UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOVFACULTATEA DE MECANICA

CATEDRA MECANICA AGRICOLA SI INDUSTRIE ALIMENTARADISCIPLINA MASINI DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

PROIECT

TRANSPORTOR CU RACLETE

STUDENT: FACULTATEA: MECANICASECTIA: UTIAANUL: IVGRUPA: 1471

INDRUMATOR DE PROIECTProf. dr. ing. BRATUCU GH.

ANUL UNIVERSITAR2000 – 2001

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRASOVFACULTATEA DE MECANICA

CATEDRA MACANICA AGRICOLA SI INDUSTRIE ALIMENTARADISCIPLINA MASINI DE RIDICAT SI TRANSPORTAT

PROIECT

TRANSPORTOR CU RACLETE

STUDENT: FACULTATEA: MECANICASECTIA: UTIAANUL: IVGRUPA: 1471

INDRUMATOR DE PROIECTProf. dr. ing. BRATUCU GH.

ANUL UNIVERSITAR2000 – 2001

TEMA DE PROIECT

Sa se proiecteze un transportor cu raclede de lungime L = 60m,

inclinat cu unghiul si capacitate de transport Q = 8t/h folosit intr –

un depozit de cereale.

C U P R I N S

1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE

TRANSPOTROARE CU LANT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .7

1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora . . . . .. . . 7

1.1.1. Prezentaea generala a cerealelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7

1.1.2. Depozite de cereale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .9

1.2. Tipuri constructive de transportoare cu lant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.2.1. Generalitati privind transportul mecanic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 10

1.2.2. Constructia generala a unui transportor si componentele sale

principale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11

1.3. Alegerea schemei constructive a transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .20

2. CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU LANT . . . 22

2.1. Datele initiale de baza . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

2.2. Calculul racletelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22

2.3. Alegerea organului de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2.4. Alegerea caii de rulare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2.5. Calculul capacitatii de transport . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

2.6. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime a transportorului . . . . . . . . 24

2.7. Alegerea pozitiei statiei de antrenare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24

2.8. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .24

2.9. Calculul fortelor de tractiune din lant . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25

2.10. Verificarea finala a alegerii lantului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .25

2.11. Calculul rotii de lant pentru antrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

2.12. Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe roata de antrenare . . . . . . 26

2.13. Statia de antrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26

2.14. Puterea de antrenare a transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

2.15. Alegerea motorului electric de antrenare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .27

2.16. Raportul total de transmitere . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

2.17. Verificarea motorului adoptat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .28

2.18. Dispozitivul de intindere al organului de tractiune . . . . . . . . . . . . . . . . 28

3. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORELUI ROTII DE

INTOARCERE . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .29

3.1. Alegerea materialului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.2. Determinarea diametrului arborelui . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29

3.3. Verificarea arborelui la forfecare. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

3.4. Verificarea arborelui la strivire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .30

3.5. Verificarea arborelui la solicitari variabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 30

4. ELEMMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE

TRANSPORTORULUI PROIECTAT . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

4.1. Determinarea costului de productie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .31

4.2. Pretul de productie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

4.3. Pretul de vanzare direct . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

4.4. Pretul de vanzare intermediar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33

4.5. Cheltuieli anuale cu exploatarea transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .33

4.6. Perioada de amortizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 34

4.7. Cheltuieli anuale de amortizare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .34

4.8. Valoarea reziduala a transportorului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35

4.9. Comentarii privind cumpararea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .35

5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA LUCRUL CU

TRANSPORTORUL . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 36

6

1. STUDIU ACTUAL SI TENDINTE IN CONSTRUCTIA DE TRANSPORTOARE CU LANT

1.1. Generalitati despre cereale si depozitele pentru pastrarea acestora

1.1.1. Prezentarea generala a cerealelor

Cerealele au o importanta deosebita pentru hrana omului si a animalelor. Traditional ele sunt

considerate ca baza de materii prime pentru fabricarea fainii si crupelor. Din familia cerealelor fac

parte: graul, orzul, ovazul, secara, orezul, meiul, porumbul si hrisca. Acestea au insusiri anatomice si

fiziologice comune. Pentru ca au un continut mare de amidon cerealele se mai numesc si produse

agricole amidonoase.

