tribunalul constanŢa bilant 2009portal.just.ro/118/documents/bilant 2009.doc · web viewnu s-au...

TRIBUNALUL CONSTANŢA

RAPORTUL ACTIVITĂŢII

DESFĂŞURATE ÎN ANUL 2009

03 februarie 2009

CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALĂ A INSTANŢEI

Climatul politic economic şi social de după decembrie 1989 a permis ca în

ţara noastră să se instaureze şi să se dezvolte o ordine juridică conformă ideii şi

idealului statului de drept în care să se profeseze cultul dreptului, iar personajul

central să fie judecătorul. Cum era firesc, un asemenea proces presupune

modificarea a numeroase reglementări, adoptarea unor legi noi şi deopotrivă

reforma justiţiei.

Scopul declarat al reformei sistemului judiciar este consolidarea

independenţei justiţiei si a statutului magistratului, sporirea eficienţei actului de

justiţie de natură să răspundă nevoilor cetăţeanului şi a compatibilităţii

sistemului judiciar român cu sistemele judiciare ale statelor membre ale Uniunii

Europene. În acest context, realizarea actului de justiţie prin intermediul

instanţelor judecătoreşti readuce în centul atenţiei importanţa structurării

eficiente a acestora, rolul tribunalelor fiind mult sporit prin competenţele

teritoriale şi materiale pe care legea le-o conferă.

Tribunalele sunt instanţe cu personalitate juridică organizate la nivelul

fiecărui judeţ şi al municipiului Bucureşti în circumscripţia căruia sunt cuprinse

toate judecătoriile din judeţ. În municipiul Constanţa funcţionează Tribunalul

Constanţa, instanţă cu personalitatea juridică, constituită în circumscripţia

teritorială a Curţii de Apel Constanţa.

Activitatea administrativ judiciară a Tribunalului Constanţa este

organizată în două sedii situate în Constanţa, str. Traian nr.31, si respectiv

2

Traian 23, cu precizarea că imobilul situat în str. Traian nr.31 găzduieşte o mare

parte a activităţii acestei instanţe constituind locaţia principală cunoscută ca

atare şi în care funcţionează Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ,

Secţia Maritim Fluvială, Departamentul Economico - Financiar, Serviciul de

Reintegrare Socială şi Supraveghere în timp ce secţia civilă şi penală a

Tribunalului Constanţa funcţionează în cadrul Palatului de Justiţie aflat în

imediata apropiere a sediului mai sus amintit.

Clădirea Tribunalului este reprezentativă pentru municipiul Constanţa,

constituind monument arhitectural de patrimoniu. Aflat la intrarea in peninsula

oraşului,zonă în care se găsesc cele mai multe vestigii ale vechii cetăţi Tomis,

fostul palat regal a fost construit în anul 1903, ca reşedinţă de vară a regelui. În

anul 1922 clădirea intră în patrimoniul Ministerului Justiţiei, fiind dobândită

prin act de vânzare - cumpărare. Ulterior clădirea îşi schimbă destinaţia, insă

începând cu anul 1987 o regăsim ca sediu de instanţă.

În anul 2001 au demarat lucrările de reparaţii capitale – consolidare,

amenajări şi restaurare, iar doi ani mai târziu, in noiembrie 2003, activitatea

Tribunalului Constanţa este reluată în acest sediu. Creşterea volumului de

activitatea al instanţei căreia i-a corespuns o sporirea a numărului de magistraţi,

personal auxiliar de specialitatea şi personal contractual a impus alocarea unui

spaţiu în Palatul de Justiţie pentru desfăşurarea activităţii Secţiei Civile şi Secţiei

Penale a Tribunalului Constanţa.

În cadrul Tribunalului Constanţa funcţionează 4 secţii, respectiv: Secţia

Civilă, Secţia Penală, Secţia Comercială şi de Contencios Administrativ şi Secţia

Maritimă şi Fluvială. Fiecare secţie are în componenţă un anumit număr de

judecători şi personal auxiliar de specialitate, repartizat pe compartimente

auxiliare ale secţiei grefă, arhivă şi registratură, potrivit necesităţilor impuse de

funcţionarea secţie respective, fiind condusă de un preşedinte de secţie, care este

sprijinit de un grefier şef de secţie. La nivelul Tribunalului Constanţa

3

funcţionează patru arhive curente, fiecare amplasată în secţia corespunzătoare,

în acelaşi mod fiind alocat spaţiu şi pentru compartimentul executării penale.

Tot în componenţa Tribunalului Constanţa se mai includ şi o serie de

compartimente auxiliare, biblioteca, biroul de informare şi relaţii publice,

departamentul economico - financiar şi administrativ (care cuprinde

compartimentul financiar contabil, compartimentul administrativ şi

compartimentul personal) şi compartimentul de informatică juridică. Pe lângă

Tribunalul Constanţa mai funcţionează şi Birou Local pentru Expertize

Judiciare Tehnice şi Contabile şi Serviciul de Probaţiune, fiecare dintre aceste

beneficiind de un spaţiu corespunzător, şi mă refer în special la Serviciul de

Probaţiune a cărei locaţie asigură confidenţialitatea dintre consilierii de

probaţiune şi persoanele care beneficiază de asistenţa acestui serviciu.

Fiecare compartiment auxiliar are atribuţii specifice care sunt aduse la

îndeplinire de personalul auxiliar al instanţelor şi de celelalte categorii de

personal, potrivit sarcinilor stabilite prin legea de organizare şi regulament. În

ceea ce priveşte departamentul economico financiar şi administrativ, acesta este

condus de un manager economic aflat în subordinea preşedintelui Tribunalului

Constanţa.

Conducerea tribunalului este asigurată de preşedinte şi doi vicepreşedinţi,

care îl sprijină pe acesta în organizarea şi buna funcţionare a tribunalului ca şi a

instanţelor din circumscripţia acestuia. Conform dispoziţiilor legale, in cadrul

Tribunalului Constanţa, funcţionează Colegiul de Conducere compus din

Preşedinte – membru de drept şi 6 reprezentanţi ai judecătorilor, aleşi de

Adunarea Generală, care dezbate şi aprobă măsurile necesare pentru buna

desfăşurare a activităţii tribunalului şi avizează actele şi deciziile preşedintelui,

emise în exercitarea atribuţiunilor conferite de Regulament.

Ca instanţă de control judiciar şi totodată ca ordonator terţiar de credite,

Tribunalul Constanţa are în circumscripţie 5 judecătorii, respectiv: Judecătoria

Constanţa, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Mangalia, Judecătoria Hârşova şi

4

Judecătoria Băneasa. Această din urmă instanţă nu a fost încă dată în funcţiune.

Ordinea enunţării acestora, este dată de volumul de activitate al celor 4 instanţe

funcţionale. De asemenea, tot în circumscripţia Tribunalului Constanţa se află şi

Penitenciarul de Maximă Siguranţă Poarta Albă şi Penitenciarul Spital Poarta

Albă, locuri de deţinere în care-şi execută pedeapsa ori sunt arestaţi preventiv

aproximativ 2000 de persoane.

În concordanţă cu normele de procedură, Tribunalului Constanţa are

competenţă de soluţionare a litigiilor în grade diferite de jurisdicţie – fond, apel

şi recurs.

În materie civilă, preponderent atât ca număr cât şi complexitate sunt

litigiile privind dreptul de proprietate şi se are în vedere în special restituirea

imobilelor preluate abuziv care fac obiectul Legii 10/2001 cât şi litigiile de fond

funciar. Tot în materie civilă, activitatea secţiei este marcată de creşterea de la

an la an a volumului de activitate în special în cauzele soluţionate în apel şi in

recurs, precum şi de numărul ridicat de cauze soluţionate în recurs faţă de apel,

raportat la criteriul valoric a acestora,situaţie generată de interpretarea extensivă

dată prevederilor art. 282 ind.1 alin.1 Cod procedură civilă de către Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr.32 din 09.06.2008 pronunţată în recursul în

interesul legii. O pondere însemnată o au si litigiile în materia măsurilor speciale

de protecţie a minorilor şi adopţie, precum şi litigiile de muncă şi asigurări

sociale.

În materie penală, Tribunalului Constanţa judecă cauze privind

infracţiuni de crimă organizată, trafic ilicit de droguri sau infracţiuni contra

vieţii şi a patrimoniului.

În materie comercială, cele mai frecvente litigii sunt legate de

funcţionarea societăţilor comerciale, în răspundere contractuală şi în materia

insolvenţei, litigii care înregistrează o creştere substanţială, de la an la an.

De asemenea, trebuie remarcată şi ponderea importantă a litigiilor de

contencios administrativ şi fiscal şi ascendenţa cauzelor în această materie în

5

calea de atac a recursului, precum şi competenţa specială a Tribunalului

Constanţa în litigii de natură maritimă şi fluvială.

În aplicarea dispoziţiilor legale relative la specializarea activităţii de

judecată, cu incidenţe directe asupra calităţii actului de justiţie, la nivelul

Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate, s-au creat premisele

specializării judecătorilor, atât ca urmare a existenţei secţiilor deja înfiinţate

anterior anului 2007, cât şi a înfiinţării Secţiei Civile şi Secţiei Penale în cadrul

Judecătoriei Constanţa sau a constituirii de noi complete specializate, în cadrul

instanţelor din circumscripţia acesteia.

Răspunzând acestor necesităţi, în cadrul Secţiei Civile a Tribunalului

Constanţa, funcţionează complete specializate în materie privind protecţia

specială a minorilor şi adopţie (8), procese funciare (5), litigii de muncă şi

asigurări sociale (2), în cauzele cu minori şi familie (4); în Secţia Penală

funcţionează complete specializate în soluţionarea faptelor de corupţie (3) în

cauzele penale cu minori (4) şi un complet specializat în cauzele penale maritim

fluviale, în timp ce în cadrul Secţiei Comerciale şi de Contencios administrativ

funcţionează 4 complete specializate în cauze de contencios administrativ.

Aceleaşi preocupări pentru specializarea secţiilor şi completelor s-au

manifestat la nivelul judecătoriilor din circumscripţia Tribunalului Constanţa

unde, la Secţia civilă şi penală a Judecătoriei Constanţa şi respectiv la

Judecătoriile Mangalia şi Medgidia, sunt înfiinţate complete specializate în

domeniul de competenţă al acestor categorii de instanţe.

De precizat că, la nivelul Judecătoriei Hârşova datorită volumului de

activitate şi numărului mic de judecători nu s-au putut constitui nici complete

specializate şi cu atât mai puţin secţii, această instanţă funcţionând cu o schemă

de numai 2 judecători.

6

CAPITOLUL II

ANALIZA ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

– ASPECTE CANTITATIVE –

Volumul de activitate a unei instanţe cuprinzând toţi indicatori relevanţi

reprezintă un reper important în privinţa activităţii cantitative şi calitative a

instanţei cu posibilitatea de a trage concluzii şi asupra îndeplinirii

corespunzătoare a atribuţiilor de către persoanele investite în funcţii de

conducere. Evidenţierea unei imagini de ansamblu a volumului de activitate al

instanţelor din judeţul Constanţa poate fi realizată prin trecerea în revistă a

datelor statistice legate de activitatea acestora în anul 2009 .

2.1 Volumul total de activitate

În anul 2009 datele generale de evidenţă statistică pe total instanţă se

prezintă astfel :

- Stocul cauzelor nesoluţionate la 31.12.2008

- 8173 din care : - 2338 cauze civile

- 428 cauze penale

- 5323 cauze comerciale şi de contencios

administrativ

- 84 cauze maritime si fluviale

7

- Cauze intrate în cursul anului 2009

- 21326 din care: - 5785 cauze civile

- 3074 cauze penale


administrativ


Total cauze de soluţionat în cursul anului 2009


- 3502 cauze penale


administrativ


- Total cauze soluţionate în cursul anului 2009


- 3157 cauze penale


administrativ


- Cauze suspendate



administrativ


- Stocul la 31.12.2009 -


- 345 cauze penale


administrativ


8

De remarcat că peste 24,68% din volumul cauzelor nesoluţionate îl

constituie litigiile comerciale si civile suspendate.

2..2.1 Volumul de activitate pe secţii specializate

SECTIAMateria

Stoc la 31.122008

Intrate2009

Total de

soluţionat2009

Soluţionate 2009

Stoc la 31.122009

Suspendate

Total de sol. (fără susp.)

Operativitate

relativă (faţă de intrate)

Operati vitate

absolută (faţă de

total cauze de

sol.)Civila fond 1499 3758 5257 2846 2411 539 4718 75,73% 60,32%

apel 359 607 966 662 304 157 809 109,06% 81,82%recurs 480 1420 1900 1494 406 160 1740 105,21% 85,86%

TOTAL 2338 5785 8123 5002 3121 856 7267 86,46% 68,83%Comerciala

si Contencios administrativ

Fond 4226 9270 13496 8059 5437 1097 12399 86,93% 64,99%

Apel 56 33 89 29 60 49 40 87,87% 72,5%Recurs 1041 3024 4065 2817 1248 504 3561 93,15% 79,10%din care Legea

85/2006

1763 1911 3674 1210 2464 113 3561 63,31% 33,97%

TOTAL 5323 12327 17650 10905 6745 1650 16000 88,46% 68,15%

Maritima si fluviala

Fond 77 130 207 121 86 36 171 93% 70,8%

Recurs 7 10 17 14 3 1 16 140% 87.5%TOTAL 84 140 224 135 89 37 187 96,4% 72,2%

Penala Fond 176 1005 1181 1024 157 - - 101,89% 86,70%Apel 152 499 651 548 103 - - 109,81 % 84,17%Recurs 100 1570 1670 1585 85 - - 100,9% 94,91%TOTAL 428 3074 3502 3157 345 - - 102,7% 90,14%

TOTALGENERAL

8173 21326 29499 19199 10300 2543 23454 90% 81,85%

9

2.3 Volumul de activitate pe materii

Sub aspectul volumului de activitate pe materii, datele statistice ne

înfăţişează următoarele elemente ale ponderii fenomenului judiciar:

În materie civilă, activitatea secţiei civile a Tribunalului Constanta a fost

marcată de o stagnare raportat la volumul de activitate înregistrat.

Numărul de cauze nou intrate înregistrat a fost de 5785.

A existat însă o fluctuaţie sub aspectul aşezării cauzelor pe stadii

procesuale. Astfel, dacă în materia cauzelor soluţionate în apel si recurs unde au

fost înregistrate 607(apel), respectiv 1420(recurs) numărul acestora s-a situat sub

nivelul anilor anteriori, în materia cauzelor soluţionate în fond numărul acestora

a crescut semnificativ.

O fluctuaţie ascendentă au înregistrat cauzele în materia asigurărilor

sociale undeau intrat 894 cauze in anul 2009 faţă de doar 635 in anul 2008. In

cazul litigiilor de muncă s-au înregistrat 1036 cauze în anul de referinţă,

volumul de activitate situându-se la acelaşi nivel ca în anul precedent.

În materia măsurilor speciale de protecţie a minorilor si adopţie cauzele

înregistrate au semnalat o uşoară creştere ca volum de la 425 în anul 2008 la

449 în anul 2009.

În materia fondului funciar (apel si recurs) s-au înregistrat 118 cauze, fată

de 212 în anul 2008, iar în materie de familie si minori 241 de cauze, faţă de 333

înregistrate in anul 2008.

Volumul de activitate a crescut în ceea ce priveşte totalul cauzelor de

soluţionat. Astfel la un număr total de cauze de soluţionat de 8123 au fost

judecate 5002, rămânând de soluţionat un stoc de dosare de 3121, mai mare în

raport de anul precedent, fapt ce a determinat si scăderea operativităţii.

10

Acest aspect este explicat de complexitatea crescută a cauzelor

înregistrate, perpetuarea situaţiei semnalate si la bilanţurile anterioare cu privire

la lipsa experţilor în specialitatea topografie, desfiinţarea unor complete de

fonduri ca urmare a promovării unor judecători la instanţa superioară, precum si

menţinerea în funcţiune a unor complete cu participarea judecătorului de

permanenţă. Toate acestea au condus in mod indubitabil la creşterea termenului

de soluţionare a cauzelor, in special in materia restituirii proprietăţilor si al

asigurărilor sociale.

11

SECTIA CIVILA

VOLUM DE ACTIVITATE PE MATERII

FONDURI - MINORI ŞI FAMILIE, LITIGII DE MUNCĂ, ASIGURARI SOCIALE

Nr.crt.

MateriaRestante la început de perioadă

Intrate

Total de soluţionat Soluţionate

Restante la sfârşit de perioadă

Suspendate

Total de soluţionat (fără

suspendate)Operativitate relativă (faţă

de intrate)

Operativitate absolută (faţă de total cauze de soluţionat)

1. MĂSURI SPECIALE

DE PROTECŢIE ŞI ADOPŢIE

70 449 519 415 104 10 509 92,42% 81,53%

2. LITIGII DE MUNCĂ

453 1036 1489 727 762 212 1277 70,17% 56,93%

3. A.S. 342 894 1236 727 509 74 1162 81,31% 62,56%TOTAL 865 2379 3244 1869 1375 296 2948 78,56% 63,39%

ALTE FONDURI - 2009

Nr.crt.

MateriaRestante la început de

perioadă

IntrateTotal de

soluţionat SoluţionateRestante la sfârşit

de perioadă Suspendate

1. Asistenţă juridică gratuită

- 3 3 3 - -

2. Reparări prejudicii izvorâte din erori

judiciare

10 9 19 9 10 5

3. Despăgubiri/Legea nr. 221/2009

- 465 465 35 430 6

4. Dreptul de proprietate intelectuală

4 7 11 1 10 3

TOTAL 14 488 498 48 450 14

13

APEL CIVIL

MINORI ŞI FAMILIE SI FOND FUNCIAR

Nr.crt.


Intrate



Suspendate


suspendate)Operativitate



1. MINORI ŞI FAMILIE

78 143 221 156 65 24 197 109,09% 79,18%

2. FOND FUNCIAR

8 2 10 5 5 5 5 250% 100%

TOTAL 86 145 231 161 70 29 202 111,03% 79,70%

RECURS CIVIL

MINORI ŞI FAMILIE SI FOND FUNCIAR

Nr.crt.


Intrate



Suspendate




Operativitate absolută (faţă de

total cauze de soluţionat)

1. MINORI ŞI FAMILIE

35 98 133 105 28 13 120 107,14% 87,5%

2. FOND FUNCIAR

45 116 161 131 30 12 149 112,93% 87,91%

TOTAL 80 214 294 236 58 25 269 110,28% 87,73%

14

În materie comercială şi de contencios administrativ, se observă că

activitatea secţiei este definită prin cumularea a două ramuri mari de drept –

comercial şi contencios administrativ - şi a trei materii – comercial, insolvenţă şi

contencios administrativ.

In cursul anului 2009, comparativ cu anul precedent, se observă din datele

statistice o creştere semnificativă a numărului cauzelor nou înregistrate în fond

în materie comercială şi în materia insolvenţei.

Astfel, s-au înregistrat un număr de 7457 de fonduri comerciale faţă de

4731 în anul 2008 şi 3674 cauze de insolvenţă faţă de 2343 în anul 2008.

S-a înregistrat, de asemenea, o uşoară diminuare a fondurilor de

contencios administrativ (de la 3036 cauze în 2008 la 2365 în 2009) şi o creştere

numerică a recursurilor şi apelurilor comerciale şi de contencios administrativ

(89 de apeluri comerciale, 1846 recursuri comerciale şi 2219 recursuri

contencios administrativ – faţă de 84 apeluri comerciale, 1165 recursuri

comerciale şi 1982 recursuri în contencios în 2008 ).

În ce priveşte activitatea desfăşurată de judecătorii delegaţi la Oficiul

Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, situaţia este următoarea

:

Numele judecătorului Dosare rulate Dosare soluţionateOprea Adrian 13263 10626Cărbune Cosac Iulia 12870 10529Dan Luminiţa 6164 4783Casian Iulia 1612 1216Damian Oana 1117 773Drăgan Dănuţa Ana 129 100Thoma Stan Theodora 682 531Păunescu Ioana 1464 1162Total 37301 29720

SECŢIA COMERCIALA ŞI DECONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

FOND COMERCIAL SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Nr.crt.


Intrate



Suspendate





1 Fond comercial

1720 5737 7457 5390 2067 684 6773 93,95% 79,58%

2 Fond contencios

administrtiv

743 1622 2365 1459 906 300 2065 89,95% 114,52%

3 Legea (85/2006

1763 1911 3674 1210 2464 113 3561 63,31% 33,97%

TOTAL 4226 9270 13496 8059 5437 1097 12399 86,93% 64,99%

APEL COMERCIAL

Nr.crt.


Intrate



Suspendate






1 Apel 56 33 89 29 60 49 40 87,87% 72,5%

TOTAL 56 33 89 29 60 49 40 87,87% 72,5%

RECURS COMERCIAL ŞI CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Nr.crt.


Intrate



Suspendate






1 Recurs comercial

301 1545 1846 1276 570 95 1751 82,58% 72,87%

2 Recurs contencios

740 1479 2219 1541 678 409 1810 104,19% 85,13%

TOTAL 1041 3024 4065 2817 1248 504 3561 93,15% 79,10%

VOLUM TOTAL DE ACTIVITATE 2009

Nr.crt.


Intrate



Suspendate






1 Apel 56 33 89 29 60 49 40 87,87% 72,5%2 Recurs 1041 3024 4065 2817 1248 504 3561 93,15% 79,10%3 Fond 4226 9270 13496 8059 5437 1097 12399 86,93% 64,99%

TOTAL 5323 12327 17650 10905 6745 1650 16000 88,46% 68,15%

17

În materie maritimă şi fluvială, la începutul anului 2009 erau în stoc un

număr de 84 dosare, din care 1 recurs, iar în cursul perioadei de referinţă pe

rolul secţiei s-au înregistrat 140 cauze, din care 130 dosare de fond şi 10 de

recursuri.

În ceea ce priveşte obiectul dosarelor de fond înregistrate, predomină

acţiunile în pretenţii (27 cauze) şi măsurile asigurătorii (32 cauze), celelalte

cauze având ca obiect acţiuni în constatare (3 dosare), acţiuni în anulare (3

dosare), procedura somaţiei de plată sau a ordonanţei de plată reglementată de

OUG 119/2007 (25 dosare), autorizarea vânzării de nave, obligaţia de a face,

restituiri de cauţiune şi altele.

Trebuie remarcat numărul în scădere al dosarelor înregistrate în căile de

atac faţă de anul precedent, când s-au înregistrat 21 dosare, în anul 2008. Au

fost soluţionate pe fond 121 cauze (faţă de 84 dosare în anul 2008), din care 44

au fost admise în tot sau în parte, 29 acţiuni au fost respinse, în 12 dosare s-au

formulat cereri de renunţare la judecată, în 4 dosare părţile au încheiat tranzacţii,

iar alte soluţii (anulate ca netimbrate, declinate ) s-au pronunţat în 32 dosare.

SECŢIA MARITIMĂ ŞI FLUVIALĂVOLUM TOTAL DE ACTIVITATE 2009

Nr.crt.


Intrate



Suspendate






2 Recurs 7 10 17 14 3 1 16 140% 87.5%3 Fond 77 130 207 121 86 36 171 93% 70,8%

TOTAL 84 140 224 135 89 37 187 96,4% 72,2%

În materie penală, volumul total al cauzelor de soluţionat în anul 2009 a

fost de 3502 cauze, ceea ce relevă o uşoară scădere din punct de vedere

cantitativ, comparativ cu anul 2008, când a fost un total de 3.596 cauze,

scăderea fiind de 94 cauze. Din totalul cauzelor de soluţionat, un număr de 428

de cauze s-au aflat în stoc la începutul anului 2008, diferenţa de 3074 cauze

fiind reprezentată de cauzele nou înregistrate în cursul anului.

Şi în ceea ce priveşte cauzele nou înregistrate, se constată o scădere a

numărului acestora faţă de anul 2008, când au fost înregistrate un număr de

3.163 cauze, scăderea fiind de 89 cauze.

În cursul anului 2009 s-a înregistrat un număr de 1005 de cauze nou

intrate în fond, comparativ cu anul 2008, când au fost înregistrate 1.073 de

fonduri. Se observă o reducere a cauzelor nou intrate, comparativ cu anul 2008,

de 68 de cauze.

La numărul cauzelor nou înregistrate s-au adăugat şi cele 176 de fonduri,

aflate în stoc la începutul anului, rezultând, astfel, un total de 1181 fonduri de

soluţionat în cursul anului 2008, mai puţin cu 63 de fonduri faţă de anul

anterior.

La începutul anului 2009 s-au aflat în stoc 152 de cauze în apel, la care

s-au adăugat cele 499 apeluri nou înregistrate în cursul anului, volumul total de

soluţionat fiind de 651 cauze. Se observă şi în acest stadiu procesual o reducere

a cauzelor nou intrate cu 115 cauze, comparativ cu anul 2008, cînd 614 de

cauze au fost nou înregistrate. La fel, numărul total al cauzelor de soluţionat în

apel, în cursul anului 2009, a fost mai mic cu 102 cauze faţă de anul 2008, cînd

numărul total a fost de 753 cauze.

În materia cauzelor în recurs, volumul total de soluţionat, în cursul anului

2008, a fost de 1670 recursuri, din care 100 reprezintă recursuri aflate în stoc la

începutul anului, iar 1570 sunt cauze nou înregistrate în cursul anului.

În această materie, se constată o creştere a numărului de dosare

înregistrate, şi respectiv a volumului total de activitate, faţă de anul 2008 ; astfel,

numărul de dosare înregistrate în recurs a fost în anul 2009 de 1570 cauze, faţă

de 1476 cauze înregistrate în anul 2008, rezultând un volum total de soluţionat

de 1670 dosare, comparativ cu 1599 dosare în anul 2008.

În ce priveşte materia cauzelor cu minori, la începutului anului 2009 se

aflau în stoc un număr de 38 dosare în cauze cu minori, din care 17 fonduri, 18

apeluri şi 3 recursuri.

În cursul anului, s-au mai înregistrat 108 cauze cu minori, din care 28

fonduri, 67 apeluri şi 13 recursuri.

Prin urmare, volumul total al cauzelor cu minori, de soluţionat în cursul

anului 2008, a fost de 149 dosare, din care 45 fonduri, 85 apeluri şi 19

recursuri.

Dintre acestea, au fost soluţionate 31 fonduri, 71 apeluri şi 14 recursuri,

în total 116 cauze, rămânând în stoc 33 de cauze.

Comparativ, în anul 2008 s-au înregistrat 147 cauze cu minori, din care 43

fonduri, 81 apeluri şi 23 recursuri, care împreună cu stocul din anul precedent ,

au totalizat 176 cauze.

În cauzele de corupţie, era în stoc la începutul anului 2009 un singur

dosar de judecată în fond. În cursul anului au fost înregistrate 13 cauze (11

fonduri, 1 apel şi 1 recursuri ), totalul de soluţionat fiind de 14 dosare.

Au fost soluţionate în cursul anului 2009 un număr de 5 dosare în fond, 1 apel şi

1 recurs, rămânând nesoluţionate la sfârşitul perioadei analizate 7 dosare de

fond.

Este de menţionat că majoritatea acestor dosare au fost înregistrate în a

doua jumătate a anului 2009, nefiind suficient timp pentru administrarea

probelor şi soluţionarea lor.

Judecătorii secţiei penale au avut de soluţionat în cursul anului 2009 şi un

număr de 4 cauze penale de competenţa secţiei maritim-fluvial, din care 2

dosare în fond, un dosar în apel şi unul în recurs, fiind soluţionate 2 dosare şi

rămânând în stoc un dosar de fond şi unul în recurs.

21

SECŢIA PENALĂ TOTAL – 2009

Nr.crt. Materia Restante la început de perioadă

Intrate Total de soluţionat

Soluţionate Restante la sfârşit de perioadă

Operativitate relativă (faţă de

intrate)



1 Apel 152 499 651 548 103 109,81 % 84,17%2 Recurs 100 1570 1670 1585 85 100,9% 94,91%3 Fond 176 1005 1181 1024 93 101,89% 86,70%

TOTAL 428 3074 3502 3157 281 102,7% 90,14%

CAUZE CU MINORI ŞI DE FAMILIE 2009




Operativitate

1. Recurs 3 13 16 14 5 87,50%

2. Fond 17 28 45 31 14 68,88%

3. Apel 18 67 85 71 14 83,52%

TOTAL 38 108 146 116 30 79,45%

CAUZE PRIVIND CORUPŢIA 2009

22


Intrate Total de soluţionat Soluţionate Restante la sfârşit de perioadă

Operativitate

1. Recurs 0 1 1 1 0 100%2. Fond 1 11 12 5 7 41,66%3. Apel 0 1 1 1 0 100%

TOTAL 1 13 14 7 7 50%

CAUZE MARITIME ŞI FLUVIALE IN MATERIE PENALĂ 2009




Operativitate

1. Recurs 0 1 1 1 0 100%2. Fond 2 0 2 1 1 50%3. Apel 0 1 1 0 1 0%

TOTAL 2 2 4 2 2 50%

23

Aşadar, în anul 2009 structura cauzelor soluţionate pe secţii relevă că:

în materie civilă ponderea este de 27,5% , în materie comercială şi de

contencios administrativ este de 59,8%, în materia cauzelor maritim - fluviale

este de 0,7%, iar în materie penală este de 12%.

Interpretarea datelor statistice asupra volumului total al cauzelor intrate

şi soluţionate conduce la concluzia că în anul 2009 acesta a cunoscut o curbă

ascendent; , astfel, în anul 2008 au intrat un număr de 18544 cauze iar în

anul 2009 un număr de 21326 cauze, cu 2782 mai multe; concomitent au

crescut numărul cauzelor soluţionate de la 16821 cauze în anul 2008 la

19199 cauze în anul 2009 cu 2378 mai multe cauze soluţionate.

2.3. OPERATIVITATEA LA NIVELUL INSTANŢEI

2.3.1 Indicele general de operativitate al instanţei.

În anul 2009 indicele general de operativitate, faţă de intrate (fără

suspendate), a fost de 90,92%, iar indicele general de operativitate, faţă de

totalul de soluţionat, (fără suspendate), a fost de 81%, fiind cu 7,09% superior

anului precedent.

2.3.2.Operativitatea pe secţii specializate

Examinarea pe secţii a operativităţii relevă următoarele concluzii :

La nivelul secţiei civile, din analiza comparativă a indicilor statistici din

anii precedenţi a rezultat ca scăderea volumului de activitate conduce fără

tăgada la creşterea operativităţii activităţii, si prin urmare creşterea volumului de

activitate determină scăderea operativităţii acesteia.

