Ulei de palmier

Ulei de palmierUleiul de palmier este nativ din Africa unde si acum exista plantatii salbatice de palmieri, iar uleiul se obtine prin metode simple, traditionale. Are o lunga istorie in utilizarea pentru scopuri alimentare, dovezile arheologice mergand pana in urma cu 5000 de ani. El se produce din fructul arborelui de palmier numit ElaeisGuinneis, originar din Guineea de Vest.Arborele de palmier se maturizeaza dupa 3 ani de la plantare si produce anual 10-12 ciorchini, fiecare cu o greutate de 20-30 kg. Un ciorchine poate avea 1000-3000 fructe de marimea unei cirese alungite care este alcatuita din partea carnoasa si sambure cu miez alb.In secolul 15 arborele a fost introdus si in alte parti din Africa, Asia de Sud-Est si America Latina. In Malaysia arborele a fost introdus in 1870 ca planta ornamentala, iar primele plantatii comerciale au aparut in 1917. In anii '60 s-a extins considerabil productia de ulei de plamier pentru a reduce dependenta economica de cauciuc si cafea.Astazi Malaysia este cel mai mare producator siexportator de ulei de palmierdin lume.

In 1995 productia mondiala de ulei de palmier a fost de 15,3 mil. tone, din care Malaysia producea 7,8 mil. tone, adica 51,6% din productia mondiala. In anul 2000 Malaysia a produs 8,6 mil. tone ulei brut de palmier, din care peste 8 mil tone au fost exportate. Plantatiile de palmier ocupa in Malaysia o suprafata de peste 2,5 mil. Ha. Recoltarea ciorchinilor se face manual iar transportul este mecanizat.

Prelucrarea fructelor si semintelor se face in instalatii moderne, de inalta tehnicitate si productivitate. Datorita continutului mare de grasimi in fructele de palmier si a productivitatii ridicate, pretul uleiului de palmier se situeaza, de regula, sub pretul uleiului de soia. Uleiul de palmier si fractiunea sa lichida oleina se utilizeaza pe plan mondial ca ulei de gatit, shortening si margarina.

De asemenea grasimile din palmier se incorporeaza in amestecuri utilizate pentru fabricarea diverselor produse alimentare ca si in prepararea produselor casnice.

Extindere pe piata romaneasca

Uleiul de palmier reprezinta o treime din totalul productiei de ulei vegetal la nivel global, insa in Romania este inca o piata foarte mica in comparatie cu uleiul de floarea soarelui. Producatorii din Malaezia vor sa schimbe acest lucru. POTS (Palm Oil Trade Fair and Seminar) a reunit la Bucuresti peste 300 de participanti din Romania si din regiune, iar la targ au fost cateva zeci de expozanti din randul producatorilor romani din FMCG si al importatorilor de ulei de palmier.

In prezent, in Romania sunt 7 distribuitori mari de ulei de palmier fabricat in Malaezia. Primul dintre acestia, Render, a intrat pe piata in anul 1996. Lipsa unei rafinarii locale este insa o piedica pentru dezvoltarea pietei uleiului de palmier in Romania. Cea mai apropiata rafinarie de ulei de palmier este la Odessa, deci in afara zonei UE. O investitie in prima rafinarie locala ar fi benefica pentru ca ar reduce efectele variatiei cursului de schimb si ar permite reducerea pretului acestui produs, a declarat Adrian Dragota, Import & Development Manager la Cyrom Romania, distribuitorul uleiului de palmier Stardoro.

Camera de Comert si Industrie Bucuresti a anuntat, in cadrul POTS, ca va deschide o reprezentanta in Malaezia in 2013, cu scopul atragerii unor investitii malaeziene in Romania si al dezvoltarii exporturilor romanesti.

Malaezia este, in prezent, cel mai mare exportator de ulei de palmier din lume. Exporturile de ulei de palmier si produse derivate s-au cifrat la 6% din totalul exporturilor catre Romania in 2011, potrivit lui Hon Tan Sri Bernard Dompok, ministrul Industriei Plantatiilor si al Bunurilor de Larg Consum din Malaezia.Retailul, inca slab exploatatIn industria bunurilor de larg consum, uleiul de palmier este utilizat atat pentru productia de alimente precum biscuiti sau inghetata, cat si in procesul de fabricare a detergentilor si a produselor cosmetice. In HoReCa, acest produs este utilizat la scara larga - avand o rezistenta ridicata la fumegare, el poate rezista la mult mai multe prajiri decat uleiurile traditionale si nu influenteaza gustul produselor prajite sau al celor care intra in contact cu el.

