrul agendelor celor şase posturi monitorizate, totalizând circa 30 de ore din cele 150 de ore de emisie analizate. Mediatizarea acestuia a început încă din luna martie, când toate cele şase televiziuni au difuzat ştiri despre măsurile de securitate ce urmau să fie luate în Bucureşti şi despre condiţiile de cazare de care urmau să beneficieze participanţii la Summit. Pe măsură ce deschiderea evenimentului s-a apropiat, posturile TV au început să difuzeze materiale despre agenda evenimentului, analize despre politica de extindere a organizaţiei şi despre relaţiile acesteia cu Rusia. Ştirile despre Summitul NATO au ocupat primul loc în topul celor mai frecvente teme în ştirile Antena 1 (10,74%), Pro TV (9,3%) şi Prima TV (7,4%), locul 2 în

4 Vezi Metodologie, pg 15.


9

cazul ştirilor TVR1 (12,56%) şi al celor de la Realitatea TV (12%), respectiv locul 4 în ştirile Antena 3 (9%).

Perioada analizată a fost marcată de o serie de evenimente importante ce au avut loc pe plan internaţional (ciclonul din Myanmar, cutremurul din China, alegerile din Rusia şi campania electorală din SUA). Ca urmare, categoria ştirilor externe a beneficiat de o pondere substanţială în agendele celor şase televiziuni analizate: Antena 1 – 5,31%, Pro TV – 6,3%, Prima TV – 5,7%, TVR1 – 13,09%, Realitatea TV – 11,6%, Antena 3 – 11,4%. De asemenea, rezultatele obţinute în urma precedentei ediţii a acestei cercetări au arătat că ştirile externe au ocupat poziţii similare în agendele teleziviunilor.

Ştirile economice reprezintă o categorie care, spre deosebire de anul trecut, a ocupat ponderi importante în mai toate jurnalele de ştiri monitorizate. Fruntaş la acest capitol este jurnalul de ştiri al Pro TV care a acordat acestei teme 6,7% din timpul total dedicat ştirilor, „economia” ocupând locul al doilea în topul principalelor teme identificate în cadrul Ştirilor Pro TV. Procente similare au avut şi posturile Antena 3 şi TVR1 (6,21%, respectiv 5,71%). Această creştere este explicabilă atât prin înrăutăţirea climatului economic mondial, cât şi prin evoluţiile economiei interne (cursul Leu – Euro, investiţiile străine în România etc.). De asemenea, o schimbare interesantă s-a produs în privinţa ştirilor despre românii din străinătate. Dacă în ediţia precedentă a cercetării, ştirile de acest gen aveau ca subiect modul de viaţă al românilor plecaţi la muncă în afara ţării (poveşti de succes, dificultăţi), în acest an majoritatea ştirilor despre românii din afara ţării au avut ca subiect infracţiunile comise de români.

Eşantionul de cercetare a cuprins emisiunile informative pe care aceste posturi le-au difuzat în perioada martie – mai 2008, în prima şi a treia săptămână a fiecărei luni. În final, cele 252 de ediţii analizate au totalizat 5670 de ştiri, respectiv circa 150 de ore de emisie.


10

Schimbăm postul sau campania?

Nu este niciun secret că relaţia dintre actorii mediatici şi publicuri este influenţată, în bună măsură, de regulile economiei de piaţă. În ultimii ani investiţiile făcute de televiziuni în propria imagine şi în definirea produselor editoriale au devenit tot mai vizibile.

Cercetarea de faţă, a doua efectuată de Agenţia de Monitorizare a Presei în ultimii doi ani asupra principalelor jurnale de ştiri difuzate la nivel naţional, ne prezintă televiziunile într-o dimensiune mult mai angajată. Astfel, s-a constatat o concentrare a campaniilor derulate de principalele televiziuni autohtone, jurnalele din prime-time promovând o serie largă de subiecte de natură socială şi de larg interes.

Redacţiile de ştiri s-au desprins de agenda curentă şi au ales să rămână în agenda publică. Din cea din urmă au selectat şi expus fenomene majore, care, de cele mai multe ori, sunt ignorate din cauza proximităţii sau efervescenţei cotidianului.

Aşa se explică de ce am putut urmări lunile trecute, în jurnalele Prima TV, materiale ample despre incidenţa „Copiilor cu copii”. Jurnaliştii au integrat acest subiect, care până nu demult beneficia de o abordare superficială, într-o strategie editorială. Mesajul a evoluat şi a fost împachetat într-o campanie amplă de informare şi conştientizare.

La fel de palpabile şi coerente au fost poveştile copiilor cu deficienţe de adaptare sau ale femeilor abuzate. TVR 1 ne-a ajutat să-i vedem, poate pentru întâia oară, pe cei „Excluşi fără vină” şi să redescoperim „Feţele Evei”.

Demersul jurnaliştilor s-a extins către abordarea unor subiecte controversate ce reclamau o intervenţie fermă din partea autorităţilor statului sau o schimbare de atitudine la nivelul conştiinţei colective. Astfel, PRO TV a reuşit să se detaşeze de dimensiunea birocratică şi controversată ce planează în jurul donării de organe şi să demonstreze că „Există viaţă după moarte” prin prezentarea unor cazuri autentice de beneficiari de organe. Seria de anchete efectuate în zonele forestiere afectate de defrişări a desenat un tablou sumbru al României cuprinsă de „Marea defrişare”. Jurnaliştii nu s-au limitat doar la criticarea autorităţilor, ci au oferit şi soluţii pentru deblocarea unor situaţii problematice. Tot la Pro TV am putut urmări pe parcursul campaniei pentru alegerile locale un serial tematic ce propunea soluţii şi bune practici întâlnite în administraţia publică din alte capitale europene. Campania „Angajăm primar” a reuşit cu succes să se delimiteze de discursurile politice şi să arate candidaţilor şi electoratului modele concrete de decongestionare a traficului, de dezvoltare a infrastructurii sau de exploatare a capitalului turistic.

Existenţa acestor campanii mediatice, cu un mesaj social accentuat, demonstrează că în „România lu’ 2008” (numele altei campanii iniţiate de Prima TV), demersul jurnalistic poate atinge o treaptă superioară. Relatările pot fi transformate în analize complexe, iar publicul poate beneficia de o imagine mai profundă a realităţilor înconjurătoare.

Descrierea unor fenomene sociale curente, într-o formulă bine închegată şi documentată, îi transformă pe jurnalişti în iniţiatori de dezbateri. În acest mod se pun bazele unui larg proces de implicare socială în care mass media sunt active şi vocale. Aceste campanii mediatice, privite din perspectiva teoriilor asupra rolurile mass media5, nu fac decât

5”Ştiinţa comunicării”, capitolul Media în viaţa publică (J.J. Van Cuilenburg et alli, în editura Humanitas, 2004)


11

să-i confirme pe jurnalişti în dubla ipostază de agenţi de schimbare şi profesionişti. Putem deci spera că mass media vor genera schimbări structurale pe termen lung la nivelul societăţii româneşti şi o vor face natural, în bucătăria şi cu ingredientele proprii.

Există tentaţia de a-i suspecta pe iniţiatorii acestor campanii de interese pur comerciale. Totuşi, oricât de copleşiţi am fi de cotidian, se cuvine să aplicăm principiul bunei credinţe, fără încrâncenare şi fără defetism, şi să fim optimişti că mass media îşi vor consolida rolul de actori sociali relevanţi.


12

Prezentarea Datelor

Metodologie

Perioada monitorizată: 1-7 martie 2008, 15-21 martie 2008; 1-7 aprilie 2008, 15-21 aprilie 2008; 1-7

mai 2008, 15-21 mai 2008.

Televiziunile monitorizate: Antena 1, Antena 3, Prima TV, Pro TV, Realitatea TV, TVR1.

Indicatori ai agendei televiziunilor:

• Tema ştirii: politică, administraţie, fapt divers etc.

• Frecvenţa subiectelor de interes public – au fost considerate ca fiind de interes public

subiectele ce ţin de politica internă şi internaţională, administraţie (ex. cheltuirea banilor

publici, modul de funcţionare a serviciilor publice), care pot afecta securitatea şi sănătatea

individului sau a unor categorii de indivizi (ex. fenomene meteo ce afectează securitatea

populatiei, sănătatea publică etc.), care vizează drepturile şi libertăţile omului, viaţa

economică, problemele sociale considerate importante de catre public etc.

• Poziţia ştirii în jurnal

• Durata ştirii

• Discursul senzaţionalist: utilizarea elementelor discursive ce vizează potenţarea emoţiilor

publicului (ex. hiperbole, utilizarea unor inserturi grafice şi/sau sonore etc)

Indicatori ai respectării/ nerespectării deontologiei jurnalistice:

• Respectarea/nerespectarea prezumţiei de nevinovăţie în cazul ştirilor ce au ca subiect

infracţiuni.

• Respectarea vieţii private şi a dreptului la imagine: difuzarea identităţii persoanelor aflate în

dificultate (victime ale accidentelor, agresiunilor etc), a minorilor, persoanelor cu dizabilităţi

etc.

• Menţionarea inutilă a etniei sau dizabilităţilor unui actor (spre exemplu, menţionarea în ştire a

etniei unui infractor).

• Prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părtilor implicate într-un conflict.


15

Agenda editorială a Ştirilor Antena 1, ora 19

În cadrul cercetării de faţă, au fost analizate 42 de ediţii ale principalei emisiuni informative a

Antenei 1, Observatorul de la ora 19. Cele 42 de ediţii au cuprins 1248 de ştiri şi au avut o

durată totală de aproximativ 28 de ore de emisie. O ediţie obişnuită a Observatorului de la ora

19 a avut o durată medie de circa 40 de minute şi a cuprins 30 de ştiri.