24

Totuşi, numai scăderea volumului de activitate în sine, nu constituie o

condiţie suficientă pentru creşterea operativităţii, la această activitate

contribuind si gradul de complexitate al cauzelor soluţionate precum si alţi

factori exteriori, cum ar fi spre exemplu încărcătura pe fiecare judecător în parte,

desfiinţarea unor complete de judecată sau lipsa unor specialişti într-un anumit

domeniu de expertizare.

Operativitatea relativă în medie a fost de 86,46%, mai scăzută faţă de cea

a anului anterior de 93,44% , iar cea absolută de 68,83%, de asemenea mai

scăzută faţă de cea înregistrată în anul 2008, de 78,03%.

În susţinerea celor menţionate în precedent arătăm ca în materia cauzelor

soluţionate în apel si recurs operativitatea relativă s-a situat la 109,06% (apel),

respectiv 105,21% (recurs) iar cea absolută la 81,82% în apel si 85,86% în

recurs. Cel mai scăzut indice de operativitate s-a înregistrat în cazul dosarelor

înregistrate în fond unde operativitatea relativă a fost de 75,73% iar cea absolută

de 60,31%. Si aceasta pentru că la soluţionarea cauzelor în acest stadiu

procesual s-au ivit probleme referitoare la desfiinţarea completelor de judecată

în cursul anului 2009, participarea regulată a unor judecători desemnaţi în

planificarea de permanenţă la activitatea unor complete de judecată ramase

descoperite ca urmare a promovării unor judecători la instanţa superioară,

blocarea activităţii altui complet în condiţiile regulamentului de ordine

interioară, s-au ivit la soluţionarea cauzelor în acest stadiu procesual.

Operativitatea medie pe judecător a crescut cu două procente faţă de anul

2008 si a fost de 34,2%, numărul cauzelor rulate si soluţionate de un judecător

din cadrul secţiei civile, fiind, in medie, de 2386, respectiv, 818, la acelaşi nivel

ca în anul precedent. Media dosarelor redactate s-a situat la nivelul de 288,

hotărâri pe judecător, iar a celor rulate de 2386 cauze.

25

CIVIL

Nr.

crt.

MateriaRestante

la început de

perioadă

Intrate

Total de

soluţionat

Soluţionate

Restante la sfârşit

de perioadă

Susp.

Total de

soluţionat

(fără suspendate)

Operativitate relativă (faţă de intrate)

Operativitate absolută

(faţă de total cauze de

soluţionat)

1. FOND 1499 3758 5257 2846 2411 539 4718 75,73% 60,32%

2. APEL 359 607 966 662 304 157 809 109,06% 81,82%

3. RECURS 480 1420 1900 1494 406 160 1740 105,21% 85,86%

TOTAL 2338 5785 8123 5002 3121 856 7267 86,46% 68,83%

La nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ,

corespunzător creşterii volumului de activitate, a crescut în mod direct gradul

de operativitate relativă şi absolută în materie comercială şi a scăzut în celelalte

materii, în condiţiile în care numărul cauzelor soluţionate a fost relativ acelaşi în

cauzele de insolvenţă şi contencios administrativ.

Pe total, operativitatea relativă de soluţionare a cauzelor a fost de 85,71%

în 2008 şi de 88,46 % în 2009, în creştere cu 2,75 de procente .

COMERCIAL SI CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Nr.crt.

MateriaRestante

la început de

perioadă

Intrate

Total de

soluţionat

Soluţionate


de perioadă

Susp.

Total de soluţionat

(fără suspenda

te)

Operativitate


Operativitate


total cauze de soluţio

nat)1 Apel 56 33 89 29 60 49 40 87,87% 72,5%2 Recurs 1041 3024 4065 2817 1248 504 3561 93,15% 79,10%3 Fond 4226 9270 13496 8059 5437 1097 12399 86,93% 64,99%

TOTAL 5323 12327 17650 10905 6745 1650 16000 88,46% 68,15%

26

La nivelul secţiei maritime şi fluviale, gradul de operativitate relativă în

fond este de 93%, iar cel de operativitate absolută de 70,8% (foarte apropiaţi de

cei din 2008), iar în recurs, de 140% şi, respectiv, de 87,5%.

Operativitatea pe judecători este, de asemenea, apropiată celei înregistrată

în anul 2008, după cum rezultă din cele ce urmează: Dan Luminiţa - 24,13%

(faţă de 24,3% în 2008), Oprea Adrian - 37,9%, Smarandi Laura- 31,25%,

Casian Iulia – 18,9% (cu menţiunea că ultimii trei judecători au făcut parte din

completele de recurs).

SECŢIA MARITIMĂ SI FLUVIALĂ

Nr.crt.

MateriaRestante

la început de

perioadă

Intrate

Total de

soluţionat

Soluţionate


de perioadă

Susp.

Total de soluţionat

(fără suspenda

te)

Operativitate


Operativitate



nat)1 Recurs 7 10 17 14 3 1 16 140% 87.5%2 Fond 77 130 207 121 86 36 171 93% 70,8%

TOTAL 84 140 224 135 89 37 187 96,4% 72,2%

Activitatea de judecată a secţiei penale în anul 2009 se defineşte prin

creşterea vizibilă a operativităţii, comparativ cu anul precedent; astfel,

operativitatea relativă a crescut de la 100,1% în anul 2008 la 102,7% în anul

2009, în timp ce operativitatea absolută a crescut, pentru aceiaşi ani, de la

88,09% la 90,14% .

Pe materii, operativitatea soluţionării cauzelor în primă instanţă a crescut

de la 99,53% la 101,9%(operativitatea relativă) şi respectiv de la 85,85% la

86,70% (operativitatea absolută).

27

În apel, operativitatea relativă a cunoscut o creştere de la 97,88% la

109,8% , iar cea absolută s-a majorat de la 79,81% la 84,17%, în timp ce în

recurs, operativitatea relativă s-a situat în anul 2009 la 100,9% faţă de 104,55%

în 2008, cea absolută având valoarea de 94,91% în 2009 , comparativ cu 93,74%

în 2008 . Se constată că singurul indice care a scăzut în anul 2009 este cel al

operativităţii relative în materia recursurilor, faptul fiind explicabil prin prisma

înregistrării unui număr de cauze în recurs mult mai mare decât cel din anul

precedent, acestea neputând fi soluţionate datorită timpului scurt, cu toate că

durata de soluţionare a cauzelor în acest stadiu procesual nu a depăşit 6 luni.

SECŢIA PENALĂ

Nr.crt.

MateriaRestante

la început de

perioadă

Intrate

Total de

soluţionat

Soluţionate


de perioadă

Susp.

Total de

soluţionat (fără suspendate)

Operativitate


Operativitate



nat)1 Apel 152 499 651 548 103 109,81 % 84,17%2 Recurs 100 1570 1670 1585 85 100,9% 94,91%3 Fond 176 1005 1181 1024 93 101,89% 86,70%

TOTAL 428 3074 3502 3157 281 102,7% 90,14%

2.3.2.Operativitatea pe materii

A. Secţia civilă : - faţă de intrate 86,46% si

- faţă de total 68,83 % din care,

- Apeluri - faţă de intrate 109,06% şi

- faţă de total 91,82 % fără suspendate

- Recursuri - faţă de intrate 105,21% şi

28

- faţă de total 85,86% fără suspendate

- Fonduri - faţă de intrate 75.73% şi


B. Secţia comercială si de contencios administrativ :

1 - litigii comerciale - faţă de intrate 86,93% şi

- faţă de total 64,99 % fără suspendate, din care





- Fonduri - faţă de intrate 93,95% şi


2. contencios administrativ : - faţă de intrate 97,07% şi






C. Secţia maritimă si fluvială : faţă de intrate 96,4% şi

- faţă de total 72,2% fără suspendate, din care

- Recursuri - faţă de intrate 140 % şi


- Fonduri - faţă de intrate 93% şi


29

D. Secţia penală : - faţă de intrate 102,7% si

- faţă de total 90,14%, din care


- faţă de total 84,17%


- faţă de total 94,91 %


- faţă de total 86,70%

OPERATIVITATE COMPARATIV CU ANUL 2008

Anul Stoc la 1.01.


Soluţionate

Susp. Stoc la 31.12.

Operativ.absoluta

(fară susp.)

Operativ.relativa(fata de intrate)

20086462 18544 25006 16821 8185 2249 90,70% 73,91%

20098173 21326 29499 19199 10300 2543 90% 81,85%

Operativitate in %

faţă de anul 2009

1,26 1,15 1,18 1,14 1,26 1,13 0,99 1,1

30

2.3.3. Operativitatea pe judecător

Prin raportarea numărului cauzelor intrate si a cauzelor soluţionate la

numărul de judecători care si-au desfăşurat activitatea la Tribunalul Constanţa,

se constată o valoare a indicelui de operativitate de 90 %, iar faţă de totalul

cauzelor de soluţionat în cursul anului 2009, acesta este de 81,85%.

Numărul şedinţelor de judecată, al participării judecătorilor la pronunţarea

hotărârilor şi al hotărârilor redactate înregistrează în anul 2009 o creştere

substanţială.

Media pe instanţă/judecător se prezintă astfel :

- Număr şedinţe de judecată 45

- Număr dosare rulate 2080

- Număr dosare soluţionate 919

- Număr hotărâri redactate 512

Ţinând seama că o mare parte a cauzelor sunt în apel şi recurs, iar

compunerea este colegială, este util a consemna numărul cauzelor soluţionate la

care a participat fiecare judecător, indicator care relevă adecvat volumul real al

activităţii sale, numărul si complexitatea hotărârilor redactate.

Pe judecători situaţia se prezintă astfel :

31

SECŢIA CIVILĂ

Nr.crt.

JudecătorNr. şedinţe Dosare

rulate Dosare

soluţionateDosare

redactate Operativitate

1. VASILE CĂRBUNE COSAC

41 1835 685 244 37,3%

2. MIHAELA MOCANU 48 1572 781 297 49,6%

3. AURORA COADĂ 61 4628 1035 347 22,3%

4. CRISTINA GHERNAJA 55 1921 879 283 45,7%

5. CRISTINA DUŢĂ 55 1882 848 287 45%

6. ADRIANA LEPĂDATU 61 2063 983 320 47,6%

7. MIHAELA GANEA 18 1117 378 119 33,8%

8. GABRIEL LEFTER 29 1874 539 163 28,7%

9. CAMELIA CIUCĂ 63 2393 942 347 39,3%

10. ANCA NIŢĂ 19 1689 400 151 23,6%

11. ELENI CRISTINA MARCU

35 1332 541 193 40,6%

12. BEATRICE MARIŞ 55 2119 860 320 40,5%

13. CRINA POPESCU 51 2223 912 331 41%

14. SIMONA TEŞA 61 4337 1019 352 23,4%

15. CLAUDIU RĂPEANU 8 379 132 33 34,8%

16. MARIANA POPA 23 2043 518 249 25,3%

TOTAL 683 33407 11452 4036 34,2%

32

SECŢIA COMERCIALA ŞI DECONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Nr.crt

JudecătorDosare rulate apel

Dosare rulate recurs

Dosare rulate fond

Dosare soluţionate

Dosare redactate Operativitate

1 Camelia Trifanov 18 863 2779 1805 1462 49,31%

2 Iulia Cosac Cărbune 26 1508 1511 1396 872 45,84%

3 Iulia Casian 29 871 2944 1881 1595 48,93%

4 Luminiţa Dan - - 1232 517 517 41,96%

5 Cristina Liliana Toxin - - 72 27 27 37,5%

6 Ioana Păunescu 10 990 2989 1813 1436 45,44%

7 Adrian Oprea 22 1487 1440 1532 986 51,94%

8 Laura Smarandi 23 955 2649 1816 1486 32,69%

9 Theodora Thoma Stan

8 341 967 712 599 54,10%

10 Dănuţa Ana Drăgan 7 506 1501 991 827 49,20%

11. Mirela Carapcea - 2303 921 1447 657 44,88%

12 Aurelia Lucia Păştilă - 141 41 79 31 43,40%

13 Elena Stănuţă - - 43 7 7 16,27%

14 Augustina Livia Nistor

- 2023 812 1325 678 46,73%

15 Daniela Călin - 502 170 280 108 41,66%

16 Dumitru Radu Comşa - 1121 1863 1262 822 42,29%

17 Andreea Stoianoglo - 1313 693 870 436 43,36%

17 Oana Damian 20 1170 2382 1777 1338 49,74%

18 Claudiu Râpeanu - - 45 29 29 64,44%

19 Chiratica Enache - 161 245 245 165 65,15%

TOTAL 163 16255 25299 19811 14078 47,48%

33

SECŢIA MARITIMĂ ŞI FLUVIALĂ

Nr.crt

Judecător Nr.şedinţe Dosare rulate

Dosare soluţionate

Dosareredactate

Operativitate

1 Luminiţa Dan 21 493 119 84 24,13%

2 Adrian Oprea 9 29 11 3 37,9%

3 Laura Smarandi 12 48 15 4 31,25%

4 Iulia Casian 3 34 7 6 18,9%

SECŢIA PENALĂ

Nr.crt

Judecător Nr.şedinţe Dosare rulate

Dosare soluţionate

Dosareredactate

Operativitate

1 Drăguinea Doina 14 309 168 122 54,36 %

2 Dumitra Cornelia 41 1025 590 231 57,56 %

3 Apzait Nermin 45 1021 572 225 56,02 %

4 Radu luliana 40 879 448 169 50,96 %

5 Coadă Ciprian 44 1093 693 374 63,40 %

6 Ganera Emilia 41 1043 655 283 62,79 %

7 Lungu Lucia 12 242 131 48 54,13 %

8 Jarnea Elena 13 259 137 48 52,89 %

9 Mitea Damian 41 870 561 216 64,48 %

10 Vlăsceanu Mihaela 43 1038 604 245 58,18 %

11 Tănase Monica 41 1083 658 269 67,76 %

12 Lică Lucian 43 1043 565 246 55,22 %

13 Gheorghe Teodor Viorel 42 990 602 252 61,11 %

14 Ardeleanu Antoneta 29 834 452 212 54,19 %

34

2.4.Incărcătura pe judecător

La nivelul secţiei civile, în medie, un judecător al secţiei civile a rulat un

număr de 2386 dosare în anul 2009 fata de 2474 in anul precedent.

Numărul de dosare soluţionate în medie de către fiecare judecător a fost

acelaşi ca si în anul precedent, de 818 cauze. Media numărului de dosare

redactate pe judecător a fost de 288, aproximativ egală cu cea a anului

precedent.

Judecătorii care au intrat în componenta completelor specializate in litigii

de muncă si asigurări sociale au rulat, numai în această materie, în medie, un

număr de 4482 dosare, cu doua mii mai mult decât ceilalţi judecători ai secţiei si

cu o mie mai mult decât în anul precedent. Evident ca un astfel de rulaj a condus

la scăderea operativităţii activităţii desfăşurate de aceşti judecători.

SECŢIA CIVILĂ

Nr.Crt. Judecător

Dosare rulate fond

Dosare rulate apel


Dosare soluţiona

te

Dosare redactate

1. VASILE CĂRBUNE COSAC 717 88 1030 685 2442. MIHAELA MOCANU 293 411 868 781 2973. AURORA COADĂ 4545 19 64 1035 3474. CRISTINA GHERNAJA 356 456 1109 879 2835. CRISTINA DUŢĂ 425 584 873 848 2876. ADRIANA LEPĂDATU 467 632 964 983 3207. MIHAELA GANEA 1113 2 2 378 1198. GABRIEL LEFTER 1865 2 7 539 1639. CAMELIA CIUCĂ 842 506 1045 942 34710. ANCA NIŢĂ 1584 53 52 400 15111. CRISTINA MARCU 372 245 715 541 19312. BEATRICE MARIŞ 436 603 1080 860 32013. CRINA POPESCU 606 596 1021 912 33114. SIMONA TEŞA 4172 73 92 1019 35215. CLAUDIU RĂPEANU 213 59 107 132 3316. MARIANA POPA 1947 8 88 518 249

35

La nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ, media de

dosare rulate este de 2977, media şedinţelor este de 48,14, numărul dosarelor

soluţionate – 1415 iar al celor redactate – 1005; comparativ, în anul 2008 s-au

înregistrat în materie comercială o medie a dosarelor rulate de 2477, o medie a

şedinţelor de 52,91, o medie a dosarelor soluţionate de 1116, o medie a

dosarelor redactate de 776,16.

La nivelul întregii secţii au fost soluţionate un număr de 10905 cauze

dintr-un total de 17650 dosare.

În ce priveşte activitatea desfăşurată de judecătorii delegaţi la Oficiul Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, situaţia este următoarea:

SECŢIA COMERCIALĂ ŞI DECONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL

Nr.Crt.

JudecătorDosare rulate apel


Dosare rulate fond

Dosare soluţionate

Dosare redactate

1 Camelia Trifanov 18 863 2779 1805 14622 Iulia Cosac Cărbune 26 1508 1511 1396 8723 Iulia Casian 29 871 2944 1881 15954 Luminiţa Dan - - 1232 517 5175 Cristina Liliana Toxin - - 72 27 276 Ioana Păunescu 10 990 2989 1813 14367 Adrian Oprea 22 1487 1440 1532 9868 Laura Smarandi 23 955 2649 1816 14869 Theodora Thoma Stan 8 341 967 712 59910 Dănuţa Ana Drăgan 7 506 1501 991 82711. Mirela Carapcea - 2303 921 1447 65712 Aurelia Lucia Păştilă - 141 41 79 3113 Elena Stănuţă - - 43 7 714 Augustina Livia Nistor - 2023 812 1325 67815 Daniela Călin - 502 170 280 10816 Dumitru Radu Comşa - 1121 1863 1262 82217 Andreea Stoianoglo - 1313 693 870 43617 Oana Damian 20 1170 2382 1777 133818 Claudiu Râpeanu - - 45 29 2919 Chiratica Enache - 161 245 245 165

La nivelul secţiei penale, în anul 2009 judecătorii au rulat un număr total

de 11729 cauze pe parcursul a 489 de şedinţe de judecată, media fiind de 902,2.

36

Media dosarelor rulate a fost calculată având în vedere media

judecătorilor aflaţi în instanţă pe întreaga perioadă a anului 2009, de 13

judecători, ţinând seama de faptul că doamnele judecător Jarnea Elena şi Lungu

Lucia şi-au încetat activitatea prin pensionare la sfârşitul lunii aprilie 2009 ,

activitatea acestora fiind echivalentă (aproximativ) cu activitatea unui judecător

pe întreaga perioadă a anului .

În fond au fost rulate 2434 cauze, media pe judecător fiind de 187,23

cauze, mai ridicată decât cea din anul precedent, de 178,5 cauze pe judecător, iar

în apel au fost rulate 3039 cauze, cu o medie pe judecător de 233,76 de dosare,

în această materie observându-se o reducere a mediei dosarelor rulate faţă de

anul 2008, când acest indice a fost de 238 dosare rulate/judecător . Cele mai

multe dosare rulate au fost înregistrate în calea de atac a recursului, unde

numărul este de 6256 , iar media pe judecător este de 481,23 în timp ce în anul

2008 această medie s-a situat la cifra de 394,42 cauze rulate pe judecător .

În cursul anului 2009 judecătorii secţiei penale au participat, cumulat, la

soluţionarea a 6836 cauze, media pe judecător a dosarelor soluţionate fiind de

525,84 cauze. Această valoare este mai mare decât numărul cauzelor real

soluţionate în anul 2009, de 3502 dosare, întrucât în căile de atac compunerea

este colegială, astfel că la soluţionarea unei cauze participă mai mulţi judecători.

Numărul dosarelor redactate este de 3502 , cu o medie pe judecător de

269,38 cauze.

În raport cu numărul total al cauzelor de soluţionat în cursul anului 2009,

mai mic decât cel din anul 2008, dar totodată şi în raport cu numărul dosarelor

soluţionate, aproximativ egal în cei doi ani (cu o diferenţă de 11 dosare în plus

în anul 2008) şi cu numărul dosarelor rulate, sensibil mai ridicat decâţt în anul

precedent, ( de la 11354 în 2008 la 11729 în 2009) se poate aprecia o creştere a

indicilor privind încărcătura pe judecător.

37

SECTIA PENALĂ ANUL 2009

Nr. Judecător Dosare

rulate apel

Dosare

rulate

recurs

Dosare

rulate fond

Dosare

soluţionate

Dosare

redactate

1 Drăguinea Doina 1 99 209 168 122

2 Dumitra Cornelia 232 577 216 590 231

3 Apzait Nermin 339 534 148 572 225

4 Radu Iuliana 206 503 170 448 169

5 Coadă Ciprian 314 535 244 693 374

6 Ganera Emilia 316 567 160 655 283

7 Lungu Lucia 80 116 46 131 48

8 Jarnea Elena 75 113 71 137 48

9 Mitea Damian 88 669 113 561 216

10 Vlăsceanu Mihaela 345 506 187 604 245

11. Tănase Monica 267 632 184 658 269

12 Lică Lucian 314 460 269 565 246

13 Gheorghe Teodor Viorel 230 529 231 602 252

14 Antoneta Ardeleanu 232 416 186 452 212

38

2.5.Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici la nivelul instanţei

în anul 2009. Vulnerabilităţi identificate. Masuri de remediere propuse

Stabilitatea judecătorilor pe complete de judecată, precum şi a

personalului auxiliar, respectarea principiilor repartiţiei aleatorii şi a continuităţii

completului de judecată sunt factori care au condus, în general, la creşterea

operativităţii la nivelul unui judecător.

Pentru secţia comercială si de contencios administrativ datele statistice

subliniază ca o problemă viitoare de soluţionat creşterea stocului în privinţa

dosarelor de insolvenţă .

Generatoare ale acestei situaţii sunt înregistrarea unui număr mai mare de

cauze în aceste materii, specificul cauzelor de insolvenţă, a căror soluţionare

depinde de situaţii obiective, exterioare activităţii de judecată şi modificările

legislative în materie ( legea 85/2006 fiind din nou modificată prin legea

277/2009).

Particularizând, la nivelul secţiei penale, indicatorii statistici evidenţiază

o scădere a numărului cauzelor de soluţionat în anul 2009, numărul cauzelor

care au fost soluţionate rămânând aproximativ constant, ceea ce a făcut ca

numărul cauzelor aflate în stoc la sfârşitul anului 2009, faţă de cele aflate în stoc

la începutul anului, să se reducă, situaţie reflectată în indicele operativităţii

absolute. Acesta a crescut în anul 2009 la 90,14%, faţă de 88,09%, în anul

2008.

Operativitatea relativă a crescut în acelaşi ritm în anul 2009, comparativ

cu anul 2008, de la 100,1 %, la 102,7 %, urmare a reducerii numărului dosarelor

nou intrate în anul 2009, dublată de efortul constant al magistraţilor de a

soluţiona cauzele aflate pe rol .

39

Operativitatea pe judecător a înregistrat o creştere în anul 2009, până la

valoarea de 58,28% faţă de o valoare de 55,8 % în anul 2008, deşi numărul

dosarelor rulate a fost mai mare decât cel din anul 2008 .

Explicaţia constă în faptul că în anul 2009 s-au soluţionat, proporţional,

mai multe dosare în care completul este colegial (recurs), ca urmare numărul

însumat al hotărârilor pe care le-a pronunţat fiecare judecător fiind mai mare

decât cel din anul precedent .

Ceilalţi indici ai operativităţii de soluţionare a cauzelor pe judecător s-au

modificat în acelaşi sens ca mai sus. Se observă o creştere, în anul 2009, a

numărului cauzelor rulate de fiecare judecător în parte, în acelaşi timp numărul

total de şedinţe de judecată la care au participat aceştia fiind mai mic decât în

anul precedent (489 şedinţe în 2009 faţă de 524 în 2008) . Creşterea numărului

total al cauzelor rulate, prin însumarea numărului de cauze la care a participat

fiecare judecător, se datorează creşterii numărului de cauze în recurs de

soluţionat (de la 1599 în 2008 la 1670 în 2009) .

Creşterea operativităţii în soluţionarea cauzelor se datorează şi fluctuaţiei

reduse a personalului, ceea ce a permis păstrarea componenţei completelor de

judecată, inclusiv în ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate.

Stabilitatea în compunerea completelor de judecată, respectarea principiului

continuităţii au creat premizele îmbunătăţirii valorilor indicilor statistici .

În legătură cu volumul de activitate, o vulnerabilitate identificată la

nivelul secţiei penale o reprezintă repartizarea aleatorie uneori dezechilibrată

între completele de judecată, ceea ce îngreunează activitatea unor judecători

prin încărcătura mai mare a cauzelor de soluţionat, aspect evidenţiat în situaţia

încărcăturii pe judecător.

O altă vulnerabilitate este reprezentată de numărul mare de cauze având

ca obiect luarea măsurilor preventive sau a altor măsuri procesuale urgente în

cursul urmăririi penale, combinate cu ritmul alert în care acestea trebuie

examinate, soluţionate şi motivate, aspecte care pot afecta atât calitatea

40

hotărârilor din cauzele respective, cât şi calitatea actului de justiţie pe fond, a

calităţii considerentelor hotărârilor judecătoreşti, ca urmare a reducerii timpului

de pregătire a şedinţelor de judecată şi de redactare a hotărârilor.

Între judecătorii secţiei se constată unele diferenţe între numărul

participărilor la şedinţele de judecată, acestea fiind justificate fie datorită

îndeplinirii unei funcţii de conducere ce impune o activitate de judecată mai

redusă, fie datorită desemnării ca membru al biroului electoral judeţean şi

degrevării pe o perioadă de timp de sarcinile judiciare, fie ca urmare a altor

situaţii în care titularul completului de judecată a lipsit justificat, fiind necesară

înlocuirea sa cu judecătorul din planificarea de permanenţă . Este de menţionat

că planificarea şedinţelor de judecată a fost concepută astfel încât să asigure

participarea tuturor judecătorilor la un număr echilibrat de şedinţe de judecată,

inclusiv în ceea ce priveşte etapele procesuale – fond, apel , recurs.

La nivelul secţiei civile, volumul de activitate a crescut, în special în

materia litigiilor de muncă unde s-au înregistrat un număr de 1076 cauze noi

precum si în materia fondurilor în ceea ce privesc repararea prejudiciilor

izvorâte din erori judiciare (art.504 c.pr.penală).

Volumul de activitate a crescut şi în ceea ce priveşte totalul soluţionat de

cauze, după cum s-a arătat în cele ce preced.

În contextul creşterii volumului de activitate în anul 2009 (cu aproximativ

1000 de cauze), s-a constatat creşterea operativităţii absolute, datorată reducerii

stocului de dosare la început de perioadă, dar şi o scădere a celei relative,

determinată de creşterea numărului de dosare înregistrate la început de perioadă.

La nivelul secţiei maritime si fluviale, trebuie remarcat numărul în

scădere al dosarelor înregistrate în căile de atac faţă de anul precedent, când s-au

înregistrat 21 dosare, în anul 2008. Au fost soluţionate pe fond 121 cauze

(faţă de 84 dosare în anul 2008), din care 44 au fost admise în tot sau în parte, 29

acţiuni au fost respinse, în 12 dosare s-au formulat cereri de renunţare la

41

judecată, în 4 dosare părţile au încheiat tranzacţii, iar alte soluţii (anulate ca

netimbrate, declinate ) s-au pronunţat în 32 dosare.

Faţă de situaţia prezentată, este evident că încărcătura mare a cauzelor pe

judecător este de natură să afecteze calitatea actului de justiţie ca urmare a

reducerii timpului de pregătire a şedinţelor de judecată, ţinând cont şi de

împrejurarea că fiecare judecător are şi sarcini administrative care trebuie

îndeplinite. Această situaţie se răsfrânge şi asupra evaluării şi a posibilităţilor

judecătorului de a accede într-o funcţie de execuţie la o instanţă superioară, dată

fiind existenţa actualului sistem de promovare bazat pe verificarea cunoştinţelor

teoretice care avantajează magistraţii de la instanţele cu volum redus de

activitate în detrimentul celor de la instanţele cu un volum ridicat de activitate,

cărora timpul nu le permite o pregătire corespunzătoare a concursului. De

asemenea, volumul mare de lucru atrage în mod inevitabil diminuarea timpului

alocat pregătirii profesionale sub toate formele sale, fapt ce se răsfrânge şi

asupra calităţii redactărilor ori a operativităţii de soluţionare şi are drept

consecinţă, controlul deficitar al compartimentelor auxiliare.

De altfel, volumul mare de activitate de la Tribunal, comparativ cu acela

de la unele judecătorii se constituie într-un factor de demotivare a judecătorilor

cu grad de tribunal de la judecătorii pentru a fi transferaţi sau delegaţi la

Tribunalul Constanţa, încercările de acest fel fiind sortite eşecului, însă, în egală

măsură, aceeaşi cauză, determină pe judecătorii de la tribunal cu grad de

judecător de Curte să ceară transferul ori de câte ori se iveşte un post vacant.

Perspectiva intrării în vigoare a unor noi coduri de procedură civilă şi

penală ca şi reaşezarea competenţelor pe grade de jurisdicţie vor avea impact

direct asupra organizării directe a instanţelor, volumului de muncă şi

specializării judecătorilor. Dispoziţii precum apariţia judecătorului de drepturi şi

42

libertăţi şi a judecătorului de cameră preliminară în materie penală vor pune în

discuţie insuficienţa numărului de judecători în timp ce dispoziţiile referitoare

la judecata cauzelor civile în camera de consiliu vor ridica problema

insuficienţei încăperilor pentru astfel de activităţi, fiind cunoscut faptul că

birourile de judecători nu pot fi folosite în acest scop întrucât acestea sunt

ocupate de 3 până la 5 persoane.

De aceea, soluţia necesară înlăturării acestei deficienţe nu poate fi decât

aceea a măririi schemei de personal, obligaţia conducerii instanţei fiind de a

insista în continuare în cererile de suplimentare a schemei atât în varianta

preluării unor posturi vacante de la instanţele care au volum redus de activitate

cât şi prin solicitarea unor posturi din fondul de rezervă înfiinţat prin lege pentru

ocuparea posturilor vacante temporare. Plecând de la aceste realităţi precum şi

din perspectiva înfiinţării secţiei de insolvenţă la nivelul Tribunalului Constanţa,

măsură generată de intrarea în vigoare a Legii nr.277/2009 s-a solicitat sprijinul

Consiliului Superior al Magistraturii în vederea suplimentării posturilor în

variantele mai sus menţionate la care se adaugă inclusiv solicitarea ca posturile

de conducere de preşedinte de secţie comercială şi maritimă fluvială să fie

trecute pe funcţia de execuţie urmând ca atribuţiile de preşedinte de secţie să fie

delegate. Suplimentarea schemei Tribunalului Constanţa şi a judecătoriilor

arondate trebuie avută în vedere şi cu privire la personalul auxiliar de

specialitate şi la alte categorii de personal. În această privinţă se poate spune că

anul 2009 s-a caracterizat printr-o dinamică accentuată a fluctuaţiei personalului

auxiliar caracterizată de demisii, pensionări, transferuri la alte instanţe

judecătoreşti, promovări la instanţe superioare, suspendări ale activităţii în

vederea creşterii copilului.