Aceste proprietati ar putea impune uleiul de palmier si in consumul casnic, ca un substituent pentru uleiul de floarea soarelui al carui pret a crescut semnificativ in ultima perioada din cauza secetei care a compromis culturile locale de floarea soarelui.

De altfel, pe rafturile hypermarketurilor din Romania oferta de ulei de palmier este tot mai extinsa, produsul fiind disponibil insa, in mare parte, doar in ambalaje mari, de peste 2 litri. Majoritatea ambalajelor sunt opace, pentru a nu permite solidificarea uleiului la temperaturi scazute.

Pe raftul magazinelor din retelele mari, uleiul de palmier ajunge cu un pret mediu de peste 10 lei/litru, superior pretului actual al uleiului de floarea soarelui, situat in jurul a 8 lei/litru. Rezistenta mai mare la temperaturi ridicate, comparativ cu alte uleiuri vegetale, il fac insa un produs competitiv ca pret pentru gospodarii.

Uleiul de palmier: avantaje si dezavantaje

Intr-o lume in continua miscare si transformare, se asteapta din partea companiilor si a organizatiilor guvernamentale sa actioneze intr-o maniera sustenabila fata de mediul inconjurator si benefica din punct de vedere social, tinand cont, in acelasi timp, ca orice afacere trebuie sa fie viabila economic pentru a se dezvolta si a rezista pe piata. Companiile in continua dezvoltare au inteles acest lucru si au constientizat ca pot obtine beneficii de pe piata actionand responsabil.

RSC-ul poate fi polita de asigurare a companiilor, conferindu-le valoare si ajutandu-le sa-si consolideze perspective pe termen lung. Brandul unei companii este insasi esenta companiei; un brand bun este suma simbolurilor si a perceptiilor pe care acesta le creeaza, o combinatie intre identitatea fizica/vizuala si o reflectare, dupa parerea publicului, a ceea ce fac, promit si realizeaza companiile. Asadar nici o companie nu-si permite sa aiba o imagine sifonata atunci cand vine vorba de protejarea mediului si de abuz social. Tot mai mult pietele tind sa rasplateasca firmele si companiile care comercializeaza bunuri a caror provenienta respecta standardele de management (calitate,mediu, securitatea i sanatatea ocupationala, siguranta).

Defrisarea padurilor din ultimii 80 de ani, mai ales dupa primul razboi mondial, a dus la o reducere a suprafetei de 9 milioane ha la 6.3 milioane hectare paduri, din care astazi 5.5% sunt afectate de poluare. Padurile tropicale reprezinta mediul cel mai productiv si cel mai fertil din lume, iar existenta lor este amenintata prin distrugerea continua la care sunt supuse de catre oameni. O buna parte a acestei distrugeri a avut loc cu scopul declarat de a asigura necesarul de lemn. Se estimeaza ca la ora actual cel putin jumatate din totalul padurilor tropicale au fost deja distruse. In fiecare minut al unei zile se defriseaz o suprafata ce ar putea acoperi sase terenuri de fotbal. Cauzele defrisarilor sunt complexe si de cele mai multe ori corelate, iar printre ele se afla si agricultura pe plantatii. Acest tip de agricultura a evoluat timp indelungat fundamentata pe axa stiintifica si de rentabilitate. O caracteristica a acestui tip de agricultura este specializarea n cteva produse: Brazilia cocos, cafea, banane ; Sri Lanka ceai ; Indonezia si Malaezia palmier de ulei si cauciuc ; Ecuador si Guatemala banane.

Anual, in toata lumea, se produc peste 40 de milioane de tone de ulei de palmier (peste 85% din productia mondiala fiind produsa de Indonezia, cu 20 de milioane de tone, si Malaezia, cu 17 milioane de tone). Productia de ulei de palmier joaca un rol important in dezvoltarea economica a unor tari tropicale. Asadar un boicot asupra acestui produs nu este de dorit, drept urmare se doreste ca producatorii responsabili sa fie recunoscuti si sa castige avantaje pe piata. Un program eficient de RSC poate sa dezvolte un plan de business strategic de masa in cadrul industriei de ulei de palmier. Scopul acestui plan este de a alinia valorile de business cu nevoile si asteptarile partilor interesate, dincolo de cele ale investitorilor si ale actionarilor. In cadrul industriei uleiului de palmier, acest lucru implica responsabilitate pentru impactul social si impactul asupra mediului, trecand adesea dincolo de ceea ce se cere prin lege, cu scopul de a produce capital social si ambiental in obtinerea unei licente de operare. Standardele de certificare ce tin de terta parte reprezinta un instrument cunoscut de indrumare si monitorizare a impactului programelor de RSC si se regasesc in RSPO (Roundtable on Sustainable Palm Oil).

