umiditate ulei standard de stat stas 145-67 · pdf fileumiditate ulei 6.2. rezultatele celor...

2
Umiditate ulei STANDARD DE STAT STAS 145-67 SEMINŢE PENTRU CONSUM Înlocuieşte 145-57 INSTITUTUL ROMÂN DE STANDARDIZARE Determinarea umidităţii uleiului Clasificarea alfanumerică N 71 1. Generalităţi 1.1. Prezentul standard stabileşte metodele de determinarea umidităţii la uleiuri şi grăsimi vegetale. 1.2. Pentru determinarea umidităţii se poate folosi una dintre cele trei metode: - metoda uscării la etuvă - metoda antrenării cu solvenţi volatili - metoda Karl Fischer 2. Principiul metodei Proba de analizat se usucă în etuvă, în curent de aer şi la presiune atmosferică, în condiţii de temperatură şi durată stabilite în funcţie de natura şi destinaţia produsului examinat. 3. Aparatură a. Etuva electrică termoreglabilă, cu circulaţie naturală de aer şi care asigură revenirea temperaturii la valoarea prescrisă în maximum 30 minute. b. Fiole de cântărire din sticlă sau metal inoxidabil, cu capac, având diametrul de 50 mm şi înălţimea de 19 mm. c. Exicator prevăzut în interior cu placă de porţelan sau de metal şi cu o substanţă deshidratantă: clorură de calciu, pentoxid de fosfor, silicagel, etc 4. Pregătirea probei Dacă apa are tendinţa de a se separa din proba care a fost înmuiată sau topită, proba se omogenizează. 5. Modul de lucru 5.1. Din materialul pregătit şi omogenizat, se iau două probe de câte circa 5…20 g şi se răspândesc repede într-un strat uniform,în două fiole de cântărire, păstrate în exicator şi răcite, apoi se cântăresc fiolele încărcate. Toate cântăririle se efectuează cu precizie de 0,0002 g. 5.2. Fiolele încărcate cu probe se introduc descoperite, împreună cu capacele lor, în etuva încălzită în prealabil la temperatura de (101±1) o C şi se lasă pe durata de timp de 15 minute. Se repetă operaţiile de uscare şi cântărire până când pierderea de masă nu depăşeşte 0,05% pentru o perioadă de uscare de 15 minute. 5.3. După terminarea uscării fiolele se acoperă repede cu capacele respective, se scot din etuvă şi se introduc pentru răcire în exicator. Fiolele nu se vor aşeza unele lângă altele în exicator. 5.4. După răcire fiolele se recântăresc cu precizie. 6. Calculul şi exprimarea rezultatelor 6.1. Conţinutul de umiditate se calculează cu formula: Umiditate= 100 m m m 2 1 (%) în care: m 1 = masa fiolei cu probă, înainte de uscare în g. m 2 = masa fiolei cu probă, după uscare în g. m = masa probei înainte de uscare, în g.

Upload: dangquynh

Post on 06-Feb-2018

291 views

Category:

Documents


5 download

TRANSCRIPT

Page 1: Umiditate ulei STANDARD DE STAT STAS 145-67 · PDF fileUmiditate ulei 6.2. Rezultatele celor două determinări paralele se calculează cu două zecimale ,iar ca rezultat final se

Umiditate ulei

STANDARD DE STAT STAS 145-67 SEMINŢE PENTRU CONSUM Înlocuieşte 145-57

INSTITUTUL ROMÂN DE

STANDARDIZARE Determinarea umidităţii uleiului

Clasificarea alfanumerică N 71

1. Generalităţi 1.1. Prezentul standard stabileşte metodele de determinarea umidităţii la uleiuri şi grăsimi vegetale. 1.2. Pentru determinarea umidităţii se poate folosi una dintre cele trei metode: - metoda uscării la etuvă - metoda antrenării cu solvenţi volatili - metoda Karl Fischer