Deşi o parte din aceste posturi vacante, definitiv sau temporar au fost

ocupate în urma concursurilor organizate în cursul anului 2008, deficitul de

personal se menţine, fiind necesară redimensionarea schemei personalului

auxiliar, cu precădere în ceea ce priveşte numărului postului de grefieri, grefieri

43

informaticieni şi grefieri statisticieni. Sub acest aspect, conducerea Tribunalului

trebuie să insiste în cererea de suplimentare a numărului posturilor de personal

auxiliar, astfel încât fiecare judecător să lucreze cu un grefier care să asigure

pregătirea şedinţelor de judecată, redactarea încheierilor, dar şi a hotărârilor

pronunţate în şedinţa respectivă. Practica de până acum a demonstrat că

stabilitatea în compunerea completului de judecată, inclusiv în ceea ce priveşte

grefierul de şedinţă au creat premisele îmbunătăţirii indicilor statistici şi a

creşterii calităţii actului de justiţie.

În condiţiile date se apreciază că trebuie continuat efortul de consolidare a

sistemului de recrutare din Şcoala Naţională de Grefieri a personalului auxiliar

de specialitate, cu atât mai mult cu cât, în plan legislativ a fost consacrată

posibilitatea acestei categorii de personal pentru decontarea chiriei, acest lucru

fiind de natură să stabilizeze grefierul în locul unde a fost repartizat, iar dorinţa

de a se transfera la instanţa de domiciliu sau cât mai aproape de fostul domiciliu

să nu mai constituie o preocupare cotidiană.

2.6.Analiza de bilanţ la judecătoriile

din circumscripţia Tribunalului Constanţa

Din cuprinsul rapoartelor de activitate întocmite la nivelul judecătoriilor

arondate Tribunalului Constanţa rezultă acumulări substanţiale, dar şi unele

rezultate pozitive în activitatea judiciară, cu referire în special asupra

obiectivelor prioritare.

Drept consecinţă, au fost identificate elemente de îmbunătăţire şi

optimizare a activităţii, cu referire la calitatea procesului judiciar, prin crearea

unor complete specializate în materie civilă şi penală, prin realizarea unei mai

bune organizări şi funcţionări a instanţelor, prin asigurarea continuităţii

judecătorilor şi grefierilor în toate cauzele, toate acestea având efecte pozitive

asupra soluţionării cu celeritate asupra judecării cauzelor.

44

Referitor la volumul total al cauzelor înregistrate la instanţele din

circumscripţia tribunalului, acesta se prezintă astfel :

- stoc la 1.01.2009 – 18584 cauze;

- intrate – 57996 cauze;

- total de soluţionat – 76580 cauze;

- soluţionate – 50242 cauze;

- suspendate – 5696 cauze;

- stoc la 31.12.2009 - 26338 cauze.

Tabloul complet al volumului şi celerităţii soluţionării cauzelor rezultă din

anexele prezentului raport de activitate.

45

VOLUMUL DE ACTIVITATE ŞI OPERATIVITATEA LA NIVELUL JUDECĂTORIILOR

INSTANTA MATERIA Stoc la

1.01.09

Cauze

intrate

Total de

soluţionat

Soluţiona

te

Suspen

date

Stoc la

31.12.09

Operativitate

relativa

(fata de

intrate)%

Operativitate

absoluta

(fata de total

soluţionate fără

suspendate)%

CONSTANTA civil 14789 42245 57034 35894 5023 21140 84,96 69,01

penal 527 2063 2590 1985 -- 605 96,21 76,64

Total 15316 44308 59624 37879 5023 21745 85,49 69,37

MEDGIDIA civil 1.022 4.612 5.634 4.267 245 1.367 92,51 75,73

comercial 52 539 591 452 38 139 83,85 76,48

penal 266 2.742 3.008 2.553 - 455 93,10 84,87

Total 1.340 7.893 9.233 7.272 253 1.961 92,13 80,9

MANGALIA civil 1599 4026 5625 3492 388 2133 86,73 62,08

penal 118 608 726 563 -- 163 92,59 77,54

Total 1717 4634 6351 4055 388 2296 87,50 63,84

HÂRSOVA civil 54 134 188 153 -- 35 114 81,38

penal 157 1027 1184 883 32 301 84.71 76.32

Total 211 1161 1372 1036 32 336 89,23 77,31

Total general 18584 57996 76580 50242 5696 26338 86,6 70,87

46

Tabloul statistic general evidenţiază că ponderea în cadrul volumului de

activitate o reprezintă, la nivelul tuturor instanţelor, litigiile civile, operativitatea

de soluţionare a acestora fiind, însă, mai scăzută faţă de operativitatea de

soluţionare în materie penală.

De asemenea, se constată că la nivelul judecătoriilor apare o scădere a

valorii indicelui operativităţii relative şi absolute, fiind soluţionate un număr

de cauze apropiat sau mai mic decât cel înregistrat pentru cauzele nou intrate în

materie civilă, precum si în materie penală.

Se impune a fi remarcată şi creşterea substanţială a volumului cauzelor

nou intrate, ceea ce a generat o creştere a stocului, la nivelul tuturor

judecătoriilor, acesta numărând, la finele anului 2009, 26338 cauze şi fiind,

comparativ cu anul 2008, cu 7754 de cauze mai mare.

În ceea ce priveşte operativitatea de soluţionare, judecătoriile din

circumscripţia tribunalului au, în materie penală, un indice de operativitate,

faţă de cauzele nou intrate, mediu, de 94,71%, şi de peste 86%, faţă de totalul

cauzelor de soluţionat, iar în materie civilă indicele de operativitate mediu este

de 85 %, faţă de cauzele nou intrate, şi peste 72 %, faţă de totalul cauzelor

aflate pe rol.

O situaţie particulară, existentă în cazul Judecătoriei Constanţa,

determinată atât de volumul de activitate, dar şi de alţi factori, obiectivi sau

subiectivi, o reprezintă stocul de dosare rămas nesoluţionat, respectiv de 15316

de cauze la începutul anului 2009, faţă de 14789 de cauze la începutul anului

2008.

Cum volumul cauzelor de soluţionat la secţia civilă a constituit 95,66%

din dosarele aflate pe rolul instanţei, scăderea operativităţii secţiei civile a

determinat o scădere aproximativ similară a operativităţii instanţei.

La secţia civilă, operativitatea cea mai mare s-a înregistrat în anul 2009 în

materia litigiilor cu minori şi de familie.

47

Este de reţinut că indicii cei mai slabi de operativitate se regăsesc în

materie contravenţională (79,43% - relativă şi 59,62% - absolută), precum şi în

materie comercială (76,85% - relativă şi 64,48% - absolută), comparativ cu

indicii totali de operativitate la nivelul secţiei civile (84,96% - relativă şi 69,01%

- absolută).

În materie comercială, stocul la sfârşitul anului este aproape dublu faţă de

cel iniţial: 8.180 faţă de 4.163.

Numărul litigiilor comerciale a crescut cu 2.382 dosare faţă de anul 2008,

într-un ritm în scădere faţă de anii anteriori; la Judecătoria Constanţa se constată

de mai mulţi ani un fenomen judiciar inedit, şi anume valorificarea creanţelor

societăţilor de telefonie mobilă referitoare la debitori persoane fizice de pe

întreg cuprinsul ţării, prin introducerea la Judecătoria Constanţa a unor cereri de

emitere a somaţiei de plată ori a unor acţiuni de drept comun.

Astfel, creşterea stocului se explică şi prin înregistrarea unui număr

neobişnuit de mare de dosare în materia telefoniei mobile (Vodafone, Cosmote)

în ultimele două luni ale anului, repartizate aleatoriu după 1.01.2010, ca răspuns

la unificarea practicii Judecătoriei şi Tribunalului Constanţa cu privire la

problema declinării competenţei din oficiu în cazul necompetenţei teritoriale.

Astfel, în lunile noiembrie şi decembrie s-au înregistrat 1.674 astfel de cereri.

Faţă de anul 2008, în anul 2009 s-au alocat numere de dosare cererilor de

învestire cu formulă executorie, ceea ce a generat în mod natural existenţa unui

stoc şi în cazul acestora, ceea ce contribuie inevitabil la reducerea indicelui de

operativitate la secţia civilă.

În concluzie, o explicaţie obiectivă a creşterii stocului şi implicit a

reducerii operativităţii o constituie aglomerarea completelor civile atât ca

urmare a acţiunilor de protest din luna septembrie 2009, care nu numai că au

dus la amânarea cauzelor, dar şi la acordarea unor termene mai lungi decât până

atunci, cât şi ca urmare a modificării jurisprudenţei în materia competenţei

teritoriale în cazul somaţiilor de plată, ceea ce temporar a generat, ca răspuns

48

din partea titularilor acestui tip de cereri, un mare val de dosare înregistrate la

finalul anului 2009, cu primul termen în 2010.

Se adaugă ca factor obiectiv de scădere a operativităţii menţinerea unei

încărcături cu mult peste media pe ţară, Judecătoria Constanţa fiind menţionată

constant în rapoartele CSM ca având o încărcătură pe judecător peste dublul

mediei la nivel naţional.

49

CAPITOLUL III

ANALIZA CALITATIVĂ

A ACTIVITĂŢII INSTANŢEI

3.1. Efectele modificărilor legislative survenite în cursul anului asupra

activităţii Tribunalului Constanţa şi a instanţelor arondate acestuia

Anul 2009 se caracterizează prin apariţia unor modificări legislative şi a

unor decizii obligatorii pentru instanţe, dar şi prin perpetuarea unor efecte,

produse ca urmare a modificărilor legislative intervenite în cursul anilor

precedenţi, cu influenţă directă asupra activităţii instanţelor judecătoreşti.

În materie civilă, cea mai importantă modificare legislativă intervenită în

cursul anului 2009 a fost cea referitoare la taxele judiciare de timbre introdusă

prin Legea nr.276/2009 de aprobare si modificare a OUG.nr.212/2008 pentru

modificarea si completarea Lg.nr.146/1997 privind taxele judiciare de timbru.

Ca aspect de noutate se remarcă stabilirea unor taxe forfetare, în funcţie de

valoarea obiectului litigiului pentru o categorie de acţiuni care anterior se

timbrau cu o sumă fixă.

La acest moment nu avem la dispoziţie instrumentele necesare pentru a

determina dacă, în mod direct, această modificare legislativă a avut vreo

repercusiune asupra fluxului de înregistrare a cauzelor în primă instanţă si pe

cale de consecinţă în căile de atac. Cert este însă că în mod indirect, creşterea

valorii taxelor judiciare de timbre a determinat acordarea unei atenţii sporite, din

50

punctul de vedere al participanţilor la judecată, a modului de stabilire a taxelor

datorate si prin urmare formularea unui număr crescut de cereri de reexaminare,

cu o problematica deosebită supusă controlului judiciar.

În cursul lunii iunie 2009 a intrat în vigoare Legea nr. 221/2009 privind

condamnările cu caracter politic si măsurile administrative asimilate acestora,

pronunţate în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 care a determinat

creşterea alarmantă a numărului de cauze înregistrate în fond. Numai în această

materie au fost înregistrate, în cursul anului 2009, mai precis în a doua jumătate

a anului, un număr de 465 de cauze. Astfel în cursul lunii decembrie a anului

2009 s-a ajuns la dublarea numărului mediu de dosare înregistrate pe şedinţa de

judecată datorită cererilor ce vizează acordarea de despăgubiri pentru

condamnările politice suferite sau pentru măsurile cu caracter administrativ

dispuse în perioada de referinţă. Legea nu are nici pana în prezent norme de

aplicare.

În perioada de referinţă a fost adoptată si OUG nr.42/2009 pentru

modificarea Codului de procedură civilă, mai precis a art.3731C.pr.civ.

Ordonanţa a avut ca justificare limitarea efectului imediat a Deciziei

nr.458/2009 a Curţii Constituţionale prin care au fost declarate neconstituţionale

prevederile textului amintit precum si înlăturarea unei perioade de vid legislativ.

In raport de competenţa tribunalului, respectiv aceea de soluţionare a recursului

declarat împotriva încheierii de respingere a cererii de încuviinţare a executării

silite, acest act normativ nu a condus la creşterea activităţii instanţei.

În materie penală, în cursul anului 2009 nu au intervenit modificări

legislative importante, care să influenţeze activitatea secţiei.

Totuşi, sunt de menţionat unele decizii ale Curţii Constituţionale, prin

care s-au admis excepţii de neconstituţionalitate a unor texte de lege incidente în

activitatea de judecare a cauzelor penale, acestea trebuind să fie cunoscute şi

aplicate corespunzător .

51

Astfel, prin DECIZIA Nr.783 din 12 mai 2009 referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct.185 din Legea nr.356/2006 pentru

modificarea şi completarea Codului de procedură penală, precum şi pentru

modificarea altor legi , publicată în Monitorul Oficial nr.404 din 15.06.2009,

Curtea Constituţională a constatat că abrogarea art.385/9 alin.1 pct.17/1 din

Codul de procedură penală încalcă dispoziţiile constituţionale ale art.21 privind

accesul liber la justiţie, precum şi ale art.20 referitoare la tratatele internaţionale

privind drepturile omului raportate la prevederile art.6 referitoare la dreptul la un

proces echitabil şi ale art.13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia

pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale.

Curtea a constatat că abrogarea pct.17/1 al art.385/9 alin.1 din Codul de

procedură penală, prin eliminarea posibilităţii criticării pe calea recursului a unei

hotărâri judecătoreşti pe motiv că este contrară legii sau că s-a făcut o greşită

aplicare a legii, închide părţii interesate calea valorificării efective a dreptului

încălcat.

Prin DECIZIA Nr.1258 din 8 octombrie 2009, referitoare la excepţia de

neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr.298/2008 privind reţinerea datelor

generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice

destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru

modificarea Legii nr.506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi

protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice, Curtea

Constituţională a constatat că Legea nr.298/2008, astfel cum este redactată, este

de natură să afecteze, chiar şi pe cale indirectă, exerciţiul drepturilor sau al

libertăţilor fundamentale, în speţă al dreptului la viaţă intimă, privată şi de

familie, dreptul la secretul corespondenţei şi libertatea de exprimare, într-o

manieră ce nu corespunde cerinţelor stabilite de art.53 din Constituţia României.

Curtea Constituţională a considerat că lipsa unei reglementări legale

precise, care să determine cu exactitate sfera acelor date necesare identificării

persoanelor fizice sau juridice utilizatoare, deschide posibilitatea unor abuzuri în

52

activitatea de reţinere, prelucrare şi utilizare a datelor stocate de furnizorii

serviciilor de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice

de comunicaţii. Limitarea exerciţiului dreptului la viaţă intimă şi la secretul

corespondenţei şi a libertăţii de exprimare, de asemenea, trebuie să aibă loc într-

o manieră clară, previzibilă şi lipsită de echivoc, astfel încât să fie îndepărtată,

pe cât posibil, eventualitatea arbitrariului sau a abuzului autorităţilor în acest

domeniu.

Ca urmare a acestei din urmă decizii, s-a înlăturat posibilitatea aplicării

dispoziţiilor Legii nr. 298/2008 în activitatea de strângere a mijloacelor de probă

de către procuror, şi implicit s-a înlăturat competenţa instanţelor de judecată de a

autoriza comunicarea către organele de urmărire penală a datelor generate sau

prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate

publicului sau de reţele publice de comunicaţii.

La nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ, principalele

modificări legislative în anul 2009 au intervenit în materia insolvenţei; legea

277/2009, intrată in vigoare la 17 iulie 2009 , instituie prin art. 6 norme de

compunere şi de competenţă derogatorii de la dreptul comun , stipulându-se că

toate procedurile prevăzute de prezenta lege, cu excepţia recursului prevăzut la

art. 8, sunt de competenţa secţiei de insolvenţă a tribunalului în a cărui rază

teritorială îşi are sediul debitorul, astfel cum figurează acesta în registrul

comerţului, respectiv în registrul societăţilor agricole sau în registrul

asociaţiilor şi fundaţiilor, şi sunt exercitate de judecătorul-sindic; în

circumscripţia curţii de apel va funcţiona o singură secţie de insolvenţă.

Aceasta se organizează în cadrul tribunalului din localitatea în care îşi are

sediul respectiva curte de apel.

În egală măsură, prin legea 381/2009 au fost reglementate concordatul

preventiv şi mandatul ad-hoc, ca proceduri alternative procedurii insolvenţei

menite a salva din punct de vedere economic întreprinderile aflate în dificultate,

53

în vederea continuării activităţii acestora; actul normativ a intrat în vigoare la

14.01.2010.

În ceea ce priveşte activitatea desfăşurată de judecătorii delegaţi la Oficiul

Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa, trebuie remarcat că

prin OUG 116/2009 s-a stipulat că prin derogare de la prevederile Legii nr.

26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările şi

completările ulterioare, ale Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale,

republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi de la

prevederile celorlalte acte normative incidente, competenţa de soluţionare a

cererilor de înregistrare în registrul comerţului şi, după caz, a altor cereri

aflate în competenţa de soluţionare a judecătorului delegat, pe o perioadă de

maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă,

aparţine directorului oficiului registrului comerţului de pe lângă tribunal şi/sau

persoanei sau persoanelor desemnate de către directorul general al Oficiului

Naţional al Registrului Comerţului; deşi finalitatea declarată a actului normativ

a fost aceea a decongestionării activităţii judiciare prin luarea unor măsuri

energice de remediere a supraîncărcării instanţelor şi, pe de altă parte, a

fluidizării procedurilor aferente activităţii comerciale, rolul Tribunalului

Constanţa urmează a fi încărcat în cursul anului următor cu numeroase cereri ale

comercianţilor întemeiate pe dispoziţiile art. 4, 5 şi 7 din actul normativ

menţionat, cereri aflate în competenţa exclusivă a tribunalelor.

În materia dreptului maritim şi fluvial nu s-au înregistrat modificări

legislative cu influenţă notabilă asupra activităţii secţiei, însă, ca şi în anii

precedenţi, lipsa unui Cod Maritim armonizat cu reglementările internaţionale în

domeniu (în special cu Directivele Uniunii Europene), precum şi lacunele

legislative referitoare la competenţa materială a instanţelor, influenţează negativ

activitatea de judecată.

54

Raportat la aceste dispoziţii, problemele care au fost semnalate şi în

rapoartele de activitate anteriore, referitoare la administrarea probei cu expertiza

judiciară şi necesitatea efectuării unor demersuri către diverse autorităţi, s-au

regăsit şi în anul 2009.

3.2.A. Aplicarea prevederilor legale privind repartizarea aleatorie a

cauzelor şi funcţionarea sistemului informatic de repartizare

Din perspectiva aplicaţiei electronice utilizate, secţiile Tribunalului

Constanţa au folosit, în cursul anului 2009, programul de repartiţie ECRIS -

versiunea 3.0.

În considerarea art. 95 alin. 4 din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, pentru anul 2009 s-au desemnat, la nivelul fiecărei

secţii, grefierii cu atribuţii în stabilirea obiectului cauzelor şi repartizarea

aleatorie a cauzelor, precum şi judecătorii responsabilii cu coordonarea şi

verificarea modului de repartiţie, prin ordin al preşedintelui instanţei, cu avizul

colegiului de conducere.

Aceste persoane au dobândit calitatea de administrator de program, cu

dreptul de a opera în datele sistemului, iar modificările intervenite în legătură cu

preluarea acestor atribuţii de către alte persoane au fost efectuate cu parcurgerea

aceleiaşi proceduri.

În vederea transpunerii în practică a criteriului repartiţiei aleatorii a

cauzelor, la nivelul fiecărei secţii a Tribunalului Constanţa, s-a procedat la

constituirea completelor de judecată, pe materii şi căi de atac, precum şi la

planificarea zilelor şi sălilor de şedinţă, cu aprobarea Colegiului de Conducere.

La stabilirea identităţii completelor au fost utilizate diferite criterii şi

simboluri, precum şi indicative formate din cifre şi litere, care exprimă

compunerea şi data şedinţei.

55

În perioada vacanţei judecătoreşti au funcţionat complete speciale de

vacanţă, desemnate prin planificări aprobate de către Colegiul de Conducere al

instanţei.

S-a urmărit şi planificarea şedinţelor de judecată la începutul anului,

pentru a se asigura funcţionarea optimă a sistemului de repartizare aleatorie a

cauzelor.

Această metodologie de lucru a fost însuşită pentru a fi eliminate

suspiciunile referitoare la posibilitatea planificării completului în funcţie de

dosarul care primise termen anterior.

Pe parcursul anului 2009, în structura completelor constituite la nivelul

Tribunalului Constanţa şi al judecătoriilor arondate au intervenit modificări

datorate unor cauze obiective, cum ar fi promovarea, transferul şi detaşarea

unor judecători de la alte instanţe ori înfiinţarea unor complete specializate,

lipsa temporară din activitate a unor judecători (concediu medical pentru o

perioadă mai lungă şi participarea la procesul electoral), ceea ce a impus

adoptarea de măsuri privind desfiinţarea sau înfiinţarea unor complete.

Aceste modificări au avut ca efect, în unele situaţii, supraîncărcarea

completelor de judecată pe parcursul unor perioade de timp, ceea ce a impus

majorarea termenelor de repartizare a dosarelor . La secţia civilă, ca urmare a

promovării unor judecători, unul din completele de fond în litigii de muncă a

funcţionat având în componenţă judecătorul desemnat din planificarea de

permanenţă, având în vedere că acest complet nu putea fi desfiinţat datorită

numărului mare de cauze specifice înregistrate pe rol, şi necesităţii soluţionării

cu celeritate a acestora .

Toate modificările referitoare la componenţa completelor, desfiinţarea

unora dintre ele, precum şi înfiinţarea de noi complete au fost operate în baza

hotărârilor Colegiului de Conducere.

În vederea asigurării transparenţei acestei activităţi, toate modificările

aduse completelor de judecată sau repartizării dosarelor în sistem informatizat

56

au fost strict evidenţiate, iar încheierile prin care au fost soluţionate incidente

procedurale ori prin care s-au adus modificări componenţei completului

desemnat iniţial, precum şi procesele-verbale încheiate în caz de absenţă a

titularului au fost păstrate în mapă separată de către grefierul şef de secţie,

conform art. 95 si urm. din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti.

În ceea ce priveşte planificarea de permanenţă, aceasta s-a realizat, de

regulă, semestrial de către preşedinţii de secţii, cu avizul Colegiului de

Conducere.

În general, la întocmirea acesteia s-a ţinut cont de programarea şedinţelor

la care judecătorul participă în mod constant, cât şi de implicarea sa în alte

activităţi profesionale, pentru a i se asigura timpul necesar studiului dosarelor, în

raport de gradul de încărcătura şi complexitatea cauzelor.

În secţia penală au fost desemnaţi doi judecători de permanenţă în

fiecare zi, din rândul celor aflaţi pe locurile 2, 3 din planificarea pentru măsurile

preventive, care cuprinde un număr de trei judecători.

Celor trei judecători din secţia penală planificaţi de permanenţă pentru

măsurile preventive li s-au repartizat cauze în mod ciclic, în ordinea înregistrării,

până la ora 16,00, după care serviciul a fost asigurat de judecătorul aflat pe

primul loc, până la a doua zi la orele 08,00.

Trebuie subliniat faptul că cei trei judecători au asigurat şi soluţionarea

recursurilor în cauzele de acelaşi gen, înregistrate în cursul intervalului de timp

respectiv.

Este de menţionat că, în privinţa soluţionării măsurilor preventive,

principiul care a impus implementarea repartizării aleatorii, respectiv evitarea

repartizării dosarelor unor anume complete dinainte cunoscute, este asigurat prin

aceea că planificarea judecătorilor în măsuri preventive se realizează pe o

perioadă mai lungă de timp, neputând exista posibilitatea cunoaşterii datelor la

57

care se vor înregistra anumite acte de sesizare cu privire la soluţionarea unor

măsuri preventive, în fond sau în recurs .

Astfel, la secţia civilă cu privire la activitatea si modul in care s-a

efectuat repartizarea aleatorie a cauzelor in sistem informatic, la secţia civilă a

Tribunalului Constanţa s-au efectuat in cursul anului 2009 doua controale de

către Inspecţia Judiciară, ultimul raport fiind aprobat prin Hotărârea

nr.1176/16.12.2009 de către Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu s-au înregistrat deficienţe majore în activitatea de înregistrare si

repartizare aleatorie a cauzelor. Neregulile evidenţiate au fost de mică

însemnătate, involuntare si nu au condus la concluzia ca ar fi putut provoca

vicierea repartizării.

Judecătorul desemnat cu supravegherea activităţii de repartiţie aleatorie a

fost doamna Adriana Lepădatu, numita prin Decizia nr.3/2009 a Preşedintelui

instanţei, cu avizul Colegiului de conducere al instanţei. Persoana desemnată să

înlocuiască judecătorul menţionat a fost numita prin aceeaşi decizie ca fiind

doamna Marcu Eleni Cristina. Persoana desemnată să procedeze la repartizarea

cauzelor în sistem aleatoriu a fost doamna grefier şef Mădălina Drăgoi în acest

sens fiind emisă Decizia nr.2/2009 a Preşedintelui Tribunalului Constanta,

având ca înlocuitor pe doamna grefier Epure Rodica.

Completele de judecată în configuraţia actuală au fost aprobate prin

Hotărârea Colegiului de Conducere al instanţei, la propunerea preşedintelui de

secţie civilă potrivit prevederilor art. 52al. 1 din Lg. nr.304/2004.

Nu au fost înfiinţate complete la nivelul secţiei.

A fost schimbată componenţa unor complete de judecată si desfiinţate

două complete în materie civilă si măsuri speciale pentru protecţia minorilor si

adopţie în funcţie de promovările judecătorilor în funcţii de execuţie.

De asemeni în cursul anului 2009 a fost blocată repartizarea dosarelor pe

un complet de judecată ca urmare a aprobării Colegiului de Conducere al

instanţei.

58

Planificarea judecătorilor în şedinţe de judecată, precum si planificarea de

permanenţă au fost supuse aprobării Colegiului de Conducere al instanţei

potrivit dispoziţiilor din Regulamentul de ordine interioară.

La secţia comercială şi de contencios administrativ datorită numărului

mare de cereri de dizolvare judiciara formulate de Oficiul Naţional al

Registrului Comerţului, aceste cauze au fost repartizate ciclic între completele

având în competenţă soluţionarea acestor cereri, pentru a se evita o repartiţie

inegală din punctul de vedere al complexităţii cauzelor între aceste complete.

Incidentele procedurale au fost soluţionate conform prevederilor

Regulamentului de ordine interioară, o problemă fiind generată doar de aplicarea

regulamentului in cazul incidentelor procedurale ivite in soluţionarea cererilor

de competenta judecătorului delegat la Oficiul Registrului Comerţului, problemă

soluţionată prin aplicarea dispoziţiilor art. 98 alin.2 din Regulamentul de ordine

interioara.

Cauzele privind procedura insolvenţei legate de desfăşurarea acestei

proceduri sau privind anularea unor acte ale debitorului in insolvenţă au fost

înregistrate manual, ele fiind de competenţa exclusivă a judecătorului sindic care

supraveghează procedura insolvenţei debitorului respectiv.

Cu privire la activitatea si modul în care s-a efectuat repartizarea aleatorie

a cauzelor în sistem informatic s-au efectuat în cursul anului 2009 două

controale de către Inspecţia Judiciara, ultimul raport fiind aprobat prin

Hotărârea nr.1176/16.12.2009 de către Consiliului Superior al Magistraturii.

Nu s-au înregistrat deficiente majore în activitatea de înregistrare si

repartizare aleatorie a cauzelor. Neregulile evidenţiate au fost de mică

însemnătate, involuntare si nu au condus la concluzia că ar fi putut provoca

vicierea repartizării.

59

3.2. B. Durata de soluţionare a cauzelor

Durata rezonabilă a procesului constituie una din garanţiile principale ale

exerciţiului efectiv al dreptului fundamental al omului privind liberul acces la

justiţie. Din această perspectivă durata rezonabilă a unui proces, apreciată în

raport de complexitatea cauzei, constituie un indicator important al calităţii

actului de justiţie.

Soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil este determinată, în mod

direct, de volumul de activitate, de numărul de personal, de gestionarea

dosarelor de către judecător, de organizarea eficientă a activităţii instanţei, de

asigurarea resurselor materiale şi abordarea tuturor factorilor implicaţi în

realizarea operativităţii.

La nivelul Tribunalului Constanţa durata de soluţionare a cauzelor este

reliefată de datele statistice prezentate mai jos.

Secţia Total cauze

soluţionate

Intre

0 – 6

luni

Intre

6 -12

luni

Intre

1 - 2

ani

Peste 2 ani

Penal 3157 3038 86 29 4

CIVIL 5002 2734 1705 414 149

Comercial si

contencios

administrativ

10905 9198 1100 391 216

Maritim fluvial 135 97 23 12 3

TOTAL GENERAL 19199 15067 2914 846 372

Astfel, în materie penală, din totalul cauzelor soluţionate în anul 2009 –

3.157 – un număr de numai 4 dosare au fost soluţionate peste 2 ani de la

înregistrare, 29 de cauze au fost soluţionate într-o perioadă de timp cuprinsă

60

între 1 şi 2 ani, 86 dosare au fost soluţionate între 6 luni şi 1 an, iar 3.038 de

cauze au fost soluţionate într-un interval de timp de până la 6 luni de la

înregistrare.

Pe materii, din totalul de 1024 dosare de fond soluţionate, un număr de

959 s-au soluţionat într-o perioadă de până la 6 luni, 39 dosare s-au soluţionat

într-un interval cuprins între 6 luni şi un an, 22 într-un interval de timp de până

la 2 ani, iar 4 dosare au fost soluţionate după o perioadă mai mare d e2 ani .

În ce priveşte cauzele în apel, din totalul de 548 dosare soluţionate, un

număr de 502 s-au soluţionat într-un termen de până la 6 luni, 39 dosare s-au

soluţionat într-un termen de până la un an, iar 7 dosare s-au soluţionat pe

parcursul unei perioade de până la 2 ani .

Referitor la dosarele înregistrate în recurs, din totalul de 1585 cauze

soluţionate, un număr de 1577 s-au finalizat într-un termen de până la 6 luni, şi

doar 8 cauze au fost soluţionate într-un termen de până la un an, neexistând

dosare care să depăşească această durată de soluţionare .