Pe parcursul celor trei luni supuse analizei, ştirile postului Antena 1 au fost încadrate

în 48 de categorii tematice.

Ştirile despre Summitul NATO au ocupat primul loc în agenda Observatorului de la

ora 19, cu 10,74% din durata totală a ştirilor analizate. Ca şi în cazul celorlalte televiziuni, în

a doua jumătate a lunii martie şi în prima săptămână a lunii aprilie, principala emisiune

informativă a Antenei 1 a fost dominată de ştiri despre organizarea şi desfăşurarea

Summitului NATO. În perioada respectivă, aceste ştiri au avut o frecvenţă medie de difuzare

de aproximativ 5 materiale pe ediţie, iar o ştire cu acest subiect a avut o durată medie de 1

minut şi 50 de secunde.

Ştirile de fapt divers au ocupat 6,45% din durata totală a ştirilor analizate. Difuzate,

în general, pe parcursul celei de a doua jumătăţi a Observatorului, ştirile de fapt divers

reprezintă o categorie eterogenă ce se remarcă mai degrabă prin ineditul subiectelor pe care le

abordează decât prin valoarea de ştire a acestora (ex.: botez în familia Prigoană – 16 martie;


19

5000 de elevi au dansat sincron pentru a intra în Cartea Recordurilor – 18 aprilie; o căruţă a

fost folosită pentru a tracta o maşină – 3 mai; etc.). Durata medie a acestui tip de ştiri este de

circa 1 minut şi 20 de secunde.

Ştirile politice au ocupat 5,48% din agenda Observatorului de la ora 19, ceea ce

reprezintă aproximativ o oră şi 55 de minute din cele 28 de ore de ştiri ce au fost analizate. În

general, ştirile politice au fost poziţionate spre finalul Observatorului, iar durata medie a unei

ştiri de acest gen a fost de circa 1 minut şi 30 de secunde. La Antena 1, 27 din cele 50 de ştiri

politice au tratat subiecte privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale. Restul ştirilor

politice au tratat subiecte extrase de pe scena politică internă, fără o legătură evidentă cu

derularea campaniei electorale. Prin comparaţie cu datele obţinute în cadrul raportului „Un

om a muşcat o ştire” pe care AMP l-a publicat în 2007 se remarcă o scădere a ponderii ştirilor

politice în agenda Observatorului, de la 7,2% la 5,48%. În mare parte, această situaţie este o

consecinţă a suprapunerii unei părţi a perioadei de monitorizare cu perioada campaniei

electorale, perioadă supusă unor reglementări specifice în domeniul audiovizual.

Ştirile externe au reprezentat 5,31% (1 oră şi 50 de minute) din durata totală a ştirilor

difuzate în perioada analizată. Majoritatea ştirilor externe au fost poziţionate spre sfârşitul

jurnalului, iar o durata medie a unei astfel de ştiri a fost de aproximativ 1 minut şi 7 secunde.

În perioada analizată, principalele subiecte de pe agenda internaţională care au beneficiat de

acoperire din partea jurnaliştilor au fost cutremurul din China, ciclonul care a lovit Myanmar-

ul precum şi schimbările de pe scena politică rusească.

Ştirile despre infracţiuni (trafic de droguri sau persoane, tâlharii, agresiuni şamd.) şi

cele despre accidente rutiere au ocupat poziţii importante în jurnalul Antena 1, înregistrând

5,03%, respectiv 4,63% din durata totală a ştirilor analizate. În cazul ambelor categorii s-a

remarcat tendinţa de a fi poziţionate în prima jumătate a buletinului informativ, printre

primele ştiri ce sunt difuzate. De asemenea, duratele medii ale ştirilor ce fac parte din aceste

categorii au valori aproape identice – 1 minut şi 16 secunde pentru ştirile despre infracţiuni,

respectiv 1 minut şi 14 secunde pentru ştirile despre accidente rutiere.

Ştirile privind administraţia publică (centrală sau locală) au însumat 4,29% din

durata totală a ştirilor analizate, această categorie menţinându-se pe o poziţie similară cu cea

identificată în cadrul raportului publicat de AMP în 2007 – ponderea administraţiei în ştirile

analizate la acel moment fiind de 4,39%.

Tot prin comparaţie cu rezultatele obţinute în cadrul precedentei ediţii a acestei

cercetări, se remarcă o creştere a ponderii ocupate de ştirile economice în cadrul

Observatorului, de la 2,23% în 2007, la 4,14% în prezent. În parte, această evoluţie este

Antena1 - Analiză de conţinut

20

explicabilă prin creşterea numărului de ştiri despre servicii bancare, piaţa imobiliară şi

investiţii în economie.

Ştirile şi interesul public

Cele 42 de ediţii analizate au cumulat aproximativ 28 de ore de emisie. Dintre acestea, circa

19 ore reprezintă durata ştirilor în care au fost furnizate informaţii de interes public. Conform

metodologiei utilizate în cercetare, în această categorie au fost incluse ştirile în care erau

prezentate informaţii despre activitatea instituţiilor statului, despre cheltuirea fondurilor

publice sau orice alt tip de informaţie care ar fi putut afecta un număr considerabil de oameni.

Ştirile de interes public au beneficiat de o poziţionare omogenă în cadrul

Observatorului de la ora 19. De asemenea, s-a putut observa că ştirile ce conţin informaţii de

interes public au o durată medie mai mare decât ştirile ce nu conţin astfel de informaţii (1

min şi 27 de secunde versus 1 minut şi 10 secunde).

Senzaţionalism în ştiri

Tendinţa de a dramatiza anumite subiecte a fost identificată în 237 din cele 1247 de ştiri

analizate. De regulă, ştirile care suferă această abordare editorială sunt cele despre evenimente

cu potenţial dramatic (accidente, crime, incendii, inundaţii etc.) care pot trezi un răspuns

emoţional din partea publicului. Procedeele prin care acest potenţial este scos în evidenţă,

uneori pentru a ocupa un loc chiar mai important decât informaţiile pe care ştirea le conţine,

sunt discursul jurnalistic (al prezentatorilor sau corespondenţilor), fundalul sonor şi efectele

video. În cazul Observatorului Antenei 1, metoda de dramatizare cel mai frecvent întâlnită a

fost combinaţia dintre inserturile audio şi cele video (69 de ştiri). Discursul jurnalistic cu efect

de dramatizare („Scene apocalitice aseară pe DN1”, „Vijelia a făcut ravagii” etc.) a fost

următoarea metodă din perspectiva frecvenţei de utilizare (57 de ştiri).

În comparaţie cu rezultatele din ediţia precedentă a acestui raport, cantitatea de ştiri

abordate senzaţionalist în cadrul Observatorului a înregistrat o uşoară scădere. În prima ediţie

a cercetării, 142 din cele 655 de ştiri analizate conţineau diferite elemente de senzaţionalism

(circa 21%), iar de aceasta dată 237 din cele 1247 de ştiri analizate (aprox. 19%) conţin

elemente de senzaţionalism.

În cadrul jurnalelor analizate, ştirile cel mai frecvent abordate senzaţionalist au fost

cele despre accidentele auto. Acestora le-au urmat ştirile despre crime, infracţiuni şi incendii.

Din punctul de vedere al duratei medii, s-a putut observa o diferenţă între ştirile

abordate senzaţionalist şi restul ştirilor cuprinse în cadrul Observatorului. Durata medie a unei


21

ştiri ce conţine elemente de senzaţionalism este de circa 1 minut şi 50 de secunde, în timp ce

durata medie a unei ştiri fără astfel de elemente este de circa 1 minut şi 15 de secunde.

Aplicarea principiilor deontologice

În cadrul Observatorului de la ora 19, necesitatea utilizării prezumţiei de nevinovăţie a fost

identificată în 51 din cele 1247 de ştiri analizate. În 22 de materiale, prezumţia de nevinovăţie

nu a fost respectată, jurnaliştii operând cu un discurs incriminator, deşi nu exista nicio decizie

din partea instanţei de judecată. În alte 29 de ştiri prezumţia de nevinovăţie a fost respectată.

În aceste materiale jurnaliştii au specificat că persoanele menţionate erau parte a unor anchete

judiciare şi erau prezumate ca fiind nevinovate.

Aplicarea principiului de respectare a vieţii private sau a dreptului la imagine a

fost necesară în 26 din cele 1247 de ştiri analizate. În toate cele 26 de ştiri astfel identificate

identităţile persoanelor aflate în dificultate (victime ale unor accidente sau agresiuni, minori),

au fost protejate.

Principiului deontologic privind tratamentul nediscriminatoriu a fost încălcat în 3

din cele 10 ştiri în care respectarea acestuia a fost considerată ca fiind necesară. În toate cele

trei materiale jurnaliştii menţionau etnia unor presupuşi infractori.

Necesitatea aplicării principiului deontologic privind prezentarea punctelor de

vedere ale tuturor părţilor aflate în conflict a fost identificată în 25 din cele 1247 de ştiri

analizate. În 11 din cele 26 de ştiri acest principiu nu a fost respectat. În ştirile respective au

fost prezentate o serie de subiecte conflictuale (acuzaţii politice, dispute sindicale, acuzaţii de

fraude) fără a fi invocate şi punctele de vedere ale celor vizaţi.


22

Agenda editorială a Ştirilor Antena 3, ora 21

Principalul jurnal de ştiri al postului Antena 3, Stirile de la ora 21, a fost alcătuit, în medie,

din circa 19 de ştiri şi a avut o durată medie de aproximativ 30 de minute. În intervalul

monitorizat au fost analizate 42 de jurnale ce au cuprins 781 de ştiri1.

În intervalul monitorizat, în jurnalele Antena 3 au fost identificate aproximativ 38 de

teme distincte.