Caracteristicile care stau la baza boabelor de cereale pentru a fi folosite la producerea de bunuri

alimentare pot fi impartite in doua grupe:

- insusirile chimice, care marcheaza in mare masura valoarea alimentara a produselor finite;

- insusirile fizico – tehnologice care se manifesta in operatiile de manipulare, depozitare si

prelucrare in industria moraritului;

Deswcrierea boabelor celor mai importante cereale:

a) Graul – este principala cereala folosita la fabricarea fainii de diferite tipuri, a crupelor etc.

Datorita importantei lui de – a lungul timpului s – au selectionat mai multe specii:

- Graul comun cu bob de forma ovala si dimensiuni cuprinse intre 5..8mm lungime si

2,6..3.3mm latime;

- Graul tare cu bobul de forma alungita si dimensiuni cuprinse intre 5..10mm lungime si

3..3,5mm latime;

b) Secara – are bobul ceva mai alungit 7..9mm dar si putin mai subtire 2..3mm;

c) Orezul – are mai multe varietati, cu bobul scurt sau lung 5..9mm iar grosimea 2..4mm si este

acoperit cu pleve;

d) Porumbul – are mai multe varietati si este cereala a carui bob are cele mai mari dimensiuni;

Masa de cereale are in general o compozitie eterogena, ea fiind formata in cea mai mare parte (circa

95%) din boabele cerealei de baza, putine boabe din alte culturi (circa 2 – 3%) si impuritati de natura

organica si minerela.

Impuritatile de natura organica sunt boabele altor culturi aflate intamplator in masa cerealei de baza,

boabe cu defecte ale cerealei de baza (sistave), seminte de buruieni, pleava, paie, resturi de coceni in

7cazul porumbului, frunze si altele. Impuritatile de matura minerala sunt pietricele, nisip, resturi de

pamant, sticla, corpuri metalice, etc.

Impuritatile se gasesc in masa de cereale sub forma de particule independente, de dimensiuni mai

mari decat boabele de cereale, asemanatoare cu boabele, de dimensiuni mai mici decat acestea. Ele se

mai gasesc si sub forma de praf liber si aderent la suprafata boabelor de cereale impreuna cu o

microflora specifica cerealelor.

Prafurile aderente si microflorura sunt localizate in special in barbita si in santuletul bobului (la

boabele care il poseda).

Impuritatile de natura organica se impart in doua categorii:

- impuritati care au influenta asupre sanatatii consumatorilor, numite din acest motiv impuritati

vatamatoare;

- impuritati care influenteaza negativ numai indicii de calitate ai produselor finite (faina si

crupele);

Dintre impuritatile de natura minerala numai cioburile de sticla si aschiile metalice sunt vatamatoare

restul fiind considerate ca nevatamatoare dar cu influente negative asupra indicilir de calitate ai

produselor finite.

Pastrarea cerealelor in cele mai bune conditii este foarte importa deoarece acestea reprezinta materia

prima pentru producerea fainurilor. Pemtru ca semintele sa se poata pastra in conditii bune trebuie ca

acestea sa aiba un cntinut mic de apa, deci sa fie uscate, sa nu contina corpuri straine iar depozitele ie

uscate si dezinfectate. Semintele trebuie sa aiba un continut de apa care sa nu depaseasca 15%. La o

umiditate mai mare semintele se incing si se altereaza. In timpul pastrarii semintele de cereale trebuie in

permanent controlate.

Principalele caracteristici tehnologice ale cerealelor:

Tabelul 1.1

Numarul MaterialulDensitatea

[Kg/m3]

Unghiul de

taluz natural

Coeficientul de frecare in repaus m0 pe

Otel Lemn Cauciuc

1 Grau 780 – 830 35 0,50 0,54 0,57

2 Orz 650 – 750 35 0,58 0,62 0,66

3 Ovaz 400 – 500 35 0,58 0,68 0,55

4 Secara 680 – 790 35 0,58 0,32 0,66

5 Orez 600 – 900 45 0,53 0,56 0,60

6 Mei 750 – 850 29 0,40 0,43 0,46

87 Porumb 700 – 750 35 0,58 0,62 0,66

8 Hrisca 600 – 690 45 0,53 0,57 0,60

1.1.2. Depozite de cereale

Depozitele sunt spatii amenajate si dotate corespunzator pentru a primi, pastra si pregati materii

prime pentru livrarea lor.