RSPO a fost conceputin anul 2004 pentru rezolvarea problemelor legate de mediu, generate de productia de ulei de palmier; colaboreaza cu producatorii de ulei de palmier, comercianti, retaileri, banci, investitori, comunitati locale si organizatii non-guvernamentale cu scopul implementarii strandardelor globale pentru cultivarea de ulei de palmier sustenabil si combaterea culturilor exhaustive in padurile tropicale si distrugerea zonelor umede, in special in Indonezia.

Uleiul de palmier este un ingredient esential in alimentatia ieftina din natiunile industrializate, gasindu-se in diverse alimente precum margarina, sosuri, supe sau produse de patiserie, chipsuri sau chiar ciocolata. Dupa uleiul din soia, este al doilea cel mai raspandit ulei din lume (il gasim cel mai adesea pe etichetele produselor sub denumirea de ulei vegetal), si din aceasta cauza cererea pe piata e destul de mare. Din nefericire, zonele defrisate de paduri tropicale s-au extins si, mai mult decat atat, au depasit capacitatea Pamantului de sustinere: au ramas putine paduri pentru mentinerea biosferei, a ciclurilor climatice si hidraulice. Prin cultivarea palmierilor nu mai poate fi controlata emanatia de dioxid de carbon in atmosfera. Uleiul de palmier nu e nesanatos pentru noi, dar industria pe care o presupune e devastatoare pentru locuitorii din zonele cu paduri tropicale exploatate, cat si pentru animalele din aceste habitate. Ramasitele de paduri de care ne mai bucuram, trebuie protejate in totalitate pentru a se extinde regenerarea naturala si cea umana. Chiar daca in tarile producatoare de ulei de palmier aceasta activitate aduce prosperitate si bunastare pentru locuitori, nu trebuie neglijat si in detrimentul cui se obtine aceasta prosperitate. Defrisarea padurilor pentru a face loc plantatiilor nu face decat sa accelereze si mai mult efectul de sera si distrugerea stratului de ozon al planetei cu efecte inimaginabile pentru noi si generatiile viitoare.

Bursa de Mrfuri din Indonezia a lansat tranzacii cu cositor

Bursa de Mrfuri din Indonezia - cel mai mare exportator mondial de cositor - a lansat, ieri, tranzacii cu contracte avnd ca suport acest metal (cu livrare fizic), dnd natere unei alternative la operaiunile derulate de London Metal Exchange (LME). Pe piaa londonez se deruleaz tranzacii cash i futures cu cositor.

Indonesia Commodity & Derivatives Exchange, care mai ofer contracte pe ulei de palmier i aur, a tranzacionat, dou loturi de cositor a cte cinci tone metrice fiecare, la un pre de 24.500 dolari tona. La LME, preul cositorului cu livrare peste trei luni a ncheiat luna ianuarie cu un pre de 24.345 dolari tona.

Preul cositorului a urcat cu 27%, acesta fiind cel mai important ctig din iulie 1989 pn n prezent. Avansul a fost determinat de scderea stocurilor de profil. Stocurile de cositor monitorizate de bursa londonez s-au redus cu 25% n ianuarie, ajungnd la 9.100 tone, cel mai redus nivel din martie 2009 pn n prezent.Aurul lichid

Uleiul de palmier este numit adesea "aurul lichid". ntrebuinrile sale n industrie nu se limiteaz la produsele semipreparate, dulciuri ori uleiul pentru gtit. World Wide Fund for Nature afirm c aproximativ 50% din produsele din supermarket-uri sunt ambalate n materiale obinute din ulei de palmier. O bun parte din produsele cosmetice, i n mod special spunurile, conin ulei de palmier ascuns sub o denumire tehnic: sodium palmitate.

n ultimul timp se discut din ce n ce mai mult despre utilizarea uleiului de palmier ca biocombustibil. Presiunea pe utilizarea biomasei n producia de energie devine liter de lege n multe state. Guvernul Marii Britanii, de exemplu, a decis crearea unui instituii oficiale care s impulsioneze exploatarea biomasei. Multe alte state au anunat c i ele sunt interesate de aceast resurs. Altfel spus, cu fiecare zi ce trece, cererea pentru biomas, i implicit i pentru uleiul de palmier, mai ieftin dect alte tipuri de biomas, crete. Iar rile productoare de "aur lichid", n special Malaezia i Indonesia, ipun problema dezvoltrii acestui sector pe suprafee ct mai extinse. Pe cale de consecin, n aceste ri se duce o lupt ntre nevoile de dezvoltare economic i natur: limitele pdurilor tropicale, care gzduiesc specii pe cale de dispariie precum urangutanii i tigrii de Sumatra, se modific de la o zi la alta n defavoarea animalelor i planetei.