Subiectele de politică internă au avut cea mai mare pondere în cadrul Ştirilor de la ora

21, peste 13% (163 de minute) din timpul total alocat ştirilor (1243 de minute). În cadrul

acestei teme au fost 91 de ştiri, în 47 dintre acestea fiind tratate subiecte legate de organizarea

şi desfăşurarea alegerilor locale. Durata medie a unei ştiri politice a fost de circa 1 minut şi

46 de secunde, iar poziţionarea a fost făcută, de regulă, în primele 10 ştiri ale jurnalului.

Actualitatea politică internă a fost urmată îndeaproape de subiectele de pe agenda

internaţională. Astfel, ştirile circumscrise temei externe au avut o durată cumulată de peste

142 de minute, adică o pondere de peste 11% din timpul total. Subiectele extrase din viaţa

internaţională au fost poziţionate, de regulă, în închiderea jurnalului şi au avut o durată medie

de 1 minut şi 21 de secunde.

O pondere aproximativ egală au avut şi ştirile în care a fost prezentată activitatea

instituţiilor statului (durata cumulată – 138 de minute). Ştirile integrate în această categorie

1 Edițiile ”Știrilor de la ora 21” din zilele de 1 și 3 aprilie 2008 nu au putut fi analizate din motive tehnice. Pentru păstrarea eșantionului, au fost înlocuite cu edițiile jurnalelor din zilele de 9 și 10 aprilie 2008.


25

au avut o durată medie de 1 minut şi 26 de secunde, fiind plasate, de regulă, între primele 9

ştiri din cadrul jurnalului.

Informaţiile privind organizarea şi desfăşurarea Summit-ului NATO de la începutul

lunii aprilie au avut o pondere de 9% (aproximativ 111 minute) din durata totală a ştirilor. În

zilele desfăşurării evenimentului, aceste ştiri au dominat prima jumătate a jurnalelor Antena 3

şi au avut o durată medie de 2 minute şi 35 de secunde.

Ştirile privind evoluţia unor dosare sau cazuri mari de corupţie (vezi tema justiţie) au

avut o durată totală de peste 86 de minute, reprezentînd aproximativ 7% din durata totală a

ştirilor. Aceste subiecte au fost prezentate de regulă între primele 6 ştiri din cadrul jurnalului

şi au avut o durată medie de 2 minute şi 19 secunde.

Alte teme relevante ca pondere au fost: economie (6,2%), informaţii utilitare (5,6%)

şi social (5,1%).

Celelalte teme identificate au ocupat, fiecare în parte, mai puţin de 3% din durata

totală a ştirilor analizate (vezi Anexa, pagina 59).


Din cele aproximativ 21 de ore analizate la ştirile Antena 3, aproximativ 18 ore au fost

dedicate ştirilor de interes public. Astfel, din totalul 781 de stiri analizate la Antena 3, 654 de

materiale au prezentat informaţii de interes public (aproximativ 87%). Plaja tematică a ştirilor

de interes public a inclus subiecte de politică internă şi externă, detalii privind activitatea

instituţiilor statului sau a cuprins informaţii privind economia internă, funcţionarea sistemelor

sanitar şi de învăţământ.

În general, subiectele de interes public au fost plasate în prima jumătate a jurnalului ,

o ştire de interes public având o durată medie de aproximativ 1 minut şi 40 de secunde.

Ştirile ce au prezentat subiecte externe sau interne de fapt divers nu au fost încadrate

ca fiind de interes public. Acest gen de ştiri au însumat circa 3 ore din durata totală a ştirilor

incluse în analiză.


Au fost identificate elemente de dramatizare şi abordări senzaţionaliste în 22 din cele 781 de

ştiri analizate.

Cele mai multe mărci ale senzaţionalismului au fost identificate în cazul ştirilor de

interes public (14) şi au fost întâlnite cu precădere la nivelul discursului jurnalistic. Şi în cazul


26

ştirilor care nu au fost considerate de interes public şi care au conţinut elemente de

dramatizare accentul s-a pus pe exploatarea elementelor discursive.

Ştirile cu elemente senzaţionaliste au fost plasate în prima jumătate a jurnalului,

fiecare ştire având o durată medie de circa 1 minut şi 55 de secunde.


În 33 din cele 781 de ştiri analizate a fost necesară respectarea prezumţiei de nevinovăţie.

Acest principiu a fost încălcat în 5 cazuri în care au fost prezentate infracţiuni informatice sau

acte de crimă organizată.

Viaţa privată şi dreptul la imagine au fost încălcate în 2 din cele 4 materiale în care

acest principiu ar fi trebuit respectat. Într-una dintre ştiri a fost prezentată imaginea unui

minor suspectat de săvârşirea unei infracţiuni, iar în cea de-a doua au fost prezentate detalii

intime din viaţa privată a unui fost cadru didactic, bănuit de comportament indecent în afara

instituţiei la care era angajat.


din cele 5 materiale în care acesta ar fi trebui sa fie aplicat şi respectat. În toate cele 3 cazuri

au fost prezentaţi membri ai etniei roma în asociere cu acte de infracţionalitate.

În intervalul monitorizat, la postul Antena 3 au fost prezentate 26 de ştiri conflictuale

în care a fost necesară prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor aflate în

conflict. Acest principiu a fost încălcat în 7 materiale, aria tematică incluzând subiecte

variate: proteste, atacuri politice, acuzaţii de corupţie sau acuzaţii privind presupuse abuzuri

comise de instituţiile statului.


27

Agenda editorială Ştirilor Prima TV, ora 18

Focus 18, principala ediţie a ştirilor Prima TV, a cuprins , în medie, 25 de ştiri şi a avut o

durată medie de aproximativ 41 de minute. În comparaţie cu analiza de anul trecut, se observă

o creştere a duratei medii cu aproximativ 5 minute şi a numărului mediu de ştiri cu 8

materiale. În intervalul monitorizat au fost analizate 42 de jurnale ce au cuprins 1032 de ştiri.

În perioada supusă analizei, ştirile Prima TV au fost grupate în 46 de teme distincte.

S-a observat o extindere considerabilă a ariei tematice faţă de anul trecut, când au fost

identificate 30 de teme.

Ştirile ce au tratat subiectul Summitului NATO au avut cea mai mare pondere în

perioada monitorizată, însumând 128 de minute, adică 7,4% din durata totală. Aceste ştiri s-

au poziţionat în prima jumătate a jurnalului, adică printre primele 10 ştiri şi au avut o durată

medie de aproximativ 2 minute.

Subiectele administrative au ocupat poziţia secundă, reprezentând aproximativ 6,6%

din timpul total al ştirilor analizate şi având o durată cumulată de 114 minute. În general, cele

66 de materiale din această categorie s-au poziţionat în ce-a de-a doua jumătate a Focusului, o

astfel de ştire având o durată medie de aproximativ 1 minut şi 40 de secunde.

Subiectele de natură socială au avut o pondere de 6,5% din durata totală a ştirilor

analizate în cazul Prima TV. Cele 51 de materiale s-au poziţionat la mijlocul jurnalului şi au

înregistrat o durată medie de aproximativ 2 minute şi 10 secunde.

Tema fapt divers a fost identificată în 65 de ştiri din cele 1032 analizate. Aceste

materiale au avut un timp cumulat de 104 minute, reprezentând 6% din durata totală


31

monitorizată. Ştirile din această categorie s-au plasat spre sfarşitul jurnalului şi au avut o

durată medie de aproximativ 1 minut şi 30 de secunde.

Infracţiunile au ocupat 5,9% din durata totală a ştirilor analizate, poziţionându-se la

finalul primei jumătăţi a jurnalului şi având o durată medie de aproximativ 1 minut şi 30 de

secunde.

Subiectele externe au avut o pondere de 5,7% din întregul interval dedicat ştirilor,

cumulând circa 98 de minute. Cele 91 de materiale s-au plasat la finalul jurnalului şi au avut o

durată medie de aproximat 1 minut.

Comparativ cu analiza realizată anul trecut, în care accidentele rutiere şi

infracţiunile ocupau poziţii periferice în clasamentul temelor identificate, anul acesta astfel

de materiale s-au poziţionat printre primele opt locuri în agenda postului Prima TV.

Accidentele rutiere ocupă locul al şaptelea în acest clasament cu o pondere de 5,7%

din durata totală a ştirilor analizate. Aceste materiale s-au poziţionat la finalul primei jumătăţi

a jurnalului şi au avut o durată medie de aproximativ 1 minut şi 30 de secunde.

În ceea ce priveşte subiectele de natură politică, se observă o scădere a ponderii

acestora în cadrul jurnalului faţă de anul trecut. Aceste materiale au reprezentat 5,4% din

timpul total al ştirilor analizate şi s-au plasat în ce-a de-a doua jumătate a jurnalului, având o

durată medie de aproximativ 1 minut şi 50 de secunde. Din totalul celor 50 de ştiri politice, 32

au tratat subiectul alegerilor locale.

Pe lângă temele expuse anterior, Focus ora 18 a inclus şi alte subiecte precum:

Bucureşti, economie, crime, justiţie, promovarea producţiilor proprii, educaţie, incendii,

sport sau fapt divers extern, fiecare dintre aceste teme având o pondere mai mică de 4%.


În 694 de ştiri au fost prezentate informaţii de interes public, adică în 71% din totalul de 1032

de ştiri analizate. Subiectele de interes public au avut o durată cumulată de 20 de ore din cele

aproximativ 30 cât a reprezentat durata totală a ştirilor monitorizate. Aria tematică a acestor

ştiri a fost una extrem de variată, de la subiecte politice, sociale, economice sau administrative

până la accidente, agresiuni, informaţii utilitare şi chiar timp liber.