În materie civilă, în raport de anul precedent durata medie de soluţionare

a cauzelor s-a redus în ceea ce priveşte intervalul peste doi ani in cazul

apelurilor si recursurilor.

Pentru cauzele aflate în fond situaţia a fost următoarea: din 2846 cauze

soluţionate, 1522 au fost soluţionate in intervalul 0-6luni, 921 în intervalul 6-12

luni, 287 cauze au fost soluţionate în intervalul 1-2 ani, iar 116 peste doi ani.

În apel numărul total de cauze soluţionat a fost de 662, din care 342 au

fost soluţionate într-un interval de 0-6 luni, 245 în intervalul de 6-12 luni, 58 în

intervalul de 1-2 ani si 17 peste doi ani.

În recurs numărul total de cauze soluţionate a fost de 1494, din care 870

au fost soluţionate într-un interval de 0-6 luni, 539 în intervalul de 6-12 luni, 6

în intervalul de 1-2 ani si 16 peste doi ani.

61

În primul rând este de menţionat că la calculul acestor perioade este inclus

si termenul în care cauzele respective s-au aflat in stare de suspendare pentru

diverse motive.

În al doilea rând, problemele care au determinat scăderea operativităţii, în

special în materia cauzelor înregistrate în fond, se regesc si la acest capitol.

O situaţie ce se impune a fi reliefată o constituie soluţionarea cu celeritate

a cauzelor comerciale şi de contencios administrativ.

În anul 2009, dintr-un total de 10905 de cauze soluţionate (din care 8059

fonduri , 29 de apeluri si 2817 recursuri), au fost soluţionate :

- într-o perioadă de până la 6 luni - 6753 de fonduri, 21 apeluri si 2424

recursuri;

- într-un interval de 6 - 12 luni - 741 de fonduri , 8 apeluri si 351 de

recursuri;

- într-o perioadă de 1-2 ani - 350 de fonduri şi 41 recursuri

- peste doi ani – 81 de fonduri şi 1 recurs ;

- peste trei ani – 134 de fonduri

Referitor la instanţele arondate Tribunalului Constanţa, din perspectiva

duratei de soluţionare a cauzelor, reţinem următoarele:

Deşi în anul 2009 durata medie de soluţionare a cauzelor, în toate

materiile, a fost de la 0 la 6 luni, la 31.12.2009, pe rolul Judecătoriei Medgidia

se aflau 41 de cauze mai vechi de un an, 23 cauze în materie civilă şi 18 cauze

în materie penală.

Se constată o creştere a numărului cauzelor mai vechi de un an faţă de anii

precedenţi, respectiv faţă de 9 cauze mai vechi de un an în anul 2008 (5 cauze în

materie civilă şi 4 cauze în materie penală) şi de 15 cauze mai vechi de un an

(14 cauze în materie civilă şi o cauză în materie penală), la sfârşitul anului 2007.

62

La Judecătoria Mangalia din stocul de 2296 de dosare nesoluţionate până

la sfârşitul anului 2009 s-au evidenţiat 74 de cauze civile cu vechime de peste un

an şi 12 cauze civile cu vechime de peste 2 ani.

La nivelul Judecătoriei Mangalia există 5 dosare penale cu vechime mai

mare de 1 an şi 2 dosare penale cu vechime mai mare de 2 ani.

În materie civilă există pe rolul instanţei un număr de 12 dosare cu

vechime mai mare de doi ani iar durata de soluţionare a acestora s-a prelungit

datorită neefectuării expertizelor topografice dispuse de instanţă.

Cât priveşte Judecătoria Hârşova, o componenta esenţială a dreptului

fiecărei persoane la un proces echitabil, consacrat atât de legea fundamentală a

României, cat si de CEDO, o constituie soluţionarea cauzei sale de o instanţă

independentă si imparţială si într-un termen rezonabil.

Soluţionarea cauzelor la Judecătoria Hârşova se încadrează într-un termen

rezonabil.

O situaţie aparte o prezintă Judecătoria Constanţa, avându-se în vedere,

înainte de toate, volumul foarte mare de activitate al acestei instanţe.

La secţia civilă, 76,20% din cauze au fost soluţionate într-un interval de

până la 6 luni, 12,44 % au fost soluţionate într-un interval cuprins între 6 luni şi

1 an, 6,11% din cauze au fost soluţionate într-un interval de timp între 1 - 2 ani,

2,57% din cauze au fost soluţionate într-un interval de timp între 2 şi 3 ani, şi de

asemenea 2,68% din cauze au fost soluţionate într-un interval de peste 3 ani.

Un număr mare de dosare soluţionate în mai mult de un an se

înregistrează în cazul litigiilor care decurg din raporturi juridice civile, 1.048din

totalul de 2.793 de cauze, corespunzând unui procent de 37,52%. Explicaţia

constă între altele în caracterul amplu al probatoriului şi în insuficienţa

experţilor judiciari, îndeosebi topografi, dar şi imobiliari.

63

Totuşi, dintre cauzele de fond funciar, care prezintă cel mai laborios şi

dificil de administrat probatoriu datorită frecvenţei deosebite a expertizelor

topografice, numărul cauzelor soluţionate peste termenul de un an a fost de 81

din totalul de 237, reprezentând 34,18% din soluţiile pronunţate, mai puţin decât

în cazul litigiilor care decurg din raporturi juridice civile, explicaţia putând fi

pusă pe seama specializării judecătorilor care compun completele specializate de

fond funciar.

De asemenea, în materie contravenţională, 1.145 de dosare au fost

soluţionate în mai mult de un an, adică 27,66% din totalul de 4.140 de dosare

soluţionate. În rândul acestora intră însă şi dosarele soluţionate prin perimare,

cunoscut fiind că în această materie numărul dosarelor suspendate este destul de

mare, de exemplu de 1.340 în 2009, adică de 16,18% din totalul dosarelor de

soluţionat în domeniul contravenţional.

La secţia penală, 80,81% din dosare au fost soluţionate într-un interval de

timp de până la 6 luni, 14,51% au fost soluţionate într-un interval de timp

cuprins între 6 luni - 1 an, 4,18% din cauze au fost soluţionate într-un interval de

timp de 1 - 2 ani, iar 0,50% din cauze au fost soluţionate în mai mult de 2 ani.

Durata de soluţionare a cauzelor raportat la întreaga instanţă se prezintă

astfel: 76,44% din dosare au fost soluţionate într-un timp de până la 6 luni,

12,55% din dosare au fost soluţionate într-o perioadă cuprinsă între 6 luni şi 1

an, 6,01% din dosare au fost soluţionate într-o perioadă de 1 - 2 ani, iar 5% din

dosare au fost soluţionate într-un termen mai lung de 2 ani.

Dintre acestea, au fost soluţionate peste termenul de 1 an 38 de dosare

având ca obiect infracţiuni contra persoanei (28,36% din soluţii) şi 32 de dosare

având ca obiect infracţiuni contra patrimoniului (14,22% din soluţii), în vreme

ce în cazul infracţiunilor prevăzute în legi speciale doar 11 din 230 au fost

soluţionate în mai mult de un an, adică 4,78% din soluţii.

La sfârşitul anului 2009 pe rolul instanţei se aflau 762 de dosare civile şi

comerciale mai vechi de un an de la înregistrare (aproape dublu faţă de cele 398

64

de la finalul anului precedent), şi 27 de dosare penale mai vechi de un an de la

înregistrare (în număr apropiat de cel din anul anterior, de 23).

Situaţia constatată este în acord cu aspectele mai sus arătate referitoare la

scăderea semnificativă a operativităţii absolute.

Deşi numărul acestor dosare apare ca fiind mare, în analiza acestei situaţii

trebuie avută în vedere şi creşterea substanţială a volumului de activitate

aferentă anului 2008 care a avut loc atât la nivelul Tribunalului Constanţa cât şi

la nivelul instanţelor arondate, dintre acestea detaşându-se net Judecătoria

Constanţa.

Problematica dosarelor mai vechi de un an de zile se menţine în

actualitate şi trebuie să constituie o preocupare constantă a conducerii

tribunalului prin monitorizarea strictă a acestora şi prin măsuri de înlăturarea

cauzelor de tergiversare a pricinilor deduse judecăţii.

O atare atitudine se impune şi din perspectiva declarării de către lege a

unor cauze de competenţa tribunalului ca fiind urgente, acestea trebuind a fi

judecate „de urgenţă şi cu precădere” şi se au în vedere în acest sens dosarele cu

arestaţi care au ca obiect luarea măsurilor preventive, procesele de restituire a

imobilelor în baza Legii 10/2001 şi cele de fond funciar, contestaţiile la

executare silită, procesele privind protecţia specială a minorilor şi adopţia,

procesele legate de aplicarea Legii 248/ 2005 privind libera circulaţia a

cetăţenilor români în străinătate, procesele comerciale, procesele de contencios

administrativ precum şi litigiile de muncă.

Cu privire la cauzele ce au stat la baza nesoluţionării în termen de un an a

litigiilor deduse judecăţii, din rapoartele de bilanţ precum şi controalele

efectuate pe acest segment de activitate se desprind o serie de motive obiective,

dar şi subiective de întârziere. Dintre cauzele obiective care generează întârzieri

în soluţionarea unor dosare, amintim: complexitatea deosebită a unor cauze

deduse judecăţii şi date în competenţa tribunalului referitoare la criminalitatea

economică financiară, corupţie şi trafic ilicit de droguri, cele care privesc

65

relaţiile comerciale, insolvenţa, apariţia unor conflicte de muncă majore,

procesele în materia dreptului de proprietate, complexitatea probatoriilor în

asemenea cauze, întârzieri nejustificate în întocmirea rapoartelor de expertiză,

numărul insuficienţi de experţi în specialitatea de topografie, refuzul nejustificat

al unor autorităţi de a trimite înscrisurile aflate în păstrarea acestora, formularea

de către părţi a unor cereri (modificări şi precizări la acţiune, cereri

reconvenţionale, cereri de intervenţie), astfel încât prima zi de înfăţişare să fie

prorogată la termenele ulterioare, absenţa nejustificată de la şedinţele de

judecată a unor avocaţi, lipsa de procedură cu inculpaţii arestaţi în alte cauze,

care au afaceri judiciare la alte instanţe din ţară şi care se află în detenţie la

diferite penitenciare, altele decât cele care deservesc instanţa respectivă,

neexecutarea de către organele de poliţie a mandatelor de aducere sau

executarea acestora cu mare întârziere, neindicarea de către reclamant a tuturor

moştenitorilor în cadrul proceselor de partaj, ceea ce determină identificarea şi

introducerea ulterioară în cauză, cauzele în care o parte a decedat şi au fost

introduşi moştenitorii acesteia, perioada mare de timp în care unele dosare sunt

reţinute la Curtea Constituţională pentru a se soluţiona excepţia de

neconstituţionalitate, fluctuaţia judecătorilor din componenţa secţiilor urmare a

promovării la instanţele superioare sau plecării din sistem în cursul anului duce

de cele mai multe ori la desfiinţarea completului şi repartizarea ciclică a

dosarelor, schema de personal subdimensionată, disfuncţionalităţi apărute în

relaţii cu alte instituţii (parchete, organe de poliţie, primărie, penitenciar).

Dintre cauzele subiective ale numărului de dosare vechi se evidenţiază:

neaplicarea strictă a dispoziţiilor procedurale şi nesancţionarea conduitei

culpabile procesuale a părţilor şi participanţilor la proces; stabilirea unor

obiective neclare şi imprecise pentru expertizele dispuse în cauză; insuficienţa

cenzurării de către instanţă a obiecţiunilor formulate în privinţa rapoartelor de

expertiză; nerespectarea art.132 Cod procedură civilă privind atribuţiile

completului de judecată, la prima zi de înfăţişare, de fixare a cadrului procesual

66

şi stabilirea poziţiei părţilor, termenele de încuviinţare şi administrare a

probelor, lipsa de colaborare dintre instanţă şi Biroul de expertiză pentru a se

comunica încărcătura pe fiecare expert în specialitatea solicitată, pentru a se

evita numirea unor experţi cu volum mare de activitate, neluarea în calcul şi

neverificarea de către instanţa de fond a îndrumărilor date de către instanţa de

control în cadrul căilor de atac.

Pentru înlăturarea cauzelor care conduc la depăşirea termenului de un an

în soluţionarea unor cauze judiciare se impune implementarea unor măsuri

constând în: monitorizarea de către preşedintele instanţei şi al secţiei împreună

cu preşedintele de complet a situaţiei dosarelor cu o vechime mai marte de un

an, teme de învăţământ profesional, mai cu seamă privind judecătorii stagiari

care să cuprindă probleme cu care se confruntă completele de judecată în

soluţionarea cauzelor mai complexe, permanentizarea grefierului de şedinţă

(schimbarea grefierului de la o şedinţă la alta îngreunează în mod obiectiv

activitatea acestuia cu efecte negative asupra dosarelor care au un stadiu înaintat

pe rolul instanţei, efect care se traduce prin omisiunea citări uneia dintre părţi

sau citarea la o adresă greşită ori cu o denumire sau nume greşit, omiterea

întocmirii unor lucrări dispuse la un termen anterior la care nu a participat

grefierul în cauză, etc.), verificarea modului în care personalul auxiliar îşi

îndeplineşte atribuţiile privind comunicarea actelor de procedură şi a hotărârilor

judecătoreşti în termenele legale, verificarea periodică a dosarelor suspendate

aplicarea cu stricteţe a sancţiunilor procesuale referitoare la dreptul la apărare, a

efectuării cu întârziere a expertizelor, precum şi sancţionarea cu promptitudine a

persoanelor care se fac vinovate de netrimiterea răspunsului şi/sau a

documentelor solicitate.

Referitor la subdimensionarea şi fluctuaţia personalului datorate

promovării sau părăsirii sistemului, soluţia ar fi dată de ocuparea rapidă a

posturilor vacante, deblocarea celor nefinanţate de la buget şi mărirea schemei

de personal.

67

Cât priveşte disfuncţionalitatea dintre instanţe şi alte instituţii, se impune

o revigorare a colaborării cu acestea prin organizarea de întâlniri periodice cu

reprezentanţii lor, în vederea identificării problemelor şi adoptarea măsurilor

corespunzătoare.

În realizarea acestui deziderat, un rol important revine şi completelor de

judecată care trebuie să urmărească în continuare reducerea termenelor dintre

şedinţele de judecată, soluţionarea cererilor de amânare cu respectarea riguroasă

a normelor procedurale, pentru a împiedica exercitarea abuzivă a drepturilor

procesuale, respectarea strictă a normelor de procedură privind discutarea în

condiţii de contradictorialitate a probelor, cenzurarea cu mai mare atenţie a

probelor şi în special a obiectivelor şi a obiecţiunilor raportului de expertiză,

monitorizarea de către fiecare judecător a propriilor cauze, identificarea celor

vechi, întocmirea unor fişe de dosar şi preocuparea pentru soluţionarea acestor

dosare într-un termen optim.

3.2.C. Indici de calitate

3.2.C.1.Ponderea atacabilităţii hotărârilor

Secţia penală a Tribunalului Constanţa a soluţionat în anul 2009 un

număr de 1024 cauze în primă instanţă, 548 cauze în apel şi 1585 cauze în

recurs, acestea din urmă nefiind supuse căilor de atac ordinare . Rezultă că au

fost pronunţate în total 1572 hotărâri supuse căilor de atac, dintre acestea un

număr de 114 hotărâri fiind atacate cu apel, iar 595 hotărâri fiind atacate cu

recurs.

68

3.2.C.2.Indicele de casare/menţinere a hotărârilor în căile de atac

În căile de atac exercitate, au fost desfiinţate în apel un număr de 20

hotărâri, şi au fost casate în recurs un număr de 105 hotărâri pronunţate de

Tribunalul Constanţa-secţia penală .

Indicele de desfiinţare/casare a hotărârilor atacabile în căile de atac

ordinare este de 7,50% , iar indicele general de desfiinţare/casare a hotărârilor

pronunţate în materie penală (cuprinzând şi hotărârile pronunţate în recurs) este

de 3,56% . În materia hotărârilor modificate în apel, indicele de desfiinţare este

de 12,73%, iar în materia hotărârilor modificate în recurs, indicele de casare este

de 6,96% .

În ce priveşte indicii de desfiinţare/casare a hotărârilor, raportaţi numai la

numărul hotărârilor atacate, indicele de desfiinţare (în apel) se situează la

valoarea de 17,54%, în timp ce indicele de casare (în recurs ) are valoarea de

17,64% , în total indicele de modificare a hotărârilor concret atacate în căile de

atac fiind de 17,63%.

3.2.C.3.Principalele motive de casare/desfiinţare a hotărârilor

În esenţă, principalele deficienţe rezultate din controlul judiciar au vizat

judecarea cu încălcarea unor reguli de procedură sau a dreptului la apărare,

soluţionarea eronată a anumitor excepţii de procedură şi necercetarea fondului

cauzei, respingerea unor probe esenţiale pentru dezlegarea pricinii, interpretarea

greşită a legii, precum şi nepronunţarea asupra unei cereri esenţiale ale părţilor.

La Secţia penală este de menţionat că, din totalul deciziilor în recurs,

(neatacabile cu căi de atac ordinare), 49 dintre acestea au fost totuşi atacate cu

69

recurs –respins ca inadmisibil, iar 9 dintre acestea au fost atacate cu contestaţie

în anulare, 8 astfel de cereri fiind respinse, iar cea de-a noua fiind retrasă .

Din numărul total al hotărârilor desfiinţate/casate, 18 din acestea au fost

trimise spre rejudecare, iar celelalte, în număr de 107 au fost modificate în căile

de atac.

Cauzele trimise spre rejudecare s-au situat cu preponderenţă în prima

parte a anului 2009, şi au fost determinate în majoritatea cazurilor de neaudierea

inculpaţilor în calea de atac a apelului ; practica judiciară în acest sens a secţiei

penale s-a modificat, astfel încât a fost eliminat în ultima parte a anului acest

motiv de casare cu trimitere spre rejudecare .

Principalele aspecte ale modificării hotărârilor au vizat individualizarea

pedepselor (27 de hotărâri), soluţionarea greşită a laturii civile (8 hotărâri),

greşita achitare a inculpaţilor (17 hotărâri), greşita condamnare a inculpaţilor (22

hotărâri), încadrarea greşită a faptelor (4 hotărâri) şi respectiv alte greşeli de

judecată (30 de hotărâri) .

Se constată că majoritatea desfiinţărilor/casărilor s-au realizat ca urmare a

aprecierii diferite asupra mijloacelor de probă ce conturează situaţia de fapt,

asupra individualizării pedepselor ori modului de executare a acestora, asupra

altor aspecte ce nu vizează fondul cauzei ; nu mai puţin însă, atrage atenţia

numărul relativ mare de soluţii contrare în ce priveşte achitarea sau

condamnarea inculpaţilor, aspect ce impune pe viitor administrarea cu mai multă

acurateţe a probelor, interpretarea lor aprofundată, exercitarea rolului activ al

judecătorului pentru completarea probatoriului cu mijloace de probă relevante,

precum şi motivarea convingătoare a soluţiei date, astfel încât numărul unor

astfel de hotărâri contrare să se diminueze considerabil.

70

Caleade atac

Numărcauze

soluţionate

Numărhotărâri

desfiinţatesau casate

Nr. hotmodificate

în caleade atac

Nr. cauzetrimise

sprerejudecare

Indicede

desfiinţarecasare

APEL 157 20 16 4 12,73%RECURS 1508 105 91 14 6,96%TOTAL 1665 125 107 18 7,50%

Calea de atacNumăr hotărâriatacate cu apel

recurs

Număr hotdesfiinţate

casate

Indicede

desfiinţarecasare

APEL 114 20 17,54%RECURS 595 105 17,64%TOTAL 709 125 17,63%

În ceea ce priveşte ponderea atacării hotărârilor la nivelul secţiei maritime

şi fluviale, se constată că în anul 2009 s-a declarat apel în 15 dosare, din care în

9 cauze apelurile au fost respinse, un apel a fost respins ca inadmisibil, unul a

fost anulat ca netimbrat, unul a fost suspendat, iar trei dosare se află încă pe rol.

Calea de atac a recursului s-a declarat în 12 dosare soluţionate de tribunal

şi s-au pronunţat următoarele soluţii: respins ca nefondat – 4 dosare, anulat ca

netimbrat – 1 dosar, renunţat la judecată – 1, suspendare – 2 dosare, iar patru

dosar se află pe rolul curţii.

La nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ, motivul

predominant de casare ori modificare a hotărârilor pronunţate de Tribunalul

Constanţa a fost netemenicia acestora, înregistrându-se puţine situaţii care să

vizeze casarea pentru nerespectarea dreptului la apărare sau pentru motive de

nelegalitate.

S-au înregistrat foarte multe cazuri de modificări ale hotărârilor

neimputabile judecătorilor fondului, ca urmare a depunerii, în recurs, a

situaţiilor financiare solicitate în cererile de dizolvare formulate de ONRC.

71

3.2.C.4. ACTIVITATEA DE CONTROL JUDICIAR

LA NIVELUL JUDECĂTORIILOR

În ceea ce priveşte judecătoriile arondate, datele statistice relevă

următoarele:

În materie civilă în cursul anului 2009, au fost pronunţate:

- 1494 de soluţii in recurs, din care au fost casate/ modificate în tot sau în

parte 462 hotărâri, 296 de cauze fiind soluţionate de către instant de recurs si

166 trimise spre rejudecare, ceea ce reprezintă 30,92% din totalul deciziilor în

recurs, mai puţin decât anul precedent;

- 662 de soluţii in apel, din care au fost schimbate/desfiinţate un număr de

276 hotărâri, 218 de cauze fiind soluţionate de către instanţa de apel si 58

trimise spre rejudecare primei instanţe, ceea ce reprezintă 41,69% din totalul

deciziilor în apel, mai mult ca anul precedent;

Indicele general de casare s-a situat la 34,23%, mai mare fata de indicele

înregistrat în anul 2008 de 31,73%.

În privinţa cazurilor de desfiinţare a soluţiilor în apel cat si in recurs s-a

remarcat in cursul anului 2009 aceeaşi lipsă de preocupare pentru motivarea

temeinica a hotărârii pronunţata în fond, redactarea defectuoasă a dispozitivului

hotărârii, necercetarea fondului cererii în limitele investirii sau depăşirea acestor

limite, greşita apreciere a probelor administrate, stabilirea greşită a cadrului

procesual, soluţionarea în condiţii de nelegală citare a părţilor, nepronunţarea

asupra unor cereri incidente, precum si încălcarea dispoziţiilor deciziilor de

casare.

72

În ce priveşte activitatea de judecată, ca instanţă de control judiciar,

penală la tribunal, se constată că au fost judecate 548 de dosare în apel şi 1585

dosare în recurs. Dintre acestea, au fost desfiinţate în apel un număr de 228 de

sentinţe, din care 209 au fost modificate în calea de atac şi 19 au fost trimise

spre rejudecare, indicele de desfiinţare în raport de aceste date fiind de 41,6% .

Din numărul total al sentinţelor şi încheierilor judecătoriilor atacate cu

recurs, au fost casate 282 dintre acestea, din care 262 modificate în calea de atac

şi 20 trimise spre rejudecare, indicele de casare fiind de 17,79% .

Pe total, indicele de desfiinţare/casare a hotărârilor judecătoriilor de către

secţia penala s-a situat la valoarea de 23,90% .

În materie comercială si de contencios administrativ s-au soluţionat 29

de apeluri , admiţând 14 , din care 9 fiind reţinute spre rejudecare şi 5 trimise

primei instanţe, respectiv 2817 recursuri, din care au fost admise 1185, 562 fiind

reţinute spre rejudecare, iar 623 au fost casare cu trimitere; indicele de casare a

fost de 48,27 % în apel, 42,06 % în recurs şi 42,12 % pentru total.

A. Modificarea hotărârilor în APEL

SECTIA Ramura de drept

Cauze soluţionate

Nr. cauze admise

Nr. cauze rejudecate de instanţa de apel

Nr. cauze trimise sprerejudecare

Indice de casare

Civil Apel 662 276 218 58 41,69%

PENAL Apel 548 228 209 19 41,60 %

Comercial Apel 29 14 9 5 48,27%

Tribunal Total 1239 518 436 82 41,8%

73

Modificarea hotărârilor în RECURS

SECTIA Ramura de drept

Cauze soluţionate

Nr. cauze admise

Nr. cauze rejudecate de instanţa de recurs

Nr. cauze trimise sprerejudecare

Indice de casare

Civil Recurs 1494 462 296 166 30,92%

Penal Recurs 1585 282 262 20 17,79%

Comercial Recurs 2817 1185 562 623 42,06%

Tribunal Total 5796 1929 1120 809 33%

3.2.D. Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei

Practica judiciară unitară reprezintă o garanţei a corectitudinii şi

caracterului predictibil al mecanismului judiciar, precum şi principala condiţie

pentru câştigarea încrederii cetăţenilor în modul de funcţionare al justiţiei. O

cauză importantă a practicii neunitare o constituie efervescenţa legislativă,

ritmul accentuat cu care sunt modificate actele normative,de multe ori în

condiţiile lipsei de coerenţă şi ale folosirii unei tehnici legislative deficitare

generatoare de confuzi şi incertitudini în interpretarea legii.

Pornind de a aceste realităţi unul dintre obiectivele majore ale tribunalului

l-a constituit unitatea de practică judiciară a instanţelor din circumscripţie şi cea

proprie, prin monitorizarea permanentă a problemelor de drept controversate şi a

practicii de casare. În acest sens, o primă măsură a fost aceea a desemnării unor

judecători cu atribuţii privind analiza practicii neunitare la nivelul fiecărei

instanţei şi a practicii instanţelor de control judiciar. În raport de cazuistică, de

jurisprudenţa Înaltei Curţii de Casaţie şi Justiţie ale Curţii de Apel Constanţa şi

celorlalte curţi de apel din ţară care a fost pusă la dispoziţia judecătorilor

tribunalului, au avut loc schimburi de opinii şi dezbateri profesionale tematice,

74

au fost redactate note şi trimiteri la doctrină, realizându-se astfel o substanţială

bază teoretică-practică pentru argumentarea hotărârilor .

De asemenea, la nivelul secţiilor Tribunalului Constanţa şi judecătoriilor

din raza sa de activitate, s-au organizat periodic şedinţe profesionale în care s-au

discutat aspecte de practică neunitară încercându-se de fiecare dată conturarea

unei opinii majoritare care să fie împărtăşită de cât mai mulţi judecători. În unele

cazuri s-a ajuns la unitate de practică judiciară ori s-a revenit asupra unor soluţii

cu efecte pozitive în activitatea de judecată a celorlalte instanţe

Sesizând situaţi de soluţii contrare, secţiile tribunalului şi ale curţii de apel

au redactate note şi sinteze supuse dezbaterilor în cadrul întâlnirilor între

secţiile celor două instanţe şi au dezbătut materialele cuprinzând opiniile

exprimate asupra unor probleme de drept controversate întocmite cu ocazia

întâlnirilor preşedinţilor de secţii ale Curţilor de Apel din ţară cu judecătorii de

la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Un rol deosebit în unificarea jurisprudenţei l-a avut Înalta Curte de

Casaţie şi Justiţie care prin recursurile în interesul legii a dezlegat o serie de

probleme de drept rezolvate neunitar.

Hotărârile pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele în

care România a avut calitatea de parte, au fost comunicate şi prelucrate cu

judecătorii în cadrul şedinţelor profesionale. Informarea periodică a instanţelor

din raza de competenţă cu privire la motivele ce au stat la baza unor soluţii în

căile de atac a condus la prevenire pronunţării unor hotărâri similare şi care

puteau primi aceeaşi rezolvare, contribuind astfel la unificarea practicii.

În rândul aceloraşi măsuri de realizarea a obiectivului urmărit, se înscrie şi

asigurarea accesului la legislaţie prin conectarea instanţelor la baza de date

specifice prin intermediul echipamentelor IT şi distribuirea zilnică către toţi

magistraţii a listei actelor normative publicate în Monitorul Oficial. De un real

sprijin pentru instanţă a fost şi publicarea anuală a Buletinului Jurisprudenţei

Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, publicaţia trimestrială a Buletinului Curţilor

75

de Apel, precum şi publicarea jurisprudenţei la zi a Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie în special în materia retrocedării imobilelor reglementată de Legea

10/2001, precum şi în materie penală şi comercială.

Deşi măsurile adoptate au dat rezultate, conducerea Tribunalului trebuie

să fie preocupată în continuare şi pentru efectuarea unor abonamente la revistele

periodice de specialitate pentru toate instanţele arondate privind; Revista

Dreptul, Pandectele Române, Buletinul Jurisprudenţei Înaltei Curţi de Casaţie şi

Justiţie, Revista de Dreptul Muncii, Revista de Drept Comercial. De asemenea,

se impune ca şi pe viitor să se imprime şedinţelor de învăţământ profesional un

caracter neconformist, colegial şi o participare interactivă în care toţi judecători

să-şi exprime un punct de vedere argumentat juridic şi care să aibă ca finalitate

conturarea unei opinii unanim acceptate de colegii judecători, iar prezenţa

preşedinţilor de secţii din instanţele de control judiciar la şedinţele de

învăţământ profesional îşi pot dovedi eficienţa, fiind un factor al unificării

practicii.

Totodată pentru a veni în sprijinul caracterului predictibil a mecanismului

judiciar unul din obiectivele ce poate fi abordat este acela de a edita o culegere

de jurisprudenţă anuală a Tribunalului Constanţa sens în care se va stabili

cadrul tematic şi se va proceda la selecţia materialului.

3.2.E. Aplicarea directa a dreptului comunitar respectiv a CEDO la nivelul

instanţei

În materie penală, aplicarea dispoziţiilor Convenţiei pentru apărarea

drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale s-a realizat în numeroase cazuri,

în sensul jurisprudenţei Curţii de la Strasbourg, ca o consecinţă a dispoziţiilor

art. 20 din Constituţia României.

76

Astfel, sub aspectul aplicării art. 5 din CEDO referitor la garantarea

libertăţii individuale, fixarea termenelor pentru judecarea măsurilor preventive,

atât în fond cât şi în recurs, s-a realizat într-o perioadă scurtă de timp –de regulă

în aceeaşi zi sau în ziua următoare –pentru a se evita incertitudinea cu privire la

măsura ce s-ar putea adopta în legătură cu limitarea dreptului la libertate

individuală al unei persoane bănuite de săvârşirea unei infracţiuni .

În ce priveşte aplicaţiile practice ale art. 6 din CEDO în activitatea de

judecată a cauzelor penale, acestea se regăsesc într-o multitudine de măsuri

dispuse de instanţă.

O preocupare constantă a judecătorilor secţiei penale pentru respectarea

principiilor CEDO este cea privind judecarea cauzelor într-un termen rezonabil .