Depozitele de cereale sunt necesare, deoarece de existenta lor depinde in mare masura asigurarea

unei productii continue si a unei calitati constante a produselor finite pe o anumita perioada.

Pentru asigurarea unei productii continue este necesar ca depozitul sa aiba o capacitate de stocare de

minimum 30 de zile. Aceasta capacitate creeaza posibilitatea preintampinarii oricarei dereglari,

intergenite in provizionarea cu cereale. Spatiul suficient asigura de asemenea conditii optime pentru

urmarirea gestiunii.

Pentru pastrarea cerealelor in industria moraritului se foloseste o mare varietate de tipuri de

depozite. Totusi din punct de vedere constructiv acestea se pot imparti in doua mari caregori:

- magazii construite din caramida sou lemn;

- Silozuri celulare construite din beton armat, caramida armata sau din profile si tabla de otel;

Depozitarea in magazii, se face in straturi de o anumita grosime sub forma de gramezi. Aceste tipuri

de depozite se preteaza la o mecanizare restransa a operatiilor de inmagazinare si evacuare. Sistemul de

depozitare in magazii mai prezinta dezavantajul ca cerealele nu pot fi compartimentate dupa criterii

calitative.

Depozitarea in silozuri celulare permite o compartimentare riguroasa atat din punct de vedere

cantitativ cat si calitativ. De asemenea ele asigura o mecanizare completa a operatiunilor de

inmagazinare si evacuare precum si manevrarea cerealelor in anumite scopuri. Silozurile celulare

prezinta avantajul ca pe o suptafata relativ mica se realizeaza o capacitate mare de depozitare. Silozurile

se construiesc de obicei pe langa fabrici. Un siloz de constructie moderna dat cu flux tehnologic clasic

este alcatuit din doua corpuri distincte:

- turnul masinilor;

- corpul celular pentru depozitare;

Sunt cazuri cand unui siloz i se adauga si o a trei – a parte, dotata cu instalatii pentru operatii de gazare,

aerare, celule de tranzit.

Pentru conducerea si punerea in stare de functionare a intregii game de utilaje se prevad instalatii de

comanda locala, la distanta sau combinatii intre ele.

Toate aceste utilaje si instalatii efectueaza operatii intr – o anumita ordine care poarta denumirea de

flux tehnologic.

9

Fig. 1.1

Fig. 1.1. Siloz metalic cu celule cilindrice.

1 – cilindrii metalici;

2 – elevatoare;

3 – transportoare mecanice;

1.2. Tipuri constructive de transportoare cu lant

1.2.1. Generalitati privind transportul mecanic

Evacuarea cerealelor din sorb se face intotdeauna prin caderea lor libera intr – unul sau mai multe

utilaje de vehiculare interna. Regalrea debitului de cereale ce cad din sorb in utilajul de transport intern

se face cu mare atentie deoarece introducerea unei cantitati mai mari provoaca, imediat sau intr – un

timp foarte scurt, avarierea utilajului respectiv. Reglarea debitului se face cu subere manevrate automat

sau manual.

10Preluarea cerealelor din buncare se face dupa caz cu utilaje de transport pe orizontala, pe verticala

sau un releu format din ambele tipuri. Alegerea celui mai bun tip de transportor este conditionata de mai

multi factori si anume:

- cereala care urmeaza a fi transportata;

- distanta de transport;

- capacitatea si viteza de transport;

Dupa pozitia lor de lucru in interiorul depozitului instalatiile si utilajele de transport pot fi:

- pe orizontala;

- pe verticala;

- pe orice directie;

Instalatiile de transport pe verticala cuprind:

- transportoare cu lant;

- transportoare cu banda;

- transportoare elicoidale (cu melc);

Instalatiile de transport pe verticala cuprind:

- elevatoare cu cupe (pentru ridicare);

- conducte si distribuitoare (pentru coborare);

Instalatiile de transprt pe toate directiile cuprind:

- transport pneumatic prin aspiratie;

- transport pneumatic prin refulare;

- transport mneumatic mixt (aspirare – refulare);

In instalatiile moderne de transportat cerealele in interiorul depozitului se poate intalni toata gama

de transportoare prezentate anterior. Cel mai frecvent releu este format din transportor cu lant, elevator

si conducte distribuitoare.