Aceste materiale s-au plasat la jumătatea jurnalului, iar durata lor medie a fost de

aproximativ 1 minut şi 40 de secunde.

Ştirile care nu au fost considerate de interes public au însumat în jur de 8 ore din durata

totală a ştirilor Prima TV. În cea mai mare parte, aceste materiale au prezentat subiecte de fapt

Prima TV - Analiză de conţinut

32

divers, atât de pe plan intern, cât şi de pe plan extern sau au promovat producţiile proprii ale

postului de televiziune.


Abordări senzaţionaliste au fost identificate în 199 de materiale, adică în 19% din totalul de

1032 de ştiri analizate. Dintre acestea, aproximativ 58%, adică 116 ştiri au prezentat

informaţii de interes public.

Elementele de senzaţionalism au fost prezente preponderent la nivelul discursului

prezentatorilor sau al corespondenţilor. Astfel, au fost identificate formulări senzaţionaliste în

aproximativ 85% din totalul ştirilor care au conţinut elemente de dramatizare (ex.: „Noapte

de foc”- 1 martie, „Abandonat fără milă”- 1 martie, „Carnagiu pe şosele”- 2 martie, „Culmea

disperării”- 3 martie, „Cu sânge rece”- 3 martie, „Mamă fără suflet”- 5 martie, „a dat dovadă

de un sadism fără margini”, „Impact nimicitor” - 6 martie etc.)

Inserarea de coloane sonore a putut fi identificată în aproape 50% din totalul ştirilor

abordate senzaţionalist. De asemenea , inserturile grafice s-au regăsit în 75 din cele 199 de

ştiri cu caracter dramatic.

Puţin peste un sfert, adică 28% din totalul reportajelor abordate senzaţionalist conţin toate

cele trei elemente utilizate de posturile tv pentru a valorifica potenţialul dramatic al ştirilor:

discursul emoţional, prelucrarea video prin inserarea unor efecte speciale şi utilizarea

coloanelor sonore.

Deşi nu au fost strict limitate la acestea, elementele de senzaţionalism au putut fi întâlnite

frecvent în ştiri ce prezentau accidente rutiere, agresiuni, crime, dispariţii, incendii, inundaţii

sau campanii sociale, precum „Copii cu copii” sau „România lu’ 2008”.

Ştirile ce conţineau elemente de dramatizare s-au regăsit cel mai frecvent la începutul

jurnalului, printre primele 10 materiale difuzate şi au avut o durată medie de aproximativ 2

minute.


Din totalul de 1032 de ştiri analizate, necesitatea utilizării prezumţiei de nevinovăţie a fost

identificată în 32 de materiale. Dintre acestea, în 10 materiale principiul a fost încălcat,

jurnaliştii folosind expresii incriminatorii precum: „infractori”, „cu sânge rece”, sau „mamă

criminală”. Majoritatea ştirilor în care prezumţia de nevinovăţie nu a fost respectată prezentau

informaţii despre comiterea unor crime deosebit de grave şi violente, ale căror victime au fost

nou-născuţi şi minori.


33

În celelalte 22 de reportaje, suspecţilor le-a fost acordat dreptul de a fi consideraţi

nevinovaţi până la proba contrarie, prezentându-se informaţii cu privire la desfăşurarea unor

procese sau alte etape ale anchetelor, precum şi informaţii cu privire la evoluţia unor anchete

în care sunt implicate persoane publice.

Necesitatea aplicării principiului deontologic privind respectarea vieţii private sau a

dreptului la imagine a fost identificată în 18 materiale din cele 1032 analizate. În 5 dintre ele

această normă nu a fost respectată, fiind difuzate imagini cu persoane aflate în dificultate

(victime ale unor accidente sau minori) sau detalii intime din viaţa privată a unui poliţist,

bănuit de comportament indecent în afara instituţiei la care era angajat.

În cazul celorlalte 13 ştiri au fost folosite tehnici video de protejare a identităţii

protagoniştilor, fiind astfel respectat acest principiu deontologic.

În ceea ce priveşte necesitatea aplicării principiului deontologic cu privire la tratamentul

nediscriminatoriu, aceasta a fost identificată în 17 ştiri din totalul celor analizate. În 15

dintre acestea, principiul a fost încălcat.

Etnia romă a fost cea mai expusă la tratament discriminatoriu în ştirile tv ( în 14 ştiri) prin

asociere cu infracţiuni, crime, agresiuni, accidente sau condiţii insalubre de trai, acest lucru

fiind de natură să promoveze stereotipuri precum „toţi romii sunt infractori” sau „toţi romii

trăiesc în sărăcie şi în mizerie”.

Un material din cele 15 a folosit expresia „la nebuni” în contextul prezentării unui studiu

ştiinţific cu privire la consecinţele pe termen lung a expunerii la traficul aglomerat. Acest tip

de formulări contribuie la perpetuarea stereotipurilor şi a stigmatizării sociale a persoanelor cu

dizabilităţi mintale.

Două materiale din cele 17 au respectat acest principiu, una dintre ştiri prezentând

funeraliile unui important lider al comunităţii rome din Galaţi, iar cealaltă oferind informaţii

cu privire la poziţia Uniunii Europene în ceea ce priveşte situaţia românilor de etnie romă din

Italia.

În 11 ştiri din cele 1032 analizate au fost identificate subiecte în care a fost necesară

prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor implicate în conflict. În două dintre

acestea norma nu a fost respectată, fiind vorba despre reportaje ce prezintă comportamente

agresive, în care telespectatorului i se oferă informaţii cu privire la versiunea victimei, fără a

se menţiona şi poziţia presupusului agresor. Celelalte 9 ştiri în care principiul a fost respectat

şi au fost prezentate opiniile tuturor părţilor aflate în conflict, au tratat subiecte politice,

administrative sau legate de comiterea unor infracţiuni şi agresiuni.

Prima TV - Analiză de conţinut

34

Agenda editorială a Ştirilor Pro TV, ora 19

Principalul jurnal de ştiri al postului Pro TV, Ştirile Pro TV de la ora 19 este alcătuit, în

medie, din circa 25 de ştiri şi are o durata medie de aproximativ 45 de minute. În intervalul

monitorizat au fost analizate 42 de jurnale ce au cuprins 1044 de ştiri.

În intervalul monitorizat, în cadrul Ştirilor Pro TV au fost identificate 43 de teme

distincte care au cumulat o durată de 1814 minute.

Deşi a fost un eveniment restrâns ca perioadă, Summit-ul NATO de la Bucureşti a

reuşit să se impună în agenda ştirilor Pro TV, cu o pondere de peste 9% (circa 168 de

minute). Acelaşi subiect a fost tratat in extenso în primele zile ale lunii aprilie, perioadă în

care, mai bine de jumătate din jurnalele Pro TV au fost dedicate organizării şi găzduirii

acestui eveniment de către autorităţile române. Jurnaliştii au prezentat o arie largă de

informaţii din jurul Summit-ului NATO (de la prezentarea agendei reuniunii până la condiţiile

de cazare ale invitaţilor), durata medie a unei ştiri din această categorie fiind de 2 minute şi 23

de secunde.

Următorul loc în ierarhia ştirilor Pro TV a fost ocupat de tema economie, ştirile

circumscrise acestei categorii cumulând aproximativ 122 de minute (pondere de 6,7%).

Informaţiile provenite din mediul de afaceri sau cel bancar au ocupat, de regulă, o poziţie

mediană în jurnalele Pro TV şi au avut o durată medie de circa 1 minut şi 40 de secunde. Spre

deosebire de agenda conturată în cercetarea din 2007, când tema economie ocupa a opta

poziţie în topul subiectelor promovate, observăm o vizibilitate mai crescută a subiectelor

economice în ştirile Pro TV.


37

Informaţiile preluate de pe agenda internaţională au avut şi ele o pondere

semnificativă, ocupând locul trei în clasamentul Ştirilor Pro TV. Subiectele externe au

însumat aproximativ 114 minute din durata totală a jurnalelor (cu o pondere de 6,3%). De

regulă, acest tip de subiecte a fost prezentat printre ultimele patru ştiri din cadrul jurnalului,

durata medie a unei ştiri fiind de 1 minut şi 30 de secunde.

La o diferenţă de 1% s-au situat ştirile ce au prezentat acţiuni cu caracter infracţional

(furturi, fraude economice şi informatice, violenţe şi abuzuri etc. ). Tema infracţiuni a avut o

pondere de 5,4% din durata totală a ştirilor şi a ocupat locul patru în agenda Ştirilor Pro TV.

Subiectele de acest gen au fost plasate, de regulă, în prima jumătate a jurnalului şi au avut o

durată medie de 1 minut şi 20 de secunde.

O pondere egală în cadrul ştirilor au avut subiectele în care au fost ilustrate accidente

rutiere şi activitatea instituţiilor statului (4,9%). Fiecare dintre cele două teme au avut o

durată cumulată de aproximativ 89 de minute. Accidentele rutiere au fost prezentate, de

regula, printre primele zece ştiri din cadrul jurnalului, durata medie a unui material fiind de 1

minut şi 50 de secunde. Ştirile în care au fost prezentate subiecte legate de administraţie au

fost prezentate, cel mai adesea, în a doua jumătate a jurnalelor, cu o durată medie de 1 minut

şi 40 de secunde.