Se constată în anul 2009 o eficienţă sporită în acest domeniu, prin faptul că s-au

redus la jumătate cauzele soluţionate într-un termen de peste 2 ani ( de la 8

cauze în 2008 la 4 cauze în 2009), şi, în general, prin faptul că litigiile deduse

judecăţii se soluţionează cu celeritate.

Magistraţii acordă o atenţie deosebită analizării cererilor de apel/recurs

exercitate peste termen, ori cererilor de rejudecare după extrădare/după

executarea unui mandat european de arestare, pentru a se evita pronunţarea

definitivă a unei hotărâri cu nerespectarea dreptului la apărare al inculpatului,

audierea personală a acestuia, pentru a beneficia de accesul real la justiţie prin

posibilitatea de a propune şi de a i se examina probele în apărare, toate acestea

fiind părţi integrante din conceptul de proces echitabil, astfel cum este statuat de

Curtea de la Strasbourg .

Aplicarea art. 6 din CEDO se manifestă şi în privinţa practicii unitare

fixate a secţiei penale referitoare la luarea măsurilor procesuale pentru aducerea

şi audierea inculpaţilor în căile de atac, indiferent de soluţia dată de instanţa de

fond .

77

Nu mai puţin, magistraţii secţiei penale şi-au definitivat jurisprudenţa

unitară în ceea ce priveşte limitele aplicării pedepselor accesorii, în acord cu

principiile ce se degajă din hotărârile relevante în materie ale Curţii Europene a

Drepturilor Omului, printre care amintim Sabou si Pârcălab contra României,

Cumpănă şi Mazăre contra României, Hirst contra Regatului Unit al Marii

Britanii .

La Secţia civilă pentru o buna cunoaştere a jurisprudenţei Curţii Europene

a Drepturilor Omului s-a procedat la informarea periodica a judecătorilor secţiei

civile asupra hotărârilor pronunţate în cauze ce privesc în principal cetăţeni ai

statului roman. Informarea s-a efectuat in paralel cu consultarea reţelei de acces

a bazei de jurisprudenţa actualizată.

Cauze precum cele referitoare la privarea foştilor proprietar de bunul

restituit prin tolerarea unor chiriaşi care nu plătesc folosinţa bunului au

determinat orientarea practicii judiciare in materia evacuărilor întemeiate pe

dispoziţiile OUG nr.40/1999.

De asemeni s-a continuat însuşirea jurisprudenţei referitoare la

fiscalitatea cererilor de acordare a despăgubirilor pentru lipsa de folosinţă a

bunului preluat abuziv de către stat si criteriile de urmat in acordarea unor

despăgubiri pentru prejudiciile morale suferite atât în cauzele având ca obiect

repararea prejudiciilor izvorâte din erori judiciare cat si în cele având ca obiect

acordarea de despăgubiri pentru prejudiciile morale izvorâte din condamnări

politice sau masuri administrative cu caracter politic.

In materie de adopţii si măsuri speciale pentru protecţia minorilor

judecătorii au făcută aplicarea principiilor jurisprudenţei europene in aprecierea

vieţii de familie si a implicării părinţilor în deciziile referitoare la adopţie.

În cadrul secţiei comerciale si de contencios administrativ,

jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului a fost adusă la cunoştinţa

judecătorilor secţiei prin informarea acestora asupra hotărârilor pronunţate în

78

cauze ce privesc în principal cetăţeni ai statului român şi prin consultarea bazei

de date privind jurisprudenţa actualizată.

În materie de adopţii si măsuri speciale pentru protecţia minorilor

judecătorii au făcut aplicarea principiilor jurisprudenţei europene în aprecierea

vieţii de familie si a implicării părinţilor în deciziile referitoare la adopţie.

Pe rolul Tribunalului Constanţa nu s-au înregistrat cauze care să necesite

aplicarea directă a dreptului comunitar .

În ceea ce priveşte cooperarea judiciară internaţională, în practica

instanţei s-a dat eficienţă reglementarilor europene şi internaţionale referitoare la

efectuarea cererilor de asistenţă judiciară internaţională, care au presupus,

îndeosebi, transmiterea de probe între instanţe şi diferitele autorităţi competente

străine . Secţia penală a tribunalului a dispus atât măsuri pentru soluţionarea

unor cereri formulate de autorităţi judiciare străine (audierea unor inculpaţi, ,

transmiterea unor înscrisuri din dosare ca mijloc de probă) cât şi, în cadrul

dosarelor pe rol, cereri adresate autorităţilor străine pentru audierea unor

inculpaţi, părţi vătămate sau martori, realizarea unor expertize medico-legale,

transmiterea unor înscrisuri certificate, necesare ca mijloace de probă. Prin

intermediul Biroului Naţional Interpol s-au solicitat relaţii de la omologii

acestuia privind data punerii în executare a unor mandate europene de arestare,

verificarea domiciliului unor inculpaţi, stadiul cercetărilor privind identificarea

unor inculpaţi daţi în urmărire internaţională .

Un alt exemplu concret de cooperare judiciară internaţională în materie

penală l-a constituit emiterea mandatelor europene de arestare, a altor mandate

de urmărire penala internaţională, precum şi a formelor preliminare emiterii

cererilor de extrădare, în privinţa inculpaţilor arestaţi preventiv sau a

persoanelor condamnate de instanţe din România, în baza Legii nr. 302/2004.

79

3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară

Activitatea judiciară din cadrul Tribunalului Constanţa este organizată în

4 secţii: civilă, penală, comercială şi de contencios administrativ şi maritimă şi

fluvială.

În cadrul acestor secţii sunt constituite şi complete specializate, după cum

urmează:

- Secţia civilă: - 8 complete specializate în materia cauzelor privind

protecţia specială a minorilor şi adopţia;

- 5 complete specializate în materia fondului funciar;

- 2 complete specializate în soluţionarea litigiilor de

muncă şi asigurări sociale;

- 4 complete specializate în soluţionarea cauzelor cu

minori şi familie;

La nivelul secţiei civile, la începutul anului 2009 erau constituite 14

complete de fonduri, 4 complete de apeluri, 3 complete de recursuri, 2 complete

pentru litigii de munca si asigurări sociale.

Pe parcursul anului au fost desfiinţate, astfel cum am arătat si în precedent

două complete, unul specializat fiind în litigii privind măsurile speciale de

protecţie a minorilor si adopţie.

Ca urmare a promovării a trei judecători din cadrul secţiei civile la

instanţa superioara s-au înregistrat modificări sub aspectul componentei

completelor.

La sfârşitul anului 2009 secţia civilă avea un număr de 5 complete

specializate în materie de fond funciar (2 de apeluri si 3 de recursuri), 7

complete specializate în materia cauzelor privind măsuri speciale de protecţie a

minorilor si adopţii, 2 complete specializate în cauze de asigurări sociale si

litigii de muncă, 4 complete de judecată pentru cauze de familie si minori (2

pentru cauze în apel si 2 pentru cauze în recurs).

80

Insuficienţa numărului judecătorilor care participă la soluţionarea cauzelor

în cadrul secţiei civile nu a permis însă, nici în cursul anului 2009, ca aceste

complete specializate să soluţioneze cauze exclusiv în materia în care s-a dorit

specializarea. In aceste împrejurări, numărul redus al personalului si volumul de

activitate împiedică o reală specializare a judecătorilor de vreme ce aceştia sunt

nevoiţi să participe la cât mai multe şedinţe de judecată si conduc la

imposibilitatea efectuării unei planificări de permanenţă pe materii, specializată.

In domeniul justiţiei pentru minori si a protecţiei copilului este de

menţionat ca numărul de cauze a rămas constant, creşterea nefiind semnificativă

sub aspect cantitativ.

In acest domeniu nu s-au produs modificări ale legislaţiei în vigoare, iar

practica judiciară este unitară la nivel de curte de apel.

Au fost înregistrate în cursul anului 4 cereri vizând luarea măsurii de

plasament în regim de urgenţă, pe calea ordonanţei preşedinţiale.

A fost înregistrată, în mod constant din partea judecătorilor, o grijă

deosebită pentru soluţionarea si redactarea cu celeritate a acestor tipuri de cauze.

Deşi a fost realizată o planificare de permanenţă pentru soluţionarea cauzelor

privind măsuri speciale de protecţie a copilului în zilele nelucrătoare, nu a putut

fi întocmită o astfel de planificare specializată si pentru cursul săptămânii în

raport de numărul judecătorilor secţiei si celelalte materii specializate care ar fi

trebuit să beneficieze de acelaşi tratament(fond funciar, asigurări sociale, litigii

de muncă, minori si familie).

Nu s-au efectuat stagii locale de pregătire în această materie si nici nu au

fost organizate vizite la centre de plasament în cursul anului 2009.

La Secţia penală funcţionează

- 3 complete specializate în soluţionarea faptelor de

corupţie (2 complete de fond şi un complet de căi de atac mixt, de apeluri şi

recursuri).

81

- 4 complete specializate în soluţionarea cauzelor

penale cu minori (3 complete de fond şi un complet mixt pentru apeluri şi

recursuri);

La Secţia comercială şi de contencios administrativ funcţionează 4

complete specializate în soluţionarea cauzelor de contencios administrativ şi

fiscal.,

Toate aceste complete au fost înfiinţate prin hotărâri ale Consiliului

Superior al Magistraturii, compunerea lor fiind stabilită prin hotărârile

Colegiului de Conducere adoptate în cursul anului 2007.

Judecătoria Constanţa

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 270/2005, în

cadrul acestei instanţe au fost înfiinţate 2 secţii, respectiv secţia civilă şi secţia

penală.

Prin numirea preşedinţilor de secţii s-au creat premisele unei mai bune

organizări a activităţii judiciare în cadrul fiecărei secţii, urmărindu-se astfel

reglementarea şi verificarea activităţii personalului auxiliar.

La nivelul Judecătoriei Constanţa, în cursul anului 2009 au funcţionat 5

complete specializate pentru cauze civile cu minori şi familie, 1 complet penal

pentru cauze cu minori şi 1 complet specializat pentru litigii de fond funciar.

Corespunzător completului de fond funciar şi completului penal pentru

cauze cu minori există câte un complet desemnat prin hotărâre a Colegiului de

Conducere, care primeşte cauzele în aceste materii atunci când intervin incidente

procedurale.

Judecătoria Medgidia

În cadrul acestei instanţe au funcţionat în cursul anului 2009, 6 complete

specializate în soluţionarea cauzelor de minori şi familie (4 în materie civilă şi 2

în materie penală) şi 2 complete specializate în materia fondului funciar.

82

De asemenea, în cadrul aceleiaşi instanţe funcţionează şi două complete

specializate pentru infracţiuni de corupţie.

Judecătoria Mangalia

Prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr.85/2006 au fost

înfiinţate la nivelul acestei instanţe 3 complete specializate în materie civilă, 9

complete specializate în soluţionarea cauzelor cu minori şi familie, 3 dintre

acestea în materie civilă şi 6 în materie penală, precum şi 3 complete

specializate în materia fondului funciar .

Componenţa completelor specializate a fost stabilită prin hotărâri ale

Colegiului de Conducere al instanţei, dar este de observat că numărul acestora

este egal cu numărul judecătorilor prevăzuţi în schema funcţională a instanţei,

ceea ce nu realizează premisele unei specializări „de iure”, ci a unei specializări

„de facto”.

Judecătoria Hârşova

În cadrul acestei instanţe nu se poate vorbi de o specializare, cei 2

magistraţi ai instanţei soluţionând atât cauze de natură civilă, cât şi cauze de

natură penală.

Insuficienţa judecătorilor care participă la soluţionarea cauzelor şi

volumul de activitate nu au permis, în unele situaţii, ca aceste complete

specializate să soluţioneze, în mod exclusiv, cauze din domeniul în care s-a dorit

specializarea.

În atare împrejurări, numărul redus al judecătorilor a împiedicat o reală

specializare, de vreme ce aceştia au fost nevoiţi să participe la cât mai multe

şedinţe de judecată, astfel încât obiectivul stabilit prin Strategia de Reforma a

sistemului judiciar să rămână în continuare greu de atins.

83

De asemenea, înfiinţarea completelor specializate nu a fost corelată cu o

specializare a judecătorilor, iar includerea acestora în componenţa completelor

specializate s-a făcut potrivit opţiunii exprimate de fiecare judecător în

soluţionarea anumitor cauze şi nicidecum potrivit unei specializări dobândite

anterior, ca efect al unei perfecţionări centralizate.

Totuşi, înfiinţarea completelor specializate a dus, de regulă, la unificarea

practicii în materiile specializate, fapt pentru care se poate aprecia că

funcţionarea acestor complete a avut un impact pozitiv asupra eficientizării

activităţii de judecată.

3.4.Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor,

atât la nivel centralizat, cât şi prin programele de formare profesională

desfăşurate la nivelul instanţei

În ceea ce priveşte pregătirea profesională continuă a judecătorilor din

cadrul instanţei, în anul de referinţă doar o mică parte a magistraţilor au

participat la seminariile organizate de către Institutul Naţional al Magistraturii,

ca formă centralizată a pregătirii profesionale, pe diferite domenii ale dreptului.

În general, participarea judecătorilor la seminariile organizate la nivel

centralizat a fost una scăzută, fie pentru că aceştia nu au fost selecţionaţi de către

instituţia organizatoare, fie pentru că volumul de activitate exclude absenţa pe o

perioadă mai îndelungată din şedinţele de judecată.

La nivel descentralizat, pregătirea profesională a judecătorilor s-a realizat

în mod continuu, lunar, conform planificărilor întocmite la începutul anului

2009, iar dezbaterile au vizat, cu precădere, practica neunitară, atât din cadrul

instanţei, cât şi în raport de practica instanţelor de control judiciar.

În cadrul fiecărei secţii au avut loc întâlniri şi discuţii, atât în legătură cu

temele dinainte stabilite, cu redactarea unui material de către unul dintre

84

judecătorii secţiei, cât şi cu privire la unele probleme de practică neunitară ivite

pe parcursul anului, cu exprimarea punctelor de vedere diferite şi a argumentelor

în susţinerea acestora.

Nu în ultimul rând, la nivelul tuturor instanţelor se remarcă preocuparea

judecătorilor pentru pregătirea individuală, constând în absolvirea unor cursuri

de masterat sau limbi străine, înscrierea la diferite seminarii internaţionale sau

publicarea unor lucrări de specialitate în publicaţii de profil.

La nivelul secţiei comerciale si de contencios administrativ au avut loc

întâlniri şi discuţii atât în legătură cu temele dinainte stabilite, cu redactarea unui

material de către unul dintre judecătorii secţiei, cât şi cu privire la unele

probleme de practică neunitară ivite pe parcursul anului cu exprimarea punctelor

de vedere diferite şi a argumentelor în susţinerea acestora.

De asemenea au avut loc întâlniri, mai rare, cu judecătorii de la

judecătoriile din raza tribunalului si cu instanţa de control judiciar, respectiv

Secţia comercială, maritimă şi fluvială, precum si pentru cauze de contencios

administrativ si fiscal a Curţii de Apel Constanţa.

Participarea judecătorilor la seminarii la nivel centralizat a fost destul de

scăzută. Deşi judecătorii şi-au exprimat intenţia de a participa la anumite

seminarii, nu au fost selecţionaţi in acest sens. Pe de alta parte, volumul de

activitate face ca posibilităţile reale ale judecătorilor de a lipsi mai multe zile de

la activităţile de judecată sa fie reduse.

Măsurile pentru unificarea practicii judiciare la nivelul secţiei civile au

constat în organizare a unor şedinţe profesionale lunare, pregătite de câte un

grup de judecători (3), de regulă din complete de judecată diferite, în care se

supun dezbaterii problemele cuprinse în materialele întocmite în acest scop. Sub

acest aspect s-a menţinut practica instaurată în anul precedent.

Temele pentru învăţământul profesional au fost stabilite încă de la începutul

anului, în acest sens întocmindu-se o planificare a acestora, cu nominalizarea

datei la care s-au desfăşurat si judecătorul care a întocmit materialul referitor la

85

tema propusă. Materiale astfel întocmite si comunicate au fost discutate în

cadrul întrunirilor judecătorilor secţiei civile, întocmindu-se si un proces verbal

în care s-au consemnat discuţiile purtate, ataşat la mapa întocmită în acest scop.

In cursul anului 2009 au fost organizate mai multe întâlniri cu judecătorii

Curţii de apel, cat si cu judecătorii Judecătoriei în cadru cărora s-au discutat atât

probleme de practica neunitară cât si probleme curente de drept civil.

La secţia maritimă şi fluvială în dreptul maritim, menţionez că nu s-au

organizat în mod centralizat, la nivel de INM, programe de pregătire în această

materie, singura formă de informare privind evoluţia practicii maritime

internaţionale rămânând studiul individual, întrucât nu s-au organizat în mod

centralizat, la nivel de INM, programe de pregătire în această materie.

Nu s-au organizat întâlniri cu judecătorii de la instanţele de fond pentru a

se discuta asupra soluţiilor din căile de atac, întrucât numărul de casări a fost

limitat doar la trei cauze.

La nivelul secţiei penale, pregătirea profesională a judecătorilor s-a

realizat în mod continuu, lunar, conform planificării întocmite la începutul

anului de referinţă .

Temele avute în vedere pentru dezbateri au fost stabilite la începutul

anului şi au fost pregătite, întocmindu-se o planificare a acestora, cu precizarea

perioadei de desfăşurarare şi a judecătorului care a întocmit materialul, iar

discuţiile purtate au fost consemnate într-un proces-verbal.

Astfel, au fost abordate teme de interes direct în activitatea de judecată,

cum sunt cele privind ,,Efectul devolutiv în apelul procurorului”, ,,Probleme de

interes practic în aplicarea Legii nr. 302/2004. Rejudecarea după

extrădare”, ,,Natura juridică a cererii având ca obiect prelevarea de probe

biologice, formulată în baza Legii nr.76/2008”, sau ,,Procedura prevăzută de

art. 2781 Cod procedură penală” .

De asemenea, dezbaterile lunare au vizat practica neunitară, atât din

cadrul instanţei, cât şi în raport de practica instanţelor de control judiciar.

86

Judecătorii secţiei penale au participat la întâlniri cu judecătorii de la

judecătoriile din raza tribunalului şi cei din cadrul instanţelor de control judiciar,

respectiv Curtea de Apel Constanţa şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie,

abordându-se cu precădere problemele de practică neunitară.

Trecând în dimensiunea calitativă a activităţii personalului auxiliar se

poate afirma că s-a respectat programul si acţiunile de formare profesională

continuă sens în care la nivelul secţiilor lunar au avut loc teme de învăţământ

profesional în care au fost abordate probleme de procedură referitoare la

îndeplinirea unor acte procedurale speciale relative la citare, comunicare si

comisii rogatorii în si din străinătate, teme privind alte dispoziţii legale sau

regulamentare special privind comunicarea hotărârilor ori a altor acte de

procedură la diverse instituţii sau organisme – Oficiul Registrului Comerţului

autoritatea tutelară.

Deosebit de acesta trebuie menţionat faptul că o parte din personalul

auxiliar de specialitate a participat la seminariile organizate la nivel central de

SNG tematica abordată fiind utilă si în concordanţă cu cerinţele impuse de

dispoziţiile regulamentare.

In vederea eficientizării activităţii personalului auxiliar se impun luarea

unor măsuri care să permită verificarea permanentă la interval scurte de timp a

activităţii acestora pe baza unor criterii si obiective clar stabilite, pe care

personalul auxiliar să le cunoască pentru a constata din timp eventualele

disfuncţionalităţi în vederea stabiliri măsurilor de remediere si a termenelor de

realizare.

O alta coordonată pentru îmbunătăţirea activităţii personalului auxiliar o

poate constitui specializarea unor grefieri pentru fiecare compartiment de

activitate al instanţei. Cu titlu de exemplu, activitatea biroului de executări

penale presupune o cunoaştere aprofundată a dispoziţiilor din regulament

precum si ale titlului vizând executarea hotărârilor penale din codul de

procedură penală. Presupune de asemenea conştiinciozitate si rigurozitate din

87

partea personalului auxiliar care lucrează în acest compartiment, precum si o

capacitate organizatorică foarte buna. Se impune însă specializarea mai multor

grefieri pentru fiecare compartiment astfel încât o situaţie obiectivă intervenită

să nu ducă la blocarea activităţii respectivului sector.

De asemenea, în cadrul acţiunilor de formare profesională se impune a fi

abordate si teme referitoare la deontologia profesională privind relaţiile

personalului auxiliar în serviciu cu ceilalţi colegi cât si cu avocaţi, justiţiabili,

experţi, procurori, ori alţi reprezentanţi ai autorităţilor publice precum si teme

relative la combaterea fenomenului de corupţie din sistemul judiciar.

3.5.Aspecte privind calitatea managementului

la nivelul instanţei

Administrarea unei instanţe trebuie să asigure judecătorilor condiţii pentru

înfăptuirea justiţiei si în acest context reprezintă o problemă de organizare, o

stare de spirit.

În activitatea de organizare si buna funcţionare a instanţei s-a urmărit

implicarea şi responsabilizarea întregii echipe manageriale în special a organelor

de conducere colectivă respectiv Adunarea Generală a Judecătorilor si Colegiul

de Conducere, care au rolul de a asigura întregului colectiv posibilitatea

exprimării într-un cadru legal, a punctelor de vedere exprimate asupra unor

probleme ce vizează interesul general, funcţionarea sistemului judiciar.

Pornind de la aceste coordonate în cursul anului 2009 preşedintele

Tribunalului a convocat Adunarea Generală a Judecătorilor în vederea

desemnării unor membrii în Colegiul de Conducere, ca urmare a cererilor de

retragere a unora dintre membrii din cadrul acestui organ colegial.

De asemenea, tot în cursul anului 2009 Adunarea Generală a Judecătorilor

a fost convocată în mai multe rânduri pentru a hotărî cu privire la protestul

iniţiat de magistraţii din România şi care a avut ca finalitate într-o primă fază

88

suspendarea activităţii de judecată pentru o perioadă limitată de timp urmată

mai apoi de amânarea tuturor cauzelor până la prima decadă a lunii noiembrie

2009, când forma de protest a luat sfârşit.

Pentru asigurarea soluţionării fluente şi în termen optim a problemelor

curente pentru care preşedintele Tribunalului are nevoie de aprobarea sau avizul

consultativ al Colegiului de Conducere, acest organ colectiv a fost convocat

săptămânal, sau ori de câte ori a fost necesar pentru asigurarea celerităţii

decizionale.

În acest sens, Colegiul de Conducere al Tribunalului a fost convocat de

regulă săptămânal pentru a supune dezbaterii toate problemele ce necesitau

aprobarea sau avizul acestui organ de conducere.

Un accent deosebit a fost pus pe consultarea prealabilă, prin intermediul

preşedinţilor de secţie, a vicepreşedinţilor şi a colectivului de magistraţi atunci

când problemele de pe ordinea de zi erau de interes pentru aceştia.

Printre aspectele mai deosebite amintim propunerile făcute pentru

repartizarea echilibrată a personalului, adoptarea unor proceduri comune de

lucru pentru secţiile instanţei, avizarea propunerilor de delegare a unor

judecători pentru posturile vacante de preşedinţi de secţie.

De asemenea, fluctuaţia si problemele de personal (promovări la instanţe

superioare, transferuri, detaşări, delegări, concedii de îngrijirea copilului,

desemnarea în Birourile electorale de circumscripţie, distribuiri si redistribuiri

de personal între secţii) au fost motive ca în compunerea completelor de

judecată să intervină frecvente modificări ce au avut nevoie de aprobarea

Colegiului de conducere.

Considerăm că se impune menţinerea actualei proceduri instituită la

Tribunalul Constanţa care constă în anunţarea prealabilă a ordinii de zi şi a

şedinţelor de colegiu şi comunicarea materialelor folosite drept bază de discuţie

către toţi membrii colegiului pentru ca aceştia să poată fi pregătiţi cu soluţii,

89

puncte de vedere şi propuneri la momentul întâlnirii efective a şedinţei de

colegiu.

În funcţie de discuţiile care au loc considerăm că va fi necesară si prezenţa

managerului economic dacă se discută probleme financiar-contabile, ori a

preşedinţilor de secţie şi a judecătorilor când se pune problema uniformizării

unor proceduri administrative sau a luării unor decizii privind personalul

instanţelor respective.

Ca manieră de lucru apreciem că trebuie încurajate în continuare schimbul

de idei, consultarea, creşterea responsabilităţii individuale, delegarea ca

modalitate de formare a personalului, creativitatea, integrarea în echipă

coordonarea si comunicarea.

Sub aspectul resurselor umane, în anul 2009 activitatea tribunalului a fost

afectată în mare măsură de fluctuaţia personalului prin plecare din sistem ca

urmare a pensionării a demisiei sau concediului pentru creşterea copilului.

În acest context s-a solicitat Consiliului Superior al Magistraturii

transformarea unor posturi de conducere în funcţii de execuţie, acest demers

fiind concretizat, în condiţii de restricţii bugetare severe.

Această măsură însă nu a fost suficientă pentru redresarea situaţiei de

personal, ritmul de creştere a volumului de activitate depăşind cu mult numărul

de personal.

Datorită lipsei altor mijloace de rezolvare a situaţiei, conducerea

tribunalului a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii solicitând ocuparea

posturilor vacante temporar ( suspendate pentru creşterea copilului), din fondul

de rezervă, sens în care s-a decis aprobarea a patru posturi ocupate prin

valorificarea examenului de promovare la tribunale.

90

3.6.Aspecte privind asigurarea transparenţei activităţii instanţei

si protecţia datelor cu caracter personal.

Sistemul judiciar trebuie să îndeplinească rolul de serviciu public nu

numai prin înfăptuirea actului de justiţie dar şi prin stabilirea unui nou tip de

relaţie între justiţie şi justiţiabil. Independenţa sistemului judiciar presupune nu

numai un grad ridicat de profesionalism din partea întregului personal ci şi un

grad ridicat de transparenţă a modului de funcţionare a acesteia ca serviciu

public. În acest context, la Tribunalul Constanţa s-a urmărit dezvoltarea

programului de informare a justiţiabilului prin info-chioşcuri pentru obţinerea

informaţiilor legate de dosare, furnizarea din oficiu a informaţiilor prevăzute de

lege prin afişare în locurile vizibile la sediul instanţei referitoare la taxele de

timbru şi timbru judiciar, actele necesare eliberării hotărârilor legalizate, a

certificatelor privind dosarele aflate pe rolul instanţelor, precum şi a titlurilor

executorii. Birourile de informare şi relaţiile cu publicul, precum şi site-ul

Tribunalului Constanţa au fost surse de informare venite în sprijinul

justiţiabililor după cum accesul mass-media la informare a fost asigurat

permanent în special în cauzele penale care prezintă interes fie datorită calităţii

părţilor implicate, fie rezonanţei sociale a faptelor deduse judecăţii.

Informaţiile privind asemenea cauze sunt transmise reprezentaţilor presei,

prin intermediul judecătorilor care au calitatea de purtători de cuvânt, fiind

oferite informaţii cu privire la soluţia adoptată şi cu privire la principalele

motive ce fundamentează soluţia. În fiecare an, o atenţie sporită s-a acordat şi

evenimentelor de tipul „Uşi deschise”, ocazie cu care au fost invitaţi elevi şi

studenţi precum şi beneficiari ai actului de justiţie, acest fapt permiţând

participanţilor să-şi formeze o imagine de ansamblu asupra condiţiilor de muncă

ale magistraţilor şi personalului auxiliar şi a modului în care se desfăşoară

şedinţa de judecată. Procesul de informatizare a Tribunalului Constanţa şi a

instanţelor arondate, rezolvarea cu celeritate a petiţiilor constituie de asemenea

91

un factor de transparenţă şi eficienţă, în timp ce implementarea sistemului de

repartizare aleatorie a cauzelor are scopul să crească încrederea cetăţenilor în

actul de justiţie, prevenire a corupţiei in sistem şi garantarea independenţei

efective a sistemul judiciar.

Relaţia cu mass-media, în cadrul Tribunalului Constanta, este asigurată şi

coordonată de către Biroul de informare şi Relaţii Publice, ce îşi îndeplineşte

atribuţiile potrivit dispoziţiilor legale prevăzute de Legea nr.544/2001, privind

liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările

ulterioare, Ordonanţa Guvernului nr.27/2002, privind reglementarea activităţii

de soluţionare a petiţiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr.233/2002,

precum şi de Regulamentul de ordine interioară al instanţelor judecătoreşti.

În cadrul Biroul de Informare şi Relaţii Publice îşi desfăşoară activitatea

doi purtători de cuvânt pe probleme de legislaţie civilă şi penală, precum şi un

expert asistent în relaţii de comunicare, care este absolvent de studii juridice

superioare.

În anul 2009, prin activitatea Biroului de Informare şi Relaţii cu Publicul

al Tribunalului Constanţa s-a urmărit asigurarea unei bune relaţii cu jurnaliştii şi

publicul în general, pentru o corectă transmitere a informaţiilor privind

activitatea instanţei, în scopul creşterii gradului de încredere în justiţie la nivel

local.

De asemenea s-a urmărit asigurarea transparenţei activităţii instanţei în

limitele legale, manifestându-se deschidere pentru comunicarea informaţiilor de

interes public şi fiind acreditaţi noi jurnalişti.

Raporturile cu mass-media nu au înregistrat disfuncţii, conducerea

instanţei şi judecătorii delegaţi, împreuna cu expertul asistent, luând măsuri

pentru asigurarea accesului la informaţiile de interes general, cu respectarea

limitelor impuse de prevederile legale şi regulamentare.

A fost urmărită reflectarea activităţii instanţei în mass-media şi s-a

reacţionat în cazurile în care imaginea instanţei era prezentată în mod negativ,

92

prin intermediul conferinţelor şi comunicatelor de presă, articolelor, interviurilor

şi emisiunilor radio.

În anul 2009 purtătorii de cuvânt ai Tribunalul Constanta au asigurat

legătura cu toate aceste publicaţii, informaţiile fiind furnizate fie direct, fie prin

participarea directa a acestora în cadrul unor conferinţe de presă.

Au avut loc apariţii la posturi de radio sau televiziune, locale şi centrale,

precum TV Neptun, Antena 1, Constanţa TV, Radio Constanţa, Radio România

Actualităţi, Realitatea TV, pe teme privind situaţia infracţională sau furnizarea

de informaţii privind cauze intens mediatizate, pentru fiecare dintre acestea fiind

făcută menţiunea că sunt supuse căilor de atac. Nu s-au formulat puncte de

vedere în replică. De asemenea, au avut loc întâlniri cu presa scrisă şi cea audio-

vizuală ce priveau starea justiţiei, în raport de măsurile de protest ale

magistraţilor iniţiate în toamna anului 2009.