1.2.2. Constructia generala a unui transportor si componentele sale principale

In constructia transportoarelor se utilizeaza un numar mare de componente care se includ in

categoria generala de organe de masini dar si o serie de componente specifice. Analizand constructia si

functionarea acestor componente si generalizandu – le la ansamblul transportoarelor se poate face o

grupare a lor in mai multe categori:

- organe de tractiune si sustinere a sarcinii (banda, lant, cablu). Uneori acestor organe li se

atasaza elemente specializate precum cupele, racletele, discurile, traverse, etc.

11- organe de reazem, care asigura sustinerea organelor de tractiune in miscare pe tot traseul de

transport (role, tambure, roti, reazeme plane);

- organe de ghidare, care obliga organele de tractiune sa se inscrie pe un anumit traseu bine

precizat (roti, role, tambure);

- mecanismul de antrenare (motor electric, cuplaje de siguranta, reductoare, transmisii prin lant,

transmisii prin curea, combinatii intre acestea), care asigura deplasarea organelor de tractiune si

sustinere a sarcinii. Tamburul si roata de antrenare se considera apartinand tot mecanismului de

antrenare.

- mecanismul de intindere al organului de tractiune, care poate fi cu surub, cu arc, cu

contragreutate;

- dispozitive de incarcare si descarcare a organului de tractiune;

- dispozitiv de franare;

- scheletul transportorului;

12Fig. 1.2

Fig 1.2. Schema generala a unui transportor.

1 – banda (lant);

2- tambur de antrenare;

3 – tambur de intoarcere si deviere;

4 – tambure de deviere;

5 – role de sustinere

6 – role de amortizare a socului provocat de materialul care se incaraca;

7 – dispozitiv de incarcare;

8 – sistem de descarcare;

9 – dispozitiv de curatare;

10 – mecanism de intindere;

11 – contragreutate;

12 – cuplaje de siguranta;

13 – reductor;

14 – motor electric;

15 – cadrul transportorului;

Utilizarea lanturilor ca elemente active ale transportoarelor este legata de cateva avantaje pe care le

au:

- o gama foarte larga de tipo – dimensiuni care ofera posibilitatea alegerii celei mai potrivite intr –

o situatie concreta;

- posibilitatea fixarii usoare si siguranta a diferitelor elemente suplimentare;

- posibilitatea infasurarii pe roti cu un numar mic de dinti si de aici necesitatea unui moment de

antrenare mai redus;

Dezavantaje:

- uzuri accentuate ale articulatiilor;

- durata de exploatare mai redusa;

- uneori ruperi instantanee;

- precizie ridicata la execuria zalelor;

- miscarea este neuniforma;

Se intalnesc doua tipuri constructive de lanturi:

- cu zale sudate;

- cu eclise si bolturi;

13Lanturile cu zale sudate sunt alcatuite dintr – o succesiune de elemente identice numite zale, fiecare

za fiind realizata dintr – o bara de otel rotund neteda pe portiunea longitudinala a acesteia. Una din zale

ocupa o pozitie verticala iar cealalta orizontala. Aceasta face ca la un astfel de lant sa se deosebeasca 3

feluri de pasi: un pas egal p si 2 pasi p1 si p2 diferiti intre ei. Lanturile sudate se clasifica dupa precizia

de

executie a pasului p si a latimii b in lanturi calibrate si necalibrate iar dupa dimensiunile relative ale

pasului in lanturi lungi si scurte.

Fig. 1.3

Fig. 1.3. Lant cu zale sudate.

Lanturile articulate sunt alcatuite dintr – un numar de perechi de placute identice stantate din tabla

de otel, numite eclise, care se articuleaza intre ele prin bolturi. Pentru o za eclisele folosite se monteaza

la exterior iar pentru urmatoarea la interior. In multe cazuri eclisele sunt imbracate cu bucse pentru a fi

protejate impotriva uzurii, cu role sau cu rulmenti pentru a se potea deplasa pe cai de rulare plane. La

aceste lanturi pasul este constant. Daca p < 50mm, capetele bolturilor se strivesc iar lantul se numeste cu

zale nedeomntabile. Daca p > 50mm, bolturile sunt prevazute cu orificii in care se monteaza stifturi si

saibe pentru fixarea ecliselor iar lantul se numeste cu zale demontabile. Eclisele pot avea forma diferita

fie pentru reducerea consumului de material, fie pentru a servi la fixarea pe acestea a altor organe.