Următoarele două poziţii din top au fost ocupate de temele fapt divers (4,6% -

aproximativ 83 de minute) şi fapt divers extern (4,2% - aproximativ 77 de minute). Ştirile de

fapt divers intern au avut o durată medie de 1 minut şi 40 de secunde şi au fost poziţionate, de

regulă, după prima jumătate a jurnalelor. De cealaltă parte, ştirile de fapt divers extern au fost

prezentate în închiderea jurnalelor şi au avut o durată medie de 1 minut. Deşi anul acesta a

fost dublată perioada eşantionată, observăm o pondere şi o prioritizare mai scăzute ale

subiectelor de fapt divers, în comparaţie cu anul trecut. În 2007, subiectele de fapt divers –

intern ocupau prima poziţie în agenda Ştirilor Pro TV, pentru ca în acest an să coboare pe

locul şapte.

Subiectele incluse în alte teme1 au avut o durată totală de peste 63 de minte şi o

pondere de 3,5% în agenda ştirilor Pro TV. Durata medie a unei astfel de ştiri a fost de 1

minut şi 20 de secunde, poziţionarea fiind făcută, de regulă, după a doua jumătate a jurnalului.

Ştirile în care au fost prezentate publicului evenimente şi situaţii ce ţin de

administrarea oraşului Bucureşti (ex: trafic, infrastructură, atracţii turistice etc.) au avut o

durată cumulată de circa 62 de minute (aproximativ 3,4% din durata totală a ştirilor). Durata

1 Exemple: informaţii despre starea de sănătate a unor persoane publice, funeraliile unor persoane publice, situaţia militarilor români în Irak şi Afganistan etc.

Pro TV - Analiză de conţinut

38

medie a unei astfel de ştiri a fost de 1 minut şi 52 de secunde, difuzarea acestor materiale

realizându-se, de regulă, în a doua parte a jurnalelor.

În perioada analizată, postul Pro TV a difuzat 7 episoade incluse în campania

”România, marea defrişare”. Anchetele prezentate în această campanie au avut o durată

cumulată de aproximativ 50 de minute, având o pondere de 2,7% din agenda Ştirilor Pro TV.

Materialele incluse în această campanie au fost difuzate, cel mai adesea, în a doua jumătate a

jurnalui şi au avut o durată medie de aproximativ 7 minute.

Subiectele politice au avut o pondere de 2,42% (durată cumulată de aproximativ 44

de minute) în jurnalele Pro TV, aproape jumătate faţă de anul trecut când această temă avea o

pondere de 4,1%. În perioada martie-mai 2008, la Pro TV au fost analizate 26 de ştiri politice,

dintre care 18 au tratat exclusiv desfăşurarea alegerilor locale.


Ştirile în care au fost prezentate informaţii de interes public au avut o durată cumulată de

aproximativ 22 de ore din cele aproximativ 31 de ore cât a reprezentat durata totală a ştirilor

monitorizate. Astfel, din totalul 1044 de ştiri analizate la Pro TV, 683 materiale (aproximativ

71%) au prezentat informaţii de interes public. Subiectele de interes public au provenit din

zona economică, administrativă, socială sau de pe agenda internaţională.

Subiectele de fapt divers, anumite accidente şi infracţiuni ori materialele în care au

fost promovate producţii interne ale trustului Media Pro nu au fost încadrate ca fiind de

interes public. Acest gen de ştiri au însumat circa 9 ore din durata totală a Ştirilor Pro TV.

În general, subiectele de interes public au fost poziţionate în prima jumătate a

jurnalului, o ştire de acest gen având o durată medie de aproximativ 1 minut şi 42 de secunde.


Elemente de dramatizare sau abordări senzaţionaliste au fost identificate în 273 din cele 1044

de ştiri analizate.

Cele mai multe mărci ale senzaţionalismului au fost reperate la nivelul discursului cu

care au operat jurnaliştii (ex: ”Filmul unui dezastru” – 17 martie; ”Fetiţa cu chibrituri” – 6

aprilie; ”Lanţul morţii” – 21 mai etc.) La sublinierea dramatismului au contribuit, în bună

măsură, şi utilizarea de efecte audio-video care au însoţit comentariul ştirilor.

Cele mai multe abordări senzaţionaliste au fost identificate în prezentarea unor

accidente rutiere, crime, dar şi în ilustrarea unor subiecte de factură socială.


39

În perioada monitorizată, din cele 683 de ştiri de interes public, 161 au prezentat

elemente de dramatizare (adică 23%), în timp ce aproape jumătate (112) din ştirile care nu au

fost considerate ca fiind de interes public au beneficiat de abordări senzaţionaliste.

Ştirile senzaţionaliste se regăsesc cel mai frecvent între primele 10 materiale

prezentate în jurnal şi au o durată medie de circa 2 minute şi 13 secunde.


În intervalul analizat, au fost identificate 49 de ştiri în care a fost necesară aplicarea

prezumţiei de nevinovăţie. Acest principiu a fost încălcat în 19 ştiri şi a fost respectat în

celelalte 30. Încălcări ale prezumţiei de nevinovăţie au fost întâlnite în ştiri ce prezentau

infracţiuni de drept comun, crime sau agresiuni fizice ce urmau să intre în anchetare.

Prezumţia de nevinovăţie a fost totuşi respectată în alte ştiri ce abordau teme similare sau

evoluţia unor mari dosare în care erau implicate persoane publice.

Necesitatea aplicării principiului privind respectarea vieţii private sau a dreptului la

imagine a fost identificată în 30 materiale din cele 1044 analizate. În cadrul analizei au fost

identificate 6 ştiri în care acest principiu a fost încălcat. În patru materiale au fost prezentate

imagini cu persoane, aflate în dificultate, care au fost victimele unor accidente sau agresiuni.

În celelalte două materiale au fost făcute publice detalii din viaţa privată a unor persoane, fără

ca informaţiile prezentate să fie relevante pentru statutul socio-profesional al persoanelor

vizate de jurnalişti (vezi ”Poliţistă în uniformă” – 7 martie 2008; ”Viaţă dublă” – 19 mai

2008). În celelalte 24 de ştiri, acest principiu a fost respectat prin protejarea identităţii

minorilor sau victimelor unor accidente şi agresiuni.

Respectarea principiului privind tratamentul nediscriminatoriu a fost necesară în 15

ştiri. Toate materialele prezentate au avut trimiteri directe la mebri ai etniei rome. În 14 ştiri

jurnaliştii au menţionat nejustificat apartenenţa etnică în asociere cu acte de infracţionalitate.

Într-o singură ştire menţionarea etniei a fost relevantă întrucât cuprindea informaţii cu privire

la specificul tradiţiilor roma.

Prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor aflate în conflict a fost

identificată ca fiind necesară în 24 din cele 1044 de ştiri analizate. Acest principiu nu a fost

respectat în 10 ştiri în care au fost prezentate acuzaţiile numai anumitor părţi implicate în

agresiuni, dispute domestice sau politice. În celelalte 14 ştiri, predominant axate pe activitatea

instituţiilor statului sau pe probleme din sistemul economic, au fost prezentate toate părţile

implicate în conflict.

Pro TV - Analiză de conţinut

40

Agenda editorială a Ştirilor Realitatea TV, ora 21

Jurnalul de la ora 21 prezentat de postul Realitatea TV a cuprins, în medie, 17 ştiri şi a avut o

durată medie de 28 de minute. În intervalul monitorizat au fost analizate 42 de jurnale ce au

cumulat 723 de ştiri. Acestea au putut fi grupate în 38 de teme distincte.

Principalul jurnal al zilei a fost dominat de ştiri ce au tratat subiecte de pe scena

politică internă. În intervalul supus analizei au fost identificate 119 ştiri politice, cu o durata

cumulata de 189 minute. Tema politică a avut o pondere de 15,9% din durata totală a ştirilor.

De asemenea, 77 din cele 119 ştiri incluse în această categori au prezentat informaţii privind

organizarea şi desfăşurarea alegerilor locale. Ştirile politice au fost poziţionate, în general, în

prima jumătate a jurnalului, având o durată medie de 1 minut şi 39 de secunde.

Ştirile ce tratează subiectul Summit-ul NATO de la Bucureşti ocupă locul secund în

agenda postului. Cele 56 de materiale care compun această temă cumulează 12% din durata

totală a ştirilor, însumând aproximativ 142 de minute. Materiale speciale, de tip sinteză,

dedicate evenimentului, intervenţii în direct efectuate de către politicieni ori analişti politici

sau prezentarea celor mai recente evolutii din cadrul evenimentului au avut o durată medie de

2 minute şi 35 de secunde. Poziţia medie a unei ştiri din această categorie a fost la mijlocul

intervalului dedicat ştirilor.

Subiectele din actualitatea externă ocupă a treia poziţie în agenda postului. Cele 94 de

materiale au cumulat 11,6% din durata totală a ştirilor, reprezentând 138 de minute. De

regulă, durata medie a unui material din această categorie a fost de 1 minut şi 25 de secunde

şi, cel mai adesea, a fost plasat spre finalul jurnalului.


43

În 54 de ştiri (durata cumulată – 80 de minute) a fost prezentata activitatea

instituţiilor statului, tema având o pondere de 6,7% în agenda ştirilor. Ştirile administrative

au fost în general poziţionate în prima jumătate a jurnalului, o ştire din această categorie

având o durată medie de 1 minut şi 15 secunde.

Informaţiile utilitare au avut o pondere de 5,9% în jurnalele Realitatea TV. În

intervalul monitorizat au fost identificate 37 de ştiri subscrise acestei teme, cu o durată

cumulată de aproximtiv 70 de minute. Ştirile ce prezintă acest subiect s-au poziţionat în prima

jumătate a jurnalului, durata medie a unei ştiri din această categorie fiind de 2 minute şi 21 de

secunde.

În afara temelor enunţate mai sus, dintre temele cu o pondere importantă în structura

jurnalului, au fost: justiţie, fapt divers, accident, sport, economie ori social. Informaţiile

judiciare au reprezintat 4,7% din totalul ştirilor monitorizate, pe când subiectele de fapt divers

au cumulat 4,1%. Ştirile ce au prezentat accidente au avut o pondere de 3,4%, iar ştirile

sportive au ocupat 3,2% din durata totală.