La Tribunalul Constanţa, în cursul anului 2009, nu au fost semnalate şi

înregistrate probleme vizând relaţia cu mass-media. În cursul perioadei de

referinţă, au fost înregistrate 276 de cereri privind comunicarea de informaţii

publice, dintre care 232 au fost admise şi 44 respinse, cele din urmă pe

considerente privind protecţia unor date cu caracter personal, decurgând din

nepublicitatea şedinţei de judecată şi specificul unor cauze penale sau

comerciale.

Astfel de cereri au fost formulate din partea jurnaliştilor, a persoanelor

fizice şi juridice (organisme nonguvernamentale), din care un număr de 268

pentru consultarea unor dosare ori comunicarea de soluţii pronunţate, iar pentru

informări şi comunicări de indici statistici un număr de 8 solicitări.

Ca şi în anii anteriori, mass-media este preocupată de anumite dosare

aflate pe rolul instanţei, cel mai adesea având ca obiect cauze penale, concluzie

ce rezultă din obiectul cererilor adresate Biroului de informare şi Relaţii Publice.

În cuprinsul articolelor publicate în presa locală se constată tendinţa de a

se aduce în atenţia opiniei publice a unor cazuri aflate în desfăşurare pe rolul

93

instanţei, apreciate de semnatarii articolelor ca fiind de interes public, prioritate

având cauzele cu caracter penal.

De altfel, în urma acreditărilor acordate, în sălile de judecată sunt prezenţi

jurnalişti, la termenele când sunt soluţionate astfel de cauze, jurnalişti ce

prezintă în articolele realizate propria percepţie asupra modului de desfăşurare a


Prezentarea realizată de jurnalişti creează premisele indicării unor aspecte

nu tocmai conforme cu adevărul judiciar şi instituţiile procesuale, mai ales că

reprezentanţii mass-media nu cunosc întotdeauna instrumentele judiciare

specifice.

Interesul mass-mediei pentru modul de organizare şi funcţionare a

activităţii instanţei este redus, nefiind înregistrată în acest sens nicio informare,

aspect ce poate conduce la crearea unei imagini negative asupra activităţii

judecătoreşti, impunându-se o continuă îmbunătăţire a raporturilor cu mijloacele

de comunicare în masă, inclusiv prin intermediul programelor de formare

continuă centralizată sau descentralizată, cu participarea jurnaliştilor.

Sub aspectul modului de aplicare a Legii nr. 677/2001, Tribunalul

Constanţa nu s-a confruntat cu exercitarea drepturilor stabilite în Capitolul IV

(dreptul de acces la date, dreptul de intervenţie, dreptul de opoziţie, informarea

persoanei vizate), iar pe rolul instanţelor nu au fost înregistrate litigii având ca

obiect apărarea drepturilor garantate de lege, care să fi fost încălcate în

procedura prelucrării datelor cu caracter personal.

La nivelul Tribunalului Constanţa s-au luat măsuri tehnice şi

organizatorice de a se asigura protecţia persoanelor din perspectiva prelucrării

datelor cu caracter personal şi în acord cu cerinţele minime de securitate

reglementate în cele 2 acte normative, respectiv Legea nr.677/2001 şi Ordinul

nr.52/2002 .

Pe rolul instanţelor nu sunt înregistrate litigii având ca obiect apărarea

drepturilor garantate de Legea nr. 677/2001, cu modificările şi completările

94

ulterioare, drepturi încălcate în procedura prelucrării datelor cu caracter

personal.

Ca urmare a informatizării activităţilor desfăşurate în cadrul instanţelor,

în prelucrarea automată a datelor s-au luat măsuri ca fiecare utilizator să fie

identificat de contul său de lucru, stabilit de informatician, iar accesul la

computerul de lucru să fie permis acestuia de o parolă proprie, cu care se

autentifică.

Ca urmare a introducerii în exploatare a aplicaţiei ECRIS _CDMS

(circuitul documentelor şi dosarelor în cadrul instanţelor), accesul la baza de

date de pe serverele instanţelor s-a personalizat printr-un cont de utilizator şi

parolă, care este schimbată periodic de către utilizator prin permisiunile care i se

dau.

Accesul la baza de date ECRIS prin cont utilizator şi parolă se face după

ce, în prealabil, se dă contul şi parola PC-ului folosit ca staţie de lucru în reţeaua

instanţei.

Accesul la bazele de date de pe serverele instanţelor este limitat de

permisiunile operatorilor interni.

Copiile de siguranţă ale înregistrărilor de şedinţă şi ale bazelor de date

sunt stocate pe suport magnetic – CD, DVD, TAPE - şi păstrate în locaţii

separate.

Staţiile de lucru (calculatoarele personale ) şi serverele sunt ţinute în

încăperi cu acces restricţionat, iar după terminarea programului cu publicul

sunt încuiate.

Operatorilor de PC-uri le este interzisă folosirea de programe si fişiere

care provin din surse externe instanţelor pentru a preveni infestări cu viruşi.

Asigurarea protecţiei şi securităţii datelor cu caracter general şi, implicit,

a celor cu caracter personal prin instalarea de programe antiviruşi.

Aşa cum rezultă din „Fişa postului”, una din atribuţiile specifice biroului

resurse umane este de a gestiona carnetele de muncă ale personalului auxiliar de

95

specialitate şi conex, ale funcţionarilor publici şi personalului contractual din

cadrul Tribunalului Constanţa şi al Judecătoriilor Constanţa, Medgidia,

Mangalia, Hârşova şi Băneasa, cu dosarele de personal ale acestora.

Atât carnetele de muncă, cât şi dosarele de personal, fişele de evaluare

profesională, precum şi corespondenţa aferentă compartimentului resurse umane

sunt păstrate în dulapuri metalice asigurate.

Notificările F1 şi F2 înaintate Autorităţii Naţionale de Supraveghere a

Prelucrării Datelor cu Caracter Personal au fost înscrise în evidenţele autorităţii

de supraveghere sub nr.5530, respectiv 4143. Documentele, lucrările şi actele

care conţin date cu caracter personal emanate de Tribunalul Constanţa poartă

numerele sus menţionate.

Activitatea desfăşurată de instanţele de judecată este o activitate

preponderent publică, astfel că documentele, lucrările şi actele procedurale

emanate de la instanţă au, de asemene, caracter public.

Tribunalul Constanţa nu a efectuat transferuri de date în străinătate în

condiţiile art. 29 alin. 5 din Legea nr. 677/2001.

Nu au fost înregistrate plângeri ori sesizări şi, ca urmare, instanţa nu a

fost supusă nici unei proceduri de investigare de către Autoritatea Naţională de

Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

3.7. Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor

în format electronic şi participarea la Jurindex

În pagina Tribunalului Constanţa găzduită de portalul instanţelor realizat

de Ministerul Justiţiei se regăsesc publicate următoarele informaţii

(http://portal.just.ro):

- actele normative ce reglementează organizarea şi funcţionarea

tribunalului;

96

- structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de

funcţionare, programul de audienţe al Tribunalului Constanţa;

- numele şi prenumele persoanelor din conducerea Tribunalului

Constanţa şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor

publice;

- coordonatele de contact ale Tribunalului Constanţa;

- lista cuprinzând documentele de interes public;

- lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate,

potrivit legii;

- modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau instituţiei publice în

situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de

acces la informaţiile de interes public solicitate;

În acest domeniu al comunicării remarcăm o anumită îmbunătăţire, deşi

rezultatele dorite presupun eforturi mai mari pentru anul care urmează, în sensul

implementării dispoziţiilor art.265 din Regulamentul de ordine interioară al

instanţelor judecătoreşti, privitoare la publicarea de portalul instanţelor a

hotărârilor relevante sub aspectul problemelor de drept soluţionate, pe domenii

de interes, o asemenea măsură fiind menită a asigura nu numai unificarea

practicii judiciare, ci şi buna informare a cetăţenilor.

În a doua jumătate a anului 2009, la Tribunalul Constanţa s-a început

implementarea programului de stocare a documentelor în format electronic, prin

asigurarea bazei materiale –calculatoare şi scannere instalate la secţiile instanţei

– şi apoi prin verificarea funcţionării programului informatic aferent.

Până la finele anului 2009 nu s-a început activitatea efectivă de stocare a

documentelor în format electronic, atât ca urmare a unor deficienţe ale

funcţionării programului informatic, cât şi ca urmare a lipsei personalului care să

opereze această stocare .

97

Jurindex este un serviciu gratuit, care-şi propune să ofere accesul liber la

hotărârile judecătoreşti pronunţate de instanţe. Jurindex se află sub egida

Consiliului Superior al Magistraturii .

Punerea la dispoziţia publicului a tuturor documentelor produse de

sistemul judiciar în exercitarea procesului de înfăptuire a justiţiei reprezintă un

instrument fundamental pentru dezvoltarea dreptului la informare, care este un

principiu de baza al democraţiei.

În cursul anului 2009 Tribunalul Constanţa nu a fost inclus în programul

de publicare a hotărârilor judecătoreşti, acesta fiind derulat în prezent numai la

nivelul curţilor de apel .

3.8. Asigurarea accesului liber la justiţie

Accesul liber la justiţie este consacrat atât în Convenţia Europeană a

Drepturilor Omului, cât şi în Declaraţia Universală a Drepturilor Omului şi

Pactul Internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, prin aceasta

înţelegându-se că orice persoană are posibilitatea de a se adresa justiţiei pentru

apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime, fără nici un fel de

îngrădire.

Asigurarea liberului acces la justiţie s-a realizat, în primul rând, prin

informarea justiţiabililor cu privire la procedura judiciară, modul de funcţionare

a instanţei şi programul de lucru cu publicul, informaţiile fiind disponibile atât la

avizierul instanţei şi alte locuri accesibile, cât şi pe portalul instanţei.

De asemenea, soluţiile pronunţate au putut fi verificate prin accesarea

portalului instaţei, astfel încât să se evite deplasarea la sediul instanţei. Pentru

cei aflaţi la sediul instanţei, în anul 2009 au fost instalate „infochioşcurile”, care

permit accesarea portalului instanţei pentru aflarea de date privind stadiul

dosarului, soluţiile dispuse în cauze.

98

În al doilea rând, accesul liber la justiţie a fost îmbunătăţit prin aplicarea

dispoziţiilor art. 74 Cod de procedură civilă şi art. 173 Cod de procedură penală,

referitoare la acordarea asistenţei juridice, precum şi prin aplicarea prevederilor

Legii nr. 211/2004, privind protecţia victimelor infracţiunilor şi acordarea de

compensaţii băneşti acestora.

In cursul anului 2009 au fost înregistrate doar 3 cauze de acordare a

asistentei juridice formulate în temeiul prevederilor Legii nr. 211/2004 privind

protecţia victimelor infracţiunilor si acordarea de compensaţii băneşti acestora,

soluţionate la acest moment. Numărul s-a menţinut constant în raport de anul

precedent. Nu au fost înregistrate cauze referitoare la acordarea compensaţiilor

financiare victimelor infracţiunilor.

S-a constatat o creştere a cererilor a asistenţă judiciară, formulate fie sub

forma scutirii/eşalonării/reducerii taxei de timbru datorate, fie sub forma

desemnării unui apărător din oficiu. Marea majoritate a acestor cereri au fost

soluţionate în mod favorabil în special pentru persoane aflate în stare de

detenţie, chiar si după apariţia OUG nr.51/2008 care a impus condiţii de formă

si de fond mai riguroase pentru admiterea unei astfel de cereri.

Accesul liber la justiţie se realizează prin aplicarea corespunzătoare a

complexului de dispoziţii legale în această materie, plecând de la înregistrarea

cererilor de sesizare a instanţei , ori a căilor de atac, asigurarea apărării, analiza

reală a probelor, până la judecarea fondului cauzelor .

Cu privire la acest aspect, se poate constata din datele statistice că

ponderea hotărârilor desfiinţate/casate cu trimitere spre rejudecare pentru

motivul că trebuia judecat fondul litigiului, este foarte redusă, concluzia fiind

că accesul la justiţie este asigurat în mod complet .

Totodată, se constată că în practica judiciară instanţele au dat eficienţă

dispoziţiilor art.2781 alin.2 Cod procedură penală, care consacră dreptul

persoanei vătămate de a formula plângere direct la judecător, împotriva

soluţiilor de netrimitere în judecată dispuse de procuror.

99

3.9 Aspecte privind evaluarea si răspunderea

disciplinară a personalului instanţei

Evaluarea si dezvoltarea organizaţională se raportează una la cealaltă în

sensul că în urma unor rezultate nesatisfăcătoare ale evaluări personalului dintr-

o organizaţie se poate hotărî întreprinderea de acţiuni în sensul instruirii

acestuia, al dezvoltări capacitaţilor sale manageriale. Evaluarea indivizilor din

punct de vedere al performanţei activităţii lor profesionale presupune o anumită

calitate a judecaţii manageriale, care aşează o mare responsabilitate pe umerii

managerilor implicaţi. Este o sarcină pe cat de delicată, pe atât de complexă.

La nivelul preşedintelui de instanţă evaluarea personalului devine o

adevărată provocare când instanţa respectivă are un număr mare de judecători si

peste 100 de posturi de personal auxiliar de specialitate aşa cum este Tribunalul

Constanta. In atare situaţie strângerea informaţiilor relevante despre activitatea

profesională a întregului personal pe toate canalele posibile în primul rând de la

vicepreşedinţi preşedinţilor de secţie, grefieri şefi de secţie si primul grefier este

esenţială pentru o evaluare corespunzătoare a competentei si performanţei

profesionale.

La Tribunal, în anul 2008 a avut loc prima evaluarea judecătorilor în baza

HCSM nr. 676/2007 activitatea comisiei constituită în acest scop fiind una

complexă si laborioasă. Au fost cu mici excepţii intervievaţi aproape toţi

judecătorii, sau consultat evidenţele instanţei, actele de control precum si sute de

hotărârii judecătoreşti pronunţate de judecătorii tribunalului, completându-se

fişe de evaluare deosebit de complexe astfel cum prevede regulamentul (au fost

avute în vedere calităţi precum operativitatea în soluţionarea cauzelor, calitatea

redactării hotărârilor, conduita în timpul şedinţei de judecată, argumentaţia clară

si legală, respectarea standardelor de conduită, participarea la programul de

formare profesională, valorificarea jurisprudenţei CEDO)

100

De un real folos au fost si informaţiile furnizate de preşedinţii de secţie

care au un contact direct cu judecătorii în colective restrânse de 10-12 persoane,

dar si informaţiile culese ex propriis sensibus de membrii comisiei care au

asistat judecătorii în şedinţe de judecată si a purtat discuţii cu cei evaluaţi.

Calificativele acordate nu au fost contestate de judecători, considerându-se că

evaluarea a fost obiectivă si corectă.

Activitatea de evaluare nu a luat însă sfârşit, un alt ciclu de evaluare

urmând a începe pentru viitoarea perioadă de trei ani, sens în care membrii

comisiei trebuie să pregătească materialele necesare întocmirii procesului verbal

anual prevăzut de art. 13 din HCSM nr.676/2007 care cuprinde date privind

calitatea si eficienta activităţii date referitoare la integritatea si la formarea

profesională continuă.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de execuţie, evaluarea este făcută

anual de conducătorul instanţei în baza art. 74 din Legea nr.567/2004 prin

acordarea de calificative, cu respectarea metodologiei aprobată prin Ordinul

Ministrului Justiţiei nr. 39/c/2001. Calificativele sunt acordate de grefierul şef

sau de o persoană desemnată de preşedintele instanţei (de regulă preşedintele de

secţie pentru personalul auxiliar al secţiilor sau vicepreşedinţi pentru personal

din afara secţiilor), precum si de angajat care se autoevaluează. Preşedintele

instanţei decide asupra calificativelor finale, ţinând seama de cele trei evaluări si

de rezultatele de ansamblu ale compartimentului, eliminând valorile extreme

dintre calificativele acordate pentru fiecare criteriu de evaluare. Această

activitate are loc de regulă la începutul anului pentru anul anterior, presupunând

de asemenea o procedură laborioasă de colectare a informaţiilor relevante si

având o deosebită importanţă pentru cariera profesională a persoanei. Criteriile

de evaluare au în vedere gradul de îndeplinire a standardelor de performanţă,

asumarea responsabilităţii, adecvarea la complexitatea muncii, iniţiative si

creativitatea.

101

În activitatea de evaluare a personalului din cadrul Tribunalul Constanta,

preşedintele instanţei precum si celelalte persoane implicate în acest proces vor

urmări să evalueze performanţa reală a angajaţilor să definească ideea de

îmbunătăţire a activităţii pe post, să identifice problemele aferente posturilor să

amelioreze comunicarea dintre conducere si angajaţi, să furnizeze angajatului

feedback în legătură cu performanţa sa pe post, să identifice potenţialul de

performanţă, posibilităţile de promovare sau transfer si să identifice necesarul de

instruire si perfecţionare profesională.

Procesul de evaluare va fi utilizat si ca bază pentru sistemul de

recompensare a personalului auxiliar în funcţie de contribuţia adusă de acesta

categorie profesională la îndeplinirea obiectivelor instanţei si pentru a-l motiva

pe angajaţi la nivelul individual.

În general se poate aprecia că a existat un climat optim în fiecare instanţă,

iar judecătorii şi-au respectat statutul legal încadrându-se în normele

deontologiei profesionale.

Din păcate ca efect al neîndeplinirii unor obligaţii profesionale a fost

iniţiată procedura disciplinară faţă de trei judecători (doi de la Judecătoria

Constanţa şi unul de la Tribunalul Constanţa) cercetarea administrativă fiind

efectuată de corpul de Inspecţie din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

3.10.Concluzii privind progresele înregistrate precum si vulnerabilităţile

identificate si masurile de remediere a acestora

Sporirea eficientei actului de justiţie, reducerea duratei procedurilor şi

asigurarea unui termen rezonabil de solutionare a cauzelor au reprezentat

permanent obiectul preocupării magistraţilor, s-au concretizat în dispoziţii legale

care impun soluţionarea unor tipuri de litigii într-un termen urgent ori cu

celeritate, astfel de obiective fiind asumate şi prin diferite angajamente politice,

102

în contextul integrării sistemului judiciar român în sistemul de justiţie al Uniunii

Europene .

Una din deficienţele relevate în mod constant în rapoartele de activitate

ale Tribunalului Constanţa şi judecătoriilor din circumscripţia teritorială a

acestuia o constituie durata excesivă a procedurii de judecată în anumite

categorii de cauze, respectiv în acele cauze –de regulă civile –în care se impune

efectuarea unor expertize judiciare.

Numărul insuficient al experţilor aflaţi în evidenţele birourilor locale de

expertiză, în special în materie topografică si rezistenţă în construcţii si în

consecinţă efectuarea cu mare întârziere a lucrărilor repartizate, a condus la

nesoluţionarea unor cauze într-un termen rezonabil.

De asemenea, aceleaşi greutăţi în soluţionarea cauzelor sunt întâmpinate

şi în materia acţiunilor în pretenţii în care se administrează proba cu expertiza

maritimă, a cărei întocmire presupune acordarea unui număr foarte mare de

termene, situaţie care se datorează declinărilor succesive de competenţă din

partea experţilor, cu consecinţa înlocuirii lor prin tragere la sorţi.

Pentru înlăturarea acestei situaţii, care se reflectă negativ în activitatea

instanţei, şi care nu a putut fi înlăturată prin mijloacele instanţei, apreciem că se

impune intervenţia şi a Consiliului Superior al Magistraturii pe lângă Ministerul

Justiţiei pentru luarea unor măsuri ferme menite să rezolve situaţiile create

datorită numărului insuficient al experţilor tehnici topografi şi pentru susţinerea

în acest mod a eforturilor instanţei în scopul soluţionării într-un termen rezonabil

a dosarelor care implică administrarea unor astfel de probe.

Un alt aspect ce poate fi apreciat ca o vulnerabilitate în calitatea activităţii

de judecată îl reprezintă cel determinat de întârzierea procedurilor cu

străinătatea, in cauzele (de regulă) penale cu elemente de extraneitate,

comunicarea unor relaţii si efectuarea unor activităţi procesuale prin intermediul

103

comisiilor rogatorii realizându-se cu greutate si impietând asupra realizării


Totuşi, în această privinţă s-a constatat şi o îmbunătăţire a cooperării

internaţionale, existând cereri de acordare a asistenţei judiciare în materie penală

către state europene, soluţionate într-un interval de timp de 3-4 luni de la

expedierea directă a cererii traduse, termen pe care îl apreciem ca fiind rezonabil

în contextul dat .

O altă activitate procesuală îmbunătăţită din punct de vedere al termenului

de realizare o constituie citarea părţilor cu domiciliul într-un alt stat ; astfel

citaţii trimise prin scrisoare recomandată în state precum Turcia sau Germania

s-au îndeplinit şi s-au returnat într-un interval de timp de 3-4 săptămâni .

În materia diverselor proceduri judiciare cu element de extraneitate

trebuie pus în continuare accentul pe cunoaşterea cât mai aprofundată a

instrumentelor juridice de colaborare internaţională, a regulilor de realizare a

acestora, astfel încât să îndeplinească condiţiile impuse de legislaţia statului

solicitat (traducere acte în limba statului, forma unor anumite acte de

procedură), precum şi pe identificarea autorităţii judiciare competente din statul

solicitat , astfel încât să se adopte calea cea mai scurtă de adresare a cererii, cu

eliminarea verigilor intermediare care nu sunt obligatorii (cum ar fi Ministerul

Justiţiei ).

Pentru reducerea duratei procedurilor judiciare şi soluţionarea cauzelor

într-un termen rezonabil se impune ca întreg colectivul de judecători să

manifeste interes sporit pentru identificarea cauzelor care conduc la un număr

mare de dosare aflate pe rolul instanţei şi la depăşirea duratei rezonabile de

soluţionare a cauzelor şi pentru găsirea unor soluţii viabile şi eficiente pentru

remedierea acestora.

În orice caz, indiferent de motivele care conduc la întârzieri în

soluţionarea cauzelor, apreciem că judecătorul trebuie să depună toate eforturile

104

şi să adopte o strategie adaptată fiecărei cauze instrumentate , ceea ce presupune

ca acesta, încă de la primele termene de judecată, trebuie să culeagă toate

informaţiile necesare soluţionării cauzei într-un termen rezonabil (spre exemplu,

să stabilească în mod precis cadrul procesual, numărul şi calitatea părţilor,

obiectul acţiunii deduse judecăţii). Evident, o asemenea strategie impune o bună

comunicare cu părţile şi ceilalţi participanţi în proces, precum şi studiul temeinic

al dosarului încă înainte de primul termen de judecată .

O altă vulnerabilitate specifică întregului sistem judiciar din România, şi

care inevitabil se regăseşte şi în activitatea de judecată a instanţelor constănţene,

o reprezintă lipsa de uniformitate a jurisprudenţei în unele ramuri de drept,

fapt pentru care unificarea practicii judiciare trebuie sa constituie un obiectiv

prioritar al factorilor responsabili de înfăptuirea procesului de reforma în

domeniu.

Apreciem că este esenţial ca magistraţii să conştientizeze importanţa

unificării practicii judiciare, aceasta constituind o garanţie a imparţialităţii, a

independenţei judecătorului, dar şi o garanţie a procesului echitabil, a înfăptuirii

justiţiei ; în acest context, măsurile legislative, regulamentare şi organizatorice la

nivelul instanţelor, de unificare a practicii judiciare, trebuie tratate cu aceeaşi

atenţie cu care sunt examinate cauzele cu care sunt învestiţi judecătorii, aceştia

trebuind să-şi sporească eforturile şi în direcţia unor astfel de activităţi, cum sunt

cele de publicare a hotărârilor relevante pe site-ul instanţei, ori cele de

aprofundare a temelor de pregătire profesională dezbătute lunar .

Implicarea tuturor judecătorilor, dar în special a judecătorului desemnat

cu analiza practicii neunitareşi a preşedinţilor de secţii, a vicepreşedinţilor

instanţei, este esenţială în identificarea problemelor care au generat o practică

neunitară, în încercarea de a determina practici comune, de a organiza dezbateri

care să conducă la clarificarea sensului instituţiei de drept respective, de a oferi

trimiteri pertinente la legislaţie, la practica altor instanţe ori a organismelor ale

105

căror interpretări în drept sunt obligatorii –Curtea Constituţională, Înalta Curte

de Casaţie şi Justiţie în Secţii Unite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului,

Curtea de Justiţie a Comunităţilor Europene .

Deşi în cadrul şedinţelor de învăţământ profesional desfăşurate la

Tribunalul Constanţa au fost abordate acele probleme de drept care au generat o

practică judiciară neunitară, un minus la acest capitol îl constituie colaborarea cu

instanţele asupra cărora tribunalul exercită funcţia de control judiciar. Se impune

pe viitor dezvoltarea acestei colaborări, care nu poate fi decât benefică activităţii

de judecată, şi chiar reducerii încărcăturii de dosare pe judecător.

De asemenea, în scopul atingerii aceluiaşi obiectiv, se impune ca

referatele de învăţământ profesional întocmite la nivelul Tribunalului si Curţii de

Apel Constanta, împreună cu hotărâri judecătoreşti relevante, sa fie comunicate

tuturor instanţelor din raza de competenta, atâta timp cât prin acestea se da o

rezolvare unor probleme de drept, ele putând constitui un îndrumar pentru

asigurarea unei practici unitare.

Măsurile propuse sunt de natură să permită judecătorilor aprofundarea

problematicii specifice şi o implicare activă în dezbaterile organizate pe marginea

problemelor de drept care au primit o soluţionare diferită.

Pentru îmbunătăţirea calităţii actului de justiţie, judecătorii instanţei

trebuie să manifeste în continuare o atenţie sporită în privinţa redactării

hotărârilor în termenul prevăzut de lege şi să acorde importanţa cuvenită

motivării soluţiilor pronunţate în fond, apel si recurs, în conformitate cu

exigenţele impuse de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

Motivarea soluţiei de către instanţa de judecată constituie o îndatorire care

înlătură orice aspect discreţionar în realizarea justiţiei, dând posibilitatea părţilor

din proces şi opiniei publice să-şi formeze convingerea cu privire la legalitatea şi

temeinicia soluţiei adoptate, iar instanţelor de apel şi recurs, elementele necesare

106

pentru exercitarea controlului judecătoresc, aceasta reprezentând şi unul dintre

mijloacele de îmbunătăţire a imaginii publice a justiţiei.

Pe lângă hotărârile judecătoreşti care cuprind o motivare corectă şi

completă, în fapt şi în drept, în practică se constată şi existenţa unor hotărâri care

nu corespund cerinţelor legii.

Deşi în ultimii ani s-a constatat o îmbunătăţire a calităţii redactărilor, în

anumite cazuri încă mai persistă o preocupare redusă pentru argumentaţia

juridică, structura hotărârilor, stilul exprimării si analiza situaţiei deduse

judecăţii, ceea ce da naştere la motivări sumare, echivoce sau chiar inexistente,

cu consecinţa infirmării lor în căile de atac, ori cu consecinţa generării de noi

cauze-contestaţii la executare, cereri de îndreptare a omisiunilor, lămurirea

dispozitivului, etc..

Particularizând la nivelul secţiei comerciale si de contecios administrativ,

una din cauzele frecvente ale amânării dosarelor o reprezintă nelegala citare a

părţilor datorată schimbării domiciliului sau sediului acestora , fapt care impune

emiterea unor adrese către administratorii bazelor de date (Oficiul Registrului

Comerţului de pe lângă Tribunalul Constanţa şi Serviciul Public Judeţean de

Evidenţă Informatizată a Persoanei din cadrul Consiliului Judeţean Constanţa) în

vederea stabilirii noii adrese a participantului în proces.

În cursul anului 2007 între Secţia Comercială, Contencios Administrativ

şi Fiscal a Tribunalului Constanţa şi Oficiul Naţional al Registrului Comerţului

s-a încheiat un protocol având ca obiect permiterea pe termen nelimitat şi în

mod gratuit a personalului instanţei la baza de date RECOM ONLINE privind

datele înscrise în registrul comerţului.

Pentru anul 2010, se impune colaborarea cu conducerea Consiliului

Judeţean Constanţa în vederea permiterii accesului la baza de date a instituţiei în

vederea verificării datelor personale ale persoanelor fizice, cu asigurarea

confidenţialităţii acestora, potrivit legii.

107

Având în vedere volumul de activitate evidenţiat statistic, numărul

judecătorilor şi al completelor specializate în materia contenciosului

administrativ precum şi specificul activităţii desfăşurate de către aceştia, se

impune efectuarea demersurilor necesare creării fie a unei secţii distincte de

contencios administrativ în cadrul Tribunalului Constanţa, fie a unei secţii mixte

de contencios administrativ, litigii de muncă şi asigurări sociale ; crearea unei

asemenea secţii presupune şi finanţarea unui post suplimentar de preşedinte de

secţie , mărindu-se astfel numărul de membri ai viitoarei secţii dar şi capacitatea

ei de a gestiona eficient un număr din ce în ce mai mare de dosare complexe .

Tot ca o vulnerabilitate cu implicaţii asupra calităţii activităţii instanţei o

reprezintă şi neocuparea posturilor privind funcţiile de conducere, acestea

constituind o premisă favorabilă îndeplinirii programelor şi exercitării

prerogativelor. În acest sens, este de remarcat că pe parcursul unui mandat,

conducerea tribunalului nu a reuşit să convingă pe nici unul dintre judecătorii

secţiei comerciale şi de contencios administrativ pentru ocuparea funcţiei de

preşedinte de secţie, conducerea acestei secţii fiind exercitată sporadic, cu

delegaţie de mai mulţi judecători, iar ulterior, funcţia a rămas vacantă până în

prezent.

Vacanţa acestei funcţii a afectat în mare măsură activitatea secţiei

comercială şi de contencios administrativă din punct de vedere organizatoric

ceea ce a impus implicarea tuturor judecătorilor acestei secţii în adoptarea unor

măsuri necesare bunei funcţionări care au vizat planificarea şedinţelor,

planificarea de permanenţă şi a serviciului la Oficiul Registrului Comerţului cât

şi organizarea administrativă a secţiei privind delegarea judecătorilor pe

compartimente, repartizarea personalului auxiliar.

De asemenea, ca urmare a expirării mandatului au fost vacante şi posturile

de preşedinte la Judecătoria Mangalia şi respectiv de vicepreşedinte şi

preşedinţii de secţie la Judecătoria Constanţa.

