Umbra lui Mircea la Cozia

Criticul Paul Cornea afirma: “Multi l-au considerat un amestec de romantism si de classicism. De fapt el e un romantic printre clasici si un classic printre romantici. Cu alte cuvinte e un scriitor de tranzitie. Nu putem spune ca fara el n-ar fi existat Eminescu, dar e probabil ca vocea lui Eminescu n-ar fi sunat tot asa.” George Calinescu afirma: “ De la intaiul vers poezia lui Grigore A. se remarca prin abstractia ei, cel putin aparenta. E o poezie in carbune, lipsita de culoarea metaforei.” Este o poezie de inspiratie patriotica, alaturi de poeziile “Rasaritul lunii. La Tismana” si “Mormintele. La Dragasani”. Poezia a fost scrisa in urma calatoriei la manastirile din Oltenia, calatorie facuta impreuna cu prietenul sau Ion Ghica. In urma calatoriei din 1842 G. Alexandrescu a publicat un “Memorial de calatorie” in care-si exprima admiratia pentru faptele de vitejie, din timpul lui Mircea cel Batran si admiratia pt aceasta constructie mareata, care exprima arta inepuizabila la romani. G.A. a ales personalitatea lui Mircea cel Batran pt ca in conceptia sa, domitorul muntean este un simbol al luptei de eliberare sociala si nationala. Suprema realizare a lui G.A. pe linie romantica ramane “Umbra lui M. La Cozia” In cuprinsul acestei poezii se desfasoara un spectacol muzical pus parca in scena, conform unor principii clasice. Versurile acestei poezii vibreaza de latura romantica. G.C. considera ca: “G.A. este primul scriito in literatura romana, inaintea lui Alexandru Macedonski, care creeaza o legatura intre poezie si muzica.” Poezia este o oda si o meditatie. O oda pentru ca aduce un vibrant elogiu lui Mircea cel Batran si o meditatie pe tema timpului ai a razboiului. Desi poetul foloseste teme si motive romantice, poezia apartine echilibrului clasic. Doua versuri din prima strofa sunt reluate in finalul ultimei strofe. Titul este alcatuit din doua parti : « Umbra lui Mircea » ce evoca personalitatea istorica si “ La Cozia” care este numele manastirii ctitorite de marele voievod. Poezia este structurata in trei parti:I) In prima parte atitudinea romantica este mai puternica. Aceasta parte realizeaza un pastel romantic. Poetul foloseste aici o serie de motive romantice: m. noptii, al fantomei, al naturii incarcata de mister. Umbra lui Mircea, nu poate aparea decat la ceasul nalucirii. Atitudinea poetului este de respect profund in fata maretiei domnitorului: “Mircea! Imi raspunde dealul; Mircea! Oltul repeteaza.”. Poetul doreste ca numele lui sa fie respectat din stanca-n stanca, preluat de Olt si dus mai departe, ca toata lumea sa-l cunoasca. G.A. evoca si un alt moment istoric, faptul ca sotia lui Mihai cel Viteaz. este inmormantata la Manastirea Cozia. Cadrul nocturn este specific romantismului, prin atmosfera misterioasa care induce emotie si infiorare. Imaginile vizuale sunt construite printr-o enumeratie a complementelor circum de loc: “dintr-o pestera”, “din rapa”, “de pe muche” si folosirea verbelor la prezent: “iese”, “se cobor”, “se misca”,“trece”. Elementele din natura sunt personificate : “Raul inapoi se trage...muntii varful isi clatesc.”

G.A. asociaza personificarea cu metafora. Sunt folosite foarte multe imagini vizuale: “Marea fantoma face semn... da o porunca..”, dar si imagini auditive: “Larma ostirilor pe malurile Oltului.” G.A. foloseste adresarea directa, catre Olt si anume: “Oltule, care-ai fost martur vitejiilor trecute.” Admiratia poetului nu este numai fata de maretia domnitorului, dar si fata de soldatii romani care au participat la eliberarea tarii. Poetul evoca aici sentimente inalte, precum: dragostea de tara, cultul liberatii, justetea razboaielor purtate de domitori, incat actiunile lor au trecut in legenda. Printr-o comparatie plastica G.A. compara trecutul cu prezentul admirand maretia trecutului.

II) Partea a doua, care cuprinde doua strofe, se contituie intr-o meditatie filozofica. Aici G.A. comanda razboiul: “Caci razboiul e bici groaznic, care moartea il iubeste.” si recomanda ca popoarele sa traiasca in buna intelegere prin stiinte si prin arta. Razboiul trebuie inlocuit cu binefacerile pacii, ca o lume civilizata.

III) Partea a treia constituie un pastel si evoca personalitatea lui Mircea cel Batran si intoarcerea fantomei in mormant. Personificata, noaptea isi intine mantia “peste dealuri”, norii “se intind ca un vesmant”, comparatia avand rolul de a recompune atmosfera misterioasa de la inceputul poeziei. Ca modalitati artistice foloseste versurile lungi de 15-16 silabe. G.C. numea versul de 15 silabe: “decapentacasilab”. Alte modalitati artisitce: epitetul hiperbolic, interogatiile si exclamatiile retorice, pt a-s exprima admiratia. Ritmul alterneaza, regasindu-se atat ritmul dactil cat si iambic, ceea ce confera o muzicalitate aparte. Aceasta poezie de inspiratie patriotica corespunde idealurilor politice si progresiste ale epocii. Ion Ghica: “Laudata fie memoria marelui poet, G.A., a carui pana a stiut sa invieze umbrele glorioase ale eroicului nostru trecut, si-a impodobit vechile traditii legendare ale istoriei nationale, imbracandu-le in stralucite culori ale bogatei sale imaginatiuni.”