Ştirile care au prezentat informaţii de interes public au însumat aproximativ 17 ore din durata

totală a jurnalelor analizate (aproximativ 20 de ore). Astfel, din totalul de 723 de ştiri

identificate, 600 de materiale au prezentat subiecte de interes public (aproximativ 85%).

Ştirile ce au furnizat acest tip de informaţii au cuprins subiecte politice, economice, sociale,

anchete, avertizări meteo ori trafic.

Ştirile ce prezintă subiecte de fapt divers, intern şi extern, sau autopromovare nu au

fost considerate ca fiind de interes public. Acest gen de ştiri însumează circa 2 ore din durata

totală a ştirilor.

În general, subiectele de interes public au fost poziţionate la mijlocul jurnalului, o ştire

de acest tip având o durată medie de aproximativ 1 minut şi 47 de secunde.


Tendinţa de dramatizare sau abordările senzaţionaliste au fost identificate în 35 de ştiri. Mărci

ale senzaţionalismului au fost identificate atât în limbajul corespondenţilor şi al

prezentatorilor, cât şi în titrarea ştirilor. Potenţialul dramatic al unor situaţii a fost exploatat

prin utilizarea unui discurs senzaţionalist în 22 dintre ştirile analizate ( “Cântând în ploaie” -

17 aprilie, pentru o ştire în care a fost prezentată o şcoală de muzică inundată, “Haos pe şine”

- 5 martie, “Dezastru evitat” - 3 martie).

Realitatea TV - Analiză de conţinut

44

Inserarea unor elemente muzicale tematice (18 ştiri), precum şi prelucrarea

imaginilor (10 ştiri) au fost metode pentru a ilustra dramatismul asociat anumitor subiecte.

Elementele senzaţionaliste cel mai des folosite au fost acelea din discursul

prezentatorilor ori al corespondenţilor (62,8% din totalul ştirilor care conţin mărci ale

senzaţionalismului), în timp ce la polul opus, cea mai redusă aparitie o are utilizarea

inserturilor grafice (28, 5%).

Temele cu cele mai frecvente abordări senzaţionaliste au fost campania All Inclusive

şi Summit NATO. Ştirile senzaţionale se regăsesc cel mai frecvent în primele 9 ştiri ale

jurnalului, iar durata medie este de 2 minute şi 51 de secunde.


Necesitatea respectării prezumţiei de nevinovăţie a fost identificată în 35 de materiale,

jurnaliştii încălcând aceste principiu în 4 dintre acestea.

Aceste materiale au prezentat informaţii despre comiterea de infracţiuni ale unor

români din afara graniţelor (jefuirea unui prelat italian de către un posibil infractor de origine

română, precum şi acte de tâlhărie în Austria), respectiv faza de reţinere a unor presupuşi

autori ale unor acte de agresiune (un jaf armat la o casă de amanet, respectiv agresiunea

împotriva unei minore de către o rudă a acesteia).

Prezumţia de nevinovăţie a fost cel mai des respectată în cazul ştirilor ce prezintă

desfăşurarea efectivă a unor anchete judiciare ori etapele ulterioare reţinerii unor presupuşi

infractori, precum şi desfăşurarea unor procese judiciare în care au fost implicate persoane

publice.

În intervalul monitorizat, aplicarea principiului de respectare a vieţii private sau a

dreptului la imagine a fost necesară în 4 dintre ştirile analizate. Încălcarea acestei norme

deontologice a fost identificată în cadrul unei singure ştiri: au fost arătate imagini cu o

persoană aflată în dificultate (victima unui accident). În celelalte 3 cazuri, în care au fost

prezentate fie victime ale unor agresiuni fizice, fie minori, a fost protejată identitatea

persoanelor prin folosirea unor tehnici video.

Necesitatea aplicării principiului privind tratamentul nediscrimintoriu a fost

identificată în 4 materiale. În toate cazurile, aceasta a fost respectată. Ştirile prezintă măsurile

judiciare pe care autorităţile italiene le-au luat împotriva românilor de etnie romă de pe

teritoriul lor.

Principiul deontologic privind prezentarea punctelor de vedere ale tuturor părţilor

aflate în conflict nu a fost respectat în 6 ştiri. Necesitatea respectării acestui principiu a fost


45

identificată în 35 de ştiri. În materialele în care principiul a fost încălcat au fost prezentate

dispute politice, opinia politicianului atacat nefiind menţionată.

În 29 de materiale a fost respectat principiul expunerii tuturor părţilor implicate în conflict. Ştirile au prezentat cu preponderenţă subiecte de pe scena politică.

Realitatea TV - Analiză de conţinut

46

Agenda editorială a Jurnalului TVR 1, ora 19

În cadrul acestei cercetări au fost analizate 42 de ediţii ale Jurnalului de la ora 19, principala

emisiune informativă difuzată de TVR1. Cele 42 de ediţii au cuprins 935 de ştiri şi au avut o

durată totală de aproximativ 25 de ore de emisie. O ediţie standard a Jurnalului TVR1 a avut o

durată medie de circa 35 de minute şi a cuprins 23 de ştiri. Ştirile identificate în jurnalele

TVR1 au fost încadrate în acest interval în 41 de teme distincte.

Din punctul de vedere al duratei, ştirile externe au ocupat primul loc în topul

subiectelor prezentate în cadrul Jurnalului de la ora 19 al TVR1, cu 13,09% din durata totală

a ştirilor analizate. De regulă, acestea au fost difuzate la începutul celei de a doua jumătăţi a

Jurnalului, fiecare ediţie având în medie 5 astfel de ştiri. Jurnalul televiziunii publice îşi

menţine conţinutul de ştiri externe la un nivel ridicat, similar cu cel identificat în cadrul

analizei pe care AMP a desfăşurat-o în urmă cu un an. Atunci, ponderea ştirilor externe în

Jurnalul de la ora 19 era de 11,5%, acestea ocupând locul al doilea în agenda subiectelor

tratate de emisiunea informativă a TVR1. Cutremurul din China şi criza umanitară ce i-a

urmat, independenţa Kosovo, campania electorală din Statele Unite şi schimbările politice

petrecute în Rusia au fost principalele subiecte ale ştirilor externe pe care TVR1 le-a difuzat

în perioada analizată.

Ştirile despre organizarea şi desfăşurarea Summitului NATO la Bucureşti au

reprezentat 12,56% din durata totală a ştirilor TVR1 analizate, ocupând locul al doilea în

agenda Jurnalului. Practic, subiectul Summitului NATO a ocupat cea mai mare parte a


49

ediţiilor Jurnalului TVR1 ce au fost difuzate la finele lunii martie şi începutul lunii aprilie. În

perioada respectivă, materialele despre Summit au avut o frecvenţă medie de 5 ştiri pe ediţie,

o ştire având o durată medie de aproximativ 2 minute.

Materialele în care au fost prezentate diferite informaţii despre activitatea

administraţiei centrale (Guvern, ministere, agenţii guvernamentale etc.) şi locale (primării,

consilii judeţene etc.) au reprezentat 10,07% din durata totală a ştirilor TVR1 supuse analizei.

Aceste ştiri, difuzate de regulă la finele primei jumătăţi a Jurnalului TVR1, au beneficiat de o

frecvenţă medie de difuzare de aproximativ 2 ştiri pe ediţie.

Restul tipurilor de ştiri ce au fost identificate în cadrul Jurnalului de la ora 19 al TVR1

ocupă ponderi considerabil mai mici în agenda acestei emisiuni informative. Ştirile

economice reprezintă 5,7% din durata totală a ştirilor TVR1 analizate, cele cu subiecte

sociale 5,6%, iar politicul şi justiţia reprezintă 5,46%, respectiv 3,95%.

Subiectele politice au înregistrat o scădere substanţială a ponderii pe care o ocupau în

Jurnal, în mare parte ca urmare a suprapunerii perioadei de monitorizare cu o parte a

campaniei electorale pentru alegerile locale – perioadă în care ştirile politice în audiovizual

sunt supuse unor reglementări speciale. Totodată, în intervalul analizat, au fost identificate 48

de ştiri politice, dintre care 24 au fost dedicate desfăşurării alegerilor locale. În ediţia

precedentă a raportului „Un om a muşcat o ştire”, publicat de AMP în 2007, acest tip de ştiri

ocupau prima poziţie în agenda Jurnalului TVR1, cu o pondere de 12% din durata totală a

ştirilor analizate.

În cadrul analizei din acest an, s-a remarcat o creştere a ştirilor cu subiecte

economice, de la 3,18% în 2007, la 5,7% în 2008. În general, în această categorie au fost

incluse acele materiale care tratau subiecte precum scumpirile, ofereau informaţii bancare sau

prezentau informaţii despre starea diferitelor sectoare economice. Ştirile economice au fost

difuzate, de regulă, în prima jumătate a Jurnalului, o ştire de acest tip având o durată medie de

circa 2 minute.

Subiecte precum accidentele rutiere sau morţile violente au ocupat poziţii marginale

în agenda Jurnalului TVR1, ambele categorii înregistrând sub 1% din durata totală a ştirilor

analizate.


În cadrul acestei cercetări au fost analizate 42 de ediţii ale Jurnalului TVR1 de la ora 19.

Împreună, acestea au conţinut 934 de ştiri şi au totalizat o durată de aproximativ 25 de ore.

TVR1 - Analiză de conţinut

50

Dintre acestea, aproximativ 21 de ore reprezintă durata ştirilor în care au fost furnizate

informaţii de interes public (circa 85%).