n 2007, sprijinindu-se pe concluziile unui raport al GRASP i UNESCO,"The Guardian" susinea c incendiile de pdure din Indonezia au condus la o emisie de dioxid de carbon estimat la 1400 mii de tone pe an i c, n circa 15 ani, adic pn n 2022, aproximativ 98% din pdurile Indoneziei i Malaeziei vor disprea. Autorul materialului de pres citeaz un oficial indonezian care afirma c:

"Guvernul indonezian pur i simplu nu are capabilitile sau capacitatea de a gestiona teritoriile destinate plantaiilor de palmieri fr ajutorul europenilor,americanilor, japonezilor sau fr ajutorul altora interesai."

n acest context, multe organizaii non-guvernamentale internaionale au nceput s preia din rolul statelor afectate de febra "aurului lichid" i s pun presiune pe instituiile i companiile implicate. Dintre toate aceste ong-uri, Greenpeace a fost de departe cea mai vocal. Greenpeace a lansat o campanie la nivel mondial prin care ncearc s atrag atenia asupra faptului c industria uleiul de palmier se construiete pe un dezastru ecologic, iar mariile companii i cresc profiturile fr s se gndeasc la consecine. Adesea a fost aruncat n joc argumentul potrivit cruia aciunile noastre de astzi afecteaz iremediabil viitorul generaiilor urmtoare (Argumentul dreptii intergeneraionale).

Demersului de contientizare privind acest dezastru s-au alturat i alte ong-uri, mai mici sau mai mari, dar i posturi de televiziune i personaliti publice. Unii, aa cum este cazul cu World Wide Fund for Nature, cunoscut sub abrevierea WWF sau sub sigla ursului panda, a adoptat o viziune pozitiv, ncercnd s mbine nevoia companiilor de materie prim ieftin cu dorina de a proteja natura. Iar metoda aleas a constat n promovarea certificrii RSPO, adicRoundtable on Sustainable Palm Oil, o iniiativ internaional prin care companiile care folosesc ulei de palmier n producie se oblig s nu colaboreze dect cu firme sau fermieri care sunt recunoscui de un for special ca innd seama de mediu.

Modul cum s-a implicat WWF a fost destul de direct:a organizat cursuri despre dezvoltarea sustenabil a plantaiilor de palmieri pentru fermierii din rile supuse acestei exploatri economice agresive. n felul acesta, WWF s-a asigurat c cei implicai direct n existena plantaiilor, fermierii nii, tiu cum s-i construiasc o afacere de succes i fr s distrug pdurea tropical. n programele WWF li s-au explicat fermierilor cum pot avea plantaii care dau producii mari i sustenabile i fr s fie nevoie s-i extind suprafaa plantat cu palmieri.

Simultan, WWF a alctuit un top al companiilor care folosesc n producie ulei de palmier. Acest top, intitulatWWF Palm Oil Buyers' Scorecard,listeaz n 2009 n primele poziii companii precum Marks & Spencers, Unilever, Cadbury, The Body Shop, L'Oreal. ntre Cadbury i Danone este o diferen de 20,5 puncte din 29 posibile, prima primind un punctaj de 24, iar cea de-a doua doar 3,5.Auchan a refuzat s ia parte la aceast listare iar Metro a obinut 0 puncte. Scopul topului realizat de WWF este de a funciona n genul unei oglinzi pentru acele companii care folosesc n producie uleiul de palmier i s le determine s foloseasc doar ulei provenind de la plantaii sustenabile, certificate RSPO.

n al treilea rnd, WWF s-a ocupat de gradul de contientizare al consumatorii cu privire la ce nseamn consumul de produse pe baz de ulei de palmier care nu provine de la plantaiile sustenabile. Prin diferitele materiale realizate de echipele de voluntari ale WWF,consumatorii de ngheat, biscuii spun, ampon i alte produse cu ulei de palmier n compoziie au aflat c aciunile lor la raft poate duce la dispariia celor mai inteligente maimue i celei mai puin cunoscute feline din pdurea tropical.