14a) b)

Fig. 1.4

Fig. 1.4. Lant cu zale articulate.

1 – eclise exterioare; 2 – eclise interioare; 3 – bolturi; 4 – bucse;

Pentru antrenarea si ghidarea lantului pe traseu se utilizeaza doua tipuri de roti de lant:

- roti cu locasuri;

- roti cu dinti;

Rotile cu locasuri se utilizeaza numai pentru pentru sustinerea lanturilor sudate cu zale calibrate

scurte. Pe periferia obezii unei astfel de roti este practicat un canal continuu in care se asaza o latura a

zalelor verticale si niste locasuri dreptunghiulare amplasate foarte precis in care se vor aseza zalele

orizontale prin intermediul carora se realizeaza transmisia efortului de tractiune de la roata la lant.

Pentru lanturile cu bolturi si eclise ca si pentru lanturile cu zale sudate calibrate lungi se utilizeaza

roti cu dinti a caror constructie este obisnuita cu exceptia faptului ca pe cele doua laturi ale profilului

dintelui sunt practicate niste degajari pe care se asaza eclisele astfel incat in permanenta pozitia lor sa

fie simetrica si sa preia in mod egal efortul din lant.

In toate cazurile este necesara o infasurare a lantului pe roata de cel putin 180 pentru a se evita

scaparea lantului de pe roata respectiv suprasolicitarea componentelor.

a) b)

Fig. 1.5

Fig. 1.5. Roti pentru lant

a) cu locasuri;

b) cu dinti;

15Mecanismul de intindere a lantului actioneaza intotdeauna numai asupra tamburului de intoarcere a

carui arbore se monteaza intotdeauna pe lagare care pot glisa fata de corpul transportorului atunci cand

se actioneaza asupra sa. Mecanismele de intindere pot lucra la compresiune sau la intindere. Aceste

mecanisme de intindere pot fi cu arc sau cu surub. Ele necesita din cand in cand interventia

utilizatorului pentru reglare.

Fig. 1.6

Fig. 1.6. Mecanisme de intindere.

a) b) cu surub;

c) d) cu arc;

1 – tambur de intoarcere; 2 – glisiera; 3 – cadru; 4 – surub; 5 – piulita; 6 – arc;

16

a) b)

Fig. 1.7

Fig. 1.7. Mecanisme de intindere cu contragreutate.

1 – lant transportor; 2 – tambur; 3 – tamburi de deviere; 4 – tambur de intoarcere; 5 – suport;

6, 9 – glisiere; 7 – contragreutati; 8 – groapa; 10 – cadru;

In afara de mecanismele de intindere cu surub respectiv cu arc prezentate anterior mai exista si

mecanisme de intindere „automate” deoarece mentin in permanenta aceeasi forta de tractiune utilizand

in acest scop greutati dimensionale corespunzatoare.

Incarcarea materialelor pe transportor se poate face in urmatoarele moduri:

- incarcare manuala, cu lopata;

- incarcare mecanizata, dintr – o gramada aflata pe sol langa transportor;

- incarcare dintr – un recipient amplasat deasupre transportorului;

- incarcare de la un alt transportor;

17

Fig. 1.8

Fig. 1.8. Dispozitiv de incarcare.

1 – lant cu raclete;

2 – roata pentru lant;

3 – gura de incarcare;

4 – jgheab;

Indiferent cum decurge incarcarea in dispozitivul de receptie al transportoarelor aceasta trebuie sa

indeplineasca anumite conditii:

- sa evite caderea materialelor pe transportor in zona de incarcare;

- sa imprime materialului o viteza constanta apropiata de cea a transportorului pentru a preveni

functionarea cu socuri;

- sa protejeze organul de transport si sa previna alimentarea cu material daca din diverse motive

transportorul s – a oprit;

La majoritatea transportoarelor descarcarea se face pe la capatul acestora dar exista si situatii in care

descarcarea se face in unul sau mai multe puncte pe traseu., pe o parte sau pe ambele parti ale acestuia.

18

Fig. 1.9

Fig. 1.9. Deipozitiv de descarcare.

1 – lant cu raclete;

2 – roata de lant;

3 – gura de evacuare;

4 – jgheab;

Cadrul transportorului se executa in toate cazurile din profile standardizate, inclusiv sub forma de

teava. Pentru transportoarele fixe cadrul se executa sub forma unor tronsoane de maxim 4m lungime

care se vor asambla intre ele cu suruburi pentru a alcatui lungimea impusa. Tramsportoarele fixe pot

avea lungimi de maxim 150 – 300m.