Ştirile de interes public au fost plasate, cel mai frecvent, în prima jumătate a emisiunii

informative; o ştire de interes public deschizând, de regulă, fiecare ediţie a Jurnalului TVR1.

De asemenea, s-a putut observa că durata medie a ştirilor de interes public (2 minute şi 7

secunde) este cu 21 de secunde mai mare decât durata ştirilor care nu furnizează informaţii de

acest gen.


Tendinţa de a dramatiza sau de a aborda într-o manieră senzaţionalistă anumite subiecte a fost

identificată în 59 din cele 934 de ştiri analizate. Discursul senzaţionalist, identificat fie în titlul

ştirilor, fie în discursul prezentatorilor sau corespondenţilor, a fost principalul element de

dramatizare întâlnit în ştirile TVR1 (19 apariţii). În alte 15 apariţii au fost identificate

discursuri senzaţionaliste ilustrate cu efecte audio-video.

Cel mai frecvent, au fost supuse unui tratament de dramatizare ştirile referitoare la

organizarea Summitului NATO şi cele incluse în campaniile „Feţele Evei”, respectiv „Excluşi

fără vină”, reportaje sociale identificate pe parcursul lunii martie în ştirile TVR1.

Ştirile cel mai frecvent prezentate într-o manieră senzaţionalistă au fost cele de interes

public – 52 din cele 59 de materiale în care au fost identificate elemente de senzaţionalism au

tratat subiecte de interes public.

De asemenea, din punct de vedere al duratei medii, s-a putut observa o diferenţă

considerabilă între ştirile abordate senzaţionalist şi restul ştirilor. Durata medie a unei ştiri ce

conţine elemente de senzaţionalism este de circa 2 minute şi 10 secunde, în timp ce durata

medie a unei ştiri fără astfel de elemente este de circa 1 minut şi 35 de secunde.


Necesitatea utilizării prezumţiei de nevinovăţie a fost identificată în 36 de materiale din cele

934 de ştiri analizate. În 8 materiale, prezumţia de nevinovăţie nu a fost respectată, jurnaliştii

utilizând termeni incriminatori, deşi nu exista încă o decizie finală din partea vreunei instanţe

de judecată. În alte 28 de ştiri prezumţia de nevinovăţie a fost respectată. În aceste materiale,

în care erau prezentate informaţii despre evoluţia unor procese sau acţiuni ale Poliţiei,

jurnaliştii au operat cu termeni prezumtivi, meniţi să indice lipsa unor decizii judecătoreşti

definitive.


51

Aplicarea principiului de respectare a vieţii private sau a dreptului la imagine a

fost necesară în 2 din cele 934 de ştiri TVR1 ce au fost analizate. Ambele materiale conţineau

imagini cu persoane aflate în dificultate a căror identitate a fost protejată.


din cele 9 ştiri în care respectarea acestuia era necesară. În toate cele patru materiale jurnaliştii

menţionau etnia unor presupuşi infractori.

Necesitatea aplicării principiului deontologic privind prezentarea punctelor de

vedere ale tuturor părţilor aflate în conflict a fost identificată în 23 din cele 934 de ştiri

analizate. În 6 din cele 23 de ştiri acest principiu nu a fost respectat. În aceste ştiri au fost

prezentate dispute între sindicate şi patronate la CFR, Dacia şi Mittal Steel, singurele poziţii

furnizate fiind cele ale reprezentanţilor sindicali. În celelalte 17 ştiri, principiul expunerii

tuturor părţilor implicate în conflict a fost respectat. În aceste materiale au fost prezentate

subiecte politice sau detalii privind evoluţia unor procese în care sunt implicate persoane

publice.

TVR1 - Analiză de conţinut

52

Anexa 1

Antena 1 - Listă teme identificate

Temă Număr ştiri identificate

Pondere Durată totală

(minute)

Summit NATO 98 10,74% 182

Fapt divers 76 6,45% 109

Politică 60 5,48% 53

Externe 81 5,31% 90

Infracţiuni 69 5,03% 85

Accidente rutiere 64 4,63% 78

Administraţie 64 4,29% 73

Social 49 4,25% 72

Economie 43 4,14% 70

Informaţii utilitare (meteo, trafic etc.) 48 3,88% 66

Fapt divers extern 85 3,80% 64

Turism 31 3,07% 52

Autopromovare 49 2,71% 46

Alte teme 33 2,48% 42

Crime 24 2,31% 39

Justiţie 29 2,15% 36

Accidente 31 2,03% 34

Incendii 28 2,01% 34

Sport 18 1,90% 32

Sistem sanitar 16 1,51% 26

Info medical 17 1,47% 25

Agresiuni 18 1,45% 25

Sarbatori religioase 15 1,44% 24

Infracţiuni ale românilor din străinătate 20 1,41% 24


55



(minute)

Cultură 15 1,32% 22

Sărbători oficiale 11 1,16% 20

Bucureşti 15 1,10% 19

Sinucideri 14 1,10% 19

Timp liber 11 1,04% 18

Sistem educaţional 14 0,97% 16

Protecţia consumatorului 9 0,88% 15

Decese ale unor persoane publice 7 0,84% 14

Inundaţii 9 0,78% 13

Morţi violente 12 0,65% 11

Mediu 9 0,65% 11

Societate 5 0,64% 11

Imagine 5 0,64% 11

Români în străinătate - alte teme 9 0,59% 10

Campania "In pat cu dictatorul" 4 0,59% 10

Dispariţii 6 0,46% 8

Campania "Noile minuni ale lumii" 3 0,43% 7

Cazul Crulic 3 0,41% 7

Cazul Elodia 5 0,39% 7

Militari români în Irak şi Afganistan 3 0,35% 6

Acţiuni poliţieneşti 4 0,32% 6

Campania "Ce casă ne luăm" 2 0,25% 4

Mass media 2 0,23% 4

Loto 2 0,17% 3

Acţiuni salvamont 2 0,11% 2

Antena1 - Anexă

56

Interes public în ştirile Antena 1

Senzaţionalism în ştirile Antena 1


57

Respectarea principiilor deontologice în ştirile Antena 1

Antena1 - Anexă

58


59

Antena 3

Listă teme identificate



(minute)

Politică 91 13,1% 163

Externe 120 11,4% 141

Administratie 96 11,1% 138



Economie 56 6,2% 77

Informaţii utilitare 42 5,6% 69

Social 39 5,1% 63

Alte teme 26 2,9% 35


Sport 11 2,7% 34




Români în străinătate - infracţiuni 10 1,5% 19

Turism 11 1,5% 18




Accidente 7 1,2% 14


Sistem educaţional 8 0,9% 11


Antena3 - Anexă

60



(minute)


Acţiuni de imagine ale politicienilor 4 0,7% 8

Instituţii UE 8 0,6% 8

Sărbători religioase 5 0,6% 8

Incendii 7 0,6% 7



Cultură 4 0,5% 6

Agresiuni 2 0,3% 4



Loto 3 0,2% 2

Mediu 1 0,1% 1


Crime 1 0,1% 1


61

Interes public în Ştirile Antena 3

Senzaţionalism în ştirile Antena 3

Antena3 - Anexă

62

Respectarea principiilor deontologice în ştirile Antena 3


63

Antena3 - Anexă

64

Prima TV


Temă Număr ştiri identificate Pondere

Durată totală (minute)



Social 51 6,45% 112



Externe 91 5,70% 99

Accident rutier 66 5,69% 98

Politică 50 5,42% 94


Economic 31 3,16% 55

Crime 26 2,99% 52




Alte teme 30 2,49% 43

Incendiu 22 2,13% 37


Sport 14 2,07% 36

Accident 24 2,07% 36

Educaţie 20 2,04% 35

Campania "Copii cu copii" 10 1,85% 32



Moarte violentă 18 1,34% 23


65

Temă Număr ştiri identificate Pondere

Durată totală (minute)

Sărbători şi procesiuni religioase 11 1,20% 21


Campania "România lu' 2008" 6 1,16% 20

Consumer news 11 1,16% 20

Turism 11 1,15% 20



Sinucideri 10 0,94% 16





Cultură 5 0,47% 8

Societate 4 0,43% 7



Loto 3 0,21% 4



Acţiuni poliţieneşti 2 0,13% 2

Mediu 2 0,12% 2

Instituţii UE 1 0,11% 2

Mass media 1 0,04% 1

Prima TV - Anexă

66

Interes p

Senzaţio

public în şti

onalism în şt

irile Prima T

tirile Prima

TV

a TV


67

Respect

area princippiilor deontoologice în ştirile Prima TV

Prima TV - Anexă

68


69

Pro TV



Durată totală

(minute) Pondere

Summit NATO 71 168 9,3%

Economie 72 122 6,7%

Externe 76 114 6,3%

Infracţiuni 69 99 5,4%

Accidente rutiere 51 89 4,9%

Administraţie 54 89 4,9%

Fapt divers 51 83 4,6%

Fapt divers extern 72 77 4,2%

Alte teme 41 63 3,5%

Bucureşti 33 62 3,4%

Informaţii utilitare 37 56 3,1%

Campania „România, marea defrişare” 7 49 2,7%

Social 26 48 2,7%

Agresiuni 27 48 2,6%

Autopromovare 30 45 2,5%

Turism 24 44 2,4%

Politică 26 44 2,4%

Campania „Angajăm Primar!” 8 39 2,1%

Crime 20 37 2,0%

Campania „Există viaţă după moarte” 7 36 2,0%

Incendii 23 34 1,9%

Morţi violente 20 32 1,8%

Justiţie 25 32 1,7%

Pro TV - Anexă

70


Durată totală

(minute) Pondere

Sistem sanitar 16 31 1,7%

Accidente 21 29 1,6%

Sport 7 24 1,3%

Români în străinătate - infracţiuni 15 20 1,1%

Protecţia consumatorului 11 20 1,1%

Acţiuni de imagine ale politicienilor 9 19 1,0%

Info medical 10 17 0,9%

Societate 9 17 0,9%

Sărbători religioase 11 16 0,9%

Timp liber 9 16 0,9%

Dispariţii 8 14 0,8%

Sistem educaţional 9 14 0,8%

Români în străinătate - alte teme 9 14 0,7%

Sinucideri 8 12 0,7%

Inundaţii 4 8 0,5%

Cazul Crulic 3 8 0,5%

Instituţii UE 5 8 0,5%

Sărbători oficiale 3 8 0,4%

Mediu 4 7 0,4%

Cultură 2 3 0,2%

Cazul Elodia 1 1 0,1%


71

Interes public în ştirile Pro TV

Senzaţionalism în ştirile Pro TV

Pro TV - Anexă

72

Respectarea principiilor deontologice în ştirile Pro TV


73

Pro TV - Anexă

74

Realitatea TV




(minute)