108

Din perspectiva managementului instanţei, o atenţie deosebită trebuie

acordată necesităţii ocupării funcţiilor de conducere vacante, la nivelul

judecătoriilor, cât şi la nivelul secţiei comerciale şi de contencios administrativ a

Tribunalului Constanţa. Pentru realizarea acestui obiectiv, preşedintele trebuie

să se implice în mod activ pentru a închega o echipă de conducere din rândul

judecătorilor cu experienţă, motivată de satisfacţia lucrului bine făcut, prin

crearea unul climat de încredere, profesionalism, stimularea creativităţii, de

asumare a răspunderii, în contextul stabiliri unor sarcini clare pentru fiecare

nivel de decizie, în condiţii de transparenţă, obiectivitate şi disciplină

managerială.

109

CAPITOLUL IV

GESTIONAREA RESURSELOR UMANE

4.1. Resursele umane aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Acoperirea schemelor de funcţionare cu numărul de judecători şi de

personal auxiliar de specialitate a constituit şi constituie ca şi în anii anteriori un

obiectiv major de preocupare realizat în bună parte cu sprijinul Consiliului

Superior al Magistraturii, ceea ce a permis o mai bună organizare a activităţii de

judecată, cu efecte notabile în calitatea şi celeritatea proceselor.

Personalul este o resursă esenţială, componentă indispensabilă

funcţionării instanţei, iar fără resursa umană instanţa nu se poate dezvolta. Cu

cât personalul instanţei este mai numeros şi bine pregătit, creşte calitatea

activităţilor unei instanţe, deoarece instanţele sunt formate în primul rând din

oameni.

Din punct de vedere al personalului, Tribunalul Constanţa are în prezent

157 posturi, din care 145 ocupate şi 9 vacante. Pe categorii de personal,

structura resurselor umane ale tribunalului se prezintă astfel: 48 posturi de

judecători, din care: 42 ocupate şi 4 vacante; 52 posturi grefier din care 46

ocupate şi 5 vacante; 8 posturi grefier arhivar din care 7ocupate şi un post

vacant; un post de grefier statistician vacant; un post aprod ocupat; 6 posturi

specialişti IT, din care 5 ocupate şi un post vacant; 4 posturi de asistenţi

judiciari ocupate; 6 posturi de personal contractual ocupate; 11 posturi

funcţionari publici ocupate; 10 posturi consilier de reintegrare ocupate; 4

posturi de şofer ocupate. În acest context al analizei este de menţionat faptul că

110

din totalul de 48 posturi de judecător care apar ca fiind ocupate la Tribunalul

Constanţa, doar 36 de posturi sunt efectiv ocupate, restul fiind cazuri de

concedii pentru creşterea copilului. Aceeaşi situaţie se evidenţiază şi la nivelul

personalului auxiliar şi conex, unde sunt efectiv prezenţi 46 de grefieri; 4

specialişti IT, 9 consilieri de reintegrare şi 10 funcţionari publici.

Diferenţele practice existente între posturile de judecători din organigramă

şi cele efectiv ocupate sunt justificate de faptul că cele cinci posturi de

conducere, preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie comercială şi

respectiv maritim fluvială sunt vacante (acest ultim post fiind ocupat prin

delegare) iar un judecător cu grad de Tribunal ocupă în prezent pentru un

mandat de trei ani funcţia de preşedinte la Judecătoria Hârşova.

Instanţele din circumscripţia Tribunalului Constanţa au în schemă 80

posturi de judecători, din care 53 Judecătoria Constanţa, 16 Judecătoria

Medgidia, 9 Judecătoria Mangalia şi 2 posturi Judecătoria Hârşova; 100 posturi

de grefier, din care 13 sunt vacante, 13 posturi de grefier arhivar din care 12

posturi sunt ocupate şi un post vacant, 7 agenţi procedurali, 4 posturi de şofer şi

10 posturi personal contractual.

4.2. Resursele materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul 2009

Administrarea instanţei trebuie să asigure judecătorilor condiţii pentru

înfăptuirea justiţiei şi în acest context reprezintă o problemă de organizare, o

stare de spirit.

Calitatea de ordonator terţiar de credite şi exercitarea atribuţiilor

conducerii generale implică din partea conducerii Tribunalului Constanţa o

preocupare permanentă privind în special asigurarea condiţiilor materiale şi a

dotărilor la toate instanţele. În acest sens este de menţionat faptul că în

noiembrie 2003, au fost definitivate lucrările de reparaţii capitale la sediul

111

Tribunalului Constanţa din str. Traian nr. 31, în septembrie 2005 a intrat în

funcţiune noua construcţie a Palatului de Justiţie, iar la 27 februarie 2007 au fost

finalizate şi lucrările de reparaţii capitale la Judecătoria Constanţa. Întreaga

concepţie a amenajării acestor sedii a pornit de la necesitatea organizării mai

eficiente a instanţelor, reuşindu-se gruparea pe anumite nivele a

compartimentelor cu publicul (este vorba de arhivele curente, registratură, biroul

de aplicare a apostilei, biroul avocaţilor) şi a celor 14 săli de şedinţă de

judecată, restul nivelelor unde sunt birouri, bibliotecă şi sălile de consiliu, fiind

destinate în exclusivitate personalului acestor instanţe: judecători, grefieri,

funcţionari publici şi personal contractual.

Odată cu edificarea şi respectiv repararea şi modernizarea acestor locaţii

au fost rezolvate şi problemele legate de lipsa de mobilier, aceste clădiri fiind

dotate cu mobilier nou precum şi cu mijloace de comunicare, toate aceste sedii

fiind dotate cu linii telefonice exterioare şi numere de fax, iar o parte a sălilor de

şedinţă au fost dotate cu echipamente de înregistrare a dezbaterilor. Avantajul

edificării acestor noi sedii rezidă şi din faptul că în cadrul acestora s-a reuşit

separarea serviciilor de lucru cu publicul pentru fiecare secţie şi a permis în

mare parte amenajarea arhivei vechi în cadrul acestor spaţii. De asemenea, în

cadrul acestor sedii au fost amenajate spaţii de deţinere pentru cei aduşi la

judecată, spaţii aflate în subsolul clădirii, care corespund normelor europene în

materie privind accesul separat în sala de judecată, din punct de vedere al

separării unor categorii de deţinuţi, al asigurării condiţiilor de siguranţă şi al

respectării dreptului la apărare prin amenajarea unor încăperi în care deţinuţii

pot lua legătura cu apărătorii lor, precum şi în privinţa condiţiilor igienico

sanitare.

Deşi amenajarea noului sediu al Palatului de Justiţie (proiectat iniţial ca

sediu de judecătorie) a pornit de la necesitatea organizării mai eficiente a

activităţii, se constată că cele 6 săli de şedinţă care deservesc Curtea de Apel şi

două dintre secţiile Tribunalului, nu mai asigură desfăşurarea optimă a

112

activităţii celor două instanţei, şedinţele de judecată ale Secţiei Civile a

Tribunalului Constanţa în materia fondurilor impunându-se a se desfăşura de la

orele 13.00. Aceeaşi situaţie se regăseşte şi la Judecătoria Constanţa, cele 4 săli

de şedinţă dovedindu-se insuficiente în raport cu volumul cauzelor înregistrate şi

numărul completelor de judecată.

Cât priveşte celelalte judecătorii din circumscripţia Tribunalului

Constanţa, toate cele 4 judecătorii au sedii separate, cu precizare că Judecătoria

Mangalia funcţionează în acelaşi sediul cu Parchetul de pe lângă Judecătoria

Mangalia.

Insuficienţa sălilor de şedinţă din cadrul Judecătoriei Constanţa şi

existenţa în imediata vecinătate a acestei locaţii a unui teren liber, precum şi

dorinţa proprietarilor acestui teren de a înstrăina acest imobil, Ministerului

Justiţie a determinat conducerea Curţi de Apel şi a Tribunalului Constanţa să

demareze procedurile de achiziţionare a acestui teren, pentru edificarea unui nou

corp de clădire, alipit celui existent, procedura de achiziţie fiind în prezent

suspendată din lipsa fondurilor băneşti care trebuiau alocate de la buget.

Starea tehnică actuală a Judecătoriei Medgidia a impus includerea acestei

clădiri în programul de reparaţii capitale încă din anul 2002, la acest moment

reuşindu-se a se obţine autorizaţia de construire. Lipsa de siguranţă în

exploatarea acestei clădiri impune demararea de urgenţă a procedurii de

închiriere a unui nou spaţiu în vederea mutării activităţii acestei instanţe în

locaţia respectivă, cu condiţia obţinerii în prealabil a fondurilor băneşti necesare

demarării acestei proceduri.

Spaţiul în care îşi are sediul Judecătoria Mangalia este transmis în

administrarea Tribunalului Constanţa de către Consiliul Local Mangalia

conform Protocolului nr.7683/1993 a Hotărârii de atribuire a clădirii nr.

45/1993 şi de atribuire a terenului aferent nr. 43/1994. Cu privire la starea

tehnică a imobilului este necesară repararea acoperişului clădirii, precum şi

executarea unor lucrări de igienizare a întregului corp de clădire, pe interior şi

113

exterior, de modernizare a centralei termice şi de racordare a spaţiului în care

este depozitată arhiva la sistemul termic.

Deşi sediul Judecătoriei Băneasa a fost recepţionat încă din anul 2001,

nici până în prezent această instanţă nu a intrat în funcţiune, fiind efectuate, de la

acel moment şi până în prezent, cheltuieli în legătură cu conservarea acestui

edificiu. În legătură cu această locaţie trebuie făcută menţiunea că, deşi la

recepţia clădirii s-a recomandat efectuarea unor lucrări de sistematizare pe

verticală şi orizontală, lipsa fondurilor a făcut imposibilă realizarea acestor

lucrări, fapt ce a condus în timp la infiltraţii de apă cu consecinţe grave aspra

structurii de rezistenţă a clădirii, iar lipsa de fermitate şi de asumare a

răspunderii din parte factorilor de decizie din Ministerul Justiţiei conduce la

perpetuare acestei situaţii. De aceea, consider că se impune realizarea de urgenţă

a unor întâlniri între conducerea Curţii de Apel a Tribunalului Constanţa şi

reprezentanţi ai Ministerului Justiţie în vederea găsirii unor soluţii şi luarea

măsurilor care se impun în vederea remedierii acestei situaţii, urmând a se face

în continuare demersuri pentru dare în funcţiune a acestei instanţe, ceea ce ar

conduce la degrevarea în mare măsură a activităţii Judecătoriei Medgidia.

Cât priveşte Judecătoria Hârşova, arătăm faptul că, în prezent, aceasta

beneficiază de un spaţiu generos, atât din punct de vedere al birourilor şi sălilor

de şedinţă existente, cât şi din punct de vedere al dotărilor.

Tribunalul Constanţa este o unitate bugetară finanţată de la bugetul

statului prin Curtea de Apel Constanţa.

Astfel, în anul 2009 au fost alocate credite bugetare în sumă de

24.400.653 lei din care s-au efectuat plăţi nete de casă de 24.365.318 lei din

totalul cheltuielilor de 25.243.608 lei RON.

Planul de plăţi a fost realizat în procent de 99,85% faţă de creditele

alocate şi de 96,52% faţă de cheltuielile efective.

114

Aspectele mai relevante ale execuţiei bugetare se referă la ponderea

plăţilor pe titlu de cheltuieli care la capitolul cheltuieli de personal reprezintă

84,19% din total, situaţia defalcată a cheltuielilor fiind relevată în anexă.

În legătură cu acest capitol este de menţionat faptul că creditele bugetare

alocate s-au dovedit insuficiente în raport cu nevoile financiare ale instanţei.

În anul 2008 ca si în anul 2009 cu toate rectificările bugetare efectuate,

creditele deschise nu au reflectat propunerile tribunalului pentru fundamentarea

proiectului de buget în special la titlul bunuri si servicii si active nefinanciare.

Astfel, deşi aprobat bugetul în valoare de 3.225.000 lei, pentru bunuri şi

serviciu în luna martie 2009, acesta a fost rectificat în luna aprilie la 2.915.000

lei, iar pe primul trimestru a fost o deschidere de 875.200 lei din care s-au

achitat toate onorariile restante pentru avocaţii din oficiu .

Pentru luna aprilie nu a fost făcută nici o deschidere, fapt ce a determinat

suspendarea serviciilor de comunicare a actelor procedurale prin poştă care a

refuzat prestarea serviciilor, opunând neplata acestora cu consecinţa

neexpedierii citaţiilor şi a celorlalte acte de procedură ceea ce conduce implicit

la tergiversarea soluţionării cauzelor. Ulterior acestui moment bugetul aprobat la

acest capitol a suferit o serie de rectificări în sensul micşorării acestuia

ajungându-se în luna septembrie 2009 la suma de 2.594.400 lei. Diminuarea

bugetului la acest capitol a făcut imposibilă închirierea şi amenajarea unui nou

spaţiu pentru Judecătoria Medgidia ceea cea condus în final la întârzierea

demarării lucrărilor de investiţi la sediul acestei instanţe, care s-au amânat

pentru anul 2010. Suma preconizată pentru închirierea şi amenajarea unui nou

spaţiu era de 240.000 lei. În acelaşi sens, mai trebuie amintit şi faptul că, la

capitolul „Active nefinanciare” pentru anul 2009 s-a obţinut doar suma de

300.000 lei, în vederea încheierii contractului de execuţie pentru sediul

Judecătoriei Medgidia, deşi valoarea investiţiei depăşeşte suma de 7.852.167 lei.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite prin Strategia de reformă a Justiţiei

factorii de decizie trebuie sa conştientizeze că se impune de urgent regândirea

115

schemelor de personal si ne referim în primul rând la necesitatea de a înţelege

că numărul actual de judecători încadraţi la Tribunalul Constata si instanţele

arondate este insuficient pentru a avea rezultatele dorite în strategia de reformă.

Un număr corespunzător de magistraţi ar permite funcţionarea unor complete de

judecată suficiente, ce ar avea pe rol un număr de cauze care să permită o buna

gestionare si studiere a dosarelor,cu consecinţa soluţionării operative a cauzelor.

Dimensionarea personalului auxiliar adecvată cerinţelor reale ar fluidiza

circuitul documentelor din instanţă către părţi si ar descongestiona activităţile

interne.

Pe de altă parte, alocarea unor fonduri suficiente pentru bunul mers al

activităţii instanţelor ar elimina sincopele din funcţionarea corespunzătoare a

acestora ca serviciu public.

Cele două probleme strategice enunţate mai sus odată rezolvate ar permite

conducerii instanţei să poată coordona mai eficient si rapid problemele de zi cu

zi.

Sintetizând, existenţa unui personal adecvat nevoilor, cu o pregătire

corespunzătoare si cu atribuţii clar stabilite, si resurse financiare suficiente,

creează cadrul de mişcare pentru o activitate eficientă. Implicarea fermă si

directă a factorilor de decizie – Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al

Magistraturii, Ministerul Finanţelor si Parlamentul României sunt absolut

necesare pentru a putea face faţă provocării impuse de reformarea sistemului de

management în instanţe.

Analiza atribuţiunilor conducătorului de instanţă relevă o trimitere

constantă la buna administrare a resurselor umane si materiale. Când resursele

umane si financiare de care se dispune sunt insuficiente iar pârghiile de

redimensionare nu aparţin acelui conducător, cu greu se poate vorbi de o buna

gestionare a acestor resurse. In termeni ce ţin de realizarea unui echilibru fragil

intre atribuţii si personalul existent, nu se va putea realiza niciodată o eficienţă

maximă pe ansamblu de activitate. A obţine un minim de rezultate în aceste

116

condiţii este o cerinţă realizabilă printr-o motivare interumană specială pe care

o poată stabili un conducător de instanţă uzitând de abilităţi proprii de

relaţionare si comunicare.

117

CAPITOLUL V

RAPORTURILE DINTRE INSTANŢĂ

ŞI CELELALTE INSTITUŢII ŞI ORGANISME,

PRECUM ŞI CU SOCIETATEA CIVILĂ

Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii

Prin exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii

asigură funcţionarea eficientă a sistemului judiciar şi respectarea legii în

desfăşurarea carierei profesionale a carierei magistraţilor, potrivit dispoziţiilor

Legii nr.317/2004.

În realizarea acestui deziderat, între Consiliul Superior al Magistraturii şi

Tribunalul Constanţa a existat o relaţie de colaborare eficientă, solicitările

instanţei fiind analizate cu promptitudine, iar răspunsurile fiind comunicate în

termen util în forma scrisă şi afişate pe pagina de internet a instituţiei, în vederea

soluţionării cât mai rapide a diferitelor probleme ivite în activitatea practică.

Această relaţie s-a concretizat în transmiterea reciprocă a unor puncte de

vedere privind modul de interpretare a unor dispoziţii legale sau regulamentare,

însuşirea de către Consiliul Superior al Magistraturii a propunerilor Colegiului

de Conducere al instanţei, referitoare la constituirea unor complete specializate,

formularea de către conducerea instanţei a punctelor de vedere necesare

soluţionării cererilor de transfer sau detaşare formulate de către unii judecători,

precum şi în comunicarea de către instanţă a relaţiilor privind petiţii sau sesizări

în legătură cu dosarele aflate pe rol.

118

De asemenea, puncte de vedere au fost comunicate de către instanţă în

legătură cu diferitele propuneri de modificare a unor acte normative sau măsuri

necesare îndeplinirii planului de reforma a sistemului judiciar, pe domenii de

interes, cum ar fi cele referitoare la evaluarea magistraţilor şi cariera

profesională a acestora, desfăşurarea unor programe pilot, unificarea practicii

judiciare sau implementarea unor programe, în scopul îmbunătăţirii

performanţelor şi activităţii instanţelor judecătoreşti.

În acest context, formularea diferitelor propuneri s-a realizat în urma

consultării colectivelor de judecători, iar unii dintre aceştia au participat la

derularea unor programe instituţionalizate, prin includerea lor în cadrul unor

grupuri de lucru constituite la iniţiativa Consiliului Superior al Magistraturii.

În anul 2009, la sediul Tribunalului Constanţa a avut loc o întâlnire cu

membrii ai Consiliului Superior al Magistraturii, prilej cu care s-au discutat

aspecte ale reformei sistemului judiciar, cum sunt unificarea practicii judiciare,

funcţionarea aplicaţiei Ecris sau realizarea unor drepturi obţinute de magistraţi.

Raporturile dintre instanţă şi Parchet

Între Tribunalul Constanta şi instanţele din raza de competenţă, pe de o

parte şi parchetele din aria teritorială, pe de altă parte, a existat o relaţie de

colaborare în atingerea obiectivelor stabilite, concretizată în comunicarea

relaţiilor necesare soluţionării diferitelor tipuri de cauze, transmiterea în timp

util a planificărilor şedinţelor de judecată şi planificărilor de permanenţă,

precum şi în înaintarea dosarelor în care s-a declarat apel sau recurs, în vederea

motivării în termen legal a căilor de atac.

S-au înregistrat, însă, şi cazuri în care dosarele trimise la procuror pentru

motivarea căilor de atac promovate nu au fost restituite instanţei în termenele

prevăzute de art.112 alin.3 din Regulamentul de ordine interioară al instanţelor

judecătoreşti, dar şi situaţia inversă când dosarele au fost trimise procurorului cu

119

întârziere, ca urmare a redactării motivelor de apel sau recurs cu depăşirea

termenului prevăzut de lege.

Principala problemă o constituie înaintarea de către procuror, cu

întârziere, a propunerile de arestare preventivă sau de prelungire a arestării

preventive, ceea ce creează dificultăţi în soluţionarea propunerii de arestare

preventivă înainte de expirarea duratei reţinerii, conform art.1491 alin.3 din

Codul de procedură penală., ori cu privire la respectarea întocmai a dispoziţiilor

art.159 alin.8 din acelaşi cod, în cazul propunerii de prelungire a arestării

preventive.

În aceeaşi măsură, au fost cazuri în care rechizitoriile în cauze cu arestaţi

preventiv au fost înaintate instanţei cu foarte puţin timp înaiante de expirarea

duratei arestării preventive sau chiar în ultima zi a duratei arestării preventive,

ceea ce a produs dificultăţi în aplicarea dispoziţiilor art.3001 din Codul de

procedură penală, prin timpul scurt avut la dispoziţie pentru citarea inculpaţtului,

încunoştiinţarea apărătorilor şi studierea dosarului cauzei.

Raporturile cu Baroul de avocaţi, colegiile consilierilor

juridici, precum şi cu experţii judiciari

Relaţia cu Baroul de Avocaţi Constanţa nu a înregistrat incidente

deosebite, acesta dovedind promptitudine în desemnarea apărătorilor din oficiu

în cauzele care au presupus asistenţa obligatorie.

În continuare, însă, unii avocaţii uzează de formularea unor cereri de

amânare a cauzelor sau cereri de recuzare, fără ca acestea să fie temeinic

motivate ori dovedite, ceea ce influenţează în mod negativ durata de soluţinare a

cauzelor.

Una din vulnerabilităţile constate în cursul ultimilor ani, priveşte

necomunicarea de către Baroul de Avocaţi Constanţa a datelor cu caracter

personal cu privire la unii dintre aparatorii faţă de care s-a dispus amendarea,

120

fapt pentru care, în situaţia unor instanţe, cu precădere Judecătoria Constanţa,

sancţiunile aplicate nu şi-au dovedit eficienţa.

Pentru atingerea finalităţii amenzilor judiciare, s-a propus, ca măsură

alternativă, preluarea datelor cu caracter personal cu ocazia înaintării dosarelor

la studiu sau cu ocazia prezentării apărătorilor la termenele de judecată.

Relaţia cu corpul experţilor judiciari se concretizează prin transmiterea

listelor actualizate cu numele experţilor autorizaţi judecătorilor şi personalului

auxiliar de specialitate, prin comunicarea biroului contabilitate a sumelor

avansate din fondurile Ministerului Justiţiei cu titlu de onorariu şi efectuarea

lucrărilor de expertiză în termene rezonabile.

Desigur, există şi cazuri în care unele dintre rapoartele de expertiză s-au

realizat cu mare întârziere, iar în alte cazuri experţii judiciari au solicitat

înlocuirea după trecerea unei perioade de timp de la desemnarea şi

încunoştiinţarea lor.

O vulnerabilitate identificată în relaţia cu Biroul local de expertiză, în

materie civilă, este legată de numărul insuficient al unor experţi aflaţi în

evidenţele birourilor locale de expertiză, în special în materie topografică şi

rezistenţă în construcţii, ceea ce conduce la efectuarea cu mare întârziere a

lucrărilor repartizate şi la nesoluţionarea cauzei într-un termen rezonabil.

De asemenea, un aspect deficitar la acest capitol îl reprezintă evidenţa

defectuoasă a activităţii de expertiză judiciară, cu efecte directe asupra modului

de îndeplinire a atribuţiilor de către experţii judiciari, în sensul că lista experţilor

judiciari aflată în grija Biroului Local de Expertize cuprinde numele unor experţi

aflaţi în situaţii de incompatibilitate sau în alte situaţii asemănătoare, neaduse la

cunoştinţa instanţei.

În sfârşit, se remarcă, în continuare şi efectuarea unor lucrări de foarte

slabă calitate, îndeosebi in materie civilă.

Deşi, în general, unele probleme au căpătat soluţionare, unele aspecte

negative persistă, în sensul că listele experţilor nu au fost întotdeauna

121

actualizate, în conţinutul acestora figurând experţi a căror calitate a încetat sau

experţi cu un alt domiciliu decât cel la care puteau fi contactaţi.

Urmare acestei situaţii şi nu numai, au fost frecvente cazurile în care unii

experţi au încasat onorariul în avans fără a efectua expertiza, iar după înlocuirea

lor instanţele au întâmpinat greutăţi pentru plata noului expert desemnat.

Faţă de situaţia constatată în urma verificărilor periodice, cât şi faţă de

semnalele primite din partea reprezentanţilor corpului profesional, s-a luat

măsura condiţionării încasării onorariului de dovada depunerii raportului de

expertiză la dosar, prin intermediul Biroului Local de Expertiză.

În cursul anului 2009, faţă de împrejurarea că unele din rapoartele de

expertiză s-au realizat cu mare întârziere, instanţele au uzat de aplicarea unor

amenzi judiciare, în persoana celor răspunzători de neefectuarea lucrărilor în

termen util.

Considerăm că relaţia de comunicare cu experţii judiciari poate fi

îmbunătăţită în mod substanţial, fiind de datoria instanţelor ca aceştia să

cunoască obiectivele expertizei în timp util, încă de la data primirii adresei de

numire, pentru a putea aprecia asupra timpului necesar efectuării lucrării şi

cheltuielilor aferente.

De asemenea, se impune şi reaprecierea sumelor fixate cu titlu de onorariu

de către instanţele judecătoreşti, acestea fiind considerate ca insuficiente în

contextul socio-economic actual, cu atât mai mult cu cât ele se constituie într-un

factor motivaţional important, a cărui desconsiderare poate atrage consecinţe

nefaste în planul activităţii judiciare.

Raporturile cu mass-media

În cadrul Tribunalului Constanţa funcţionează Biroul de Informare şi

Relaţii Publice, din care fac parte doi purtători de cuvânt pe probleme de

122

legislaţie civilă şi penală, precum şi un expert asistent în relaţii de comunicare,

care este absolvent de studii juridice superioare.

În anul 2009, prin activitatea Biroului de Informare şi Relaţii cu Publicul

al Tribunalului Constanţa s-a urmărit asigurarea unei bune relaţii cu jurnaliştii şi

publicul în general, pentru o corectă transmitere a informaţiilor privind

activitatea instanţei, în scopul creşterii gradului de încredere în justiţie la nivel

local.

De asemenea s-a urmărit asigurarea transparenţei activităţii instanţei în

limitele legale, manifestându-se deschidere pentru comunicarea informaţiilor de

interes public şi fiind acreditaţi 9 jurnalişti.

Raporturile cu mass-media nu au înregistrat disfuncţii, conducerea

instanţei şi judecătorii delegaţi, împreună cu expertul asistent, luând măsuri

pentru asigurarea accesului la informaţiile de interes general, cu respectarea

limitelor impuse de prevederile legale şi regulamentare.

A fost urmărită reflectarea activităţii instanţei în mass-media şi s-a

reacţionat în cazurile în care imaginea instanţei era prezentată în mod negativ,

prin intermediul conferinţelor şi comunicatelor de presă, articolelor, interviurilor

şi emisiunilor radio.

În anul 2009 purtătorii de cuvânt ai Tribunalul Constanta au asigurat

legătura cu toate aceste publicaţii, informaţiile fiind furnizate fie direct, fie prin

participarea directa a acestora in cadrul unor conferinţe de presă.

Au avut loc numeroase apariţii la posturi de radio sau televiziune, precum

TV Neptun, PRO TV , Antena 1, CTV, pe teme privind situaţia infracţională sau

furnizarea de informaţii privind cauze intens mediatizate, pentru fiecare fiind

făcută menţiunea ca sunt supuse căilor de atac. Nu s-au formulat puncte de

vedere în replică.

Din păcate, deşi au fost adoptate măsuri organizatorice la nivelul tuturor

instanţelor în scopul îmbunătăţirii imaginii justiţiei, iar o parte a jurnaliştilor

dovedesc o obiectivitate în abordarea unor teme de larg interes, cum este şi cea

123

privind starea actuală a justiţiei, rezultatele concrete se lasă îndelung aşteptate,

deoarece în societatea actuală, marcată de necesitatea modelării opiniei publice

prin mass-media, de promovarea unor lideri de conjunctură, în spatele cărora se

află grupuri de interese, realitatea brută, neprocesată informaţional, are o

importanţă tot mai mică.

Ca şi în anii anteriori, atenţia presei este concentrată asupra unor cauze cu

un puternic impact mediatic, interesul pentru modul de organizare şi funcţionare

a sistemului judiciar fiind unul scăzut, fapt pentru în rândul publicului imaginea

justiţiei este una negativă, datorită neînţelegerii pe deplin a mecanismelor

procesuale.

Această concluzie este întărită de faptul că, deşi anumiţi jurnalişti

urmăresc constant modul de soluţionare a cauzelor considerate de larg interes, în

conţinutul articolelor publicate se reflectă opinii personale, aspect care este de

natură să inducă în eroare publicul cititor, întrucât propria percepţie asupra

desfăşurării actului de justiţie nu este conformă întotdeauna cu adevărul judiciar.

Şi la momentul de faţă, atenţia presei este concentrată asupra cauzelor

penale, deşi acestea ocupă sub 20% din totalul cauzelor, interesul cu privire la

cauzele civile, comerciale sau de altă natură fiind condiţionat de impactul pe

care acestea l-ar putea crea în rândul opiniei publice, determinat, de regulă, de

specificul sau ineditul speţei, de rezonanţa ei socială ori numele părţilor

implicate.

Pe de altă parte, percepţia publică negativă asupra activităţii justiţiei se

datorează acestui mod de prezentare a fenomenului judiciar, plecându-se de la

exemple concrete cărora li se asociază concluzii cu caracter de generalitate, în

scopul etichetării activităţii autorităţii judecătoreşti.

Nu există practic nici un interes asupra modului de organizare şi

funcţionare a justiţiei, ci numai un interes cu privire la soluţia pronunţată, asupra

căreia se fac deseori judecăţi de valoare, venite fie din direcţia părţilor implicate,

fie din partea anumitor jurnalişti, preocupaţi de atingerea altor obiective.

124

Asemenea obiective ţin de politica de marketing a trustului de presă, care

îşi propune atragerea unui număr cât mai mare de cititori, de asimilarea unui

punct de vedere de către marea masă a publicului sau de apărarea unor interese

de grup, stilul şi concepţia jurnalistului având o importanţă covârşitoare.

Un exemplu edificator în acest sens îl constituie maniera de prezentare a

cauzelor penale, unde, din dorinţa de a se surprinde publicul cititor şi a se

asigura succesul publicaţiei, nu se folosesc iniţialele prezumtivilor autori, nu se

respectă prezumţia de nevinovăţie, nu se verifică exactitatea anumitor informaţii

şi nu se face o analiză detaliată, pe baza unor argumente de ordin juridic, deşi

prejudiciul de imagine este poate irecuperabil.

Un alt recent exemplu îl reprezintă situaţia statistică privind cauzele

României aflate pe rolul CEDO, adeseori numărul proceselor pierdute de statul

român fiind pus pe seama lipsei de experienţă ori incompetenţei judecătorilor, şi

mai puţin pe legislaţia deficitară în raport de exigenţele europene în materie.

Rareori în conţinutul publicaţiei apar comunicate de presă, fie şi sub unui

drept la replică, acestea fiind refuzate pe motivul lipsei de spaţiu sau

argumentului că, datorită limbajului mai puţin accesibil, cititorii nu vor fi

interesaţi de un asemenea subiect.

Trecând peste aceste neajunsuri, relaţia cu presa trebuie să preocupe în

continuare atenţia factorilor de răspundere din cadrul sistemului judiciar şi,

indiferent de situaţia existentă la un moment dat, ea trebuie abordată cu maximă

seriozitate, experienţa ultimilor ani demonstrând că numai prin transparenţă şi o

corectă informare se poate recâştiga încrederea cetăţenilor în actul de justiţie.