Greenpeace, n spiritul de care a dat ntotdeauna dovad, a adoptat o poziie mai vehement n ceea ce privete plantaiile de palmieri i defriarea terenurilor pentru a face loc unor astfel de exploatri agricole. n primul rnd, Greenpeace a luat n vizor una dintre cele mai mari companii de produse pe baz de ulei de palmier: Nestl.Strategia ong-ului a fost s-i construiasc o campanie de publicitate viral mpotriva produselor pe care Nestl le are n portofoliu. Aa se face c voluntarii Greenpeace s-au concentrat asupra KitKat, batoanele de napolitane cu glazur de ciocolat. Au fost realizate reclame virale cu un coninut extrem de violent la nivel simbolic: un tnr ncearc s mute dintr-un baton care se dovedete a fi o bucat dintr-un urangutan, sngele acelei fiine ntinzndu-se n jurul gurii personajului (imaginile aduc mai degrab cu cele n care un lup, mnjit de snge, ncearc s se tearg ca dup un osp regal, simboliznd lcomia). Dup Nestl, cu al su KitKat, a venit rndul spunului Dove, de la Unilever, i al ppuilor Barbie i Ken de la Mattel.

Campania de comunicare a Greenpeace s-a oprit pe trei produse eseniale ce conin ulei de palmier: un produs alimentar, un produs de ngrijire i un produs recunoscut n toat lumea o ppu extrem de popular indiferent de poziia pe glob. n toate cazurile, Greenpeace a mizat pe violena simbolic drept instrument de convingere. ntr-una dintre reclamele anti-Mattel, Greenpeace ridiculizeaz compania n cauz pentru modul cum i trateaz clienii i pentru c nu-i cunoate suficient de bine produsele.

Dar ong-ul mai sus amintit nu s-a oprit la reclame pe Internet ori la comentarii negative despre companiile care i-au czut victime. De exemplu, n cadrul campaniei mpotriva batoanelor KitKat, Greenpeace a realizat materiale publicitare outdoor de dimensiuni impresionante n care denumirea produsului era schimbat n Killer, adic "ucigaul", iar sloganul clasic "Have a break, have a KitKat" ("Ia o pauz, ia un KitKat!") a fost parodiat, fiind schimbat cu "Give me a break" ("Scutete-m!").

Ca i cnd aceste aciuni nu ar fi fost suficiente, Greenpeace a boicotat a 143-a Adunare General a acionarilor Nestl. ntlnirea de la Lausanne din 2010 a fost condimentat prin apariia n faa cldirii n care avea loc evenimentul a unui numr considerabil de persoane mascate drept urangutani, prin mprirea de fluturai-manifest la intrare n cldire dar i interiorul acesteia. Cu alt ocazie activitii Greenpeace mbrcai ca urangutani au descins la sediul central din Croydon i au "plantat" la ntrare n cldire o serie de butoaie galbene care aveau eticheta KitKat cu inscripia "Killer". Tot n 2010, membrii Greenpeace din Germania au reuit s instaleze pe cldirea Nestl din Frankfurt am Main un banner uria pe care era nfiat un urangutan cu braele ridicate i o mn ndreptnd un baton KitKat nspre acesta ca i cnd ar fi avut o arm.

Ca urmare a aciunilor ntreprinse de Greenpeace, Nestl a nceput s-i informeze mai bine clienii despre utilizarea uleiului de palmier n produsele sale i i-a declarat angajamentul ca pn n 2015 s foloseasc doar ulei de palmier provenind de la plantaii certificate RSPO. Cu toate acestea, campaniile agresive ale Greenpeace au determinat cel puin o perspectiv mai suspicioas din partea consumatorilor fa de produsele companiei Nestl.

Pentru mptimiii de fast-food, dei McDonalds nu a beneficiat de un tratament similar din partea unui ong, managementul companiei a anunat n decursul lunii martie 2011 c a introdus o nou politic privind utilizarea uleiului de palmier, ambalajelor, crnii de vac i pui, precum i a cafelei din surse sustenabile cu scopul declarat de a reduce impactul asupra mediului. Noua politic poart numele Sustainable Land Management Commitment i implic, n cazul uleiului de palmier, doar achiziia de la furnizori care au obinut certificarea RSPO sau sunt n curs s o obin pn la finele anului 2011. n felul acesta, McDonalds sper s rspund criticilor acerbe care se aduc marilor consumatori de ulei de palmier. Ca atare, s-a angajat ca pn n 2015 s ajung s foloseasc ulei de palmier doar de la furnizori certificai RSPO.

Cum eforturile de a pune presiune pe companiile care folosesc uleiul de palmier s-au nmulit la nivel global, reacia companiilor nu a ntrziat s apar. Acesta este motivul pentru care putem vorbi de o tendin general de a apela doar la produse dezvoltate n sustenabil.