Politică 119 15,9% 189

Externe 94 11,6% 138






Accidente 13 3,4% 40

Sport 18 3,2% 38

Economie 26 2,8% 34

Social 21 2,8% 34




Breaking news 4 1,8% 21

Campania "All inclusive" 6 1,6% 19






Sărbători religioase 10 1,2% 14





75



(minute)

Turism 7 0,6% 8

Mediu 3 0,6% 7

Decese ale unor persoane publice 5 0,5% 6

Cultură 3 0,4% 5

Educaţie 4 0,4% 5

Campania "România, sat fără câini" 2 0,4% 4


Incendii 3 0,3% 4


Timp liber 2 0,3% 3


Loto 4 0,2% 2


Alte teme 25 2,7% 33

Realitatea TV - Anexă

76

Interes public în Ştirile Realitatea TV

Senzaţionalism în ştirile Realitatea TV


77

Respectarea principiilor deontologice în ştirile Realitatea TV

Realitatea TV - Anexă

78


79

TVR1 Lista temelor identificate


Durată totală

(minute Pondere

Externe 143 197 13,09%

Summit NATO 102 189 12,56%

Administraţie 93 152 10,07%

Economie 44 86 5,70%

Social 51 84 5,60%

Politică 48 82 5,46%

Justiţie 38 59 3,95%

Fapt divers extern 48 51 3,41%

Fapt divers 28 44 2,92%

Infracţiuni 27 37 2,46%

Sistem sanitar 20 37 2,43%

Bucureşti 16 34 2,27%

Autopromovare 24 32 2,11%

Sistem educaţional 17 28 1,84%

Accidente 16 27 1,76%

Instituţii UE 17 23 1,52%

Meteo 15 23 1,52%

Turism 11 18 1,23%

Sport 10 18 1,18%

Campania "Excluşi fără vină" 6 18 1,17%

Sărbatori religioase 12 17 1,13%

Decese ale unor persoane publice 6 15 1,00%

Agresiuni 8 15 0,99%

Campania "Feţele Evei" 5 13 0,89%

TVR1 - Anexă

80


Durată totală

(minute Pondere

Cultură 9 13 0,85%

Inundaţii 8 13 0,84%

Acţiuni de imagine ale politicienilor 8 12 0,78%

Morţi violente 7 11 0,76%

Info medical 6 11 0,70%

Informaţii utilitare 6 10 0,69%

Romani în străinătate - infracţiuni 6 10 0,68%

Accidente rutiere 10 10 0,66%

Protecţia consumatorului 4 8 0,56%

Mass media 5 8 0,56%

Mediu 4 8 0,55%

Societate 4 8 0,53%

Sărbători oficiale 4 8 0,53%

Incendii 5 7 0,47%

Timp liber 4 7 0,47%

Dispariţii 5 5 0,36%

Loto 2 3 0,23%

Alte teme 31 51 3,39%


81

Interes public în ştirile TVR1

Senzaţionalism în ştirile TVR1

TVR1 - Anexă

82

Respectarea principiilor deontologice în ştirile TVR1


83

TVR1 - Anexă

84

ANEXA 2

Titrări senzaţionaliste – selecţie

Post Tv Data Durată [minute] Titlu Tema

Antena 1 2 februarie 2008 2,04 În grabă spre moarte accident rutier

Antena 1 1 martie 2008 1,50 Sâmbăta blestemată accident rutier

Antena 1 3 martie 2008 1,24 Înger pe ultimul drum crimă

Antena 1 3 martie 2008 1,42 Vieţi făcute scrum incendiu

Antena 1 6 martie 2008 1,22 Grabă fatală accident rutier

Antena 1 15 martie 2008 0,20 Torţă pe roţi incendiu

Antena 1 16 martie 2008 0,47 Flăcări nimicitoare incendiu

Antena 1 18 martie 2008 1,02 Infernul din bloc incendiu

Antena 1 1 aprilie 2008 1,20 Liftul groazei accident

Antena 1 6 aprilie 2008 2,14 Salvare dramatică accident rutier

Antena 1 6 aprilie 2008 2,01 Şosele însângerate accident rutier

Antena 1 6 aprilie 2008 1,42 Sfârşit crunt incendiu

Antena 1 15 aprilie 2008 1,25 Microbuzul groazei accident rutier

Antena 1 15 aprilie 2008 1,06 Iubire fatală crimă


85


Antena 1 16 aprilie 2008 1,45 Iad pe DN1 accident rutier

Antena 1 20 aprilie 2008 1,28 Au gonit spre moarte accident rutier

Antena 1 20 aprilie 2008 1,27 Viteza ucigasă accident rutier

Antena 1 20 aprilie 2008 1,55 Iad din cer incendiu

Antena 1 21 aprilie 2008 1,40 Drumul spre dincolo accident rutier

Antena 1 1 mai 2008 0,20 Ucişi de viteză accident rutier

Antena 1 3 mai 2008 1,28 Grabă spre moarte accident rutier

Antena 1 17 mai 2008 1,06 Sunetul morţii accident rutier

Antena 1 21 mai 2008 0,48 Lanţul sinuciderilor tentativă suicid

Antena 1 21 mai 2008 1,32 Camionul de foc incendiu

Antena 3 20 martie 2008 0,59 Autostrada groazei externe

Antena 3 3 mai 2008 1,22 Imagini de coşmar accident rutier

Prima TV 2 martie 2008 1,11 Carnagiu pe şosele accident rutier

Prima TV 20 martie 2008 1,34 Clipe de chin accident

Prima TV 5 aprilie 2008 1,28 Natura dezlantuită externe

Prima TV 6 aprilie 2008 2,07 Destin tragic moarte violentă

Prima TV 7 aprilie 2008 2,40 Părinţi fără suflet agresiuni

Prima TV 16 aprilie 1,48 Torţa vie social

Selecţie titrări senzaţionaliste

86


Prima TV 17 aprilie 2008 3,01 La un pas de tragedie accident

Prima TV 5 mai 2008 3,04 Întorcerea din coşmar accident rutier

Prima TV 18 mai 2008 2,37 Durere fără margini moarte violenta

Prima TV 20 mai 2008 2,51 Noapte de foc incendiu

Pro TV 1 martie 2008 4,07 Şoc la Baia Sprie crimă

Pro TV 2 martie 2008 1,54 Zi sangeroasă accident rutier

Pro TV 3 martie 2008 2,11 Înger şi demon crimă

Pro TV 3 martie 2008 1,36

Torturată de un monstru infracţiuni


La o scânteie de dezastru accident rutier

Pro TV 7 martie 2008 1,01 Încercaţi de moarte moarte violentă

Pro TV 15 martie 2008 0,52 Foc şi jale incendiu

Pro TV 16 martie 2008 1,59 Drum spre moarte accident rutier


S-au trezit într-un cosmar incendiu

Pro TV 18 martie 2008 0,42 Pariul cu moartea accident


Smulşi din ghearele morţii accident rutier

Pro TV 20 martie 2008 0,32 Cursă incendiară

Incendiu


87

Post Tv

Data

Durată [minute]

Titlu

Tema

Pro TV 7 aprilie 2008 1,35 Seceraţi de moarte accident rutier

Pro TV 18 aprilie 2008 0,53 Avea un singur dor tentativă suicid

Pro TV 20 aprilie 2008 3,45 Drumul spre moarte accident rutier

Pro TV 20 aprilie 2008 1,17 În viteză, spre cimitir accident rutier

Pro TV 21 aprilie 2008 1,15

Firul dintre viaţă şi moarte sinucidere

Pro TV 3 mai 2008 1,41 În viteză, pe ultimul drum accident rutier

Pro TV 3 mai 2008 2,06 Vieţi zdrobite într-o clipă accident rutier

Pro TV 18 mai 2008 1,45 Clipe de foc incendiu

Pro TV 21 mai 2008 1,41 Filmul unui dezastru incendiu

Realitatea TV

7 aprilie 2008 1,32 Căntănd în ploaie Bucuresti

TVR 1 6 martie 2008 2,11 Un fleac, l-a executat justiţie

TVR 1 3 mai 2008 1,08 Furia naturii externe

TVR 1 6 mai 2008 1,42 Coşmar în Myanmar externe

TVR 1 15 mai 2008 2,02 Fuge pământul activitatea instituţiilor statului

Selecţie titrări senzaţionaliste

88

©ActiveWatch – Agenţia de Monitorizare a Presei Membră a Reţelei Reporteri fără Frontiere

Adresa: Calea Plevnei, nr. 98,

Bl. 10C, sector 1, Bucureşti

Corespondenţa: CP 2, O P67

Tel: 021-313 40 47

Fax: 021-637-37-67

E-mail: [email protected]

Web: www.mma.ro; www.freeex.ro

un om a muscat o stire

Documents