Fig. 1.10

Fig. 1.10. Cadrul transportorului.

Majoritatea transportoarelor functioneaza normal in limite de viteze relativ scazute. Practic toate

transportoarele se actioneaza cu motoare electrice ale caror turatii sunt standardizate. Pentru asigurarea

unei viteze optime a organului activ al transportorului este necesara amplasarea unui despozitiv de

reducere a turatiei intre arborele motor si arborele tamburului de antrenare.. Acest reductor trebuie sa

aiba un raport de transmitere standardizat. De cele mai multe ori raportul de transmitere total se obtine

prin asocierea mai multor componente cu rapoarte de transmitere partiale. De asemenea in schema se

19pot include si sisteme de antrenare cu intermitenta in cazul in care transportorul face parte dintr – un

flux tehnologic in care se solicita unele intreruperi sau stationari pe traseu.

Fig. 1.11

Fig. 1.11. Mecanisme de antrenare.

1 – motor electric;

2 – cuplaje de siguranta;

3 – reductor;

4 – lant (banda);

5 – tambur de antrenare;

6 – transmisie prin curele;

7 – transmisie prin lant;

In anumite cazuri pe organele de tractiune se monteaza niste organe auxiliare numite raclete si care

prin deplasarea lor printr – un jgheab metalic imping materialul varsat in jgheah de – a lungul traseului

de transportat.

Racletele se executa de regula din lemn sau materiale metalice, putand fi antrenate de unul sau doua

lanturi.

20

Fig. 1.12

Fig. 1.12. Schema organelor mobile ale transportoarelor cu raclete.

1.3. Alegerea schemei constructive a transportorului

Fig. 1.13

Fig. 1.13. Schema constructiva a transportorului.

1 – motor electric;

212 – cuplaj de siguranta;

3 – reductor;

4 – roata de lant conform fig. 1.5b;

5 – lant cu raclete conform fig. 1.12;

6 – jgheab metalic cu sectiune dreprunghiulara;

7 – raclete conform fig. 1.12;

8 – cadrul transportorului conform fig. 1.10;

9 – role de sustinere;

10 – tambur de intoarcere (roata de lant);

11 – cablu de intindere;

12 – gura de incarcare conform fig. 1.8;

13 – gura de evacuare conform fig. 1.9;

14 – mecanism de intindere cu contragreutate conform fig 1.6b;

222. CALCULUL SI CONSTRUCTIA TRANSPORTORULUI CU LANT

2.1. Datele initiale de baza

- Traseul de transport: Se adopta conform fig. 1.13.

- Viteza de deplasare a lantului: Se adopta

2.2. Calculul racletelor

- Dimensionarea racletelor

B = 210mm

h = 85mm

Se adopta grosimea racletelor c = 20mm

- Pasul racletelor

- Numarul de raclete

- Gerutatea unei raclete

2.3. Alegerea organului de transport

23

Se adopta lant cu zale demontabile STAS 8207/68 cu principalele caracteristici cuprinse in tabelul

2.1

Tabelul 2.1

Pasul zalei

p [mm]

A

[mm]

B

[mm]

q1

[daN/m]

Fr

[daN]

80 21 30 3,2 10000

2.4. Alegerea caii de rulare

Calea de rulare se executa din tabla de otel sub forma de jgheab cu sectiune dreptunghiulara cu

dimensiunile impuse de forma racletelor:

B = 210 mm

h = 85 mm

L = 60000 mm

2.5. Calculul capacitatii de transport

- capacitatea volumica

- capacitatea gravimetrica

2.6. Repartizarea sarcinilor pe unitatea de lungime a transportorului

24

- pentru ramura libera

- pentru ramura incarcata

2.7. Alegerea pozitiei statiei de antrenare

Statia de antrenare se va amplasa in partea superioara a transportorului.

2.8. Estimarea fortei maxime de tractiune din lant

Se adopta Fo = 147N

Lantul adoptat este corespunzator din punct de vedere al rezistentei la tractiune.

2.9. Calculul fortelor de tractiune din lant

Se face pornind din punctul 0 de desfasurare al lantului de pe roata de antrenare.