2. Principiul metodei Proba de analizat se usucă în etuvă, în curent de aer şi la presiune atmosferică, în condiţii de

temperatură şi durată stabilite în funcţie de natura şi destinaţia produsului examinat. 3. Aparatură

a. Etuva electrică termoreglabilă, cu circulaţie naturală de aer şi care asigură revenirea temperaturii la valoarea prescrisă în maximum 30 minute.

b. Fiole de cântărire din sticlă sau metal inoxidabil, cu capac, având diametrul de 50 mm şi înălţimea de 19 mm.

c. Exicator prevăzut în interior cu placă de porţelan sau de metal şi cu o substanţă deshidratantă: clorură de calciu, pentoxid de fosfor, silicagel, etc

4. Pregătirea probei

Dacă apa are tendinţa de a se separa din proba care a fost înmuiată sau topită, proba se omogenizează.

5. Modul de lucru 5.1. Din materialul pregătit şi omogenizat, se iau două probe de câte circa 5…20 g şi se răspândesc repede într-un strat uniform,în două fiole de cântărire, păstrate în exicator şi răcite, apoi se cântăresc fiolele încărcate.

Toate cântăririle se efectuează cu precizie de 0,0002 g. 5.2. Fiolele încărcate cu probe se introduc descoperite, împreună cu capacele lor, în etuva încălzită în prealabil la temperatura de (101±1)oC şi se lasă pe durata de timp de 15 minute. Se repetă operaţiile de uscare şi cântărire până când pierderea de masă nu depăşeşte 0,05% pentru o perioadă de uscare de 15 minute. 5.3. După terminarea uscării fiolele se acoperă repede cu capacele respective, se scot din etuvă şi se introduc pentru răcire în exicator.

Fiolele nu se vor aşeza unele lângă altele în exicator. 5.4. După răcire fiolele se recântăresc cu precizie.

6. Calculul şi exprimarea rezultatelor 6.1. Conţinutul de umiditate se calculează cu formula:

Umiditate= 100m

mm 21

(%)

în care: m1 = masa fiolei cu probă, înainte de uscare în g. m2 = masa fiolei cu probă, după uscare în g. m = masa probei înainte de uscare, în g.

Page 2: Umiditate ulei STANDARD DE STAT STAS 145-67 · PDF fileUmiditate ulei 6.2. Rezultatele celor două determinări paralele se calculează cu două zecimale ,iar ca rezultat final se

Umiditate ulei 6.2. Rezultatele celor două determinări paralele se calculează cu două zecimale ,iar ca rezultat final se ia media lor dacă diferenţa între ele nu depăşesc ±0,06 g pentru 100 g produs.

În caz contrar se fac alte două determinări paralele. Dacă şi de această dată diferenţa este mai mare decât cea de mai sus ,se calculează media

aritmetică a tuturor celor patru determinări ,cu condiţia ca diferenţa între rezultatele parţiale să nu depăşească 0,50 g pentru 100 g produs. 6.4. Rezultatul final se exprimă în procente cu o zecimală. Fracţiunile sub 0,05 g se neglijează, iar cele cu 0,05 sau mai mari se rotunjesc la 0,1. 6.5. În caz de litigiu ,dacă unul din cele două rezultate parţiale sau câte un rezultat parţial din cele două serii de determinării efectuate are o valoare sub limita maximă de umiditate admisă de standardul, norma internă, caietul de sarcini etc, de condiţii tehnice de calitate, în timp ce media aritmetică a rezultatelor depăşeşte această limită, analiza se repetă, efectuându-se încă două determinări paralele, iar ca rezultat se ia media aritmetică a tuturor rezultatelor obţinute, rotunjite .

7. Menţiuni în buletinul de analiză În buletinul de analiză se menţionează:

o datele necesare pentru identificarea completă a probei; rezultatul obţinut; metoda utilizată şi numărul prezentului standard; detaliile de lucru neprevăzute în prezentul standard şi eventualele incidente susceptibile de a fi influenţat rezultatul determinării.