Este motivul pentru care factorii de răspundere trebuie să militeze pentru

deschiderea sistemului judiciar şi a magistratului român, în limitele permise de

Constituţie, la dialog cu celelalte segmente ale societăţii şi organizării statale

româneşti. Tendinţa de izolare sub masca independenţei, manifestată prea

adesea la nivelul autorităţii judecătoreşti şi refuzul dialogului instituţional cu

125

celelalte puteri ale statului, mass-media şi societatea civilă în ansamblul ei nu

pot fi decât falimentare.

Raporturile cu justiţiabilii

Pentru buna informare a cetăţenilor au fost puse la dispoziţie ghiduri de

orientare, iar informaţiile de interes public, cum ar fi programul de audienţe,

organizarea instanţei, listele de şedinţă sau datele statistice au fost afişate la loc

vizibil şi publicate pe portalul instanţelor.

Petiţiile înregistrate au fost analizate in raport de datele existente, fiind

comunicate răspunsuri în termen util, iar personalul a fost instruit asupra

respectării normelor legale sau regulamentare referitoare la modul de furnizare a

informaţiilor, cu respectarea integrităţii dosarelor şi necesităţii păstrării

confidenţialităţii datelor cu caracter personal.

La nivelul Tribunalului Constanţa şi instanţelor arondate s-a realizat o

activitate transparentă de informare a opiniei publice, a societăţii civile cu

privire la toate aspectele de interes public referitoare la buna funcţionare a

sistemului judiciar, prin intermediul Biroului de informare şi relaţii publice,

mass-mediei, prin afişarea la loc vizibil a măsurilor dispuse şi permisiunii

publicului de a participa la şedinţele de judecată, cu excepţiile prevăzute de lege.

Raporturile cu asociaţiile profesionale, societatea civilă

şi instituţiile şi organismele internaţionale

La nivelul instanţelor de pe raza Tribunalului Constanţa, situaţia

Asociaţiei Profesionale „Themis” este incertă şi, cu toate că a fost pusă în

discuţie posibilitatea reactivării ei, cu prilejul adunării generale a judecătorilor

Tribunalului Constanţa din data de 07 noiembrie 2007, precum şi afilierea la

126

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, până în prezent nu s-au

înregistrat rezultate notabile.

Acest fapt nu a împiedicat însă existenţa unor contacte individuale cu

celelalte asociaţii profesionale ale magistraţilor, pe teme cum ar fi evaluarea

profesională a magistraţilor, statutul procurorului sau reforma sistemului

judiciar.

În ceea ce priveşte raporturile cu societatea civilă, acestea s-au

caracterizat, cel mai adesea, prin transmiterea unor informaţii de interes public,

care vizează modul de funcţionare a sistemului judiciar, un exemplu în acest

sens fiind demersul Transparency International Romania, privind identificarea şi

stabilirea gradului de independenţă profesională, a percepţiei magistraţilor

asupra sistemului judiciar din România, precum şi a cauzelor şi factorilor de

natură a influenţa pozitiv ori negativ, obiectivul independenţei justiţiei.

De asemenea, în cadrul Planului de acţiune pentru reforma sistemului

judiciar, în referire la capitolul „Asigurarea transparenţei actului de justiţie”, s-a

stabilit organizarea anuală a manifestărilor de tipul „uşilor deschise”.

Consiliul Superior al Magistraturii a hotărât ca aceste manifestări să se

desfăşoare anual la data de 25 octombrie, zi cu o semnificaţie deosebită în care

se sărbătoreşte şi Ziua Europeană a Justiţiei Civile.

Scopul acestei acţiuni a fost de a face cunoscută în rândul cetăţenilor

activitatea instanţelor judecătoreşti, de a-i familiariza pe aceştia cu modul de

desfăşurare a procesului judiciar în cadrul mai larg al realizării unei educaţii

juridice şi al realizării prevenţiei faptelor antisociale.

Totodată, s-a urmărit conştientizarea cetăţenilor că instanţele de judecată

desfăşoară o activitate de interes public în folosul cetăţenilor.

Pentru mediatizarea acestui eveniment au fost împărţite invitaţii către

şcolile, liceele şi facultăţile constănţene.

Ca răspuns la acestea s-au primit confirmări de la 6 unităţi de învăţământ.

127

În ziua dinaintea evenimentului s-au transmis invitaţii către ziare, posturi

de radio si televiziune, lucru care a dus la mediatizarea evenimentului şi a

rezultatelor acestuia.

Ţinând cont de confirmările primite s-a realizat o programare a grupurilor

si o repartizare a acestora către însoţitorii de grup.

Datorită afluxului mare de persoane care urmau să viziteze instanţele

constănţene, s-au trimis înştiinţări Obiectivului de pază al Jandarmeriei –

Tribunalului Constanţa pentru a lua măsurile necesare.

Programul manifestării a inclus un tur al sediilor instanţelor constănţene,

cu vizite în arhivele acestora, asistarea la desfăşurarea şedinţelor de judecată,

întâlnirea cu judecători şi grefieri, însoţite de explicaţii şi răspunsuri la

întrebările tinerilor privind etapele soluţionării unei cauze şi organizarea

instanţelor.

De asemenea, în limita numărului de exemplare disponibil, au fost oferite

vizitatorilor ghiduri de orientare juridică întocmite de Consiliul Superior al

Magistraturii, care au putut fi ulterior prelucrate de cadrele didactice cu elevii şi

studenţii şi pliante ilustrate de prezentare a instanţei.

În ceea ce priveşte raporturile cu instituţiile şi organismele

internaţionale, acestea s-au reflectat în relaţiile de cooperare judiciară

internaţională, în cauzele cu elemente de extraneitate, ca şi în participarea unor

judecători la diverse stagii de pregătire, seminarii sau cursuri de perfecţionare

profesională în străinătate.

Exercitarea atribuţiunii de colaborare inter-instituţională în bune

condiţiuni poate contribui la înlăturarea multor disfuncţionalităţi în activitatea de

soluţionare cu celeritate a cauzelor.

In acest sens consider că se impune continuarea organizării periodice a

întâlnirilor si consultărilor cu reprezentanţii Parchetului de pe lângă Tribunalul

Constanta în vederea stabilirii unor măsuri administrative comune pentru

128

evitarea deficienţelor în sesizarea legală a instanţei de judecată si în respectarea

termenelor prevăzute de lege.

Întâlnirea colaborării cu organizaţiile profesionale ale avocaţilor este o

altă condiţie a eficientizări activităţii instanţelor, mai ales în materie penală,

unde instituţia avocatului din oficiu este foarte des folosită dar si în materie

civilă, când instanţa admite cereri de asistenţă judiciară si este necesară de

asemenea, asigurarea în mod gratuit a unui avocat de către barou.

O bună colaborare cu organizaţia profesională a notarilor, cu consilierii

juridici, executorii judecătoreşti, experţi si interpreţi, cu organele administraţiei

publice locale, cu organele financiare locale, cu penitenciarele, poate contribui

la înlăturarea deficienţelor de comunicare si de transmitere în termen util a

documentelor necesare instanţelor de judecată.

129

CAPITOLUL 6

CONCLUZII

Anul care s-a încheiat poate fi caracterizat ca un an greu pentru

Tribunalul Constanţa si instanţele arondate, luându-se în considerare volumul

mare de activitate raportat la scheme reduse de personal, starea de subfinanţare

şi restrângerile bugetare impuse.

Datele prezentate sintetic în cuprinsul raportului însumează eforturile

tuturor judecătorilor si a personalului auxiliar din cadrul Tribunalului Constanţa

si instanţelor arondate, care a u participat nemijlocit la înfăptuirea actului de

justiţie, deoarece fără aportul concret si consistent al acestora orice măsură sau

directivă cu putere decizională în organizarea si funcţionarea mecanismelor

justiţiei, ar rămâne fără efect în planul realităţilor de fapt.

Este bine cunoscut faptul că randamentul general al instanţelor este dat în

principal de activitatea concretă a judecătorilor si personalului auxiliar care

concură la înfăptuirea actului de justiţie însă randamentul este direct influenţat

de modul de organizare a activităţii instanţei si comunicarea existentă între

membrii colectivului.

De aceea considerăm că activitatea de conducere a unei instanţe cum este

Tribunalul Constanţa trebuie să fie guvernată de principiul legalităţi şi

oportunităţi. Dacă principiul legalităţi impune încadrarea unei decizii în limitele

dispoziţiilor legale şi regulamentare, principiul oportunităţi vizează alegerea

celei mai bune soluţii la un moment dat, atunci când prevederile actelor

normative permit luarea unor decizii diferite. Astfel de soluţii vor trebuii să fie

130

întotdeauna susţinute de o motivaţie corespunzătoare,deoarece în caz contrar vor

constitui puncte de plecare a unor conflicte ori nemulţumirii ale colectivului cu

implicaţi nefaste asupra eficienţei şi calităţi muncii.

Din această perspectivă apreciez că un management eficient la nivelul

Tribunalului Constanţa presupune: constituirea unei echipe de lucru şi

responsabilizarea factorilor de conducere (preşedinţii de secţie, colegiu de

conducere, prim grefier şi grefierii de secţie); elaborarea unor planuri de acţiune;

gestionarea şi organizarea eficientă a resurselor umane cu stimularea procesului

de comunicare; motivarea personalului pentru implicarea activă şi responsabilă

în realizarea atribuţiunilor de serviciu în scopul creşterii calităţii actului de

justiţie; controlul respectării sarcinilor de serviciu.

Plecând de la complexitatea activităţii Tribunalului Constanţa şi a

instanţelor arondate apreciez că adoptarea unui stil de conducere încurajator care

să stimuleze creativitatea şi interesul preşedinţilor de secţie precum şi antrenarea

acestora la găsirea unor soluţii la problemele curente şi inerente va avea ca efect

o mai mare implicare a acestora în realizarea atribuţiunilor ce le revin conform

legii şi regulamentului cu efecte pozitive în organizarea şi funcţionarea instanţei.

De aceea, ceea ce se impune de la început este crearea unei atmosfere de echipă

în relaţiile dintre preşedinte şi vicepreşedinte pe de o parte şi respectiv

preşedinţii de secţie pe de altă parte, precum şi implementarea unei relaţii

asemănătoare în cadrul raporturilor dintre preşedinţii de secţie şi grefierii şefi.

În cadrul echipei apreciez că se impune a se delimita încă de la început

sfera atribuţiilor fiecăruia în consens cu prevederile regulamentare precum şi

urmărirea respectării sarcinilor ce le revin. Responsabilizarea preşedinţilor de

secţie precum şi a grefierilor şefi, în exercitarea atribuţiunilor specifice de

conducere trebuie să conducă la implicarea mai aprofundată a acestora la

îndeplinirea sarcinilor ce le incumbă, constituind fără îndoială o premisă

necesară în realizare unei activităţi eficiente.

131

Repartizarea echitabilă a personalului pe secţii, adoptarea unor proceduri

comune de lucru pentru toate secţiile, selectarea candidaţilor pentru posturile

vacante de preşedinţi de secţie, luarea unor măsuri pentru remedierea

deficienţelor, se constituie în tot atâtea motive pentru care preşedintele

tribunalului are nevoie de aprobarea colegiului de conducere. De aceea apreciez

că, atunci când preşedintele împreună cu membrii colegiului sunt puşi în situaţia

de a găsi soluţii la problemele sensibile de organizare a activităţii tribunalului

cum sunt cele privind repartizarea judecătorilor pe secţii pentru a se evita luarea

unor măsuri ce se pot dovedi în timp eronate şi pentru ca membrii colegiului să

fie puşi la adăpost de critica celorlalţi colegi se impune a fi invitaţi toţi

preşedinţii de secţie şi vicepreşedinţi care pot ajuta la o dezbatere în cunoştinţă

de cauză a problemelor cu care se confruntă instanţa şi care să conducă în final

la identificarea celei mai bune soluţii.

Reuşita într-un demers managerial presupune acţionare în baza unor

planuri de acţiune care să cuprindă: obiective de atins, măsuri, persoane

responsabile, termene de realizare, verificarea rezultatelor obţinute.

Planul de acţiune însumează mijloacele de realizare a obiectivelor

propuse, indiferent că aceste obiective sunt pe termen scurt, mediu sau lung. În

mod normal lipsa unui plan de acţiune constituie baza unei organizări empirice

care eventual funcţionează în virtutea inerţiei. Pe de altă parte însă, simpla

existenţă a planului de acţiune nu este suficient dacă nu sunt prevăzute şi

modalităţile de control a modului de îndeplinire în termen a măsurilor stabilite.

La elaborare acestor planuri de acţiune se vor avea în vedere dispoziţiile

legale şi regulamentare care guvernează atribuţiunile şi competenţele în

efectuarea anumitor lucrări, precum şi starea de fapt concretizată în gradul de

aglomerare al fiecărui judecător sau grefier la un moment dat.

Managementul bazat pe proiect prezintă avantajul pentru persoana

implicată în sensul că cunoaşte ce se aşteaptă de la el, îşi organizează mai bine

132

munca, îşi asumă responsabilităţi şi participă la luarea deciziilor şi totodată se

mobilizează, caută soluţii creative.

Managementul resurselor umane reprezintă abilitatea conducătorului de a

realiza competenţele instanţei folosind eforturile judecătorilor şi ale personalului

auxiliar de specialitate şi presupune în acelaşi timp îmbunătăţirea continuă a

activităţi tuturor angajaţilor instanţei în scopul îndeplinirii obligaţiilor ce le

revin, precum şi asigurarea tuturor posturilor din structura instanţei cu oameni

potriviţi şi competenţi iar gestionarea cât mai eficientă a acestor resurse trebuie

să reprezinte o prioritate pentru orice manager.

Fluctuaţiile de personal în cadrul unei instanţe sunt greu de controlat de

către preşedintele instanţei câtă vreme judecătorii sunt numiţii de Preşedintele

României iar grefierii sunt numiţi de preşedintele Curţi de Apel din rândul

absolvenţilor Şcolii Naţionale de Grefieri (pe posturile blocate pentru aceştia) pe

o schemă de personal prestabilită şi care nu face faţă necesităţilor actuale ale

instanţei.

În acest context, activitatea unei secţii poate fi perturbată din lipsa unora

dintre membrii acestei, judecători cât şi personal auxiliar iar astfel de

împrejurării impun luarea unor decizii rapide, pentru prevenirea blocajului

activităţi unei secţii cu consecinţe negative directe asupra actului de justiţie. Fără

a mă referi aici la absenţele pe perioade scurte datorate unor deplasări la

seminarii, concursuri, cauzele fluctuaţiilor de personal care afectează pe termen

mediu şi lung activitatea sunt diverse respectiv: promovări în funcţie, pensionări,

demisii. Desigur că la nivelul fiecărei instanţe există opoziţie puternică la

măsuri de mutare a unei persoane dintr-o secţie în alta, însă această opoziţie nu

justifică lipsa de fermitate în luarea unor măsuri organizatorice care să conducă

la deblocarea activităţi.

Pornind de la aceste realităţii este necesar ca preşedintele de instanţă să

prevadă nevoile colectivului, să le anticipeze, să urmărească evoluţia acestui,

133

astfel încât disfuncţionalităţile să nu se transforme în probleme, care vor afecta

bunul mers al instanţei.

Prin urmare gestionarea eficientă a resurselor umane impune o analiză

frecventă a posturilor ocupate şi acelor libere, precum şi a personalului care în

scurt timp, sau mai îndepărtat nu îşi va mai desfăşura activitatea în instanţă.

Pentru a evita blocajele din diferite secţii sau compartimente, grevate de

aceste preconizate schimbări, un manager trebuie să anticipeze aceste modificări

şi să identifice soluţii care pot fi pe termen scurt sau termen lung în funcţie de

priorităţile instanţei şi urgenţa fluidizării activităţi. În acest scop managerul va

identifica oportunităţi şi va acţiona într-o primă fază în direcţia realizări unor

delegări sau detaşări. În acest context precizez că în prezent Tribunalul s-a

confruntat cu asemenea probleme fapt ce a determinat ca preşedintele instanţei

să solicite preşedintelui curţi de apel delegarea unui judecător cu grad de

tribunal de la o altă instanţă din raza aceleiaşi curţi de apel fapt ce s-a

materializat şi care a permis desfăşurarea în condiţii normale a activităţi de

judecată a completelor în materia litigiilor de muncă, însă aceasta reprezintă o

soluţie pe termen scurt.

Pe termen lung conducerea instanţei va trebui să insiste şi să obţină

suplimentarea schemei de posturi chiar şi prin propunerea înfiinţării de noi

secţii, ce va produce şi o mai bună gestionare a instanţei prin separarea pe

sectoare de activitate specializate.

În ceea ce priveşte personalul auxiliar de specialitate se va urmări

repartizarea acestora în mod echitabil, pe secţii cu deficit de personal, precum şi

asigurarea stabilităţii pe complete, astfel ca fiecare judecător să intre pe complet

cu acelaşi grefier de şedinţă, fapt de natură a contribui la eficientizarea

activităţii.

Se vor intensifica demersurile pentru organizarea în timp util a

concursului de ocupare a posturilor liber temporar, prin absenţa titularului, iar

dacă situaţia o va impune se va acţiona şi în direcţia delegării unor persoane din

134

cadrul personalului auxiliar al judecătoriilor unde resursele umane sunt relativ

bune (un exemplu în acest sens îl constituie Judecătoria Hârşova).

Constituind premisa exercitări activităţi de conducere, comunicare, este

un factor deosebit de important în orice instanţă astfel că este rolul preşedintelui

să găsească canalele cele mai potrivite de circulaţie a informaţiilor astfel încât să

se evite supra-informarea şi să elimine barierele de comunicare. Personal sunt

adeptul comunicării bilaterale deoarece favorizează schimbul de idei, oferind

şanse ridicate instituirii unor măsuri potrivite. În planul comunicării

organizaţionale se impune o revigorare a colaborării urmând a se stabili canale

de comunicare către toate instituţiile şi organizaţiile care prin activitatea lor

contribuie la finalitatea actului de justiţie, iar în ceea ce priveşte procesul de

informare a publicului asupra realităţilor sistemului judiciar este necesar a se

institui în acest domeniu relaţionării deschise cu reprezentanţii mass-media.

O componentă a rolului de manager este şi acela de a oferi oamenilor cu

care lucrează motivaţii însă acest lucru este pe deplin realizabil dacă înţelegi ce

aşteaptă şi ce îşi doresc oameni de la locul de muncă. Un manager eficient este

acela care reuşeşte să menţină un echilibru al activităţii organizaţiei prin

asigurarea motivaţiilor individuale la un nivel suficient pentru a face posibilă

funcţionarea organizaţiei.

Pentru a-şi motiva angajaţi, managerul trebuie să practice un

comportament cât mai aproape de aşteptările lor, sens în care este esenţială

previzionarea comportamentului colaboratorilor, iar ideea de sancţiune trebuie

să fie rar utilizată, motivarea coechipierilor realizându-se prin implicare.

Implicarea activă a personalului în realizarea sarcinilor de serviciu presupune în

primul rând o astfel de atitudine din partea managerului. Experienţa relevă în

mod elocvent că în foarte multe dintre situaţii, lipsa de implicare activă a

managerului în activitatea instituţiei şi neîndeplinirea cu seriozitate şi

profesionalism a atribuţiilor cei revin, generează o stare de spirit asemănătoare şi

grupului. De aceea socotesc că un manager activ, implicat în problemele

135

instituţiei cu disponibilitate la efort şi creativitate în găsirea soluţiilor va

constitui un exemplu şi un suport de motivare a membrilor grupului cu privire la

importanţa muncii depuse şi a rezultatelor obţinute. În egală măsură deciziile

managerului pot constitui factorii de motivare a personalului din subordine după

cum pot conduce şi la demotivarea acestuia şi din această cauză, astfel de decizii

trebuie să fie legale, oportune şi motivate, deoarece altfel apar ca arbitrare.

La nivelul instanţelor judecătoreşti, parte a sistemului bugetar, motivarea

pecuniară a angajaţilor constituie un procedeu foarte limitat în utilizare, pentru

personalul auxiliar de specialitate motivarea financiară fiind folosită în prezent

prin intermediul salariului de merit.

Acordarea acestuia reprezintă mijlocul de recompensare a unei activităţi

profesionale foarte bune, însă este necesar ca personalul să cunoască anticipat

criteriile de evaluare, aşa încât motivarea să aibă loc iar acordarea acestui bonus

să aibă ca principal şi primordial criteriu performanţele profesionale ale

acestuia.

Asigurarea unui control al respectării sarcinilor de serviciu constituie o

condiţie esenţială a reuşite având în vedere natura umană. Actul de control poate

fi efectuat direct de preşedinte, vicepreşedinte ori de către alt judecător

desemnat în acest sens, însă pentru a fi eficient şi pentru a răspunde funcţiilor

sale, trebuie să pornească de la o serie de premise: scopul oricărui control

trebuie să fie identificarea sectoarelor deficitare unde activitatea se poate

îmbunătăţi; orice control trebuie să pornească prin stabilirea clară a sectoarelor

ce urmează a fi verificate, cu precizarea atribuţiilor de serviciu a căror respectare

sau îndeplinire se verifică; stabilirea termenelor de efectuare a controlului, iar

raportul de control trebuie să se constituie într-un document tehnic, scurt şi

concis cu soluţii propuse pentru înlăturarea deficienţelor constatate şi temenele

de remediere. Pornind de la obiectivele cuprinse la nivel naţional în Strategia

de reformă orice control va avea şi tematici permanente care vor viza: circuitul

dosarelor; respectarea repartizării aleatorie a cauzelor precum şi a dispoziţiilor

136

regulamentare şi procedurale referitoare la soluţionarea incidentelor de

procedură; respectarea termenelor de efectuare a lucrărilor; înaintarea dosarelor

în căile de atac; aplicarea normelor procedurale care sancţionează faptele care

conduc la tergiversarea soluţionării cauzelor.

137

TRIBUNALUL CONSTANŢA

Serviciul Contabilitate

ANEXĂ

Tribunalul Constanţa este o unitate bugetară finanţată de la bugetul

statului prin Curtea de Apel Constanţa.

Ca unităţi subordonate din punct de vedere financiar-contabil avem:

Judecătoria Constanţa, Judecătoria Medgidia, Judecătoria Mangalia, Judecătoria

Hârşova şi Judecătoria Băneasa.

Tribunalul Constanţa, fiind o unitate bugetară, realizează venituri din

deşeuri de hârtie, chirii.

Situaţia planului de cheltuieli

Credite bugetare deschise 24.400.653 lei RON

Plăţi nete de casă 24.365.318 lei RON

Cheltuieli totale 25.243.608 lei RON

Planul de plăţi a fost realizat în procent de 99,85% faţă de creditele

alocate şi de 96,52% faţă de cheltuielile efective.

Analiza planului de cheltuieli

Art. 02 Cheltuieli de personal

Cheltuielile de personal reprezintă 84,19% din totalul cheltuielilor, iar

plăţile 88,18% din totalul plăţilor.

Art. 10.01 Cheltuieli cu salariile

138

Au fost plătite în perioada analizată salarii în valoare de 17.051.041 lei

RON.

Art. 10.03.01 Contribuţia la asigurările sociale de stat

Cota de asigurări sociale de stat achitată a fost de 3.266.332 lei RON

Art. 10.03.02 Cota de contribuţie la Fondul de şomaj achitată

A fost virată în valoare de 80.322 lei RON

Art. 10.03.03 Contribuţii asigurări sociale de sănătate

Sunt în sumă de 835.352 lei RON

Art. 10.03.04 Contribuţii de asigurări pentru accidente de munca si boli

profesionale – in suma de 32.182 lei RON

Art. 10.03.06 Contribuţii CM 0,75% - 207.324 lei RON .

Art. 10.01.13 Deplasări-diurna

S-au plătit în această perioadă deplasări în valoare totală de 17.371 lei

RON

Art.10.01.15-Transport la si de la locul de munca – platile au fost de

54.089 lei RON.

Art. 20 Cheltuieli materiale

Art.20.02-Reparatii curente - în suma de 6.207 lei.

Art.20.05- Obiecte de inventar

Au fost efectuate plăţi in suma de 3.410 lei pentru procurarea de obiecte

informatica si steaguri.

Art.20.06 – Deplasări - in suma de 10.060 lei RON (cazare si transport)

Art.20.28 – Ajutor judiciar – in suma de 878.825 lei reprezentind onorarii

oficiu avocaţi, ajutor public judiciar conform O.U.G. 51/2008.

Art.20.30- Alte cheltuieli – in suma de 116.725 lei RON (asigurări auto,

expertize medico-legale, traducători,expertize contabile si tehnice).

Art. 20.01 Cheltuieli materiale pentru întreţinere şi gospodărie

139

Plăţile la acest articol bugetar au fost de 1.582.948 lei, iar cheltuielile de

1.666.159 lei diferenţa se constituie din înregistrarea stocurilor de BCF-uri,

motorina pentru încălzit si, facturi utilităţi scadente in luna ianuarie 2010 :

20.01.01 – furnituri de birou 2.725 2.725

20.01.02 – materiale de curaţenie 6.472 6.472

20.01.03_ încălzit,iluminat 381.633 364.893

20.01.04- apa, gunoi 41.747 40.757

20.01.05 – carburanţi si lubrefianţi 46.967 42.068

20.01.06- piese de schimb 19.070 19.070

20.01.07- transport 14.981 14.981

20. 01.08- posta,telefon 59.173 54.784

20.01.09- cheltuieli cu caracter funct. 983.304 1.093.536

20.01.30- alte bunuri si servicii pentru 26.877 26.877

întreţinere si funcţionare

Plăţile si cheltuielile au fost făcute pentru întreţinerea calculatoarelor,

copiatoarelor, imprimantelor, autoturismelor, chirii, tonere, hârtie.

Situaţia conturilor de deconturi

Contul 20 – Active fixe necorporale are un sold de 86.654 lei.

Contul 213 – Mijloace fixe are un sold de 3.658.783 lei.

Contul 214 – Mobilier aparatura birotica, echipamente protectie valori

umane si materiale are un sold de 958.490 lei.

Contul 280 – Amortizări privind activele fixe necorporale are un sold de

82.014 lei reprezentând valoarea aferentă duratei normale de utilizare consumată

a activelor fixe necorporale care se amortizează.

Contul 281 – Amortizări privind activele fixe corporale are un sold de

2.719.178 lei reprezentând valoarea aferentă duratei normale de utilizare

consumată a activelor fixe corporale care se amortizează.

Contul 3022 –Combustibili - soldul de 29.563 lei reprezintă c/v BCF-uri.

Contul 303 – Fond obiecte de inventar are un sold de 532.123 lei.

140

Contul 401- Furnizori are un sold de 21.228 lei care reprezintă facturi

scadente in luna ianuarie 2010.

Contul 409 – Furnizori debitori are un sold de 276 lei reprezentând avans

plicuri si recomandate.

Contul 461 – Debitori diverşi are un sold de 54.714 lei reprezentând c/v

concedii medicale de recuperat.

Contul 550 –Disponibil din fonduri speciale - soldul de 1.439.277 lei se

compune din garanţii materiale - sold la CEC de 10.572 lei si sume depuse de

justiţiabili, reprezentând onorarii pentru experţi în valoare de 1.428.705 lei.

În această perioadă atenţia managerului economic a fost îndreptată spre

verificarea prin control financiar preventiv a tuturor documentelor supuse la

plată. Controlul ierarhic operativ a fost făcut la toate documentele.

141

C U P R I N S

CAPITOLUL I

Prezentarea generală a instanţei ……………………………………….…….….2

CAPITOLUL II

Analiza activităţii instanţei – aspecte cantitative ..………………………………7

2.1. Volumul de activitate……………………………………………….7

2.2.Volumul de activitate pe secţii/materii…………………….……..….9

2.3. Operativitatea la nivelul instanţei…………………….………...….24

2.4.Incărcătura pe judecător………………………………………….…35

2.5.Concluzii privind evoluţia indicatorilor statistici în anul 2009.

Vulnerabilităţi identificate. Măsuri de remediere propuse…………..……..…..39

2.6. Analiza activităţii desfăşurată la judecătoriile din circumscripţia

Tribunalului Constanţa…………………………………………………...…….44

CAPITOLUL III

Analiza calitativă a activităţii instanţei………………...….……………………50

3.1. Efectele modificărilor legislative operate în cursul anului 2009 asupra

activităţii …………………………………………………………….……..….50

3.2 Indici de calitate ai activităţii judiciare………………………...……55

142

3.2.A. Repartizarea aleatorie a cauzelor ……………………….………55

3.2 B. Date privind durata de soluţionare a cauzelor…………….…...60

3.2.C.Ponderea atacabilităţii hotărârilor. Indicele de desfiinţare …….

…………….………………….……….……………………..…..68 3.2.D.

Măsuri pentru unificarea practicii judiciare la nivelul instanţei………….

……………………………………………………..74

33.2.E. Aplicarea directa a dreptului comunitar respectiv a CEDO la

nivelul instanţei ………………………………………………………..…….76

3.3. Creşterea gradului de specializare în activitatea judiciară………….80

3.4. Aspecte privind formarea continuă a judecătorilor, atât la nivel

centralizat, cât şi prin programele de formare profesională desfăşurate la nivelul

instanţei………………………………………………………………………..84

3.5. Aspecte privind calitatea managementului la nivelul instanţei …....88

3.6. Aspecte privind creşterea gradului de transparenţă a activităţii

instanţei şi protecţia datelor cu caracter personal ..........................…………….91

3.7. Aspecte privind site-ul instanţei, stocarea documentelor în format

electronic şi participarea la Jurindex…………………………………………...96

3.8. Asigurarea liberului acces la justiţie………………………………98

3.9 Aspecte privind evaluarea si răspunderea disciplinară a personalului

instanţei…………………………………………………………….…………100

3.10.Concluzii privind progresele înregistrate precum si vulnerabilităţile

identificate si masurile de remediere a acestora ………………………….….102

CAPITOLUL IV

Gestionarea resurselor ……………………………………...………………..110

4.1.Gestionarea resurselor umane aflate la dispoziţia instanţei în anul

2009………………………………………………………….……………….110

143

4.2. Gestionarea resurselor materiale aflate la dispoziţia instanţei în anul

2009………………………………………………………………………..…111

CAPITOLUL V

Raporturile dintre instanţă şi celelalte instituţii şi alte organisme precum si cu

societatea civilă ……….…………………………………………..……..…..118

CAPITOLUL VI

Concluzii……………………………………………………….………….…130

144

tribunalul constanŢa bilant 2009portal.just.ro/118/documents/bilant 2009.doc · web viewnu s-au...

Documents