25

Se adopta timpul de accelerare t = 3secunde

2.10. Verificarea finala a alegerii lantului

- Verificarea boltului lantului la forfecare

- Verificarea boltului lantului la strivire

h2 – grosimea eclisei in zona boltului

d0 – diametrul boltului

- Verificarea ecliselor lantului la tractiune

26

B – latimea eclisei

2.11. Calculul rotilor de lant pentru antrenare

Rotile de lant se executa prin turnare din fonta sau otel cu principalele caracteristici precizate in

STAS 7880/67.

Se adopta z = 16dinti

2.12. Forta de rezistenta la angrenarea lantului pe roata de antrenare

Se adopta coeficientul de frecare din lagarul rotii

Se adopta diametrul arborelui rotii in reazemul de sprijin da = 140mm

2.13. Statia de antrenare

Lantul cinematic al statiei de antrenare cuprinde urmatoarele elemente:

- Motor electric;

- Cuplaje de legatura;

- Reductoare;

- Cuplaje de siguranta;

- Raota de antrenare;

2.14. Puterea de antrenare a transportorului

27

2.15. Alegerea motorului electric

Se alege motor electric asincron trifazat cu rotorul in scurtcircuit de tip ASI 80 – 19 – 6

cuprincipalele caracteristici prezentate in tabelul 2.2.

Tabelul 2.2

PM

[kW]

nm

[rot/min]

nef

[rot/min] [%]cos

GD2

[N/m2]

Gm

[daN]Ka

0,55 1000 900 69 0,685 0,0084 12,3 1,7

2.16. Raportul total de transmitere

Acest raport de transmitere se va repartiza pe elemente caracteristice standardizate.

2.17. Verificarea motorului adoptat

28

2.18. Dispozitivul de intindere al organului de tractiune

Se adopta dispozitiv de intindere cu surub amplasat la capatul inferior al transportorului.

kdi = 1,1

Fi = F1 = 330,76N

Fd = F2 = 337,37N

Se adopta Fs = 25N

3. CALCULUL DE DIMENSIONARE AL ARBORELUI ROTII DE INTOARCERE

3.1. Alegerea materialului

Se alege OL50 STAS 500/2 – 80.

29

3.2. Determinarea diametrului arborelui

Diametrul arborelui se determina din conditia de rezistenta la incovoiere:

Fig. 3.1

Greutatea rotii G = 3000N

Forta de tractiune Ft = 1660N

Fig. 3.2

l = 300mm

Se adopta d = 50mm STAS

3.3. Verificarea arborelui la forfecare

30

3.4. Verificarea arborelui la strivire

lr = 18mm lungimea arborelui pe portiuniile de fixare in rulmenti, impusa de tipul rulmentului.

3.5. Verificarea arborelui la solicitari variabile

Arborele este solicitat dupa un ciclu alternant simetric numai la incovoiere.

4. ELEMENTE DE CALCUL ECONOMIC AFERENTE TRANSPORTORULUI PROIECTAT

4.1. Determinarea costului de productie

4.1.1. Cheltuieli cu materii prime si materiale

31

4.1.2. Energie electrica consumata pentru fabricarea produsului

Prelucrari: 800ore Consum: 4kW / h

Montaj: 300ore Consum: 1,5kW / h

Pret kW/h: 628lei

800 X 4 + 300 X 1,5 = 3650ore

3650 X 628 = 2292200lei

4.1.3. Salarii

1100ore X 15000lei/h = 16500000lei

4.1.4. CAS pe salariu (25% X Salarii)

25% X 16500000lei = 4125000lei

4.1.5. Contributii la asigurari de sanatate (7% X Slalarii)

7% X 16500000lei = 1155000lei

4.1.6. Contributii la fondul de somaj (5% X Slalarii)

325% X 16500000lei = 825000lei

4.1.7. Contributii la fondul de pensii al agricultorilor (4% X Slalarii)

4% X 16500000lei = 660000lei

4.1.8. Contributii la fonduri de cercetare (1% X Slalarii)

1% X 16500000lei = 165000lei

4.1.9. Regia unitatii

4.1.10. Costul de productie

4.2. Pretul de productie

4.2.1. Beneficiul unitatii (10% X Costul de productie)

10% X 309344200 = 3093442lei

334.2.2. Pretul de productie (Costul de productie + Beneficiul unitatii)

309344200lei + 3093442lei = 312437642lei

4.2.3. Pretul de vanzare (TVA)

312437642lei X 19% = 59363151lei

4.3. Pretul de vanzare direct (Pretul de productie + TVA)

312437642lei + 59363151lei = 371800793lei

4.4. Pretul de vanzare intermediar

4.4.1. Adaos comercial (5...30% din pretul de vanzare direct)

371800793lei X 15% = 74360158lei

4.4.2. Pretul de vanzare intermediar

371800793lei + 74360158lei = 446160951lei

4.5. Cheltuieli anuale cu exploatarea transportorului

4.5.1. Cheltuieli cu energia electrica

zl = zc – (zsf + zsl) = 365 – (104 + 7) = 254zile

zl – zile luctatoare

zsf – zile libere

zsl – zile sarbatori legale

zc – zile calendaristice (365 zile)

104zile X 50kW / zi = 5200kW

5200kW X 628lei = 3265600lei

34

4.5.2. Cheltuieli cu manopera pentru exploatare

5muncitori X 15000lei / ora X 12ore X 104zile = 93600000lei

4.5.3. Cheltuieli cu intretinerea (20% X Costul transportorului)

20% X 309344200lei = 61868840lei

4.5.4. Cheltuieli anuale cu reparatiile (20% X Costul transportorului)

20% X 309344200lei = 61868840lei

4.5.5. Cheltuieli totale anuale cu exploatarea produsului

3265600lei + 93600000lei + 61868840lei + 61868840lei = 220603280lei

4.6. Perioada de amortizare

Se considera ca perioada de exploatare a produsului este de aproximativ 15 ani.

4.7. Cheltuieli anuale de amortizare (Pret de vanzare intermediar / Perioada de amortizare)

4.8. Valoarea reziduala a transportorului (Q X p)

Q X p = 7000Kg X 8000lei/Kg = 56000000lei

Q – cantitatea de material refolosibil;

p - pretul de achizitionare al materialului refolosibil;

354.8.1. Valoarea utilizara a transportorului

446160951lei – 56000000lei = 390160951lei

4.9. Comentarii privind cumpararea

4.9.1. Cheltuieli totale anuale

220603280lei + 29744063lei = 250347343lei

5. NORME DE TEHNICA SECURITATII MUNCII LA LUCRUL CU TRANSPORTORUL

Tansportorul cu raclet este un mecanism de transport a diferitelor materiale, sub forma de particule,

intre doua puncte, pe o distanta egala cu lungimea proprie a transportorului.

Ca si la oricare alt mecanism se impune respectarea unor norme de tehnica securitatii muncii,

specifice.

36Este obligatoriu:

- sa se verifice starea transportorului inainte de punerea in functiune a acestuia;

- verificarea periodica a starii transportorului;

- verificarea fixarii in postament a transportorului;

- inlocuirea imediata a oricarui subansamblu defect, deindata ce s – a constatat defectiunea

acestuia;

- exploatarea transportorului se va face numai de personal calificat in acest scop;

- asigurarea unui spatiu de manevra a persoanelor in jurul transportorului;

- ungerea / schimbarea uleiului diferitelor subansamble la termenul stabilit;

- curatarea transportorului inaintea unei peroiade mai lungi de stationare;

- asigurarea unor posibilitatii de aerisire a spatiului in care functioneaza transportorul

deoarece, in cazul transportarii anumitor materiale, acesta poate produce mult praf;

- scoaterea din functiune imediata a transportorului in cazul in care s – a constatat infundarea

acestuia sau o defectiune;

- piesele in miscare si carcasa se vor vopsi cu culoarea galbena;

Se interzice:

- deschiderea carcasei in timpul functionarii transportorului;

- inlocuirea oricarui subansamblu in timpul functionarii transportorului;

- introducerea in transportor a altor materiale de transportat decat cele pentru care a fost

proiectat transportorul si care ar putea deteriora transportorul;

- inchiderea gurii de evacuare in timpul functionarii transportorului;

- stationarea persoanelor sun gura de evacuare in timpul functionarii transportorului;

- inlocuirea motorului electric sau a altor componente cu elemente necorespunzatoare;

- lasarea transportorului nesupravegheat in timpul functionarii;

- introducerea excesiva a materialului de transportat in gura de alimentare a transportorului;

D E S E N E